Zona viti-vinicola Cotesti

Comuna Cotesti a aparut in anul 1471, in valtoarea luptelor dintre Stefan cel Mare al
Moldovei si Radu cel Frumos al Tarii Romanesti. O atesta Biserica cu Hramul Adormirii
Maicii Domnului din Satul Odobasca, apartinand comunei Cotesti. In altarul Bisericii se
gaseste o masa care are drept picior radacina unui stejar in care s a tras cu sageata atunci
cand s a stabilit locul constructiei. Conform legendei, numele comunei provine de la Stan
Cotea Odobescu, capitanul armatei Tarii Romanesti condusa de Radu cel Frumos.
Cultura vitei de vie in aceasta regiune este foarte veche insa nu se poate preciza cu
exactitate secolul din lipsa unor documente istorice sigure.Cert este ca, in Documentul
481 citat de profesorul Dumitrescu in monografia sa se spune ca, in 1580, Domnitorul
Mihnea Turcitul intareste unor locuitori ocine si vii in Cotesti, care fusesera cumparate in
vremea domnitorului Alexandru II Mircea.
In prezent, din suprafaţa totală de 27.235 ha cultivată cu viţă de vie in Vrancea, 2.762
ha reprezintă cultură producător hibrid. In procesul de negociere cu Uniunea Europeană,
România a obţinut o perioadă de tranziţie de 8 ani pentru eliminarea din cultură a viilor
hibride şi replantarea suprafeţelor defrişate cu soiuri din specia Vitis vinifera, cu
recunoaşterea dreptului de replantare.
Podgoria Coteşti este amplasată pe sectorul sudic al piemontului vrâncean din estul
Carpaţilor şi Subcarpaţilor, în continuarea Podgoriilor Panciu şi Odobeşti de la nord,
împreună cu care formează cunoscutele „ podgorii vrâncene” sau „putnene”. Podgoria are
un aspect bandiform cu orientarea N-S, amplasată fiind între Valea Milcovului şi Valea
Ramnei. Podgoria marcheaza cu fidelitate zona de tranziţie piemontană şi bio-pedo-
climatică dintre Câmpia Română la est (sub 100 m) şi Subcarpaţii de curbură la vest
(Dealu Deleanu 698 m şi Dealul Căpăţânei 592 m) la peste 300 m altitudine, pe o
lungime de peste 33 Km şi o lăţime de 3-6 Km, aflându-se la intersecţia paralelei 45° şi a
meridianului de 27º. Principalele tipuri de sol din Pod Cotesti sunt: solurile cenusii,
cernoziomurile argilo-iluviale, solurile brune- luvice(podzolite), solurile aluviale,
regosolurile si solurile antropice toate prezentand , in general, un grad mare de
favorabilitate pentru viticultura.
Dintre componentele mediului natural, factorii climatici sunt cei care impreuna cu
factorii biologici si economici determina in primul rand limitele zonei de cultura a vitei
de vie.
Regiunea viti-vinicola Cotesti se afla intr-un climat temperat cu influenta
continentala,specific silvostepei, conferă condiţii excelente de dezvoltare a soiurilor de
înaltă calitate, exprimate în principal printr-o mare bogăţie heliotermică şi un regim
convenabil al precipitaţiilor( media multianuala pe 40 ani este de 611,8mm). Abundenţa
fluxului radiativ şi durata medie de strălucire a soarelui (2084,3 ore) asigură valori optime
de dezvoltare a viţei de vie, de coacere a strugurilor şi de concentrarea a zahărului în
struguri.
Podgoria Coteşti are astăzi o suprafaţă de aproximativ 9632 ha, conform Tabel 1,
plantate cu struguri de masa si de vin.
Cuprinde centrele viti-vinicole: Cotesti (altitudinea medie 252m) cu plaiurile Budesti,
Urechesti, Popesti, Gugesti; Tamboiesti(187m) cu plaiul: Dumbraveni; Cirligele(233m)
cu centrele Bontesti, Blidari,Dalhauti, Cimpineanca si respectiv Virtescoi (255m) cu
plaiurile Faraoane si Rotaresti. Comparativ cu Odobesti, resursele heliotermice sunt ceva
mai ridicate, in conditiile in care conditiile hidrice sunt practic asemanatoare. La aceasta
contribuie faptul ca podgoria Cotesti este situata mai la sud , ca detine o suprafata mai
mare cu expozitie tipic sudic si ca prezinta soluri cu o textura mai usoara, astfel conditii
si mai favorabile privind cultura soiurilor pt vinurile rosii. Datorita adapostului natural
mai pregnant pe care il constituie, mai spre sud, Carpatii de Curbura si pantelor line cu
largi de busee de evacuare a aerului rece, frecventa temperaturilor minime nocive pt vita
de vie este mai mica, in comparatie cu cea de la Odobesti.
De mentionat este ca centrul viticol Tamboiesti se impune printr o productie
apreciabila de struguri pentru masa, realizata in cea mai mare parte din soiul Chasselas
d'ore.

