Universitatea Dunărea de Jos-Galați

Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică și Electronică

Proiect

Centrale Termice pe
gaz

Student: Îndrumător:
Jiglău Andrei Prof.dr.ing. Oancă Marcel

2011
 Cuprins
1. Scurt istoric...............................................................................................3
2. Definiție. Clasificări..................................................................................3
2.1 Clasficare microcentrale....................................................................4
3. Modul de funționare a centralelor termice murale...............................5
4. Centrale termice cu condensare..............................................................5
4.1 Principiul de funcționare al centralelor termice cu condensare....7
5. Părți componente și echipamente principale ale centralelor termic....7
5.1 Descrierea funcţionării schimbătoarelor de căldură......................9
5.2 Schimbător primar............................................................................9
5.3 Schimbător bitermic BT...................................................................9
5.4 Senzorii de temperatură...................................................................10
5.5 Termostat supratemperatură..........................................................10
5.6 Schimbător monotermic MT...........................................................10
5.7 Schimbător secundar........................................................................10
6. Scheme de principiu................................................................................10
6.1 Centrala termică cu tiraj natural....................................................10
6.2 Centrala termică cu tiraj forțat.......................................................10
6.3 Centrala termică cu tiraj forțat în condensație..............................11
7. Centrala termică pe gaz. Schemă detaliată...........................................13
7.1 Principiu de funcționare...................................................................13
8. Detaliere centrală termică Ferroli DOMItech F24..............................16
8.1 Vedere generală și componente principale.....................................16
8.2 Circuitul hidraulic............................................................................17
8.3 Schema electrică................................................................................18
8.4 Panoul de comandă..............................................................................19
8.5 Tabel cu date tehnice............................................................................20
8.6 Diagrame............................................................................................21
9. Integrarea centralei termice în instalația de încălzire.........................22
10. Integrarea unui termostat în instalația de încălzire...........................22

Bibliografie....................................................................................................23

2
 1. Scurt Istoric

La 14 martie 1731 Johan Wilhelm BUDERUS a pus piatra de temelie la o mică

societate minieră și metalurgică ce avea sa devina colosul de astazi al industriei germane de
tehnică de încălzire. Prin expandari succesive sub mâna fiului Johan Wilhelm BUDERUS al
II-lea și a urmașilor săi, societatea progresează treptat de la primele sobe din fontă în 1797,
sub patent Lonholdt, cunoscute în întreaga lume ca cele mai sigure și economice, pana la
producția de tuburi și piese turnate din fontă. Odată cu inventarea cazanului din fontă în 1893,
Buderus se desparte în două societăți pe acțiuni care încep producerea în serie a elementelor
de cazan și a radiatoarelor ce vor acoperi în scurt timp întreaga Germanie și țările învecinate.
Revoluția tehnicilor de încalzire continuă, incepe fabricarea radiatoarelor din oțel, producția
de cazane se dezvoltă exploziv, cererea de echipamente fiind din ce în ce mai mare. Anul
1927 marchează începutul producției moderne de centrale termice. Criza economică din
'33-'35 nu afectează întreprinderile Buderus datorită gamei largi de produse utilizate în
construcții și generează fuzionarea cu Buderus a numeroase firme afectate de criza, printre
care turnătoriile Krupp.Dupa război începe fabricația pe bandă rulantă a radiatoarelor (1952)
și a cazanelor din fontă (1957). Producția crește; Buderus introduce în fabricație cazane de
abur, cazane din oțel, arzîtoare cu gaz sau combustibil lichid. Criza energetică din 1973
determinată de statele exportatoare de petrol a impus dezvoltarea unei noi generații de cazane
Buderus cu consum de combustibil redus cu 15%. Sistemul de încalzire de joasă temperatură
numit ECOMATIC a fost prezentat pentru prima oara la Targul International de Cazane
Frankfurt am Main - ISH 1977. Prin aplicarea unui sistem de reglare modernă s-a adaptat
temperatura agentului termic la temperatura exterioară. Această nouă tehnologie elaborată de
Buderus s-a impus ca tehnologie de referință pentru întreg domeniul de specialitate, fiind
astăzi de neconceput lipsa ei în proiectarea unei centrale termice moderne.

La începutul anului 1983 s-a trecut la producția în serie a cazanelor cu tehnologia de

recuperare a caldurii gazelor de ardere și reintroducerea acesteia în circuitul de încălzire,
sistemul ECOMATIC PLUS. Prin răcirea gazelor de ardere s-a reușit atât condensarea
vaporilor de apă din aceste gaze cât și diminuarea semnificativă a emisiilor poluante.

