PROIECT DE

INTERVENTIE

CONSILIERE INDIVIDUALĂ

1
PERIOADA: semestrul al II-lea, an scolar 2006/2007

TEMA: „Integrarea şcolară şi socială a elevilor din clasa I”

OBIECTIV GENERAL:- adaptarea şcolară a elevilor din clasa I prin

cunoaşterea psiho-pedagogică a profilului individual al personalităţii scolarului
mic;

OBIECTIVE SPECIFICE:
 cunoaşterea premiselor sociale, psihologice, culturale ale elevilor la
debutul semestrului;
 investigarea elevilor prin teste proiective şi observaţii curente;

 consilierea părinţilor copiilor cu probleme de adaptare;

STRATEGII DE INTERVENŢIE / ACŢIUNI:

Studierea unei bibliografii de specialitate şi realizarea unor direcţii de acţiune:
 alegerea celor mai sugestive teste proiective ;

 întocmirea unor foi de protocol pentru centralizarea datelor;

 realizarea unui studiu de ansamblu asupra rezultatelor preliminare;

 evidenţierea elevilor cu probleme de adaptare;

 realizarea profilului psihologic al acestora;

 consilierea elevilor;

 consilierea părinţilor;

 ajutorul psihologului;

 fişa psihopedagogică;

 măsuri de intervenţie;

 rezultate ameliorate;

 direcţii viitoare pentru îmbunătăţirea adaptării şcolare.

STUDIU DE CAZ
Problema: Eleva B.A.P., din clasa I prezintă deficienţe (de nivel mediu) de
adaptare şi integrare şcolară şi socială
Obiective:
 identificarea cauzelor (provine dintr-o familie dezorganizata, parintii

sunt plecati in strainatate de 4ani, sarcina ingrijirii minorei revenind

bunicilor, are un anturaj de prieteni cu probleme de comportament, iar
bunicii s-au interesat foarte rar de situaţia ei şcolară);

2
  eliminarea cauzelor (atitudinea de consiliere a cadrului didactic,
program de recuperare, contactarea telefonica si in scris a parintilor in
vederea constientizarii si ameliorarii problemei,consilierea momentana
a bunicilor);
 propunerea de a stabili, de comun acord, unele direcţii de intervenţie

interpersonale(invatator, elev, parinti, bunici, psiholog).

ETAPE
1. Familiarizarea cu tipul cazului şi formularea clară si concisa a
problemei.
2. Procurarea informaţiilor, documentarea prin diverse metode de
cunoaştere cum ar fi:
– analiza condiţiei familiale, sociale a elevei vizate;
– observarea comportamentului în colectivul de elevi, dar şi în familie;
– informaţii despre capacitatea de efort intelectual şi despre atenţie;
– informaţii despre stilul personal de muncă;
– analiza randamentului şcolar, a volumului de cunoştinţe, priceperi,
deprinderi, interese, a gradului de socializare;( se vor folosi ca
indicatori si calificativele pe discipline);
– anamneza (studiul mediului şi a situaţiei din familie, starea medicală /
de sănătate, studiul cronologic al vieţii copilului);
– dialogul (cu elevi, cu părinţi, cu prieteni);
– tehnici proiective (testele psihologice).
3. Sistematizarea informaţiei.
4. Concluziile:
Eleva prezintă dificultăţi (de nivel mediu) de adaptare şi integrare in cadrul
colectivului de elevi, reflectate şi de rezultatele şcolare:
– nu efectueaza in totalitate temele din clasă;
– are uneori un comportament agresiv, alteori este foarte retrasa ;
– nu se poate concentra pe parcursul intregii ore, atentia sa fiind redusa;
– temele sunt făcute de altcineva, iar atunci cand le efectueaza ea insasi,
aspectul lor calitativ nu este corespunzator.

Fluxul de activitati desfasurate pe intervalul de desfasurare a

proiectului:
-Recompense verbale, morale (chiar si materiale) mai dese; (pe toata
durata de desfasurare a proiectului);

3
-Valorizarea potenţialului intelectual de care dispune, si evidentierea permanenta
a rezultatelor pozitive obtinute si a comportamentului corespunzator in cadrul
colectivului de elevi;
-Solicitarea elevei la diferite activităţi practice şi de gospodărie si, mai
ales, aprecierea in fata colectivului a aportului acesteia in cadrul activitatilor
de gen;
 Pedepse morale, (niciodata fizice) in cazul neefectuarii corespunzatoare a
temelor, nerespectarii regulamentului s. a.