Tabel 1. Repartitia soiurilor de masa in Podgoria Cotesti (ha)

Nr. Localitatea Suprafata Soiuri Chasselas Muscat Muscat Alte soiuri

crt. totala de masa d'ore Hamburg d'Adda de masa
Podgoria
Cotesti 9632 1955 1738 114 32 71
1 Bordesti 508 80 80
2 Brosteni 181 21 17 4
3 Cârligele 1488 186 163 18 5
4 Cotesti 1887 180 126 24 30
5 Dumbraveni 901 162 122 20 14 6
6 Slobozia Bradului 543 202 190 10 2
7 Tâmboiesti 927 304 288 5 11
8 Urechesti 1708 422 382 34 6

Tabel 2. Repartitia soiurilor nobile albe (ha)

Specificare Soiuri Feteasca Feteasca Riesling Aligote Sau- Galbena de Muscat Rka- Alte so-
de vin regala alba italian vignon Odobesti Ottonel titeli iuri albe
PODGORIA COTESTI 7677 2352 804 1229 674 186 39 191 76 1035
1 Bordesti 428 316 25 19 10 37
2 Brosteni 160 13 83 36 16 12
3 Cârligele 1302 269 177 187 172 85 30 12 93
4 Cotesti 1707 304 136 223 156 73 4 52 4 360
5 Dumbraveni 739 228 72 175 38 17 23 10 73
6 Slobozia Bradului 341 120 31 78 79
7 Tâmboiesti 623 274 15 20 8 23 226
8 Urechesti 1286 369 270 391 90 12 34 30 30
9 Vârtescoiu 1091 459 51 177 77 6 19 20 137
 Tabel 3. Repartitia soiurilor nobile rosii (ha)
Specificare Merlot Feteasca Cabernet Babeasca Alte so-
neagra Sauvignon neagra iuri rosii
PODGORIA COTESTI 708 93 18 96 176
1 Bordesti 21
2 Brosteni
3 Cârligele 237 24 16
4 Cotesti 159 45 12 54 125
5 Dumbraveni 51 16 1 35
6 Slobozia Bradului 18 15
7 Tâmboiesti 57
8 Urechesti 25 17 18
9 Vârtescoiu 140 5

