Suport Curs - Management Financiar

CENTRUL NAȚIONAL DE FORMARE SINDICALĂ ȘI PROFESIONALĂ
FEDERAȚIA SINDICATELOR LIBERE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT

ROMÂNIA
REZUMAT
Rigidităţile inerente ale sistemului actual de
alocare a resurselor financiare limitează sfera
măsurilor eficiente de management financiar.
Evoluţia şcolii româneşti şi procesul de

descentralizare a învăţământului impun în primul
rând directorilor din învățământul preuniversitar
stăpânirea cunoştinţelor şi abilităţilor de
management financiar.
Prin urmare, materialul de faţă cuprinde

informaţii privind sursele de finanțare ale
sistemului educațional din România, etapele de
realizare a exerciţiului financiar – fundamentarea
bugetului, execuţia bugetară, monitorizarea şi
MANAGEMENT controlul bugetar, precum și modul în care
directorii răspund pe plan intern instituţional
sau în faţa organelor de control abilitate în
INSTITUTIONAL domeniul controlului financiar.
Conf.dr. Raluca Dracea

MODULUL 3: MANAGEMENT
FINANCIAR
NOTA: Informațiile prezentate în prezentul material au fost preluate și prelucrate pe
baza:
- suportului de curs Director unitate învățământ, autori Claudiu HERȚELIU,
Ionel JIANU, Loredana MANASIA, Ovidiu MĂNTĂLUȚĂ, elaborat în cadrul
proiectului cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul
Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013, DMI 2.1 –
„Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a serviciilor” cod SMIS
37676;
- suportului de curs MANAGEMENTUL RESURSELOR FINANCIARE, modul
elaborat in cadrul proiectului POSDRU/87/1.3/S/63650 „Dezvoltarea
COMPEteNtelor personalului didactic si didactic auxiliar de conducere din
sistemul de invatamant preUniversitar – COMPENDIU“;
- legislației în vigoare la acest moment.
1
CUPRINS
CAPITOLUL I. SURSE DE FINANŢARE ALE SISTEMULUI PREUNIVERSITAR DIN 3

ROMÂNIA………………………………………………………………………………….
1.1. Scurt istoric al finanțării învățământului preuniversitar din 3
România………………………………………………………………………………………
1.2. Finanțarea învățământului preuniversitar în prezent………………… 4
1.2.1.Finantarea de bază…………………………………………………………. 4
1.2.2. Finanţarea complementară……………………………………………. 7
1.2.3. Finanţarea suplimentară………………………………………………… 9
1.2.4. Alte surse de finanţare…………………………………………………… 9
CAPITOLUL II. SISTEMUL ŞI CICLUL FINANCIAR LA NIVELUL UNITĂŢII ŞCOLARE. 13
2.1. Categorii de instituții implicate în luarea deciziilor financiare…… 13
2.2. Ordonatorii de credite……………………………………………………………… 17
CAPITOLUL III. BUGETUL UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR……… 20
ANEXE ………….……………………………………………………………………………………… 30
2
CAPITOLUL 1. SURSE DE FINANȚARE ALE SISTEMULUI
PREUNIVERSITAR DIN ROMÂNIA
1.1. Scurt istoric al finanțării învățământului preuniversitar din România1
• Modernizarea sistemului de finanţare a învăţământului preuniversitar din România

are ca punct de referinţă anumite prevederi ale Legii învăţământului nr. 84/1995;
• În anul 1998 a fost înfiinţat Consiliul Naţional al Finanţării Învăţământului

Preuniversitar de Stat:
- Elaborarea Metodologiei finanţării cheltuielilor de personal (costurile medii per

elev şi formule de calcul simple);
- H.G. nr. 538/2001: principalul scop a fost de a delega responsabilitatea deciziei
privind finanţarea învăţământului preuniversitar la nivel local:
consiliile locale şi directorii de şcoli fundamentează, realizează şi controlează
bugetele cuvenite învăţământului într-o structură partenerială şi într-un cadru
descentralizat;
sunt definite şi utilizate standarde de cost în învăţământul preuniversitar pentru
alocarea bugetară.
• Sistemul de educaţie a pilotat mai multe programe în perioada 2003-2009, cu
asistenţa unor organizaţii internaţionale;
• Un proces paralel de revizuire a reţelei şcolare a avut loc în aceeaşi perioadă, fiind
condus în principal de criterii economice;
• Raţionalizarea reţelei a fost definită ca un mijloc de a reduce numărul de cazuri în

care raportul nr.elevi/nr. profesori era scăzut, şi în consecinţă să reducă costurile;
• OG 1618/2009 şi 1395/2010 - România a început oficial să utilizeze standardele de

cost în învăţământul preuniversitar;
• prevederile Legii Învăţământului nr. 1/2011 şi de Hotărârea de Guvern Nr. 1274 din
21 decembrie 2011 privind metodologia de calcul pentru determinarea costului
standard pe elev/preşcolar/an şi finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar;
• Hotărârea de Guvern nr. 72/2013 privind metodologia de calcul pentru determinarea

costului standard pe elev/preşcolar/an şi finanţarea unităţilor de învăţământ
preuniversitar de stat
1
Extras din Analiza privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat, Proiect cofinanţat din
FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-
2013, DMI 2.1 – „Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a serviciilor” codul SMIS al
proiectului 37676, Masă rotundă, Craiova, 09-10.03.2014, Hotel EMMA WEST
3
1.2. Finanțarea învățământului preuniversitar în prezent
Finanţarea învăţământului preuniversitar, atât pentru învăţământul preuniversitar de
masă, cât şi pentru învăţământul special, se realizează, în principal, din patru surse:
(1) bugetul de stat;
(2) bugetul consiliului judeţean;
(3) bugetul consiliului local; şi
(4) veniturile proprii ale unităţilor de învăţământ
Pentru analiza finanţarii sunt importante:
• elementele de cunoaștere instituțională reciprocă și de recunoaștere a rolurilor

instituționale prevăzute de cadrul legal;
• disponibilitatea la comunicare și o comunicare instituțională de bună calitate;
• asumarea rolurilor instituționale și desfășurarea de activități (consultare,

informare, decizii ) în cadrul legal existent.
Tipuri de finanţare a învăţământului preuniversitar:
• Finanţarea de bază;
• Finanţarea complementară;
• Finanţarea suplimentară;
• Finanţarea prin bugetul MEN;
• Alte surse de finanţare
1.2.1. Finanțarea de bază (FB)
Finanţarea de bază se face în limitele costului standard per elev/preşcolar, după

principiul "resursa financiară urmează elevul", în baza căruia alocaţia bugetară aferentă
unui elev sau unui preşcolar se transferă la unitatea de învăţământ la care acesta învaţă.
Finanţarea de bază a unei unităţi şcolare rezultă prin multiplicarea costului standard per
elev/preşcolar cu coeficienţi specifici unităţii şcolare şi cu numărul de elevi.
Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe
valoarea adăugată, prin bugetele locale, pentru următoarele articole de cheltuieli:
4
a) cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizațiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite
prin lege, precum şi contribuțiile aferente acestora;
b) cheltuieli cu pregătirea profesională;
c) cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
d) cheltuieli cu bunuri şi servicii
FINANȚAREA
FINANȚAREA DE BAZĂ
BAZĂ:
Baza legală: anual prin Legea bugetului de stat pe

județe/sectoare ale Municipiului București;
Baza de calcul: costul standard, a cărui valoarea de referință

este stabilită anual prin hotărâre a Guvernului;
Sursă: buget de stat, sume defalcate din TVA si alte venituri;
Circuit: Direcțiile județene ale finanțelor publice/Mun. București

către Consiliile locale/județene, acestea mai departe către
unitățile de învățământ;
Precizare – Consiliile locale/județene pot contribui din bugetele

proprii la finanțarea de bază.
Costul standard/elev/preşcolar se referă exclusiv la finanţarea de bază. El este calculat

pe bază de indicatori fizici de consum de resurse umane şi materiale şi diferenţiat pe
nivele de învăţământ – preşcolar, primar, gimnazial, liceal, şcoală de arte şi meserii, pe
filiere, profile, mediu de rezidenţă, grupuri defavorizate2.
Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat pe baza standardelor de
cost pe elev/preşcolar:
Finanţarea cheltuielilor cu salariile stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente

acestora, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, se face pe baza
2
A se vedea hotărârea nr. 993/2015 pentru modificarea hotărârii guvernului nr. 72/2013 privind
aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea
finanţării de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat, din
sume defalcate din t.v.a. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preşcolar
5
standardelor de cost pe elev/preşcolar (pentru anul 2016 standardul de cost/elev
pentru coeficentul 1 are valoare de 3.043 lei).
Standardele de cost pe elev/preşcolar se determină, pentru fiecare nivel de învăţământ,

filieră, profil, specializare/domeniu, în funcţie de numărul de elevi, de limba de predare,
de alţi indicatori specifici de învăţământ şi de mediul urban/rural (Anexele 1 şi 2). Plata
cheltuielilor cu salariile stabilite conform legii şi a contribuţiilor aferente acestora se va
face pe baza statelor de personal avizate de inspectoratele şcolare judeţene/ISMB.
Pentru cheltuielile cu bunuri şi servicii, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor şi

cheltuielile cu pregătirea profesională a cadrelor didactice a fost stabilit un alt coeficient
1 de calcul al costului standard, ( momentan, valoarea acestuia este de 321 lei).
Criteriile de calcul utilizate, ce conduc la determinarea coeficienţilor de corecţie pentru

alocarea cheltuielilor materiale la nivel naţional, sunt:
a) Pragurile numerice de elevi/preşcolari cumulat, în unităţile de învăţământ
preuniversitar de stat din România;
b) Tipurile de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat din România;
c) Mediul urban/rural în care este localizată unitatea de învăţământ;
d) Zona de temperatură în care este încadrat judeţul unde este situată unitatea de
învăţământ preuniversitar de stat.
Ordonatorul principal de credite şi directorul unităţii de învăţământ cu personalitate
juridică, în calitate de ordonator terţiar de credite, răspund de încadrarea în bugetul
aprobat pe baza costului standard per elev/preşcolar.
FINANȚAREA
FINANȚAREA PE BAZA STANDARDELOR
STANDARDELOR DE COST PE ELEV/PREȘCOLAR
ELEV/PREȘCOLAR
• Aprobat anual prin hotărâre a Guvernului;
• Se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil,

specializare/domeniu;
• Stabilit în baza unei formule de finanţare aprobată prin ordin al ministrului

educaţiei naţionale.;
• Elemente de constructie: număr de elevi, limba de predare, mediul urban/rural,

zonă geogradică şi alţi indicatori;
• Stabileste coeficienţi de calcul pentru finanțarea de bază și finanțarea

complementară
6
Este de reținut faptul că
Pe lângă acest indicator al finanțării unității normele legislative stabilesc
limite minimale pentru care o
școlare – costul standard pe elev stabilit, aprobat
unitatea școlară poate fi
și comunicat, alt indicator de finanțare, tot atât asimilată unei unități de
de important în planificarea financiară este învățământ cu personalitate
numărul de elevi din unitatea de învățământ juridică și pentru care unitatea
adminitrativ-teritorială poate
aloca resurse financiare și cu
care se poate încheia
contractul de finanțare.
Limitele minimale legale sunt următoarele:
– minimum 300 de elevi;
– minimum 300 de elevi, preșcolari și antepreșcolari;
– minimum 150 de preșcolari și antepreșcolari;
– minimum 100 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special.
Norma acceptă și excepțiile, în situațiile în care în unitățile administrativ-teritoriale
numărul total al elevilor, preșcolarilor și antepreșcolarilor nu se încadrează în limitele
mininale; în acest caz, se organizează o singură unitate de învățământ cu personalitate
juridică.
Statul român se îngrijește pentru asigurarea accesului egal la educație și formare
profesională; în atingerea acestui scop și dacă este necesar, autoritățile administrației
publice locale, pot aproba organizarea, funcționarea și dizolvarea unor structuri de
învățământ, fără personalitate juridică (subordonate aceluiași ordonator principal de
credite) în condițiile în care s-a obținut avizul conform al inspectoratului școlar.
1.2.2. Finanțarea complementară (FC)
Finanțarea complementară are în vedere fondurile necesare următoarelor categorii de

