dr.ing.

Liviu Prună Reprezentarea, cotarea şi notarea filetelor

REPREZENTAREA, COTAREA ŞI NOTAREA FILETELOR

Definiţie:
Filetul este o nervură elicoidală aşezată pe o suprafaţă de rotaţie, cilindrică sau
conică, (figura 1).
Filetul este o parte constitutivă a şuruburilor şi piuliţelor, caz în care serveşte la
realizarea asamblărilor demontabile, sau a altor piese servind, de exemplu, la transmiterea
mişcării.
Clasificarea filetelor se face având în
vedere caracteristicile lor, astfel:
!"După profilul filetului: triunghiular,
pătrat, trapezoidal, ferăstrău,
dreptunghiular, rotund.
!"După sensul de înfăşurare: normal
(dreapta) sau stânga.
!"După suprafaţa de revoluţie pe care
se execută: cilindric sau conic.
!"După numărul de începuturi: cu un
început (filet simplu), cu mai multe
începuturi (filet multiplu).
!"După unităţile de măsură în care se
exprimă: filet metric (mm), filet în ţoli
Figura 1 Filet exterior, executat pe o (inch).
suprafaţă cilindrică; p – pasul filetului

1. Reprezentarea filetelor
Conform normelor în vigoare când se reprezintă un filet nu se desenează spirele
acestuia. Imaginar, se consideră că, vârful spirelor se înscrie într-un cilindru numit
cilindrul vârfurilor filetului şi, fundul spirelor se înscrie într-un alt cilindru numit
cilindrul fundurilor filetului. Ei bine, când se reprezintă un filet se trasează doar
generatoarele celor doi cilindri.
În figura 2 avem o piesă sub forma unei
ţevi care este prevăzută în partea stângă cu un
filet exterior şi, în partea dreaptă cu un filet
interior. Am pus în evidenţă cilindrul vârfurilor
filetului (linia vârfurilor) atât pentru filetul
exterior cât şi pentru cel interior. Observăm că
acesta se trasează cu linie continuă groasă. De
asemenea, am evidenţiat cilindrul fundurilor
filetului (linia fundurilor), care se trasează cu
linie continuă subţire şi, linia terminală a filetelor
care, se trasează cu linie continuă groasă.
Figura 2 Reprezentarea
Se remarcă faptul că liniile de haşură se
convenţională a filetelor trasează întotdeauna până la linia vârfurilor.

E/Desen 16 februarie 2001 1

dr.ing. Liviu Prună Reprezentarea, cotarea şi notarea filetelor

În baza celor explicate mai sus să vedem care sunt convenţiile de reprezentare a
filetelor.
În proiecţie longitudinală (pe un plan paralel cu axa filetului):
!"Cilindrul (sau conul, după caz) vârfurilor, adică cilindrul exterior la filetele
exterioare şi cilindrul interior la cele interioare, se reprezintă cu linie continuă
groasă.
!"Cilindrul fundurilor, adică cilindrul interior la filetul exterior şi cilindrul
exterior la cel interior, se reprezintă cu linie continuă subţire.
!"Sfârşitul filetului (linia terminală) se reprezintă printr-o singură linie, trasată
cu linie continuă groasă, perpendiculară la axa filetului, în cazul filetelor cu
ieşire şi, prin două linii perpendiculare la axă, trasate cu linie continuă groasă,
în cazul filetelor cu degajare.
În proiecţie transversală (pe un plan perpendicular la axa filetului):
!"Cilindrul vârfurilor se reprezintă printr-un cerc trasat cu linie continuă
groasă.
!"Cilindrul fundurilor se reprezintă printr-un arc de cerc, de lungime circa ¾
din circumferinţă, trasat cu linie continuă subţire.

Observaţie:
Pentru filetele conice (figura 7), reprezentate în proiecţie transversală, fundul
filetului se reprezintă o singură dată şi anume, la baza conului situată cel mai aproape
de ochiul observatorului.