4
 CONSILIERE DE GRUP PENTRU PĂRINŢI

TITLUL: Valorizarea potenţialului fiecărui elev prin calificative

SCOP: înţelegerea semnificaţiei valorice a calificativului şcolar prin prezentarea
unor modalităţi de apreciere
OBIECTIVE:
– să se prezinte principalele metode de evaluare utilizate în învăţământul
primar (aprecierea, lauda, calificativul, stimulente figurative şi
materiale);
– să se înţeleagă rolul calificativului şcolar în aprecierea elevului (nu de
ierarhizare, ci de evidenţiere a calităţilor şi aptitudinilor elevului);
– fiecare părinte să accepte rezultatele elevului şi să-l sprijine ulterior
pentru depăşirea unor probleme sau cum să-l susţină în vederea
atingerii unor performanţe.

SCENARIUL CONSILIERII:
1. Activitate introductivă :
• Captarea atentiei:
Se va cere părinţilor să se prezinte fiecare şi să-şi definească starea
interioară prin alegerea unei mascote de pe fişa „Cum te simţi astăzi?”
2. Prezentarea problemei: – „CALIFICATIVUL, O REALITATE !”
Fiind părinţi ai elevilor din clasa I, se vor explica acestora modalităţile de
evaluare a rezultatelor şcolare în învăţământul primar, impactul acestora asupra
elevilor, importanta acordarii calificativelor. Nota este înlocuită de un calificativ
menit să dezvolte interesul copilului pentru studiu prin evidenţierea calităţilor pe
care le are. Competiţia, subordonată notei, nu este înlăturată în totalitate,
deoarece elevii îşi pot conştientiza un loc al lor în colectivul clasei (elevi foarte
buni la matematică, dar buni la educaţie fizică, elevi cu aptitudini excelente la
limba română, dar medii la educaţie muzicală şi alte situaţii aparent paradoxale,
insa destul de frecvente).

5
 Pentru înţelegerea mai clară a rolului calificativului în evaluarea elevilor
de clasa I s-a stabilit, de comun acord, un cod al culorilor împreună cu elevii şi
părinţii.
Calificativul „Foarte bine” va fi roşu, calificativul „–FB” va fi portocaliu,
„Bine” – galben, „-B”(minus bine) va fi verde deschis, iar „Suficient” – verde
inchis. Evenimentele deosebite din viaţa clasei vor fi marcate şi ele prin alte
figurine (soare – pentru participarea creativă la o lecţie deschisă, căţei, furnici –
pentru manifestări artistice la serbări, fluturi, păsări – pentru aptitudini
muzicale). Toate aceste rezultate nu pot fi complete dacă elevul nu dă dovadă şi
de un comportament exemplar. La sfârşitul anului şcolar, elevii şi părinţii
acestora nu vor mai avea nevoie de ajutorul învăţătorului în
evaluarea/evidenţierea elevilor . Această matrice de observare colorată va fi
oglinda clasei.

3. Discuţii cu părinţii
Părinţii vor studia portofoliile elevilor, tabelele de evaluare longitudinală a
clasei pe discipline, carnetele de note (pe care le vor semna în cadrul şedinţei de
consiliere) şi catalogul. Fiecare părinte va adresa întrebări învăţătorului şi vor
stabili împreună modalităţi de ameliorare a situaţiei la învăţătură, dar şi forme de
susţinere a elevilor performanţi (cercuri, ateliere, lectură suplimentară). Astfel,
fiecare va înţelege că elevii au şanse egale să se dezvolte, dar fiecare spre ceea ce
are talent şi predispoziţie. Părinţii elevilor cu probleme pot găsi soluţii în
mărturisirile părinţilor cu elevi performanţi si reciproc, dar şi ai elevilor care au
probleme similare.
Aprecierea, încurajarea, lauda pot susţine pozitiv orice activitate.

4. Evaluare
 se vor aplica periodic (saptamanal) teste care sa stabileasca stadiul
etapial de evolutie, in urma carora se va realiza un grafic al evolutiei
situatiei la invatatura si unul al evolutiei comportamentale;
 se vor concepe situatii-dilema teoretice, carora elevii vizati le vor gasi
solutii multiple, justificate etic de catre ei insisi.