UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA, SIBIU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SPECIALIZAREA AFACERI INTERNAŢIONALE

ACORDUL GENERAL PRIVIND

COMERŢUL CU SERVICII

STUDENŢI: Manolescu Mihaela-Oana

Andreescu Ionuţ

Ştefanescu Alexandru

Brasovean Mihai

1
 ACORDUL GENERAL PRIVIND
COMERŢUL CU SERVICII

INTRODUCERE
Acordul General privind Comerţul cu Servicii cunoscut mai ales sub denimirea de GATS este abrevierea
denumirii integrale în limba engleză a acordului: „General Agreement on Trade in Services”. De fapt,
GATS reprezintă dimensiunea de servicii a noii Organizaţii Mondiale a Comerţului şi totodată unul din
piloni de bază ai sistemului comercial internaţional. GATS a început deja să exercite efecte de liberalizare
asupra pieţelor de servicii încă de la înfiinţarea acestuia în 1 ianuarie 1995, atât la nivel naţional, cât şi
internaţional. Iar în ultimii ani, în plus faţă se prevederile iniţiale ale Acordului original, GATS s-a
îmbogăţit cu noi înţelegeri multilaterale menite a deschide piaţa mondială a serviciilor de telecomunicaţii
şi cea a serviciilor financiare.

1.Ce reprezintă GATS?

GATS reprezintă primul acord global, cu caracter universal, chemat să promoveze expansiunea
comerţului internaţional cu servicii şi, implicit, creşterea şi dezvoltarea economică a ţărilor membre în
contextul globalizării crescânde a economiei mondiale. Instrumentul principal pentru atingerea acestui
scop îl constitue liberalizarea progresivă a comerţului cu servicii, susţinută de un set de principii, reguli şi
discipline specifice menite a controla activităţile participanţilor la acest comerţ.

Acordul stabileşte un set de reguli de bază pentru desfăşurarea comerţului internaţional cu servicii, un
set de obligaţii clare pentru fiecare ţară membră şi o structură juridică pentru asigurarea respectării acestor
obligaţii.

Deşi reprezintă un acord interguvernamental, GATS are o relevanţă directă pentru firme, întrucât
reflectă încrederea ţărilor membre în virtuţile unei economii deschise, în reguli de piaţă corecte şi în
protecţia consumatorilor. Prin stipularea setului de principii şi reguli internaţionale în cadrul căruia
firmele pot acţiona la scară globală, GATS oferă un cadru clar şi precizibil pentru desfăşurarea comerţului
internaţional cu servicii – fie a tranzacţiilor transfrontieră, fie a celor intermediare prin investiţiile străine
directe (ISD), asigurând astfel firmelor un grad sporit de certitudine cu privire la drepturile lor în raport cu
ceilalţi participanţi la acest comerţ. Prin redarea unor libertăţi sporite firmelor în vederea furnizării
serviciilor lor şi prin stimularea competiţiei internaţionale, GATS este menit să încurajeze inovaţia,
competitivitatea bazată pe preţ şi performanţele de calitate.

2
 GATS se detaşează de toate instrumentele juridice internaţionale existente în sfera serviciilor în virtutea
vocaţiei sale universale şi globale, ceea ce înseamnă că acoperă:1

• aproape totalitatea pieţelor de servicii;

• marea majoritate a activităţilor de servicii
• toate modalităţile practice prin care pot fi livrate serviciile clienţilor externi;
• o serie de aspecte legate de stabilirea operaţiunilor comerciale pe pieţele externe, inclusuv prin
mijlocirea ISD

Sfera de cuprindere a GATS sub aspectul ţărilor membre este foarte vastă, înglobând peste 130 ţări (în
martie 1998) reprezentând peste 90% din comerţul internaţional cu servicii. Numeroase alte ţări
importante au cerut în mod oficial să devină membre ale GATS, între care Rusia, ţările fostei URSS,
China şi Taiwan. Astfel se poate aprecia că, în urma accesiunii acestor ţări, comerţul internaţional cu
servicii se va desfăşura în proporţie de 100% între ţările membre GATS.

Acordul şi regulile sale generale acoperă, în principiu, ansamblul serviciilor care pot fi comercializate, de
la servicii de curăţenie până la tranzacţiile cu valori mobiliare şi de la serviciile de consultanţă până la
serviciile de transport rutier, deşi unele servicii cad sub incidenţa unor anexe specifice care limitează sfera
de acoperire a GATS. În cadrul sistemului de „angajamente specifice”, ţările membre au posibilitatea de a
specifica cu exactitate serviciile în cazul cărora aceste angajamente garantează accesul liber la piaţă în
favoarea furnizorilor străini de servicii, precum şi restricţiile pe care doresc să le menţină în raport cu
acele sectoare.

GATS acoperă toate modalităţile prin care furnizorii de servicii deservesc clienţii lor, respectiv toate
„modalităţile de furnizare” a serviciilor.

Aceasta înseamnă că ţările membre trebuie să pecizeze în listele lor de angajamente specifice dacă permit
sau nu ca:

•firmele străine să presteze servicii pe piaţa lor naţională prin intermediul tranzacţiilor transfrontieră
(respectiv al livrări peste graniţă a serviciilor)
• cetăţenii lor să se deplaseze în ţara furnizorului pentru a cumpăra un serviciu;
• furnizori străini de servicii să stabilească o prezenţă comercială pe piaţa naţională;
• persoanele fizice străine furnizoare de servicii să fie prezente temporar pe piaţa naţională în scopul
furnizării de servicii.

În acest mod, firmele furnizoare de servicii sunt în măsură să cunoască exact poziţia lor pe piaţă străină şi
în raport cu clienţii străini, iar dacă în activitatea lor se confruntă cu bariere ridicate de oricare din cele
patru modalităţii, ele pot verifica rapid dacă ţara membră respectivă şi-a asumat obligaţii şi, ca atare, pot
stabili dacă aceea ţară încalcă angajamentele asumate. Dacă există suspiciunea că o ţară membră încalcă
obligaţiile asumate, oricare altă ţară membră poate invoca prevederile GATS pentru a recurge la
procedurile de reglementare a diferenţelor.

Stipularea principiilor şi regulilor de bază pentru desfăşurarea comenţului internaţional cu servicii, a

setului de obligaţi clare pentru fiecare ţară membră şi a structurii juridice pentru asigurarea respectării
acestor obligaţi permite firmelor să identifice care pieţe sunt deschise pentru furnizorii străini de servicii şi
să se asigure că aceeaşi piaţă va rămâne deschisă şi în viitor. În cazul în care piaţa respectivă se dovedeşte
1
Agnes Ghibuţiu, „Serviciile şi Dezvoltarea”, Ed: Expert, Bucureşti

3
 a nu corespunde gradului de liberalizare convenit prin GATS, acordul prevede pentru fiecare ţară
posibilitatea de a obţine pentru furnizorii săi naţionali de servicii tratamentul la care aceştia sunt
îndreptăţiţii.