cheltuieli:
• cheltuieli de capital;
• cheltuieli cu cofinanţarea unor programe naţionale de reabilitare a infrastructurii
şcolare relizate cu finanţare externă;
• cheltuielile cu bursele elevilor;
• cheltuielile cu subvenţionarea activităţii cantinelor şi internatelor şcolare;
• cheltuielile pentru finanţarea unor programe naţionale de sprijin al elevilor;
• cheltuieli pentru asigurarea unor facilităţi acordate elevilor şi cadrelor didactice
pentru transportul auto (naveta la şi de la şcoală);
• cheltuieli pentru activităţi cultural-educative şi sportive.
Finanțarea complementară se asigură din:
7
• bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de
învăţământ preuniversitar;
• sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată.
Fondurile aferente finanţării complementare sunt destinate acoperirii acelor cheltuieli al

căror nivel nu este determinat nemijlocit de numărul de elevi şcolarizaţi ci de alţi factori
cum ar fi: starea , vechimea şi dispersia spaţiilor de învăţământ existente, mărimea
spaţiilor şi dotărilor aferente unor activităţi sociale şi cultural recreative, internatelor şi
cantinelor şcolare, parcuri şi terenuri sportive, cluburi, etc.
Nivelul fondurilor pentru finanţarea complementară se stabileşte pe baza următoarelor

elemente:
– devize de cheltuieli şi note de fundamentare întocmite de conducerile unităţilor

de învăţământ în funcţie de condiţiile concrete ale fiecărei unităţi şcolare;
– indicatori de nivel/consum înscrişi în actele normative – legi, hotărâri de guvern,
ordine ale ministrului educaţiei şi cercetării, hotărâri ale consiliilor locale –
referitoare la diferitele cheltuieli: burse, subvenţii pentru internate şi cantine
şcolare, facilităţi şcolare şi de transport ale elevilor şi/sau cadrelor didactice, etc;
– numărul de beneficiari.
Finanţarea de bază şi finanţarea complementară se realizează pe baza contractului de
management încheiat între directorul unităţii de învăţământ preuniversitar şi primarul
localităţii/primarul de sector în a cărei/cărui rază teritorială se află unitatea de
învăţământ, respectiv cu preşedintele consiliului judeţean/primarul de sector, în cazul
şcolilor speciale.
FINANȚAREA
FINANȚAREA COMPLEMENTARĂ
COMPLEMENTARĂ
• Sursă –fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziţia

Consiliul judeţean/ local și din sume defalcate din TVA și alte venituri
ale bugetului de stat, buget de stat. ¬
• Destinație - asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale şi alte

cheltuieli asociate procesului de învăţământ preuniv. de stat.;
• Precizare – FB şi FC se realizează pe baza contractului de management

încheiat între directorul unităţii de învăţământ şi primarul localităţi de
pe raza teritorială.
8
1.2.3. Finanțarea suplimentară (FS)
Finanţarea suplimentară se acordă ca sumă globală fixă din bugetul MEN pentru
premierea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cu rezultate deosebite în
domeniul incluziunii sau în domeniul performanțelor școlare.
Consiliile locale, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi

consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, contribuie la
finanţarea suplimentară, acordând granturi unităţilor de învăţământ, în baza unei
metodologii proprii.
Finanţarea suplimentară se realizează pe bază de contract încheiat între unitatea şcolară

şi finanţator.
1.2.4. Alte surse de finanțare
În situația în care doresc și își propun, unitățile de învățământ pot obține venituri proprii
din activități specifice așa cum le definește legea, din donații sau sponsorizări.
Activităţile autofinanţate ale şcolii se pot crea şi dezvoltă în corelaţie cu cererea de
diverse servicii din localitate şi de dotările şcolii. Crearea unei astfel de activităţi necesită
aprobare din partea Consiliului Local. Unele din aceste activităţi pot fi realizate prin
ONG-uri şi firme private care închiriază infrastructura şcolară.
Unităţile de învăţământ pot obţine venituri proprii din:
• cursuri şi activităţi facultative solicitate de elevi;
• cursuri de educaţie permanentă, inclusiv formare profesională continuă,
participarea la programe cu finanţare externă;
• participarea la realizarea
unor programe
comunitare de studii,
cercetare, activităţi de
Efortul propriu de obținere a unor surse suplimentare
servicii şi producţie;
financiare nu diminuează finanțarea de bază,
complementară și suplimentară alocate. Toate sursele • închirieri de spaţii
temporar disponibile;
prin care se alocă sume de bani pentru unitatea de
învățământ se materializează anual, în bugetul de • taxe percepute conform
venituri și cheltuieli al școlii pentru care directorul și legii (de şcolarizare,
pentru eliberarea unor
consiliul de administrație răspund, în condițiile legii.
documente şcolare);
• activităţi cultural-artistice;
• venituri din activitatea
internatelor şi cantinelor şcolare;
• donaţii;
9
• editarea unei reviste;
• şcoli de şoferi;
• microproducţie în ateliere şi ferme;
• sponsorizări;
• contribuţii ale comitetelor de părinţi sau oferite de persoane fizice şi juridice; 
• alte venituri ale unităţii de învăţământ.
Fondurile provenite din donaţii şi sponsorizări sunt utilizate potrivit destinaţiei indicate
de donator/sponsor sau potrivit hotărârii consiliului de administraţie în cazul în care
donatorul/sponsorul nu a indicat destinaţia.
Unităţile de învăţământ pot organiza activităţi finanţate integral din venituri proprii,
aprobate prin hotărâre a consiliului de administraţie.
OBLIGAȚ
OBLIGAȚILE DIRECTORULUI ȘI ALE CONSILIULUI DE ADMINISTRAȚIE:
În exercitarea atribuțiilor și competențelor acordate, directorul și consiliul de
administrație au obligația de a respecta principii ale finanțării cheltuielilor în
școală. Unele dintre acestea, cele mai semnificative sunt:
• transparența fundamentării și alocării fondurilor;
• echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învățământ de calitate;
• adecvarea volumului de resurse în funcție de obiectivele urmărite;
• predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente și
stabile;
• eficiența utilizării resurselor.
Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale

activităţilor finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor şi se
utilizează cu aceeaşi destinaţie sau, cu aprobarea consiliului de administraţie, se
utilizează pentru finanţarea altor cheltuieli ale unităţilor de învăţământ.
CONCLUZII:
• indicatorul principal utilizat în calculul necesarului de fonduri financiare pentru o
unitate de învăţământ este numărul de elevi sau de preşcolari înscrişi în unitatea
de învăţământ respectivă;
• indicatorul de calcul al alocaţiilor financiare trebuie să fie cifra de şcolarizare,
care să joace rolul de stimulent al alocării, în sensul înscrierii unui număr mai
10
mare de elevi sau constituirii unor organizații eficiente din punct de vedere
financiar;
• criteriul fundamental de alocare a fondurilor financiare destinate unităţii de
învăţământ îl reprezintă costul standard pe elev sau preşcolar, corectat cu
indicatori care să asigure diferențierile date de condiții speciale de desfășurare a
procesului instructiv-educativ;
• alocarea fondurilor financiare destinate finanţării unităţilor de învăţământ
trebuie să răspundă următoarelor criterii3:
- eficienţă: eficienţa determină alocarea suplimentară de fonduri financiare
disponibile după nevoi, zonele cu cele mai mari nevoi primesc un volum de
fonduri adecvat, ceea ce presupune evaluarea nevoilor, alocarea pe baza de
nevoi, schimbarea alocaţiilor pe măsura schimbării nevoilor, stimularea
managementului performant al directorilor unităţilor de învăţământ;
- eficacitate: eficacitatea determină calitatea actului educaţional, respectiv
atingerea obiectivului general al procesului educaţional: număr de elevi
beneficiari ai unei calităţi sporite a procesului educativ, realizat prin
asigurarea unui grad de profesionalism mai mare al personalului,
îmbunătăţirea raportului elevi-profesor, recompense financiare pentru
profesori cu rezultate performante;
- echitate: echitatea determină egalitatea între oportunităţile oferite fiecărui
elev sau preşcolar, respectiv şanse egale şi acces la învăţământ de calitate,
indiferent de mediul de provenienţă, categorie socială, etc.;
• decizia privind managementul financiar şi administrativ se plasează la nivel cel
mai aproape de proces, inclusiv la nivelul directorilor de unităţi de învăţământ,
care au un anumit grad de libertate şi flexibilitate în proiectarea şi execuţia
bugetară şi răspund faţă de comunitatea locală;
• un management financiar eficient al resurselor contribuie la creșterea calității în
educație;
• factorii externi ai mediului economico-social influențează modul în care putem
utiliza resursele financiare de care dispunem;
• este optim ca resursele financiare să fie orientate în concordanță cu tendințele
pieței pe parcursul educațional al elevului;
• modificările legislative și politicile educaționale pot influența substanțial
managementul financiar al organizației.
3
MANAGEMENTUL RESURSELOR FINANCIARE, modul elaborat in cadrul proiectului
POSDRU/87/1.3/S/63650 „Dezvoltarea COMPEteNtelor personalului didactic si didactic auxiliar de
conducere din sistemul de invatamant preUniversitar – COMPENDIU“,
file:///C:/Users/Raluca/Downloads/Managementul%20resurselor%20financiare%20-
%20suport%20de%20curs.pdf
11
! PROBLEME DE FOND IDENTIFICATE:
• Percepția că actele normative nu permit directorului să-şi exercite competenţele

de administrare a fondurilor alocate conform priorităţilor şcolii. Prevederile
legale se respectă doar formal în această privinţă.
• Descentralizarea este privită, în acest moment, ca o formă fără fond.
• Lipsa de implicarea a reprezentantului consiliului local sau al primarului;
• Şcoala nu este pregătită pentru autonomie financiară, nu au directori manageri.
• Unii directori de şcoală nu manifestă o implicare managerială serioasă;
• Finanţarea şcolii este problema principală sesizată de toţi reprezentanţii
autorităţilor implicate în procesul descentralizării, în special modalitatea şi
Care sunt principiile finanțării și utilizării fondurilor în învățământul

preuniversitar?
După părerea dv. există corelații între acestea ?
Temă de reflecție:
Cunoașterea mediului normativ-legislativ de către persoanele cu atribuții în
managementul resurselor financiare versus competențe dobândite prin
formarea inițială.
palierele de alocare a fondurilor, cât şi formula de finanţare.

