OPERATII DE MENTINERE A PACII

PEACEKEEPING OPERATIONS
Ionut GHEBA
Stundent, Universitatea Națională de Apărare ,,Carol I”
Gheba_ionut25@yahoo.com

Abstract: Operațiunile de consolidare a păcii reprezintă un factor important în reglementarea conflictelor

internaționale, dovada fiind experiența de peste 60 de ani a Organizației Națiunilor Unite și a organizațiilor
regionale internaționale, care au stabilit o gamă largă de pârghii necesare pentru rezolvarea conflictului și
definește mecanismele de inlaturare și reală reducere a tensiunilor în zona afectată.

Abstract: The peace building operations represent an important factor in regulation of the international conflicts,
the proof being the over 6-decades experience of the United Nations and international regional organizations,
that have established a wide range of levers required to resolve the conflict and define the mechanisms of clear
and real reduction of tensions in the affected area.

Cuvinte cheie: pace, menținerea păcii, construirea păcii, conflicte.

Key words: peace, peacekeeping, peacebuilding, conflicts.

Introducere

În țările devastate de conflicte, modalitatea cea mai bună de a crea conditiile necesare
dezvoltării unei păci durabile sunt operațiile de menținere a păcii sub egida ONU. ONU este
organizația cu vocaţie şi legitimitate universală pe cele trei mari paliere: pacea şi securitatea
internaţională, dezvoltarea şi drepturile omului, precum şi cea mai cuprinzătoare organizaţie
de cooperare internaţională, sursa primordială de drept internaţional.1
De la crearea sa, ONU a fost adesea convocată să prevină neînțelegerile ce ar fi putut
devenii conflicte armate, să convingă părţile aflate in dispută să folosească masa de negocieri,
şi nu forţa armată, sau să sustină restabilirea păcii în cazul pornirii vreunui conflict. ONU a
pus accent, dupa anii `90 pe o nouă gamă de instrumente, accentuând prevenirea conflictelor,
prin adoptarea continuă a operaţiilor de menţinere a păcii, implicând și alte organizaţiile
internaţionale şi consolidând construirea păcii de după conflict. Confruntat cu conflicte
caracterizate de violenţă etnică (în Somalia, Ruanda şi fosta Iugoslavie), Consiliul de
Securitate al ONU a renunţat la desfăşurarea operaţiunilor între anii 1995 şi 1997, însă crizele
profunde din Congo, Timorul de Est, Africa Centrală și Kosovo au determinat, reluarea
operațiilor de acest tip. ONU a pus mult mai mult accent pe misiunile de construire a păcii si
pe sustinerea structurilor ce o vor întări și stabiliza în urma experiențelor avute. Evitarea

1
Ministerul Afacerilor Externe, România în Onu-60 de ani, http://www.mfaro.eu/node/31002, accesat la data
de 17.04.2020.
conflictului militar nu este de ajuns pentru stabilirea unei păci sigure. Este nevoie si de un
sprijin oferit țărilor pentru a favoriza imbunătățirea situației economice, protecției drepturilor
omului, justiției sociale si bunei guvernări.2
Perseverenţa este un principiu-cheie în acţiunile militare pacificatoare din cauza
termenului lung de desfăşurare a acestora, unii analişti considerând că este nevoie chiar
şi de douăzeci de ani pentru a putea furniza schimbarea socială necesară evitării conflictului.3

1.Consiliul de Securitate al O.N.U. în operațiile de menținere a păcii

Operaţiile de pace sau acţiunile militare altele decât războiul reprezintă răspunsul la
crize al unor agenţii şi naţiuni prin operaţii de contingenţă limitate, ce implică toate
instrumentele puterii naţionale cu misiuni de reducere a conflictului, recurs la pace şi
modelarea mediului astfel încât să facă posibile reconcilierea şi reconstrucţia şi să
faciliteze tranziţia către o guvernare legitimă.4
Scopul principal manifestat de la început al ONU este de a proteja generaţiile viitoare
de dezastrul războiului, prin unirea forţelor membrilor ei cu scopul de a menţine pacea şi
securitatea, prin garantarea că folosirea forţei armate nu va mai avea loc decât în interesul
comun.
Consiliul de securitate este organul ONU ce are ca principală activitate menținerea
păcii si securității și poate să pună in aplicare acțiuni și măsuri de constrângere în acest scop.
Carta ONU este documentul care stă la baza actelor constitutive ale multor organizaţii
internaţionale. În Articolul 1 se subliniază, într-o manieră clară, rolul principal al organizaţiei
– „menţinerea păcii şi securităţii internaţionale”5
Menţinerea păcii se referă la operaţii sub egida capitolului VI al Cartei ONU, conduse
cu consensul părţilor conflictului cu scopul monitorizării şi facilitării implementării unui
acord de pace.6
Consiliul de Securitate este cel mai puternic organ principal al Organizaţiei. Conform
Articolului 24 al Cartei ONU, acesta poartă răspunderea principală pentru îndeplinirea
obiectivului central al Organizaţiei: menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.7

