,
O George III a fost dustria britanica; din aceasta cauza au fost im-
Revolutia incununata de succes
a celor 13 colonii americane a
constituit pentru intreaga lume
un eveniment important.
Lovitura data puterii britanice
a avut doar urmari de scurta
durata, in schimb, dincolo de
Atlantic lua na~tere o tara noua
-Statele Unite ale Americii.
D upa victoria obtinuta in
$apte Ani (1756-63), Marea
devenit puterea dominanta in America
de Nord. Francezii pierdusera paminturile din
Canada, iar in sud, de-a lungul coastei
Oceanului Atlantic pina in Georgia, se 1ntin-
deau cele 13 colonii britanice. Cu toate aces-
tea, in scurt de limp, 1mpotriva stapinirii bri-
tanice s-au ridicat tocmai coloni~lii.
Pina la sfir~itul secolului al 18-lea in cele
treisprezececolonii existao populatie de apro-
ximativ trei milioane de locuitori, majoritatea
de descendent:l britanica. Ora~ele erau mici
dar prospere; Philadephia era cel mai mare
~inta unui mare
numar de
incriminari, redac-
tate in Declara~ia de
Independen~a a
Americii. ..Istoria
celui care este in
prezent rege al
Marii Britanii", se
spunea in Declara~ie,
..este o istorie
alcatuita din preju-
dicii ~i uzurpari,
toate avand scopul
de a instaura o
tiranie absoluta
asupra acestor
state".Declara~ia
continua: ..Un prin~,
al carui caracter se
incadreaza perfect in
defini~ia unui tiran,
nu poate fi
conducatorul unui
popor de oameni
liberi".
O cere 1 3 colonii
americane ale Marii
Britanii care au avut
un rol cheie in
desfa~urarea
Revolu1iei.
ora$, cu o populatie de 40000 de locuitori,
urmat de New York, cu 25000 de locuitori. in
nord existau multi comercianti, pescari $i
vanatori, iar In sud predominau proprietarii de
plantatii; dar cea mai mare parte a coloni~tilor
erau fermieri independenti ce-~i lucrau propri-
ul pamant; ulterior acest grup a avut un rol
specialln desfa~urarearevolutiei americane.
Lupta pentru drepturi
Americanii erau obi~nuiti sa aiba un cuvant de
spus cu privire la propriile afaceri prin
intermediul ale~ilor lor din corpullegislativ , cu
toate ca adeseori luau na~tere t~nsi~ni Intre
ace~tia ~i autoritatile din Lonqra. Guvemele
britanice erau mult prea departe de America
Razboiul de pentru a putea Intelege nevoile coloni~tilor ~i
Britanie a oricum, efortullor In acest sens era minim.Ca
restul puterilor europene, britanicii vedeau
coloniile doar prin pri5;ma beneficiilor aduse
tarii-mama, care le fondase ~i le protejase.
Interesul lor era clar evidentiat de restrictiile
severe impuse asupra comertului din colonii.
Americanii trebuiau sa importe toate bunu-
rile de care aveau nevoie din Marea Britanie
sau din a~tecolonii britanice; taxele puse asup-
ra produselor straine eraumari tocmai pentru a
impune cumparareabunurilor similare de pro-
venienta britanica. Coloniile erau considerate
fumizorii principali de materii prime pentru in-
piedicate sa-~i dezVdl~ industrii proprii care ar
fi putut concura cu cele din tara mama. Avind
in vedere abundenta de resurse ~i cre~terea
continua a numarului de coloni§ti ~i a fortei lor,
situatia nu putea ramane pentru mult timp ne-
schimbata. Dar victoria obtinuta de Marea
Britanie in Razboiul de $apte Ani a insemnat
inceputul schimbarii. Americanii, infometati de
pamant, s-au aratat foarte reticenti la hotaclrea
Marii Britanii de a "Creao rezervatie indiana ale
carei limite nu puteau fi incalcate de colooi§ti.
De~i bine intentionata, aceasta incercare de a
stavili expansiunea coloniilor spre vest nu
putea fi pusa in aplicare. O inflenta putemica
asupra pozitiei americanilor a avut-o inlaturarea
amenintarii franceze; aceasta insemna ca ameri-
canii nu mai aveau nevoie de protectia armatei
britanice. in acela~i timp guvernul britanic,
Incarcat cu datorii de razboi, hotara~te cre~terea
contributiilor coloniilor.
O taxa nepopulara
Primele unnari ale acestei hotarari s-au n1ateria-
lizat In Legea Timbrului ~i Legea incartiruirii,
votate de Parlamentul britanic In 1765. Legea
lncartiruirii cre~tea obligatiile americanilor de a
