Referat la disciplina Structuri Speciale – prof. Dr.ing.

Mircea Alexe
Student arhitect – Florescu Alin Constantin - 602

Consolidarea unei locuințe

Expertizarea tehnică de calitate a proiectelor și a construcțiilor, conform legii 10/1995

este o activitate complexă care cuprinde cercetări, experimentări sau încercări, studii, relevee,
evaluări, în care un proiect respectă cerințele de calitate prevăzute prin lege în vederea
fundamentării măsurilor de intervenție necesare.

Această activitate este efectuată de către experți tehnici atestați în situații impuse de o
anumită reglemenatre legală sau de un organism cu atribuții de control în domeniul calității
construcțiilor sau atunci când sunt cerute pentru rezolvarea unor situații care intervin la
construcțiile existente și anume: în cazul destratelor sau accidentelor datorate fenomenelor
naturale (seisme, alunecări de teren, inundații etc.), acțiunilor umane sau activității tehnologice;
în vederea determinării în orice stadiu a stării tehnice a construcției pentru evaluarea capacității
ei de satisfacere a cerințelor de calitate cerute prin lege (în mod curent în cazurile de reabilitare-
consolidare sau remodelare, extindere, supraetajare sau alipirea la calcanul unei construcții
existente).

1. Date de identificare a locuinței

1.1. Denumirea proiectului: Consolidare, reabilitare imobil D+P+2E+M
1.2. Beneficiar: Miclăuș Maria
1.3. Amplasament: Strada Amza Pella, nr. 21, Băilești, Dolj
2. Obiectul documentației
2.1. Prezenta documentaţie a fost întocmită în conformitate cu cerinţele Legii
10/1995, legii 50/1991 republicată şi HGR 498/2001, pentru a servi
beneficiarului, la realizarea în conformitate cu normele in vigoare a obiectivului
propus
2.2. Proiectul tehnic de consolidare şi reabilitare a fost întocmit în baza
următoarelor coduri de proiectare:
- NP 112 – 2004 - Normativ pentru fundarea structurilor de fundare directă,

1
Referat la disciplina Structuri Speciale – prof. Dr.ing. Mircea Alexe
Student arhitect – Florescu Alin Constantin - 602

- P 100 – 1/2006 - Cod de proiectare seismică - Partea I-a – Prevederi de

proiectare pentru clădiri
- P 100 – 3/2008 - Cod de proiectare seismică - Partea a III-a – Prevederi pentru
evaluarea seismică a clădirilor existente
- NE 012/1-2007 - Cod practicã pentru executarea lucrãrilor din beton, beton
armat şi beton precomprimat
- NE 012/2-2010 - Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor
din beton, beton armat şi beton precomprimat. Partea 2: executarea lucrărilor din
beton
- CR 6 – 2006 - Cod de proiectare pentru structura din zidărie
- CR 0 – 2005 - Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcţii
- CR 1-1-3 – 2005 - Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra
construcţiilor,
- SR EN – 1991-1-1 - EUROCOD 1 – Acţiuni asupra structurilor – acţiuni
generale, greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări utile pentru clădiri.
3. Descrirea amplasamentului
3.1. Regim Juridic:
Imobilul este aflat în proprietatea privată a beneficiarului.
3.2. Descrirea condițiilor geotehnice
Studiul geotehnic a fost comandat la solicitarea beneficiarului. Concluziile studiului au
fost formulate pe baza efectuării unui foraj executat până la adâncimea de 10 m. Pentru
calculul terenului de fundare a fost indicată presiunea pconv=200kPa.
4. Scheme de Calcul
Structura de rezistență este reprezentată de zidărie simplă nearmată.
Fundațiile sunt continuie sub ziduri exectuate din beton simplu. Pereții demisolului sunt
executați din zidărie simplă nearmată.
Planșeele peste subsol, parter și etaj sunt din beton armat, iar scările de acces la subsol și
la etaj sunt din beton armat.
Șarpanta este din lemn, iar învelitoarea din tablă.

2
Referat la disciplina Structuri Speciale – prof. Dr.ing. Mircea Alexe
Student arhitect – Florescu Alin Constantin - 602

