Textul descriptiv literar.

Epitetul
După limbajul utilizat și scopul urmărit, textul descriptiv poate fi: i scopul urmărit, textul descriptiv poate fi:
- Literar: tabloul, portretul (se caracterizează prin subiectivitate, limbaj figurat, imagini artistice,
percep ie particulară a obiectului prezentat, fără preten ia de adevăr; are func ie decorativă, explicativă,
poetică, simbolică etc.);
- Nonliterar: și scopul urmărit, textul descriptiv poate fi: tiin ific, utilitar, practic (prezintă obiecte reale, în scop informativ sau
publicitar/persuasiv; are func ie comercială, persuasivă, practică etc.);

I. Def./ Textul descriptiv literar constă în surprinderea trăsăturilor unui aspect real sau imaginar -
obiect/persoană/fenomen/aspect din natură/stare sufletească etc -, din perspectiva subiectivă a unui
autor, prin intermediul unui limbaj artistic adecvat realită ii prezentate.

II. Trăsături
- textul descriptiv-literar poate fi redactat în proză sau în versuri
-textul descriptiv-literar poate fi de tip tablou/portret/autoportret
-textul descriptiv-literar poate fi prezentat din perspectivă subiectivă ( la persoana I) sau obiectivă ( la
persoana a III a)
-descrierea se poate realiza de la ansmablu spre detaliu, sau invers ( ex: dacă descriem un tablou din
natură, cum ar fi un peisaj de munte, putem prezenta imaginea amplă, ca și scopul urmărit, textul descriptiv poate fi: i cum am fotografia cu ochii
min ii o parte din acel spa iu; apoi, ne putem îndrepta aten ia asupra detaliilor importante; de exemplu,
culoarea cerului, zumzetul albinelor, zborul păsărilor etc)
-la nivel morfologic, se observă predominan a grupurilor de tip substantiv-adjectiv ( blândul soare, luna
rece etc) sau verb-adverb ( mângaie lin, zboară grăbit etc)
-timpurile specifice descrierii sunt prezentul sau imperfectul, întrucât descrierea are, de cele mai multe
ori, caracter static
-reperele spa io-temporale au rolul de a contextualiza descrierea
-descrierea poate fi inserată într-un text narativ sau dialogat, având rol explicativ
-limbajul artistic:
a) accentul este pus pe sim uri, de unde și scopul urmărit, textul descriptiv poate fi: i bogă ia de imagini artistice:
- vizuale ( ceea ce vedem) – pădure de argint
- auditive ( ceea ce auzim) – vâjâind ca vijelia

Prof. Oana Mitre

- olfactive ( ceea ce mirosim) – parfumul florilor de câmp
- dinamice ( de miși scopul urmărit, textul descriptiv poate fi: care ) - soarele aleargă grăbit pe bolta cerească
etc
b) se remarcă expresivitatea limbajului, ob inută prin utilizarea sensurilor figurate ale cuvintelor
( figurile de stil) :
1. personificarea – figură de stil prin intermediul căreia obiecte, fiin e necuvântătoare, plante etc
dobândesc însuși scopul urmărit, textul descriptiv poate fi: iri omeneși scopul urmărit, textul descriptiv poate fi: ti. Ex : Primăvara, mama noastră/ Suflă bruma
2. compara ia – figură de stil care constă în alăturarea a doi termeni, urmărindu-se eviden ierea unor
trăsuturi ale primului, prin intermediul celui de-al doilea. Ex: glas blând ca murmurul izvorului
3. enumera ia – figură de stil care constă în înși scopul urmărit, textul descriptiv poate fi: iruirea unor termeni cu sensuri asemănătoare. Ex: căci
eu iubesc/ și ochi și flori și buzei ochi și ochi și flori și buzei flori și ochi și flori și buzei buze
!!!!!! Eu am cumpărat mere, pere, portocale. - nu este o enumera ie stilistică, pt că termenii
enumera iei au sensurile proprii
4. repeti ia – figură de stil care constă în repetarea unui termen, cu scopul accentuarii unei idei ( în
poezie, poate apărea la începutul unor versuri) ex: Doină, doină, cântic dulce
5 epitetul – figura de stil care constă în eviden ierea unei trăsături deosebite a unui obiect sau a unei
ac iuni, cu scopul de a-l ( o ) pune într-o lumină nouă.
De exemplu:
mac roși ochi și flori și buzeu – roși ochi și flori și buzeu nu este epitet, pt că este un cuvânt folosit cu sens propriu în context, eviden iind
culoarea acestei flori
mac sângeriu – sângeriu este epitet, deoarece, prin sugestie ( gra ie sensului figurat al cuvântului –
sângeriu - duce cu gândul la culoarea roși scopul urmărit, textul descriptiv poate fi: u ) trăsătura florii devine deosebită, nu mai este o structură
banală, ca în primul exemplu, ci trezeși scopul urmărit, textul descriptiv poate fi: te o emo ie
!!!!!!!!! o structură / sintagmă poate fi, în același scopul urmărit, textul descriptiv poate fi: i timp, imagine artistică și scopul urmărit, textul descriptiv poate fi: i figură de stil
de ex: macul sângeriu este imagine vizuală, precum și scopul urmărit, textul descriptiv poate fi: i epitet
Atunci când ne exprimăm opinia în legătură cu semnifica ia unei structuri/sintagme este alegerea
noastră din ce perspectivă o interpretăm ( figură de stil sau imagine artistică) .
Un mod de interpretare poate fi: Imaginea vizuală mac sângeriu, concretizată la nivel stilistic ca epitet,
are rolul de a sugera........, trezind sentimentul de .........., în raport cu ............... .

III. Plan sugestiv al compunerii descriptiv-literare ( pași scopul urmărit, textul descriptiv poate fi: i de redactare ai unui text descriptiv literar)

Prof. Oana Mitre

A. Descrierea de tip tablou
a. Introducere : decuparea din realitate a peisajului; reperele de timp și scopul urmărit, textul descriptiv poate fi: i spa iu; atmosfera
b. Cuprins: prezentarea tabloului din plan apropiat în plan depărtat sau invers; insistarea asupra unui
element/detaliu care lasă o amprentă specială asupra peisajului ( ATENȚIE LA : selectarea elementelorIE LA : selectarea elementelor
ce urmează să fie prezentate; eviden ierea trăsăturilor – forme, culori, dimensiune etc; limbajul artistic;
exprimarea sentimentelor /atitudinii fa ă de realitatea prezentată )
c. Încheiere: exprimarea unei concluzii în raport cu tabloul înfă iși scopul urmărit, textul descriptiv poate fi: at, prin raportarea la sentimentele
generate de acesta
B. Descrierea de tip portret
a. Introducere: prezentarea unei idei generale despre persoana portretizată, care să îi pună în valoare
unicitatea; detalii spa io-temporale ( eventual)
b. Cuprins:
-eviden ierea trăsăturilor fizice, cu accent pe elementele particulare
-eviden ierea trăsăturilor morale; sus inerea lor cu situa ii/fapte/întâmplări semnificative
c. Încheiere: exprimarea atitudinii/ a sentimentelor fa ă de cel portretizat

Prof. Oana Mitre