• Atât în procesul de alocare a fondurilor, cât şi în cel al monitorizării şi raportării
este necesară crearea unui sistem de culegere, transmitere şi prelucrare a
datelor care să confere obiectivitate şi siguranţă.
12
CAPITOLUL 2. SISTEMUL ȘI CICLUL FINANCIAR LA NIVELUL
UNITĂȚII ȘCOLARE
2.1. Categorii de instituții implicate în luarea deciziilor financiare
Principalele instituţii implicate în deciziile financiare sunt:
a) Ministerul Finanţelor Publice;
b) Ministerul Educaţiei Naţionale;
c) Autorităţile Locale;
d) Trezoreria (la nivel judeţean şi local);
e) Unităţile de învăţământ
Analiza circuitului fondurilor şi a responsabilităţilor factorilor principali de decizie în

procesul de finanţare a învăţământului este realizată prin următoarele:
(1) confirmarea că procesul de finanţare a învăţământului de către administraţiile

locale corespunde descrierii făcute de Ministerul Finanţelor Publice şi MEN, prin
metodologiile şi procedurile legale;
(2) identificarea principalilor factori de decizie şi rolul lor în procesul de finanţare a

învăţământului;
(3) evidenţierea circuitului fondurilor către şcoli în judeţe;
(4) observaţii şi recomandări privind schimbări ale sistemului actual pentru

îmbunătăţirea procesului de finanţare într-un mediu descentralizat.
Ministerul Finanţelor:
• aprobă pe baza procentului din bugetul naţional votat de Parlament credite

pentru MEN;
• monitorizează alocarea resurselor pentru bugetele centrale şi locale;
• având rolul de ordonator principal de credite, deschide şi repartizează credite

bugetare la nivelul capitolului de cheltuieli “Învăţământ”, ținând cont de titlurile
clasificaţiei bugetare economice.
13
Ministerul Educatiei Naţionale:
• aprobă criteriile și standardele pentru stabilirea finanțării proporționale a

instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat;
• în vederea aprobării, MEN consultă în prealabil federaţiile sindicale semnatare

ale contractului de muncă;
• aprobă costurile medii anuale orientative pe elev la propunerea Consiliului

Național pentru Finanţarea Învățământului Preuniversitar de Stat şi în urma
consultării federațiilor sindicale semnatare ale contractului de muncă;
• costurile medii anuale orientative se comunică de către MEN, Consiliilor Județene

(aceeași informație o primesc cu titlu consultativ si inspectorate școlare
județene/ I.S.M.B., pentru verificare), în vederea stabilirii necesarului de fonduri
pentru finanțarea proporționala. MEN elaborează și aproba metodologia de
editare, difuzare, recuperare si de finanțare a manualelor școlare.
Autoritățile locale:
• Fondurile pentru salariile profesorilor sunt acordate prin intermediul Ministerului

de Finanțe, Consiliilor Județene. Acestea împart apoi această sumă între toate
autoritățile locale pe baza numărului și gradului profesorilor din zona respectivă.
Aceste fonduri acoperă costurile reale aferente salariilor profesorilor.
• Fondurile pentru burse sunt alocate Consiliului Județean de către MF pe baza

numărului de elevi din aria de cuprindere a fiecărei autorități locale. Consiliul
Județean distribuie aceste sume autorităților locale pe baza numărului de elevi.
Există un plafon de lichidități pentru sumele primite de fiecare autoritate locala,
indiferent de numărul potențial de candidați. Bursele se acorda în primul rând
elevilor cu greutăți financiare, deși cca. 1% sunt burse de merit. De exemplu,
daca o autoritate locala înregistrează un nivel ridicat de sărăcie, atunci i se
acordă un număr mare de burse. Totuși, deoarece există un plafon de lichidități
pentru aceste fonduri, cu cât se acorda mai multe burse, cu atât ele vor fi mai
mici la nivel individual. Rezultă că elevilor care primesc burse de la autoritățile
locale cu o populație mai înstărită li se va aloca o sumă mai mare, decât cea
acordată de autoritățile locale cu un nivel ridicat de sărăcie, datorită faptului ca
numărul candidaților este mai mic în primul caz
• Autoritățile locale sunt abilitate să perceapă taxe locale și pot strânge fonduri
din surse de finanțare pentru investiții de capital și surse ne-fiscale, conform legii.
Sursele mai sus menționate asigură resurse financiare adiționale, peste și în afara
celor primite de la bugetul de stat prin Consiliul Județean.
14
Trezoreriile Județene și Locale:
• Trezoreria Județeană și Trezoreria Locală funcționează ca bănci pentru toate

instituțiile publice din zona respectiva. Trezoreria funcționează ca bancă pentru
Consiliul Județean, primării ale municipiilor, orașelor și comunelor, inspectorat,
centre școlare bugetare etc.
• Trezoreria va deschide un cont pentru fiecare instituție guvernamentală, va primi

orice venituri, colectate de ea însăși sau alocate de Ministerul de Finanțe,
urmând ca plățile să se facă din aceste conturi.
• În cazul autorităților locale, trezoreria va stabili o limită lunară de credit, de

comun acord cu autoritatea locală și nu va efectua plăți peste această limita fără
aprobarea autorității locale (pentru a se asigura că autoritatea are fonduri
suficiente pentru a efectua plățile). Nu se percep dobânzi și taxe pentru
administrarea conturilor.
• Trezoreria funcționează și ca punct de colectare a datelor în ceea ce privește

veniturile și cheltuielile autorităților locale, cele prevăzute în buget și cele reale.
Primăria:
• Primăria este responsabilă pentru furnizarea serviciilor educaționale și finanțarea

învățământului preuniversitar. Bugetul pentru învățământ al autorității locale
este calculat la nivelul Primăriei.
• Directorul Economic al Primăriei este responsabil cu corelarea bugetelor

prezentate de centrele bugetare. Centrele bugetare pot fi școli individuale sau
grupuri de școli.
• Personalul din subordinea Directorilor Economici corelează prezentările de

bugete primite de la centrele bugetare pentru a alcătui bugetul total pentru
învățământ pentru autoritatea locală respectivă. Fondurile pot fi folosite doar
pentru scopul pentru care au fost destinate; de exemplu, fondurile pentru salarii
pot fi cheltuite numai pentru plata salariilor profesorilor și nu pot avea nici o alta
destinație.
• Autoritatea locală funcționează ca administrator al acestor fonduri, dar nu poate

controla sau decide cum să fie ele folosite. Bugetul pentru învățământ este
alcătuit prin corelarea tuturor bugetelor prezentate de centrele bugetare pe cinci
capitole distincte.
• La nivelul municipalității, autoritatea respectivă este interesată doar de viziunea

de ansamblu pentru învățământ și nu oferă rapoarte detaliate asupra centrelor
bugetare individuale. Totuși, aceste informații sunt disponibile la nivelul centrului
15
bugetar și la nivelul școlilor și, în plus, centrele bugetare trimit lunar rapoarte de
monitorizare către primărie, pentru a oferi date financiare de raportare despre
serviciile educaționale.
În mod schematic, Circuitul şi sursele de finanţare pentru unitatea de învăţământ sunt

prezentate astfel:
Bugetul de stat
Direcţiile Generale ale Ministerul Educaţiei Buget Consiliul

Finanţelor Publice Judeţean
Naţionale
Judeţene
Comune, orase, Inspectoratele Buget Alte surse

municipii şi şcolare Consiliul Local
sectoare ale judeţene/ISMB
Mun. Bucureşti
Unitate de învăţământ
Fig. Nr. 1. Circuitul şi sursele de finanţare pentru unitatea de învăţământ

Sursa: Extras din Analiza privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat, Proiect cofinanţat din
FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-
2013, DMI 2.1 – „Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a serviciilor” codul SMIS al
proiectului 37676, Masă rotundă, Craiova, 09-10.03.2014, Hotel EMMA WEST
Prin urmare, finanțarea învățământului pre universitar se realizează din 4 surse:

• Bugetul de stat;
• Bugetul Consiliului Județean;
16
• Bugetul Consiliului Local;
• Veniturile proprii ale instituției.
2.2. Ordonatorii de credite
Sistemul format din instituția de învățământ preuniversitar şi mediul în care aceasta îşi
desfășoară activitatea, în condițiile în care cei doi vectori, școala şi mediul, îşi respectă
îndatoririle, trebuie să fie unul
performant, un garant pentru o
societate dezvoltată.
Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat îşi
desfăşoară activitatea în cadrul comunităţilor Pentru a înțelege contextul în
locale, şi, din 2001 (începutul procesului de care operează instituțiile de
descentralizare), finanţarea lor este asigurată din învățământ preuniversitar, este
bugetele respectivelor unităţi administrativ- adecvată o prezentare a
teritoriale, cu excepţia unor cheltuieli (cu conexiunilor dintre aceste
proiectele de reformă la nivel naţional, cu instituții şi ceilalți actori care
examenele nationale, cu unele burse şi unele au, de asemenea, o importanţa
facilităţi acordate elevilor şi alte cheltuieli de crucială în atingere
interes naţional) care au ramas în administrarea dezideratelor naționale de
MEN. performanță ale resursei
oricărei societăţi umane, în
diferite etape ale evoluţiei sale
(în cazul de faţă pregătirea şcolară a acestei resurse).
Conform reglementărilor în materie, ordonatorii de credite sunt de trei categorii:
• ordonatori principali,
• ordonatori secundari şi
• ordonatori terţiari.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt primarii unităţilor

administrativ-teritoriale şi preşedinţii consiliilor judeţene.
Conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor

principali de credite sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz.
Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare, pentru bugetul

propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ai căror conducători sunt ordonatori
terţiari de credite, şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea
dispoziţiilor legale.
17
Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate
numai pentru realizarea sarcinilor unităţilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din
bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.
Pentru asigurarea unei execuţii bugetare prudente, ordonatorii principali de credite vor
repartiza creditele bugetare după reţinerea a 10% din prevederile aprobate acestora, cu
excepţia cheltuielilor de personal şi a celor care decurg din obligaţii internaţionale, care
vor fi repartizate integral (sumele reţinute, în proporţie de 10%, vor fi repartizate în
semestrul al doilea, după examinarea execuţiei bugetare pe primul semestru).
Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică sunt conduse de

consiliile de administrație, de directori şi de directori adjuncţi, după caz. În exercitarea
atribuţiilor ce le revin, consiliile de administraţie şi directorii conlucrează cu consiliul
profesoral, cu comitetul de părinți şi cu autorităţile administraţiei publice locale.
Deciziile privind bugetul şi patrimoniul unităţii de învăţământ se iau în consiliul de
administrație.
RESPONSABILITĂȚI ALE DIRECTORULUI:
A. Prerogativele funcţiei de conducere a instituţiei de învăţământ preuniversitar

determină calitatea de ordonator de credite al instituţiei respective pentru director,
astfel acesta având dreptul de a dispune de creditele bugetare acordate;
B. Ordonatorul de credite răspunde pentru organizarea şi conducerea contabilităţii, şi,

potrivit prevederilor legale, are obligaţia gestionării instituţiei respective: a. să conducă
contabilitatea în partidă dubla cu ajutorul conturilor prevăzute în planul de conturi
general, aprobat prin ordin al ministrului finanțelor publice; b. să asigure, potrivit legii,
condiţiile necesare pentru: i. organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii; ii.
organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului instituţiei; iii. precum și valorificarea
rezultatelor acesteia; iv. respectarea regulilor de întocmire a situațiilor financiare,
depunerea la termen a acestora la organele în drept; v. păstrarea documentelor
justificative, a registrelor și situațiilor financiare; vi. organizarea contabilității de gestiune
adaptate la specificul instituției publice.
C. Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai

în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de
activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale;
D. Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de:
a. angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare

repartizate şi aprobate;
b. realizarea veniturilor;
18
c. angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;
d. integritatea bunurilor încredinţate instituţiei pe care o conduc;
e. organizarea evidenţei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora.
RESPONSABILITĂȚI ALE CONTABILULUI:
A. Asigură informaţii pentru ordonatorii de credite cu privire la:
a. execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli;

b. rezultatul execuţiei bugetare;
c. patrimoniul aflat în administrare;
d. rezultatul patrimonial (economic);
e. costul programelor aprobate prin buget.
B. să înregistreze operaţiunile economico-financiare în momentul generării drepturilor
de creanţă sau de obligaţii (principiul accrual), în conformitate cu cerinţele;
C. organizează execuţia bugetară.
Realizați o analiză SWOT care să prezinte situația din instituția de învățământ cu

care sunteți familiarizat, pentru a identifica puncte tari (S), puncte slabe (W),
riscuri (T) și oportunități (O).
19
CAPITOLUL III. BUGETUL UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT
PRUNIVERSITAR
De multe ori, bugetul este

supus unor acțiuni externe
Transpus la nivelul unei unități școlare, bugetul este
care nu au putut fi
un instrument de proiectare şi urmărire a realizării
previzionate la momentul
indicatorilor fizici şi valorici propuşi pentru
elaborării. Din acest motiv,
asigurarea resurselor materiale şi umane necesare
un buget bun ar trebui să fie
activităţii de învăţământ din şcoală, care reflectă
un buget flexibil astfel încât
necesarul de finanţare, în condiţiile în care unitatea
să se adapteze
de învăţământ aplică măsuri pentru utilizarea cu
constrângerilor, dar care să
maximă eficienţă a bazei materiale existente şi a
se poată servi și
fondurilor în interesul procesului de învăţământ.
oportunităților neașteptate
care pot fi utile scopului și
pot maximiza rezultatele.
Cunoaştem deja că, prin actul de constituire, instituţiile publice din învăţământ au
personalitate juridică iar directorii lor au calitatea de ordonator de credite şi răspund
pentru administrarea valorilor materiale şi financiare aprobate prin buget.
Răspunderea pentru administrarea patrimoniului unităţii de învăţământ revine tot

conducătorului unităţii. Drept urmare, conducătorul unităţii de învăţământ este
ordonator de credite şi răspunde de respectarea dispoziţiilor legale în utilizarea
creditelor şi în realizarea veniturilor, folosirea cu eficienţă a sumelor alocate, de
integritatea bunurilor unităţii pe care o conduce, de ţinerea 21 la zi a contabilităţii,
precum şi de prezentarea la termen a dărilor de seamă contabile asupra execuţiei
bugetare. El are obligaţia de a organiza controlul financiar propriu, conform
reglementărilor în vigoare.
Primele lucruri pe care directorul trebuie să le cunoască, în calitatea lui de ordonator de

credite sunt:
• structura şi conţinutul bugetului unităţii;
• modul de fundamentare a fiecărui indicator şi
• modelul de construcţie/proiectare a bugetului în ansamblul său.
În cele ce urmează, vom prezenta cîteva noţiuni privind clasificaţia bugetară, elaborarea
bugetului şi modul de fundamentare a unor indicatori.
20
a. Clasificația bugetară
Conform legii, clasificaţia bugetară reflectă structura bugetului şi prezintă în mod

sistematic, unitar şi codificat veniturile şi cheltuielile bugetului, reflectând formele în
care se mobilizează veniturile şi destinaţia cheltuielilor pe perioada unui exerciţiu
bugetar.
Clasificaţia bugetară este stabilită,deci, prin lege şi are un caracter obligatoriu pentru
instituţiile publice. Ea este un instrument de lucru începând cu întocmirea proiectului de
buget, aprobarea bugetului, executarea acestuia prin trezoreriile teritoriale şi raportarea
execuţiei bugetare prin dările de seamă trimestriale şi anuale.
Clasificaţia bugetară a veniturilor şi cheltuielilor îmbracă următoarele forme:
• clasificaţia funcţională a indicatorilor privind finanţele publice, grupată la venituri şi

cheltuieli în părţi, capitole şi subcapitole
• clasificaţia economică a cheltuielilor bugetului administraţiei publice centrale şi a

bugetelor locale grupată pe titluri, în cadrul fiecărui titlu pe articole, iar unele articole
desfăşurate pe alineate
Cea mai importantă este clasificaţia economică care indică felul cheltuielilor efectuate
de către unitatea de învăţământ şi care grupează cheltuielile pe titluri, articole şi
alineate. Titlurile clasificaţiei economice sunt grupate astfel:
Titlul I - Cheltuieli de personal – cuprinde toate cheltuielile efectuate cu drepturile

salariale ale personalului (salarii de bază, de merit, sporuri, indemnizaţii, ore
suplimentare, premii, alte drepturi acordate salariaţilor), cheltuieli cu deplasările,
detaşări şi transferări de personal, contribuţiile la asigurările sociale, la constituirea
fondului de şomaj, la asigurările sociale de sănătate, fondul de risc şi accidente
Titlul II - Cheltuieli materiale şi servicii – cuprinde toate cheltuielile legate de

organizarea şi desfăşurarea concursurilor pe obiecte de învăţământ şi a altor forme,
întreţinerea şi funcţionarea unităţii de învăţământ, dotări cu obiecte de inventar,
reparaţii curente, cărţi şi publicaţii achiziţionate pentru fondul de carte al bibliotecii,
manuale şcolare, cheltuieli ocazionate de desfăşurarea cursurilor de perfecţionare a
personalului didactic şi funcţional precum şi alte cheltuieli materiale,pentru servicii sau
de sprijin social autorizate prin dispoziţii legale.
Titlul III - Subvenţii
Titlul IV - Prime (nu se utilizează în învăţământul preuniversitar)
Titlul V - Transferuri, cuprinde bursele acordate elevilor
Titlul VI - Dobânzi (nu se utilizează în învăţământul preuniversitar)
21
Titlul VII - Cheltuieli de capital – cuprinde cheltuielile ocazionate de realizarea unor
obiective de investiţii, modernizarea sau finalizarea unor obiective începute, precum şi
investiţii de natura consolidărilor şi intervenţiilor pentru prevenirea sau înlăturarea
efectelor produse de acţiuni accidentale sau calamităţi naturale
Titlul VIII - Împrumuturi acordate (nu se utilizează în învăţământul preuniversitar)
Titlul IX - Rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi comisioane la credite (nu se

utilizează în învăţământul preuniversitar)
b. Elaborarea bugetului unității de învățământ
Procesul elaborării proiectului de buget se desfăşoară pe baza unui calendar precizat de

Ministerul Finanţelor, care prevede termene limită.
Bugetul se fundamentează pe criterii de eficienţă urmărindu-se realizarea indicatorilor

propuşi şi trebuie să reflecte în mod real necesarul de finanţare, aplicându-se măsuri
pentru utilizarea cu maximă eficienţă a bazei materiale existente şi a fondurilor, în
interesul procesului de învăţământ şi a elevilor.
La fundamentarea indicatorilor din bugetul unităţii de învăţământ se va avea în vedere

că anul financiar bugetar se suprapune peste sfârşitul unui an şcolar şi începutul anului
şcolar următor şi se vor lua în calcul numărul de elevi stabilit de către fiecare unitate în
funcţie de numărul de clase şi costul pe elev stabilit şi comunicat, în conformitate cu
metodologiile aprobate.
În faza elaborării proiectului de buget, se parcurg următoarele etape:
1. unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, ai căror conducători îndeplinesc

calitatea de ordonator terţiar de credite, întocmesc şi prezintă proiectul de
buget şi fundamentările corespunzătoare autorităţii publice locale direct sau prin
intermediul centrelor de execuţie bugetară.
2. după aprobarea Legii Anuale a Bugetului, repartizarea sumelor pentru bugetele

instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat se face în prima fază prin
intermediul consiliilor judeţene prin hotărâre şi cu asistenţă tehnică din partea
direcţiei generale a finanţelor publice şi a inspectoratului şcolar, pentru
cheltuielile de la bugetul de stat.
3. consiliile locale, pe baza sumelor repartizate din bugetul de stat şi după

adăugarea din fonduri proprii a sumelor necesare finanţării proporţionale şi
complementare, comunică bugetele aprobate conform legii, unităţilor de
învăţământ şi trezoreriilor la care acestea sunt arondate.
În acest moment, bugetul unităţii de învăţământ devine documentul pe baza căruia

se asigură finanţarea cheltuielilor în exerciţiul financiar în curs.
22
c. Fundamentarea cheltuielilor
• Fundamentarea cheltuielilor de personal
Fundamentarea cheltuielilor cu salariile se face ţinându-se seama de legislaţia privind

salarizarea în sectorul bugetar, de statutul personalului didactic precum şi de cheltuielile
salariale ocazionate de desfăşurarea examenelor de capacitate, bacalaureat,
titularizarea posturilor vacante, perfecţionarea cadrelor didactice.
Fundamentarea se realizează pe baza statului de funcţiuni întocmit de unitatea şcolară

luându-se în considerare salariile de bază aferente lunii decembrie şi indexările salariale
stabilite pentru anul următor. Pentru fundamentarea celorlalte elemente ce se iau în
calcul la stabilirea fondului de salarii (contribuţia la asigurările sociale de stat, contribuţia
la fondul de şomaj, contribuţia la asigurările sociale de sănătate, fondul de risc şi
accidente) se au în vedere prevederile legale privind modul de calcul şi cotele aferente
pentru fiecare element în parte.
În categoria cheltuielilor de personal intră şi cheltuielile cu deplasările personalului,

cheltuieli ce se fundamentează în funcţie de numărul mediu de deplasări, durata medie
şi costul mediu al unei deplasări (diurnă, cazare, transport).
• Fundamentarea cheltuielilor materiale şi servicii
Fundamentarea cheltuielilor materiale se va face pe baza normelor fizice, a costurilor

proprii şi a actelor normative specifice fiecărui domeniu de activitate. Se va analiza
necesitatea, oportunitatea şi eficacitatea fiecărei cheltuieli, asigurându-se condiţii
normale de funcţionare a unităţii de învăţământ. În vederea fundamentării cheltuielilor
materiale se vor avea în vedere nivelul preţurilor şi tarifelor pentru servicii, creşterea
prognozată a acestora şi indicele de inflaţie prognozat.
• Fundamentarea burselor
Se vor avea în vedere pe de o parte, numărul de elevi beneficiari de bursa de merit, de

studiu sau de ajutor social şi criteriile specifice stabilite prin acte normative, iar pe de
altă parte cuantumul aferent.
• Fundamentarea cheltuielilor de capital
Pentru fundamentarea cheltuielilor de capital se vor avea în vedere achiziţionarea de

mijloace fixe, realizarea de construcţii, efectuarea de lucrări de modernizare a unor
construcţii sau mijloace fixe aflate în administrarea unităţii, efectuarea unor lucrări de
consolidare. Volumul anual al cheltuielilor de capital va avea în vedere programele
anuale şi multianuale de dezvoltare a bazei materiale a instituţiei aprobate de organele
în drept. Volumul de fonduri necesare se stabileşte pe baza proiectelor şi devizelor de
lucrări.
23
Bugetul astfel elaborat de către unitatea de învăţământ şi fundamentările
corespunzătoare se prezintă autorităţii publice locale. După aprobare, acesta devine
documentul pe baza căruia se asigură finanţarea în exerciţiul financiar respectiv.
c. Execuţia bugetară
Execuţia bugetară se bazează pe principiul separării atribuţiilor persoanelor care au

calitatea de ordonator de credite de atribuţiile persoanelor care au calitatea de contabil.
Ordonatorii de credite sunt autorizaţi să angajeze, să lichideze şi să ordonanţeze
cheltuieli pe parcursul exerciţiului bugetar, în limita creditelor bugetare aprobate, iar
plata cheltuielilor se efectuează de persoanele autorizate care, potrivit legii, poartă
denumirea generică de contabil. Operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării
cheltuielilor sunt în competenţa ordonatorilor de credite şi se efectuează pe baza
propunerilor compartimentelor de specialitate ale instituţiei publice. Cele patru faze ale
execuţiei cheltuielilor publice sunt (ALOP):
1. Angajarea cheltuielilor;
2. Lichidarea cheltuielilor;
3. Ordonanţarea cheltuielilor;
4. Plata cheltuielilor.
1. Angajarea oricărei cheltuieli din fonduri publice îmbracă două forme de