5. Descrierea intervențiilor
Pentru realizarea modificărilor solicitate de beneficiar se va interveni în următoarele
direcţii principale:
- Consolidări la nivelul fundaţiilor şi consolidări ale elementelor verticale;
- Consolidări / reparaţii ale elementelor orizontale – planşee b.a.
- Executarea mansardării;
- Desfaceri.
5.1. Consolidări la nivelul fundaţiilor şi consolidări ale elementelor verticale.
Prin sondajele efectuate la nivelul fundaţiilor s-a constatat modul de alcătuire al
fundaţiilor sub zidurile continue – fără evazare faţă de elevaţia zidului care este descărcat
la teren prin fundaţia de beton simplu.
Adăugarea unui planşeu din beton armat la cota actualei cornişe şi masardarea ultimului
nivel, conduc la sarcini gravitaţionale sporite pe terenul de fundare.
În aceste condiţii se impune consolidarea fundaţiilor existente prin adosarea unor grinzi
de fundaţie din beton armat.
Noile grinzi de fundaţie vor pătrunde pe cca. 15 cm sub talpa fundaţiilor din beton
simplu.
Intervenţiile pentru îmbunătăţirea comportării structurii la acţiuni seismice constau în
introducerea unor pereţi din beton armat dispuşi după cele două direcţii principale ale
clădirii.
Astfel, pe direcţie longitudinală se vor executa pereţi din b.a. de min 12 cm grosime,
alipiţi faţadei laterale.
Pe direcţie transversală se vor executa pereţi din b.a de aceeaşi grosime la exteriorul
scării principale şi la interior, adosaţi faţadei principale.
Pereţii din beton armat se vor edifica de pe grinzi de fundaţie proprii adosate fundaţiilor
existente şi vor fi intim asociaţi pereţilor de zidărie pe care îi cămăşuiesc.
În vederea conlucrării dintre cele două materiale (zidăria existentă şi betonul de
consolidare) suprafaţa de contact va trebui tratată după următoarea metodologie:
- Se decopertează pereţii de tencuiala existentă;
- Se adâncesc pe cca. 2-2,5 cm rosturile zidăriei. Rosturile se adâncesc manual, cu
scoaba, atât cele orizontale cât şi cele verticale;

3
Referat la disciplina Structuri Speciale – prof. Dr.ing. Mircea Alexe
Student arhitect – Florescu Alin Constantin - 602

- Se perie cărămizile zidăriei, energic cu perii de sârmă, în vederea deschiderii porilor;

- Înainte de turnare (după montarea armăturilor şi cofrare) zidăria va fi udată din
abundenţă.
La intersecţia cu planşeele de beton armat existente se vor prevedea armături de
conectare între pereţii din beton şi planşee. În vederea omogenizării sistemului
constructiv, cei doi stâlpi din beton armat de la nivelul demisolului (B/3 şi C/3) vor fi
prelungiţi şi în suprastructură.
Stâlpii executaţi în suprastructură vor fi realizaţi din beton armat şi vor avea secţiunea 30
x 30 cmp.
Armătura longitudinală a acestora va fi montată în stâlpii demisolului cu ajutorul
ancorelor chimice. La nivelurile planşeelor de peste parter şi de peste etajul 1, vor fi
executate suprabetonări de 6 cm ale planşeelor din b.a. existente.
Suprabetonările se vor executa după direcţiile principale ale elementelor verticale, doar
pe zonele de reazem.
Pentru conlucrarea dintre suprabetonare şi planşeul existent se vor executa incizii de cca.
15 x 15 cmp, dispuse în şah, la pas de max. 60 cm în placa existent.
În incizii se vor monta agrafe Ф 12 PC 52 ce vor lega armarea suprabetonării cu barele
de armătură existente la partea inferioară a plăcii.
Inciziile la vor fi cofrate la nivelul inferior şi vor fi rebetonate odată cu suprabetonarea.
Extradosul plăcii va fi buciardat înainte de montarea armăturii pentru suprabetonare, iar
înainte de turnare va fi curăţat, suflat cu compresorul şi udat din abundenţă.
Calcanul va fi consolidat prin introducerea unor sâmburi din beton armat, executaţi în
şanţuri verticale săpate în zidărie.
Pentru zona posterioară de extindere se vor executa trei şiruri transversale de stâlpi şi
grinzi, pornite de pe grinzi de fundaţie proprii.
Stâlpii executaţi în centrala termică şi în imediata vecinătate a acesteia vor trebui fundaţi
la aceeaşi cotă cu fundaţiile centralei termice.
Toate elementele verticale de consolidare nou introduse, cu excepţia şirului transversal de
stâlpi din dreptul faţadei posterioare, se vor executa până la nivelul planşeului de peste
etajul 2 (actuala mansardă).

4
Referat la disciplina Structuri Speciale – prof. Dr.ing. Mircea Alexe
Student arhitect – Florescu Alin Constantin - 602

Stâlpii din dreptul faţadei posterioare se vor executa până la nivelul planşeului de peste
etajul 1.
În vederea mansardării se va executa un planşeu din beton armat peste viitorul etaj 2.
Planşeul din beton armat se va realiza după desfacerea integrală a elementelor de şarpantă
existente la nivelul actualei mansarde.
Noua mansardă se va executa în totalitate din lemn, cu excepţia calcanului ce va fi înălţat
pentru a închide şarpanta.
La partea superioară a calcanului se va executa o centură din beton armat.
Sâmburii din beton armat ai calcanului se vor prelungi şi la nivelul mansardei şi se vor
închide în centura longitudinală din beton armat executată la partea superioară a
calcanului.
Elementele orizontale / înclinate ale şarpantei – pane, grinzi / căpriori nu se vor rezema
direct pe calcan, ci va executat un şir de popi în imediata vecinătate a calcanului pentru a
nu crea împingeri laterale în acest element.
Pentru realizarea extinderii de peste terasa actuală – faţada posterioară – este necesară
desfacerea scării interioare ce leagă etajul 1 de mansardă.
Desfacerea vizează scara şi toate elementele structurale componente:
- Trepte, rampe, podeste intermediare; - Stâlpii din beton armat de la demisol şi parter;
- Calcanul casei scării.
Deasemenea pentru mărirea scării secundare şi introducerea ascensorului în spaţiul din
centrul scării, va trebui demolată scara secundară şi zidul longitudinal, interior Ax2/E÷F
al acesteia.
5.2. Desfaceri / demolări
Pentru realizarea în condiţii de maximă siguranţă a lucrărilor ce vizează extinderea
imobilului, sunt necesare lucrări ample de demolare parţială, în partea posterioară a
clădirii.
Pentru lucrările de demolare / dezafectare se va proceda astfel:
- Se izolează şi apoi se debranşează de la reţelele de utilităţi traseele de instalaţii prezente
(instalaţii electrice, termoficare, apă – canal, curenţi slabi)
- Se demarează lucrările de desfaceri începând cu coşurile de fum, învelitoarea, astereala,
şarpanta, planşeul de lemn de peste nivelul mansardei, tâmplaria existentă, pereţii,

