SUMAR RĂSPUNSURI CHESTIONAR ACORDARE DREPT DE

SEMNĂTURĂ OAR

Dată lansare chestionar = 19 iunie 2017

Dată închidere chestionar = 10 august 2017
Număr total răspunsuri = 92

1. CÂND AȚI SUSȚINUT EXAMENUL DE DREPT DE SEMNĂTURĂ?

2017 = 30 persoane
Iunie = 20
Martie = 13
2016 = 17 persoane
Decembrie = 9
Septembrie = 4
Iunie = 2
Martie = 2
2015 = 9 persoane
Decembrie = 4
Septembrie = 1
Iunie = 3
2013 = 6 persoane
2012 = 2 persoane
2008 = 2 persoane
2007 = 1 persoană
2006 = 2 persoane
Notă: unele persoane au menționat mai multe sesiuni în cadrul cărora au susținut
interviul. Ei sunt incluși la toate sesiunile menționate. 23 persoane nu au răspuns la
întrebare.
2. DE CÂTE ORI AȚI SUSȚINUT PÂNĂ ACUM EXAMENUL?
3. AȚI PROMOVAT EXAMENUL DE DREPT DE SEMNATURĂ?

4. DE CÂTE ORI AȚI SUSȚINUT EXAMENUL PÂNĂ L-AȚI PROMOVAT?

5. CUM EVALUAȚI MODUL ÎN CARE S-A DESFĂȘURAT INTERVIUL?

Răspunsurile elaborate:
• Ca la "romanii au talent"...slab, rapid, bifat.
• ca la jurizare la scoala, te pun la zid si arunca cu chestii in tine
• comisie in care au primat aroganta si punerea in dificultate a mea, ca
stagiar. Un domn din comisie conduce un prestigios birou de arhitectura, la
care am trimis CV la inceputul stagiului si mi-a spus la acea vreme, ca nu
ma poate primi. La interviu, cand l-am revazut dupa doi ani, mi-a batut
obrazul ca de ce nu am facut stagiul la un birou mai "pretentios"
• Incorect, neprofesional, fara interes pentru cunostintele reale ale
candidatului si axat pe superioritatea evaluatorului fata de evaluat

6. CE PROIECTE AȚI ADUS LA INTERVIU?

• un hotel, un bloc de locuinte, o hala de productie, 2 locuinte unifamiliale
• cladire de apartamente, locuinta unifamilala
• Cateva locuinte, cladire de birouri de 4000 mp.
• Locuinta, Statie de pompieri
• 3 cashi (de lucs)
• o locuinta individuala, o pizzerie si o policlinica mica
• O locuinta si un market
• Locuinta unifamiliala; Extindere, reabilitare si amenajare in cladire
istorica
• doua locuinte unifamiliale, o cladire de birouri mica, un service auto
• 5, majoritatea locuinte, ferme
• 2 locuinţe unifamiliale faza dtac, două clădiri locuinţe colective (proiect
lucrat în afară ţării faza pt), reabilitare şi modificări interioare( mai mult
decât faţade), amenajare interioară şi o extindere.
• Locuinte
• Locuinte, birouri, hotel
• Locuință unifamiliala, locuință colectivă
• O locuinta unifamiliala, un cartier de locuinte cuplate si individuale, o
parcare supraetajata
• trei locuinte
• O hala metalica, o locuinta unifamiliala, un centru de promovare al
traditiilor
• O locuinta colectiva, o locuinta unifamiliala si o hala industriala
• O clădire de birouri, 2 scoli, 2 amenajări de interioare, un masterplan de
aeroport regional
• reabilitare si reconversie conac in centru cultural, reabilitare si
refunctionalizare edificiu de cult, reconversie si extindere casa in centru
comunitar
• hotel, cladire de birouri, imobil locuinte colective, mall, locuinta
unifamiliala
• 2 locuinte unifamiliale si 1 cladire publica
• Un mall, 2 locuinte individuale
• Restaurare și consolidare pentru o locuință unifamilială și anexe,
construcție neoclasicistă de secol XX, două biserici și o reconversie a
unei construcții eclectice de secol XIX din grădiniță în Muzeu.
Menționez că toate proiectele cu care m-am prezentat sunt intervenții
pe construcții monumente istorice.
• Locuinte colective/ insiruite
• Locuința unifamiliala
• Restaurare monument istoric, restaurant, locuinta unifamiliala
• 3 casute la nivel de PT
• un ansamblu de locuinte colective
• trei locuinte unifamiliale
• Locuința, sediu instituție si foișor
• Locuinte unifamiliale, Consolidare si extindere imobil pentru cabinete
medicale
• locuinte unifamiliale
• Prima oara: Cladire de birouri (transformare etaj tehnic in etaj curent,
adaptarea cladirii la statutul de cladire inalta rezultat din schimbarea de
destinatie a etajului, amenajare restaurant la ultimul nivel) - de la
concept la PT, locuinta unifamiliala in Sectorul 1 (zona Straulesti) - cu
imagini din santier, ferma de crestere pui de carne (SF) - impreuna cu
documentatia tehnico-economica care contine si partea de arhitectura.
A doua oara: Am adus aceleasi proiecte, am completat cu o pensiune -
proiect de accesare a unor fonduri europene, nivel PT, o amenajare a
unei farmacii Catena in cadrul unui centru comercial, extras dubtr-un
proiect de branding, oferta facuta pentru amenajarea farmaciei -
incercand sa acopar corect misiunile arhitectului.
A treia oara: Am fost inainte de examen la conferinta sustinuta la Firul
Ierbii (organizata de OAR) de catre Liviu Zagan despre "Misiunile
arhitectului" si am incercat sa structurez si sa prezint proiectele in
functie de misiunile arhitectului pentru a ma asigura ca intrunesc toate
cele necesare. Am adus aceleasi proiecte, deoarece credeam ca sunt
absolut cuprinzatoare.
Am adus in toate instantele si CV-ul profesional care ne era cerut, in
care sunt listate toate proiectele la care am lucrat in perioada
stagiaturii, plus proiectele facute pe cont propriu, structurate pe ani /
tipologii. Intr-o instanta am adus trei exemplare si le-am impartit
membrilor comisiei, gandidu-ma ca vazand ca am un portofoliu vast ma
vor trata cu mai mult respect. Nu a fost cazul, au refuzat sa se uite, mi
s-a zis ca nu-i intereseaza. Am in portofoliu peste in jur de 50-60 de
proiecte de toate anvergurile.
• 2 locuinte unifamiliale si o cladire P+2 locuinte colective
• Locuinta unifamiliala, Proiecte personale (Stadion, Amenajari interioare)
• O locuinta unifamiliala si o cladire de locuinte colective, faza PT cu
urmarire de santier si finalizarea acesteia.
• Un ansamblu de 4 locuinte insiruite, o cladire de birouri, un ansamblu
rezidential (compus din 24 de locuinte), un grup de 4 locuinte
individuale
• Doua proiecte de locuinte colective.
• un portofoliu de concursuri, 2 locuinte unifamiliale (faza PT si urmarire
de santier), si un imobil de locuinte colective cu spatii comerciale la
parter S+P+2E+M (proiect in faza de autorizare)
• Un ansamblu de locuinte colective
• O hala industriala, O agropensiune
• o locuinta unifamiliala
• 3 locuinte unifamiliale, in faza Proiect Tehnic
• Bloc de locuinte, cladire de birouri, locuinta, locuinta.
• Programe complexe.
• o cladire de birouri si doua locuinte unifamiliale
• locuinte cuplate
• locuinta unifamiliala
• 3 locuinte unifamiliale + 1 ApartHotel
• Pensiune, conversie, locuinta, extindere
• DTAC-uri pentru 5 locuinte, o amenajare interioara pentru birouri de
3500 mp si o piscina subterana pentru organizare de santier
• 2 locuinte unifamiliale, 2 clinici medicale, o hala industriala
• Pensiune Agroturistica, Casa de vacanta la munte.
• o locuinta unifamiliala si un proiect complex in faza de executie, partea
la care am participat - diverse detalii tehnice - fatade, hidroizolatii,
compartimentari interioare
• O locuinta unifamiliala, un complex zona mixta: servicii, turism, locuinte
colective si functiuni adiacente, un complex locuinte colective pe o
suprafata de 15 hectare - proiectd e dezvoltare urbana Belgia si un
proiect la scara urbana, strategii de dezvoltare Paris.
• mici proiecte de arhitectura, amenajări interioare, strategii, studii de
fezabilitate, PAC, niciun PT de constructie cu fundatie proprie.
• 3 locuinte- 2 autorizate si executate -PT , 1 in curs de autorizare -DTAC
• 3 locuinte unifamiliale
• doua locuinte unifamiliala + doua cladiri de birouri
• locuinta unifamiliala, unitati de cazare
• Ansambluri locuințe și servicii
• Complex locuinte colective; locuinta unifamiliala; amenajari
• M-am prezentat cu 3 proiecte: o locuinta unifamiliala, conversia unei
hale existente in centru SMURD si renovarea si reabilitarea unui camin
cultural.
• O locuinta unifamiliala, un bloc, o amenajare de cafenea
• locuinte
• locuinta unifamiliala si pensiune agroturistica
• Doua locuinte individuale si un imobil de locuinte colevctive
• Locuinte unifamiliale si colective
 • locuinte unifamiliale, gradinita, primarie
• locuinta unifamiliala
• Locuinte colective
• Corpul nou "C" de clădire a Universității Titu Maiorescu, o clădire cu
locuințe colective și doua locuințe unifamiliale.
• O locuinta familiala si un sediu administrativ
• cladire multifunctionala, casa de vacanta, cladire rezidentiala realizate
pentru strainatate
• Am dat pt spatii verzi G parca. Sunt Ing. Dpl. Peisagist. In 2014. Am
prezentat mai multe proiecte de parcuri dar asta nu a convins. Cei din
comise vroiau sa stie cum de am facut eu parcurile!!!
• locuinte unifamilale
• 2 x Restaurari cladiri cu valoare istorica si schimbare functiune in
Birouri faza PAC. 1 x Locuinta tip Penthouse faza PAC. 1 Proiect Pth
pentru detalii tehnice
• Locuinta unifamilială, Bloc de locuinte
• Locuință, proiect de restaurare, design interior.
• Locuinta
• O locuinta unifamiliala, doua locuinte colective
• Locuinta unifamiliala, gradinita, concurs international
• 3 imobile locuinte colective si 1 locuinta unifamiliala
• Locuinte unifamiliale
• Casa Parter
• O locuinta unifamiliala, o protoierie, mansardare locuinta, proiecte in
faza de S.F.