angajamente:
a) Angajamentul legal (juridic) - faza în procesul execuției bugetare reprezentând orice

act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligație pe seama fondurilor publice.
Angajamentul legal trebuie sa se prezinte sub forma scrisa şi să fie semnat de
ordonatorul de credite. Angajamentul legal ia forma unui contract de achiziție publică,
comandă, convenţie, contract de muncă, acte de control, acord de împrumut etc.
Puteți încerca o definiție proprie a bugetui?
Încercați să creionați o preziune a veniturilor și cheltuielilor pentru o sesiune de

formare; identificați sursele de fonduri (veniturile) și alocați costurile
(cheltuielile). Încercați să identificați care ar fi obiectivul, scopul, mijloacele și
rezultatele
24
După semnarea angajamentului legal de către ordonatorul de credite acesta se
transmite compartimentului de contabilitate pentru înregistrare în evidenta cheltuielilor
angajate.
b) Angajamentul bugetar - orice act prin care o autoritate competenta, potrivit legii,
afectează fonduri publice unor anumite destinații, în limita creditelor bugetare aprobate.
În scopul garantării acestei reguli, angajamentele legale, respectiv toate actele prin care
unitățile de învăţământ preuniversitar contractează o datorie faţă de terții creditori, sunt
precedate de angajamente bugetare, respectiv de rezervarea creditelor necesare plății
angajamentelor legale.
2. Lichidarea cheltuielilor
Este faza în procesul execuției bugetare în care se verifica existenta angajamentelor, se

determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se verifica condițiile de exigibilitate
ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care să ateste operațiunile
respective. Verificarea existentei obligației de plata se realizează prin verificarea
documentelor justificative din care să rezulte pretenţia creditorului, precum şi realitatea
"serviciului efectuat" (bunurile au
fost livrate, lucrările executate şi
serviciile prestate).
Documentele care atesta bunurile livrate,
Salariile şi indemnizațiile vor fi lucrările executate şi serviciile prestate sau din
lichidate în baza statelor de plată care reies obligaţii de plată certe se vizează
colective, întocmite de pentru "Bun de plată" de ordonatorul de credite.
compartimentul de specialitate, cu
excepția cazurilor în care este
necesara lichidarea individuala.
Determinarea sau verificarea existentei sumei datorate creditorului se efectuează de

către persoana împuternicită de ordonatorul de credite, pe baza datelor înscrise în
factură şi a documentelor întocmite de comisia de recepție constituita potrivit legii
(Proces-verbal de recepție, Proces-verbal de punere în funcțiune, în cazul mijloacelor
fixe, Nota de recepție şi
constatare de diferențe, în cazul
bunurilor de natura stocurilor, şi
Angajarea cheltuielilor trebuie să se facă alte documente prevăzute de
întotdeauna în limita disponibilului de credite lege, după caz).
bugetare si, respectiv, în limita disponibilului de
Prin aplicarea vizei "Bun de
credite de angajament pentru acțiuni
plată", se confirma că:
a) bunurile furnizate au fost
25
recepționate, cu specificarea datei şi a locului primirii;
b) lucrările au fost executate şi serviciile prestate;
c) bunurile furnizate au fost înregistrate în gestiune şi în contabilitate, cu specificarea

gestiunii şi a notei contabile de înregistrare;
d) alte condiții prevăzute de lege sunt îndeplinite.
Prin acordarea semnăturii şi menţiunii "Bun de plată" pe factură, se atestă că serviciul a

fost efectuat corespunzător de către furnizor şi că toate pozițiile din factură au fost
verificate.
3.Ordonanţarea cheltuielilor
Este faza în procesul execuției bugetare în care se confirmă că livrările de bunuri au fost
efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi realizată.
Persoana desemnată de ordonatorul de credite confirmă că exista o obligaţie certă şi o

sumă datorată, exigibilă la o anumită dată, şi în acest caz ordonatorul de credite
bugetare poate emite "Ordonanţarea de plata" pentru efectuarea plăţii.
Ordonanţarea de plată va fi însoţită de documentele justificative în original şi va purta

viza persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate, care sa confirme
corecti- tudinea sumelor de plata, livrarea şi recepționarea bunurilor, executarea
lucrărilor şi prestarea serviciilor, existentă unui alt titlu care sa justifice plata, precum şi,
după caz, înregistrarea bunurilor în gestiunea instituției şi în contabilitatea acesteia.
Facturile în original sau alte documente întocmite în vederea plăţii cheltuielilor vor purta
obligatoriu numărul, data notei contabile şi semnătura persoanei care a înregistrat în
contabilitate lichidarea cheltuielilor.
Înainte de a fi transmisa compartimentului financiar (financiar-contabil) pentru plată,

ordonanţarea de plată se transmite pentru avizare persoanei împuternicite să exercite
controlul financiar preventiv. Persoana împuternicita sa exercite controlul financiar
preventiv se asigura ca ordonanțările supuse vizei se refera la angajamente de cheltuieli
deja vizate şi că sunt îndeplinite condițiile de lichidare a angajamentelor. Ordonanţările
de plată nevizate de persoana împuternicită să exercite control financiar preventiv sunt
nule şi fără valoare pentru conducătorul compartimentului financiar (financiar-contabil)
care urmează să facă plata, dacă nu sunt autorizate în condițiile prevăzute de lege. După
aprobare, ordonanţarea de plată împreună cu toate documentele justificative, în
original, se înaintează conducătorului compartimentului financiar (financiar-contabil)
pentru plată. Primele trei faze ale procesului execuției bugetare a cheltuielilor se
realizează în cadrul instituției publice, răspunderea pentru angajarea, lichidarea şi
ordonanţarea cheltuielilor revenindu-i ordonatorului de credite bugetare sau
persoanelor împuternicite să exercite această calitate prin delegare, potrivit legii.
26
4. Plata cheltuielilor
Plata cheltuielilor este faza finală a execuției bugetare prin care unitatea de învăţământ
preuniversitar este eliberată de obligaţiile sale faţă de terţii-creditori.
Plata cheltuielilor se efectuează de persoanele autorizate care, potrivit legii, poartă

denumirea generică de contabil, în limita creditelor bugetare şi destinațiilor aprobate în
condiţiile dispozițiilor legale, prin unităţile de trezorerie şi contabilitate publică la care îşi
au conturile deschise, cu excepţia plăţilor în valută, care se efectuează prin bănci, sau a
altor plăti prevăzute de lege să se efectueze prin bănci.
Plata cheltuielilor este asigurată de şeful compartimentului financiar (financiar-contabil)

în limita creditelor bugetare deschise şi neutilizate sau a disponibilităţilor aflate în
conturi, după caz.
RESPONSABILITĂȚI ALE DIRECTORULUI
• Să se asigure înainte de a angaja şi a utiliza creditele bugetare, respectiv înainte

de a lua orice măsura care ar produce o cheltuiala, ca măsura luată respectă
principiile unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar sănătos,
în special ale economiei şi eficientei cheltuielilor;
• Pentru utilizarea creditelor bugetare trebuie să realizeze o evaluare care să

asigure faptul că rezultatele obținute sunt corespunzătoare resurselor utilizate; 
Nu poate angaja cheltuieli într-o perioada în care se știe ca bunul, lucrarea sau
serviciul nu va putea fi executat, recepționat şi plătit până la data de 31
decembrie a exercițiului bugetar curent, respectiv ultima zi de plată prevăzută în
Programul calendaristic pentru derularea principalelor operațiuni de încheiere a
exercițiului bugetar, cu excepția acțiunilor multianuale;
• Nu poate lua măsuri care au ca obiect angajarea de cheltuieli peste sumele

aprobate în buget, la partea de cheltuieli, cu excepția angajamentelor
multianuale efectuate în condițiile legii.
RESPONSABILITĂȚI ALE CONTABILULUI
• Urmăreşte ca în toate actele juridice prin care se contractează o datorie rezultată

dintr-un contract, comanda etc. sa se facă mențiuni cu privire la subdiviziunea
bugetară la care sunt prevăzute creditele aferente şi de la care urmează să se
facă plata;
• Înregistrează în evidenta cheltuielilor angajate angajamentul legal după

semnarea de către ordonatorul de credite;
27
• Pregăteşte documentele justificative pentru propunerile de angajare a
cheltuielilor şi, dacă este cazul, orice alte documente şi informaţii solicitate de
către persoana împuternicită să exercite controlul financiar preventiv;
REGULI IMPERATIVE PENTRU GESTIONAREA RESURSELOR

FINANCIARE:
• Nici o plată nu poate fi efectuată dacă nu a fost

ordonanțată
• Nici o ordonanțare nu poate fi facută dacă nu există
o lichidare
• Orice lichidare se face în baza unui angajament
• Nici o plată nu poate fi efectuată dacă nu a fost
dispusă
• Nici o plată nu poate fi dispusă dacă nu există o
datorie
• Nici o datorie nu poate exista dacă nu există un act
juridic din care rezultă o obligație de plată
Aceste reguli, împreună cu cele ale dublei autorizări a cheltuielii (autorizarea legală și
autorizarea bugetară) sunt reguli de bază privind gestiunea fondurilor.
• Angajaţi o dezbatere asupra semnificaţiei Vizei "Bun de plată" pe documentele

care atestă bunurile livrate, lucrările executate şi serviciile prestate sau din care
reies obligaţii de plată certe;
• Încercaţi o sistematizare a acestor discuţii;
• Prezentaţi principalele aspecte care îndeplinesc adeziunile celor mai mulţi

dintre participanţii la discuţie.
28
Organizați colective de lucru pentru a răspunde întrebărilor din lista de mai
jos; schimbați opinii!
1. Care sunt principalele surse proprii de venit ale şcolilor?