sustine trupele britanice; dar Legea Timbrului
impunea o taxa asupra documentelor ~i rnateri-
alelor tiparite, inclusiv ziare, afectand toate cla-
sele; s-a declafi$at o mi5care sociala. ~i-au In-
ceput activitatea primele grupuri radicale -"Fii
Libertatii", au izbucnit numeroase revolte, iar
comerciantii americani au refuzat sa rnai im-
porte bunuri britanice. Un nou slogan, "Nici o
taxa fara reprezentare" (In Parlamentul britanic),
exprirna doleantele coloni5tilor. ~i In acel mo-
ment ~i rnai tarziu, au existat In Marea Britanie
forte ale opozitiei care sustineau cauza colo-
165
 REVOLUTIA AMERICANA
~tilor. jn 1776 noul guvem anuleaza Legea
Tirnbrului, dar in acela~itimp, sustine (intr-{)
lege special:l) c:l Parlamentul avea dreptul s:l
promulge legi pentru colonii, dac:l e necesar.
Perioada de buru1voint:l a fost scurt:l. jn
1767, noul ministru de finante, Charles
Townshend, stabile~tetaxe asupra unei game
largi de bunuri importate in colonii. jn Boston,
capitala statului Massachusetts,izbucnesc noi
- 00
166
~
conflicte. jn martie 1770, soldatii britanici pre-
zenti In o~ ~i pierd rabdarea lntr-o con-
fruntare cu un grup de razvratiti ~i deschid
focul, omoclnd cativa americani.Acest incident
ii ~ocheazaatat pe americani cat ~i pe englezi;
dup~ "masacrul din Boston" ambele p~rti s-au
retras din acestconflict. S-arenuntat ~i la apli-
carea taxelor, exceptie f~cand taxa pe ceai,
clreia americanii nu i s.au opus, ci s-au multu-
rnit s:I o evite prin intennediul contrabandei. ~
jnca mai existau tensiuni intre autorit:lti ~i ,
Scene din colonii, dar cea mai serioasa criza a izbucnit
via,a economica trei ani mai tarziu, cand guvernul a luat m:lsuri
americana ~i (dea- speciale pentru a sustine East India Company,
supra) construirea aflat:l in pragul falimentului. Printre aceste
unui vapor in New m:lsuri s-a num:lrat ~i colectareafortat:l a tax-
York. Legile elor pe ceai. Coloni~ti s-au opus cu inca-
Naviga,iei Britanice patanare, trimitand inapoi vapoarele ce trans-
(1651, 1660 ~i portau ceai. jn cele din unna, in decembrie
1696) incercau sa 1773 cand guvernatorul Bostonului a incercat
controleze comert,ul sa aduca o incarc:ltur:l de ceai, un grup de
~i boga,ia din cet:lteni imbr:lcati in indieni au atacatvasul ~i
colonii, astfel incat au aruncat ceaiul peste bord, in apele golfului.
beneficiul claselor Acest incident cunoscut sub denumirea de
conducatoare din "ceaiul din Boston" a fost sanctionatcu promp-
,ara mama sa fie cat titudine. Portul Boston a fost inchis pan:l cand
mai mare. Cele mai coloni.5tii plateau pentru ceai, lucru pe care
valoroase produse refuzau categoric sa il faca. Putereaconsiliului
ob,inute in colonii legislativ din Massachusettsa fost restrans:l,iar
puteau fi exportate generalul britanic Gage a fost nurnit guvernator
doar in Marea al coloniei, cu misiunea de a imblanzi spiritele.
Britanie. in acela~i
timp, coloniile nu Confruntarea finala
aveau voie sa Scena era acum pregatit:l pentru confruntarea
importe bunuri fabri- finala. MareaBritanie aveaun guvern stabil con-
cate in alte ,ari. dus de Lordul North, deseori influentat de
Dezvoltarea in RegeleGeorge III; de acum incolo politica bri-
colonii a unor indus- tanic:l va fi dezastruoas:l,purtand amprenta
trii, care sa faca con- obstinentei~i lirnit:lrii RegeluiGeorge.jn acela~i
curen,a celor din timp americanii erau mai preg:ltiti ca nidodat:l
,ara mama era con- pentru lupt:l. jn septembrie 1774,la Congresul 4
tinuu impiedicata. Continental din Philadelphia, reprezentantidin
12 colonii au pus la punct planurile de actiune.
Momentul decisiv a sosit in ap:rilie 1775,
cind Generalul Gage a trimis un contingent
armat in afara Bostonului, avand ordin sa ares-
~
c teze doi lideri radicali ~i s:I distruga un stoc de
anne, ascunse de americani langa Concorde.
De~i operatiunea trebuia sa fie secreta, colo-
ni~tii au aflat de ea ~i au trimis inaintea trupelor
calareti, pentru a alerta ~i restul populatiei;
exista chiar ~i o legenda care vorbe~te despre
unul dintre calareti, Paul Revere.