7. VĂ ROG SĂ DETALIAȚI CUM S-A DESFĂȘURAT INTERVIUL ȘI CE

ÎNTREBĂRI AȚI PRIMIT DE LA COMISIE. DACĂ AȚI SUSȚINUT DE MAI
MULTE ORI, VĂ ROG SĂ DETALIAȚI TOATE INTERVIURILE.
• Deoarece doar unul din proiecte era la nivel PTh, l-am sustinut pe
acela. Este vorba despre o hala metalica pentru reparatii utilaje.
Interviul a durat 20 min, timp in care am fost intrebata despre proiect
plus intrebari de cultura generala, cum ar fi stil de arhitectura preferat,
arhitect preferat (nu le prea vad rostul). Despre proiect am fost intrebata
destul de in amanunt. M-au intrebat despre planimetrie, ce usi, ce
panouri am folosit. Despre structura halei. Modul de incalzire al halei.
Am discutat pe detalii. Am dus poze de pe santier, avand in vedere ca
hala era in constructie. Apoi au pus intrebari despre alte proiecte pe
care nu le-am prezentat la comisie, deoarece nu aveam la hala
antemasuratori si caiete de sarcini. M-au pus sa dau definita caietului
de sarcini si sa numesc cateva capitole dintr-un caiet de sarcini. M-au
intrebat daca am coordonat vreun proiect in postura de sef de proiect.
Raspunsul a fost nu. Comisia in care am fost mi s-a parut corecta si
intrebarile plauzibile.
• intrebari din legi in general si referitoare la securitatea la incendiu si la
adaptarea unei constructii la nevoile persoanelor cu dizabilitati
• Primul interviu: nu s-au uitat prea mult pe proiectele aduse, vazand ca
le stiam f bine, nici nu m-au lasat sa deschis toate plansele desenate;
au remarcat faptul ca geamurile de la casa scarii aveau H parapet=
1.80 m si m-au intrebat cum le va sterge beneficiarul? Apoi au trecut
rapid prin proiectul de locuinta pe care nu l-au deschis, iarasi, ajungand
in cele din urma la ultimul proiect de gradinita pt copii care era in faza
DALI, un proiect pe care abia l-am inceput la birou, un monument istoric
de categorie B. Le-am zis ca este in studiu, ca abia il analizam, dar am
vrut sa arat faptul ca, fac si alte proiecte, in afara de locuinte si
pensiuni. Au inceput sa se lege de faptul ca este monument si de acolo
au inceput intrebari legate de istoria arhitecturii, legea monumentelor
etc.: care sunt stilurile arhitecturale? sa le desenez, sa le comentez...
cum erau ferestrele la cladirile romanice? sa le desenez si sa le
comentez... care sunt stilurile arh si perioadele lor? ce arhitecti ma
inspira in proiectele mele si lucrarile lor? In ce curent literar s-a inscris
Zaha Hadid cand si-a inceput cariera? Si acum in ce curent se inscrie
prin lucrarile din ultimii ani de viata? si au continuat pe aceasta tema,
tinandu-ma 1 ora si 30 min la interviu. Daca vedeau ca stii raspunsul la
o intrebare continuam cu alta intrebare pana reuseau sa te incurce sau
sa te blocheze. Asta era atitudinea lor! Si bineinteles intrebarea care a
fost atat la primul interviu in martie, cat si la cel din iunie 2017: de ce
ma grabesc sa iau acest drept de semnatura? Ca ei considera ca este
prea devreme acum, dupa 2-3 ani de cand am terminat facultatea. Le-
am raspuns ca toata viata vom avea de invatat, este o meserie f
complexa, cu solutii diverse si lucruri noi ce apar mereu. La al doilea
interviu intrebarile ar fi trebuit adresate indrumatorului: de ce este zidul
de 40 cm, cand putea fi si mai subtire, de ce nu sunt ferestre in
mansarda in peretii exteriori si sunt doar Veluxuri? De ce este suprafata
camerei de cazare asa mare ( era de aprox. 20 mp), ca un dormitor de
12 mp este suficient? Pentru ca s-a dorit un confort sporit si clasificarea
la minim 4 margarete nu a fost un raspuns multumitor pt ei. Si intrebari
de acest gen au tot fost... Consider ca multe intrebari trebuiau adresate
indrumatorului, deoarece aceste proiecte au fost realizate si verificate
impreuna cu arhitectul indrumator cu drept de semnatura de minim 5
ani.
• Am inceput interviul spunand ca vreau intai sa fac o prezentare
generala a ceea ce am acumulat pe parcursul stagiului insa nu am fost
lasata, membrii comisiei impartindu-si dosarele si incepand sa le
analizeze.
Intrebarile pe care mi le amintesc
- ce articole din normative consider ca sunt interpretabile (a fost o
intrebare pe subiect, intrucat eu condusesem discutia spre modalitatea
de lucru cu verificatorii);
- ce conditii trebuie sa indeplineasca parapetul unui perete cortina la
cladiri inalte;
• S-a discutat mai mult in relatie cu misiunile arhitectului si au fost
intrebari legate de motivele schimbarii fatadei locuintei existente extise
si de functionalitatea mallului. Am povestit misiuni indeplinite si in alte
proiecte decat cele prezentate pentru completare
• Pentru ca am sustinut interviul la o ora destul de avansata, la finalul
zilei de examen, am sustinut doar doua dintre cele trei proiecte pe care
le-am pregatit pentru interviu. Acesta nu a fost neaparat ceva negativ,
pentru ca cei din comisie au putut prelua toate informatiile de care
aveau nevoie din cele doua proiecte. Inytrebarile au fost de buna simt,
strans legate de proiectele prezentate, atat cele legate de latura
creativa a proiectarii cat si de legislatie.
• Prima intrebare a fost la adresa proiectelor mici cu care m-am prezentat
si ca de ce nu am venit cu un bloc, ceva mai interesant.
La locuinta (proiect si realizat de beneficiar) au fost intrebari cu privire
la numarul de camere, de ce asa multe, de ce subsolul asa mare.
La market au fost intrebari cu privire la estetica materialelor si a firnelor
luminoase- insemne comerciale specifice operatorului spatiului
comercial.
- intrebari ce dezbateau tema de proiectare ceruta de beneficiar
• Intrebari legate de reglementarile urbanistice, normative tehnice,
proiectarea conform cerintelor ISU, etc.
• Vizionat mape proiecte, intrebari din legislatie si practica
deontologica.Putin cam mult sarcasm.
• Au fost intrebari generale despre procesul de autorizare si avizare (nu
foarte detaliate). Intrebari despre siguranta in exploatare, s-a insistat pe
modul de calcul al scarilor. Intrebari generale despre aritecti care ma
intereseaza si care ma inspira.
• Din cei 3 membri doar 2 mi-au adresat intrebari, celalalt membru doar a
consultat proiectele aduse. Intrebariel au fost destul de generale, in
principiu foarte usor de raspuns (care a fost conceptul de la care s- a
plecat pt proiectul'x' , in ce faze te-ai dus pe santier, ce ai facut cand te-
ai dus pe santier, sa explic un detaliu de travee, cand si cum s-au
consultat celelalte discipline implicate in proiect - instalatii, structura,
etc). Intrebarile nu au fost grele(am promovat cu o nota peste 9),
atitudinea in schimb foarte sexista si arhaica, presarata cu mici
comentarii impertinente. Un comportament nepermis intr-un astfel de
cadru.
• Intrebarile au fost legate despre implicarea personala in proiectele
prezentate si la final o intrebare legata de costurile pe care le-as aplica
pentru realizarea unui proiect de locuinta.
• Intrebari generale si intrebari capcana.
• am discutat despre activitatea din anii stagiului si am marturisit care
sunt problemele care ma preocupa ca arhitect si cum am lucrat in
acesti ani pentru a actiona in directiile respective. am fost intrebat
despre modalitatile in care ne-am obtinut proiectele si despre proceduri
 legale sub auspiciile carora am dezvoltat anumite proiecte. am
prezentat ce mi s-a cerut.
• Am pornit cu unu mare minus pentru ca unul din proiecte a fost realizat
in loc. Floresti Cluj, astfel s-a discutat 35 minute de pozitia locului de
parcare......apoi din istoria arhitecturii, discutie ce a dus spre o mare "
greseala " din partea mea, deoarece nu se regasea nici un element din
cele 5 puncte ale arhitecturii moderne implementate de Le Courbusier.
• Dupa ce m-am prezentat si am vorbit pe scurt despre ce portofolii am
pregatit pentru examen, am fost intrebata despre biroul in care mi-am
facut stagiatura (dimensiune, ce tipuri de lucrari se fac in birou ). Apoi
am fost intrebata daca am faze mai avansate de proiectare in
portofoliile prezentate (cazul celor doua case la care erau prezentate si
detalii de executie si urmarirea de santier). Am fost rugata apoi sa
prezint aspectele importante in cazul imobilului de locuinte si am
discutat cateva aspecte legat de proiect. M-au intrebat cei din comisie
apoi de anumite probleme ce apar in santier si cum s-au putea remedia
acestea si despre rolul arhitectului pe santier (in afara de fazele
determinante ce sunt obligatorii). La final am primit rezultatul pe loc
• Am ramas cu o singura reactie finala "...si ia ziceti dl arhitect, va doriti
asa tare stampila asta patrata?" DA.
• Interviul a fost o totala bataie de joc din partea comisiei care adresa
intrebari cum ar fi: "Da' la voi acolo in Moldova (eu fiind din Bacau) ati
auzit di termoizilatii (cu accentul pe ultimul i, cu alte cuvinte vorbeau
moldoveneste)? Ha ha ha ha ha!"Mentionez faptul ca un membru al
comisiei statea cu picioarele ridicate pe masa in timp ce alti doi se
intreceau in glume care nu-si aveau nici locul, nici rostul in acel
moment. Am primit critici referitoare la avengura proiectelor ("Cum sa-ti
dam dreptul de semnatura daca tu ai proiectat pana acum case? Vino
si tu cu un centru de afaceri, sau la voi in Moldova mai greu cu
civilizatia...").
• Intrebari atat despre partea legislativa, cat si tehnice
• Intrebari legislatie, observatii de functionalitate
• Nu am primit decât doua întrebări și nu am fost băgat in seama
• Am primit din partea comisiei întrebări de genul:
1. Ce sunt fațadele ventilate?
2. Ce este o structura din cadre?
3. Care este diferența dintre o învelitoare și o șarpanta?
4. Care sunt responsabilitățile unui arhitect pe șantier? Etc.
S-a pus accentul pe proiectul cu funcțiunea de universitate.
• Intrebari privind desfasurarea proiectelor, prin toate fazele
determinante, corelate cu legislatia in vigoare, precum si intrebari de
cultura generala
• Comisia s-a legat de formele cladirilor si au avut comentarii negative si
subiective apropo de alegerea unor finisaje (combinatie tencuiala
alba+caramida) sau alegerea unei simetrii pe diagonala. Am fost criticat
ca nu am prevazut in proiect traseul conductei de gaze
• Tatal meu e arhitect. Membrii comisiei si-au adus aminte de dumnealui
si m-au intrebat la ce-mi trebuie drept de semnatura. Mi-au explicat in
mod pertinent cum am putea sa ne desfasuram activitatea impreuna,
eu si tatal meu, fara sa avem amandoi drept de semnatura, dar m-au
sfatuit sa nu cresc in umbra lui. S-a discutat pe marginea normativului
P118 si am primit o observatie la locuinta in legatura cu un spatiu de
circulatie mai ingust decat permite legea locuintei. In general
raspunsurile pe care le-am dat au fost bine primite, atmosfera relaxata.
• Comisia a fost mai preocupata sa critice biroul mentorului, solutia
estetica etc. Au fost foarte vehementi ca ar trebui sa fi venit cu un
proiect pe care sa il fi facut eu integral...de parca asa ceva este posibil
legal..proiectele sunt semnate si concepute de un arhitect cu drept de
semnatura...noi doar detaliem, studiem variante etc. Ar fi abuziv din
partea mentorului sa semneze "de complezenta" proiecte facute de
stagiari.
• Au fost intrebari legate de problemele intampinate in timpul proiectarii,
cum a decurs urmarirea de santier, colaborarea dintre specialitati, si ce
aport am avut eu ca stagiar in acet proces.
• S-a desfasurat intr-un mod foarte profesionist, fara sa se puna accentul
pe legislatie, ceea ce mi se pare foarte corect.
• Prezentarea proiectelor cu punctarea legislatiei in vigoare folosite in
cadrul sau si antingerea misiunilor îndeplinitite odata ca acestea a fost
un procedeu imposibil de executat. Am fost intrerupt de la prima
prezentare iar "interviul" a fost de fapt o corectura pe cateva detalii de
executie. Intrebarile au fost axate strict pe costurile de proiectare de
arhutectura practicate de firma la care mi-am afectuat stagiul, lucru ce
mi s-a parut non etic. Discutia a continuat pe modul de administrare a
firmei si faptul ca in regiunea mea practicam preturi foarte mici,
anticoncurente, de parca eu eram administratorul firmei si eu ma
ocupam de oferta financiara.
• Intrebarile au fost limitate strict la proiect. Am fost intrebata despre
implicarea mea in proiect, despre aspecte tehnice (de ex. adaposturi de
protectie civila), mi s-au cerut poze cu lucrarea finalizata (pe care le
aveam) si s-a facut comparatie cu proiectul initial (prezentat in randari),
am fost intrebata de dificultati intampinate pe parcurs. Unul dintre
membrii comisiei parea ca incearca in mod special sa gaseasca un
aspect cu care sa ma "prinda", dar nu a fost cazul. Am primit raspunsul
pe loc. Consider ca discutia a fost una colegiala, profesionista.
• A fost ales 1 proiect pe care l-am prezentat in detaliu. Discutia a evoluat
de la proiectul respectiv catre cadrul legislativ si intrebarile au fost
diverse. Ne-am "plimbat" prin legi si normative intr-o discutie placuta...
nu as numi-o interviu :)
• Foarte zorit, nu am apucat sa prezint decat un proiect din cele 3 cu care
ma prezentasem. Am putut sa prezint proiectul de la sit, concept,
proiect final si detalii de excutie. Mi s-a parut ciudat ca s-a insistat pe
produsele folosite in proiect.
• Am prezentat conceptul pentru o agropensiune; am primit intrebari
legate de sit si imprejurimi; am primit intrebari legate de masuri de
securitate la incendiu pentru o hala de productie.
• La primul - comisie din Bucuresti - abia s-au uitat la proiecte si m-au
intrebat ce muzica ascult, ca era extrem de relevant. Nu m-au lasat sa-
mi prezint proiectele, au spus ca sunt prost facute si ca n-am habar de
nimic. Mi-au spus ca din acest motiv, din cauza celor ca mine "se duce
d...i arhitectura din Romania". Si m-au picat "cu brio". Nici macar n-am
inteles ce s-a intamplat. "ce, care, cum, de ce?!"
• La al doilea - comisie "din provincie" - m-am dus cu aceleasi proiecte
(eram curios care e marea problema cu proiectele mele, care s-au si
realizat si functioneaza foarte bine), am discutat ca oamenii civilizati, au
analizat corect proiectele, am discutat plusurile si minusurile conform cu
legislatia, dar fara sa turui legislatia ca un robotel si surpriza...a fost ok.
• Din pacate nu-mi mai amintesc membrii comisiilor, dar am fost foarte
prost impresionat de cea din Bucuresti.
• Întrebări din legislație, pe proiecte, din arhitectura în general și despre
profesie.
• Interviul a inceput prin a ma prezenta si prin a prezenta ceea ce contine
dosarul meu (lucruri generale). In timp ce comisia evalua ceea ce am
prezentat in dosarul de examen eu completam verbal ceea ce ei
vizionau. Am incercat sa prezint atat partea care tine de lucrul efectiv la
proiect cat si experientele pe care le-am avut si ce am invatat din ele.
Consider mult mai important cum te dezvolti ca persoana in raport cu
meseria pe care o ai, decat doar sa rezolvi un detaliu corect si sa
gandesti mecanic.
• Cei din comisie nu au citit doc. Data. Cv-ul meu profesional nu a fost
citit si in general am avut parte de o comisie care nu a intrebat nimic
tehnic ci doar se interesau cum de am apucat eu sa fac parcuri.
• Am intrat in sala semineu ( arh. Miklos Kollo, arh. Cristina Mares, arh.
Stefan Paskucz)
Interviul a inceput bine, m-au intrebat despre viata mea profesionala.
Apoi cand am inceput sa prezint mi-am dat seama ca ma emotionez si
ca am blocaj...le-am explicat ca am emotii si de asta nu-mi gaseam
cele mai simple cuvinte. Au fost impresionati ca era singurul plan de
situatie care arata si vecinii si ca respectam aliniamentul stradal. La
sectiuni m-au intrebat cum as rezolva un detaliu la terasa, le-am aratat
paginile cu detalii. Mi-au mai pus diverse intrebari si au fost multumiti
de raspunsuri. Domnul Miklos Kollo m-a intrebat daca stiu la ce pret se
ridica investitia. I-am spus ca este in memoriu, la valoarea estimativa
calculata cu 806 ron/mp. Mi-au spus ca valoarea casei e alta si daca
am idee cat ar fi pretul real. Le-am spus ca nu stiu. Apoi m-a intrebat
daca cu 60.000 de euro poate construi un P+E cu suprafata construita
80mp la parter, i-am spus ca da. S-au uitat toti ciudat la mine. Le-am
zis ca sora mea si-a construit casa pe structura metalica p+e+m cu Sc
=100 mp la parter cu 80.000 de euro. Domnul Paskucz mi-a spus sa-i
desenez sectiunea de la casa sorei mele. I-am spus ca e prea
complicat sa desenez asa ceva si mi-a dat marcarul lui sa incep. Apoi
sa desenez planurile casei. (Am stat in casa aia 2 ani si imi dadeam
seama ca la cat de emotionata sunt nu pot sa o desenez si incepusem
sa ma enervez ca nu venisem sa-mi arat felul cum desenez de mana
sub stres. ) Tremurand am reusit sa desenez ceva. Domnu' Paskucz
mi-a spus ca la cat de stangaci desenez casa cu care am venit nu are
cum sa fie facuta de min si sa desenez detaliile de la casa care sunt
prea bine facute sa fie ale mele. Le-am spus ca eu am facut proiectul si
ca mi se pare de doi lei sa muncesc la un proiect si sa ajung in fata lor
si ei sa nu ma creada ca l-am facut eu. ( Stiam cat statusem la fiecare
detaliu in parte sa fie cat mai clar si cat imi luase fiecare detaliu.) Nu m-
a crezut si mi-a spus sa desenez detaliu la streasina. Apoi sa-i spun cu
ce se prinde jgheabul de casa. Le-am raspuns cu un sort de tabla. Au
insistat cu ce se prinde jgheabul de sort de nu cade. Nu am stiut. Si mi-
au zis ca e inadmisibil sa nu stiu cum se prinde jgheabul de sort ...ca se
numesc agrafe. Apoi m-au intrebat ce am pus pe astereala. Le-am spus
ca hidroizolatie. Mi-au spus ca nu, se pune strat de difuzie a vaporilor si
ca pentru hidroizolatie se foloseste tigla....

Si pentru a va arata ca pentru a obtine un drept de semnatura trebuie

sa deschizi larg ochii si sa stii ce fel de indrumator sa-ti alegi, mai jos va
descriu putin si din ceea ce am trait in ultima parte a interviului:

