TESTUL DE ANXIETATE SOCIALA

Scop si dezvoltare:

Testul de anxietate sociala este un test cu 30 de itemi, etalon elaborat de

Glass, Merluzzi, Biever si Larsen (1982) pentru a evalua gandurile pozitive si negative
asociate cu anxietatea sociala in interactiunea heterosexuala. Glass si colegii au elaborat
itemii pentru aceasta scala cerandu-le unor studenti sa-si inregistreze gandurile in diferite
situatii de interactiune sociala heterosexuala. Au fost evaluate si clasificate aceste relatari
ca fiind positive, neutre si negative si astfel relatarile unanim evaluate ca fiind pozitive sau
negative au fost date ca proportii pentru a situa fiecare raspuns pe o scala punctata cu 11
puncte de la valori negative la valori pozitive. Primele 15 raspunsuri dintre cele negative si
primele 15 raspunsuri dintre cele pozitive au fost apoi selectate , fiecare grup dee 15 itemi
cuprinzand o subscala. O analiza initiala a itemilor Glass si colab. 1982) nu a oferit o baza
clara gruparii itemilor in doua subscale. Ulterior Osman, Markway si Osman (1992) au
aratat ca adunarea itemilor in doi factori oglindeste cele doua subscale.

Administrare si scorare :

A fost utilizata o scala a frecventei cu 5 variante pentru a masura fiecare

raspuns. In instructiunile originale li se cerea subiectilor sa se gandeasca la perioada care
precede intalnirii cu o persoana de sex opus; am modificat usor aceste instructiuni pentru a
le face mai generale.Sunt forme distincte pentru barbate si femei, pe care le-am combinat.
Scala evaluarii positive cuprinde itemii 2, 4, 6, 9, 10, 12, 13, 14, 17, 18, 24, 25, 27, 28 si 30.
Scala evaluarii negative cuprinde itemii 1, 3, 5, 7, 8, 11, 15, 16, 19, 20, 21, 22, 23, 26 si 29.
scorurile pentru fiecare subscala se pot situa intr 15 si 75, scorurile ridicate indicand mai
multe ganduri positive- respectiv negative.

Scorurile esantionului:

Glass si colaboratorii (1982) au obtinut scorurile a 40 de studente cu anxietate

ridicata, 40 de studente cu anxietate scazuta si 64 ded femei si barbate care au fost selectati
pe baza fie a caracteristicii androgine, masculine, feminine sau cu scoruri nediferentiate pe
un inventar de rol sexual.Dodge, Hope, Heimberg si Becker (1988)au aplicat scala la 28 de
indivizi care au solicitat ajutor pentru probleme de anxietate sociala.Tabelul 1 arata
scorurile medii pentru aceste grupe.

TABELUL 1

0
 Autoevaluarea anxietatii sociale
Subscala autoevaluarii Subscala autoevaluarii
positive negative
Grup M SD M SD
Subiecti cu 36.21 11.44 54.75 12.68
anxietate sociala *
Studente **
anxietate 49.62 7.39 38.88 9.93
sociala crescuta
anxietate 54.95 7.05 33.32 8.27
sociala scazuta
Studente **
androgin 55.62 8.50 38.00 12.46
masculin 55.38 6.41 35.25 8.10
feminin 48.38 6.32 38.50 11.71
nediferentiat 50.88 6.60 37.50 6.87
Studenti **
androgin 51.50 8.54 46.12 11.31
masculin 51.00 5.60 34.38 6.80
feminin 44.50 7.03 45.12 11.33
nediferentiat 40.12 6.77 50.12 10.71
* Dodge (1988); **Glass (1982)

Credibilitate:

Intr-un esantion dee studenti, Glass si colab. (1982) au gasit 73 pentru

autoevaluarea pozitiva si 86 pentru autoevaluarea negativa. In alt esantion de studenti
Osman si colab. (1992) au gasit o consistenta interna evaluata de factorul alpha al lui
Cronbach cu 89 pe Scala autoevaluarii pozitive si cu 91 pe Scala autoevaluarii
negative.