Sub aspectul accesului la pieţele de servicii, firmele se pot baza pe GATS pentru a se asigura că
beneficiază de un tratament identic cu cel acordat oricărei alte firme străine, în virtutea "tratamentului
naţiuni celei mai favorizate" (NCMF), ca principiu fundamental al GATS. Acest principiu înseamnă că
fiecare ţară membră a GATS are oblogaţia de a trata firmele provenind din toate celelalte ţări membre în
mod identic, nediscriminatoriu. Totodată, acordul conţine şi reguli menite a elimina discriminarea dintre
furnizori străini de servicii şi cei naţionali, în baza aplicării "tratamentului naţional". În cazul în care, în
contextul reglementării unei pieţe, există un element de discriminare care pune furnizorul străin de servicii
într-o poziţie mai puţin favorabilă faţă de furnizorul autohton, ţării membre respective îi revine sarcina de
a declare în mod deschis elementul discriminatoriu în cadrul listei sale de angajamente specifice, astfel
încât acest element să devină vizibil pentru toată lumea.

2.Obiectivele şi structura GATS

1.Obiectivele GATS sunt2:

- acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate,

-aplicarea tratamentului naţional şi asigurarea transparenţei legilor şi reglementărilor. Aceasta vizează

„promovarea creşterii economice a tuturor partenerilor comerciali şi dezvoltarea ţărilor în curs de
dezvoltare”, prin expansiunea comerţului cu servicii. Acordul caută să atingă acest obiectiv aplicând la
comerţul cu servicii regulile GATT, cu modificările necesare pentru a ţine seama de trăsăturile sale
specifice.

Transparenţa este asigurată în primul rând prin “lista de angajamente specifice” furnizată de fiecare
membru şi anexată ca parte componentă a GATS. Rubricile listelor indică sectoarele sau subsectoarele de
servicii, specificând pentru fiecare limitările, condiţiile şi restricţiile referitoare la accesul la piaţă şi la
tratamentul naţional, precum şi angajamentele adiţionale asumate.

Fiecare parte contractantă va notifica cu promptitudine Consiliului pentru comerţul cu servicii adoptarea
sau modificarea oricărei legi, reglementări sau dispoziţii administrative precum şi modificările la listă.

2. Structura GATS constă in:

2
C.Cristureanu, “Economia imaterialului:Tranzacţiile internaţionale cu servicii”, Editura: All Beck, Bucureşti, 1999

4
 Un text cadru care stabileşte conceptele, principiile şi regulile care se aplică la măsurile ce
afectează comerţul cu servicii;

Anexele Acordului, care stabilesc principiile şi regulile privind sectoare specifice şi care completează
textul;

Angajamente specifice de liberalizare a comerţului în sectoare şi subsectoare de servicii, figurând în listele

naţionale de angajamente ale ţărilor membre.

Acordul privind serviciile este de fapt un pachet de înţelegeri alcătuit din trei părţi:

- prima parte este un Acord cadru (GATS) care cuprinde drepturile şi obligaţiile fundamentale ale tuturor
membrilor, rezultând din seturi de reguli, principii şi discipline general valabile pentru toate componentele
comerţului cu servicii;
- a doua parte este alcătuită din liste naţionale de angajamente specifice asumate de către toţi membrii în
ce priveşte liberalizarea comerţului cu servicii, care este un proces continuu;
- a treia parte cuprinde un număr de anexe referitoare la situaţia specifică a anumitor sectoare de servicii.

Referitor la Acordul General pentru Comerţul cu Servicii (GATS) (similar GATT-ului pentru comerţul cu
mărfuri), acesta are 6 părţi (29 de articole).3

1. Prima parte a GATS

Prima parte a GATS se referă la sfera de aplicare şi definiţia serviciilor (art. I) şi vizează:

• serviciile provenind din teritoriul unei părţi şi destinate teritoriului altei părţi;
• serviciile furnizate pe teritoriul unei părţi în beneficiul unui consumator al altei părţi;
• serviciile furnizate de către persoane fizice ale unei părţi pe teritoriul altei părţi;
• serviciile favorizate prin prezenţa unor entităţi furnizoare de servicii ale unor părţi pe teritoriul unei alte
părţi.

Totodată sunt precizate şi formele de furnizare transfrontieră a serviciilor. În conformitate cu aceste

prevederi, modurile de furnizare transfrontieră sunt:

- furnizarea peste graniţă;

- deplasarea consumatorilor de servicii;

- prezenţa comercială;

- mişcarea persoanelor fizice prestatoare de servicii.

Elementele principale care diferenţiază aceste patru moduri de furnizare sunt legate de deplasarea
capitalului, deplasarea furnizorului de servicii şi deplasarea consumatorilor de servicii, astfel:

3
WTO – “The General Agreement in Trade in Services - objectives, coverage and disciplines”. Document publicat de
Secretariatul OMC şi disponibil la adresa www.wto.org/english/tratop_e/serv_e/gatsqa_e.htm

5
1. În cadrul “furnizării peste graniţă” a unui serviciu, se deplasează doar acesta fără furnizorul
serviciului sau consumatorul acestuia să se deplaseze peste graniţă. Astfel de servicii sunt acelea de
telecomunicaţii, de bază de date prin telefon sau alte mijloace de tele-transmisie, servicii de consultanţă
prin poştă, etc.

2. Pentru “deplasarea consumatorilor” se consideră că furnizorul de servicii şi capital necesar prestărilor

serviciilor rămâne în ţara furnizoare, cel care se deplasează fiind consumatorul serviciului. Exemple de
astfel de servicii sunt serviciile hoteliere în turismul internaţional, serviciile de comerţ cu amănuntul, etc.

3. “Prezenţa comercială” a furnizorilor străini de servicii constituie forma cea mai complexă de
furnizare. Aceasta implică atât deplasarea capitalului necesar constituirii unei societăţi comerciale avănd
obiectul de activitate furnizarea de servicii, cât şi deplasarea furnizorului străin de servicii, ca investitor.
În acest caz consumatorul serviciilor respective nu se deplasează el cumpărând serviciile pe piaţa
naţională. Exemple privind acest mod de furnizare sunt serviciile de asigurare, de consultanţă, financiar-
bancare, transport, etc. care sunt furnizate prin intermediul unei societăţi cu capital străin.