2. Care sunt responsabilităţile ordonatorilor de credite?
3. Care sunt atribuţiile şi rolul directorului ca manager al unei instituţii de
învăţământ?
4. Cum priviţi poziţia director de şcoală-profesor-manager de instituţie publică
furnizoare de serviii educaţionale ?
5. Care sunt rolurile şi atribuţiile primarului şi consiliului local în finanţarea
şcolii şi asigurarea unei bune administrări?
6. Care sunt instituţiile implicate în finanţarea şcolii ?
7. Ce tip de relaţii instituţionale există între aceste verigi ?
8. Cum se elaborează un buget pentru o şcoală ?
9. Descrieți principalele operațiuni legate de efectuarea cheltuielilor publice
10. Care sunt atribuțiile specifice – pe tipuri de ordonatori de credite – în
elaborarea și execuția bugetului școlii ?
11. Care sunt sursele de finanțare ale școlii și formele de alocare a fondurilor ?
IN LOC DE CONCLUZII:
Managementul resurselor financiare este unul dintre factorii care determină eficiența
unei activități.
Modalitatea în care sunt puse în valoare resursele financiare nu este o îndeletnicire la

îndemâna oricui; este nevoie de multă pricepere - talent chiar - și multă stăruință.
Ca în orice alt domeniu de activitate și în educație se produce valoare adăugată. Dar

pentru aceasta, este foarte important ca cei care sunt delegați cu atribuții și competențe
manageriale să colaboreze pentru a atinge obiectivele pe care și le-au propus, urmârind
scopurile organizației, pentru a obține acele rezultate care se pot constitui în indicatori
de performanță
29
ANEXA NR. 1 (ANEXA NR. 2 LA HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 72/2013)
COSTURILE STANDARD PER ELEV/PREŞCOLAR PENTRU CHELTUIELILE CU SALARIILE,
SPORURILE, INDEMNIZAŢIILE ŞI ALTE DREPTURI SALARIALE ÎN BANI, STABILITE PRIN
LEGE, PRECUM ŞI CONTRIBUŢIILE AFERENTE ACESTORA, PENTRU ANUL 2016
Standarde de cost pe
elev, pe medii şi pe
Standarde de cost
Număr mediu de niveluri (pentru
pe elev, pe medii şi
Nr. Forma de elevi pe clasă învăţământul în
Nivel/filieră/profil pe niveluri - lei -
crt. învăţământ limbile minorităţilor)
- lei -
Urban Rural Urban Rural Urban Rural
1 Învăţământ preşcolar cu zi 20 18 2018 2206 2018 2206

program normal
2 Învăţământ preşcolar cu zi 20 20 3700 3700 3700 3700

program
prelungit/săptămânal
3 Învăţământ primar zi 24 18 2322 2766 2839 3283
3.1 Învăţământ primar - zi 3947 3947 4464 4464

integrat *
4 Învăţământ primar "step- zi 24 24 3700 3700 4217 4217

by-step"
5 Învăţământ primar "A - 15 12 1789 2154 2306 2671

doua şansă"
6 Învăţământ primar zi 24 20 2921 3493 3371 3943

vocaţional (altul decât
specializarea muzică)
7 Învăţământ primar cu zi 24 24 5173 5173 5477 5477

specializarea muzică
7.1 Învăţământ primar cu zi 2547 2547 2547 2547

specializarea muzică în
regim suplimentar
30
8 Învăţământ gimnazial zi 25 20 3043 3499 3478 3934
8.1 Învăţământ gimnazial - zi 5173 5173 5608 5608

integrat *
9 Învăţământ secundar - 15 12 2027 2434 2462 2869

inferior "A doua şansă"
10 Învăţământ gimnazial zi 25 20 3652 4169 4048 4565

10.1 Învăţământ gimnazial zi 609 609 609 609

specializarea muzică) în
regim suplimentar
11 Învăţământ gimnazial cu zi 25 25 6390 6390 6694 6694

11.1 Învăţământ gimnazial cu zi 3043 3043 3043 3043

specializarea muzică în
regim suplimentar
12 Învăţământ gimnazial FR 25 22 1232 1461 1667 1896
13 Învăţământ liceal teoretic zi 28 28 3043 3043 3408 3408
14 Învăţământ liceal teoretic seral 28 28 2255 2255 2620 2620
15 Învăţământ liceal zi 28 28 3146 3146 3511 3511

tehnologic, militar,
pedagogic şi teologic
16 Învăţământ liceal seral 28 28 2453 2453 2818 2818

tehnologic
17 Învăţământ liceal artistic zi 28 28 4017 4017 4382 4382

(toate specializările,
excepţie specializarea
muzică) şi sportiv
18 Învăţământ liceal zi 28 28 8520 8520 8885 8885
31
19 Învăţământ liceal FR 28 28 1187 1187 1552 1552
19.1 Învăţământ liceal integrat zi 5173 5173 5608 5608

*
20 Învăţământ profesional zi 28 28 3332 3332 3636 3636

(inclusiv stagiile de
pregătire practică)
21 Învăţământ zi 28 28 3332 3332 3332 3332

postliceal/maiştri
21.1 Învăţământ seral 28 28 2453 2453 2818 2818

postliceal/maiştri
22 Cantine-cămine (elevi - 1205 1205

cazaţi)
* Standardele de cost se aplică numai elevilor cu cerinţe educative speciale integraţi individual în
clasele/grupele unităţilor de învăţământ de masă, care urmează curriculumul acestora.
32
COEFICIENŢII DE DIFERENŢIERE PENTRU COSTURILE STANDARD PER

ELEV/PREŞCOLAR ŞI COEFICIENŢII DE CORECŢIE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL ÎN LIMBILE
MINORITĂŢILOR NAŢIONALE, PENTRU CHELTUIELILE CU SALARIILE, SPORURILE,
INDEMNIZAŢIILE ŞI ALTE DREPTURI SALARIALE ÎN BANI, STABILITE PRIN LEGE,
PRECUM ŞI CONTRIBUŢIILE AFERENTE ACESTORA
Standarde de cost pe elev, pe

Standarde de cost pe
medii şi pe niveluri (pentru
elev, pe medii şi pe
Nr. Forma de învăţământul în limbile
Nivel/filieră/profil niveluri - lei -
crt. învăţământ minorităţilor) - lei -
Urban Rural Urban Rural
1 Învăţământ preşcolar cu zi 0,663 0,725 0,000 0,000

program normal
2 Învăţământ preşcolar cu zi 1,216 1,216 0,000 0,000

program prelungit/săptămânal
3 Învăţământ primar zi 0,763 0,909 0,170 0,170
3.1 Învăţământ primar - integrat * zi 1,297 1,297 0,170 0,170
4 Învăţământ primar "step-by- zi 1,216 1,216 0,170 0,170

step"
5 Învăţământ primar "A doua - 0,588 0,708 0,170 0,170

şansă"
6 Învăţământ primar vocaţional zi 0,960 1,148 0,148 0,148

(altul decât specializarea
muzică)
7 Învăţământ primar cu zi 1,700 1,700 0,100 0,100

7.1 Învăţământ primar cu zi 0,837 0,837 0,000 0,000

specializarea muzică în regim
suplimentar
33
8 Învăţământ gimnazial zi 1,000 1,150 0,143 0,143
8.1 Învăţământ gimnazial - zi 1,700 1,700 0,143 0,143

integrat *
9 Învăţământ secundar inferior - 0,666 0,800 0,143 0,143

"A doua şansă"
10 Învăţământ gimnazial zi 1,200 1,370 0,130 0,130

10.1 Învăţământ gimnazial zi 0,200 0,200 0,000 0,000

specializarea muzică) în regim
suplimentar
11 Învăţământ gimnazial cu zi 2,100 2,100 0,100 0,100

11.1 Învăţământ gimnazial cu zi 1,000 1,000 0,000 0,000

specializarea muzică în regim
suplimentar
12 Învăţământ gimnazial FR 0,405 0,480 0,143 0,143
13 Învăţământ liceal teoretic zi 1,000 1,000 0,120 0,120
14 Învăţământ liceal teoretic seral 0,741 0,741 0,120 0,120
15 Învăţământ liceal tehnologic, zi 1,034 1,034 0,120 0,120

militar, pedagogic şi teologic
16 Învăţământ liceal tehnologic seral 0,806 0,806 0,120 0,120
17 Învăţământ liceal artistic zi 1,320 1,320 0,120 0,120

(toate specializările, excepţie
specializarea muzică) şi sportiv
18 Învăţământ liceal specializarea zi 2,800 2,800 0,120 0,120

muzică
19 Învăţământ liceal FR 0,390 0,390 0,120 0,120
34
19.1 Învăţământ liceal integrat * zi 1,700 1,700 0,143 0,143
20 Învăţământ profesional zi 1,095 1,095 0,100 0,100

(inclusiv stagiile de pregătire
practică)
21 Învăţământ postliceal/maiştri zi 1,095 1,095 0,000 0,000
21.1 Învăţământ postliceal/maiştri seral 0,806 0,806 0,120 0,120
22 Cantine-cămine (elevi cazaţi) - 0,396 0,396 0,000 0,000
* Coeficienţii de diferenţiere se aplică numai elevilor cu cerinţe educative speciale integraţi în

unităţi de învăţământ de masă, care urmează curriculumul acestora.
35
COSTURILE STANDARD PER ELEV/PREŞCOLAR PRIVIND CHELTUIELILE CU PREGĂTIREA
PROFESIONALĂ, CHELTUIELILE CU EVALUAREA PERIODICĂ A ELEVILOR, PRECUM ŞI
CHELTUIELILE PREVĂZUTE LA ARTICOLUL BUGETAR "BUNURI ŞI SERVICII", PENTRU
ANUL 2016
Coeficient final, conform zonei de temperatură, pentru

Praguri mediul urban/rural
Tipuri de unităţi
numerice
Zona 1 Zona 2 Zona 3 Zona 4 Zona 5 Zona 6
Grădiniţă 344 347 354 364 375 385
Şcoală gimnazială 330 333 340 349 359 369
Liceu tehnologic/Şcoală 340 343 350 360 370 380

profesională
1-300
Liceu 365 369 376 387 398 409
Colegiu 374 378 386 397 408 419
Şcoală postliceală 257 259 264 272 280 287
Grădiniţă 345 349 356 366 376 387

profesională
301-800
Liceu 367 371 378 389 400 411
Colegiu 376 380 387 398 410 421
Grădiniţă 349 352 359 370 380 391

peste 800
36
profesională
Liceu 371 374 382 393 404 415
Colegiu 379 383 391 402 414 425
Zone de temperatură:
Zona 1 - Călăraşi, Constanţa, Dolj, Giurgiu, Olt, Tulcea, Teleorman
Zona 2 - Arad, Bucureşti, Brăila, Dâmboviţa, Gorj, Galaţi, Ilfov, Ialomiţa,

Mehedinţi, Timiş
Zona 3 - Argeş, Bihor, Buzău, Iaşi, Prahova, Satu Mare, Vaslui
Zona 4 - Botoşani, Cluj, Mureş, Sălaj, Vrancea
Zona 5 - Alba, Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Neamţ, Sibiu, Vâlcea
Zona 6 - Bistriţa-Năsăud, Covasna, Hunedoara, Harghita, Maramureş, Suceava
37
COEFICIENŢII DE DIFERENŢIERE PENTRU COSTURILE STANDARD PER
ELEV/PREŞCOLAR PENTRU CHELTUIELILE CU PREGĂTIREA PROFESIONALĂ,
CHELTUIELILE CU EVALUAREA PERIODICĂ A ELEVILOR ŞI CHELTUIELILE PREVĂZUTE
LA ARTICOLUL BUGETAR "BUNURI ŞI SERVICII"
Coeficient final, conform zonei de temperatură, pentru mediul

Praguri urban/rural
Tipuri de unităţi
numerice
Zona 1 Zona 2 Zona 3 Zona 4 Zona 5 Zona 6
Grădiniţă 1,0710 1,0817 1,1031 1,1352 1,1674 1,1995
Şcoală gimnazială 1,0270 1,0373 1,0578 1,0886 1,1194 1,1502
Liceu tehnologic/Şcoală 1,0582 1,0688 1,0899 1,1217 1,1534 1,1851

profesională
1-300
Liceu 1,1386 1,1500 1,1727 1,2069 1,2411 1,2752
Colegiu 1,1661 1,1778 1,2011 1,2361 1,2711 1,3061
Şcoală postliceală 0,7995 0,8075 0,8235 0,8474 0,8714 0,8954
Grădiniţă 1,0760 1,0868 1,1083 1,1406 1,1728 1,2051

profesională
301-800
Liceu 1,1436 1,1550 1,1779 1,2122 1,2465 1,2808
Colegiu 1,1711 1,1829 1,2063 1,2414 1,2765 1,3117
38
Grădiniţă 1,0870 1,0979 1,1197 1,1523 1,1849 1,2175

profesională
peste 800
Liceu 1,1547 1,1662 1,1893 1,2239 1,2586 1,2932
Colegiu 1,1822 1,1940 1,2177 1,2531 1,2886 1,3241
Zone de temperatură:
Zona 1 - Călăraşi, Constanţa, Dolj, Giurgiu, Olt, Tulcea, Teleorman
Zona 2 - Arad, Bucureşti, Brăila, Dâmboviţa, Gorj, Galaţi, Ilfov, Ialomiţa,

