Sunteți pe pagina 1din 3

6.

Dezvoltarea spre o planificare multianuală

6.1. Pașii de procedură


Situația inițială
Planificarea multianuală, denumită și planificare pe termen mediu (Mifri) trebuie să traseze 6 punte între
planificarea strategică și planificarea operativă. Aceasta transpune planificarea strategică, în care se operează adesea
cu indicatori calitativi, în valori standard operative și constituie astfel cadrul unei planificări anuale detaliate.

Determinarea Determinarea pașilor Determinarea derulării


. -legăturii intre- individuali
planurile parțiale ai planurilor parțiale plduilIîCâJii tuulluuiualc

Stabilirea cerințelor rezultate din planificarea


multianuală pentru contabilitate
I
Determinarea fluxului de informații
între planificarea multianuală și planificarea anuală
I
Documentație

Figura 6.1. Pașii de procedură

În prima etapă trebuie stabilit ce output furnizează planificarea strategică. Prin aceasta nu se are în vedere
conținutul propriu-zis, ci forma de reprezentare a planului strategic, concret: dacă planificarea strategică furnizează
hard facts, ca de exemplu norme ale cifrelor de afaceri pentru un interval de cinci ani sau se limitează la obiective
delicate, cum ar fi îmbunătățirea Corporate Identity. Prima oferă puncte de abordare mai bune pentru planificarea
multianuală.
Deoarece output-ul planificării strategice este mai degrabă de natură calitativă, procesul de cuantificare a
obiectivelor strategice trebuie gândit încă de la structurarea sistemului de planificare multianuală.
În a treia etapă, alegerea planurilor parțiale implicate, este de observat faptul că nu toate sarcinile trebuie
planificate pe mai mulți ani. Planificarea multianuală este necesară mai ales pentru planificarea investițiilor, a cifrei de
afaceri, a cercetării-dezvoltării și a personalului. Planificarea achizițiilor și a stocurilor sunt câmpuri de planificare
pentru care un orizont de un an este de regulă suficient.
Intervalele de planificare nu trebuie să fie similare pentru toate planurile parțiale, deși în practică se regăsește
adesea intervalul de trei ani pentru planificările multianuale, Intervalele adecvate de planificare pentru fiecare plan
parțial trebuie stabilite în funcție de companie. Astfel, de exemplu, într-o companie farmaceutică în care se desfășoară
procese foarte lungi de cercetare și dezvoltare este indicat un plan de cerce- tare-dezvoltare pe cinci ani.
în a cincea etapă trebuie determinată derularea concretă a planificării multianuale. Este vorba în special de
fluxurile de date între planurile parțiale și cele de planificări multianuale, cât și despre etapele individuale de procesare
a fiecărui plan parțial. Termenele, referenții, organele de decizie și transmiterea informațiilor trebuie stabilite. în afară
de aceasta trebuie determinată perioada de adecvare, adică distanta în timp între procesarea și transmiterea planului.
Definirea cerințelor contabile și definirea fluxurilor de informații între planificarea multianuală și planificarea
anuală impun sarcini cărora controllingul trebuie să le acorde o atenție permanentă datorită importanței lor majore atât
în cadrul structurii sistemului de planificare multianuală, cât și la punerea acesteia în practică.

- 80 -
La încheierea planului de procedură rezultă documentația sistemului de planificare multianuală, care în mod
obișnuit se integrează în manualul planificării anuale.
Rezultat: Planificarea anuală â fost extinsă către o planificare multianuală care acoperă orizontul de planificare pe
termen mediu.
Un sistem de planificare cuprinzător există abia atunci când procedurile strategice menționate în planul de
procedură pentru planificarea multianuală se prezintă într-o ordine structurată, cunoscută sub numele de proces strategic
de planificare.

6.2. Ce trebuie știut


6.2.1. Legătura dintre planificarea strategică, planificarea multianuală și planificarea anuală
Succesul operativ al unei companii rezultă din exploatarea potențialelor de succes. Dacă o firmă nu dorește doar să
reacționeze, ci să structureze în mod conștient o evoluție, întreaga companie trebuie să fie orient- tată spre potențialele
de succes. Astfel compania dezvoltă în cadrul planificării strategice o viziune asupra obiectivelor superioare pentru
următorii ani. In afară de aceasta, în planificarea strategică se decide asupra căilor prin care aceste obiective trebuie
atinse.
O parte integrantă a planificării strategice este definirea modelului companiei. Acesta definește înțelegerea
companiei și reprezintă o linie directoare de principiu pentru membrii companiei, pentru comportamentul acestora.
Dacă modelul unei companii constă, de exemplu, în faptul că aceasta își dorește să ofere produse de marcă, de calitate
superioară, atunci în planificarea operativă măsurile de vânzare a mărfurilor de serie sunt aproape excluse. Obiectivele
strategice determină punctele pe care dorește să insiste compania în activitatea operativă. Dacă se vizează ca obiectiv
atingerea unui procent de piață de 10 % în SUA în următorii cinci ani, de aici ar putea rezulta strategia de înființare a
unei filiale în SUA. Strategiile sunt căile care trebuie urmate pentru atingerea obiectivelor. Acestea trasează linia de
dezvoltare, care trebuie structurată în planificarea multianuală și anuală cu etape individuale concrete.
Din planificarea strategică face parte și stabilirea premiselor de la care se va pomi în cadrul planificării. Acestea au
o importanță foarte mare, deoarece pe ele se bazează în cele din urmă întreaga structură a planificării și astfel activitățile
companiei. De aceea, acestea trebuie supravegheate pe parcurs în cadrul controlului strategic.
Sarcina planificării strategice este în primul rând stabilirea cadrului în care dorește să se dezvolte pe viitor o firmă.
în al doilea rând, planificarea strategică are sarcina de a identifica noi potențiale de succes, a le dezvolta și a asigura
potențialele existente. Aceasta influențează la un moment dat succesul viitor și lichiditatea, atunci când compania
dispune încă de numeroase posibilități de acțiune (vezi figura 6.2). Astfel aceasta stabilește punctele principale ale
dezvoltării vizate a companiei, care sunt structurate și concretizate în următoarele trepte de planificare.