Domnu Paskucz mi-a spus ca ii vine sa-l sune pe indrumatorul meu sa

verifice daca proiectul este facut de mine. I-am spus ca-l rog sa-l sune
daca nu are detector de minciuni la el ca sa verifice. L-am sunat pe
indrumator.
(Indrumatorul meu domnul arh Florescu Dumitru are 78 de ani, pe care
l-am ales pentru a-mi incheia ultimile sase luni din stagiu nu datorita
faptului ca il stiam ca fiind un bun indrumator, care habar nu are la ce
proiecte lucrez sau cu ce ma strofoc si in general si spune doar glume
proaste. Iar el nici macar nu stia unde se afla amplastata locuinta
proiectata de mine ci pur si simplu si-a pus stampila pe proiectul meu).
L-am sunat si a fost de a fost de acord sa-l pun pe speaker.
Conversatia a fost tinuta de domnul Paskucz care i-a spus ca are dubii
ca as fi facut eu proiectul la cum ma prezint. Indrumatorul meu a
raspuns ca din pacate lucreaza in acelasi birou cu mine dar trebuia sa
le zica ca sunt o arhitecta slaba. Domnul Paskucz i-a multumit si l-a
felicitat pentru proiectul reusit, iar indrumatorul le-a multumit pentru
felicitari. .....Eu daca fusesem pana in momentu asta blocata, acum am
ramas fara cuvinte si pur si simplu imi venea sa ies din sala fara a mai
da nici un fel de explicatii nimanui. Dupa ce ca habar nu avea de
proiect, nu fusese indrumator decat cu stampila si numele... isi insusea
si proiectul si laudele...si confirma banuielile comisiei.
 Stiu ca ultimul paragraf este o disputa intre mine si indrumator si imi
asum vina pentru alegerea facuta, dar acest arhitect are drept de
semnatura...
Sper ca cei din generatia mea sa nu ajunga astfel de indrumatori.
• De ce n-ai studiu de insorire? - nu l-a cerut primaria si clientul nu l-a
platit.
De ce nu ai facut studiu de volumetrie si vecinatati? - pentru ca este in
camp casa...
Asta este profilul firmei la care lucrez, facem case in zona
"metropolitana" Bucuresti - raspuns: Schimba-ti locul de munca sau fa o
simulare de proiect care sa treaca prin toate misiunile arhitectului....
Adica imi platesc singura devizist, geotehnician, ridicare topo, studiu de
insorire, etc si fac de la studiu de prefezabilitate pana la urmarire de
santier si "as build" pe un proiect fictiv pe care il inventez eu? - Daca
vrei stampila, da.
Inca ma mai gandesc cum sa il cheme pe clientul meu fictiv care
simuleaza ca imi da multi bani ca sa ii fac eu proiectul perfect. (orice,
dar nu casa, ca din astea stie toata lumea sa faca)
• Îmi aduc aminte de discuţii despre ce "nu contează":
-reabilitările care ar fi fost deja vizate de ministerul culturii- dar a contat
modificările în interior, tehnici folosite..practic mi-au zis că indiferent
dacă proiectul este mai mult decât faţada dacă este avizat de ministrul
culturi nu este valid.
Tot ce am făcut în străinătate nu a fost luat în considerare.
Practic la sfârşit mi s-a explicat că nu am cartuşul care trebuie şi că
dosarele treuie sa fie complete cu toate plansele dintr-un dtac (eu
aveam deja 8 ani de experienţă în domeniu).
• Întâi este important de menționat faptul că înainte să înceapă audierea
propriu-zisă, unul din membrii comisiei a plecat; cu toate că eram
înăuntru deja, cu toate că dosarele mele se aflau pe birou, cu toate că
se derula totul pe timpul meu. Pur și simplu s-a ridicat și a părăsit sala,
altfel pierdea trenul. Ceilalți 3 membri au rămas responsabili de
rezolvarea din burtă, presupun, a mediei aritmetice de la final, care
trebuia să să împartă la 4, că 4 erau, pe hârtie cel puțin.
O, dar pînâ la final avea să mai fie. Mai avea să fie un lung exercițiu de
răbdare. Lângă atitudinea arogantă și comportamentul zeflemitor au
fost momentele de tăcere(LA O AUDIERE!) survenite în urma
întrebărilor retorice(de ex. „Tu ești de-acord cu ce-ai făcut aici?” „Voi la
Iași sunteți toți așa capabili?” „Ce pot eu să-ți fac dacă voi inventați
petehașuri?”) plasate, în mod cert peiorativ. Din cele 4 proiecte pe care
le-am adus, s-a discutat 1. Trebuie să menționez, întrucât chestia asta
m-a scos din minți: după ce a scos dezordonat și amestecat proiectul
din biblioraft unul din cei trei indivizi a început să-mi ceară cutare
planșă care se afla cine știe pe unde în movila din fața lui. Am refuzat
să încep să sap, și-a replicat „Atunci nu mă interesează!”.
 Dialogul „la obiect” a fost scurt: două întrebări din siguranța la incendiu
și o întrebare din bucata de legislație care vizează ofertarea proiectelor.
În rest, rest însemnând 35 din cele 40 de minute petrecute de mine
acolo, nu am înțeles ce s-a întâmplat. Am plecat acasă sigură că am
picat, și iar trebuie să vin de la mama dracului să stau la tir pentru niște
sadici. Am plecat, timorată și umilită. Mare mi-a fost surpriza să aflu că
am trecut cu sfântul 8. Nu am înțeles de unde și până unde întreaga
experiență era premisă de nota 8. Pentru modul în care s-au comportat
„comisarii” eu aș fi bănuit că primesc un super -8 și cu bilet de „adio,
tată!” de la colectivul național de arhitecți emeriți. Dar, ce știu eu...
Am plecat, pe blat cu un fost coleg de an, pentru pierdusem trenul; s-a
dat peste cap programul(pentru că a întârziat comisia dis de dimineață;
n-am cum să mă înșel - am fost prima venită, înaintea secretarului, la
ora 6 și ceva).
În linii mari, a fost o experiență ABOMINABILĂ pe care nu o doresc nici
dușmanilor. Sper ca pe viitor să se dilueze aroganța obositoare a
membrilor comisiilor de evaluare și să creștem exigența în materie de
evaluare efectivă a cunoștințelor.
• Primul interviu: S-a mizat foarte mult pe opinia personala a comisiei in
legatura cu estetica lucrarilor; Nu s-a luat in considerare statutul de
"stagiar" (puterea limitata de decizie in fata arhitectului indrumator); Nu
s-a pus accent pe cunostintele dobandite pe perioada stagiului
(cunostinte tehnice, legislatie - comisia a dovedit lacune in cunoasterea
acesteia, colaborarea cu alte specialitati, vizite pe santier etc.); Nu s-au
atins cele 4 criterii descrise in metodologia examenului (singurul criteriu
pe care s-a insistat a fost calitatea mediului de proiectare); Timpul
alocat interviului a fost limitat, comisia tragand concluzii doar din
prezentarea unui singur proiect (interviul s-a desfasurat spre seara,
comisia grabindu-se sa termine); La un moment dat in sala a ramas un
singur arhitect; S-au facut reprosuri de tipul "de ce nu ai spus ca nu ti-a
placut mediul in care ai lucrat" sau "de ce nu ai spus ca proiectele la
care ai lucrat nu sunt bune".
Al doilea interviu: S-a desfasurat excelent; Comisia a urmarit toate cele
4 criterii descrise in metodologia examenului; S-au pus intrebari din
legislatie (comisia a dovedit o buna cunoastere a legislatiei in vigoare),
s-au testat cunostintele tehnice, s-a punctat relatia cu celelalte
specialitati participante la proiect si experienta dobandita pe santiere;
S-a urmarit cunoasterea activitatii stagiarului (atat in biroul unde s-a
desfasurat stagiul, cat si in afara lui); A fost evaluata corect relatia
stagiar - arhitect indrumator.
• Prezentarea a inceput cat se poate de normal. Am enumerat proiectele
dupa care am ales unul dintre ele pentru a incepe discutia. Am fost
intrebat unde este amplasat terenul respectiv, prezentand planurile de
incadrare in zona si cel de situatie. Urmatoarele intrebari au fost legate
de existenta unor arii protejate in zona si unitatea zonei. Am raspuns
concret intrebarilor, oferind explicatii lamuritoare pentru a expune cat
 mai clar contextul proiectului. Au urmat intrebari legate de concept si
modul de gandire al volumetriei si amplasarii constructiei pe teren. Am
explicat rationamenul si conceptul general al cladirii, pentru care
membrii comisiei nu au avut nicio obiectie. Dupa prezentarea
conceptului, am vrut sa prezint proiectul din punct de vedere al
misiunilor arhitectului si modul lor de aplicare (de la discutiile cu
beneficiarul si stabilirea temepi de proiectare, perioada in care aceasta
se poate modifica si completa, obtinerea CU si a avizelor prevazute
etc.) dar am fost intrerupt de unul din membrii comisiei cu o intrebare
referitoare la un detaliu de fundatie (mai exact, cum se hidroizoleaza
fundatia unei case lipita la calcan fara subsol - mentionez faptul ca
proiectul meu consta intr-o cladire alipita la calcan). Raspunsul logic a
fost ca nu e nevoie de hidroizolatie pentru talpa de fundatie daca nu
exista subsol, mai ales daca este situata deasupra adancimii de inghet,
fiind nevoie doar de o bariera hidroizolanta intre fundatie si inchiderile
verticale de deasupra. Aparent raspunsul nu a fost multumitor pentru ei.
Apoi, am explicat procesul de hidroizolare a unei fundatii in general, cu
particularitatea plasarii langa calcan (sprijinirea calcanului vecin pentru
realizarea sapaturii, montarea cofrajului, aplicarea membranei
hidroizolante, a armaturilor si turnarea betonului). Iarasi nu a fost un
raspuns multumitor. In aceasta situatie, am ramas oarecum blocat,
pentru ca nu mai intelegeam ce anume nu e corect. Am prezentat poze
de pe santier din faza de turnare a fundatiilor care sa imi sprijine
argumentele. Au urmat critici despre stadiul in care se afla cladirea
respectiva (erau ridicate doar fundatiile si stalpii parterului) si despre
faptul ca nu am prezentat o cladire completa (citez "noi vedem aici niste
randari frumoase, dar vrem sa vedem si noi cum arata in realitate, daca
este acelasi lucru cu ce ai proiectat"). Nu are sens sa spun ca nu este
un element pe care il pot controla eu, si cu atat mai putin un criteriu de
evaluare. In plus, nici macar nu s-au mai studiat celelalte proiecte, care
erau in stadii mult mai avansate de constructie. Nu mi s-au pus intrebari
de legislatie, nu mi s-au pus intrebari care sa verifice celelalte aspecte
ale proiectarii. In schimb, am fost intrebat de ce vreau sa-mi iau dreptul
de semnatura asa repede, pentru ca doar ce am terminat cei 2 ani de
stagiu si deja am venit la examen.
O scurta recapitulare si concluzie: am inceput sa prezint proiectul intr-
un demers logic, am fost intrerupt chiar la inceput in timp ce explicam
care sunt misiunile arhitectului si cum au fost aplicate pe proiect, mi s-
au pus intrebari tehnice la care am raspuns (in opinia mea corect) dar
ei nu au fost de acord cu raspunsurile primite (in schimb nu mi s-a
explicat de ce nu e corect ce spun) si am fost criticat ca nu am
prezentat proiecte gata construite.
Nu am fost evaluat conform celorlalte criterii, dar pentru care am fost
notat.
• s-a comentat calitatea arhitecturii, scara mare a proiectului, mi s-a atras
atentia ca la astfel de gabarite, contributia mea a fost prea mica (am
pus cote, am calculat suprafete, am detaliat anumite zone, dar nu am
 participat la discutii cu investitorii, la contractare, la urmarirea lucrarii
etc)
• S-a discutat despre: concept, variante, probleme de proiectare, buget,
in ordinea asta
• Multe din intrebarile comisiei sunt directionate catre solutia de
arhitectura, fara a se lua in calcul faptul ca stagiarul nu are forta de
decizie in acest sens.
De asemenea, se practica intrebari privind legislatia cu un grad de
specificitate nerealist. Acestea ar trebui sa aiba un caracter general, de
sinteza.
Nu in ultimul rand, se practica intrebari al caror raspuns poate fi usor
interpretabil, cum ar fi arhitecti favoriti, surse de documentare folosite,
etc.
• Au fost intrebari extrem de pertinente, intrebari la care orice arhitect cu
drept de semnatura ar trebui sa fie capabil sa raspunda.
Intrebari legate de constructia in zone protejate/situri arheologice
Caiete de sarcini - ce contin, cand sunt necesare
Intrebari legate, participarea la vizitele pe santier si modul de corectare
a erorilor aparute
Dificultati aparute pe parcrusul proiectului
Intrebare generala despre o cladire contemporana in Romania.
• Pentru cladirea de birouri - intrebari despre contextul urban si
amplasarea pe teren, scheme functionale, ce a stat la baza
planimetriei, concept, elemene legate de PSI, amenajarea interioara,
arhitectura cladirii si ce stil abordeaza, iar in final de ce vrei dreptul de
semnatura, cum iti vei fructifica acest drept, esti in stare sa iti faci clienti
etc...
• Am fost rugata sa aleg cel mai reprezentativ proiect din cele 3 cu care
am venit si sa il prezint. Intrebarile puse s-au referit mai ales la partea
conceptuala a proiectului si la evolutia sa, pentru ca la final sa se
insiste mai mult pe partea de detalii de arhitectura si de urmarire de
santier.
• Interviul s-a desfasurat pe durata a 40 de minute in care s-au pus mai
multe intrebari pe concept, proiect tehnic si executie.
• Prima oara: Am adus inclusiv macheta facuta pentru locuinta
unifamiliala adusa, stiind ca avem prea putine ocazii sa lucram la
macheta si gandidu-ma ca ar putea fi un plus. Povestind despre casa si
cum a fost gandita, am mentionat, in context, ca in zona exista un PUZ
conform caruia s-ar putea construit pana la P+6 pe terenul unde este
locuinta, dar acesta este inconjurat de alte case si acest lucru nu se va
intampla prea curand. Din acest moment, domnul Borda a deturnat
complet discutia si mi-a pus intrebari despre acel PUZ. Am incercat sa
opresc acest lucru, am fost complet sincera si am spus ca nu stiu foarte
multe lucruri despre PUZ-ul respectiv si ca as dori sa imi prezint
propriile proiecte. Dansul mi-a spus explicit ca nu il intereseaza, ca este
important sa vada pozitia mea ca arhtiect si a insistat in repetate
randuri sa dezbatem PUZ-ul, desi dansul nu era in tema, iar eu stiam
prea putine despre acel PUZ pentru a ii raspunde la intrebari. Unele
dintre aceste intrebari au fost: de ce consider ca a facut primaria un
astfel de PUZ, la care am raspuns ca este probabil (o supozitie, altceva
nu puteam) din cauza unor terenuri vaste din zone care pot fi
exploatate imobiliar, iar zona in care am construit noi locuinta
unifamiliala este deja o zona rezidentiala, dens construita si nu se va
schimba prea curand, chiar daca este prinsa in PUZ si acum, legal, se
poate pana la P+6. De asemenea, acelasi domn (aproape doar dansul
a vorbit atunci), a insistat sa ii prezint o "analiza a sitului" pentru acesta
locuinta, ceea ce bineinteles ca nu aveam. Este un proiect la care s-a
facut deja receptie, aveam poze din santier, macheta, concept (nu ceea
ce considera dansul concept). Despre celelalte doua proiecte abia daca
am apucat sa spun doua cuvinte. Mi-a lipsit nota de trecere la o singura
categorie, dar nu stiu care este aceea.

A doua oara: discutia a fost civilizata deoarece in comisie era si

doamna Iulia Stanciu, singura persoana din toate comisiile care s-a
purtat echilibrat si civilizat. Mentionez ca am fost de fiecare data la alta
comisie. De data aceasta, discutiile au fost cu totul altele, mai mult
despre calitatea arhitecturii, un element pe care-l putem controla prea
putin, mai ales in cadrul stagiaturii. Era un domn tanar in comisie, nu
stiu cine e, care in timp ce prezentam proiectul cu pensiunea facuta pe
fonduri europene, dansul schita concepte. A fost foarte dezamagit ca
nu am raportat cladirea la mediul natural spectaculos din zona. I-am
spus ca acest proiect, destul de amplu, a fost facut pentru un beneficiar
care este dezvoltator, ca prima conditie a fost sa se incadreze in bugtul
de 200.000 Eur de la fondurile europene. Am facut 4 astfel de pensiuni
si oricine a facut un astfel de proiect stie ca atunci cand se ajunge la PT
si la devize, aproape orice element in plus (pergole, spatii interstitiale,
terase, etc), aproape orice iese din norma, genereaza niste costuri si
bugetul este cu mult peste 200.000, asadar, acele lucruri dispar si
ramane o cladire simplista. Nu este un proiect de care sa fiu mandra,
dar este un proiect corect, simplu si detaliat - pentru ca ASTA AVEAM.
Stiam ca este necesar sa aduc proiecte la faza PT, si la aceste
pensiuni, printre putinele proiecte la care s-a contractat si faza de
detaliere, aveam materialele necesare. Am prezentat proiectul cu
etajarea cladirii de birouri unde s-a considerat ca nivelul de detaliere nu
este suficient, dar iarasi - aceeasi situatie, era unul dintre cele mai
detaliate proiecte pe care le aveam. Domnul Marius Miclaus mi-a
recomandat sa detaliez indendent proiecte, ca un fel de hobby, si sa
ma inscriu la mai multe concursuri. La casa prezentata, am fost
intrebata de detalieri, desi proiectul nu ajunsese in acea faza niciodata
si am fost intrebata despre cum a fost facuta casa, daca nu s-au dat
detalii. Genul acela de intrebari m-au facut sa cred ca dansii traiesc intr-
o realitate complet paralela cu cea in care traim noi, alti arhitecti,
stagiari sau nu. In aceasta sesiune am mentionat ca sunt si voluntar la
De-a Arhitectura si ca sunt indrumator la clasa I. La final, comisia a
hotarat ca sunt intr-o zona de limita si ca pot fi promovata, sau nu, dar
ar trebui sa raspund unei intrebari "de baraj". Aceasta intrebare a fost
sa numesc trei stiluri de arhitectura post-moderne, arhitecti si cladiri
reprezentative. Pentru prima oara in viata, aici a intervenit un blocaj
extraordinar deoarece insasi intrebarea mi s-a parut un soi de insulta.
Nu contest ca genul acesta de cunostinte ar putea fi utile cand discuti
cu un profan, dar in biroul unde lucram (varsta - 25-65), nimeni nu a
putut raspunde la acea intrebare si toti au considerat ca era un lucru
derizoriu. M-am balbait, am incercat sa zic ceva de Louis Kahn,
uitasem tot si eram ca un animal la abator. Am fost intrebara de
arhitectul favorit, am vrut sa spun despre Peter Zumthor, dar nu mai
stiam sa-i spun numele sau vreo lucrare. Atitudinea era de inchizitie si
nu invita o discutie civilizata. Am incercat sa explic ca nu sunt genul de
persoana care retine nume, date, locuri, ca am avut probleme cu asta si
la cursurile de istorie, dar m-am descurcat si asa, ca nu consider, ca
om si ca arhitect ca este esential sa detii aceste informatii intrucat sunt
toate disponibile, la fel si detaliile tehnice. Este important sa cunosti
principiul, sa intelegi cum unii arhitect au influentat lumea si structurile
sociale. Sunt o persoana care citeste foarte de mult, cu precadere
despre aspecte sociale care ne influenteaza viata, iar teoria arhitecturii
nu m-a pasionat. Asta nu ma face un arhitect prost, incomplet sau
incapabil, pentru ca sunt numeroase moduri de arhitectura. Pentru ca
nu am raspuns corespunzator la intrebarea cu stilurile, am picat. Din
nou. Domnul respectiv m-a intrebat cum pot eu sa-i invat pe copiii de
clasa I, daca nu stiu asemenea lucruri. Imi vine sa rad cand imi
amintesc, deoarece asta inseamna ca nu intelege cum functioneaza
copiii, oamenii si nu stie nimic despre De-a Arhitectura, un program
extrem de important, care ofera un context real copiilor si o altfel de
intelegere a spatiului construit. Acolo trebuie sa se lucreze pentru a
preveni o situatie in care suntem acum, care nu tine doar de arhitecti.
Eu mi-am dat seamana ca acolo pot avea un impact, pentru ca adultii
care vin la noi si carora le lipseste aceasta educatie, cu greu mai pot fi
schimbati. Mi s-a imputat ca eu, ca arhitect, trebuie sa am o putere de
convingere asa de mare incat sa conving beneficiarul sa faca ceea "ce
trebuie" si de asemenea, ca daca beneficiarul modifica proiectul si
rezulta ceva "urat", trebuie sa renuntam la acel proiect. :) Excelent sfat
in cariera!!!!! (si am zis nu, si personal, si in birou, la multe proiecte -
dar a fi muritor de foame nu este onorabil in societatea actuala).

