Acordul Nord American de Comert Liber

Acordul privind formarea organizatiei internationale N.A.F.T.A. (North American Free Trade Agreement) a fos
t semnat la 17 decembrie 1992 intre S.U.A., Canada si Mexic. Dupa ce a fost ratificat de parlamentele celor 3 ta
ri in noiembrie 1993, Tratatul a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1994.

NAFTA acopera o piata de 375 milioane de consumatori si 6 trilioane de $, cu perspectiva extinderii si mai spre
sudul continentului american, o suprafata de 21,3 milioane km din Alaska si Yucon pana in peninsula Yucatan.
Obiectivele acestui Acord sunt urmatoarele:
 Eliminarea barierelor comerciale
 Promovarea conditiilor pentru concurenta loiala
 Cresterea oportunitatilor investitionale si a capacitatii de export
 Protejarea corespunzatoare a drepturilor de proprietate intelectuala
 Stabilirea procedurilor adecvate pentru aplicarea tratamentului si solutionarea conflictelor 
Stimularea cooperarii trilaterale, regionale si multilaterale.
La aparitia sa, NAFTA a avut mai multe semnificatii:
A reprezentat schimbarea politicii SUA in directia regionalizarii, in pofida vechilor ei conceptii despre m
ultilateralitate
Este o grupare economica integrationista intre superputerea economica a lumii cu venituri pe locuitor fo
arte mari – SUA – si doua tari cu un potential diferit – Canada – o tara dezvoltata, dar cu un potential economic
mai mic si Mexic o tara cu economie in dezvoltare cu diferente economice majore comparativ cu celelalte do
ua state.
Datorita alaturarii a doua tari cu un venit pe cap de locuitor foarte ridicat uneia cu un venit substantial ma
i scazut, unul dintre scopuri a fost deplasarea axei de dezvoltare economica spre S.
Aceasta zona reuneste economii cu stadii de dezvoltare diferite, cu noi perspective in comertul regional i
nternational.
* Domeniile vizate de NAFTA sunt urmatoarele:
- comertul cu bunuri materiale comertul cu servicii investitiile directe de capital-
liberalizare regulile de concurenta aspecte privitoare la protectia mediului.
Obiectivul major al NAFTA il constituie stabilirea unei zone de comert liber intre membrii sai prin: 
 promovarea competitiei loiale cresterea oportunitatilor de investitii in teritoriul partilor
1. 2. recunoasterea si protejarea eficienta a dreptului de proprietate pe teritoriul fiecarei tari semnatare  c
unoasterea procedurilor eficace pentru aplicarea reglementarilor Tratatului si solutionarea eventualelor contro
verse
 stabilirea strategiei pentru dezvoltarea cooperarii trilaterale si multilaterale, in perspectiva aderarii la Tratat
si a altor tari din regiune.  Structura institutionala a NAFTA
Cele şapte instituţii (conduse de reprezentanţi ai tuturor celor trei ţări membre) pe care se bazează NA
FTA sunt: 1. Comisia pentru Liberul Schimb (Free Trade Comission)
2. Comitetele NAFTA şi grupurile de lucru 3. Secretariatul NAFTA
4. Comisia pentru Cooperare în Domeniul Muncii
5. Comisia pentru Cooperare în Domeniul Mediului Înconjurător (CEC) 6. Banca Nord-
Americană de Dezvoltare (NADB)
7. Comisia pentru cooperare cu statele vecine în domeniul mediului înconjurător (BECC)
Continutul Acordului se prezinta sub forma unui document final structurat in 8 parti (capitole), dupa cum
urmeaza: Partea I: Dispozitii generale; Partea II a: Comertul cu produse;
Partea III a: Obstacole si tehnici comerciale; Partea IV a: Piete publice;
Partea V a: Investitii, servicii si probleme conexe; Partea VI a: Proprietatea intelectuala;
Partea VII a: Dispozitii administrative si institutionale; Partea VIII a: Alte dispozitii.
Prevederile documentului se refera la 7 domenii importante de activitate: accesul pe piete, reguli de origi
ne, reglementari comerciale, comertul cu servicii, investitii, reguli pentru asigurarea proprietatii intelectuale si
solutionarea controverselor. In cele 22 de capitole si 9 anexe, Tratatul de Comert Liber reglementeaza derular
ea tranzactiilor comerciale dintre SUA, Canada si Mexic, in perspectiva eliminarii barierelor tarifare si netarif
are.
Continutul si prevederile comerciale ale NAFTA
Scopul acestui acord este liberalizarea in 10 ani a comertului cu produse si servicii, prin eliminarea barierelor
tarifare si netarifare intre parti si liberalizarea investitiilor intra-
zonale. Potrivit prevederilor Tratatului, taxele vamale vor fi eliminate in termen de 5 ani pentru majoritatea p
 roduselor industriale, in 10 ani pentru servicii si unele produse specifice si de 15 ani pentru o categorie de pro
duse sensibile, cum sunt cele agricole si textile.
