Descrierea unei persoane.

Autoportretul

Motto: Portretul nu este nicicând o simplă reproducere mecanică a trăsăturilor cuiva (asemenea unei măști de ceară
modelată pe față sau după o oarecare imprimare fotografică); în cazul unui portret, intră în joc sensibilitatea artistului.

Portretul Autoportretul
- este un portret pe care un artist (scriitor sau
- termenul provine din limba franceză ( fr.
pictor) ori un om obișnuit și-l face lui însuși
portrait)
- sg. diferență importantă, în comparație cu
- portretul poate fi în proză, sau în versuri
portretul literar, este că autoportretul se realizează
- în literatură, termenul portret reprezintă un
la persoana I
procedeu artistic, prin intermediul căruia se
realizează descrierea unei persoane ( sau
animal/ființă fabuloasă etc) ( ORICINE
ALTCINEVA DECÂT EU ÎNSUMI/ÎNSĂMI),
prin evidențierea trăsăturilor acesteia
- portretul poate fi:
a) portret fizic – totalitatea trăsăturilor care țin de
aspect ( ceea ce vedem)
Ex:
*siluetă/corp
*figură ( față, ochi, păr, nas, frunte sprâncene etc)
*îmbrăcăminte
*unele gesturi
b) portret moral – totalitatea trăsăturilor care țin
de planul lăuntric, sufletesc ( atât calități, cât și
defecte; valori după care se ghidează)
c) portret complex – însumează trăsăturile fizice și
morale
-ATENȚIE: atunci când redactăm un portret,
putem prezenta la persoana a IIIa ( ex: Vladimir
este un băiat de 15 ani, căruia îi place să poarte
haine sport, să vorbească despre filme și să joace
fotbal. Etc) sau la persoana I ( ex: Prietenul meu,

Prof. Oana Mitre

Vladimir, iubește fotbalul și hainele sport. Etc)
* dacă descrierea de tip portret se realizează la
persoana I, se evidențiază, implicit, punctul de
vedere al celui care se exprimă
-limbajul artistic/ expresivitatea: este important să
folosim un limbaj deosebit, care să capteze atenția
cititorului
-la nivel morfologic, fiind o descriere, se observă
abundența substantivelor și adjectivelor, pe când
în cazul verbelor se recomandă folosirea
prezentului sau a imperfectului
- de asemenea, în realizarea unui portret, atenția la
nuanțarea detaliilor este esențială, deoarece
acestea fac diferența
ex:
Copilul are ochii negri și nasul mic. Părul său este
blond.
vs.
Ochii de culoarea cărbunelui, licărind sfios, te
privesc cu mirare. Câteva bucle aurii îi umbresc
fruntea încrețită, semn al unei eterne dorințe de a
îvăța lucruri noi.
Etc.

Schemă sugestivă de redactare a unei compuneri de tip portret/ autoportret

a. Introducere: prezentarea unei idei generale despre persoana portretizată, care să îi pună în valoare
unicitatea; detalii spațio-temporale ( eventual)
b. Cuprins:
-evidențierea trăsăturilor fizice, cu accent pe elementele particulare
-evidențierea trăsăturilor morale; susținerea lor cu situații/fapte/întâmplări semnificative
c. Încheiere: exprimarea atitudinii/ a sentimentelor față de cel portretizat

Prof. Oana Mitre