TARGURI SI ORASE IN

EUROPA SI IN SPATIUL
ROMANESC
Prof.Carmen Băjenaru
 Orasele si targurile
 Targurile reprezentau spatiul unde se desfasura
un schimb regulat de marfuri. Treptat au devenit
asezari urbane. In Transilvania viata urbana era
mai intensa. Sasii au intemeiat unele orase ca
Brasovul, Sibiul, Sighisoara, Clujul, Rotna,
Bistrita, etc.
 La sfarsitul secolului al XIII –lea, ele au devenit
centre miniere, mestesugaresti, comerciale.
Unele au devenit centre politico – administrative
sau bisericesti iar altele au avut rol de aparare.
Mestesugarii s-au organizat in bresle cu o
structura si organizare riguroase. Cu exceptia
oraselor mari, populatia urbana a unei localitati
nu depasea cateva mii de locuitori. In secolul XVI
cel mai populat oras al Transilvaniei era Brasovul
cu 10.000 de locuitori, o veritabila piata comuna
a tarilor romane.
 Orasele si targurile
 Targul reprezinta una dintre cele mai vechi forme ale
comertului. Originea notiunii de targ, in acceptiunea
contemporana a acestui cuvant, are ca surse:
• fie cuvantul latin „feria” care inseamna ,,sarbatoare” (zi in
care aveau loc targurile) si care a devenit in limba franceza
,,foire” (Foire International de Nice, Foire International de
Damas), si limba engleza ,,fair” (de exemplu: International
Spring Fair of Birmingham) si ,,fiera” in limba italiana (Fiera
del Levante care se tine la Bari, Fiera Campionaria Bologna,
targul de mostre)
• fie cuvantul latin „missa” care inseamna „slujba”
(religioasa) si adoptat pe teritoriul actual al Germaniei sub
forma de „messe” (de exemplu Leipziger Messe)
• fie cuvantul slav „tergovli”, impamantenit la noi in tara
sub denumirea de targ.
 In limbajul popular din mediul rural, in intelesul de targ mai
sunt folosite si notiunile de ,,iarmaroc” sau ,,balci”.
 Orasele si targurile
 Saltul demografic de la inceputul celui de-al
doilea mileniu a impulsionat productia si
schimburile comerciale, transformand vechile
orase ale Antichitatii si o multime de noi asezari
urbane, acum constituie in centre economice.
 Noua lume, care atrage forte productive cu
deosebire din mediul rural, se arata a fi foarte
diversa si, spre deosebire de spatiul de
provenienta, predispusa unei schimbari
permanente. Mai presus de toate, orasul se arata
a fi insa un loc de afirmare a libertatii, de
productie, de schimb, de acumulare de valori si,
nu in ultimul rand, de instructie. Pentru a se
ajunge aici, comunitatile urbane au desfasurat o
lupta tenace pentru a sfarama vechile
dependente si a se afirma ca asezari libere de
orice opresiune
 Orasele si targurile
 Putine mari orase ale Antichitatii au rezistat atacurilor
populatiilor barbare si prabusirii Imperiului Roman. Vreme
de inca cinci secole, ele si-au datorat supravietuirea
prezentei intamplatoare intre zidurile lor a unui suveran in
trecere spre domeniile vasalilor sai sau unor functionari
regali interesati sa colecteze impozite. Abia instalarea aici a
unei resedinte episcopale a oferit o sansa reala de
continuitate.
 Cresterea demografica de la inceputul mileniului al doilea,
cu impulsul decisiv pe care l-a dat productiei si schimbului
de marfuri, a transformat radical orasele existente si a
determinat aparitia altora noi, cu o functie preponderent
economica.
 Noua civilizatie urbana se nastea la confluenta unui
complex de stimulente economice, dar si de grupuri sociale
foarte diverse.
 Orasele si targurile
 Reactivare comertului nu ar fi fost insa posibila
fara progresul agricol al Occidentului. Regiunile
intens urbanizate, precum Italia de nord,
Germania de nord, si Flandra, Franta nord-estica
(unde se desfasoara periodic balciurile din
Champagne) sunt zone de unde pornesc sau se
incheie mari drumuri comerciale.
 In acelasi timp, aceste orase sunt plasate in
mijlocul unor campii manoase, unde agricultura a
folosi unelte si tehnici care au produs intotdeauna
surplusuri importante. Aici orasul gaseste atat
resursele alimentare de care are atata nevoie, cat
si oameni indrazneti, capabili sa lucreze bine sau
sa duca la capat o afacere.