Mehedinţi, Timiş
Zona 3 - Argeş, Bihor, Buzău, Iaşi, Prahova, Satu Mare, Vaslui
Zona 4 - Botoşani, Cluj, Mureş, Sălaj, Vrancea
Zona 5 - Alba, Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Neamţ, Sibiu, Vâlcea
Zona 6 - Bistriţa-Năsăud, Covasna, Hunedoara, Harghita, Maramureş, Suceava
39
ANEXA NR.5. MODEL FUNDAMENTARE BUGET
CĂTRE,
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PIATRA _____________
- SERVICIUL BUGET -
Prin prezenta vă înaintăm lista cu in indicatorii specifici care au stat la baza fundamentării proiectului de
buget pe anul 2016 şi nota de fundamentare :
1. Număr norme cadre didactice : 0
2. Număr norme personal auxiliar : 0
3. Număr norme personal nedidactic : 0
4. Număr elevi total : 0
5. Număr clase, ateliere, laboratoare, cabinete : 00
6. Suprafaţa de curăţenie : 4.400mp
7. Număr clădiri : 4
8. Număr elevi bursieri : 100
9. Fond salarii/lună : 295.000 lei
10. Cuantum bursă/ lună : 100 lei
11. Consum mediu / lună en. termică: 60000 kwh
12. Consum mediu / lună en. electrică: 5000 kwh
13. Consum mediu / lună apă - canal: 300mc
14. Consum mediu / lună salubritate: 30mc
15. Norme de consum materiale de curăţenie şi întreţinere 1500 lei/lună
40
Totodată la calculul fondului de salarii s-au avut în vedere: statul de functii aprobat de ISJ ___________,
Legea 1/2011, L63/2011, H.G.1274/2011-privind finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar de
stat, finantate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/prescolar , iar la capitolul
„Bunuri şi servicii” s - au luat în calcul şi eventualele creşteri de tarif .
• Cooncordanta cheltuielilor cu veniturile

• Baza legala ce perimite angajarea legala si bugetara
• Evolutia preturilor
• Consumul mediu de utilitati din anul precedent
• La cheltuielile de personal:
o Numarul de posturi aprobat-statul de functii.
o Fondul aferent salariilor de baza,indemnizatiilor si sporurilor
o Stabilirea contributiilor asupra salariilor
o Cresterile salariale.
La chelt materiale si cu serviciile
- nivelul cheltuielilor din anul precedent si indicele de evolutie a preturilor

Observatii
Nr.
crt. Denumire indicator Titlul Articol Alineat
TITLUL I CHELTUIELI DE Pentru cheltuielile de personal previzionate anului

PERSONAL 10 2016 s-a luat ca punct de reper finantarea
invatamantului ce se face in limitele a cel putin 6 %
Cheltuieli salariale in bani 10.01 din PIB.din Legea 1/2011, L63/2011,
H.G.1274/2011 cost pe elev/prescolar, si statul de
functii de la 01.10.2015
Mod de calcul:
Se stabilesc salarii de bază minime şi maxime

corespunzătoare fiecărei funcţii (numite limite
minime şi maxime) pentru personalul contractual
din sectorul bugetar
Salariul de bază este stabilit pe funcţii iar în cadrul

lor pe grade şi trepte profesionale
I
Salarii de baza 10.01.01
Gradatii de merit -Mod de calcul:se determina in

Gradatii de merit 10.01.02
procent de 25% din salariul de baza.
Indemnizatii de conducere Mod de calcul –se

stabileste in procente din salariul de baza al
personalului care indeplineste functii de
conducere, in functie de complexitatea
functiei.Face parte din salariul de baza.
Indemnizatie de conducere 10.01.03
41
Spor de vechime Mod de calcul: se stabileşte în
procente din salariul de bază în raport cu vechimea
Spor de vechime- 10.01.04 în muncă.
Sporuri pentru conditii de munca art.10.01.05
-spor cond.grele de munca art.8c

HG.281/93,art.16L40/91
Sporuri pentru conditii de munca 10.01.05
-spor noapte art.11 HG 281/93,art.16(3) L40/91
Alte sporuri 10.01.06 Alte sporuri : spor fidelitate, spor 10% dirigintie,
alte sporuri
Ore suplimentare 10.01.07
Fond de premii 10.01.08 Premiul 2% si alte premii cf.CCM
Fond pentru posturi ocupate prin

cumul 10.01.10
Fond aferent platii cu ora; Mod de calcul:
Pentru plata cu ora se au în vedere:
- salariul postului
- numărul de ore prestate
- norma didactică
Fond aferent platii cu ora 10.01.11
Indemnizatii platite unor

personae din afara unitatii 10.01.12 Alocatii pt.transportul la si de la locul de munca
10.01.15
cf.L108/2007 avem obligatia de a deconta

transportul cadrelor didactice care fac naveta
Alocatii pt.transportul la si de la
locul de munca 10.01.15
Transportul la si de la locul de decont naveta cadre didactice

munca 10.02.05
42
Alte drepturi salariale in bani 10.01.30
- indemnizaţia pentru concediu medical

suportată din fondul de salarii (pentru
primele 5 zile lucrătoare)
- sporuri pentru îndeplinirea unor sarcini
suplimentare funcţiei de bază
- spor de stabilitate
- compensarea în bani a concediului de odihnă
neefectuat, la incetarea contractului de
munca
- alte prime, sporuri şi indemnizaţii
reglementate potrivit dispoziţiilor legale în
vigoare
Alte drepturi salariale in bani (

C.O ) 10.01.30
Contributii angajator 10.03 Contributii angajator
Contributii de asigurari sociale de

stat 10.03.01
Avand in vedere precizarile din scrisoarea cadru
privind metodologia de elaborare a proiectelor de
Contributii de asigurări de somaj 10.03.02 buget pe anul 2016, s-a luat in calcul contributiile
angajatorului astfel : CAS = 15,5 %, Fd somaj=0.5
Contributii de asigurari sociale de %, CASS= 5.2%, Fd risc=0.15 %; Funass =0.85 %.
sanatate 10.03.03
Contributii de asigurari pentru

accidente de munca si boli
profesionale 10.03.04
Contributii ptr concedii si

indemnizatii 10.03.06
TITLUL II BUNURI SI SERVICII 20

II
Bunuri si servicii 20.01
43
De la acest alineat se suporta valoarea rechizitelor
şi furniturilor pentru birou ;
- hartie de scris, pixuri, creioane, radiere, rechizite

si materiale de papetarie;
- tonere pentru imprimante si copiatoare,

tusuri,etc.
Furnituri de birou 20.01.01
De la acest alineat se suporta valoarea materialelor

de curăţenie , valoarea materialelor pentru
prevenire şi stingerea incendiilor
- detergenti, dezinfectanti, odorizanti;
- hartie igienica, bureti, lavete;
- galeti, maturi, manusi de menaj, saci de gunoi;
- orice alte produse ce servesc la mentinerea

curateniei in institutie;
Materiale pentru curatenie 20.01.02
De la acest alineat se suprta:
- energia electrica, energia termica, gazul metan,

gazul butan, combustibil si alte materiale ce
asigura încalzirea spatiilor in care institutia isi
desfasoara activitatea ;
- energia electrica si forta motrica.

Încalzit, Iluminat si forta motrica 20.01.03
De la acest alineat se suporta:
- plata facturilor de apa potabila si evacuarea

acesteia;
Apa, canal si salubritate 20.01.04 - plata facturilor de gunoi / salubrizare
De la acest alineat se suporta;
- combustibilul si lubrifiantii pentru mijloacele de

transport copii ce se instruiesc in scoala;
Carburanti si lubrifianti 20.01.05
Se suporta:
-piese de schimb, anvelope si diverse alte

materiale pentru intretinerea mijloacelor de
transport cu caracter administrativ; - pese de
schimb de uz gospodaresc (ex.robineti, fittinguri,
Piese de schimb 20.01.06
44
etc
Decont naveta cadre didactice cf.L108/2007 avem

obligatia de a deconta transportul cadrelor
didactice care fac naveta
Transport 20.01.07
c/v timbrelor postale, a expeditiilor si serviciilor

postale, abonamentelor radio-tv, telefoanelor fixe,
a abonamentelor la internet, gazduire site
internet.
Posta, telecomunicatii, radio, tv,
internet 20.01.08
De la acest articol se suportă toate cheltuielile

legate de buna funcţionare a instituţiei, care nu au
fost nominalizate la alte articole ;
- cheltuieli cu materialele specifice fiecarui

domeniu de activitate care asigura desfasurarea in
bune conditii a activitatii de baza a institutiei ;
- cheltuieli aferente contractelor de inchiriere,

depanare soft la programele computerizate,
abonamentelor la legislatie in format electronic si
alte asemenea;
- cheltuieli cu prestari de servicii si alte cheltuieli cu

caracter functional specifice;
- cheltuieli cu intretinerea si functionarea

mijloacelor de transport, a spatiilor in care se
desfasoara activitatea institutiei
-materiale pentru prevenirea si stingerea

incendiilor ( solutii pentru extinctoare, nisip, etc).
LEGEA 95/2006 PRIVIND REFORMA IN
DOMENIUL SANATATII contine un capitol
(capitolul VII din Titlul I) care prevede obligatiile
persoanelor fizice si juridice. In acest capitol, la art.
37 se prevede ca orice persoana fizica sau juridica,
avand calitatea de angajator, este obligata sa
Materiale si prestari de servicii asigure fondurile si conditiile necesare pentru
cu caracter functional 20.01.09 aplicarea masurilor de igiena, dezinfectie,
dezinsectie si deratizare periodica.
45
c/v materialelor didactice, imprimate specifice,
materiale pentru prelucrarea in atelierele scolare si
laboratoare, alte materiale utilizate in procesul de
invatamant ;
- expertize tehnice ce se executa in vederea

efectuarii unei reparatii curente sau capitale ,
consolidarii sau demolarii/desmembrarii unei
cladiri/utilaj etc.
- cheltuieli pentru chiria spatiilor / locurilor de

desfasurare a activitatilor specifice institutiei;
-a diferitelor prestari de servicii efectuate prin

unitati ca: imprimerie, legatorie, multiplicare,
scanare ,
- taxe pentru contoarele de energie electrica,

termica
- costuri pentru becurile electrice,tuburilor

fluorescente, echipamente si accesorii la aparate
de incalzit/răcit,
- costuri privind intretinerea si mentenanta

echipamentelor logistice ale institutiilor (
Imprimante, computere, centrale
termice/telefonice, xerox-uri, aparate de tiparit, de
productie, de cercetare, de utilitate in ateliere si
laboratoare ),
servicii de supraveghere tehnica;
- altele costuri specifice fiecarui domeniu de