4. “Prezenţa persoanelor fizice prestatoare de servicii” constituie un mod de furnizare care implică în
principal deplasarea prestatorului de servicii la sediul consumatorului. Această deplasare poate fi însoţită
sau nu de deplasarea fluxului de capital, deci de prezenţa comercială a furnizorului străin. Un exemplu de
astfel de furnizare îl constituie deplasarea unui consultant al unei firme străine de consultanţă sau
avocatură la sediul consumatorului, pentru prestarea serviciilor de consultanţă.

Majoritatea listelor naţionale de angajamente au înscris la acest mod de furnizare “neconsolidat”, ceea ce
înseamnă că respectiva ţară nu îşi asumă nici un angajament viitor referitor la garantarea unui drept
acordat persoanelor fizice prestatoare de servicii, ale altor ţări, de a fi prezente pe piaţa forţei de muncă
din ţara respectivă. Acest lucru se datorează intenţiilor tuturor ţărilor de a proteja forţa de muncă naţională
în scopul de a reduce cât mai mult posibil şomajul, în special în rândul persoanelor care dispun de o
anumită calificare.

2. Partea a doua a GATS

A doua parte a GATS se referă la obligaţiile şi disciplinele generale pe care membrii trebuie să le respecte
(şi cuprinde articolele II – XV). Cadrul general conţine o serie de obligaţii care se aplică comerţului cu
servicii în general, indiferent dacă o ţară a făcut anumite concesii pe sectoare sau nu. Acestea se numesc
obligaţii necondiţionate. Fundamentală în acest sens este Clauza Naţiunii celei mai Favorizate (Most
Favoured Nation – MFN). Clauza cu privire la accesul la pieţe are ca obiectiv eliminarea progresivă a
următoarelor tipuri de măsuri: limitări privind numărul de furnizori de servicii, valoarea totală a
tranzacţiilor cu servicii sau numărul total de operaţiuni cu servicii efectuate de persoane fizice angajate.
Ea vizează, de asemenea, eliminarea progresivă a măsurilor care restrâng sau prescriu tipuri specifice de
entităţi juridice sau de întreprinderi comune prin intermediul cărora furnizorii de servicii pot oferi un
serviciu, precum şi limitările privind participarea capitalului străin exprimate sub forma unei limite

6
 maxime a acestei participări. Clauza cu privire la tratamentul naţional obligă părţile să acorde acelaşi
tratament atât furnizorilor proprii, cât şi furnizorilor de servicii străini. Părţile au totuşi posibilitatea să
facă unele derogări de la tratamentul naţional, dar în acest caz nu trebuie să modifice condiţiile de
concurenţă în favoarea furnizorilor naţionali.

Tabelul de mai jos prezintă elementele cheie4 ale GATS, împreună cu scurte explicaţii pentru fiecare.

Tababel nr. 1: Elementele cheie aplicabile in GATS

Element/Regu
la Explicaţie Aplicare Probleme
GATS

Se aplică la toate
Toate serviciile serviciile cu 2
comercializate la nivel excepţii: Controverse în
internaţional sunt legatură cu
acoperite în cele 12 - servicii oferite în semnificaţia
Acoperire sectoare de servicii (de exerciţiul termenului
exemplu, educaţie, autorităţii „exerciţiul
transport, financiare, guvernamentale autorităţii
turism, sănătate, guvernamentale”
construcţii) - drepturile de
trafic aerian

Toate legile,
regulamentele şi practicile Termen generic
Măsuri guvernelor naţionale, care se aplică
regionale sau locale care tuturor sectoarelor
pot afecta comerţul

Există patru obligaţii

necondiţionate în GATS:

- clauza naţiunii celei mai Se aplică tuturor

favorizate sectoarelor de Trebuie acordată
Obligaţii
servicii indiferent atenţie „clauzei
generale sau
- transparenţă dacă este un naţiunii celei mai
necondiţionate
angajament favorizate”
- reglementarea programat sau nu
diferendelor

- monopoluri

Clauza naţiunii Obligaţia asumată de Se poate aplica MFN are implicaţii

celei mai părţile contractante de a-şi chiar dacă ţara nu pentru acele ţări
favorizate acorda reciproc, în mod şi-a luat nici un care sunt deja

4
WTO – “The General Agreement in Trade in Services - objectives, coverage and disciplines”. Document publicat de
Secretariatul OMC şi disponibil la adresa www.wto.org/english/tratop_e/serv_e/gatsqa_e.htm

7
 automat şi fără alte
compensaţii, toate
provilegiile şi avantajele
acordate de ele sau care
vor fi acordate în viitor
ţărilor terţe în domeniul
relaţiilor comerciale.

MFN înseamnă tratament

egal faţă de toţi partenerii
comerciali. Conform angajate în
GATS, toate avantajele şi angajament ferm comerţul cu
privilegiile care au fost pentru a acorda servicii
acordate sau vor fi acces la piaţa sa. educaţionale şi/sau
acordate în viitor de către care acordă acces
una din părţile la ofertanţii străini.
(MFN) contractante oricărei ţări
terţe trebuie să fie extinse A nu se confunda
imediat şi necondiţionat Clauza naţiunii
Sunt permise celei mai
asupra excepţii, pentru o favorizate cu
celorlalte părţi perioadă de 10 Clauza
contractante. ani. tratamentului
naţional.
De exemplu, dacă un
ofertant străin deschide un
campus în ţara A, atunci
ţara A trebuie să permită
tuturor membrilor OMC
acest lucru. Sau dacă ţara
A alege să excludă ţara B
de la acest privilegiu,
atunci toţi membrii OMC
sunt excluşi.

Se aplică numai
angajamentelor
listate în
programele Susţinătorii GATS
Există o serie de obligaţii consideră că
naţionale.
condiţionate ataşate la obiectivele
Obligaţii programele naţionale: naţionale în
condiţionate domeniul
- accesul la piaţă Gradul şi educaţional sunt
întinderea protejate de aceste
- tratamentul naţional
obligaţiilor sunt două obligaţii
determinate de
către fiecare ţară
în parte.

Tratamentul În virtutea acestei clauze, Se aplică numai Criticii GATS

naţional partenerii comerciali dacă ţara şi-a luat consideră că

8
 străini trebuie să
beneficize de aceleaşi
drepturi şi obligaţii în
materie economică, ca şi
naţionalii. un angajament
ferm. această clauză
După ce unui ofertant
străin i s-a permis intrarea ameninţă educaţia
pe piaţa naţională, nu ca „bun public”
trebuie să existe Se permit excepţii.
discriminare în
tratamentul primit de
acesta faţă de cel primit
de ofertanţii locali.