2
Vasile Popa, Alexandra Sarcinschi, Perspective în evoluția organizațiilor internaționale de securitate, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, București, 2007, p. 22.
3
Michael Hardesty; Jason ELLIS, Training for Peace Operations. The U.S. Army Adapts to the Post-Cold War
World, United States Institute for Peace, p. 7, Washington, http://www.usip.org/files/resources/pwks12.pdf,
accesat la data de 18.04.2020.
4
***, Department of Defense Dictionary of Military and Associated Terms, 2020, p. 166
https://www.jcs.mil/Portals/36/Documents/Doctrine/pubs/dictionary.pdf accesat la data de 18.04.2020.
5
***Charter of the United Nations, United Nations, San Francisco, 1945, p. 3,
https://treaties.un.org/doc/publication/ctc/uncharter.pdf, accesat la data 18.04.2020.

6
***Carta Națiunilor Unite, Organizația Națiunilor Unite, San Francisco, 1945, p. 7,
http://www.anr.gov.ro/docs/legislatie/internationala/Carta_Organizatiei_Natiunilor_Unite_ONU_.pdf accesat
la data de 18.04.2020.
 Potrivit acestui document, ONU are misiunea de a asigura „pacea mondială”8
În sistemul internațional post-Razboi Rece, construirea păcii a reprezentat o activitate
ce a luat amploare. NATO, ONU, SUA si UE au întreprins misiuni de angajare a forțelor
armate în zone post-conflict dorind sprijinirea transformării politice, adică democratizarea
acestora. Există multe operații ONU fără vreo implicare a UE, NATO sau SUA. Dar nu există
operații a UE, NATO sau SUA fără o implicare, uneori foarte importanta, a ONU.9
Prin operatii de pace se pot intelege acele acţiuni militare care sunt efectuate în
ajutorul eforturilor diplomatice, având ca scop menținerea şi stabilirea păcii. Un alt scop este
acela de a găsi soluţii politice pe termen lung ale conflictelor.