Prezentăm în figurile 3…7 câte un exemplu de filet exterior cu ieşire, cu degajare,

de filet interior cu ieşire, cu degajare şi de filet conic exterior. Aceste figuri nu surprind
doar modul în care se reprezintă filetele ci şi modul de cotare şi notare al acestora.

Figura 3 Filet Figura 4 Filet

exterior cu ieşire exterior cu Figura 5 Filet
degajare interior cu ieşire

2 E/Desen 16 februarie 2001

dr.ing. Liviu Prună Reprezentarea, cotarea şi notarea filetelor

Figura 7 Filet exterior conic. În proiecţie

transversală fundul filetului se reprezintă o
singură dată, şi anume, la baza conului cea
Figura 6 Filet mai apropiată de ochiul observatorului
interior cu degajare

2. Cotarea filetelor
Elementele care se înscriu în mod obligatoriu sunt: diametrul filetului şi lungimea
porţiunii filetate.
În ceea ce priveşte diametrul filetului regula care se aplică este :
Indiferent de tipul filetului (interior sau exterior) cotarea se face întotdeauna pe
cercul cu diametrul cel mai mare. Aşadar, filetele exterioare se cotează pe cilindrul
vârfurilor în timp ce, filetele interioare se cotează pe cilindrul fundurilor filetului.
La cotarea lungimii porţiunii filetate, în cazul filetelor cu ieşire nu se ia în
considerare ieşirea, în timp ce, la filetele cu degajare se cotează incluzând şi degajarea
filetului.

3. Notarea filetelor
Odată cu înscrierea diametrului şi a lungimii porţiunii filetate se face, obligatoriu, şi
notarea filetului, înscriind înaintea valorii diametrului, simbolul (profilului) filetului. După
valoarea diametrului se mai pot scrie, în ordinea următoare, elementele: pasul, numărul de
începuturi, precizia şi sensul filetului.

Observaţie:
La filetele conice, înaintea simbolului filetului se înscrie litera K.

Prezentăm, cu ajutorul tabelului 1, simbolurile folosite la notarea filetelor.

E/Desen 16 februarie 2001 3

dr.ing. Liviu Prună Reprezentarea, cotarea şi notarea filetelor

Tabelul 1 Simboluri folosite la notarea filetelor

Felul filetului Simbol Elemente cotate Unităţi de Exemplu
măsură
Metric M Diametrul exterior mm M10
Metric fin M Diametrul exterior x pasul mm M60x3
În ţoli W Diametrul exterior Inch W2”
(Whitworth)
În ţoli pentru G Diametrul nominal al ţevii Inch G3/4”
gaze
Trapezoidal Tr Diametrul exterior x pasul mm Tr 70x10
Ferăstrău S Diametrul interior x pasul mm S 30 x 6
Rotund Rd Diametrul exterior x pasul mm Rd
26x1/6
Edison E Diametrul nominal mm E 25
Conic metric KM Diametrul exterior x pasul mm KM20
Conic în ţoli KW Diametrul exterior în mm x pasul mm şi KW1”
(Briggs) în inch inch

Bibliografie:

1. *** ***, 1995 SR ISO 6410-1995

2. *** ***, 1979 STAS 139-1979

3. Dale Constantin „Desen tehnic industrial pentru construcţii de maşini”, Ed.
Niţulescu Theodor Tehnică, Bucureşti
Precupeţu Paul, 1990

4. Popa Constantin „Desen tehnic. Desen industrial. Elemente pentru desen de

Strobel Gheorghe instalaţii. Elemente de grafică asistată de calculator”, Ed. „Gh.
Anghel Alina Asachi”, Iaşi
Prună Liviu
Onofrei Ligia
Romanescu Camelia
Dănăilă Wanda
Antonescu Ion, 1996

4 E/Desen 16 februarie 2001