PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA EFECTUAREA

INVESTIGATIILOR

Examenul clinic este efectuat de medic prin:

Inspectia generala si inspectia locala se poate observa:
– prezenta unei bombari in regiunea lombara insotita de tumefierea tegumentelor ne indica un
flegmon perinefretic;
– bombarea regiunii lombare si a flancului respectiv – tumora renala;
– bombarea regiunii hipogastrice – glob vezical;
– in mod normal rinichii nu sunt palpabili – exceptie fac doar persoanele foarte slave.
Semnul Giordano da relatii importante in legatura cu unele afectiuni renale sau vicii de pozitie a
rinichiului. Se constata cu aceasta ocazie, daca bolnavul acuza sau nu dureri la palpare. Testiculul si
epidimul vor fi examinati cu foarte multa atentie depistand astfel o eventuala epidimita sau tumori
ale acestor glande.
Analiza semnelor si simptomelor specifice aparatului renal:
Aparatul renal este compus din:
- rinichi;
- urtere;
- vezica urinara;
- uretera;
Rinichii epureaza sangele de produse toxice pe care acesta le contine. Are rol de a mentine
constanta compozitia chimica si proprietatile fizice ala moljjm, interne, realizand
homeostazia. Diureza la adult este de ~ 1500 ml. Normal in urina 95 – 99% este apa, restul fiind
substante organice si anorganice. In mod special ne intereseaza cantitatile de uree care se elimina
prin urina si care trebuie sa aiba un raport constant cu cantitatea de sange. Daca in sange avem 0,2 –
0,3g% uree, atunci in urina trebuie sa avem 20 – 30 g% uree. Cantitatea de uree si creatinina
defineste calitatea functiei renale. Importante sunt si constantele substantelor anorganice, mai ales
clorurile.

Evaluarea simptomelor

Durerea in colica renala este de intensitate mare „lovitura de pumn”. Localizarea in regiunea
lombara unilaterala sau bilaterala, iradiaza pe traiectul ureterului, flancul abdominal, fosa iliaca,
organe genitale externe, partea interna a coapsei. Durata: cateva minute, ore, zile. Apare in litiaza
renala.
Cistalgie – dureri in regiunea vezicii urinare;
Tenesme vezicale – necesitatea imperioasa de a urina, insotita de durere deterninata de inflamatia
acuta sau cronica a vezicii urinare, cancer vezical;
Tulburari de emisie urinara:
– Polokiurie;
– Disurie;
– Nicturie;
– Retentia urinara;
– Incontinenta urinara (emisia involuntara de urinara);
Tulburari ale diurezei
– Poliuria > 300 ml;
– Oliguria < 500 ml;
 – Aneuria sub 100 ml;
Hematuria:
Proba celor 3 pahare: bolnavul urineaza succesiv in 3 pahare conice, cateva picaturi in primul pahar,
partea cea mai abundenta in al doilea pahar, ultimele picaturi in cel de-al treilea pahar.
Daca hematuria apare:
– numai in primul pahar este initiala si are origine uretrala;
– in ultimul pahar este seminala si are origine vezicala;
– toate paharele este totala si are origine renala;
Piuria: prezenta puroiului datorata unei leziuni a aparatului urinar. Si aici se recurge la proba celor
3 pahare pentru a preciza originea.
Sindrom nefretica: proteinurie, hematurie, cilindrurie, leucociturie.
Sindrom nefrotic: proteinurie > 3g, hematii, lipidurie (cilindri lipidici, capi ovali grasosi).
HTA secundara: apare in insuficienta renala acuta si insuficienta renala cronica.

Semne fizice
Paloarea tegumentelor: insuficienta renala cronica;
Edem: semn care indica hiperhidratarea celulara. Este alb nedureros, moale, pufos, semnul
Godeului, piele lucioasa. Debut palpebral, la fat, la fata, maleole la inceput apare dimineata, apoi
cuprinde fata dorsala a mainilor si a membrelor inferioare. In stadii avansate se generalizeaza
infiltrand tesuturilor celulelor subcutanate al intregului organ si seroasele (pleura, pericard,
peritoneu) = anasarca
Manifestari de dependenta:
– tulburari de emisie urinara;
– tulburari de mictiune;
– hematuria;
– Piuria;
– Tenesme vezicale;
– edem palpebral si membre inferioare;
– febra;
– tahicardie, agitatie;
– oboseala, cefalee, varsaturi, greturi, tulburari de tranzit;
Surse de dificultate:
 De ordin fiziologic:
– alimentatia: alimentatie preponderent din carne, proteine;
– medicamente: - consum de aspirina – litiaza urica;
- nefrotoxice: gentamicina, diuretice, paracetamol;
- diferite antibiotice, substante de contrast duc la insuficienta renala acuta;
– efort fizic mare declanseaza colica renala;
 De ordin fizic:
– anomalii congenitale: rinichi in potcoava, rinichi spongios care favorizeaza depunerea
sarurilor;
– infectii renale, vezicale;
– sonde vezicale care cauzeaza iritatii;
– diabet zaharat, HTA, ciroza hepatica;
 De ordin psihologic – se refera la sentimente si ecuatii care pot influenta satisfacerea nevoilor
fundamentale (de exemplu: stress, situatii de criza, doliu, tulburari de gandire).
 De ordin social – problemele persoanei in raport cu anturajul, familia, colegii de munca, deci
probleme legate de inserarea in comunitate.
 Lipsa cunoasterii – lipsa cunoasterii despre boala despre sine. Asistenta medicala poate ajuta
pacientul in a castiga unele cunostinte cum ar fi: cunoasterea despre sanatate si despre boala,
cunoasterea celorlalte persoane, cunoasterea mediului social.

Stabilirea diagnosticului de nursing

 Alterarea eliminarilor renale: oligurie, anurie, polokiurie, disurie, etc.
Cauze: – prerenale – septicemie, avort septic;
– renale – nefrite, glomerulonefrite;
– postrenale – IRA dupa obstacole mecanice – calculi;
 Potential de alterare a nutritiei.
Cauze: – durerea;
– reactia la spitalizare;
 Risc de complicatii – convulsie, agitatie psihomotorie;
 Potential de infectie.
Cauze: – mediu necunoscut;
– necunoasterea masurilor de protectie impotriva agentilor patogeni;
 Potential de accidentare.
Cauze: mediu necunoscut, constrangeri fizice, deplasare nesigura.
 Perturbarea somnului.
Cauze: mediu necunoscut, durere, tratamente, alte interventii.
Obiective:
– diminuarea manifestarilor de dependenta legate de boala respectiva;
– reducerea durerii fizice;
– asigurarea conditiilor de mediu;
– diminuarea nelinistii;
– prevenirea complicatiilor;
– prevenirea infectiilor si a accidentelor;
– urmarirea si notarea manifestarilor patologice;
– corectarea echilibrului hidroelectrolitic;
– asigurarea regimului dietetic;