Cursul I

Verbul

Conjugări
-în limba greacă verbele sunt grupate în două conjugări:
Conjugarea I care cuprinde verbe cu forma de indicativ prezent persoana I singular
terminată în desineța –w. Aceste verbe sunt numite și verbe tematice, pentru că
prezintă o vocală de legătură (-o înainte de consoane nazale și –e înainte de celelalte
sunete) între temă și desinențe.
Conjugarea a II-a include verbele terminate la indicativ prezent persoana I singular
în –mi. Sunt numite verbe atematice fiindcă leagă desinențele direct de temă.

Diateze
Activă, în cadrul căreia subiectul face acținea („omul dezleagă”), Pasivă care arată că
subectul este cel care suportă acțiunea („omul este dezlegat”) și Medie care exprimă
de cele mai multe ori o acțiune săvâșită de subiect în interesul propriul („omul
dezleagă în folosul său”, „își dezleagă”) și mai rar are un sens reflexiv („omul se
dezleagă”). În ceea ce privește flexiunea, diateza pasivă este identică celei medii,
neavând forme specifice decât la timpurile viitor și aorist.

Moduri
moduri personale: Indicativ, Conjunctiv, Optativ, Imperativ
moduri imperonale: Infinitiv, Participiu.

Timpuri
Principale: prezent, viitor I, viitorul II și perfect.
Secundare: imperfect, aorist, maimultcaperfect.
Pe lângă valoarea lor propriu-zis temporală, timpurile exprimau în greacă și aspectul
acțiunii (valoare aspectuală predominând de fapt asupra celei temporale): progresiv
(acțiune în desfășurare), punctual/momentan (acțiune nedefinită) și finit (acțiune
încheiată).

Aspect Progresiv Momentan Finit

(Prezent) Prezent Prezent Perfect

(Trecut) Imperfect Aorist Mai-mult-ca-perfect

(Viitor) Viitor I Viitor I Viitor II

Desinențe

Principale Secundare
Active Medii Active Medii
Singular pers . I mi
-mi -mai -n -mhn
II -si -sai -" -so
III -ti -tai -- -to
Plural pers. I men
-men -meqa -men -meqa
II -te -sqe -te -sqe
III -nti -ntai -n -nto

Formele de bază ale verbului

-în limba greacă, șase sunt formele verbale care trebuie cunoscute pentru a putea
efectua întrega paradigmă a conjugării unui verb.
1) indicativ prezent activ luvw (dezleg)
2) indicativ viitor activ luvsw (voi dezlega)
3) indicativ aorist activ e[lusa (am dezlegat)
4) indicativ perfect activ levluka (am terminat de dezlegat)
5) indicativ perfect pasiv levlumai (am fost și sunt dezlegat)
6) indicativ aorist pasiv ejluvqhn (am fost dezlegat)

Conjugarea I

Indicativul prezent
(tema prezentului+desințele principale)
Activ Medio-pasiv
Singular I luv-w (dezleg) I luv-o-mai (îmi dezleg/sunt dezlegat)
II luv-ei" (dezlegi) II luv-h/ (îți dezlegi/ești dezlegat)
III luv-ei (dezleagă) III luv-e-tai (își dezleagă/e dezlegat)
Plural I luv-o-men (dezlegăm) I lu-ov-meqa (ne dezlegăm/suntem dezlegați)
II luv-e-te (dezlegați) II luv-e-sqe (vă dezlegați/ sunteți dezlegați)
III luv-ousi(n) (dezleagă) III luv-o-ntai (își dezleagă/sunt dezlegați)

Indicativ imperfect
(augment+tema prezentului+desinențele secundare)
-augumentul apare doar la modul indicativ și numai la timpurile secundare (imperfect,
aorist, maimultcaperfect)
- augmentul este de două feluri:
a) augment silabic care constă în adăugarea unui ej- înaintea temei, dacă verbul are
inițială consonantică;
b) augment temporal constând din lungirea vocalei inițiale a verbului, dacă verbul are
inițială vocalică: ex. ejlpivzw (sper) dar la imperfect h[lpizon (speram), ojrivzw
(stabilesc, determin) - w[rizon (stabileam, determinam).
 Activ Medio-pasiv