Se referă la gradul în care

Fiecare ţară
este permis accesul la
determină
piaţă a ofertanţilor străini
barierele în calea
în anumite sectoare.
accesului la piaţa
Accesul la
piaţă
Accesul la piaţă poate fi
sa internă pentru
afectat de una sau mai
fiecare dintre
multe dintre cele 6 tipuri
sectoarele de
de bariere numite de
servicii.
GATS.

GATS include o agendă,

ceea ce înseamnă că
fiecare rundă de negocieri
duce liberalizarea Se aplică tuturor
comerţului cu servicii şi secotarelor de
Liberalizarea
mai departe. Aceasta servicii, şi deci
progresivă
înseamnă că sunt este valabilă şi
acoperite tot mai multe pentru educaţie
sectoare de servicii şi tot
mai multe bariere sunt
înlăturate.

Abordările „de Abordarea „de jos în sus” Scepticii susţin că

jos în sus” şi se referă la faptul că abordarea „de sus
„de sus în jos” fiecare ţară determină în jos” va avea o
tipul şi întinderea importanţă şi un
angajamentelor pe care şi impact tot mai
le ia în fiecare sector. mari, ceea ce va
face ca presiunile
Abordarea „de jos în sus” pentru liberalizare
se referă atât la să crească.
principalele reguli şi
obligaţii cât şi la agenda
de liberalizare progresivă;

9
 presiunea pentru
înlăturarea barierelor
comerciale este în
creştere.

Sursa: www.wto.org/english/tratop_e/serv_e/gatsqa_e.htm

3. Partea a treia a GATS

Partea a treia a GATS, intitulată Angajamente specifice (articolele XVI – XVIII), enunţă dispoziţii cu
privire la accesul la pieţe şi la tratamentul naţional, care nu reprezintă obligaţii generale, ci doar
angajamente luate în listele naţionale.5

Sunt în mod expres precizate şase tipuri de măsuri interzise pe considerentul că aplicarea lor ar duce la
anularea angajamentelor, după cum urmează:

- Limitări privind numărul furnizorilor de servicii, fie sub forma unor contigente numerice, unor
monopoluri, furnizori de servicii sau de solicitări ale unui test privind necesităţile economice;

- Limitări privind valoarea totală a tranzacţiilor cu servicii sau a activelor, sub forma de contigente
numerice sau de cerinţe ale unui test privind necesităţile economice;

- Limitări privind numărul total de operaţii de servicii sau cantitatea totală de servicii furnizate, exprimate
în unităţi numerice determinate sub formă de contigente sau de cerinţe ale unui test privind nevoile
economice;

- Măsuri care restrâng sau prescriu tipuri specifice de entităţi juridice sau de societăţi mixte prin
intermediul cărora un furnizor poate furniza un serviciu;

- Limitări privind participarea capitalului străin, exprimate sub forma unei limite maximale în procente a
deţinerii de acţiuni de către străini sau privind valoarea totală a investiţiilor străine individuale sau
globale.

În spiritul tratamentului preferenţial pentru ţările în curs de dezvoltare, GATS stipulează cerinţe pe linia
dezvoltării capacităţii lor de furnizare a serviciilor, a îmbunătăţirii accesului lor la circuitele de distribuţie
şi la reţelele de informare privind aspectele comerciale, tehnice şi de formare profesională şi o mai mare
liberalizare a accesului pe pieţe în domeniul serviciilor de interes pentru ele.

GATS permite participarea oricărui membru la un accord de integrare economică sau de integrare numai
în domeniul serviciilor, cu condiţia să nu genereze efecte de discriminare faţă de terţi, fie la intrarea în
vigoare, fie în cazul angajamentelor anterioare, după aplicarea unui calendar de ajustare.

5
WTO – “The General Agreement in Trade in Services - objectives, coverage and disciplines”. Document publicat de
Secretariatul OMC şi disponibil la adresa www.wto.org/english/tratop_e/serv_e/gatsqa_e.htm

10
 Părţile şi-au asumat obligaţia respectării normelor şi criteriilor referitoare la eliberarea de autorizaţii, de
licenţe şi de certificare pentru furnizorii de servicii, precum şi a recunoaşterii acestor acte ca şi a
atestatelor privind experienţa profesională acordate într-o altă ţară.

În cazul existenţei situaţiei de monopol pe piaţa unui serviciu, autorităţile naţionale sunt obligate să
asigure ca furnizorul respective să nu acţioneze într-o manieră incompatibilă cu regulile GATS.

4 . Partea a patra a GATS

Partea a patra a GATS (articolele XIX – XXI) pune bazele unei liberalizări progresive a sectorului
serviciilor printr-o serie de negocieri succesive, precum şi prin elaborarea de către ţările membre a unor
liste de angajamente.6 După o perioadă de 3-4 ani, părţile vor avea posibilitatea să retragă sau să modifice
angajamentele cuprinse în listele lor. Dacă angajamentele sunt modificate sau sunt retrase, vor trebui
angajate negocieri cu părţile interesate în vederea ajungerii la un acord în legătură cu orice compensaţie
necesară. În cazul în care nu se va ajunge la un acord, problema va fi supusă arbitrajului.

Acordul autoriza menţinerea sau introducerea unor noi restricţii în comerţul cu servicii din motive de
dificultăţi ale balanţei de plăţi sau ale situaţiei financiare externe. Măsurile de salvgardare specifice, ca şi
subventiile şi accentuarea gradului de liberalizare a accesului la pieţe urmau să constituie obiectul unor
noi negocieri după intrarea în vigoare a GATS.

În strictă concordantă cu aceste reglementări generale, acordul stipulează în anexele sale sectoriale privind
serviciile de transport aerian, maritime, financiare şi de telecomunicaţii măsuri, drepturi şi obligaţii ale
părţilor cu character specific segmentului respective.

La încheierea rundei nu s-a reuşit acoperirea prin reglementări specifice a tuturor sectoarelor de servicii
iar gradul de liberalizare atins este considerat insuficient. Din aceste motive, deşi Acordul GATS prezintă
o importanţă deosebită ca primă reglementare multilaterală a comerţului cu servicii, negocierile de fond în
acest domeniu au continuat după intrarea în funcţiune a OMC.

5. Partea a cincea a GATS

Partea a cincea a GATS (aticolele XXII – XXVI) se referă la dispoziţii instituţionale, privind în special
consultările şi reglementarea diferenţelor, precum şi instituirea unui Consiliu pentru servicii.

6. Partea a şasea a GATS

Partea a şasea a GATS (articolele XXVII – XXIX) se referă la dispoziţii finale.