Primele focuri
Fiind preveniti din .timp, liderii radicali au
reu~it sa scape. Dar in Lexington, cand tru-
pele au ordonat militiei locale sa se 1mpra~tie,
s-a deschis focul -la 1nceput probabil din
gre~eala-~i au fost uci~i opt americani.
Trupele s-au indreptat spre Concorde ~i au
distrus depozitul de arme; cand se 1ntorceau
spre Boston au fost atacati de mii de coloni~ti,
foarte buni tinta~i, ce foloseau tactici de gue-
.rila. Aproape trei sute dintre ei au murit, iar
cei ce au reti~it s-a.scape ~i sa se 1ntoarcain
ora~, s-au trezit 1nconjuratide o '!lrmata amer-
ica.riaimprovizata, dar in continu;'!.cre~tere.

inceputul rizboiului
Americani au fost extrem de 1nfuriati de
uciderile din Lexington. La cel de-al doilea
CongresContinental din mai 1775,s-au impus
radicalii ~i au fost luate o serie de decizii
importante, printre care .~i aceea de a consti-
tui un guvem independent.
Armata iregulara din afara Bostonului a fost
redenumita Armata Continentala, iar comanda O in 1773, O Taxa de O lIustra~ie de Paul
ei a fost preluata de un g~ntleman din coloni~tii, infuria,i timbru, care Rever, reprezentand
Virginia, George Washington. La putin timp a de monopolul de impunea prezen,a "masacrul din
izbucnit Razboiul American de Independenta. export conferit unui timbru pe Boston". in confrun-
Americaniiau preluat initiativa ~i in mai 1775 companiei East orice act legal sau tarea cu locuitorii
au luat prin surprinderedoua fortaretebritaruce India, au aruncat o comercial, a dat din Boston trupele
din apropiereagranitei canadiene,capturand o intreaga na~tere replicii britanice au deschis
mareparte a artileriei.Dupa asediulnereu~itdin incarcatura de ceai "Nici o taxa fara focul, omorand
timpul iernii asupra Quebecului a urmat o peste bord. reprezentare". mul~i americani.
pauza,iar apoi un alt atac asupraCanadeice a
pus capat sperantei colo~tilor intr-o victorie William Howe. Trupele britanice au Incercat sa sub comanda sa; in schimb arntateleamericane
rapida. Canadaa ramas sub stapftnirebritaruca atace pozitiile coloni5tiilor situate pe Inaltimi $i au resimtit acesteevenimenteca pe o incurajare.
pe tot timpul razboiului, Bind o baza importanta au fast distru$i de ace$tia. in cele din unrul poz- Amenintati de sosirea artileriei formate din
de aqiune lmpotriva celor treisprezececolonii. itiile americanilor au fost luate cu asalt, dar propriile forte capturate, englezii se retrag din
intre timp britaruciiau adusintariri in Boston,iar aceasta aparent;l victorie in b;ltalia de la Boston in martie 1776. intre timp incerc~rile
clod rebelli au ocupat 1ru'!11;imiledin jurul ora- Bunker's Hill l-a costat pe Howe pierderea de a ajunge la compromis nu dau rezultat.
~ului, au contraatacatsub comandaGeneralului aproape a jum;ltate din cei 2200 de soldati aflati Ideea unei rupturi complete de tara mam~ a
inceput s~ ia na~tere intarita ~i de influenta
---ul

a
:at
n,
)r-
e-
:la
~i
lii

ui
lU
::a
ut
rl-
rl,
e.
li-
i-
~a
[n

167
REVOLUTIA AMERICANA

Acest lucru a avut un dublu impact negativ

asupra britanicilor, deoarece i:nfclngerea li Incu-
rajase pe francezi sa li se alature americanilor.
Intre timp ~i spaniolii ~i olandezii au declarat
razboi Marii Britanii, trezit:lluptand pe mai mul-
te fronturi ~i detronat:l din pozitia de "st:lpan" al
marilor. George III era acum dispus sa faca con-
cesii, dar s-a dovedit a fi mult prea tarziu: ame-
ricanii doreau independenta.