2. Definiție. Clasificări

Definiție: O centrală termică este o instalaţie pentru producerea căldurii, care apoi se
distribuie printr-un agent termic fluid (apă, abur, aer cald). O centrală termică este prevăzută
cu una sau mai multe instalaţii de cazan, în focarul cărora se arde un combustibil.

O centrală termică poate fi:

 Un ansamblu de clădiri care conţin instalaţii de cazan, destinate să alimenteze cu

căldură o platformă industrială sau
electric, însă alimentarea cu căldură
electrică de termoficare.
 O clădire care conţine instalaţii de
obiectiv.
un oraş. Dacă simultan se produce şi curent
are o pondere mare, este vorba de o centrală
cazan, destinate să alimenteze cu căldură un

3
  O cameră amenajată care conţine instalaţii de cazan, destinate să alimenteze cu căldură
o clădire sau o parte a ei (nivel sau scară).
 O instalaţie de cazan care alimentează cu căldură o clădire sau o parte a ei, caz în care
de obicei este vorba de o centrală de pardoseală.
 O instalaţie de cazan care alimentează cu căldură o locuinţă individuală, caz în care de
obicei este vorba de o (micro)centrală de perete.

Tipuri constructive de centrale termice murale

Microcentralele murale sunt cazane mici, ușoare, verticale, acvatubulare cu sarcini

termice sub 30KW, care pot fi montate pe pereții încăperilor.

2.1 Clasficare microcentrale:

 După destinația agentului termic folosit

o Microcentrale numai pentru încălzire
o Microcentrale numai pentru apă caldă
o Microcentrale pentru încălzire și apă caldă
 După tipul de combustibil folosit
o Alimentare cu gaz metan
o Alimentare cu GPL
o Alimentare cu curent electric
 După tipul constructiv
o În condensație (asigură recuperarea căldurii din gazele arse)
o Fără condensație
 După tipul camerei
o Cu cameră de ardere deschisă
o Cu camera de ardere închisă
 După tipul evacuării gazelor de ardere
o Cu evacuare naturală a gazelor de ardere (tiraj natural)
o Cu evacuare forțată a gazelor de ardere (tiraj forțat)
 După modul de instalare
o Pe perete
o Pe palier (pe podea)
 După tipul preparatorului de apă caldă
o Cu preparare instantanee
- Cu schimbător de căldură cu placi
- Cu schimbător de căldură biterm
o Cu boiler

4
 3. Modul de funționare a centralelor termice murale

Părțile componente ale unei instalații de încălzire și preparare apă caldă menajeră sunt:
microcentrala murală, instalația termică de distribuție din apartament cu corpurile de încălzire
aferente și rețeaua de apă caldă menajeră.

Microcentrala este alcătuită în principal din: vas de expansiune închis și supapa de

presiune, arzător, schimbător de căldură, camera de ardere, vană cu trei căi, vană de gaz,
pompa de circulație, tablou de comandă automatizat, electrod de aprindere, ventilator.

Gazul metan ajunge în camera de ardere prin intermediul arzătorului unde cu ajutorul
electrodului de aprindere are loc arderea lui, ceea ce duce la degajarea de caldură. Gazele arse
sunt eliminate cu ajutorul unui ventilator prin kitul de evacuare. Acesta este o tubulatură
concentrică prin care la interior se elimina gazele arse, iar la periferie are loc pătrunderea
aerului necesar arderii. Apa din rețeaua de distribuție din apartament intră în microcentrală
prin conducta de retur, trece prin pompa de circulație, prin camera de ardere prin interiorul
unor țevi cu aripioare care favorizează schimbul de caldură, prin vana cu trei căi și se întoarce
prin conducta tur în rețea. În cazul cand se deschide robinetul de apă caldă, vana cu trei căi
dirijează agentul termic de pe circuitul de încălzire spre schimbatorul de căldură unde acesta
cedează căldura agentului sanitar și se întoarce pe conducta retur. Agentul sanitar este apa
rece potabilă care trece prin filtrul anticalcar, intră în centrală, trece prin schimbătorul de
caldură unde se încălzește și iese din centrală prin conducta de apă caldă spre robinetul de apă
caldă. Prepararea apei calde menajere este prioritară, circuitul de încălzire fiind închis în
această perioadă.

În cazul în care este necesară o cantitate mai mare de apă caldă menajeră se folosesc
boilere care au rolul de a stoca apa caldă.

4. Centrale termice cu condensare

Primul inventator care a dorit să recupereze

căldura gazelor arse evacuate de centrala termică a
fost Hugo JUNKERS în 1894. Primele centrale
termice în condensare au fost produse în 1981 de
firma olandeză Nefit (preluată ulterior de Buderus, și
apoi de Bosch/Junkers). Principiul de condensare la
centrale termice pe gaze a fost pus în practică în 1985
de JUNKERS: centrala CL100.

