Sunteți pe pagina 1din 4

ARTA 51 OMUL 109

Romane poIiiste
ţşi thrilleruri

Povestirile despre crime şi 0 Faima lui Conan Doyle şi Sherlock


Holmes s-a răspândit în întreaga lume atunci
identificarea criminalilor când revista The Strand Magazine a publicat o
serie de scurte povestiri cu celebrul detectiv.
combină înfiorări plăcute cu
palpitatia urmăririi şi cu
atractia rezolvării unei
enigme. Apărând în urmă cu
aproximativ 150 de ani -
târziu în istoria literaturii -
au devenit lectura favorită a
milioane de cititori.

ajoritatea povestirilor politiste implică

M un mister . Se comite o fărădelege -


de obicei o crimi - şi chiar dacă exis-
tă un suspect evident, circumstantele pline de
contradictii necesită investigatii mai profunde .
Miezul povestirii constă în căutarea urmelor şi
dovezilor, interpretarea lor de către investiga- Q Un marinar este esential pentru solutio-
tor şi solutia care explică misterul. narea crimelor din Rue Morgue. Interogat de
Cele douA tipuri principale de - romane Dupin, el intră în defensivă când î5i dă seama
despre crimă sunt cele politiste şi thrillerurile . de posibilele legături cu crimele .
Romanul politist are în centrul atentiei fărăde-
legea, privită ca o enigmă, şi implică frecvent
situatii "imposibile" cum ar fi crima "din spa-
0 În Crimele din Rue Morgue, monsieur C .
Auguste Dupin (dreapta), sărac dar de
tele uşilor închise " : cadavrul este găsit singur conditie bună, impresionează naratorul cu
într-o încăpere cu uşa închisă din interior, ast- fervoarea şi imaginatia sa .

339
109 ROMANE POLITISTE $I THRILLERURI

fel că nici o altă persoană nu putea fi pre-


zentă atunci când s-a înfăptuit delictul . Roma-
nul politist provoacă cititorul să se întreacă cu
inteligenta detectivului în rezolvarea proble-
mei şi în descoperirea făptaşului .
Si thrillerul se ocupă de rezolvarea unui
mister şi de prinderea vinovatului, dar se
pune accentul pe actiunile violente, urmărirea
răufăcătorului şi pe riscurile la care este supus
eroul . În forma cea mai simplă, thrillerul este
doar un roman de aventuri, dar poate fi şi o
cale de a explora relatiile dintre personaje,
violenta şi societatea mult mai realist decât o
face romanul pur politist, Bineînteles că ade-
sea se pot întâlni elemente de thriller în roma-
nele politiste si viceversa .

Primii eroi
Romanu politist este o inventie recentă . Se
pare câ ar fi fost inspirată de înflintarea în
Franta a organizatiei Surete, prima organizatie
oflcială de detectivi (distinctă de fortele de
politie) ; de memoriile extrem de colorate ale
conducâtorului acestela, Eugene Vidoq, el în=
su$i un fost criminal, care au oferit un mate-
rial bogat pentru fictiune . Semnificativ, primul
erou detectiv adevărat a fost un francez,
Auguste Dupin . Aceasta, în ciuda faptului că
cel care 1-a creat, Edgar Allan Poe (1809-49),
era un nuvelist 5i poet american care a lucrat
şi a publicat în tara sa de baştină .
Primul roman politist, cel al lui Poe,
Crimele din Rue Morgue (1845), a fost şi Dupin este un excentric, î5i petrece zilele 0 in Bleak House, de Charles Dickens, cazul
primul mister al unei camere închise . Acesta m încăperi întunecoase, ieşind doar noaptea . Jarndyce contra Jarndyce se prelungeşte la
nedumereşte politia şi cititorii, dar este rezol- O anumită formă de excentricitate sau de nesfârşit. Personajul principal este inspectorul
vat cu multă uşurinţă de către Dupin datorită exotism a devenit de asemenea un atribut al Bucket, un copoi din vremurile de început ale
abilităţii sale analitice superioare . Cu toate că detectivilor particulari, reflectând probabil ficfiiunii polijiste.
este inspirat de Surete, Poe face din eroul său convingerea că doar o personalitate deosebită
un amator care dispreţuieşte politia din cauza ar putea găsi plăcere în investigarea crimei, Autorul, Wilkie Collins (1824-89), era un scri-
lipsei de inteligenţă şi imaginatie, aceasta observând detalii şi aplicând neobosit logica! itor britanic de o anumită tinută si prieten al
devenind o caracteristică traditională în fictiu- Crimele din Rue Morgue, Misterul lui Marie marelui romancier Charles Dickens, care şi el
nea poliţistă de mai târziu . Roget si alte scrieri ale lui Poe sunt scurte era interesat de enigme . Cu toate că Nadgett
povestiri . Se pare că primul roman poliţist de din romanul dickensian Martin Chuzzlewit
00 Portretele de amploare este astăzi uitatul Misterul din (1844) şi inspectorul Bucket din Dugheana cu
politist dau un farmec Notting Hill (1865), scris de Charles Felix (a vechituri (1853), nu sunt personajele princi-
aparte romanelor lui cărui identitate este ea însăşi un mister) . Pri- pale, ei sunt copoi eficienti ; Nadgett este un
Wilkie Collins . El a mul roman cu adevărat valoros a fost Piatra prim exemplu de detectiv profesionist ca al-
făcut cunoscută şi lunii (1868), în care, măcar o dată, un politist, ternativă a poliţistului, investigatorul lucrând
activitatea Scotland sergentul Cuff, are inteligenta de a descoperi pentru o companie de asigurări.
Yardului (jos). un complot de o complexitate considerabilă . Începând de atunci, romanul politist a
devenit o productie preponderent britanică .
În anii 1860, un autor francez, Emile Gaboriau
(1835-73), a publicat o serie de romane popu-
lare si primul roman politist bine vândut a fost
Misterul unei hirje (1886), a neo-zeelandezu-
lui Fergus Hume (1859-1932), cu acţiunea
plasată în Melbourne .