Sg. I e[-lu-o-n (dezlegam) ej-lu-ov-mhn (îmi dezlegam/eram dezlegat)

II e[-lu-e-" (dezlegai) ej-luv-ou (îți dezlegai/erai dezlegat)
III e[-lu-e(n) (dezlega) ej-luv-e-to (își dezlega/era dezlegat)
Pl. I ej-luv-o-men (dezlegam) ej-lu-ov-meqa (ne dezlagam/eram dezlegați)
II ej-luv-e-te (dezlegați) ej-luv-e-sqe (vă dezlegați/erați dezlegați)
III e[-lu-o-n (dezlegau) ej-luv-o-nto (își dezlegau/erau dezlagați)

Indicativ Viitor

Activ Mediu Pasiv

Sg. I luv-s-w luv-s-o-mai lu-qhv-s-o-mai
II luv-s-ei" luv-s-h/ lu-qhv-s-h/
III luv-s-ei luv-s-e-tai lu-qhv-s-e-tai
Pl. I luv-s-o-men lu-s-ov-meqa lu-qh-s-ov-meqa
II luv-s-e-te luv-s-e-sqe lu-qhv-s-e-sqe
III luv-s-ousi luv-s-o-ntai lu-qhv-s-o-ntai

Indicativ aorist
(augument+tema aoristului+desinețe secundare)

Activ Mediu Pasiv

e[[-lu-sa ej-lu-savmhn ej-luv-qhn
e[-lu-sa" ej-luv-sw ej-luv-qh"
e[-lu-se(n) ej-luv-sato e*-luv-qh
e*-luv-samen ej-lu-savmeqa e*-luv-qhmen
e*-luv-sate ej-luv-sasqe e*-luv-qhte
e[-lu-san ej-luv-santo e*-luv-qhsan

Indicativ Perfect
(reduplicație+temă+desinențele principale)
- reduplicația constă. în general, din repetarea consoanei inițiale a verbului plus
vocala de legătură e (le-lu-ka).
- dacă verbul are inițială vocalică, drept reduplicație servește augumentul
temporal care se va păstra la toate modurile (a[[gw are perfectul h^ca).
- verbele cu inițiala r- primesc augument silabic și dublează pe r (r&ivptw
„arunc” - e[[rrifa)
- verbele cu inițiala aspirată reduplică cu surda corespunzătoare (feuvgw –
pevfeuga )
- verbele care încep cu o consoană dublă sau două consoane (cu excepția
grupului oclusivă+sonantă) primesc augument silabic.
Activ Medio-pasiv
lev-lu-ka lev-lu-mai
lev-lu-ka" lev-lu-sai
lev-lu-ke(n) lev-lu-tai
le-luv-kamen le-luv-meqa
le-luv-kate lev-lu-sqe
lev-lu-kan lev-lu-ntai

Indicativ Mai-mult-ca-perfect
(augument+reduplicație+temă+desinențele secundare)

Activ Medio-pasiv

ej-le-luv-kein ej-le-luv-mhn
ej-le-luv-kei" ej-lev-lu-so
ej-le-luv-kei ej-lev-lu-to
ej-le-luv-keimen ej-le-luv-meqa
ej-le-luv-keite ej-lev-lu-sqe
ej-le-luv-kesan ej-lev-lu-nto
 Temă de prezent/Temă verbală

- pe baza temei de prezent și a diferențelor dintre acesta și tema verbală sau radical,
verbele limbii grecești au fost împărțite în șase categorii:

1)verbe a căror temă de prezent este identică cu tema verbală

prezent radical aorist
luvw lu e[lusa
[ lu
lu
diwvkw diwk ejdiv
divwxa
x
gravfw graf e[graya
gray
gray
fuvw fu e[fun
fu
fu
pevmpw pemp e[pemya
pemy
pemy