Prin condensare (fig.1) se înțelege răcirea

gazelelor de ardere evacuate de catre centrala termică
până la formarea condensului. Energia termică
Fig. 1
degajată este refolosită în instalația termică.
Recuperarea căldurii nu are loc și la centralele termice
convenționale (clasice): la acestea energia conținută în condensul gazelor de ardere este
evacuată în mediul ambiant pe coș. O centrală termică cu condensare este un cazan de
încalzire, care utilizează aproape total potențialul energetic al combustibilului folosit. (Eronat

5
condensarea mai este numită și condensație, iar astfel de centrale termice sunt numite greșit în
condensație).

Există centrale termice cu condensare, ce funcționează cu gaze sau motorina.

La centralele termice clasice (convenționale) energia conținută în gazele de ardere

evacuate nu este folosită și astfel apar niște pierderi energetice latente de circa 6% la motorină
și de 11% la gaze. Schimbătorul principal de căldură la aceste centrale termice cu condensare
este confecționat din: inox, Al-Si (aluminiu-siliciu) sau aluminiu, existând o multitudine de
forme constructive. Cele mai mari centralele termice murale cu condensare au temperaturi de
până la 120°C (pentru a se evita apariția condensului). Tubulatura de evacuare la centrala
termică cu condensare este executată din PP sau PE.

Combustibilii sunt caracterizați de puterea calorifică inferioară Hi și puterea calorifică

superioară Hs. Puterea calorifică superioară cuprinde atât puterea calorifică inferioară, cât și
căldura latentă rezultată din transformarea de fază a vaporilor de apă din gazele arse. Puterea
calorifică inferioară Hi reprezintă căldura rezultată din arderea a 1 m 3 gaz, respectiv a 1 kg de
motorină. Produsul rezultat ca urmare a arderii este în stare gazoasă. Puterea calorifică
superioară Hs conține, față de puterea calorifică inferioară Hi, și cantitatea de caldură
recuperată prin condensarea vaporilor de apa din gazele arse. Centrala termică cu condensare
utilizează atat valoarea calorifică inferioară, cat și pe cea superioară a combustibilului. Pentru
calculul randamentului se alege 100% valoarea de referință a puterii calorifice inferioare,
conform normelor europene, astfel încat să rezulte un grad de utilizare al cazanului peste
100%.

Așa devine posibilă comparația centrale termice convenționale / centrale termice cu

condensare. Față de cazanele de joasă temperatură pot fi obținute randamente mărite cu până
la 15%. Utilizarea lor cu instalații vechi face posibil economii de energie de până la 40% !

Pentru gaz natural, cantitatea de caldură

obținută este de 11% din puterea inferioară
Hi. Caldura aceasta rămâne neutilizată la
centralele termice clasice (fig.2).

Fig. 2

Prin condensarea vaporilor de apă, centrala

termică în condensare face posibilă utilizarea
potențialului de căldură. La cazanele de joasă
temperatură gazele arse sunt evacuate cu
temperaturi între 140-180°C. Astfel, căldura
pierdută prin gazele arse este de cca. 6-7%
(fig.3).

4.1 Principiul de funcționare al Fig. 3

centralelor termice cu condensare

6
 La fiecare ardere care are loc în aparat, se formează vapori de apă, care în mod normal
sunt eliberați odată cu gazele arse. Centralele cu condensare (fig.4) sunt echipate cu
schimbătoare de căldură mai mari față de centralele termice tradiționale, astfel că suprafețele
fin distribuite și îmbinate prin intermediul cărora are loc schimbul de căldură sunt mult mat
mari, ceea ce conduce la un schimb de caldură mai intens, aceasta permițând vaporilor de apă
să condenseze încă în interiorul centralei. Căldura de condensare care se eliberează în timpul
acestui proces este dirijată din nou către circuitui de încălzire, contribuind astfel cu o cantitate
suplimentară de energie. Apa rezultată în timpul procesului de condensare este eliminată de
aparat către țeava de ape reziduale.

Cu alte cuvinte, simplificând, putem spune că centralele termice cu condensare

utilizează ți valorifică și acea parte a energiei care la centralele termice tradiționale s-ar pierde
odată cu evacuarea gazelor arse pe coșul de fum, sau altfel spus, centralele cu condensare
preiau și folosesc datorită suprafețelor mari destinate schimbului de căldură și o mare parte
din caldura rămasă în gazele de ardere.