A treia oara: realizez acum, scriind, ca mi s-au incurcat amintirile.

Episodul cu domnul mai tanar care schita alternative la pensiunea pe
fonduri s-a petrecut la a treia sesiune, respectiv alta comisie. In aceasta
era acest domn mai tanar (si idealist), un domn muuuult mai in varsta si
agresiv si un domn, am uitat cum il cheama, de prin Satu Mare/Baia
Mare, face pavilioane pentru uniunea artistilor si din protofoliul dansului,
pare ca este abonat acolo. Pe el l-am avut si la sesiunea a doua si si-a
amintit de mine si ca am picat. Aceasta sesiunea a fost o experienta
cumplita, nivelul de agresivitate crescand de la o sesiune la alta si
aceasta fiind apogeul. Nu stiu sa ma fi simtit vreodata mai umilita.
Domnul cu uniunea artistilor, ca altfel nu stiu cum sa-l numesc, ma
intreba despre arhitectura fermelor (am facut in jur de 6-8 ferme si alte
proiecte industriale - fabrica de prajituri - crestere pui, ovine, bovine, si
mai recent, porci, inclusiv am fost sa vizitez ferme in Spania pentru a
ma documente). Ferma este efectiv un mecanism si functioneaza ca
atare, arhitectura industriala pune alte probleme, si inca o data, si acest
proiect era facut pe fonduri. Asadar, halele respective si constructiile
anexa (filtru sanitar) erau facute strict pentru a satisface nevoile si nimic
mai mult. Domnul respectiv mi-a zis ca aceste proiecte sunt facute de
ingineri si noi doar semnam si ca nu am fost eu pe un asemenea
santier, ca e clar ca nu stiu nimic despre asta. Retrospectiv, nu pot sa
nu ma gandesc daca atitudinea aceasta era diferita daca nu eram
femeie. Inca nu pot sa cred cand imi aduc aminte de acest moment ca
s-a intamplat, ca in 2017 exista momente de acestea. Nu cunosc in
detaliu traiectoria profesionala a niciunuia din comisia de atunci, nici
numele nu le stiu. Stiu doar ca se raportau la lucruri care nu faceau
subiectul proiectului si pot presupune ca niciunul nu a facut vreun
proiect industrial, nu stiu ce sa zic despre proiecte pentru accesarea
fondurilor europene. Pe scurt, la casa care avea o arhtiectura
interesanta ma intrebau de detalii, la pensiunea care era detaliata si
avea un proiect mai complex, ma intrebat de concept, de legatura cu
situl si de calitatea arhitecturii (pe care nu am controlat-o deloc), iar la
ferme si proiectele industriale ma intrebau de fatade armonioase. Si in
acest caz, au simtit nevoie de o lovitura finala, iar domnul cu uniunea
artistilor m-a rugat sa numesc trei arhitect care au absolvit din scoala
Bauhaus. Fix asa suna intrebarea. Am spus ca a fost fondata de Walter
Gropius, dar ca alti arhitect nu stiu. Am incercat sa extrapolez, sa le
impartasesc despre cum functioneaza gandirea mea critica, crezand ca
e mai important decat sa insir niste nume. Am incercat sa fac o referire
la ce cistisem in acest articol: http://www.archdaily.com/769864/baby-
rems-and-the-small-world-of-architecture-internships, incercand sa
zugravesc o imagine de ansamblu, pentru mine fiind mai important cum
se propaga astfel informatia, cu se influenteaza unii pe altii si cum este
totul legat. Mi s-a zis ca "nu am spus nimic cu asta". Am picat cu note
foarte mici, probabil in lowest 10% din cei 200 sau cati am fost. Le-am
spus ca nu stiu ce pot sa fac decat sa-mi schimb locul de munca,
pentru ca doar acel fel de proiecte am, la acel nivel. Cand am iesit, ma
asteptau 5 prieteni, majoritatea arhitect, sa ma susinta, respectiv
consoleze. Am izbucnit in plans pentru ca m-am simtit infranta si am
simtit ca munca de 3 ani este egala cu zero, conform acestor "jurati".
Oameni care nu traiesc in Bucuresti, unii care au inceput cariera in
institute de proiectare unde nici nu se punea problema de toate
aspectele legale de business si lucrul cu oamenii. Oameni care sunt
 "abonati" la diverse institutii si care efectiv nu traiesc in aceeasi realitate
in care traim ceilalti. Aceasta a fost senzatia mea.
• La prima sustinere am prezentat proiectele. Pana aici a fost totul ok. La
finalul interviului m-au intrebat de partea de deviz si receptie si alte
lucruri ce tin de partea birocratica ale unui proiect. Am raspuns sincer
ca nu am participat la aceste faze in mod direct deoarece arhitectul
indrumator a evitat la toate proiectele prezenta mea in aceste faze. Din
pacate nu am avut acces la aceste informatii doar din ce este specificat
in legislatie. Mi s-a zis ca asta ma face un simplu proiectant si nu
indeplinesc conditiile de a obtine dreptul de semnatura. Dar in acelasi
timp nu ar trebui sa platesc pentru lipsa de responsabilitate a
indrumatorului tinand cont ca aceste informatii fac parte din
responsabilitatile lui odata ce a acceptat acest rol. Rezultatul evident a
venit negativ la primirea rezultatelor.
La a doua sustinere, desi eram pregatita pentru toate intrebarile avute
la primul interviu, discutia a fost mult mai lejera si nu a avut nici o
legatura cu aceste intrebari. Au fost intrebari legate de nivelul
participarii mele la proiectele prezentate. Cum as evalua un proiect
daca ar veni cineva si ar solicita un proiect de casa mai special (de
concurs)/cati bani as cere. Si care sunt arhitectii preferati; aceasta
intrebare mi s-a parut putin ciudata pentru in examen de drept de
semnatura.
• Intrebari despre concept, structura, materiale, instalatii (pe care s-a
insistat mai mult deoarece nu cunosteam perfect domeniul), costuri,
santier, executie, participarea la proiecte.
• Am aratat ca am trecut prin toate fazele, ajutat de intrebari de la
membrii comisiei.
• Întrebări primite: Ce vreau sa fac dupa dobândirea dreptului de
semnătură? Din ce motive am ales solutiile, avand in vedere ca existau
mai multe solutii din punct de vedere tehnic, estetic etc (pentru a
intelege proiectul). Pe baza proiectului întrebări din legislatie, dar ceva
uzual.
• La inceputul interviului mi s-a adus la cunostinta ca o sa parcurgem
toate etapele din misiunile arhitectului si faptul ca membrii comisiei vor
sa vada modul in care am participat la aceste etape. Eu am inceput sa
povestesc intalnirea cu beneficiarul, tema de proiect, certificatul de
urbanism etc.. dupa care am fost intrebata de Planul Urbanistic General
si UTR-ul in care se incadreaza proiectul. Eu am enumerat
reglementarile descrise in UTR-ul respectiv (POT,CUT, retrageri, regim
de inaltime etc..). Problema comisiei era faptul ca la autorizatia
proiectului respectiv Primaria orasului a cerut o retragere care nu era in
condordanta cu UTR-ul respectiv. In consecinta am fost acuzata ca nu
respect legile si ca ei nu poate sa-si dea acordul pentru cineva care nu
respecta legile tarii. Mie mi se pare o acuzatie destul de dura mai ales
ca din pacate nu posed de capacitatile si putera de a rezolva
disconcordantele dintre Primarie si PUG-ul orasului. Nici nu cred ca un
 architect stagiar ar trebui sa le aiba. Eu cunosc legile si am dorinta,
vointa si determinarea sa le respect.
Dupa care a urmat o serie de intrebari privind structura si instalatiile
(elaborarea proiectelor de specialitate) la care dupa parerea mea am
raspuns destul de bine si nici nu am primit un feed-back contrar.
La sfarsitul interviului am fost intrebata daca doresc sa fiu sef de
echipa in cadrul firmei in care lucrez, la care am raspuns ca
deocamdata nu am astfeli de dorinte si nici acum nu inteleg ca de ce
lipsa acestui scop ma impiedica sa dobandesc dreptul de semnatura.
Sunt foarte multi arhitecti is cadrul firmei in care lucrez care au dreptul
de semnatura si nu sunt sefi de echipa. Consider ca pot exista si alte
motive pentru care un stragiar isi doreste dreptul de semnatura.
In urma interviului eram convinsa ca la intrebarile tehnice si care tin de
misiunile arhitectului am raspuns corect, in proiectul prezentat am
parcurs toate etapele din misiunile arhitectului si in continuare consider
ca am participat activ si profesional in cei doi ani de stagiatura. In cazul
in care comisia considera ca nu sunt pregatita pentru dreptul de
semnatura as dori sa primesc un feedback din partea comisiei din care
sa inteleg spre ce directie sa ma dezvolt sau ce sa imbunatesc.
Multumesc pentru aceasta ocazie si sper ca la urmatorul interviu o sa
primesc raspuns la intrebarile descrise.
• Nu mai retin exact totul.... Stiu ca il general intrebarile s-au referit la
detalii de conceptie, mod de tratare a elementelor unei constructii
existente, abordarea componentelor artistice, studiile de specialitate
necesare. De asemenea, a trebuit sa detaliez o experienta de santier
(nu aveam in portofoliu prea mult, nici la activ prea multe executii,
nefiind nici clar la vremea respectiva cum demonstram activitatea pe
santier) - in ce a constat, care au fost responsabilitatile mele, cum am
tratat problemele aparute, cum le-am rezolvat....
• In prima sesiune din dec 2016 s-a pus accent doar pe aspectul estetic
al proiectelor, pe felul in care au fost tratate si rezolvate volumele
studiate, pe parerea subiectiva a comisiei legata de proiecte, fara a fi
adus in discutie contextul legal in care s-au desfasurat acestea,
normativele respectate sau detaliile tehnice si urmarirea de santier.
In sesiunea din iunie 2017 (am fost la o alta comisie fata de decembrie)
discutia avuta a fost mult mai constructiva si mai profesionista,
discutandu-se toate aspectele construirii unui imobil, inclusiv cel estetic,
evident, mi s-a spus ca se vede din proiecte ca am lucrat la ele, ca am
fost pe santier, ca stiu detaliile de executie, motivele nepromovarii fiind
tot cele din considerente subiective estetice, dupa cum mi s-a spus.
Cred ca se omite faptul ca stagiul are o durata de 2 ani, in care foarte
putini au sansa sa treaca prin proiecte mari, nu doar locuinte, sa
parcurga in totalitate un proiect in toate fazele lui.
• Câteva întrebări despre proiecte, aspecte tehnice și legislație, șantier și
rolul meu în echipa
• Prezentare detaliata a proiectelor din partea mea, si cateva intrebari pe
parcurs din partea evaluatorilor.
• In primul interviu s-a analizat locuinta unifamiliala si s-au facut
comentarii legate in mare parte de solutia arhitectural-urbanistica alese
de client si seful de proiect. S-a concluzionat faptul ca proiectul nu este
bine integrat in sit deoarece POT si CUT sunt prea mari (desi respectau
reglementarile din UTR). S-a apreciat faptul ca locuinta putea sa fie "
mai frumoasa" si putea sa aiba o alta solutie. Membrii comisiei au
refuzat sa analizeze si alte proiecte in afara de acesta. In concluzie am
fost respins. In cel de-al doi-lea interviu s-au analizat doar detaliile
tehnice pentru unul dintre proiecte si s-au pus intrebari din istoria
arhitecturii.
• Am prezentat sistematic 3 lucrari din portofoliul ( 2 locuinte si
ApartHotelul), mentionand in prezentare discutiile cu beneficiarii, tema
de proiectare, concept, scheme functionale, volumetrice, detalii de
executie etc.
Intrebarile juriului: In general cereau explicatii suplimentare referitoare
la proiectele prezentate, dar am primit si intrebari de cultura de
specialitate sau intrebari tehnice.
• Intrebari despre relatia cu zona finisaje detalii
• din primele 2 minute dupa ce s-a uitat doar un membru al comisiei
peste dosarul meu , s-a oprit tot interviul blogandu-se pe subiectul
santierului, ceilalti membri incercand sa depaseasca momentul pozelor
de pe santier nu s-a putut si in urmatoarele 5 minute s-a tras concluzia
ca ar fi bine sa vin si a doua oara
• Intrebarile au atins toate criteriile de evaluare, anuntate inaintea
interviului pe site-ul OAR.
• Am vorbit despre preturile de proiectare, despre misiuni prin care am
trecut prin proiectele prezentate.
• 1. Iunie 2015, nu erau suficiente proiecte consistente; 2. Septembrie
2015, nu a fost ok stilul caselor si mediul de lucru; 3. Iunie 2016, mi s-a
recomandat sa schimb mediul se lucru deoarece este mediocru si este
nevoie de excelenta pentru acest drept; 4. Iunie 2017, am fost cu
amenajare interioara care le-a placut, insa motivul lor este ca nu imi
trebuie acest drept de semnatura pentru a face amenajari, nu am
nevoie de asa ceva.
• Interviul s-a desfasurat intr-o atmosfera de intimidare, cu intrebari nu
neaparat dificile cat parsive (sic), cu subintelesuri si implicatii indirecte,
subliminale. Raspunsurile mele nu erau urmate de confirmari sau
infirmari din partea comisiei, deci nu stiam in ce masura am raspuns
(mai mult sau mai putin) corect la intrebarile emise cu "dibacie" de catre
comisie. Intrebarile nu erau directe si clar formulate, iar feedback-ul
comisiei netransparent. S-a mers aproape integral pe formula "OK, am
notat sau retinut raspunsul tau...urmatoarea intrebare". Am resimtit un
aer de superioritate nejustificat, din punctul meu de vedere. O singura
persoana din cele 4 a avut o atitudine binevoitoare. Ceilalti 3 au avut o
 atitudine uneori chiar agresiva, dintre care s-a remarcat in mod special
un tanar domn arhitect. M-am simtit ca un student de anul I la un
examen cu d-l Alexandru Sandu, si mi-am amintit din nou de aroganta
des intalnita in domeniul nostru. Din pacate insa, eu nu mai eram
student boboc, iar nici unul dintre distinsii membri ai comisiei nu se
ridica la anvergura unui profesor universitar de calibrul d-lui Sandu, luat
aici ca un exemplu pur intamplator.
• Discutie destul de pertinenta. S-a discutat pe un singur proiect de
locuinte colective, restul doar s-au rasfoit. S-au analizat plansele,
inclusiv cele de detalii, si s-a dezbatut pe baza lor.
• Despre legea locuintei 114, suprafete minime , despre adancimea de
fundare, despre dimensionarea grinzilor.
• Am discutat despre un singur proiect (locuinta unifamiliala) de la analiza
contextului urban si a datelor de tema pana la detaliile de executie.
Intrebarile care m-au pus in dificultate au fost legate de concept
respectiv "Care este filozofia casei?". Nu aveam pregatit un raspuns
pentru ca in contextul dat, situl mic, retrageri, casa a reprezentat mai
mult o ecuatie de rezolvat si a permis putin fantezie. Solutia a fost
curata, estetica, potrivita, insa comisia ar fi vrut si o filozofie in spate.
Le-am inteles argumentele si sunt de acord insa spre ce indeamna
mediul academic sa tintim se afla la varful piramidelor de nevoi ale unui
arhitect in piata muncii. Cel putin in stagiu, te gandesti mai putin la
faima si filozofia arhitecturii proprii ci incerci sa inveti sa rezolvi
probleme cat mai eficient, corect (principial) si curat estetic. Mai ales ca
nu tu decizi cursul proiectelor ci indrumatorul. Nu poti fi penalizat pentru
deciziile sau lipsurile indrumatorului.
• Foarte frumos am avut o discuție de 1 ora pe baza alegerii de materiale
si implicarea mea in discutiile cu beneficiarii
• Din fiecare proiect prezentat intrebarile au fost legate de cunoasterea si
respectarea normativelor in vigoare (norme PSI, izolare termica si
fonica etc). Intrebarile nu au vizat organizarea functionala si nici
reglementari urbanistice.
• Interviul a cuprins mai multe întrebări legate de proiect însă au făcut
referire foarte puțin la partea de arhitectura, deoarece arhitecții din
comisie erau mai mult interesați de proiectul de instalații și structura.
• Tehnice si de legislatie pe baza proiectelor prezentate, de cultura
generala pe baza zonei din care provin...
• Interviul a avut durata de aproximativ 70 min, unde am discutat atat
despre mine si parcursul meu profesional pana in momentul sustinerii
examenului, despre mediul de lucru in care mi-am desfasurat
activitatea pana in acel moment, cat si despre cele doua proiecte
pregatite pentru a fi prezentate.
Intrebarile despre proiect au fost de ordin functional, conceptual dar in
cea mai mare parte au fost intrebari tehnice.
Descrierea unor materiale folosite, sisteme de etanseitate, descrierea
detaliilor si ce alte sisteme similare s-ar fi putut folosi.
 Am mai primit si intrebari legate de arhitecti preferati si sau stil de
arhitectura preferat.
• Nu mai tin minte exact, dar au fost întrebări legate de proiecte şi din
legislație
• Am primit intrebari legate de proiectele prezentate, legate de intentiile
de viitor, de cultura profesionala, responsabilitatea ca arhitect, consider
ca au fost intrebari de bun simt.
• Mi s-au intrebari despre management, istoria arhitecturii dobrogene,
teoria arhitecturii, unii stagiari pun mai mult accent pe practica si nu pe
teorie.
• Interviul s-a desfasurat intr-o atmosfera colegiala, intrebarile au fost de
bun simt si au fost in legatura cu tipul de termoizolatie folosit in proiecte
si de ce, formula scarii, latimea culoarului de evacuare, fluxuri
functionale etc
• discutie pe proiect cu privire a respectarea normelor de siguranta in
constructie, reguli de proiectare etc
• S-a desfasurat bine