Forma de conducere preponderenta a vitei de vie este semi inalta . Tipurile de taiere
cele mai intalnite sunt Guyot pe semitulpina si Guyot cu brate inlocuite periodic. Odata
cu plantatiile noi infiintate prin reconversie a inceput sa se utilizeze tipul de taiere cordon
speronat.
Podgoria Cotesti este inclus in "Drumul vinului", avand un itinerariu de 100km care
incepe cu loc. Timboiesti si se termina in zona limitrofa a orasului Panciu. Turiştii au
posibilitatea de a descoperi vinurile în centre de degustare, crame, beciuri sau combinate
de vinificaţie din aceste zone (Fig.1). Un itinerariu special care prezinta celor interesati o
paralela intre modernism si traditional in privinta realizarii licorii bahice. Marcarea
acestui traseu se va face cu placute asemanatoare celor rutiere, care iti indica cele mai
importante localitati in industria vini-viticola din judetul Vrancea, pe harta lui Bachus
fiind cuprinse crame cu renume.
Cele mai importante si tehnologizate centre de procesare din Podgoria Cotesti sunt:
1. Crama Girboiu, detine 250 ha de vita de vie din care 150 ha sunt cu vita de vie tanara.
Investiţiile începute în anul 2005 s-au derulat prin programele SAPARD și APIA şi a de
ordinul milioanelor de euro, dând un suflu nou, european, viticulturii locale. Fosta cramă a
boierului Zamfirescu, modernizată de familia Gîrboiu, respectă toate standardele lumii
bune a vinurilor.
2. Vincon Vrancea, detine in jur de 1000 ha in cele 3 mari podgorii vrancene: Cotesti,
Odobesti si Panciu; dar si 600 ha în Podgoria Huși, jud. Vaslui . În portofoliul firmei se
numără peste 140 de produse, vinuri și vinarsuri, dar și oțet din vin . În segmentul
premium, Vincon mizează pe gama Beciul Domnesc, una dintre cele mai notorii mărci de
vin din România. Cel mai vechi vin de vânzare din Beciul Domnesc este o Fetească
Neagră de Cotești, din 1952.
Inafara de cei 2 giganti din industria viti-vinicola,care au dat sperante zonei si au
diminuat din zvonurile rele referitoare la producerea de vinuri frauduloase, amintim si alte
crame din Podgoria Cotesti: Crama Valaha, Crama Tatal si Fiul, Crama Vingex, Crama
Rovinex.
Toate acestea sunt pozitionate in aproprierea "Drumului Podgoriilor Vrancene", care
din pacate are o infrastructura greu accesibila, Consiliul Judetean incercand de cativa ani
sa modernizeze drumul cu scopul de a promova oenoturismul din zona, dar starea acestuia
astazi fiind tot "In lucru".
 Fig.1 "Drumul Podgoriilor Vrancene"

Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată

COTEŞTI cuprinde următoarele localităţi din:
 Judeţul Vrancea: – Localităţile: Vârteşcoiu, Câmpineanca, Pietroasa, Faraoanele,
Râmniceanca, Beciu, Pietroasa, Olteni, Căpătanu, Pituluşa, Arva 1
– Localităţile: Cârligele, Dălhăuţi, Bonţeşti, Blidari;
– Localitaţile: Coteşti, Budeşti, Valea Coteşti, Goleştii de Sus;
– Localitaţile: Urecheşti, Popeşti, Tercheşti;
– Localitaţile: Dumbrăveni, Dragosloveni, Cândeşti, Alexandru Vlahuţă, Dumbrăveni;
– Localitaţile: Bordeşti, Bordeştii de Jos
– Localitaţile: Tâmboeşti, Slimnic, Trestieni, Pietroasa, Pădureni, Obrejiţa
– Localitaţile: Slobozia Bradului, Sihlea, Coroteni, Valea Beciului, Cornetu, Olăreni;
 Judeţul Buzău:
– Localitaţile Grebănu, Zăplazi, Livada, Livada Mică, Plevna, Homeşti;
– Localitaţile: Podgoria, Oraţia, Coţatcu, Tăbăcari
– Localitaţile: Topliceni, Răduceşti
În lista localităţilor menţionate mai sus, se consideră incluse şi satele şi orice altă
unitate administrativteritorială din arealul astfel delimitat.
Bibliogafie

1. Mica enciclopedie de viticultura, edit. "Glasul Bucovinei" Iasi 1994

2. Viticultura generala si speciala, edit. Didactica si Pedagogica Bucuresti 1980
3. Cotesti- Locul in care geografia a facut istorie, edit. Tritonic, Elena Glont 2014
4. Apia Vrancea
5. Cartea vinurilor romanesti (The Wine Book of Romania)