5. Părți componente și echipamente principale ale centralelor termice

Echipament de baza (cazane) - echipamentul pentru prepararea apei calde de încălzire și

prepararea apei calde de consum (schimbatoare de caldură cu și fără acumulare de apă caldă);

Echipament auxiliar (pompe de circulație, separatoare de nămol, distribuitoare, colectoare,

reductoare de presiune);

Dispozitive de siguranță (vase de expansiune -închise, deschise, supape de siguranță,

dispozitive de siguranță pentru abur de joasă presiune);

Instalații pentru alimentarea cu combustibil;

Instalații de alimentare cu apă a cazanelor;

Alimentare cu aer de combustie și evacuarea gazelor arse (coș și canal de fum,

ventilatoare);

7
Instalații de măsurat, control, automatizare .

Fig. 5

Capacul frontal – este făcut din tablă decapată de 0,8 mm vopsită în câmp electrostatic. Este
demontabil. Prin demontare se asigură accesul la celelalte elemente şi echipamente care
compun centrala.

Camera de ardere – este executată din tabla de 0,7 mm, are formă paralelipipedică şi este
izolată de fibre ceramice pe partea interioară.

Vana de gaz – are rolul de a debita cantitatea de gaz necesară arderii şi este controlată
electronic pentru a realiza temperatura cerută constantă prin modularea debitului de gaz.

Arzătorul – are rolul de a combina gazul cu aerul rezultând amestecul combustibil şi de a

direcţiona flacăra. Este executat din inox cu 12 rampe şi 12 duze care sunt de două tipuri.
Pentru gaze naturale Ø 1,25 mm, iar pentru GPL Ø 0,77 mm.

Pompa de circulaţie – are rolul de a mişca agentul termic prin circuitul de termoficare.

Vasul de expansiune – are rolul de a prelua dilatarea termică din circuitul de termoficare.

Fluxostatul – are rolul de a sesiza apariţia unui flux pe circuitul de apă menajeră.

Vana cu trei căi – are rolul de a direcţiona agentul termic de pe circuitul de termoficare pe
circuitul ce trece prin schimbătorul de căldură în plăci, la apariţia unui flux prin circuitul de
apă menajeră.

Ventilatorul – are rolul de a evacua gazele de ardere, şi creează un debit constant de aer
proaspăt. Acesta apare numai în varianta centralei cu tiraj forţat. La varianta cu tiraj natural
evacuarea se face printr-o hotă de evacuare gaze, racordată la coş.

8
Kit-ul de evacuare – are rolul de a ajuta la evacuarea gazelor de ardere şi de a asigura
trecerea aerului proaspăt din exterior spre camera de ardere.

Combustibilul, puterea termică instalată, tipul de cazan utilizat și tipul de agent termic
reprezintă parametrii de bază ai centralei termice.

1. Capac frontal
2. Ramă de montaj
3. Sistem de evacuare a gazelor arse
4. Seturi de racord
5. Boiler
6. Telecomendă (cronotermostat)
7. Cazan mural

Fig. 6

5.1 Descrierea funcţionării schimbătoarelor

de căldură

5.2 Schimbător primar

Schimbătorul primar poate fi bitermic sau monotermic. În continuare sunt prezentate

cele două tipuri de schimbătoare.

5.3 Schimbător bitermic BT

Descriere şi funcţionare: este

confecţionat din cupru având o dimensiuni
compacte. Are două trasee (ţeavă în ţeavă) sub
formă de serpentină cu aripioare care au rolul de
a mări suprafaţa de schimb de căldură. Traseul
de preparare al apei calde menajere trece prin
interiorul traseului de încălzire al agentului
termic şi are secţiunea în formă de stea pentru o
suprafaţă cât mai mare de transfer termic. Fig. 7

Schimbătorul de căldură bitermic (fig.7) asigură

transferul de energie termică de la gazele arse
către agentul termic din instalaţia de încălzire iar în cazul trecerii pe regimul de încălzire apa
caldă menajeră, transferul se face mai departe către traseul în care se află apa din circuitul de
preparare a apei calde menajere. Pe acest echipament se află montaţi senzorii de temperatură

9
imersaţi în agentul termic şi în apa menajeră preparată şi termostatul de supratemperatură de
contact fixat de schimbător cu ajutorul unei cleme de prindere.

5.4 Senzorii de temperatură

Descriere şi funcţionare: senzorii de temperatura (termistori, NTC) au rolul de a „citi”

temperatura din sistemul de termoficare respectiv din sistemul de apă menajeră. Aceştia se
află montaţi pe schimbătorul de căldură la ieşirea din schimbător având partea activă imersată
în agentul termic pe circuitul de termoficare respectiv în apă în sistemul de preparare apă
menajeră. Senzorii de temperatură îşi modifică rezistenţa în funcţie de temperatura mediului
în care se află. Astfel sistemul de comandă şi control va înregistra temperatura aferentă acelei
valori.