8. ÎN URMA INTERVIULUI, CE PĂRERE AVEȚI DESPRE PROCEDEUL DE

OBȚINERE A DREPTULUI DE SEMNĂTURĂ?
• Mi se pare absolut normal sa se ceara proiecte la nivel de proiect
tehnic, sa se ceara detalii tehnice si explicatii. OAR-ul a prezentat
inainte de examen o lista cu cerintele ce trebuie atinse in momentul in
care se intra in examenul de obtinere a dreptului de semnatura. Multi
din cei care au participat la examen in sesiunea din dec.2015 nici
macar nu citisera acele cerinte. Evident au picat mai mult de jumatate.
Avand in vedere responsabilitatea pe care si-o ia un arhitect in
momentul in care isi pune semnatura, mi se par corecte cerintele din
partea ordinului. In sesiunea in care am fost eu, din discutiile cu fostii
colegi, promovarea examenului a fost destul de obiectiva. Cei care au
prezentat ce s-a cerut, au promovat. Ce nu mi se pare in regula este
atitutindea pe care o au anumiti membrii ai comisiei fata de colegii lor
de breasla mai tineri, din ce am auzit de la alte comisii.
• a fost in regula, poate comisia ar putea sa stabileasca mai clar cum sa
fie materialul de prezentare, intrucat am vazut colegi care prezentau
material de tip revista cu 70%randari si altii precum subsemnata care
au expus material -realist cu ce se depune in dosarul de autorizare si
pentru executie (+volumetrie redata in randari si schite cca 3pagini).
• O parere foarte proasta, nu este deloc normal ce se intampla.
Evaluarea este foarte subiectiva, se comenteaza pe solutii ce au fost
stabilite impreuna cu un arhitect indrumator cu minim 5 ani de
experienta, cu drept de semnatura. Evaluarea ar trebui sa fie doar o
formalitate, sa arate faptul ca arhitectul stagiar stie ce trebuie sa
contina un proiect, stie unde sa caute in cazul in care are neclaritati si
proiecteaza corect din punct de vedere legislativ. Nu este normal sa
comentam solutia de arhitectura, ci continutul proiectului, deoarece,
 dupa obținerea dreptului de semnatura, arhitectul- sef de proiect este
cel responsabil in fata legii si in fata beneficiarilor, nu membrii comisiilor
de evaluare! Totodata, ar trebui sa le amintim faptul ca ei nu au dat
niciun examen si cu toate acestea, au drept de semnatura! Pe ei cine i-
a evaluat si cum?
• - nu exista niste criterii clare, pare ca tine mult de noroc;
- membrii comisiei nu pot lasa afinitatile sau animozitatile fata de
arhitectul indrumator deoparte (o colega nu a fost lasata sa prezinte un
proiect la care a lucrat in faza PT deoarece unul dintre membrii comisiei
participase la faza DE si era un subiect sensibil pentru el; putea pur si
simplu sa se retraga din discutie, insa i-a interzis candidatei sa discute
despre respectivul proiect);
• Procedeul a fost corect si dificil
• Totul depinde foarte mult de membrii comisiei in care sustii interviul
exista arhitecti cu o anumita notorietate legata de placerea cu care pun
bete in roata tinerilor arhitecti, lafel cum exista arhitecti binecunoscuti
pentru bunul simt si open mindfulness. Nu stiu care au fost experientele
altor colegi la comisia pe care am avut-o eu, insa experienta mea a fost
una echilibrata.
• Procedeul de intervievare nu reflecta adevarata calitate a arhitectului de
a proiecta, desena, si concepe un proiect integral in limitele legale cu
consideratie fata de reglementarile de protectie la foc, siguranta si
calitatea sanatatii populatiei, cat si estetice ale cladirii.
• mult mai greu decat in alte tari - ex. Suedia, Olanda, Spania si Italia
• Prea facil. Nu consider ca modelul de evaluare este destul de relevant.
• Mentionez ca examenul s-a desfasurat acum 4 ani si ma raportez la
modul de organizare de atunci. Din punctul meu de vedere, examenul a
fost unul cat se poate de lejer, unele intrebari au fost dificile, insa
accesibile pentru o persoana care are o experienta de minim 2 ani in
domeniul proiectarii (stagiatura facuta in mod real). In general am o
parere cat se poate de buna despre examen.
• Foarte usor, oricine poate sa prezinte 2 proiecte chiar daca nu a lucrat
la ele. Nu exista nici o modalitate prin care sa ti se evalueze corect
cunostiintele. Daca esti un bun orator nu vei intampina nici o problema
in a lua dreptul de semnatura in conditiile actuale.
• Multe lucruri sunt mult prea subiective iar daca indrumatorul nu a avut
decat proiecte de reabilitare termica sau altceva ce nu arata "de
revista" atunci sigur stagiarul va pica.
• E foarte dificil. Asteptarile sunt nerealiste si pregatirea din timpul
stagiului insuficienta.
• lejer pentru un anumit tip de arhitect (cu initiativa proprie si „militant”),
greu pentru alt tip de arhitect (profesionist in detalii tehnice), in conditiile
in care ambele directii sunt similar de dificile.
• Irelevant, de-a dreptul o pierdere de timp si bani.....din punctul meu de
vedere, observatii de genul celor amintite mai sus asupra unui proiect
autorizat de catre institutiile competente si executat nu isi mai au locul,
 de ce inginerii nu au perioada de stagiu ???? de ce stagiatura dureaza
2 ani si la final pentru niste pareri impartite asupra unui proiect nu ti se
acorda dreptul de a profesa pe deplin.....lipsa de profesionalism
• Este esential sa existe examen . Si interviu.( cu procent mai mic).
• Aleator. Total in defavoarea candidatilor.
• e necesar, dar ar fi trebuit sa ne pregateasca cineva ptr asta. birourile
lucreaza prea divers pentru a avea o parere unitara
• Relativ simplu
• Este putin cam rapid. Nu se pun suficiente intrebari. Ar trebui sa existe
un examen scris din legislatie.
• Foarte trist ce se intampla
• Mi s-a părut un procedeu relativ ușor de trecere a unui interviu, comisia
fiind relaxata și cu o atitudine pozitiva. Consider ca depinde foarte mult
cu ce proiect se prezintă un stagiar.
• Procedeul de obtinere a dreptului de semnatura s-a desfasurat corect,
profesionist, ce au inclus toate aspectele procesului de proiectare,
avizare, construire.
• M-am simtit ca la o judecata din facultate in fata unei comisii care
gaseste elemente subiective de care sa se lege de candidat si spre
zero despre cunostintele de legislatie si de meserie.
• Este/era o formalitate. Nu stiu cum e acum.
• O gluma proasta. Nici examen, nici interviu, nici cal, nici magar. Mai
mult un prilej pentru unii sa se auda virbind si dand lectii.
• Consider ca se pune prea mult accent pe deplasarile in teren. Nu toti
stagiarii au parte de aceste privilegii de la indrumator/ patron. In
principiu indrumatorii isi vad interesul iar stagiarii "fura" meseria.
• Cam facil insa, per ansamblu, este un procedeu in regula.
• Avand in vedere ca interviul este de fapt o corectura si ca exista
persoane care au picat pentru ca comisia nu a agreat aspectul sau
modul de elaborare a proiectului, mi se pare total neprofesionist,
antietic si lipsit de respect
• Cred ca un simplu interviu nu este suficient pentru a ne asigura de
capacitatile unui arhitect. In cele 30 minute este greu sa fie parcurs cu
adevarat chiar si un singur proiect, mai ales unul de dimensiuni mari,
astfel incat comisia sa inteleaga complexitatea implicarii candidatului in
totalitatea activitatilor de proiectare. Stagiul poate varia enorm de mult
de la birou la birou, ceea ce face ca arhitectii sa fie la niveluri extrem de
diferite in momentul in care se prezinta la interviu.
• Pentru un candidat care isi stapaneste proiectele, experienta in sine a
fost placuta. Se putea aprofunda mai mult, totul, in timpul examenului,
pentru a avea certitudinea ca un candidat poate proiecta in Romania.
Toti stim sa desenam cand iesim din facultate, dar oare toti suntem
pregatiti pt a profesa? Ma refer la stapanirea legislatiei si la experienta
redusa in santier.
• Din punctul meu de vedere nu este echilibrat volumul de munca care se
depune pe parcursul celor 2 ani de stagiu cu cele 30 de minute (intr-un
caz fericit) in fata comisiei la sustinerea interviului.
La sustinere suntem considerati sefi de proiect pe ce prezentam ceea
ce nu este real, multe din deciziile luate la proiect sunt luate de
indrumator.
• A fost o experienta placuta, o discutie libera si degajata intre
profesionisti.
• Procedeul de obtinere a dreptului de semnatura mi se pare relevant
atata timp cat se realizeaza cu profesionalism. Din pacate la primul
interviu nu am avut parte de asa ceva ci doar am retrait anii de facultate
cand erai tratat ca ultimul om atata timp cat nu aveai pe cineva care
"sa-ti puna o vorba buna". De cele mai multe ori esti tratat ca si cum nu
ai fi lucrat acele proiecte si ai fi un proaspat absolvent de liceu. A fost
jignitor la adresa mea si a muncii pe care am depus-o.
Cel de-al doilea interviu consider ca a fost ceea ce ar trebui sa fie
pentru a demonstra cunostintele si aptitudinile pe care le detii pentru a
fi cu adevarat arhitect atat in Romania cat si peste hotare.
• Proces destul de simplu, care poate fi îmbunătățit la capitolul cerințe -
documente / format de prezentare, poate chiar o studiere înainte a
proiectelor de către comisie si nu doar o sesiune de întrebări și
răspunsuri ad-hoc.
• Luand in considerare cazul meu, procedeul mi sa parut unul bun,
complex (crearea unui portofoliu, sustinerea lui, discutii pe baza
portofoliului, dezbatere in legatura cu eventualele probleme si alte
situatii care pot aparea in meseria de arhitect).
• Niste impostori. Un procedeu exclusivist . se dau pe baza de cunostinte
• Mi se pare ca se leaga de orice detaliu ca sa pice concurentii si ca cer
marea cu sarea de la arhitectii stagiari, intr-o tara in care trebuie sa ma
uit prin reviste internationale ca sa vad ceva frumos.
Consider ca partea cu desenatul, sub teroare, a fpst un abuz din partea
comisiei. Nu mi se pare corect sa se dea probe de desen la un examen
de acreditare.
• Mult prea subiectiv si fara criterii de evaluare. Total paraleli cu situatia
legislativa din tara si cu ce inseamna in mediul real meseria pe care am
ajuns cu totii sa o practicam. Mi s-a parut jignitor ca aleaga sa ignore tot
cadrul administrativ si toate problemele generate ( de la faptul ca nu
avem puzuri de sectoare, pug-uri expirate pe jumatate de Ilfov,
functionari publici care interpreteaza legea in functie de ce viseaza
noaptea). Sa nu mai vorbesc de tesutul vechi din Bucuresti care e un
puzzle de probleme de cadastru si constructii ilegale pe care este
imposibil sa le descurci pentru ca legislatia nu iti permite.
Aroganta proiectelor de revista incepe sa ma deranjeze, avand in
vedere ca eu nu pot ajuta oamenii modesti sa isi apere dreptul de
proprietate. Ca stau 5 luni la sectorul 5 sa scot un certificat de
urbanism, sa sprijin 2 luni zidul de PMB la comisia de circulatii, sa
 astept 6 luni un aviz de la pomieri si sa am 3 reveniri la dosar pentru ca
am uitat o virgula, sau sa nu mai vorbesc de ISC. De comisia de la
cultura mi-e groaza, asa ca ii evit cat pot :)
• O glumă proastă. Eu m-am aşteptat la o discuţie profesională nu la una
birocratică. Adică ce conta dacă îmi lipsesc 2 planşe de la dtac. Dtac a
fost obţinut. A fost irelevant. Practic eu m-am prezentat cu un portofoliu
care conţinea multe extrase din lucrări, şi nu ca la primărie.
Cunoştinţele mele nu se raportează la un dosar dtac. Chiar nu s-a ţinut
deloc cont de cunoştinţele mele în domeniu ci pur şi simplu au
dezmembrat birocratic tot pentru a mi se da o lecţie pentru că nu am
făcut stagiu în doi ani precum prevăzut şi am ales să vin ulterior după
ce am avut experienţă. Nu a contat câte recomandări de la arhitecţi cu
drept de semnătură am avut.. Cam aşa am perceput. Că o lecţie dată
mie pentru am demostra putera ordinului. A fost una din cele mai urâte
experinţe avute.
• Procedeul este defectuos și mai are lacune. Nu numai că este lesne de
fraudat și-acum, dar introducerea fazei obligatorii de proiect tehnic cu
tot cu antemăsurătoare nu schimbă cu nimic statutul procedeului în
sensul acesta. Mai mult, limitează accesul celor care au desfășurat
stagiul în firme mai puțin performante care nu pot pune la dispoziție
mereu proiecte finalizate. Filialele OAR nu se ocupă direct de
repartizarea stagiarilor la firmele de proiectare, ceea ce este o
greșeală. Nu au nici o bază de date cu firmele de proiectare ELIGIBILE
pentru desfășurarea stagiului.
De ce nu sunt calificative pentru fiecare entitate juridică cu domeniu de
activitate pe proiectare de arhitectură? Astfel se pot evita angajatorii
care fac concurență neloială, muncă slab calitativă și folosesc stagiarul
pe post de sclav pe plantația de proiecte. De ce încă există doleanțele
conform cărora stagiarul ar trebui să muncească 3 săptămâni din 4 ca
să poată participa la conferințe? Ce angajator lasă angajatul să zburde
pe la conferințe un sfert din program ca să afle a nu-știu-câta-oară că
vata bazaltică nu arde?
Susținerea examenului de obținere a dreptului de semnătură este
posibilă doar la București. De ce? Nu cumva fiecare centru universitar
care adăpostește și o facultate de arhitectură este calificat în sensul
acesta? OAR nu pune la dispoziție soluții pentru cazare/masă într-un
mod convenabil. Așa, în formula actuală, în caz de nu-și permite
stagiarul(din vastele sale venituri) un hotel în București, ori un blat pe
canapeaua prietenilor e sortit să doarmă-n gară sau pe lângă un gard
pe Arthur Verona.
• Procedeul de obtinere a dreptului de semnatura este subiectiv.
Infatisarea la doua sesiuni ale examenului cu acelasi portofoliu
subliniaza acest lucru. Oricat de bine este pregatit arhitectul stagiar,
acesta se poate lovi de intrebari ce nu au legatura cu examenul.
Opiniile subiective pot fi de inteles, dar diferentele mari ce se intalnesc
de la o comisie la alta nu sunt normale.
• In primul rand cred ca este o etapa abuziva, impusa de o organizatie
nelegitima. Odata ce am obtinut o diploma de master, recunoscuta prin
lege, ar trebui sa am dreptul la libera practica si nu inteleg de ce trebuie
sa iau acordul unei organizatii al carui mod de evaluare este subiectiv
si dezinteresat.
In al 2-lea rand, cred ca modul actual de evaluare a candidatilor este
incorect, bazat pe preferintelele si opiniile ficarei comisii, lipsind
obiectivitatea profesionala necesara unor oameni cu astfel de atributii.
• Din punctul meu de vedere, cei 6 ani de facultate ar trebui sa fie
incununati de un drept de semnatura. Diploma din urma absolvirii este
un summum de calificative primite de la zeci si zeci de profesori, care
au evaluat nivelul nostru. Comisiile OAR, care ne re-evalueaza dupa
stagiu nu sunt decat inca o devada ca aceasta meserie se
concentreaza pe aruncat cu noroi inspre birouri mici, nefaimoase. Toata
frustrarea este astazi revarsata asupra stagiarilor, care si-asa abia isi
gasesc un drum in viata...
Concluzia mea este ca "procedeul de obtinere al dreptului de
semnatura" trebuie sa se rezume la o dovata ca am facut practica intr-
un birou de arhitectura, si atat! Fara acel examen penibil, in care se
stramba din nas, de parca "intervievatorii" ar fi trait in Elvetia si nu
cunosc mediul construit romanesc. Nu cred ca se pot face minuni peste