2) verbe a căror temă de prezent corespunde temei verbale reduplicate

givgnomai gn/gen/gon1 ejgenov
gen mhn
gen
divdwmi do/dw2 doqhn (aorist pasiv)
ejdov
do

3) verbe care formează tema de prezent cu ajutorul sufixelor și infixelor în nazală

a) sufixul –n
davknw dak+n e[dakon
dak
dak
tevmnw tem+n e[temon
tem
tem
b) sufixul –an
an
a&martavnw a&mart+an h@marton
art
aijsqavnomai aijsq+an h/jsqov q mhn
c) infixul –n
n— și sufixul –anan
manqavnw man nq+an e[maqon
maq
maq
lambavnw lam mb+an e[labon
lab
lab
lanqavnw lan
nq+an e[[laqonaq
d) sufixul –nu
deivknumi deik+nu e[diexa
diex
diex
o[mnumi o*m+nu w[mosa
e) sufixul –ne
ajfiknevomai ajfik+ne
ik
u&piscnevomnai u&piscn+ne

4) verbe care formează tema de prezent cu ajutorul sufixului incoativ –sk

ghravskw ghra+sk ejghvghvrasa
eujrivskw ejur+isk hu%ron
i&lavskomai i&la+sk i&lasavmhn

5) verbe care formează tema prezentului cu ajutorul sufixului –j (iod)

1
În această temă verbală avem de-a face cu fenomenul apofoniei sau alternaței vocalice. Acesta este de
două feluri: alternanță/apofonie calitativă și altenanță/apofonie cantitativă. Apofonia calitativă constă în
schimbarea timbrului unei vocale. Vom avea astfel pentru aceeași silabă, o variantă apofonică forte sau
grad forte în o (gon), o variantă apofonică medie, grad mediu în e (gen) și un grad zero (gn).
2
Apofonia cantitativă reprezintă variația cantității vocalei unei silabe. Avem astfel un grad scurt în o
sau e (do; patevr) și un grad lung în w sau h (dw; pathvr)
 a) verbe cu tema în labială (b, p, f)+j = pt
blavptw blab+j ejbavbavlhn (aorist pasiv)
tuvptw tup+j tuvphn (aorist pasiv)
ejtuv
qavptw qaf+j tavfhn (aorist pasiv)
ejtav
b) verbe cu tema în guturală (g, k, c)+j = ss
tavssw tag+j e[taxa
tax
tax
fulavssw fulak+j ejfuv
fuvlaxa
ax
taravssw tarac+j ejtav
tavraxa
ax
excepții: kravzw (krag+j), stenavzw (stenag+j)
c) verbe cu tema în – d + j = z
ejlpivzw ejlpid+j h[lpisa
pis
nomivzw nomad+j ejnovnovmisa
is
d) verbe cu tema în –t / –q +j= ss
ejrevssw ejret+j h[resa es
plavssw plaq+j e[plas plasa
pla
e) verbe cu tema în –l + j=ll
bavllw bal+j e[[balonal
f) verbe cu radicalul terminat în –an, -en; -ar, -er+ j= ain, ein; air, eir.
faivnw fan+j e[fhna
fhn
fhn
kteivnw kten+j e[kteina
ktein
ktein
caivrw car+j ejcav
cavrhn
fqeivrw fqer+j e[fqora
f qor (perfect)
fqor

6) verbe cu mai multe teme verbale

fevrw, oivsw, h[negka/h[
egk negkon, ejnhvnoca, ejnhvnegmai, hjnevcqhn
o&rav
aw, o[yomai, ei[don, e&wvraka/o[pwpa/oi\da, e&wvramai/w\mmai, w[fqhn
ejsqivw, e[domai, e[fagon,
fag
fag ejdhvdoka/e[dhda, ejdhvdesmai, hjdevsqhn