6
WTO – “The General Agreement in Trade in Services - objectives, coverage and disciplines”. Document publicat de
Secretariatul OMC şi disponibil la adresa www.wto.org/english/tratop_e/serv_e/gatsqa_e.htm

11
 3.Principalele prevederi ale GATS

GATS se aplică la măsurile guvernamentale care privesc serviciile furnizate pe baze comerciale. Astfel,
acesta acoperă atât întreprinderile din sectorul privat, cât şi companiile proprietare a guvernelor, dacă
acestea furnizează serviciile bază comercială. Serviciile obţinute de departamentele şi agenţiile
guvernamentale pentru uzul lor intern sunt excluse din sfera acordului.

Printre obligaţiile importante impuse de textul cadru sunt cele referitoare la7:

a) Transparenţa reglementărilor – Acordul cere ca fiecare ţară membră să stabilească unul sau mai
multe puncte de informare, de unde alte ţări membre să poată obţine informaţii privind legile şi
reglementările afectînd comerţul din sectoarele de servicii de interes pentru industriile lor. În plus, în
scopul sprijinirii furnizorilor de servicii din ţările în curs de dezvoltare, Acordul cere ţărilor dezvoltate
membre să stabilească puncte de contact pentru obţinerea informaţiei necesare.

b)Recunoaşterea reciprocă a calificărilor cerute pentru furnizarea de servicii. Companiile sau

persoanele care furnizează servicii trebuie să obţină certificate, licenţe sau alte autorizări care să le
permită să facă afaceri. Acordul solicită ţărilor membre să încheie aranjamente pentru recunoaşterea
reciprocă a cerinţelor de calificare pentru obţinerea autorizaţiei. Acordurile de recunoaştere vor fi
notificate OMC.

c) Aplicarea tratamentului naţiunii celei mai favorizate – În cadrul GATS, atunci cînd o ţară permite
pătrunderea competitorilor străini într-un anumit sector, înseamnă că se vor acorda oportunităţi egale
pentru sectorul dat serviciilor acordate de toate ţările membre a OMC. NMF se aplică în cazul tuturor
serviciilor, dar se permit unele scutiri speciale temporare.

d) Regulamentele vor fi obiective şi rezonabile – Dat fiind faptul că regulamentele interne sunt cele
mai importante mijloace de exercitare a unei influenţe sau a controlului asupra comerţului cu servicii, în
Acord se cere ca guvernele să reglementeze serviciile în mod rezonabil, obiectiv şi imparţial.

e) De a nu aplica restricţii la transferurile şi plăţile internaţionale, cu excepţia cazului când ţara are
serioase dificultăţi cu balanţa de plăţi, dar chiar şi în asemenea cazuri restricţiile vor fi temporare şi vor
respecta alte limite şi condiţii;

f ) Măsuri care să fie luate pentru liberalizarea comerţului, inclusiv acelea care să asigure o mai
mare participare a ţărilor în curs de dezvoltare. Runda Uruguay a constituit începutul. GATS cere să fie
desfăşurate mai multe negocieri, primele dintre care urmează să înceapă pe parcursul următorilor cinci
ani. Scopul urmărit este ca procesul de liberalizare să continue prin intermediul majorării numărului de
angajamente în programe.

Celelalte prevederi din textul cadru pot fi, în linii mari, împărţite în două grupe. În prima grupă sunt
domeniile pentru care textul prevede că negocierile ar trebui să aibă loc. În a doua grupă sunt prevederile
privind excepţiile de la regulile generale.

7
Alexandru Jivan, Managementul Serviciilor, Editura de Vest,Timişoara

12
Comerţul cu servicii este mult mai divers decât comerţul internaţional cu bunuri. Companii de telefoane,
bănci, companii aeriene şi firme de contabilitate acordă serviciile lor în moduri cu totul diferite. Anexele
GATS reflectă unele din aceste diversităţi. Anexele reglementează următoarele domenii: deplasarea
persoanelor fizice; serviciile financiare; telecomunicaţiile; servicii de transport aerian; achiziţiile publice;
subvenţiile; licenţierea.

4. Calendarul negocierilor în cadrul GATS

1 Ianuarie 1995 prin semnarea Actului Final în cadrul Rundei Uruguay s-a înfiinţat OMC şi a intrat în
vigoare şi GATS

1 Ianuarie 2000: debutul negocierilor, conform Articolului XIX din GATS care prevedea ca negocierile
să înceapă la nu mai târziu de 5 ani după înfiinţarea OMC (1 Ianuarie 1995).

Martie 2001: se ajunge la un acord cu privre la procedurile de negociere.

Prima rundă de negocieri din cadrul GATS a început în mod oficial în anul 2000. Prin Declaraţia
Ministerială de la Doha, Qatar din 14 Noiembrie 2001 au fost stabilite inter alia datele esenţiale din
cadrul programului de negocieri, inclusiv termenul limită pentru finalizarea negocierilor, după cum
urmează:

30 Iunie 2002: termenul pentru înaintarea cererilor de acces la pieţe

31 Martie 2003: termenul pentru înaintarea ofertelor iniţiale de acces la piaţă

Ca urmare a protestelor puternice împotriva GATS din Februarie 2003, Comisarul european Pascal Lamy
a anunţat că UE nu va mai face nici un fel de concesii în domeniul serviciilor medicale, educaţionale şi în
domeniul audiovizualului.

A 5-a Conferinţă Ministerială – Cancún, Mexic, 10-14 Septembrie 2003: evaluarea stadiului
negocierilor. Această Conferinţă a fost dominată de discuţii tensionate, venind în special din partea UE,
care a insistat până în ultima clipă asupra includerii sub egida OMC a unor probleme precum investiţiile,
politica competiţională, transparenţa în efectuarea de achiziţii guvernamentale şi facilitarea comerţului
(simplificarea procedurilor vamale). Ţările în curs de dezvoltare nu au cedat presiunilor din partea UE,
dovedind că au un cuvânt de spus în actualul context internaţional. Această Conferinţă a fost considerată
un succes politic, tocmai pentru că solidaritatea dintre ţările în curs de dezvoltare a învins presiunile din
partea UE.