Validitate:

Intr-un esantion de studenti, Glass si colab. (1982) au descoperit faptul ca

scorurile ridicate pe Scala autoevaluarii positive se asociaza in mod semnificativ cu o
mai buna autoevaluare a aptitudinilor sociale si cu anxietate scazuta. Scoruri ridicate pe
Scala autoevaluarii negative au fost associate in mod semnificativ cu o autoevaluare
scazuta a aptitudinilor sociale si cu un nivel al anxietatii ridicat. S-a determinat ca
aprecierea aptitudinilor sociale si tensiunea au fost in mod semnificativ correlate cu
scorurile obtinute la Scala autoevaluarii negative dar nu si cu scorurile obtinute la
Scala autoevaluarii positive. In alt esantion de adulti, osman si colab. (1992) au

1
descoperit ca scoruri scazute la Scala autoevaluarii positive si scorurile ridicate pe
Scala autoevaluarii negative au fost asociate cu probleme psihologice mai largi.
Studierea cererii individuale dede tratament pentru anxietate sociala au dus la
descoperirea faptului ca scorurile scazute pe Scala autoevaluarii positive si scorurile
ridicate pe Scala autoevaluarii negative au fost asociate cu scoruri ridicate la alte cateva
evaluari ale anxietatii , depresiei ( Dodge si colab. 1988; Glass & Furlong, 1990),
introversiune sociala mai mare, (Merluzzi, Burgio & Glass, 1984), mai multe ganduri
irationale, o mai mare anticipare a evaluarii de catre ceilalti ( Glass & Furlong, 1990).
Merluzzi si colab. (1984) a gasit dee asemenea corelatii semnificative intre scorurile
clientilor si evaluarea timiditatii dee catre clinician.
Glass si colab. (1982) au comparat scorurile scalelor studentelor considerate ca
ridicate sau scazute in anxietate sociala si au descoperit ca anxietatea ridicata se corela
cu scoruri semnificativ scazute pe Scala autoevaluarii positive si cu scoruri
semnificativ ridicate pe Scala autoevaluarii negative. Rezultate similare au fost obtinute
pe alt esantion de studenti si studente.

Indicatii:

2
 Este evident faptul ca oamenii se gandesc la o varietate de lucruri atunci
cand sunt implicati in situatii sociale.Vom enumera mai jos o lista de lucruri pe care le
puteti gandi despre propria persoana cu putin timp inainte, in timpul sau dupa
interactiunea cu o persoana ded sex opus.Cititi fiecare item si decideti cat de frecvent
ati putea gandi ceva similar inainte, in timpul sau dupa interactiune. Utilizati scala
urmatoare pentru a indica natura gandurilor pe care le aveti.

1=m-am gandit foarte rar

2=m-am gandit rar
3=m-am gandit cateodata
4=m-am gandit des
5=m-am gandit foarte des

A se raspunde cat mai sincer.

1.Cand nu stiu ce sa spun ma simt foarte anxios.

2.De obicei vorbesc destul de usor cu baieti/fete.
3.Sper sa nu ma fac de ras.
4.Incep sa ma simt mai linistit.
5. Mi-e teama de ce el/ea ar putea gandi despre mine.
6.Fara griji, fara teama, fara anxietate.
7. Mi-e o frica de moarte!
8.El/ea probabil nu va fi interesat(a) de mine.
9. poate l-as linisti(o) daca as face eu primul pas.
10.In loc sa-mi fac griji, mai bine ma gandesc cum sa il/o cunosc.
11.Nu ma simt in largul meu atunci cand vorbesc cu baieti/fete.
12.Ce naiba?! In cel mai rau caz nu ma va placea!
13.El/ea ar putea sa vrea sa-mi vorbeasca la fel de mult cat vreau si eu.
14.Aceasta va fi o buna ocazie.
15.Daca nu ma voi descurca in aceasta conversatie, imi voi pierde
increderea in mine.
16.Ceea ce voi spune va parea probabil stupid.
17.Ce ajm de pierdut? Merita sa incerc.
18.Aceasta e o situatie ciudata, dar ii pot face fata.
19.Vai! Nu vreau sa fac asta!
20.As fi distrus daca el/ea nu mi-ar raspunde.