Holmes si Watson
Nici unul dintre aceatea nu a pregătit însă citi-
torii pentru apariţia maestrului detectiv
Sherlock Holmes în romanul Studiu în roŞu
(1887) al lui Arthur Conan Doyle (1859-1930) .
Încă de la început, Holmes pare un geniu,
zăpăcindu-1 pe Dr . John Watson, proaspăta sa
cunoştintă, cu remarca "Înteleg că ati fost în
Afganistan! " . "Cum de ştiţi acest lucru?" întrea-
bă consternat Watson ; şi astfel se stabileşte
z relatia lor legendară . Ei se hotărăsc să locu-
iască împreună în Baker Street din Londra şi
Watson devine cronicarul credincios al fapte-
lor glorioase ale prietenului său, în patru
romane şi 56 de povestiri scurte . Prin spiritul
său de observatie şi deductiile sale, Holmes
~ seamănă mult cu eroul lui Poe, Dupin, deşi

3 40

ARTA $1 OMUL 109'


Conan Doyle sustinea că sursa lui de inspira- continuat a fost un preot catolic . Remarcabile vestiri lungi, complicate, îl aveau ca personaj
ţie fusese un conferenţiar din Edinburgh cu pentru ingeniozitatea lot, cazurile părintelui principal pe aristocratul aparent decadent,
abilităţi similare. Holmes este un lup singura- Brown, personajul lui Chesterton, erau intere- Lord Peter Wimsey . În anii 1930, Margery
tic excentric, letargic când nu luerează la un sante şi pentru rolul jucat în soluţionarea Allingham (1904-1966) şi neo-zeelandeza
caz, nesocial, dependent de medicamente si cazurilor de analiza introspectivă a preotului. Ngaio Marsh (1899-1981) câteodată au portre-
de vioară .-Însă nu este un amator. Are mese- Până la primul război mondial, cele mai de tizat societatea dintr-un punct de vedere cri-
ria de consultant - practic, detectiv particular succes ficţiuni poliţiste erau povestiri scurte . tic . În general, romanele politiste britanice ale
- şi s-a pregătit intens pentru cariera sa; este Perioada 1918-1939 este numită adesea epoca acestei epoci au rămas închistate în societatea
un maestru al deghizărilor si a urmat studii de aur a romanelor poliţiste şi "regina" aces- aristocratică şi se concentrează aproape ex-
ştiinţifice care să-1 ajute în lupta cu crima, tora este considerată, de marea majoritate, clusiv pe elementele enigmatice ale povestirii .
învăţând de exemplu să identifice mărcile de Agatha Christie (1890-1976) . Afacerea Styles
ţigări după scrumul lor (urmă găsită frecvent la (1920) a creat un nou super-erou, detectivul Georges Simenon
locul crimei) . El nu este interesat de nici un alt belgian Hercule Poirot . El era scund, agitat, Spre deosebire de acestea, cărtile romancieru-
subiect care nu are legătură cu criminologia . cu o mustaţă absurdă, dar un urmaş demn al lui belgian Georges Simenon (1903-89) erau
lui Dupin şi Holmes în materie de logică . În mult mai apropiate de lumea reală, venind ca
"Crema" crimelor lunga ci carieră, autoarea a dobândit o popu- un adaos pretios la relativ slab reprezentata
Povestirile cu Sherlock Holmes sunt conside- laritate internaţională, accentuată şi de nume- literatură poliţistă franceză . Eroul principal al
rate şi astăzi cele mai reuşite exemple ale roasele ecranizări ale romanelor sale . lui Simenon nu este un amator cu aere de su-
ficţiunii poliţiste . Ele nu sunt doar enigmatice, 0 caracteristică stranie a romanului politist perioritate, ci un politist, inspectorul Maigret,