 Orasele si targurile
 Intr-un timp relativ scurt, orasul si-a constituit o societate
noua, dinamica si foarte eficace. Alaturi de acesti
intreprinzatori (unii gata sa se imbogateasca, altii sa-si
piarda si ultimul ban) ii putem distinge pe nobilii sau
aristocratii care isi vor construi resedinte urbane, pe
negustori, multi dintre ei din familii bogate, dar si pe
muncitorii calificati sau necalificati (avand de lucru sau
cersind), pe micii proprietari de pamant sau pur si simplu
pe proletari, oameni saraci atrasi de mirajul orasului, dar
departe de a-si fi gasit un rost.
 Aceasta lume care traiste impreuna este dominata de
burghezie (negustori bogati, antreprenori, bancheri) si este
diferentiata de puterea banului. Pe langa averile constituite
din bunuri funciare care apartin nobilimii in general stabile,
proprietatile urbane sunt de o mare mobilitate, case,
ateliere, pamanturi arabile in vecinatatea orasului, toate
trec cu rapiditate dintr-o mana intr-alta.
 Orasele si targurile
 In secolul XVII Clujul avea 8.500 locuitori,
Sibiul 8.000. Oradea si Timisoara aveau
5.000 locuitori, Sighisoara si Bistrita 3.000
– 4.000 locuitori. In Tara Romaneasca si
Moldova erau: Buzaul si Campuluingul cu
cate 3.000 de locuitori, Suceava cu 5.000,
Targoviste cu 10.000, Iasul cu 20.000 iar
Bucurestiul in vremea lui Constantin
Brancoveanu cu aproximativ 50.000.
 Orasele si targurile
 In Transilvania populatia oraseneasca cuprindea
patriciatul, care din secolul XV detinea puterea
economico – administrativa si economica,
mestesugarii si negustorii, profesorii, medicii,
juristii, scribii sau diecii si plebea (populatia
saraca) alcatuita din calfe si ucenici. Marile invazii
din 1241 si permannentul pericol otoman au facut
ca majoritatea oraselor transilvanene sa fie
inconjurate cu ziduri (Sibiu, Sighisoara, Brasov,
Alba Iulia).
 Unele orase transilvanene de granita beneficiau
de privilegiile domnilor munteni si moldoveni,
controlau comertul cu statele romanesti
extracarpatice (Caransebes, Sibiu, Brasov,
Bistrita, Rodna).
 Orasele si targurile
 Orasele muntene aveau santuri de
aparare, iar mai tarziu o imprejmuire cu
trunchiuri de copaci (Baia, Bucuresti).
 In Tara Romaneasca si Moldova, orasele
erau pe domeniile domnesti. Ele
cuprindeau vatra ocupata de case,
pravalii, curti, gradini. Terenul agricol
inconjurator constituia hotarul targului cu
ogoare, fanete, vii, livezi.
 Orasele si targurile
 Persoane atat de diferite unele de altele prin provenienta
sociala, pregatire culturala sau avere se reunesc la
inceputurile indepartate ale orasului.
 Locuitorii acestei noi asezari se leaga printr-un juramant,
opusul raporturilor suzeranitate-vasalitate, in mod
implacabil ierarhice, constituind o asociatie de oameni liberi
si egali, numita comuna.
 Afirmarea acestui nou tip de raporturi implica, spre
exemplu impozitul proportional cu venitul. Impotriva
seniorilor laici si ecleziastici, miscarea comunala solicita
dreptul, obtinut prin lupta sau negociat cu punga de bani
alaturi de a produce si de a vinde fara nici un fel de
ingradiri. Chartele smulse vechilor stapani instituie in orase
un spatiu al libertatii, ale carei proportii nu trebuie totusi
exagerate.
 Orasele si targurile
 Libertatea optiunii si a schimbarii este in mod
cert asigurata. Noului venit in aceasta lume i se
ofera cel putin teoretic sansa de a se ridica prin
munca manuala, prin comert sau camata.
 Preponderenta activitatii comerciale nu trebuie
sa ne insele. Orasul este si un imens santier,
unde se construiesc mari edificii (catedrale
gotice, primarii, constructii civile de tot felul),
care toate solicita o mare varietate de calificari
profesionale (fierari, dulgheri, zidari, sculptori in
piatra croitori si cizmari).
 Orasele si targurile
 In timp, mestesugarii s-au organizat in corporatii
care reglementau prin statute intreaga activitate
privitoare la exercitarea unei anumite profesiuni:
orare de lucru, calitatea produselor, pedepsirea
hotilor.