5
Referat la disciplina Structuri Speciale – prof. Dr.ing. Mircea Alexe
Student arhitect – Florescu Alin Constantin - 602

treptele, rampele şi podestele scării, în final structura de rezistenţă de la nivelul

demisolului şi de la nivelul parterului.
Foarte important – se va evita demolarea bucăţilor mari de zidărie, coşuri de fum, grinzi
lemn şi alte elemente ale şarpantei direct pe planşeul peste parter.
Pereţii şi elementele verticale din beton armat se vor desface în calupuri mici, ce pot fi
aşezate şi nu trântite pe pardoseală. Elementele masive, grinzi de lemn, elementele mari
de şarpantă vor fi asigurate înainte de desfacere împotriva prăbuşirii.
- Desfacerile se vor executa de pe schele şi platforme de lucru situate deasupra ori în
lateralul elementelor ce urmează a fi dezafectate, din poziţii ce permit asigurarea
muncitorilor cu tot echipamentul de protecţie prevăzut de normele de tehnica securităţii
muncii în vigoare.
5.3. Reparaţii zidării – elemente din beton armat
Pe parcursul executării desfacerilor se va urmări starea fizică a elementelor din beton
armat precum şi starea fizică a zidăriilor.
Dacă se constată defecte de turnare, fisuri, segregări, etc ce nu au putut fi detectate la
data expertizării va fi anunţat proiectantul lucrării pentru adoptarea soluţiilor necesare de
remediere.
Soluţiile de remediere – injectări de răşini epoxidice în fisurile din elementele de beton,
returnări ale zonelor segregate, injectări cu lapte de ciment sau reţeseri ale zidăriilor – vor
fi prezentate spre aprobare şi expertului întocmitor al expertizei tehnice.

6. Date privind urmărirea comportării în timp

Urmãrirea comportãrii în timp a clãdirii se va face în conformitate cu prevederile
normativului P 130 / 1998, programul pentru urmarire fiind atasat prezentei documentatii.

7. Date privind protecția muncii și P.S.I.

Lucrãrile se vor executa numai cu mãsuri de protecţie a muncii cerute de normele în
vigoare şi specifice locului de muncã şi operaţiilor care se executã.
Pentru a se asigura îndeplinirea acestor condiţii, executanţii vor elabora programe cu
mãsuri de protecţia muncii.

6
Referat la disciplina Structuri Speciale – prof. Dr.ing. Mircea Alexe
Student arhitect – Florescu Alin Constantin - 602

Formaţiile de lucru vor fi instruite corespunzãtor şi va fi numit un responsabil calificat

care sã urmãreascã instruirea, dotarea cu mijloace adecvate de protecţie şi respectarea
mãsurilor conform programului întocmit.
In documentaţia tehnicã, proiectantul a respectat normele referitoare la securitatea si
sanatatea in munca precum şi normele pentru prevenirea şi stingerea incendiilor conform
legislatiei in vigoare:
-Legea nr 319/2006 privind securitatea si sanatatea muncii
-Hotararea Guvernamentala nr.1425/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.
-Hotararea Guvernamentala nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru santierele temporare sau mobile
-Norme Generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate de OMI nr. 775/
22.07.98
Dispozitie Generala din 4 iunie 2001 – DGPSI – 003
Fabricantul şi constructorul vor respecta aceste norme, precum şi alte mãsuri de protecţie
care vor fi în vigoare la data executãrii lucrãrii.
Toate aceste norme nu sunt limitative, unitãţile de execuţie, de montaj, exploatare, revizie
şi reparaţii vor elabora instrucţiuni proprii specifice punctului de lucru.

7
Referat la disciplina Structuri Speciale – prof. Dr.ing. Mircea Alexe
Student arhitect – Florescu Alin Constantin - 602

Bibliografie:
1. Gaivoronshi, Vlad; Bacon Catalina, Exercitarea profesiei de arhitect,pp.142-144 ed.
Simetria, Bucuresti, 2006
2. Sursa web – http://www.google.com/expertiza_constructiilor