5. Rezultatele Rundei Uruguay şi ale negocierilor ulterioare

13
Runda Uruguay (La Punta del Este-1986-1993)

Negocierile în cadrul Rundei Uruguay s-au soldat cu elaborarea Actului Final (la 15 decembrie 1993 ) ce a
fost supus aprobării guvernelor celor 117 ţări participante la negocieri. Rezultatele rundei au fost puse în
aplicare la 1 ianuarie 1995. Prin Actul Final s-a convenit:

a) Acordul privind crearea Organizaţiei Mondiale a Comerţului. OMC este concepută ca o organizaţie
independentă, în afara ONU

b) Acordul General pentru Comerţul cu Servicii GATS

c) Acordul referitor la Aspectele Drepturilor de Proprietate Intelectuală legate de Comerţ;

Tabel nr.2: Principalele date referitoare la Runda Uruguay

Septembrie 1986 Punta del Lansarea

Este
Decembrie 1988 Montreal Revizuirea la jumătate de termen de către miniştri
Aprilie 1989 Geneva Finalizarea la jumătate de termen
Decembrie 1990 Bruxells „Fnalizarea”conferinţei minesteriale cu un impas

Decembrie 1991 Geneva Finalizarea primului proiect al Actului Final

Iulie 1993 Tokio Soluţionarea impasului privind accesul pe piaţă de către
Quad la Sumitul G7
Decembrie Geneva Încheierea majorităţii negocierilor (mai continuie unele
1991 negocieri cu privire la accesul pe piaţă)
Aprilie 1994 Marrakesh Semnarea Acordurilor
Ianuarie 1995 Geneva Constituirea OMC, intrarea în vigoare a Acordurilor.

In virtutea convenirii GATS ca rezultat al negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei
Uruguay, comerţul cu servicii este plasat într-un cadru multilateral de regulii şi discipline, comparabil cu
cel asigurat pentru comerţul cu bunuri materiale de GATT.

Pe parcursul Rundei Uruguay, negocierile s-au concentrat asupra convenirii principiilor şi regulilor de
bază menite a guverna procesul de liberalizare a comerţului cu servicii. Din cauza lipsei de experienţă în
materie de liberalizare în sfera comerţului cu servicii, care în mod tradiţional s-a desfăşurat pe o bază
bilaterală şi reciprocă, au fost necesare negocieri complexe şi de durată. Aceasta a însemnat că ţările
membre ale OMC au avut mai puţin timp la dispoziţie pentru negocierea unor angajamente reale de
liberalizare, cu toţi partenerii comerciali şi vizând toate sectoarele de servicii.

Totuşi drept rezultat al Rundei Uruguay, numeroase ţări au abandonat dreptul lor de a garanta acces la
pieţele lor pe o bază reciprocă, ameliorând condiţiile de acces pe pieţele lor. Ele trebue acum să se
conformeze obligaţiei de a acorda tratamentul naţiuni celei mai favorizate (NCMF) care în sine generează

14
oportunităţi lărgite de liberalizare şi de acces pe piaţă în numeroase ţări. Faptul că numeroase ţări membre
şi-au asumat obligaţii de "îngheţare" la nivelul existent a măsurilor care afectează comerţul cu servicii
înseamnă că ele nu mai pot inversa liberalizarea fără a acorda compensaţii corespunzătoare în schimb.
Este de remarcat că în momentul semnării Actului Final al Rundei Uruguay, la 15 aprilie 1994, la
Marrakesh (Maroc), un număr total de 95 ţări membre au prezentat liste de angajamente specifice în
domeniul serviciilor, iar 61 dintre acestea au prezentat liste cu excepţi de la aplicarea principiului NCMF.

Chiar dacă, în general, se apreciază că majoritatea ţărilor dezvoltate au acoperit prin angajamentele
asumate majoritatea sectoarelor de servicii, analişti consideră că multe rămân încă de realizat. Astfel
numeroase ţări au devenit membre ale GATS, asumându-şi angajamente doar în câteva sectoare de
servicii. În pofida acestor neajunsuri şi neîmpliniri, se poate aprecia totuşi că în urma încheierii Rundei
Urugiay s-a creat o bază solidă pe care pot fi clădite viitoarele acţiuni de liberalizare. Există un nou
potenţial pentru realizarea de noi paşi în direcţia liberalizării în toate sectoarele de servicii, dat fiind faptul
că nici un sector – cu excepţia drepturilor fundamentale din transporturile aeriene deocamdată – nu a fost
exclus din GATS.

Pornind tocmai de la sceste neajunsuri şi neîmpliniri, cu prilejul încheierii negocierilor comerciale din
cadrul Rundei Uruguay, s-a convenit ca negocierile să continue într-un număr dat de sectoare de servicii,
şi anume, în domeniul serviciilor financiare, al serviciilor de telecomunicaţii de bază, şi al mişcări
persoanelor fizice furnizoare de servicii.

Pe de altă parte, a fost identificată nevoia elaborării de noi reguli şi discipline în cazul achiziţiilor
guvernamentale şi al măsurilor de subvenţionare având efecte de distorsiune asupra comerţului, ca şi
nevoia unei posibile clauze de salvgradare. De asemenea, GATS înglobează un program implicit pentru
dezvoltarea unor reguli mai detailate cu privire la reglementările interne (naţionale): în timp ce GATS
recunoaşte dreptul fundamental al ţărilor de a reglementa sectorul naţional de servicii.

6. Romania şi GATS

În anul 1995 au intrat în vigoare acordurile semnate şi ratificate de România cu GATS şi cu Uniunea
Europeană.

România a participat la negocieri multilaterale din sfera serviciilor din momentul lansării Rundei Uruguay
în 1986, motivele de natură economică, diplomatică fiind diverse.

GATS constă în:

1. Un set de concepte, principii şi reguli cu caracter general care se aplică măsurilor ce afectează comerţul;
2. Angajamente specifice, luate de fiecare ţară privind accesul la piaţă şi tratamentul naţional ce se aplică

15
doar listei de servicii înaintată de fiecare ţară;
3. Un acord privind organizarea periodică a unor negocieri pentru continua liberalizare a comerţului cu
servicii;
4. Anexe cu specificaţii privind anumite sectoare de servicii, precum şi un set de decizii ministeriale
vizând implementarea GATS.

Principala obligaţie ce revine României ca membră GATS este de respectare a „tratamentului naţiunii
celei mai favorizate”, ce prevede ca România să acorde serviciilor şi furnizorilor de servicii proveniţi din
celelalte ţări semnatare a GATS acelaşi tratament. De la această regulă sunt doar câteva excepţii bine
precizate.

Alte obligaţii ce decurg din prevederile GATS:

• transparenţă (obligaţia publicării tuturor legilor, reglementărilor şi deciziilor administrative ce au

legătură cu comerţul cu servicii);
• integrare economică ( dreptul participanţilor de a fi părţi ale unor acorduri de liberalizare a comerţului cu
servicii în anumite condiţii);
• recunoaşterea educaţiei, a standardelor, licenţelor etc.

Ca angajamente specifice în cadrul GATS, România trebuie să acorde „tratamentul naţional” anumitor
categorii de servicii şi furnizori ce vor să acceadă pe piaţa românească. „Tratamentul naţional” înseamnă
un tratament nu mai puţin favorabil decât cel acordat serviciilor/furnizorilor de servicii similari autohtoni.