ci adevărate povestiri captivante, cu personaje britanic a fost dominaţia scriitorilor-femei . Cea pus în faţa unor crime fără subtilitate, având
uşor creionate dar foarte vivace . Ele au o at- mai redutabilă rivală a Agathei Christie a fost motive comune, implicând în general sexul şi
mosferă aparte, puternică, ce evocă confortul Dorothy L . Sayers (1893-1957), ale cărei po- banii . Puterile lui de investigare sunt conside-
tihnit din Baker Street, ameninţătoarele case
întunecoase şi învăluite în fum de opiu şi În Problema
simtul aventurii din strigătul încurajator al lui finală, Sir Arthur
Holmes : "Picioarele la spinare, Watson! ", în Conan Doyle îl
elipa în care cei doi bărbaţi se aruncă în birjă omoară pe Sherlock
şi gonesc prin ceaţa densă londoneză . Holmes într-un duel
Conan Doyle considera (greşit) că romane- final, fatal, cu duşma-
le sale istorice ar fi mult mai importante decât nul său de moarte,
cele politiste . În 1893, autorul 1-a "ucis" pe profesorul Moriarty,
Holmes, care cade în cascada Reichenbach, la cascada
prins într-o luptă crâncenă cu inamicul său de Reichenbach, în
moarte, Moriarty. Nemulţumirea publicului a Elvetia. Conan Doyle
fost însă atât de mare - şi ofertele editorilor nu a luat însă în cal-
atât de profitabile - încât Conan Doyle "1-a cul ataşamentul citi-
salvat" pe Holmes/ şi a continuat să scrie torilor fată de erou şi
povestiri despre el până în ultimii ani de viată . a trebuit să-l 'invie' ".
Holmes a devenit si a rămas un personaj cele-
bru la a cărui adresă din Baker Street oamenii 0 În $oimul maltez,
trimit şi astăzi scrisori . detectivul particular
Sam Spade se impli-
Variante că în căutarea unei
Holmes a avut multi imitatori şi de atunci s-au statuete de valoare
scris si publicat numeroase povestiri poliţiste . inestimabilă. Pelicula
Variante de parteneriat Holmes-Watson erau din 1941 îi avea ca
un obişnuite şi detectivul a rămas un personaj protagonişti (de la
excentric sau neobişnuit . Max Carrados, per- stănga la dreapta)
sonajul lui Ernest Brahmah, a fost primul pe Humphrey
detectiv orb, iar personajul principal al lui Bogart, Peter Lorre,
G .K . Chesterton (1874-1936) în Inocenla Mary Astor şi Sidney
părintelui Brown (1911) şi în seria care i-a Greenstreet.

ilai11IIIIiInumll~!'~~~~I'i I~~IiGî

34 1
V9 ROMANE POLITISTE $1 THRILLERURI

0 În Somnul de veci Humphrey Bogart a in-


terpretat rolul detectivului particular Marlowe .
Acliiunea este atât de complexă încât chiar
Raymond Chandler, autorul cărtii, a recunos-
cut că nu ştie cine a ucis unul din personaje.

rabile, dar procedează hlsându-se pătruns de


atmosfera locului în care s-a comis crima . În
momentul in care ajungea să înteleagă per-
sonajele implicate si tensiunile dintre ele,
totul devenea explicabil .
Printre cei mai cunoscuti şi longevivi scrii-
tori americani de romane politiste au fost
Ellery Queen (pseudonimul autorilor Frederic
Dannay şi Manfred B . Lee) şi Erle Stanley
Gardner (1889-1970) . Eroul lui Gardner, Perry
Mason, este un avocat care în general trebuia
să solutioneze un mister pentru a câştiga pro-
cesul, astfel aceste povestiri comhinau elegant
investigarea ştiinţifică cu drama tribunalului .