activitate ce nu se regasesc la celelalte alienate.
Alte bunuri si servicii pentru
întretinere si functionare 20.01.30
46
Cf. L10/1995,Hotararea 766/1997,dorim ca la cele
4 cladiri sa se efectueze: repararea copertinei de
intrare a prescolarilor(Gr.PP.__), reparatii si
inlocuiri de tamplarie lambriu din lemn atat in
salile de clasa cat si pe holuri, balustrada scării
atat la elevi cat si la profesori refacuta .Zugraveli si
vopsitorii interioare, zugraveli si vopsitorii
exterioare, reparatii la instalatiile interioare si la
racordurile exterioare, reparatii si inlocuiri
pardoseli, reparatii si inlocuiri la finisaje interioare
si exterioare-tencuieli, placaje, alte asemenea-, la
trotuare, la ziduri de sprijin si scari de acces, lucrari
de inlocuire a tamplariei exterioare, lucrari pentru
repararea, inlocuirea sau refacerea instalatiilor
interioare, La cele 4 cladiri refacerea, completarea
sau inlocuirea partiala a împrejmuirilor, refacerea,
completarea sau inlocuirea portilor de acces,
inlocuirea stalpilor degradati, inclusiv refacerea
fundatiilor. . Refacerea grilajelor de la parterul
Reparatii curente 20.02 celor 4 cladiri. Amenajare spatiu arhiva.
20.04
Avand in vedere faptul ca in cabinetele medicale

aparatura si ustensilele sunt foarte vechi,
medicamentele sunt aproape inexistente iar şcoala
Dezinfectanti are un numar de ______ de elevi, solicitam
asigurarea minimului necesar pentru curatenia
20.04.04 celor 2 cabinete medicale.
Bunuri de natura obiectelor de Conducerea doreşte imbunătăţirea dotarii unitatii

inventar 20.05 şi pentru a veni in sprijinul elevilor si a cadrelor
didactice prin achizitionarea de:multifuncţională
Uniforme şi echipamente 20.05.01 (imprimantă, scanner, copiator) ; mobilier scolar,
aspirator 3 buc. Maşină de spălat automată 1 buc.;
47
Frigider /lada frigorifică 1 buc pentru a îndeplini
condiţiile programului cf. O.G. 96/2002 “Laptele şi
Cornul”;fier călact 1 buc.; masă călcat 1
buc.;uscătoare rufe la gradinita pp.__; maşină de
găurit cu percuţie 1 buc., ciocan rotopercutor 1
buc; aparat de sudură în curent alternativ 1 buc. ;
diplomat bani casierie 1 buc;fierăstrău electric 1
buc.;pile, şi alte unelte pentru muncitori; dulapuri
metalice pt.depzitarea documentelor 10 buc.
Corpuri de iluminat ;echipamente protectie pentru

paznici , ingrijitori, muncitori (halate, cizme, mască,
manusi);
Lenjerie pat, fete mese , cantar electronic,

thermostat ambient ,jocuri pentru
copii(tobogane,casute, tarc cu bile fabricate din
pvc) , butelii cu gaz 4buc.masini de cusut. Aparat
tester ptentru laboratoarul de informatica ,
calculatoare laborator informatica exc.cf
Alte obiecte de inventar 20.05.30 OUG.34/2009.
Deplasari, detasari, transferari 20.06
Numerosi profesori din institutia noastra se

deplaseaza la simpozioane, intruniri.cerc
pedagogic, cf.L108/2007 avem obligatia de a
deconta transportul cadrelor didactice care fac
naveta
Deplasari interne, detaşări,
transferări 20.06.01
Laboratoarele de chimie, fizica, biologie,

informatica, geografie necesita dotate cu
materiale, 3buc.microscoape pentru textile, 3
Materiale de laborator 20.09 balante electronice
Publicatiile din domeniul informaticii,

abonamentele la Monitorul Oficial ( partea I )
,carti, reviste si publicatii din domeniul
invatamantului – toate ar putea contribui la
imbunatatirea activitatilor din intitutia
Carti, publicatii si materiale noastra.Imbunatatirea fondului de carte la
documentare 20.11 biblioteca.
Sumele reflecta intocmirea expertizelor si

proiectelor ce se doreste a se efectua cu sprijinul
ordonatorului principal de credite, sunt probleme
la acoperis (este din azbest),reabilitarea cladirii ,
Consultanta si expertiza 20.12 gard etc..
48
Cf.Ordonanta nr.129/2000,HG.522/2003,Codul
muncii art.154-158,art.192-210, Personalul
institutiei trebuie sa participe la cursuri de
perfectionare profesionala, pe cheltuiala
angajatorului cel putin o data la doi ani .
Se suporta;
Pregatire profesionala 20.13 - c-v pregătirii şi perfectionării personalului din

instituţiile publice prin cursuri şi stagii;
Pentru a nu ne confrunta cu situatii neplacute (
accidente de munca sunt necesare instalatii
speciale , verificari si lucrari de intretinere
periodice cu echipamentul aferent conform
legislatiei si normelor I.T.M., pentru sustinerea
medicinii muncii si avizului psihologic, materiale ,
Protectia muncii 20.14 fişe, etc.L319/2006, HG355/2007, -Codul Muncii
Publicitate pt.inscrierea copiilor in institutia

Reclama si publicitate 20.30.01 noastra
prime de asigurari non-viata (RCA,CASCO,

Prime de asigurare non-
-
etc.)
viata(RCA)
20.30.03
L.448/2007 contributie handicapati , Reevaluare

Alte cheltuieli cu bunuri si servicii 20.30.30 mij.fixe, cladiri cu firma autorizata.
tichete cadou cf.L193/2006

Tichete cadou 57.02.04
59 TITLUL IX ALTE CHELTUIELI 59 Elevii sunt premiati la nivel judetean si national ,

solicitam ca in anul 2013 si in urmatorii ani, elevii
sa fie stimulati financiar (drepturi pentru elevi pe
perioada concursurilor scolare), drepturi pentru
elevii defavorizatie, bolnavi,cf.H.G.445/1197 etc.
V Hotararea nr.558/1998-privind stabilirea criteriilor

Burse 59.01 de acordare de burse. In cuantum de 100lei/elev.
Active fixe (inclusiv reparatii

capitale) 71.01
49
Este necesara constructia unei magazii din
căramida cu grup sanitar acoperita cu învelitoare
de tablă, pentru depozitarea anumitor bunuri şi
pentru efectuarea unor activitaţi de catre
muncitori si pentru a îndeplini standardele
europene si legislatia in vigoare. Pentru cladirea
Gradinita cu PP.nr.___ si Gr.PN.___ : reparatii
tencuiala cladire exterioara-fatada si acoperis,
ridicarea hornului,un uscator de rufe acoperit,
izolarea intarilor prescolarilor cu tamplarie
pvc.Deasemeni, solicitam constructia unei Sali de
sport pentru elevii institutiei ce frecventeaza mica
Constructii 71.01.01 sala de sport.
Maşini, echipamente si mijloace Diverse maşini şi echipamente pentru dotarea

de transport 71.01.02 laboratoarelor scolare si a scolii in general ,
bancile scolare, catedrele trebuiesc schimbate

s/a propus achiziţionarea de dulapuri , catedre si
mese mari pentru laboratore.Dotarea cu mobilier
Mobilier, aparatura birotica si a laboratoarelor de fizica/chimie.
alte active corporale 71.01.03
La acest capitol este necesar de efectuat reparatii

la Gradinita cu PP.nr.___ si Gr.PN.____ : reparatii
tencuiala cladire exterioara-fatada si acoperis,
ridicarea hornului,un uscator de rufe acoperit,
izolarea intarilor prescolarilor cu tamplarie pvc.
Gresie hol, revizuita instalatia termica, electrica,
sanitara, canalizarea. Reparatii trotuare cladire,
asfaltare curte şi intrarea elevi. De reparat gardul
la toate cele 4 cladiri.Solicitam contructia unei
Alte active fixe ( inclusiv reparatii sali de sport. Dotarea celor 4 cladiri cu sistem de
capitale) 71.01.30 alarma si supraveghere video.
DIRECTOR,
ADMINISTRATOR FINANCIAR,
Prof.
Ec.
50

Suport Curs - Management Financiar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs - Management Financiar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CENTRUL NAȚIONAL DE FORMARE SINDICALĂ ȘI PROFESIONALĂ

FEDERAȚIA SINDICATELOR LIBERE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT

Evoluţia şcolii româneşti şi procesul de

Prin urmare, materialul de faţă cuprinde

Conf.dr. Raluca Dracea

CAPITOLUL I. SURSE DE FINANŢARE ALE SISTEMULUI PREUNIVERSITAR DIN 3

1.1. Scurt istoric al finanțării învățământului preuniversitar din România1

• Modernizarea sistemului de finanţare a învăţământului preuniversitar din România

• În anul 1998 a fost înfiinţat Consiliul Naţional al Finanţării Învăţământului

- Elaborarea Metodologiei finanţării cheltuielilor de personal (costurile medii per

• Raţionalizarea reţelei a fost definită ca un mijloc de a reduce numărul de cazuri în

• OG 1618/2009 şi 1395/2010 - România a început oficial să utilizeze standardele de

• Hotărârea de Guvern nr. 72/2013 privind metodologia de calcul pentru determinarea

(1) bugetul de stat;

(2) bugetul consiliului judeţean;

(3) bugetul consiliului local; şi

(4) veniturile proprii ale unităţilor de învăţământ

Pentru analiza finanţarii sunt importante:

• elementele de cunoaștere instituțională reciprocă și de recunoaștere a rolurilor

• disponibilitatea la comunicare și o comunicare instituțională de bună calitate;

• asumarea rolurilor instituționale și desfășurarea de activități (consultare,

Tipuri de finanţare a învăţământului preuniversitar:

• Finanţarea prin bugetul MEN;

• Alte surse de finanţare

1.2.1. Finanțarea de bază (FB)

Finanţarea de bază se face în limitele costului standard per elev/preşcolar, după

Baza legală: anual prin Legea bugetului de stat pe

Baza de calcul: costul standard, a cărui valoarea de referință

Sursă: buget de stat, sume defalcate din TVA si alte venituri;

Circuit: Direcțiile județene ale finanțelor publice/Mun. București

Precizare – Consiliile locale/județene pot contribui din bugetele

Costul standard/elev/preşcolar se referă exclusiv la finanţarea de bază. El este calculat

Finanţarea cheltuielilor cu salariile stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente

Standardele de cost pe elev/preşcolar se determină, pentru fiecare nivel de învăţământ,

Pentru cheltuielile cu bunuri şi servicii, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor şi

Criteriile de calcul utilizate, ce conduc la determinarea coeficienţilor de corecţie pentru

• Aprobat anual prin hotărâre a Guvernului;

• Se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil,

• Stabilit în baza unei formule de finanţare aprobată prin ordin al ministrului

• Elemente de constructie: număr de elevi, limba de predare, mediul urban/rural,

• Stabileste coeficienţi de calcul pentru finanțarea de bază și finanțarea

1.2.2. Finanțarea complementară (FC)

Finanțarea complementară are în vedere fondurile necesare următoarelor categorii de

• sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată.

Fondurile aferente finanţării complementare sunt destinate acoperirii acelor cheltuieli al

Nivelul fondurilor pentru finanţarea complementară se stabileşte pe baza următoarelor

– devize de cheltuieli şi note de fundamentare întocmite de conducerile unităţilor

• Sursă –fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziţia

• Destinație - asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale şi alte

• Precizare – FB şi FC se realizează pe baza contractului de management

Consiliile locale, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi

Finanţarea suplimentară se realizează pe bază de contract încheiat între unitatea şcolară

1.2.4. Alte surse de finanțare

Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale

• Percepția că actele normative nu permit directorului să-şi exercite competenţele

Care sunt principiile finanțării și utilizării fondurilor în învățământul

palierele de alocare a fondurilor, cât şi formula de finanţare.

2.1. Categorii de instituții implicate în luarea deciziilor financiare

Principalele instituţii implicate în deciziile financiare sunt:

a) Ministerul Finanţelor Publice;

b) Ministerul Educaţiei Naţionale;

d) Trezoreria (la nivel judeţean şi local);

Analiza circuitului fondurilor şi a responsabilităţilor factorilor principali de decizie în