5.5 Termostat supratemperatură

Termostatul de supratemperatură (fig.8)

este un element de siguranţă care întrerupe
funcţionarea centralei dacă temperatura din
schimbător depăşeşte 85°. Termostatul are un
contact normal închis care în cazul depăşirii
valorii date a temperaturii în schimbător se
deschide şi întrerupe funcţionarea centralei prin
întreruperea alimentarii cu energie electrică a
bobinei principale de la vana de gaz. Acest
termostat are rearmare automată. Fig. 8

5.6 Schimbător monotermic MT

Descriere şi funcţionare: schimbătorul de căldură monotermic este construit din cupru

şi are rolul de a prelua energia calorică a gazelor de ardere şi cedarea sa agentului termic din
instalaţia de încălzire. Pentru prepararea apei calde menajere se realizează trecerea agentului
termic prin circuitul scurt în care se află schimbătorul de căldură în plăci. Pe acest echipament
se află fixat termostatul de supratemperatură de contact cu ajutorul a două şuruburi
autofiletante (3,9 x 9,5). Este acelaşi cu cel descris la paragraful anterior.

5.7 Schimbător secundar (în plăci)

Este un schimbător de căldură în plăci în care deplasarea agentului primar (agent

termic din instalaţia de termoficare) se face în contrasens cu deplasarea agentului secundar
(apa curentă), pentru a avea un randament de schimb cât mai bun.

6. Scheme de principiu

10
 6.1 Centrala termică cu tiraj natural

Aerul necesar arderii, este preluat din camera în care se află centrala termică, gazele
rezultate în urma arderii sunt evacuate printr-un coș. Acestea fiind condițiile de funcționare,
camera în care va fi amplasată centrala trebuie sa aibă un volum suficient de mare pentru a
asigura suficient oxigen, necesar arderii (pentru a preveni consumarea întregii cantități de
oxigen și periocolul asfixierii persoanelor din camera în care este montată centrala, se va
realiza pe un perete, către exterior, o grilă de transfer pentru accesul aerului proaspăt).
Dezavantajul în cazul acestei centrale termice este existența unui coș de fum. Ca avantaj
putem spune că prețul este mai scăzut decât în cazul celorlalte variante.

6.2 Centrala termică cu tiraj forțat

Aerul necesar arderii este adus din exterior prin intermediul unei tubulaturi
concentrice, motiv pentru care nu se impune un volum minim al camerei în care se montează,
existând astfel mai puține restricții la montare. Dezavantajul în cazul acestei centrale termice
este randamentul maxim atins este de aproximativ 92%. Ca avantaj putem spune că nu mai
este necesară construirea coșului de fum.

6.3 Centrala termică cu tiraj forțat în condensație

Acelasi principiu pentru o centrală cu tiraj forțat, în plus, pe racordul de evacuare a

gazelor arse se montează un recuperator de caldură care folosește căldura gazelor arse pentru
încălzirea agentului termic, astfel crescând randamentul centralei termice. Un dezavantaj în
cadrul acestei centrale termice ar fi prețul ridicat datorat elementelor suplimentare introduse
în echipament. Ca prim avantaj ar fi utilizarea recuperatorului de căldură prin care o parte din
căldura gazelor arse este preluată și folosită util în încălzirea apei. Un alt avantaj ar fi
randamentul care poate atinge 107%, raportat la 1 an de funcționare.
Pentru a putea funcționa în regim de condensație, temperatura agentului termic este
limitată între 40 și 50 ºC pe tur, în consecință, dacă radiatoarele nu au fost dimensionate
corect pentru acest tip de utilizare nu vor asigura un confort termic normal.

11
 Scheme de preparare instantanee a apei calde de consum, la centrale cu tiraj natural,
respectiv forţat.

Fig.9 - Schemă cu tiraj natural

1 - Robinet de umplere cu apă; 2 - Schimător

de căldură pentru prepararea instantanee a apei
calde menajere; 3 - Supapă de by-pass; 4 -
Pompă de circulație; 5 - Shimbător de căldură
principal; 6 - Vas de expansiune; 7 - Hotă; 8 -
Cameră de ardere; 9 - Robinet de reglare gaz;
10 - Senzor de temperatură; 11 - Robinet cu
trei căi; 12 - Senzor de presiune; 13 - Racord
apă caldă; 14 - Racord apă rece; 15 - Racord
gaz; 16 - Retur încălzire; 17 - Tur încălzire.