NAFTA asigura reducerea sau suspendarea taxelor vamale intre tarile membre, dar fiecare dintre acestea
mentine o politica diferentiata, un tarif vamal si masuri protectioniste si restrictive in relatiile cu tertii.
2. 3.Pentru Mexic, agricultura a reprezentat un domeniul sensibil si de aceea a fost negociat un acord se
parat cu SUA si un altul cu Canada.
Marfurile de import provenite din celelalte doua natiuni vor avea acelasi regim ca si bunurile nationale.
* Potrivit prevederilor Tratatului, taxele vamale vor fi eliminate in termen de 5 ani pentru majoritatea produse
lor industriale, in 10 ani pentru servicii, si unele produse specifice si de 15 ani pentru o categorie de produse d
enumite sensibile, inclusiv textile si agricole.
Fiecare membru va excepta unele activitati de la aplicarea acestui acord. Canadienii vor excepta domeniul pu
blicatiilor prin controlul proprietatii. SUA a cerut ca miscarea libera a persoanelor, cu exceptia profesionistilo
r si managerilor sa nu fie permisa, pentru ca se temea sa nu fie coplesita de saracii din Mexic. Guvernul mexi
can isi rezerva dreptul de a controla sistemul de cai ferate, electricitatea, petrochimia de baza si industria petro
liera.
Impactul creari NAFTA a fost mai important pentru Mexic decat pentru SUA, pentru ca a dus la crearea de no
i locuri de munca. Aici productia industriala nu s-
a bazat pe tehnologii foarte performante si a oferit o mare oportunitate pentru companiile straine, in relatia pr
oductivitate cost de productie
3. . Scopul tarilor participante este sa promoveze:
 perfectionarea structurilor economice ale tarilor participante
 cresterea economica prin expansiunea comertului si a oportunitatilor investitionale,  cresterea competiti
vitatii internationale cu respectarea asigurarii si conservarii protectiei mediului,  dezvoltarea economica su
stinuta,
 protejarea, dezvoltarea si respectarea drepturilor fortei de munca,  consolidarea relatiilor privilegiate de
prietenie si cooperare intre tarile membre si promovarea dezvoltarii durabile
 sa contribuie la progresul si dezvoltarea armonioasa a comertului mondial precum si extinderea cooperarii
internationale
 crearea unei piete mai vaste si mai sigura pentru produsele si serviciile realizate pe teritoriile statelor mem
bre
 reducerea incidentelor / distorsiunilor comerciale
 stabilirea unor reglementari clare si mutual avantajoase a schimburilor comerciale
 asigurarea unui mediu comercial previzibil si favorabil investitiilor
 stimularea competitivitatii intreprinderilor proprii pe piata internationala
 favorizeze creativitatea si inovatia si de a promova comertul cu produse si servicii care fac obiectul dreprtu
lui de proprietate intelectuala
 crearea unor noi posibilitati de angajare si imbunanatire a conditiilor de munca precum si a calitatii vietii,
pe teritoriile statelor membre
Printre efectele imediate si pe termen mediu ale intrarii in vigoare a NAFTA sunt urmatoarele:
 consolidarea stabilitatii economice in regiune
 sporirea considerabila a fluxurilor comerciale si de capital intre statele semnatare
 asigurarea conditiilor pentru mentinerea capacitatii concurentiale a firmelor americane si canadiene in com
petitie cu cele europene, asiatice prin folosirea mainii de lucru ieftine mexicane
 cresterea globala a productiei in regiune si sporirea numarului locurilor de munca, indeosebi in Mexic
4. 4. dezvoltarea tehnologica a Mexicului si sporirea capacitatii sale de a atrage investitii straine directe, ata
t de pe pietele SUA si Canadei, cat si, in general, de pe pietele internationale
 potentarea rolului politic al Canadei pe plan regional si a capacitatii sale de a consolida statutul de stat federa
l  sporirea considerabila a capacitatii concurentiale a Mexicului.  Oportunitatea aparitiei NAFTA
Accesul tot mai liber la piata, stabilirea unor reguli explicite asupra comertului si investitiilor straine directe, au
facut din NAFTA o regiune foarte atractiva pentru membrii sai dar si pentru companiile multinationale din afar
a zonei.
Cei care vor avea de castigat de pe urma crearii NAFTA vor fi cei care beneficiaza de tehnologie si capital, si bi
neinteles consumatorii. Inca de la creare NAFTA a avut un impact semnificativ. Criterii de aderare: disciplina b
ugetara, stabilitatea preturilor, datoria externa, stabilitatea monedei, politici liberale, stabilitatea veniturilor obti
nute din taxe vamale, democratie functionala. In vederea crearii unei zone de comert liber s-
a pus accent pe inlaturarea progresiva a taxelor vamale si a barierelor netarifare in calea comertului cu marfuri
intre tarile membre.