2.Tipologia operațiilor de pace

În literatura de specialitate sunt prezentate două tipuri de operaţii de pace: operaţii de
impunere a păcii si operaţii de menţinere a păcii.10
Baza legală a activitatii operaţiilor de menţinere a păcii este reprezentata de capitolul
VI din Carta ONU, care prezinta soluţionarea paşnică a disputelor. În baza prevederilor din
capitolul VI al Cartei, sunt folosite negocierile, arbitrajul între părţile aflate în conflict,
medierea, şi mijloacele juridice ale dreptului internaţional. Tot in baza acestor prevederi sunt
stabilite misiunile ONU de observatori si sunt utilizate operaţiile de menţinere a pacii.
Pe de alta parte, operaţiile de impunere a păcii, sunt definite ca acţiuni de amenințare
prin utilizarea forţei militare sau de folosire a acesteia, având o autorizare din partea ONU
pentru asigurarea respectării ori punerii în aplicare a sancțiunilor, rezoluţiilor stabilite de
către organizaţie, cu scopul menţinerii sau restaurării ordinii si pacii. Baza legală a activității
operaţiilor de impunere a păcii este reprezentată de capitolul VII din Carta care face referire
la ameninţările la adresa păcii, la actele de agresiune si violării păcii. În baza capitolului VII
din cartă, ONU are dreptul să inițieze acţiunile militare de care are nevoie pentru a restaura şi
menține pacea şi securitatea internaţională. Tot in capitolul VII se prezintă faptul că este
autorizată utilizarea forţelor armate puse la dispoziţia Organizatiei Natiunilor Unite de către
țările membre.11
Operaţiile de mentinere a pacii urmaresc in principal oprirea, moderarea şi incetarea
ostilităţilor in interiorul sau intre state prin intervenţia imparţiala a unei terte părţi, organizată
şi condusă. În ultimele decenii, ONU a dezvoltat, în mod substantial, tipul operaţiilor de
menţinere a păcii, adaugand activităţi umanitare, cum ar fi protecţia refugiatilor si a
7
Asociația Română de drept umanitar, Rolul consiliului de securitate în menținerea păcii și securității
internaționale, http://www.arduph.ro/domenii/jurisdictie-penala-internationala/rolul-consiliului-de-
securitate-in-mentinerea-pacii-si-securitatii-internationale/ accesat la data de 18.04.2020.
8
Organizația Națiunilor Unite, https://www.dw.com/ro/organizația-națiunilor-unite/t-50044425 accesat la
data de 18.04.2020.
9
James Dobins, Rolul NATO în construirea națiunilor,
https://www.nato.int/docu/review/2005/issue2/romanian/art1.html accesat la data de 18.04.2020.
10
Anatolie Bucuci, Unele considerații privind operațiunile de menținere a păcii, în Revista Militară, p. 35,
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/34-41_0.pdf accesat la data de 18.04.2020.
11
***Carta Națiunilor Unite, Organizația Națiunilor Unite, San Francisco, 1945, p. 8,
http://www.anr.gov.ro/docs/legislatie/internationala/Carta_Organizatiei_Natiunilor_Unite_ONU_.pdf accesat
la data de 18.04.2020.
ajutoarelor umanitare. Forţa militară destinată operaţiilor de menţinere a păcii nu poate să
duca o luptă în condiţii standard de luptă armată.
„Conducerea unei operaţii în sprijinul păcii necesită înţelegerea şi aplicarea
principiilor şi conceptelor ce reglementează aceste operaţii, care sunt, oarecum, diferite de
cele clasice. Aplicarea a trei principii – imparţialitatea, consensul şi restrângerea folosirii
forţei - constituie diferenţa principală faţă de acţiunile clasice"12
Menținerea păcii (Peacekeeping-PK) reprezintă măsurile de păstrare a păcii fragile,
după oprirea conflictelor, și obținută în urma intelegerilor dobandite de misiunile de
restabilire a păcii. Aceste operații au evoluat pe parcursul anilor de la modelul militar, care
presupunea urmărirea încetării focului și separarea forțelor implicate într-un conflict
interstatal, la un model mai complex, alcătuit din forțe armate, forțe de poliție și experți civili,
însă cu un obiectiv neschimbat și anume realizarea unei păci durabile. Misiunea aceasta
diferă de alte modalități de intervenție a Organizatiei Natiunilor Unite în situații de criză sau
conflict, cum ar fi: prevenirea conflictelor, realizarea păcii, impunerea sau consolidarea păcii,
cu care însă se suprapune adesea.
Operaţiile de menţinere a păcii în plan practic sunt necesare pentru soluţionarea,
aplanarea sau cel puţin stoparea conflictelor izbucnite, astfel punând la dispoziție posibilităţi
reale părţilor implicate să-şi pună in ordine contactele pentru hotărârea unui consens şi
menţinerea legaturilor de pace. În mod sigur, semnificaţia operaţiunilor pacificatoare nu se
oprește doar la stabilizarea locală a conflictului sau crizei, dar are în vedere şi îndepartarea
influenţei acestora asupra păcii şi securităţii internaţionale.
Ea trebuie să fie în măsură să descurajeze acţiunile părţilor în conflict prin simpla
prezenţă fizică în punctele probabile de manifestare a violenţelor sau, când situaţia o impune,
să intervină pentru reinstaurarea ordinii şi liniştii în zonă.13

3.Obiectivele și tendințele în operațiile de menținere a păcii

Operaţiile de menţinere a păcii au ca obiectiv general descurajarea declanşarii sau

continuării unor conflicte militare, prin participarea unei forţe militare internaţionale abilitate.
De la o operaţie la alta, obiectivele diferă în funcţie de tipologia lor şi de modurile
operaţionale care se referă la: interesele principalelor organisme internaţionale; finalitatea
unei rezoluţii a unui organism internaţional abilitat; interesele naţionale ale statelor
participante.
Din Carta ONU rezultă că, în mediul actual al relaţiilor internaţionale, „obiectivele
principale ale operaţiilor de menţinere a păcii” sunt: îndeplinirea cu eficienţă a misiunilor de
realizare a securităţii colective prin cooperare, precum şi a altora generate de noile riscuri şi
12
*** SMG/PF-3.15, Manualul pregătirii şi executării misiunilor militare în afara teritoriului statului român de
către contigentele naţionale, Buzău, 2005, p. 14.
13
*** FT-1, Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre, Bucureşti, 2004, art. 1131.
ameninţări apărute; dezvoltarea unor aranjamente şi structuri flexibile, pretabile unor misiuni
complexe, în care decizia de participare la operaţii să rămână una naţională, fundamentată pe
înţelegeri deja tradiţionale la ONU; prevenirea, rezolvarea conflictului sau dezamorsarea
situaţiei de criză, promovarea păcii; sprijinul reconstrucţiei ordinii de drept şi a structurilor
constituţionale; diminuarea unor surse de risc şi a ameninţărilor.
Stabilirea obiectivelor principale se realizează de către factorul politic în baza
mandatului stabilit de Consiliul de Securitate ca rezultat al concluziilor şi rezultate din
numărul mare de operaţii desfăşurate.
O situaţie de consens total influenţează pregătirea, organizarea, conducerea operaţiei
şi, mai ales, fizionomia de întrebuinţare a forţelor. În anii 70-80, ONU a extins tipul
operaţiilor militare desfăşurate în cadrul mentinerii păcii, prin introducerea unui nou concept,
si anume „operaţiile de menţinere a păcii cu spectru larg – Wider Peacekeeping Operations”.
Acesta include ajutorul umanitar şi protecţia refugiaţilor. Acest nou model de abordare a
misiunilor de menţinere a păcii este caracterizat de participarea mai amplă a elementelor
civile, aflate sub conducerea unui manager civil al misiunii (militanţi pentru drepturile
omului, monitori electorali, poliţie civilă). S-a mai observat că operaţiile de menţinere a păcii
au loc de obicei într-o situaţie instabilă şi nedefinită, care poate crea condiţiile necesare
pentru întrebuinţarea forţei militare după criteriile operaţiilor de menţinere a păcii.