 Obiectivul principal era ca o minoritate de maistri
sa pastreze controlul asupra pietei. Corporatiile
erau structurate ierarhic, la varf aflandu-se
antreprenorii marilor constructii, proprietarii
atelierelor, mesterii.
 In ce priveste oamenii de rand, meseriasii,
muncitorii necalificati, acestia erau platiti deseori
sub valoarea muncii prestate, fapt atestat de
numeroase surse al timpului.
 Orasele si targurile
 Personajul central al vietii urbane este
insa negustorul. Patriciatul, patura
conducatoare din marile orasului ale
Occidentului, este alcatuit din membri ai
acestui grup social.
 Ei si-au subordonat marea masa de
lucratori salariati, mestesugari si mici
comercianti si controleaza toate
activitatile. Bogatia lor contrasteaza
frecvent cu saracia lucratorilor oprimati
sau cu mizeria celor obligati sa cerseasca .
 Orasele si targurile
 Lainceputuri, in orasele medievale
predomina economia naturala, cea
care producea cele necesare traiului.
 In urma incetarii marilor migratii, s-
a reluat comertul si a inceput
dezvoltarea mestesugurilor. Ei erau
putini si erau priceputi ca olari,
faurari si pietrari.
 Orasele si targurile
 Comertul incepe sa se dezvolte. Pe uscat comertul era mai
greoi deoarece nu erau drumuri , poduri si erau numeroase
vami. Cel mai avantajos era comertul pe fluvii si mari.
 In special in Marea Nordului si Marea Mediterana, se
dezvolta cele mai puternice centre economice si comerciale:
orasele olandeze si italiene. Aceste schimbari si dezvoltari
importante au dus la inflorirea oraselor in Europa.
 Originea lor era diferita: vechi cetati romane, au rezistat
invaziilor ; cum ar fi Bizantul, Roma, Paris ,Lyon, Milano,
Florenta, Londra, acestea aveau rolul unor centre
administrativ religioase.
 Unele orase au aparut la intersectia marilor drumuri
comerciale, langa porturi. Altele orase s-au dezvoltat in
jurul unor castele fortificate. Au aparut asezari urbane care
din motive religioase s-au asezat in jurul manastirilor.
 Orasele si targurile
 Toate orasele si asezarile rurale se aflau
sub dominatia feudalilor care le percepeau
taxe: in natura, munca si bani.
 Libertatea lor era ingradita de aceea ei se
unesc sub juramant intr-o asociatie
numita „comuna” prin care isi acordau
ajutorul reciproc.
 Comunele aveau rolul de a obtine de la
seniori o ,,carta” prin care sa fie fixate
obligatiile oraselor si eliminate abuzurilor
nobililor. Ele au fost obisnuite fie pe cale
pasnica fie prin lupte.
 Orasele si targurile
 Aparitia si dezvoltarea oraselor, a
centrelor mestesugaresti si comerciale au
impulsionat dezvoltarea productiei si
schimburilor dintre orase ceea ce au dus
la aparitia unei piete interne.
 Schimburile de produse nu puteau fi
realizate decat intre oamenii liberi
.Libertate de care se bucurau orasele ,
ceea ce au dus ,, la discutii de libertate”.
In orase s-a trecut la un nou mod de viata
,, civilizatia urbana” care era un factor de
progres in lumea medievala.
 Orasele si targurile
 Activitatea mestesugurilor era controlata ,
aveau conditii de lucru , procedee de
fabricatie, chiar uneori pretul. Mesterii ,
patronii atelierelor , membrii ,
companionii, s-au calfe se distingeau de
restul oamenilor.
 Mestesugarii unei profesii se grupau in
confrerii care aveau un caracter religios,
achitau cotizatii si intretineau o capela
dedicate unui sfant ales protector.
 Orasele si targurile
 In marile orase s-au infaptuit
corporatiile s-au brezlele, in care
intrau cei care aveau acelasi
mestesug.
 Ei erau protejati de aceste bresle ,
iar cei care nu faceau parte din ea li
se interzicea sa practice aceea
meserie. Breasla avea un statut care
trebuia respectat .
 Orasele si targurile
 Ele au devenit si au avut un rol politic in
viata oraselor . Negustorii erau grupati in
asociatii numite ghilde.
 Ghildele aveau un scop de-a proteja
caravanele comerciale pe uscat s-au pe
ape. Mai multe orase se asociau in,, ligii”
s-au,, hanse” : aceasta denumire era
utilizata cand era vorba de comertul
maritim . cel mai cunoscuta a fost Hansa
sau Liga hanseatica .