Oferta românească de servicii, supusă liberalizării în cadrul GATS, cuprinde 43 de categorii de servicii,
ce acoperă 8 din cele 11 sectoare majore de servicii: servicii de afaceri, servicii de comunicaţii, servicii de
construcţii, servicii de distribuţie, servicii de protecţie a mediului, servicii financiare, servicii turistice,
servicii de transport etc. Nu sunt puse în discuţie: serviciile de ocrotire a sănătăţii, serviciile sociale,
serviciile de recreaţie, cultură şi sport.

Sfera de cuprindere sectorială a angajamentelor specifice naţionale în contextul GATS a României este de
28%, în ţările dezvoltate aprox. 50%, în ţările în curs de dezvoltare/tranziţie este în jur de 11%.
Comparând situaţia cu Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria oferta României este însă modestă.

7.Consecinţele GATS asupra Romaniei

Prin prisma considerentelor de mai sus vizâd sfera sectorială de cuprindere şi nivelul angajamentelor
iniţiale asumate de România în contextul GATS, se pot formula câteva aprecieri pe marginea ofertei de
liberalizare a comerţului cu servicii al României, care ar putea fi sintetizate astfel:

În primul rând, lista naţională a României este foarte precaută, înglobând angajamente de liberalizare
doar în câteva segmente de servicii, care pot fi considerate deja relativ deschise, cum ar fi serviciile de
afaceri, de distribuţie, turism, servicii de telecomunicaţi cu valoare adăugată, anumite aspecte ale
serviciilor bancare şi de asigurări, dar nu şi în alte servicii.

16
 În al doilea rând, este evident că România s-a folosit de dreptul conferit de statutul său de ţară în curs de
dezvoltare pentru a deschide un număr mai redus de segmente de servicii şi de a extinde în mod progresiv
accesul furnizorilor străini de servicii la piaţa sa.

În al treilea rând, obligaţiile asumate de România în cadrul listei sale naţionale de angajamente specifice
coincid cu legislaţia în vigoare în momentul negocierilor. În esenţă, angajamentele iniţiale implică doar
faptul că reglementările existente au fost "îngheţate", ceea ce înseamnă că România nu va mai putea
impune noi măsuri care să afecteze accesul la piaţă sau tratamentul naţional în cazul acelor sectoare şi
subsectoare de servicii pe care le-a inclus în lista sa, în condiţiile şi limitele ataşate acestora.

În al patrulea rând, oferta iniţială a României, ca de altfel şi ofertele celorlalte ţări participante la GATS,
trebue considerate ca simple poziţii de "deschidere", menite să păstreze anumite "rezerve de negociere" în
perspectiva negocierilor viitoare din domeniul serviciilor.

Ca orice acord internaţional, GATS se bazează pe o strânsă corelaţie între drepturile şi obligaţiile părţilor
participante. În contextul GATS România va putea beneficia atât de principiile şi regulile generale vizând
comerţul cu servicii înglobate în textul acordului şi anexele sale, cât şi de prevederile specifice cuprinse în
listele naţionale de angajamente ale participanţilor, ataşate textului acordului, cu condiţia, desigur, ca
Rimânia să onoreze, la rândul său, obligaţiile cu caracter general şi specific pe care le-a asumat în privinţa
conduitei sale în domeniul comerţului internaţional cu servicii.

Sub aspect teoretic, beneficiile pentru România din participarea sa la GATS pot fi identificate în două
planuri intercorelate8:

În primul rând România va putea să beneficieze de oportunităţi lărgite de export ca urmare a sporirii
accesului serviciilor româneşti pe pieţele externe şi, respectiv, al furnizorilor români de servicii. Aceste
oportunităţi sunt însă atât o funcţie a conţinutului listelor cu angajamentele concrete de liberalizare ale
partenerilor României în GATS, cât şi a capacităţii curente şi potenţiale de export în sfera serviciilor a
ţării noastre.

Reglementarea accesului exportatorilor românii de servicii pe pieţele membrilor GATS are o importanţă
deosebită pentru noul sector privat românesc în curs de afirmare. Dimensiunea redusă a firmelor private
româneşti creează dificultăţi majore în competiţia acestora cu corporaţiile occidentale, care au dimensiuni
apreciabile, dispun de largi facilităţi de cercetare, de prestigiu internaţional. Pe de altă parte, în cadrul
exportului de servicii, firmele româneşti au posibilitatea să pună în valoare avantajul natural de care
dispun sub forma costurilor mai reduse ale forţei de muncă.

În al doilea rând, un beneficiu important pentru România rezultând din GATS vizează creşterea
eficienţei economice a sectorului său de servicii, ca urmare a unei mai bune alocări a resurselor interne şi
a accesului sporit la inputuri de servicii mai ieftine şi de calitate superioară. Totodată, este de aşteptat ca
accentuarea concurenţei străine pe piaţa românească a serviciilor să conducă la stimularea creşterii calităţii
şi eficienţei serviciilor oferite de furnizorii naţionali. La rândul său, creşterea eficienţei ofertei româneşti
de servicii va aduce după sine oportunităţi sporite de export. În mod practic, oportunităţile de export şi de
import se află în strânse relaţii de interdependenţă: inputurile de servicii de calitate superioară şi/sau mai

8
WTO – “The General Agreement in Trade in Services - objectives, coverage and disciplines”. Document publicat de
Secretariatul OMC şi disponibil la adresa www.wto.org/english/tratop_e/serv_e/gatsqa_e.htm

17
ieftine constitue deseori o premisă importantă pentru o producţie naţională mai eficientă şi mai
competitivă şi, astfel, pentru exporturi sporite de servicii şi de bunuri materiale.

Consolidarea capacităţii sectorului românesc de servicii astfel încât acesta să genereze exporturi pe termen
lung nu poate fi concepută fără un influx considerabil de echipamente moderne de servicii, de tehnologie
avansată şi de know-how organizaţional din străinătate, realizat fie prin intermediul comerţului
transfrontieră, fie prin investiţi străine directe. Întrucât principiile şi regulile GATS acoperă toate modurile
de furnizare a serviciilor, participarea României la acest mecanism de cooperare în sfera serviciilor cu
vocaţie universală creează numeroase premise pentru modernizarea sectorului românesc de servicii şi
pentru ajustarea acestuia la exigenţele pieţei mondiale.