noapte, aruncand cu aroganta inspre stagiari. Asa nu veti imbunatati
calitatea arhitecturii!
• Cred ca este bun, doar ca arh. stagiari sunt conditionati de calitatea si
dimensiunile biroului in care lucreaza. Pentru cineva care lucreaza intr-
un birou mare care este organizat pe departamente este destul de greu
sa indeplineasca misunile bine... si mai sunt cei care vin din briouri care
fac 100000000 de proiecte pe an, toate case portocalii cu acoperis
albastru. In conditiile in care gasirea unui loc de munca intr-un birou
respectabil sau macar decent este foarte greu.
• Procesul de obtinere a dreptului de semnatura trebuie standardizat,
clarificat, si transparentizat, in vederea eliminarii oricarei note de
interpretabilitate.
• Se obtine prea usor dreptul de semnatura. Au fost colegi care au
obtinut dreptul de semnatura, desi nu sunt pregatiti pentru a stampila
proiectele.
Multi nu sunt implicati cu adevarat in acele proiecte.
Nivel extrem de jos de proiectare.
• Este un pic subiectiv modul de interpretare, plus ca nu mi s-a oferit
dreptul la replica la anumite intrebari
• Consider ca in cele 30 de minute pe care le are la dispozitie fiecare
candidat nu pot fi cu adevarat evaluate competentele pe care fiecare
stagiar trebuie sa le aiba la sfarsitul perioadei de stagiu. Eu am simtit ca
am luat prea usor examenul si ca nu mi s-au pus suficiente intrebari.
• Este un procedeu anevoios, in care ar trebui sa se ofere un feedback
legat de proiectele studiate.
• Procesul in sine nu mi se pare cel mai rau, dar persoanele din comisii
nu sunt cele mai potrivite. Am avut contact cu 8 membri pana acum, din
pacate. Doar 1-2 mi s-au parut a fi ancorati in realitate (poate au
stagiari, poate sunt mai preocupati). Ceilalti, raportau totul (asa mi s-a
parut mie) la experienta lor personala, erau foarte subiectivi si nu mi s-a
parut ca au calitatile necesare pentru a fi impartiali si a intelege ca sunt
numeroase aptitudini care fac un arhitect sa fie competent. Am
numerosi prieteni care au luat dreptul de semnatura, cazuri unde
acesta a fost luat cu un teren de sport (6 stalpi de iluminat si un gard),
colegi care n-au dat o oferta in viata lor, nu au mers la discutii cu
clientii, nu au mers in nicio comisie de niciun fel si au o experienta
limitata, dar au mareata stampila. In primul rand, mi se pare incorect
faptul ca trebuie sa platim de fiecare data, tinand cont ca OAR primeste
cotizatii, procent din timbrul de arhitectura s.a.m.d.
Experienta mea a fost ca totul este complet intamplator, as putea, la fel
de bine, sa vin fix cu aceleasi proiecte, sa se uite 5 minute peste ele si
sa considere ca sunt calificata pentru a avea dreptul de semnatura.
Cel mai deranjant a fost modul cum suntem tratati, cu superioritate.
Suntem cu totii adulti si o diferenta de varsta de 5, 10, 15, 20, 30 de ani
nu ne separa in vreun fel, in opinia mea. Suntem evaluati in baza
misiunilor arhitectului, unii intreaba strict in baza acestora, altii nici
macar nu cred ca le-au citit. "Ei stiu" deja cum se fac lucrurile, au
experienta. :)
• Foarte diferit de la o comisie la alta. Din punctul meu de vedere
problema nu este numai la modul de obtinere a dreptului de semnatura
ci si modul in care indrumatorul isi asuma rolul. In cazul meu
indrumatorul a sustinut ca sunt pregatita pentru examen, declarand ca
pentru examen am nevoie sa stiu doar sa desenez niste detalii si
planuri. Chiar daca indrumatorul sustinea asta m-am pregatit pentru
examen si din punct de vedere legislative, insa in multe situatii este
nevoie si de practica si experienta capatata pe un proiect real.
• Din experienta mea a fost un procedeu obiectiv prin care s-au asigurat
ca am parcurs toti pasii pentru a putea proiecta o cladire de una
singura.
• am o parere pozitiva. Am primit si sfaturi pentru viitor.
• Consider ca sunt foarte diferite comisiile. Acelasi candidat respins, in
fata altei comisii poate ar fi obtinut dreptul de semnătura.
• Am fost surprinsa doarece nu am primit niciun fel de feed-back din
partea comisiei.
• Este foarte important modul de realizare a stagiului, responsabilitatile
indrumatorului, modul de lucru (ar trebui sa existe un mai bun dialog
stagiari-indrumatori-OAR. Cred ca singura legatura acum este Raportul
de stagiu...poate si acestea ar trebui evaluate intr-un mod periodic, sa
existe un feedback pt stagiari anterior examenului, sa stie daca merita
sa se prezinte sau nu. De asemenea, erau, in 2015, filiale care nici nu
organizau cursuri obligatorii pt stagiari...desi relativ inutile si acelea
 daca sunt neatractive si doar ca sa bifezi prezenta. Iar aceste cursuri
nu sunt (in mare parte) axate pe practica, la nivelul arhitectului tanar...
Cred ca ar trebui intensificat dialogul OAR-stagiari-indrumatori (intr-o
maniera cat mai libera) si preluat feedbackul in mod constructiv; de
asemenea, creata o mai buna colaborare si uniformizare in ceea ce
priveste tratarea Stagiului intre filialele OAR.
• Cred ca este un tip de examinare cu lacune in proceduri si criterii de
evaluare, intru-cat orice decizie este influentata decisiv de opinia
subiectiva a comisiei, de care ar fi fost solutia abordata de ei pe un
anumit proiect, nu se axeaza pe ceea ce teoretic face subiectul acestui
exacemn, neluand in considerare faptul ca arhitectura in general este
subiectiva, ca fiecare arhitect are modul lui de abordare si rezolvare,
dar mai ales, ca in aceasta perioada noi suntem arhitecti stagiari, sub o
anumita indrumare, nu sefi de proiect cu putere de decizie 100%.
• O părere buna
• Consider ca au apreciat gradul de detaliere al proiectelor si de aceea a
fost usor
• Modul de apreciere al proiectelor este similar celui in care sunt
analizate proiectele in facultate, subiectiv si axat pe partea artistica fara
a analiza problemele reale pe care le au arhitectii in practicarea
meseriei in Romania. Nu se pune accentul deloc pe partea
economica/de reducere a costurilor si fezabilitate a investitiei sau de
comunicare cu clientii/seful de proiect/ celelalte specialitati. Nu se pune
deloc accentul pe insusirea procedurilor privind autorizarea/avizarea si
legislatia in domeniu.
• Sutinerea proiectelor in fata unei comisii este un procedeu potrivit
pentru obtinerea dreptului de semnatura.
In schimb modul in care se aplica este defectuos. Comisiile ar trebui sa
fie formate din cel putin 5 membrii - sa fie o singura comisie sau maxim
2 comisii - astfel s-ar asigura un sistem mai obiectiv de evaluare.
In formula cu 3 membri, unul dintre acestia poate monopoliza usor
decizia.
• E foarte"random" fiecare comisie are alte criterii mai mult sau mai putin
obiective
• nu a fost chiar un interviu, o discutie libera despre legislatie, proiectele
aduse in urma stagiaturii si alte subiecte privind profesia de arhitect, a
fost un examen oral la care profesorul nu are rabdare sa te asculte si
deschiderea de a avea o conversatie , reducandu-se tot interviul la un
singur subiect fara sa mai conteze si restul.
• Personal, am avut norocul sa lucrez in ultimul semestru de stagiu in
cadrul unei echipe de arhitecti a caror beneficiari sunt dispusi sa
investeasca in calitatea constructiilor. Aceasta situatie favorabila, este
foarte putin intalnita in general in majoritatea birourilor de arhitectura,
unde din considerente financiare si lipsa unei culturi a frumosului in
randul beneficiarelor proiectele au foarte mult de suferit din punct de
vedere calitativ. Acest lucru se rasfrange si asupra proiectelor in care
 sunt implicati stagiarii, cu atat mai mult cu cat puterea lor de decizie
este limitata, iar Ordinul Arhitectilor cred ca trebuie sa se impuna prin
anularea dreptului de semnatura a membrilor organizatiei care conduc
astfel de proiecte mult indoielnice din punct de vedere calitativ. Prin
neacordarea dreptului de semnatura stagiarilor care lucreaza in astfel
de birouri nu este eliminata sursa acestei probleme.
• Este un dialóg placut, professional, sí primesti sfaturi care
imbunatateste proiectele
• Este un examen subiectiv si nu ai cum fizic in doi ani de stagiu sa
indeplinesti toate misiunile arhitectului.
• Principiul stagiului de 2 ani imi pare a fi un element responsabil de
control al calitatii in arhitectura, ce se axeaza pe filtrarea calitatii
arhitectilor ce urmeaza a primi puteri decizionale in spatiu. Totusi,
resimt o doza de "santaj profesional", mascat, in conditiile starii
inevitabile de competitie dintre arhitectii deja stabiliti pe piata, pe de o
parte, si respectiv tinerii arhitecti care pot fi priviti drept potentiali
competitori cu drept de semnatura, pe de alta parte. Aceasta nu
inseamna ca stagiul ar trebui eliminat, ci doar am dorit a puncta si
aceasta dimensiune a realitatii practicarii profesiei "in lumea reala", ce
se situeaza adiacent discursului de tipul "OAR este responsabil si
protejeaza piata de arhitecti slab pregatiti". As puncta, de asemenea, si
un conflict intre, pe de o parte, pretentia de calitate a membrilor
comisiei fata de lucrarile cu care se prezinta candidatii si, pe de alta
parte, incapacitatea acestora, ca stagiari si angajati ai altor arhitecti, de
a controla integral proiectele. Astfel, candidatii nu pot fi considerati ca
fiind 100% resposabili pentru proiectele la care lucreaza in anii de
stagiatura, insa evaluarea se aplica asupra lor, nu asupra arhitectilor
indrumatori sau a clientilor, sau a economiei de piata, etc. Evaluarea ar
trebui sa tina cont de aceasta lipsa de putere decizionala totala a
candidatilor, insa, adesea sub stindardul "suntem exigenti, ce dracu''!",
stagiarii ajung a se face vinovati pentru tristele compromisuri ale
realitatii pietei de constructii si de arhitectura din Romania.
Desigur, putem vorbi despre avantajarea acelor birouri de arhitectura si
a acelor arhitecti indrumatori ce se situeaza in topul exigentelor
profesionale, si care le ofera stagiarilor lor sansa de a lucra la proiecte
ce se apropie de "perfectiune" (desi asa ceva nu exista), insa realitatea
ultimei crize economice si a pietei de arhitectura, in general, face ca o
astfel de atitudine sa fie poate exagerata, elitista, si in ultima instanta
disproportionata in raport cu realitatea. Controland cu maxima exigenta
accesul la semnatura a tinerilor arhitecti, ce solutii are insa OAR-ul in
ceea ce priveste protectia pietei fata de arhitectii cu state vechi, aflati
eventual aproape de finalul de cariera, educati fiind in anii de trista
amintire si care cu greu se pot desprinde de uzantele specifice acelei
perioade de formare, si care aleg a multiplica proiecte de case pe zeci
de loturi distincte, aleg a semna proiecte de locuinte colective noi care
arata ca niste blocuri ceausiste anvelopate, si produc "un DTAC/zi"?
 Pe de alta parte insa, examenul de drept de semnatura nu imi pare a fi
nici pe departe un proces controlat, coerent, obiectiv, responsabil sau
profesionist precum este el prezentat sau sugerat in documente precum
Misiunile Arhitectului sau "criterii de evaluare", ci mi-a parut a fi, din
pacate, mai degraba prizonierul arogantei domnilor arhitecti, respectiv a
"toanelor" si a "impresiiilor" dansilor... un proces cu implicatii serioase,
dar la fel de conjunctural, de subiectiv si de frustrant precum si
invatamantul de arhitectura. Din pacate, comisia este adesea compusa
din aceiasi domni arhitecti care bulverseaza stima de sine si siguranta
studentilor din facultatile de arhitectura, in speta UAUIM. Aceeasi lipsa
de consistenta in emiterea si in exprimarea unor criterii de evaluare
clare, aceeasi atitudine de "tu nu intelegi subtilitatile...nu le putem
exprima in cuvinte...noi suntem artisti, tu esti un personaj mediocru".
Desi am trecut examenul, m-am simtit literalmente agresat de
atitudinea ostila a comisiei.
Un detaliu graitor vis-a-vis de subiectivismul neprofesionist al
examenului ar fi preocuparea candidatilor pentru componenta
comisiilor, si incercarea unora de a evita sau, invers, de a accesa
anumite comisii, prin prisma existentei acolo arhitectului X sau a
arhitectei Y, care are de obicei un anumit tip de comportament: exigent,
agresiv, elitist, sau mai indulgent, mai prietenos, mai empatic. Acestea
sunt elemente "de folclor" pe care le-am auzit in curtea Casei Mincu,
cat timp imi asteptam randul pentru a intra la evaluare, dar mai ales pe
social media, vorbind despre subiect cu alti candidati. Cu parere de rau,
dar comisiile ar trebui sa fie OBIECTIVE, nu atat de dependente de
prezenta si de manifestarea personalitatii artistico-profesionale
transcedente a arhitectului Y!
• Din punctul meu de vedere a fost in regula.
• Conditiile de efectuare a stagiului sunt putin potrivnice dar voi detalia
acest aspect in chestionarul pe acest subiect (daca mai exista).
Examenul mi s-a parut in regula, mi-ar fi placut sa discut si mai mult cu
comisia. Ei probabil au observat suficient cat sa traga o concluzie dupa
prezentarea unui singur proiect. Nu ma pot plange caci am trecut
examenul lejer insa tot timpul m-am temut de subiectivitatea
examenului.
• E ok .
• Consider ca nu a existat un set de intrebari prestabilit (dar care sa
poata fi adaptat in functie de proiectul prezentat), ci intrebarile comisiei
au parut mai degraba spontane. Comparand cu intrebarile adresate
altor colegi care au sustinut interviul in fata altor comisii, am constatat
ca acestea au vizat chestiuni total diferite.
Se vehicula ideea intre stagiari ca nu este in beneficiul lor sa se
prezinte cu proiecte complexe deoarece intrebarile comisiei vor fi mult
mai dificile.
 • Consider ca arhitecții din comisie au interesul ferm de a nu observa
calitățile unui arhitect începător ci de a amplifica lipsurile firești pe care
le poate avea un tânăr la început de drum.
• M-am stresat degeaba, a fost o formalitate...
• Este un examen serios, unde se urmareste indeplinirea misiunilor
arhitectului dar si mediu sau modul de desfasurare a activitatii.
Cele mai multe intrebari vin din urmarirea de santier si partea tehnica a
proiectului.
Consider ca modul de examinare este unul in continua imbunatatire si ii
lipseste prezentarea lui mai adecvata. Lipsesc prezentari chiar in care
sa fie invitati toti mentorii cat si stagiarii si sa le fie explicat ce si cum
trebuie sa urmareasca pe perioada stagiului.
• Relativ usor
• Nu stiu in ce masura este relevant relativ la experienta si
responsabilitatea viitoare a candidatilor, avand in vedere subiectivitatea
in functie de membrii comisiei, dar consider ca este necesar acest
interviu.
• Nu se pune cont pe mediul in care se face stagiul.
• Parerea mea sincera este ca se acorda prea usor dreptul de
semnatura.
• e ok...dar cam la gramada. ...in spiritul examenelor orale din facultate.
• sunt mult prea multe cunostiinte cerute, nu se poate sa stapanesti
atatea notiuni in doi ani. Stagiul ar trebui sa fie o introducere in viata
profesionala. Pana la 40 si ceva de ani oricum nu primesti proiecte.
Indrumatorii nu pot da responsabilitatea ceruta de stagiu unui proaspat
absolvent pentru ca e in joc reputatia lor.