Sectoarele cele mai afectate de intrarea in vigoare a Tratatului sunt, in special, cele aferente produselor pentru c
are au fost eliminate tarifele vamale intre tarile semnatare, in conditiile mentinerii de taxe vamale ridicate fata d
e terti (industria de textile, automobile, masiniunelte, produse agricole).
* In primii ani de functionare, efectele NAFTA au fost vizibile: comertul intre cei trei membri a inregistrat o ev
olutie dinamica. Chiar daca la inceput obiectivele propuse nu au condus la rezultatele asteptata, prin declansare
a crizei monetare din Mexic, incetinirea cresterii economice prin declinul comertului intre state si evolutia alar
manta a somajului in Canada, precum si alte evolutii contradictorii au adus numeroase critici la adresa NAFTA,
care a fost considerata de unii opozanti la ideea liberalizarii, cauza tuturor evenimentelor economice negative.
Chiar si in aceste situatii economice, o analiza detaliata si obiectiva a evenimentelor amintite arata si demonstre
aza ca NAFTA nu a constituit o cauza a declinului economic in regiune, ci o solutie a revigorarii cresterii econo
mice, ca fluxurile comerciale au crescut mai repede la produsele aflate sub incidenta aranjamentelor de liber sch
imb, factorul esential al relansarii economiei Mexicului. Dar succesele ulterioare ale NAFTA au domolit spirite
le si au demonstrat ca instituirea sa nu a constituit o greseala. In fiecare zi, volumul schimburilor trilaterale dint
re tarile Acordului se ridica la aproape 1,7 miliarde USD. Aprecieri privind activitatea NAFTA. Date statistice
Perceputa initial ca o casatorie imposibila intre bogati si saraci, NAFTA a devenit un succes rasunator. NAFTa
sa dovedit a fi o sursa de beneficii durabile pentru fiecare dintre parteneri.
Aceasta tendinta se va extinde la scara mult mai larga, daca va fi pus in aplicare liberul schimb intre tarile mem
bre NAFTA si cele ale Americii Latine.
5. 5. Comertul reciproc intre cei trei membri a devenit treptat mult mai liberalizat. Schimburile comerciale s
i investitiile directe intraregionale au crescut, depasind chiar si cele mai optimiste asteptari. Fiecare stat membr
u a inregistrat cresteri economice de o amploare fara precedent, de la an la an, ca efect al dezvoltarii schimburil
or comerciale.
Pentru Canada, SUA reprezinta cel mai important partener comercial, cu care deruleaza peste doua treimi din i
mporturile si exporturile sale; 86.6% din exporturile totale ale Canadei sunt destinate partenerilor NAFTA.
* La nivel bilateral, SUA si Canada dezvolta cele mai importante relatii pe plan mondial. In cazul relatiilor com
erciale intre SUA si Canada, situatia a continuat sa fie aceeasi dinaintea crearii NAFTA, cu mentiunea ca aproa
pe toate schimburile de marfuri intre cele doua tari sunt in prezent scutite de taxe vamale.
Mexicul se bucura deja de o relatie speciala cu SUA si reprezinta cel de-
al doilea partener comercial al acestora. Pentru Mexic, SUA constituie principalul partener comercial, in timp c
e schimburile economice Canada – Mexic sunt mai reduse ca amploare.
Schimburile comerciale ale SUA cu Mexicul le depasesc pe cele cu Japonia si cu intreaga Europa. Peste 70% di
n exporturile Mexicului sunt orientate spre SUA.
In primele 6 luni dupa semnarea Acordului, exporturile SUA catre Mexic au crescut cu 16,7%, iar catre Canada
cu 9,6%, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior. Importurile din Mexic au crescut cu 20,3%, iar cele
din Canada cu 10,2%.
Prin intrarea in vigoare a Tratatului, SUA si Canada au desfiintat barierele tarifare la exporturile mexicane prop
rii in proportie de 84 % si, respectiv, 79%. Mexicul a desfiintat barierele tarifare pentru 43% din importurile di
n SUA si 41% pentru cele provenite din Canada.
* Prin intermediul NAFTA, tarifele mexicane au fost reduse de la 10% la 3%, iar importante bariere netarifare (
mai ales in sectorul industriei de automobile) au fost eliminate.
Schimburile intre tarile Americii de Nord reprezinta 40% din exporturile regiunii, fiind cu 10% mai mari decat i
mporturile. Dupa intrarea in vigoare a NAFTA, valoarea schimburilor trilaterale a crescut de peste doua ori, co
mertul intrazonal fiind in anul 2002 de peste 620 miliarde $. Investitiile straine directe efectuate de alti partener
i ai NAFTA in cadrul gruparii, de asemenea sau dublat, depasind 299,2 miliarde $ in anul 2000.