Fig. 9

Fig.10- Schemă cu tiraj forțat

1 - Robinet de umplere cu apă; 2 - Schimător de

căldură pentru prepararea instantanee a apei
calde; 3 - Supapă de by-pass; 4 - Pompă de
circulație; 5 - Vas de expansiune; 6 - Shimbător
de căldură principal; 7 - Hotă; 8 - Racord de
admisie aer și evacuare gaze de ardere; 9 -
Presostat de aer; 10 - Ventilator; 11 - Cameră
de ardere; 12 - Senzor de temperatură; 13 -
Robinet de reglare gaz; 14 - Robinet cu trei căi;
15 - Senzor de presiune; 16 - Racord apă caldă;
17 - Racord apă rece; 18 - Racord gaz; 19 -
Retur încălzire; 20 - Tur încălzire.

Fig. 10

7. Centrala termică pe gaz. Schemă detaliată

12
 7.1 Principiu de funcționare

Centrale termice sunt aparate ce produc apă caldă, aceasta fiind utilizată pentru
încălzirea ambientală și în general pentru apa caldă menajeră. Se disting astfel, centrale
termice mixte (încalzire + apă caldă menajeră) și centrale termice doar pentru încălzire.
În cazul centralelor termice mixte, apa pentru încălzire (circuitul primar) nu intră deloc în
contact cu apa caldă menajeră (circuitul secundar sau menajer) din motive de igienă. "Inima"
unei centrale termice este camera de combustie (ardere), unde gazul cu care este alimentată
centrala (metan sau GPL) arde cu oxigenul din aerul de combustie, producând astfel căldura
necesară încălzirii apei. Flama ce însoțește această reacție de combustie poate fi întreținută de
un arzător pilot, care rămâne permanent aprins sau este aprins cu intermitențe (pilot
intermitent), sau de către un arc electric format între doi electrozi la momentul oportun.
Majoritatea centralelor termice actuale utilizează aceasta a doua soluție, permițând o
economie importantă de gaz. Capacitatea unei centrale termice de a utiliza cea mai mare parte

13
posibilă din energia conținută în combustibil transformand-o ireversibil în căldura transmisă
apei calde produse, definește randamentul centralei. Cu cât această valoare este mai mare, cu
atât centrala este mai performantă. Centralele termice mixte pot fi instantanee în cazul în care
apa caldă menajeră este produsă instantaneu în
momenul în care se este acționat robinetul de apă
caldă, sau cu acumulare, caz în care o anumita
cantitate de apă caldă este menținută într-un
recipient (boiler) aflat în interiorul sau în
exteriorul centralei, și care atunci cand este
necesar, pornețte automat și menține apa
acumulată la temperatura programată(fig.11). Fig. 11
Centralele cu boiler trebuie sa aibă la dispoziție o cantitate de apă mai mare, utilă atunci cand
au și siteme de hidromasaj sau atunci cand se dorește utlizarea de apă caldă simultan în două
locuri diferite.

Centrala termică murală funcționează nesupravegheat datorită sistemelor electrice și

electronice de protecție și control cu care este dotată. Acestea au rolul de a realiza
condiționarea dintre diversele elemente de câmp din componența centralei și asigurarea
funcționării în condiții de siguranță maxima în timpul exploatării. Pornirea se realizează prin
exhaustarea unui volum de aer din interiorul centralei în varianta cu tiraj forțat. În varianta cu
tiraj natural această exhaustare se realizează permanent. Senzorii pe circuitul de evacuare sunt
presostatul de aer, în cazul tirajului forțat și senzorul de fum (un termostat care scoate centrala
din funcțiune atunci când coloana de evacuare este, din diferite motive, obturată) în cazul
tirajului natural. În cazul în care se sesizează lipsa exhaustății cu ajutorul senzorului de pe
circuitul de evacuare gaze arse, presostatul în cazul centralei cu tiraj forțat și senzorul de
temperatură în cazul centralei cu tiraj natural, centrala intră în regim de stand-by. Dacă
aceasta nu se întâmplă atunci când centrala îți continuă funcționarea realizând inițierea flăcării
prin intermediul electrodului de igniție. Tensiunea furnizată electrozilor este de 15kv la o
frecvență de 25 Hz. Prezența flăcării este sesizată de electrodul de ionizare. În cazul în care nu
este sesizată prezența flăcării, circuitul de comandă mai încearcă o inițiere a flăcării după care
intră în regim de stand-by până la o repornire manuală. Dacă flacăra este sesizată, centrala îți
continuă funcționarea în mod normal. Pe circuitul de termoficare controlul și comanda se
realizează prin senzorul de presiune, de temperatură și de supratemperatură. Dacă presiunea
este în domeniul prestabilit, centrala funcționează în mod normal. În cazul ăn care senzorul de