Fictiunea "dură"
S .S . Van Dine . (1888-1939) şi alţi scriitori
americani au lucrat în tradiţia "enigmistică"
britanică, dar în anii 1930 a apărut o nouă
orientare, şcoala de factură "mai dură " . Aceas-
ta era reprezentată de scriitori ale căror prime
lucrări apăruseră în reviste ieftine, cum ar fi nou, utilizând propozitii scurte, vioaie pline romanele poliţiste sau thrilleruri . Este consi-
Black Mask - un fapt care întârzia recunoaş- de imagini frapante, culese parcă din jargonul derat un nou gen şi, de obicei, este catalogat
terea realelor calităţi literare vreme de mai cotidian al marilor oraşe atuericane . ca roman criminalist.
mulţi ani . Alt maestro al thrillerului a fost Raymond Romanul crimei era chiar mai explicit
Literatura enigmistică mai "dură" a fost ex- Chandler (1888-1959) . În Somnul de veci decât cel politist, prin descrierea amănunţită a
plorată de Dashiell Hammett (1894-1961), în (1939) şi în romanele care i-au urmat, detec- detaliilor crimei, dar, din punct de vedere
thrilleruri ca Recolta ro$ie (1929) şi Şoimu/ tivul-erou Philip Marlowe este poate putin moral, era adesea, neutru (o tendinţă percep-
maltez (1930), care au rupt traditia "crimei la prea bun pentru a fi real, dar scrierea de cali- tibilă şi în alte genuri de lteratură) . Chiar şi
conac" prin plasarea crimelor pe "străzile prin- tate îl portretizează cu vivacitate pe Marlowe judecătile morale implicite tindeau să dispară
cipale" ale oraşelor atuericane si tratând su- şi evocă strilucit scenele californiene pom- clin lucrările unor autori ca Patricia Highsmith
biecte ca sexul, drogurile şi corupţia politică . poase dar totu5i ponosite în care operează . (n .1924) şi Elmore Leonard . Dacă aceasta era
Eroii detectivi ai acestora apartineau unei reflectarea lumii criminale sau era senzaţiona-
alte tipologii . Erau mai duri şi mai cinici, chiar Roman al crimei lul este o problemă de interpretare, dar ten-
dacă în esenţă erau cumsecade . Si stilul era Lew Archer, eroul lui Ross MacDonald (1915- dinta a continue în best seller-uri, cum ar fi
83), a dus romanul poliţist prin vâltoarea Tâcerea mieilor (1989), al lui Thomas Harris,
0 Unul dintre celebrele romane poliliiste ale anilor 1950 şi 1960, dar, ulterior, mulţi scriitori care poate fi considerat şi thriller .
Agathei Christie - Cursa de şoareci - a fost ai acestei şcoli s-au îndepărtat de firul politist, Romanele politiste mai tradiţionale erau
pusă în scenă în 1952 . Chiar şi in zilele focalizându-se asupra crimei şi făcând adesea încă extrem de populare şi erau scrise în con-
noastre aceasta se bucură de audien;ă pe din criminal chiar personajul principal . tinuare cu multă competenţă de femei . Cele
scenele londoneze din West End . Practic, acesta era tin gen de ficţiune diferit de mai importante scriitoare britanice au fost
P .D . James, Ruth Rendell şi Ellis Peters, a
căror specialitate era "romanul poliţist" de tip
anacronic. Rivalele lor americane erau adesea
militante feministe mai fervente, cea mai cu-
noscută fiind Sara Paretsky, creatoarea asprei
femei detectiv V .I . Warshawski .

Problemele politiei
Prin anii 1970, traditia britanică "conacală" a
fost modificată prin utilizarea unor personaje
şi peisaje mai diversificate şi mai realiste iar
detectivul amator, ca personaj principal, făcu-
se loc inspectorului de poliţie, dezvăluit acum
ca o fiintă uneori ciudată, cu viată particulară
şi probleme personale : Dalgleish al lui P .D .
James, Wexford al lui Rendell, inspectorul
Morse al lui Colin Dexter. Priceperea diabo-
lică şi sublinierea misterului au rămas însă o
caracteristică britanică .
Scriitorii de romane politiste şi de thriller-
uri caută în întreaga lume cadrul exotic care
să le ofere noi provocări pentru eroii lor . Cu
toate acestea, puţini autori importanţi provin
din ţările cu populaţie nevorbitoare de limbă
engleză - un fapt surprinzător deoarece crima
continua să fascineze lumea, garantând astfel
marea popularitate a romanelor poliţiste 5i a
altor genuri apropiate de acestea .

3-+2 mai vezi Ai-ta 5i omul 74 - ROMANUL MODERN