Nivelul mediu al taxelor vamale mexicane s-
a situat la 10% in 1993, de 2,5 ori mai mare decat cel al SUA, in timp ce in 1999, nivelul taxelor vamale mexica
ne a scazut la 2%, iar barierele netarifare au fost eliminate in cea mai mare masura.
Si la inceput de mileniu III, NAFTA continua sa fie unul din principalele motoare ale cresterii comertului mond
ial. Astfel, importurile de marfuri ale acestei regiuni au crescut in 2001 cu 129 de miliarde de $, reprezentand m
ai mult decat o cincime din importurile mondiale de marfuri si aproape jumatate din cresterea comertului mondi
al.
6. CONCLUZII NAFTA este un acord de liber schimb de mare anvergura, fiind un model de cooper
are de tip guvernamental, fara a dispune de organisme supranationale 
 Tratatul nu are obiective de natura politica Prin acest acord s-
a urmarit instaurarea unei puternice aliante economice, cu un urias potential de utilizare a fortei de munca si de
crestere a nivelului de trai, caruia este posibil sa i se alature in viitor si alte tari din Occident si care va avea efec
te deosebite asupra relatiilor cu alte state industrializate
 Promovarea tendintelor liberale de comert in toata America Latina
 Prin crearea NAFTA, statele membre siau largit posibilitatile de desfacere a produselor si si-
au imbunatatit competitivitatea propriilor produse, ca urmare a deplasarii productiei spre zonele geografice care
ofera forta de munca mai ieftina si bine calificata
 NAFTA va permite SUA atragerea unui volum tot mai mare de capital si know-
how japonez in emisfera occidentala.
 Multe state au incheiat acorduri bilaterale sau multilaterale pentru reducerea treptata a taxelor vamale; ele pre
gatesc terenul pentru un proiect foarte ambitios: crearea unei zone de liber schimb care sa includa toate statele a
mericane; multe tari in dezvoltare sprijina aceasta idee, observand avantajele obtinute de Mexic in relatiile cu S
UA
 Efectul crearii NAFTA va avea implicatii deosebite, atat asupra relatiilor economice cat si asupra relatiilor p
olitice si sociale ale tarilor Americii de Nord; ea va produce in acelasi timp modificarea raportului de forte fata
de tarile UE si Japonia si va determina crearea unei zone cu potential comercial greu de imaginat.
 Tarile membre din aceste puteri regionale desfasoara schimburi comerciale si cu tari din afara regiunii, come
rtul intraregional crescand astfel mai rapid decat comertul intraregional.
 Nafta, UE si Asia de Est domina in prezent economia lumii, cuprinzand 80% din productia si comertul mond
ial. 

NAFTA Lansând la 1 ianuarie 1994 Acordul de Liber Schimb Nord American, America de Nord limitarea la
doar două aspecte economice - comerţ şi investiţii.Nu ca Uniunii Europene, anumite domenii - probleme de
mediu şi condiţiile de muncă – sunt deja acoperite prin prevederile acordului. Canada SUA Mexic NAFTA nu a
debutat sub bune auspicii. Mexicul s-a confruntat la finele anului 1994 cu o criză financiară de proporţii. -
NAFTA reprezintă cea mai mare zonă de liber schimb, cu o piaţă de 426 mil. consumatori şi cu o valoare
totală a producţiei de bunuri şi servicii de 12000 mild. USD (1/3 din produsul global mondial);
- NAFTA - creştere economică: 38% în cazul SUA, 30,9% în cazul Canadei şi de 30% în cazul Mexicului;
- 1994-2006, au crescut exporturile SUA către ceilalţi doi parteneri au crescut de la 134,3 mild. USD la 298,8
mild. USD. Exporturile Mexicului către SUA 240%. Exporturile Canadei 104%.
- nivelul productivităţii activităţii economice a crescut cu 28% în SUA, cu 55% în Mexic şi cu 23% în Canada;
- Eficienţa economiilor NAFTA, ca şi grupare, cuantifică aproximativ 19% din exporturile globale mondiale, şi
25% din importurile globale;
- NAFTA mediu investiţional atractiv: deceniu investiţiile între parteneri s-au dublat, depăşind nivelul de 300
mld. USD, NAFTA recepţionează în prezent peste 24% din investiţiile străine directe înregistrate la nivel
mondial, şi furnizează 25% din fluxurile de investiţii străine directe;
- NAFTA şi-a câştigat un plus de competitivitate prin includerea dimensiunilor de mediu şi a celor de muncă în
cadrul colaborării trilaterale.
- NAFTA aspiră la extinderea către sud, la cuprinderea unui număr tot mai mare de state de pe continentul
american în planul de integrare regională.