14
temperatură (un termistor care trimite părții de comandă informații în permanență) nu este
conectat sau este defect, centrala intră în stand-by. Repornirea se face automat. În cazul în
care, dindiferite motive, temperatura din schimbătorul de căldură depășește valoarea de 950C,
se intră în regim de stand-by datorită lipsei flăcării. Repornirea se face numai manual.
Protecția centralei în aces caz (protecția la supratemperatură) este sesizată de un termostat cu
bimetal care scoate centrala din funcțiune automat, conform celor descrise mai sus. Pe
circuitul de apă menajeră controlul și comanda se realizează prin senzorul de temperatura și
prin intermediul fluxostatului. Fluxostatul are rolul de a trimite informația prin intermediul
plăcii electronice la vana cu trei căi care face trecerea de pe circuitul de termoficare pe
circuitul primar al schimbătorului de căldură în plăci, atunci când este sesizat un debit de apă
menajeră. Acesta face ca circuitul de apă menajeră să aibă prioritate totală. Fluxostatul
electronic realizat în tehnologie C-MOS dă semnal plăcii electronice pentru oprirea pompei.
Atât pe circuitul de apă menajeră cât și pe circuitul de termoficare reglajul vanei de gaz se
realizează prin intermediul informațiilor de temperatură date de senzorii montați pe cele două
circuite. Vana de gaz este cu modulare continuă realizându-se menținerea flăcării în limitele
impuse prin setare. Vana de gaz de mică putere este alimentată din circuitul electronic prin
intermediul unui triac alimentat la 220V. Partea de electronică a centralei are un sistem de
afișare electronic din doi digiți pe care apar valorile setate sau valorile înregistrate atât pe
circuitul de apă caldă menajeră cât și pe circuitul de termoficare. De asemenea, pe acest afisaj,
apar și semnalele de eroare ce pot apărea în timpul funcționării.

8. Detaliere centrală termică Ferroli DOMItech F24

15
 8.1 Vedere generală și componente principale (fig.12)

Fig. 12

5. Cameră etanșă; 7.
Intrare gaz; 8. Ieșire apă
menajeră; 9. Intrare apă menajeră; 10 .Tur instalație; 11. Retur instalație; 14. Supapă de
siguranță; 16. Ventilator; 19. Cameră de ardere; 20. Grup arzătoare; 21. Duză principală;
22.Arzător; 26. Izolator cameră de combustie; 27. Schimbător din aramă pentru încălzire și
apă caldă menajeră; 28. Cameră de ardere; 29. Colector ieșire gaze arse; 32. Pompă de
circulație încălzire; 36. Evacuare automată aer; 38. Fluxostat; 42. Sondă temperatură apă
menajeră; 43. Presostat aer; 44. Valvă de gaz; 56. Vas de expansiune; 74. Robinet de umplere
instalație; 81. Electrod de aprindere și detectare; 114. Presostat apă; 187. Diafragmă gaze
arse; 278. Senzor dublu (Siguranță + Încălzire).

16
 8.2 Circuitul hidraulic (fig.13)

Fig. 13

5. Cameră etanșă; 7. Intrare gaz; 8. Ieșire apă menajeră; 9. Intrare apă menajeră; 10 .Tur
instalație; 11. Retur instalație; 14. Supapă de siguranță; 16. Ventilator; 19. Cameră de ardere;
20. Grup arzătoare; 21. Duză principală; 22.Arzător; 26. Izolator cameră de combustie; 27.
Schimbător din aramă pentru încălzire și apă caldă menajeră; 28. Cameră de ardere; 29.
Colector ieșire gaze arse; 32. Pompă de circulație încălzire; 36. Evacuare automată aer; 38.
Fluxostat; 42. Sondă temperatură apă menajeră; 43. Presostat aer; 44. Valvă de gaz; 56. Vas
de expansiune; 74. Robinet de umplere instalație; 81. Electrod de aprindere și detectare; 114.
Presostat apă; 187. Diafragmă gaze arse; 278. Senzor dublu (Siguranță + Încălzire).