Este însă cât se poate de evident faptul că o implicare sporită a României în schimburile internaţionale cu
servicii este dependentă de implementarea unor politici naţionale adecvate de dezvoltare a sectorului
românesc de servicii. Schimbările care au avut loc şi care continuă să aibă loc în cursul tranziţiei către
economia se piaţă în sectorul de servicii şi, în gneral, în condiţiile economice interne, înglobează
deopotrivă oportunităţi şi sfidări pentru promovarea procesului de internaţionalizare a serviciilor în
România. În acest context, GATS poate asigura un beneficiu major pentru ţara noastră. Mai precis,
participarea la un acord multilateral care impune anumite discipline şi constrângeri procesului decizional
pe plan naţional este de natură să sprijine guvernul românesc în eforturile sale de a promova şi
implementa măsurile de politică economică reclamate de reforma economică, precum şi încercările
acestuia de neutralizare a opoziţiei exercitate de unele grupuri de interese influente faţă de liberalizarea
economiei româneşti.

8. Concluzii

Concluzionând în câteva cuvinte părerea noastra despre acest Acord, am putea spune că, crearea GATS
constituie o victorie incontestabilă a multilateralismului comercial, iar liberalizarea şi ordonarea
comerţului internaţional cu servicii ca urmare a transpunerii în practică a rezultatelor acestui Acord GATS
sunt de natură să stimuleze expansiunea economică globală.
Globalizarea şi liberalizarea au determinat transformarea comerţului internaţional cu servicii într-un
motor puternic al creşterii şi într-un mecanism important de integrare a ţărilor în economia globală.. În
acelaşi timp, este unanim recunoscut că integrarea şi participarea deplină a acestora şi a altor ţări în curs
de dezvoltare şi în tranziţie la economia globală ar contribui substanţial la expansiunea comerţului
mondial cu servicii.

18
 În prezent, GATS constituie o organizaţie ce dispune de un cadru legal şi instituţional comercial
multilateral. Acestea stabilesc principalele obligaţiuni contractuale ale guvernelor respective, în materie de
legislaţie comercială internă faţă de instituţia nominalizată şi fiecare membru al ei în parte.
Odată cu aderarea la GATS, România a dobândit o serie de beneficii şi avantaje, iar ca şi membră a
GATS este deja o ţară cu o imagine de partener serios de afaceri, unde sistemul comercial este previzibil
şi transparent, unde oamenii de afaceri din străinătate sunt mai siguri pentru investiţiile pe care le fac în
România. Cadrul legislativ al GATS a devenit pentru România o bază sigură pentru desfăşurarea
negocierilor şi tratativelor comerciale în domeniul serviciilor. Acest cadru mai permite României să
soluţioneze litigiile şi situaţiile de conflict alături de ceilalţi membri, iar GATS joacă rolul arbitrajului
internaţional.
În concluzie GATS are ca scop promovarea şi întărirea liberalizării comerţului cu servicii. Procesul de
liberalizare implică două aspecte – extinderea acoperirii GATS la mai multe sectoare de servicii şi
scăderea numărului şi a intensităţii măsurilor restrictive în calea comerţului internaţional cu servicii.
Aşadar, în ciuda faptului că fiecare ţară are dreptul de a decide asupra întinderii angajamentelor pe care le
ia, cu fiecare nouă rundă de negocieri, se aşteaptă ca ţările să adauge noi sectoare şi sub-sectoare de
servicii la programele de angajamente. Iar în ultimii ani, în plus faţă se prevederile iniţiale ale Acordului
original, GATS s-a îmbogăţit cu noi înţelegeri multilaterale menite a deschide piaţa mondială a serviciilor
de telecomunicaţii, financiare de contabilitate şi cea a serviciilor educaţionale.

Până nu demult, educaţia a fost absentă din discuţiile referitoare la globalizare, considerându-se că aceasta
este prin excelenţă un serviciu fără caracter comercial. Însă realitatea a demonstrat contrariul, mai ales în
ultimele două decenii. Comerţul cu servicii educaţionale se numără în prezent printre cele mai importante
domenii în relaţiile externe ale unor ţări, cum ar fi de exemplu Australia, Canada, Noua Zeelandă, Marea
Britanie şi SUA. Cea mai mare parte din comerţul internaţional cu servicii educaţionale este reprezentată
de studenţii care învaţă în străinătate.

Învăţământul superior reprezintă o industrie cu mare potenţial de export. În ţările OECD, serviciile
educaţionale reprezintă cel putin 3% din exporturile totale de servicii – venituri din export de aproximativ
$50 miliarde. În Australia şi Noua Zeelandă, serviciile educaţionale se situează pe locul 3 şi respectiv pe
locul 4 în rândul serviciilor exportate.

Educaţia tranznaţională este recunoscută ca fiind foarte importantă pentru bunăstarea socială şi
economică. La nivel individual, absolvenţii de studii superioare se bucură de perspective mai bune, atât
materiale cât şi nemateriale (recunoaştere socială, de exemplu). La nivel naţional, educaţia aduce un plus
de valoare capitalului uman al unei ţări, în acest fel contribuind la creşterea economică. Deasemenea, ea
poate juca un rol important în transmiterea valorilor culturale şi în dezvoltarea capitalului social. Iar
accesul general şi larg la educaţie, măcar până la anumite nivele educaţionale, este văzut de către mulţi ca
fiind un factor important în asigurarea echităţii.

După părerea noastra investiţia în educaţie şi în formarea oamenilor este cea mai importantă şi deopotrivă
cea mai rentabilă pentru dezvoltarea unei societăţi pe termen lung. De aceea, instituţiile de învăţământ si
educatie sunt privite ca instituţii strategice pentru destinul national iar educaţia este factorul strategic al
dezvoltării de perspectivă şi ea priveşte modelarea multidimensionala si anticipativă a factorului uman.
Toate acestea ar trebui să ne facă să avem încredere în educaţia tranznaţională şi să încercăm să profităm
de oportunităţile pe cere ni le oferă acestă formă de învăţământ, şi în acest mod să obţinem un număr mai
mare de specialisti care au experienta unui alt sistem de învăţământ si a unei alte mentalităţi.

19
Omul trebuie să facă cât mai multă şcoală. Fiindcă educaţia ne învaţă că nu trebuie să părăsim străduinţa
cu gândul la destin, iar o astfel de filosofie relevă o concluzie importantă. Adica, modul în care un om îşi
acceptă destinul poate fi mai important decât însuşi destinul său.

BIBLIOGRAFIE:

1. Cristureanu Cristiana -Economia imaterialului: tranzacţiile internaţionale cu servicii, Editura All

Beck, Bucureşti, 1999

20
2. Ghibuţiu Agnes - Serviciile şi dezvoltarea. De la prejudecăţi la noi orizonturi, Editura Expert,
Bucureşti, 2000

3. Ioncică Maria -Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucureşti, 1997

4. Jivan Alexandru -Managementul serviciilor, Editura de Vest, Timişoara, 1998

5. WTO – The General Agreement in Trade in Services - objectives, coverage and disciplines.

http://wto.org/english/tratop_e/serv_e/gatsqa_e.htm

21