9. CUM CONSIDERAȚI CĂ POATE FI ÎMBUNĂTĂȚITĂ DESFĂȘURAREA

INTERVIULUI, ÎN RELAȚIE CU STAGIUL PROFESIONAL DESFĂȘURAT ȘI
CU ACTIVITATEA VIITOARE CA ARHITECT?
• In cazul comisiei mele, intrebarile mi s-au parut corecte, la obiect si
consider ca inverviul s-a desfasurat in conditii bune.
• ce am scris mai sus si poate ca nu ar strica o discutie mai concentrata
pe ce inseamna calitate in arhitectura si nu numai respectarea legilor.
• Interviul ar trebui sa fie o formalitate, o conversatie libera intre arhitecti,
care sunt de fapt colegi de breasla, nu sa fim vazuti ( aici fac referire la
arhitectii stagiari) ca niste posibili concurenti, care le-ar putea fura
proiectele celor cu drept de semnatura. Raspunderea este in fata legii,
arhitectul isi asuma toate riscurile si obligatiile, prin urmare, acest drept
ar trebui obtinut dupa finalizarea stagiu, chiar si fara acest interviu. Se
pune foarte mare presiune pe arhitectii stagiari, intrucat le da
posibilitatea celor din comisie sa pice pe oricine doresc ei, fara un motiv
justificat. Domeniul meseriei de arhitect este complex, toata viata sunt
lucruri de invatat. Daca ei considera la interviu ca, dupa 2 sau 3 ani de
stagiu, este prea devreme sa obtii acest examen, atunci de ce au
stabilit stagiul de 2 ani??? Se contrazic singuri, iar in tara, sunt foarte
 multe orase mici in care nu exista nici macar un arhitect, prin urmare,
birourile din orasele mai mari sunt foarte aglomerate si ii intarzie foarte
mult pe beneficiari. Chiar este un procent normal ca doar 50% dintre cei
care sustin acest examen sunt promovati? Chiar asa nepregatiti suntem
dupa 6 ani de facultate si minim 2 ani de experienta sub indrumarea
unui arhitect cu drept de semnatura de peste 5 ani??? Ar trebui sa fie
un mare semn de intrebare!!! Daca doresc sa faca o triere, de ce nu o
fac din timpul facultatii? Sa scoata mult mai putine locuri incepand cu
anul 1, dar atunci nu le convine ca nu vor mai avea atatia bani din
taxele platite, nu???
• - membrii comisiei ar trebui sa trateze candidatii ca pe niste colegi, nu
ca pe niste studenti; exista o atitudine de superioritate si intimidare care
afecteaza candidatul
- ar trebui inteles faptul ca nu stagiarul alege la ce proiecte lucreaza
• Alocarea mai multor zile pentru aceste interviuri. Probabil rabdarea si
atentia comisiilor se diminueaza catre finalul zilei.
• Inerviul ar trebui sa cuprinda mai mult notiuni de reglementari legale, sa
se tina cont de tema de proiectare initiala a beneficiarului ( avand in
vedere ca practic ar trebui prezentate proiecte reale, cu beneficiari
reali) si mai putin sa se tina cont de pareri subiective cu privire la
aspectul arhitectural (daca proiectul nu se afla in zone istorice
protejate). Si sa nu se compare proiectele mici ( locuinte) cu proiecte
mai mari (blocuri, cladiri de birouri, malluri).
Avand in vedere ca tanarul arhitect stagiar trebuie sa se prezinte cu
lucrari ce le-a proiectat singur trecand prin toate etapele de concept si
proiectare, discutii cu beneficiari, si autorizare a constructiei, comisia nu
trebuie sa aiba pretentii la cladiri mari si complexe, care probabil au fost
proiectate de o intreaga echipa de arhitecti si ingineri.
• prin analiza mai detaliata a cunostiintelor teoretice in domeniul
legislativ, mai putin in pontarea si analizarea adoptarii solutiilor
arhitecturale in cadrul proiectelor de stagiatura. Proiectele realizate in
stagiatura nu sunt intotdeauna reprezentative pentru candidat. In timpul
stagiului coordonatorul colectivului de proiectare este conducatorul de
stagiu.
• Mapa de lucrari ar trebui completata cu un sistem de criterii de evaluare
care sa bifeze mult mai multe aspecte ale proiectarii (ex.
sustenabilitate, etc) care sa fie specifice pe fiecare proiect si care sa
vina in completarea descrierii proiectelor (poate mai eficient ca un
memoriu). Acesta poate fi facut pe capitole: planificarea urbana, ante
proiect, proiect, considerente de dezvoltare durabila, technologie
constructiva, urmarire santier; aditional, o minima planificare bugatara
pentru intelegerea corecta a sistemului de proiectare ar fi de bun augur.
• Din punctul meu de vedere, interviul este cat se poate de in regula... O
problema foarte mare o am cu organizarea stagiaturii, insa asteptam cu
interes un chestionar similar (poate mai detaliat), legat de acest subiect!
• As scoate interviul complet si as introduce un sistem prin care stagiarul
sa fie evaluat la locul de muca, la fiecare 6 luni, pe proiectele la care
lucreaza in momentul respectiv, in prezenta indrumatorului de stagiu.
Indrumatorilor de stagiu care coordoneaza proiecte cu o calitate
arhitecturala indoielnica as vrea sa pot (ca structura OAR) sa le
suspend dreptul de semnatura pe o perioada de timp (3 luni ) pt fiecare
mizerie de proiect. As extinde perioada dupa care sa ai dreptul sa
coordonezi un stagiu la 10 ani de practica in domeniu in loc de 5.
• Ar trebui omis subiectivismul chiar daca pare imposibil iar discutia ar
trebui sa se rezume doar la analiza cunostintelor stagiarului conform
criteriilor enumerate in documentele OAR pentru efectuarea stagiului si
nu prin a analiza din punct de vedere arhitectural "opera" indrumatorului
la care poate stagiarul nu a avuy nimic de spus.
• Restrangerea documentatiei pentru examen.
• Ar trebui sa se rezume la o discutie profesionala, si in cazul unei greseli
de legislatie sau functionalitate dovedita- sa se depuncteze
• Proceduri mult mai detaliate si mai clare, examen legislatie -
eliminatoriu.
• Schimbarea comisiei si a orasului in care are loc interviul. Sugerez
impartirea pe zone ale tarii, asa poate domnii din Bucuresti se vor putea
concentra mai mult pe valoarea candidatului ca arhitect.
• echilibrarea cerintelor comisiilor
• ar trebui sustinut si un test, iar recomandarile indrumatorului sa fie mai
la obiect
• Ar trebui predata mapa de stagiatura inainte de sustinerea examenului,
pentru ca comisia sa poata evalua in detaliu stagiarul, analizand
plansele din timp. Se obtine cu usurinta prea mare dreptul de
semantura.
• Sa fim băgați in seama nu sa ni se spună ca spunem doar povesti
• Consider ca este necesara o duritate mai mare în analizarea stagiarilor,
a.i. comisia să-și dea seama dacă stagiarul respectiv și-a făcut stagiul
cu adevărat sau a fost doar o demarare de "hartii". Din păcate, cunosc
cazuri în care stagiarii nu și-au făcut cu adevărat stagiul, cu lucrul
efectiv de 8 ore de munca sub îndrumarea arhitectului îndrumător și
consider ca este extrem de nedrept ca unor astfel de arhitecți sa li se
acorde dreptul de semnătura.
• Un mai bun control asupra perioadei de stagiu consider ca este partea
ce ar trebui imbunatatita, cu anumiti arhitecti ce isi pot desfasura
activitatea ca mentor, pe baza unui control din partea OAR. De
asemenea, mai multe intalniri de pregatire in cadrul filialelor teritoriale
ce ar completa perioada de stagiu.
• O atitudine respectuoasa si profesionista ar fi de preferat unei atitudini
de profesor din comisie versus student din an 2 la judecata mare.
• Cred ca statutul meseriei de arhitect este foarte neclar. Deci, pana la
momentul in care se va contura mai bine rolul si imaginea meseriei
 noastre, cred ca acest examen poate ramane o formalitate, fiind mai
degraba o forma de recensamant.
• Sa fie eliminat interviul. Sa se dea examen scris, pe subiecte, cu barem
clar sau nici un examen.
• Interviul pentru obtinerea dreptului de semnatura cred ca ar trebui sa
ramana un interviu, nu un examen.. Si sa fie analizat stagiarul dupa
nivelul la care a putut ajunge in cadrul firmei. E dificil in 2 ani cu
birocratia din Romania sa ajungi sa lucrezi la un proiect de la faza C.U.
la faza de Receptie ...
• Nu consider necesar sa se puna foarte mult accent pe examinarea din
legislatie din mai multe motive: 1. se schimba foarte des; 2. orice birou
de arhitectura are normativele in biblioteca, nu trebuie retinute pe de
rost.
• Membrii comisiilor ar trebui sa reciteasca codul deontologic si misiunile
arhitectului stagiar cat si modalitatea de implicare a acestuia in cadrul
elaborarii proiectelor si sa le si aplice. Din punctul meu de vedere
examenul ar trebui sa fie tip grila, iar depunerea proiectelor in statiu
dtac sau pth sa fie doar criteriu de punctaj.

Se intampla multe lucruri ne la locul locur, dar si comisia face parte

dintr- un sistem care se pare ca este ca oricare altul din tara noastra.
• In cazul meu, totul a decurs bine. Dar, asteptand sa imi vina randul la
interviu, am auzit suficienti colegi care povesteau despre intrebari
neprofesioniste ale comisiilor si acest lucru m-a dezamagit profund.
Cred ca trebuie limitat cat mai mult factorul subiectiv. Nu mai suntem
studenti, suntem deja arhitecti cu un minim de 2 ani de experienta in
proiectare, asadar discutiile ar trebui purtate la alt nivel fata de cum
erau cele din facultate, de la comisiile de final de proiect. Criticile ar
trebui sa fie constructive si sa ajute tanarul arhitect sa aiba o activitate
mai buna, nu sa il intimideze si sa ii caute nod in papura cu orice pret.
Este normal ca, la inceputul carierei, multi tineri arhitecti sa nu aiba
aceeasi "vana" in raspunsuri ca un arhitect cu 20 ani experienta. De
asemenea, cred ca OAR ar fi indicat sa se implice mai mult in
pregatirea tinerilor arhitecti. Cursurile pentru formare continua sunt
utile, dar exista niste probleme. In primul rand, ele nu vizeaza aspecte
de legislatie si de proceduri in proiectare, iar in al doilea rand ele se
desfasoara in principal in timpul saptamanii.
• 1. Mai mult accent pe stapanirea legislatiei in vigoare.
2. Mai multa implicare a stagiarilor in urmarirea de santier - poze,
intrebari, discutii, probleme intalnite etc.
• Cred ca indrumatorul trebuie sa fie mai implicat si sa fie si respectivul
tras la raspundere. Nu sunt suficiente raspunsurile de genul "merge si
asa" din partea acestora.
Inteleg ca raspunderea mai mare ar crea dificultati in a gasi un
indrumator, din aceasta cauza ideal ar fi ca acestia sa fie remunerati de
OAR pentru serviciile de genul asta.
 In felul acesta indrumatorul este motivat sa il invete pe stagiar.
• Consider ca ar trebui mai mult preofesionalism, mai mult interes din
partea examinatorilor cu care (pana la urma) suntem colegi, nu suntem
elevii lor care n-au habar de nimic. Poate ar fi mai bun un examen scris
pentru a elimina subiectivitatea, cu toate ca nu-mi dau seama exact
cum s-ar putea realiza. Sau poate interviu online.
• Cred ca dacă stagiul ar fi structurat pe ședințe de legislație - asociat
ulterior cu vizite pe sit/șantier, ar putea contura mai vine atât viziunea
arhitectului stagiar în ceea ce privește munca și nivelul acestuia de la
pregătire cat și așteptările comisiei în ceea an ce privește
statusul/parcursul stagiarilor. O buna pregătire a stagiarilor, în prima lor
etapa de formare profesionala, înseamnă un curs profesional bine
dezvoltat pe viitor. Sunt exemple care le avem din alte tari (eu personal,
Olanda) , unde stagiatura costa - dar programul stagiarilor este bine
structurat, sunt bine ancorați în programe diverse, iar asta ii ajuta sa
devina buni profesioniști; din acest exemplu am putea învăța și noi,
devenind mai dedicați profesiei și scopului acesteia, de a progresa în
permanenta.
• Prin analizarea si incercarea de a promova individul si modul lui de
gandire, mai mult decat a promova stive de dosare si planse ale unor
proiecte mai mult sau mai putin personale.
• sa fie comisie cu specialisti din fiecare ramura. Eu la G' tr sa am
profesor de la Peisagistica din horticultura. Nu am avut! De ce? Plec din
tara ! Acum e consumat sub. Pacat ! Totusi sunt si ma consider un om
bine pregatit in domeniul meu !
• As prefera sa nu se mai abordeze aceasta tehnica de calau a
intervievatorilor in timp ce concurentii tremure afara, iar unii sa plece
plangand pentru ca au indraznit sa invete 8-10 ani si sa se prezinte la
un examen de acreditare. As prefera sa fie mai umani.
• Cred ca as aprecia mai mult daca OAR-ul ar incepe sa se implice activ
in educarea sectorului administrativ, pentru ca si doamna de la
departamentul de urbanism de la primaria de la cucuieti este tot a
noastra si nu este numai vina ei ca nu stie sa scrie un certificat de
urbanism. De asemenea, mi-ar placea sa aud macar odata ca OAR-ul
lupta pentru drepturile noastre ca arhitecti, sau macar ne ajuta sa
strabatem jungla de legislatie romaneasca. Nu mai e de ceva vreme o
meserie nobila arhitectura in felul in care o practicam noi si au dat
suficiente stampile pe banda rulanta pana acum doi ani, incat sa devina
aproape irelevant faptul ca eu nu am . Sunt destui care, oricum nu stiu
ce sa faca cu ea.
• Dacă "breaslă" nu vrea să fie percepută că un "funcţionar publici" atunci
poate şi cerinţele de drept de semnătură ar trebuii să se depărteze de
această zona. Cunoştinţele trebuie testate oral, respectiv întrebări la
toate fazele avute astfel încât să fie clar că fiecare arhitect să cunoască
responsabilităţile şi obligatile pe care le are şi când le are. după care
trebuie văzut portofoliu că "cartea de vizită" a viitorul arhitect cu drept
 de semnătură şi eventualele întrebări etice legate de proiecte cu calităţi
îndoielnice trebuie să îşi găsescă răspunsuri. Altfel va rămâne un
exemen unde dosarele dtac sunt copiate şi plimbate că la primărie. Nu
am înţeles care sunt criterile de atribuire a dreptului de semnătură dar
cu siguranţă nu ţin de profesionalism sau experienţă.
• 1. Extinderea ariei de desfășurare a examenului la toate centrele
universitare de profil din țară.

2. Eliminarea fazei de proiect tehnic însoțit de antemăsurătoare.

3. Revizuirea modului de comunicare între partea audiată și cea

decizională. Acest aspect se exemplifică după cum urmează:
- discuțiile vor fi strict de factură obiectivă(fără concurs de orgolii,
aroganțe, atitudine badjocoritoare) și vor fi restrânse doar la contextul
academic.
- evaluarea cunoștințelor teoretice trebuie efectuată mai detaliat.

4. Sancționarea entităților juridice care și-au asumat instruirea

stagiarilor și care au eșuat în acest sens. Acest aspect este condiționat
de calitatea proiectelor pe care stagiarul le prezintă la interviu.

5. Implementarea legislativă referitoare la drepturile și îndatoririle

stagiarilor și angajatorilor. Firmele de construcții fără activitate de
arhitectură trebuie excluse din categoria posibililor mentori de stagiu.
Stagiarii trebuie remunerați; nimeni nu vrea sa facă voluntariat decât
dacă e pentru o cauză nobilă sau dacă nu are nevoie de salariu pentru
subzistență.

6. Mentorii de stagiu trebuie evaluați în ceea ce privește calitatea

proiectelor însușite, deontologia și competențele profesionale.

7. Corporațiile/firmele mari de arhitectură trebuie excluse din categoria

de entități eligibile formării stagiarilor. Excepție de la această regulă se
poate face în cazul în care firma atestă faptul angajatul/stagiarul
participă la toate fazele de proiect pe care firma le parcurge cu
proiectele contractate.