17
 8.3 Schema electrică (fig.14)

Fig. 14

16. Ventilator
32. Pompă de circulație încălzire
38. Fluxostat
42. Senzor temperatură apă menajeră
43. Presostat aer
44. Valvă de gaz
47. Cablu "modureg"
72. Termostatul de cameră
81. Electrod de aprindere/detectare
114. Presostat apă
139. Cronocomandă la distanță (OpenTherm)
278. Senzor dublu (Siguranță + Încălzire)

18
8.4 Panoul de comandă (fig.15)

Fig. 15

1.Tastă pentru micșorarea apei calde menajere; 2.Tastă pentru mărirea apei calde menajere;
3.Tastă pentru micșorarea temperaturii din instalația de încălzire; 4.Tastă pentru marirea
temperaturii din instalația de încălzire; 5.Afișaj; 6.Tastă resetare-selectare mod vară/iarnă;
7.Tastă selectare mod economy/confort-aprindere/stingere aparat; 8.Simbol apă caldă
menajeră; 9.Indicator funcționare apă caldă menajeră; 10.Indicator mod vară; 11.Indicator
muti funcție; 12.Indicator modul eco; 13.Indicator funcționare încălzire; 14.Simbol încălzire;
15.Indicator arzător aprins și putere curentă.

8.5 Tabel cu date tehnice

19
8.6 Diagrame

20
9. Integrarea centralei termice în instalația de încălzire

21
 Centralele termice cu condensare pot fi integrate în orice instalație termică. Căldura
recuperată prin condensare + gradul de utilizare depind de dimensionarea instalației termice.
Utilizarea optimă a condensîrii se obține cu temperaturi tur-retur scazute, ex. 40/30°C
(încălzire prin pardoseală). Chiar și în instalațiile termice vechi, cu temperaturi de 90/70°C și
temperatura cazanului reglată în functie de temperatura exterioară, se utilizează condensarea
aproximativ 80% din perioada de funcționare ! Impactul asupra mediului provocat de centrala
termică cu condensare este mic, iar nivelul de noxe emise scăzut.

10. Integrarea unui termostat în instalația de încălzire

Termostatul de cameră COMPUTHERM Q7 RF este foarte inteligent și surprinzător

de ușor de programat. Este adecvat pentru comanda unui aparat de încalzire sau de
climatizare, fiind compatibil cu majoritatea cazanelor de încălzire centrală comercializate în
România, indiferent de tensiunea de comanda, de 24 V sau 230 V. Programul se repetă ciclic
în mod automat. Programul unei zile este format din 6 perioade de timp, cu 6 temperaturi
diferite, alese de utilizator, sigurând confort și economie. Programul fiecărei zile poate fi ales
independent de programul celorlalte zile. Cronotermostatul Computherm Q7 RF este mobil,
nu necesită legătură electrică prin cablu la cazan, el este un emițător care trimite semnale de
radiofrecvență receptorului (un modul fix în legatura directă cu cazanul de încălzire).
Receptorul primește semnalele de la termostat și comandă pornirea sau oprirea cazanului prin
cablul electric conectat între receptor și cazan.

Bibliografie:

http://www.didactic.ro/files/13/instalatiideincalzire1.pdf

22
http://www.valeacascadelor.ro/Sfaturi_utile/Tipuri_de_centrale_termice-1-a99.html

http://www.insaterm.ro/UserFiles/productsPhoto/Ferroli%20TDG_08211340.jpg

http://www.instalatii-cazane-centrale-panouri-solare.ro/produse/prowest/PROTHERM---
TIGER-24___10-1-5.htm

http://www.motan.ro/detalii_tehnice.pdf

http://ro.wikipedia.org/wiki/Central%C4%83_termic%C4%83_de_perete#Construc.C8.9Bie

http://www.condensare.eu/content/7-centrale-termice-cu-condensare

http://www.helmat.ro/cronotermostat-computherm-q7-fara-fir.html

Normativ de proiectare, execuție și exploatare a centralelor termice mici GP 051-2000.,

București: Buletinul Construcțiilor nr. 13/2000 și 6/2001.

Norma tehnică NTPEE-2008 din 05-02-2009 pentru proiectarea, executarea și exploatarea

sistemelor de alimentare cu gaze naturale, București: Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 255 bis/16.04.2009.

Prescripția ISCIR PT A1 - 2002 Cerințe tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare

de combustibili gazoși, București: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674/11.09.2002

Prescripția ISCIR PT C9 - 2003 Cerințe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea,

instalarea, exploatarea, verificarea tehnică și repararea cazanelor de apă caldă și a
cazanelor de abur de joasă presiune, București: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
917 bis/20.12.2003

C. Ungureanu, N. Secrețeanu, I. Ionel - Gaze combustibile. Proprietăți. Distribuție. Ardere.,

Timișoara: Ed. „Politehnica”, 2003, ISBN 973-625-051-2

Condensing boiler technology (CBT), eduvinet.de, accesat 2010-02-05</ref>

Colecția revistei Instalatorul

Colecția revistei Tehnica instalațiilor

23