Concluzii

Având in vedere faptul că Organizaţia Naţiunilor Unite este principalul organism

răspunzator de pacea şi stabilitatea în lume învestit cu funcţii de a asigura durabilitatea
securităţii la scară mondiala, organizează şi desfăşoară cele mai complexe si multiple operaţii
pacificatoare în diferite regiuni "roșii", aducând laolaltă într-un mod consolidat totalitatea
eforturilor statelor membre. Aceste eforturi ale comunităţii mondiale în teatrele si regiunile
afectate de conflicte în vederea promovării securităţii și păcii prin introducerea şi dislocarea
operaţiilor de constructie şi menţinere a păcii, pe baza mandatelor operaţionale bine
întemeiate, de cele mai multe ori au fost de succes. Deşi au existat şi nereusite, eşecurile
forţelor internaţionale de pe teren nu pot fi interpretate ca o incapacitate a comunităţii
internaţionale în restabilirea păcii în zonele afectate.
Operaţiile de menținere a păcii reprezintă un element important în reglementarea
neînțelegerilor internaționale, ca urmare a experienţei adunate in cei mai bine de şaizeci de
ani de activitate în acest domeniu de către Organizația Naţiunilor Unite şi organizaţiile
internaţionale adiacente.
 BIBLIOGRAFIE

1. POPA, Vasile; SARCINSCHI, Alexandra, Perspective în evoluția organizațiilor

internaționale de securitate, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,
București, 2007, p. 22.
2. BUCUCI, Anatolie, Unele considerații privind operațiunile de menținere a păcii, în
Revista Militară, p. 35, https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/34-41_0.pdf
accesat la data de 18.04.2020.
3. Dobins James, Rolul NATO în construirea națiunilor,
https://www.nato.int/docu/review/2005/issue2/romanian/art1.html accesat la data de
18.04.2020
4. HARDESTY, Michael; ELLIS, Jason, Training for Peace Operations. The U.S. Army
Adapts to the Post-Cold War World, United States Institute for Peace, p. 7,
Washington, http://www.usip.org/files/resources/pwks12.pdf, accesat la data de
18.04.2020
5. Asociația Română de drept umanitar, Rolul consiliului de securitate în menținerea
păcii și securității internaționale, http://www.arduph.ro/domenii/jurisdictie-penala-
internationala/rolul-consiliului-de-securitate-in-mentinerea-pacii-si-securitatii-
internationale/ accesat la data de 18.04.2020.
6. Ministerul Afacerilor Externe, România în Onu-60 de ani,
http://www.mfaro.eu/node/31002, accesat la data de 17.04.2020
7. Organizația Națiunilor Unite, https://www.dw.com/ro/organizația-națiunilor-unite/t-
50044425 accesat la data de 18.04.2020.
8. ***Carta Națiunilor Unite, Organizația Națiunilor Unite, San Francisco, 1945, p. 7,
http://www.anr.gov.ro/docs/legislatie/internationala/Carta_Organizatiei_Natiunilor_U
nite_ONU_.pdf accesat la data de 18.04.2020.
9. ***Charter of the United Nations, United Nations, San Francisco, 1945, p. 3,
https://treaties.un.org/doc/publication/ctc/uncharter.pdf, accesat la data 18.04.2020.
10. ***, Department of Defense Dictionary of Military and Associated Terms, 2020, p.
166 https://www.jcs.mil/Portals/36/Documents/Doctrine/pubs/dictionary.pdf accesat
la data de 18.04.2020.
11. *** FT-1, Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre, Bucureşti, 2004, art. 1131.
12. *** SMG/PF-3.15, Manualul pregătirii şi executării misiunilor militare în afara
teritoriului statului român de către contigentele naţionale, Buzău, 2005, p. 14.