8. Întocmirea unei baze de date cu toate entitățile juridice eligibile

instruirii stagiarilor pentru care OAR să își asume responsabilitatea
despre veridicitatea datelor furnizate.
• In comisie ar trebui sa existe persoane care stapanesc legislatia foarte
bine (ex.: verificatori de proiecte) - cunostintele de legislatie ar trebui sa
fie mult mai bine testate; Ar trebui refacuta lista cu criterii de examinare
(aceasta ar trebui sa fie mult mai dezvoltata); Lista cu criteriile de
examinare completata cu notitele comisiei ar trebui sa fie prezentata
arhitectului stagiar; Ar trebui sa existe mai multe cursuri sau seminarii
 organizate de OAR (legislatie, cod deontologic, etc.), iar prezenta la
acestea sa fie verificata si punctata la interviu; Existenta unor
examinari/ evaluari pe perioada stagiului, ar putea ajuta arhitectii
stagiari sa inteleaga daca mediul in care lucreaza este benefic pentru
dobandirea experientei (nu sunt suficiente rapoartele de stagiu - care
(oricum) nu sunt evaluate/ corectate de nimeni).
• Cred ca ar trebui in primul rand evaluate cunostintele reale ale
candidatului - si aici vorbesc despre capacitatea acestuia de a se
adapta situatiilor si cerintelor profesiei. Cred ca intrebari de genul "cum
ai proceda in situatia asta? ce masuri ai lua daca s-ar intampla situatia
X? ce alternativa ai fi abordat daca proiectul respectiv ar fi fost integral
al tau si nu ai fi avut restrictii in cadrul biroului?" ar fi mai relevante
pentru profesia de arhitect decat "cum sapi si cum hidroizolezi o
fundatie?" sau "de ce ai tigla metalica pe casa?"
Cred ca in prezent evaluatorii nu inteleg un lucru simplu: stagiarul inca
nu a avut un birou propriu de test, in care sa ia toate deciziile si sa aiba
acces la lucruri la care ai acces doar cand ai propriul birou, pentru 2
ani, dupa care vin la un interviu si povestesc cum au coordonat un
birou.
Stagiarul ar trebui evaluat pentru capacitatea acestuia de adaptabilitate
la situatiile posibile aparute pe viitor, in loc de situatiile "pe care trebuia
sa le intalneasca".
• Calitatea profesionala nu se poate imbunatati printr-un examen de 30
de minute in fata unei comisii. Calitatea se cladeste in ani!
Am scris mai sus: Nu consider ca acest interviu este necesar. Anii de
studiu din spate sunt o dovada mult mai vie a faptului ca ne place si
vrem sa profesam arhitectura. Examenul m-a lasat cu un gust amar si
nu vreau sa mai raman membru OAR.
Mai grav este ca am platit pentru acest stagiu absolut degeaba. Ar fi
bine sa va ganditi sa ne taxati abia dupa ce ne luam dreptul de
semnatura. Se pare ca stagiul nu este o garantie a practicarii acestei
meserii.
In cazul asta, de ce ne mai luati banii pe aceasta perioada?...
• Interviul trebuie sa aiba o baza obiectiva (test grila, legislatie, ceva...)
care sa asigure un nivel minim de cunostinte. Daca dam stampila in
functie de calitatea arhitecturii cu care se prezinta stagiarul nu vom
schimba nimic. Inainte de toate trebuie sa ridicam nivelul arhitecturii si
sa nu mai permitem proiectare cu preturi derizorii.
In primul rand, ar trebui completat regulamentul privind dobandirea
dreptului de semnatura care, in prezent, este inadmisibil de sumar
(acesta avand doar 4 pagini), si implicit supus interpretarii.
In acelasi timp, fisa de evaluare a stagiarilor ar trebui modificata prin
introducerea unui barem clar, pentru fiecare din cele 4 criterii.
De asemenea, odata cu acest pas, ar trebui stabilite intrebari si
categorii de intrebari standardizate, pe care comisia sa le poata adresa
candidatilor, cu referire la dosarul prezentat.
 In ceea ce priveste realizarea dosarelor, ar putea fi publicate pe site-ul
OAR exemple de dosare complete, pentru a oferi stagiarilor o imagine
mai clara cu privire la ce trebuie pregatit.
Trebuie mentionat si faptul ca in birourile de arhitectura, stagiarii nu au
mereu posibilitatea de a participa la toate misiunile arhitectului,
indiferent de dorinta acestora. In acest sens, consider ca ar fi necesara
o implicare a ordinului in responsabilizarea indrumatorilor de stagiu.
Nu in ultimul rand, desfasurarea interviului ar trebui consemnata printr-
o inregistrare video, care sa ateste corectitudinea desfasurarii acestuia.
Consider ca aceste demersuri ar duce la o transparentizare a
procesului de dobandire a dreptului de semnatura, proces care in
prezent poate fi perceput drept netransparent si subiectiv. Necesitatea
unor astfel de masuri se justifica prin importanta deosebita a acestui
examen pentru arhitecti, acesta reprezentand validarea a 8 ani de
studiu si practica. Nu este normal ca un examen de o asemenea
importanta sa fie atat de supus interpretarii.
In definitiv, scopul acestui interviu ar trebui sa fie validarea pregatirii
unor profesionisti, si nu constrangerea accesului acestora la exercitarea
unei profesiuni liberale.
• Focusul ar trebui canalizat inspre chestiuni generale ale meseriei, nu pe
2 -3 proiectate ambalate placut!
• prezentare la proiector pe baza de ppt. word
• Cred ca ar fi foarte bine daca, pe langa inteviu s-ar da si un examen
scris prin care sa poata fi evaluate cunostinte legate de legislatie,
cunostinte care mi se par esentiale in cadrul meseriei de arhitect.
• Ordinul arhitectilor ar trebui sa ofere mai multe detalii legate de
cerintele pentru examen, sa comunice clar punctajul si motivul
respingerii (in cazul unui candidat respins).
• Am fost observator independent la ultimele alegeri din Romania, si la
cum a fost experienta mea, as instaura un membru OAR care sa fie
complet stapan pe regulile de sustinere a acestui examen sa observe
cum se desfasoara examenul, altul decat cei care sunt in comisie. Sau
as instaura camere / dispozitive de inregistrare, desi stiindu-se urmariti,
nu cred ca ar mai avea astfel de comportament.
Procentajul scazut de promovabilitate cred ca este foarte graitor.
As dori sa vad mai multe empatie, mai multa gandire critica din partea
lor, mai multa flexibilitate. As dori sa tina cont de scrisorile de
recomandare scrise de indrumatori, intrucat, in masura in care ele sunt
reale, acestea graiesc mai mult despre experienta de zi cu zi, de ani de
zile, decat ce putem prezenta in 30-40 de minute.
As dori sa se tina mai mult cont de CV-ul profesional si eventual sa fie
mai clare criteriile de evaluare si ce anume trebuie sa prezentam, mai
exact, astfel incat sa se poata compara mere cu mere si pere cu pere.
Am colegi care lucreaza pe restaurare sau fac mai mult constructii
rezidentiale, s.a.m.d. Multi pica pentru ca se considera ca le lipseste o
anumita parte a practicii, dar asta nu ne descalifica ca arhitecti.
 Eu momentan am facut o pauza de la a ma supune la astfel de
experiente traumatizante, am hotarat sa iau o pauza de minim 1 an. Mi-
am schimbat jobul, pentru ca am fost intrebata cati oameni lucreaza in
firma unde eram. Eram tratata ca un partener in fosta firma (prima si
unica la care lucrasem, din de trei ani) si eram complet implicata in
toate fazele proiectului, dar era o firma mica. M-am mutat la o firma
mare, cu 40 de angajati, poate asta imi va conferi mai multa credibilitate
la examen. Am hotarat sa revin, cand voi considera eu, cu un portofoliu
cu lucrari complet noi si imbatabile. Sper ca la urmatoarele sesiuni cand
ma intreaba ce dimensiune are o placa de polistiren (nu grosimea,
placa in sine) sa stiu sa spun, plus alte informatii "esentiale" pentru
formarea unui arhitect.
Dupa ultima sesiune, a fost in deriva cateva luni si fostul sef, pentru a
ma ajuta, pentru ca simteam ca nu stiu suficient si ma raportam la acel
examen, mi-a dat un test de 50 de intrebari (detalii tehnice, despre
ofertare, legislatie, etc) la care am raspuns foarte bine, aproximativ 48
de intrebari corecte. Acest lucru m-a facut sa am din nou incredere in
mine si sa nu ma mai raportez la examenul OAR, care din pacate, din
cauza desfasurarii, este doar o formalitate.
Din pacate, nu sunt in masura sa dau sfaturi sau sugestii acum despre
metode de imbunatatire, sper doar ca feedback-ul detaliat sa ajute la o
intelegere comprehensiva a situatiei reale a acestui examen.
• In primul rand cred ca indrumatorii care isi asuma acest rol trebuie sa
fie constienti de responsabilitate. Faptul ca un stagiar are intrebari in
legatura cu un proiect la care lucreaza inseamna doar un motiv de a
incepe o conversatie si nu un motiv de interpreta ca stagiarul ar vrea sa
ii fure clientul/proiectul sau sa afle cati bani au fost solicitati
beneficiarului pentru a avea motiv sa ceara un salar macar minimum pe
economie. Stagiarul se afla inca intr-un mediu educativ si ar trebui tratat
asa.
In al doilea rand. Este foarte posibil ca indrumatorii sa nu isi asume
responsabilitatile chiar daca au fost instiitati; asa ca, ar trebui sa se
organizeze cursuri de legislatie, care cel putin in orasele provincial nu
exista si foarte sigur in 2016 nici in Bucuresti nu aveau loc.
Cat despre interviu. Toate comisiile ar trebui sa se desfasoare intr-un
mod mai uniform. Dupa cum am mentionat mai inainte, o comisie poate
fi foarte stricta in timp ce alta foarte lejera. In rest, din punctul meu de
vedere desfasurarea primului interviului in cazul meu a fost mai mult
decat corect, lucrul pe care l-am constatat abia cand am incept sa
lucrez pe proiectele proprii pentru ca informatiile care imi lipseau sunt
informatii de care a foarte mare nevoie pentru a duce un proiect la
capat din punct de vedere birocratic.
• Pastrarea sub anonimat a firmei de arhitectura si a indrumatorului,
pentru a evita orice urma de subiectivism ce nu are nici o legatura cu
sustinatorul examenului, ci cu istoricul indrumatorului.
• Eventual in fiecare ora sa se schimbe membrii comisiei intre ei.
• As dori sa mi se comunice motivul pentru care nu am promovat
examenul.
• Personal, nu vad cum ar fi putut fi imbunatatit interviul la comisia la care
am fost prezenta (arh Kollo + o doamna si un domn, nu mai retin cine).
Dar voi formula cateva idei/ teme: stagiul si examenul trebuie sa puna
accent pe responsabilitate si calitate (ca viitor arhitect), NU cantitate.
Cred ca trebuie parcurse toate etapele de la concept pana la executie
si receptie, indiferent de anvergura lucrarii/ proiectelor, iar acest lucru
trebuie sa se vada la examen. Dupa parerea mea poti lucra in 2 ani la
10 proiecte cate putin, sau doar la un proiect...din 10 bucatele de
proiecte poti avea mai mult de invatat decat dintr-unul singur, deci nu ar
trebui axat portofoliul si interviul pe prezentarea unui proiect. Mi se pare
corect ca daca nu ai acoperit cate putin din toate misiunile/ practica
profesionala, sa nu obtii dreptul de semnatura, sa revii la o noua
evaluare (as vrea sa nu se mai numeasca EXAMEN) si sa primesti
dreptul atunci cand esti pregatit, fara a exista blamare, rusine etc. Cred
ca ar trebui scoasa (sau redusa la modic) taxa de participare macar
pentru reevaluari, pt ca sunt suficiente cheltuielile de deplasare si cred
ca cotizatiile platite ar putea acoperi cheltuielile de examinare... pentru
multi participarea la examen este un sacrificiu financiar foarte mare,
deci si o mare presiune.
• Mai puțin regulament pe care nimeni din comisie nu îl cunoaște sau
aplica dar care streseaza
• ar trebui sa se raporteze mai mult la experienta avuta in relatie cu
insusirea proiectelor, relatia cu beneficiarul , autorizarea lor . La fel de
importanta mi se pare intelegea legislatiei si punerea ei in practica.
• Foarte important parcurgerea misiuni , sí prezentare cat mai simple prin
proiecte.
• Imi doresc ca in viitor sa fie clar ce isi doresc de la un candidat, sa fie
realisti si sa fie o metoda de evaluare concreta. O alta problema legata
de evaluarea finala, este criteriul in functie de care se noteaza
candidatul, imi doresc o explicatie dezvoltata pentru fiecare candidat in
asa fel incat la final acesta sa stie ce trebuie sa schimbe. Pentru viitor
inteleg ca aceste comisii isi doresc candidati capabili care sa poata
proiecta un aeroport, o casa sau un aprozar, dar in 20 de minute de
interviu cred ca isi pot da seama cine este capabil si cine nu. Nu cred
ca reprezentam o amenintare pentru ei si le putem fura proiecte, insa
asa dau impresia.
• Mi se pare salutara initiativa de a cere feedback-ul candidatilor, precum
in acest chestionar. Sanatos ar fi ca aceste opinii sa fie si expuse si in
spatiul public, astfel incat actualii si potentialii membri ai comisiilor sa
dezvolte, poate, pe viitor, si un dram de retinere in ceea ce priveste
inclinatiile pe undeva "naturale" ale dansilor spre aroganta si
subiectivism. Din pacate insa, avem de a face cu oameni, iar atat timp
cat nu exista parghii de control si de "afectare" a acestora, cei aflati in
pozitii de putere si de forta vor fi inclinati a abuza de aceasta calitate.
 Cum unele universitati din tari civilizate isi ajusteaza oferta de profesori
in functie de evaluarile si de feedback-ul studentilor, poate ca si
membrii acestor comisii ale OAR ar putea primi macar niste calificative
din partea candidatilor, astfel incat personajele cu complexe de
superioritate fata de alti colegi arhitecti sa apara mai rar in componenta
acestor comisii, de pilda.
• Ar trebui sa existe o corelare intre activitatea din stagiu si examen,
dpdv al profilurilor birourilor/arhitectilor care accepta stagiari. Mai
precis, un arhitect care in stagiu lucreaza exclusiv ca desenator nu
poate dobandi toate cunostintele necesare pt a-si indeplini sarcinile ca
arh cu drept de semnatura.
• Cred ca se poate extrage un raspuns la aceasta intrebare din ce am
scris mai sus. Nu sustin insa inlesnirea examenului. Cred ca este foarte
important, mai ales pentru viitori arhitecti in Romania, sa le fie testate
atat principiile cat si capabilitatile tehnice. Un examen oral este foarte
potrivit pentru acest lucru insa sfatul ar fi sa se acorde suficient credit,
timp si sanse fiecarui candidat - conditiile de efectuare a stagiului nu
sunt aceleasi pentru toti. Ar trebui incurajate mai mult firmele care
accepta si indruma stagiari.
• Ar trebui sa existe un set unitar de intrebari care sa evalueaze
cunostintele stagiarilor in baza unor criterii stabilite anterior. Un proiect
complex la care stagiarul a lucrat nu ar trebui sa reprezinte un
dezavantaj, ci dimpotriva.
• Îmi doresc foarte mult ca arhitecții din comisie sa evalueze stagiarii
corect, fără a avea stereotipuri legate de birourile de arhitectura mai
puțin cunoscute. Doresc ca ei sa înțeleagă ca meseria de arhitect poate
fi făcută într.un birou de orice dimensiune si din orice colt al tarii atâta
timp cât calitatea arhitecturii este buna. Consider ca în meseria de
arhitect vom avea tot timpul ceva de învățat iar cunoștințele pe care le
acumulam in facultate și în timpul stagiului trebuiesc evaluate cu
toleranta și bunăvoința fără a avea pretenția ca stagiarul sa fie
arhitectul de nota 10. Perfecțiunea în arhitectura se va atinge
de.alungul carierei, important e ca să se vadă potențialul din fiecare
stagiar.
• Cred ca problema majora provine din mediul unde se desfasoara
stagiul si nu examenul de semnatura. Ar trebui impusa o testare a
arhitectilor indrumatori de stagiu.
• Consider ca acest interviu trebuie sa tina cont de realitatile societatii.
De putine ori stagiarii chiar ajung in cei 2 ani sa poata indeplinii aceste
misiuni.
Nu poate stagiarul obliga mentorul sa-i ofere proiecte prin care sa fii
indeplinit toate misiunile in mod corespunzator.
Mentorii ar trebui si ei evaluati prin statistici macar si prin filiala de care
apartin dar intr-un mod corespunzator.
De multe ori stagiarul plateste stagiatura si isi mai si aduce proiectele
cu care sa se prezinte.
 Este revoltator ca se accepta asa ceva.
Consider ca ar trebui sa existe metode de stopare a acestor fenomene
si nu o oncercare de legalizare a lor, prin "voluntariat" si asa mai
departe.
Cred ca examenul se poate imbunatatii daca ar avea si o parte scrisa
cu intrebari legislative cat si tehnice.
Dar totodata cred ca trebuie stimulai mentorii care chiar isi asuma acest
fapt si retrasi din drept de a avea stagiari pe cei care se folosesc de
stagiari.
Mai multe dezbateri si prezentari online.
Unde sa aiba posibilitatea de participare mai multi din mai multe
regiuni. Dedicate atat mentorilor cat si stagiarilor.
• O verificare mai riguroasă privind normativele şi legislația, arhitectura e
subiectivă.
• Poate ar fi mai util un sistem similar cu cel american - The Architect
Registration Examination (ARE) - informatiile se gasesc pe internet. E
un examen foarte complex care analizeaza toate aspectele meseriei de
arhitect. Evident, pentru a sustine asemenea interviu, ar fi necesar ca
stagiul sa se desfasoare mai riguros pentru atingerea tuturor
obiectivelor cerute.
• Se poate imbunatati doar daca cei din comisie nu pun intrebari mai mult
teoretice decat practice.
• Ar trebui insistat pe detalii tehnice si solutii alese, iar pentru partea
estetica, ar trebui sa fie mai rigurosi cu solutiile alese. Ar trebui pus un
accent mai mare pe fatade si expresia cladirii si judecate mult mai
aspru.
• programare individuala
• Simplificarea cerintelor. Sa fie doar o introducere in meserie. Notiunile
se dobandesc in multi ani de practica.