Figura 6.2. Planificarea strategică a firmei (conform Galweiler, 1990, p. 34)

Planificarea strategică se va transpune m etape de realizare prin planificarea multianuală. Planificarea multianuală
transpune obiectivele strategice în indicatori cheie operativi, a căror atingere duce pas cu pas la îndeplinirea obiectivelor
strategice. Devine clară dezvoltarea obiectivelor strategice și astfel planificarea multianuală servește controlului
planificării strategice.
O planificare multianuală este structurată de regulă ca o planificare prin rotație. Aceasta înseamnă că în fiecare an
planificarea este procesată și orizontul de planificare este transferat în viitor cu un an. Acest sistem revoluționar de
planificare duce la actualizarea anuală a indicatorilor de planificare și asigură ca planificarea să corespundă ultimului
stadiu al informațiilor.
În planificarea multianuală sunt transpuse obiectivele strategice în programe și sarcini concrete sub formă de
indicatori cheie. Un obiectiv al planificării multianuale ar fi, de exemplu, ca până în anul N+3 să fie introdusă o linie
specială de produse pentru SUA. Pentru aceasta, până în anul N +1 trebuie încheiat procesul de dezvoltare, iar până în
anul N+2 trebuie puse la dispoziție resursele de execuție.
Din anul 1 al planificării multianuale se va deduce în următoarea etapă o planificare anuală detaliată. Planificarea
multianuală preia astfel o este transmiterea obiectivelor strategice și a indicatorilor cheie pe termen mediu în indicatori
concreți pentru următorul exercițiu financiar. Prin derivarea planificării anuale din considerațiile strategice și cele pe
termen lung se ajunge ca în activitatea operativă a unui an financiar să fie inclusă atingerea obiectivelor strategice.
Pentru fiecare responsabil sunt nominalizate în cadrul planificării anuale obiective clare pentru activitatea sa în
exercițiul financiar următor. Planificarea anuală este un calcul care corespunde planificărilor de la nivelurile superioare
care urmează să fie transpuse în cifre concrete. Rezultatele așteptate pentru exercițiul financiar sunt stabilite clar.
Între diversele etape de planificare există un proces de feedback. Din planificarea strategică se poate vedea dacă
planificarea anuală poate fi aprobată de conducere. în afară de aceasta, în planificarea anuală devine vizibil dacă
strategiile sunt realizabile și nu sunt doar viziuni la care se poate spera. O componentă importantă în structura
planificării anuale este, de exemplu, planificarea financiară. Aici pot apărea divergențe care devin clare pe baza
cifrelor concrete și de unde se poate observa rapid că obiectivele strategice nu se pot îndeplini sau nu se vor îndeplini
la fel de repede cum prevede planificarea strategică. Din planificarea anuală poate rezulta necesitatea unei revizii a

- 81 -
planificării strategice. Obiectivele trebuie să fie urmările retroactiv sau prin învăluire cu noile strategii.
O planificare anuală fundamentală ca și conținut poate fi elaborată numai pe fondul unei planificări strategice, în
caz contrar nu există o viziune clară despre direcția în care se îndreaptă compania.

6.2.2. Planificarea multianuală pe baza planificării investițiilor


Planificarea multianuală pentru investiții este puntea între planificarea strategică a acestora și planul anual de
investiții.
Derularea integrală va fi descrisă în cele ce urmează (vezi figura 6.3).

Intervalul de planificare (ani)

1 2 3 4 5

Planificarea strategici a investițiilor


- bugetul strategic pentru suma obiectivelor de investiții
- repartizarea bugetului după punctele cheie
(investiții pe producție, investiții financiare)

Figura 6.3. Exemplu de îmbinare a planificării strategice a investițiilor cu planificarea anuală operativă

Cadrul de utilizare a mijloacelor disponibile este constituit de planificarea strategică a investițiilor. Ca și parte a
planificării strategice, aceasta determină în ce puncte trebuie folosite resursele companiei. Obiectivul este atingerea unui
avantaj concurențial cât mai mare. Pe lângă cadrul investițional, în planul strategic de investiții se stabilesc proiecte
importante de investiții.
În planificarea multianuală se realizează concretizarea programului strategic al investițiilor în obiective individuale
ale acestora. Acestea sunt planificate din punct de vedere al etapelor individuale de realizare și al mijloacelor necesare
pentru realizare. Aici este valabilă în special planificarea etapelor de realizare și a momentelor de plată după exercițiile
financiare. Obiectivele investiționale mai mari sunt derulate de regulă ca proiecte și constituie astfel baza unei
planificări a proiectului care se extinde de la inaugurarea proiectului până la sfârșitul acestuia.
Planificarea anuală specifică proiectele parțiale de investiții, care trebuie realizate în intervalul de planificare.
Mijloacele de investiții necesare pentru aceasta sunt prezentate în bugetul anual.
In completare la bugetul anual pentru proiectele individuale de investiții pot fi prevăzute bugete parțiale pentru
anumite faze ale proiectului.

- 82 -