O noua strategie
Cu toate acestea Marea Britanie continua
lupta. Philadelphia a fost evacuat:l, dar New
Yorkul a ramas sub ocupatie britanica ~i In
nord razboiul ajunsese Intr-un punct mort. In
1778 bitanicii au adoptat o noua strategie,
sperand sa cucereasca sudul, cunoscut pentru
bogatele recolte de orez, tutun ~i indigo.
La Inceput lucrurile au mersfoarte bine pen-
tru pritanici. Georgia a fost ocupat:l, atacul fran-
co-american asupra portului Savannah e~uase;
o armata americana fusese imobilizat:l In
Charleston ~i fortat:l sa se predea, iar Generalul
Gates -Invingatorul de la Saratoga -a fost trim-
is la Camden. In acest moment comandantul
britanic, Lordul Comwallis, a facut o mare
gre~eala invadand Carolina de Nord.
Trupele americane aflate sub comanda lui
O Semnarea Nathaiel Greene, s-au retras Incontinuu; dar In
Declara,iei de acela~i timp fortele inamicului scadeau vazand
Independen,a prin cu ochii. Comwallis ~i-a continuat drumul spre
care se includeau Virginia bajbaid, iar In cele din urma s-a refu-
"via,a ~i libertatea" giat In Yorktown, In golful Chesapeake.
printre drepturile Americanii ~i francezii, care pana atunci nu
oricarui om. colaborasera prea fructuos, au reu~it sa-~i coor-
doneze planurile. Inainte ca britanicii sa-~i dea
O Pictura seama ce se Intampla, Lordul Comwal1is ~i
reprezentandu-i pe armata sa s-au trezit Inconjurati de o armat:l
cei ce au semnat mult mai numeroasa, cu armele atintite spre ei,
articolele privitoare In timp ce flota franceza bloca accesulla ocean.
, la pace. De la stanga
i spre dreapta: John Constituirea oficiala a SUA
5 Jay, Benjamin Capitularea armatei lui Comwallis In data de 19
:I::; Franklin, Henry octombrie, 1781, a pus capat Revolutiei
~ Laurens ~i William Americane. New Yorkul a ramas ocupat timp
8 Temple Franklin. de aproape doi ani, Insa cele mai importante
"- operatiuni mi1itare ~i navale ale fortelor britani-
6 O O satira cu
ce se desfa~urau In alte zone (Insulele Carraibe
privire la "impacarea ~i India), 1mpotriva francezilor. In septembrie
, Marii Britanii cu fiica 1783, prin intermediul pacii de la Paris, a fost
ei, America". recunoscut:l independenta Americii.

plus, timpul s-a scurs In favoarea americanilor,

clci aprovizionarea britanicilor cu alimente $i
anne era dificila, mai ales In situatia In care
existau al1;idu$mani mult mai aproape de casa.
Washington a refacut moralul americanilor
In noaptea de craciun 1776, cand a trecut raul
Delaware $i a luat prin surprindere o gami-
zoana britanica de o mie de oameni. Dar m
anul urmator a fost din nou Invins de
Generalul Howe, care a re)l$it sa ocupe
Philadelphia. Washington $i annata sa au
petrecut o iama extrem de rece, luptand sa
supravietuiasca $i Incecand sa se reorganizeze.
Din pacate pentru britanici, activitatea lor de
planificare devenise dezorganizata. In timp ce
Howe captura I:>hiladelphia, un alt comandant
britanic, generalul John Burgoyne, venea cu
armata dinspre Canada, a$teptandu-se sa-IIntal-
neascl pe Howe In Albany, la nord de New
York. Dar trupele lui Burgoyne au fost lasate sa
se descurce singure Intr-o zona dificila, ve$nic
hartuita de rebeli; In fInal, in octombrie la ~
Saratoga au fost Inconjura1;i $i siliti sa se predea. ~