Se consideră o rocă sedimentară moale (argilă nisipoasă). Pe suprafaţa rocii se
consideră o sarcină concentrată F care acţionează în punctul O, la originea axelor de coordonate x, y şi z . Ne propunem să determinăm eforturile distribuite într-un punct M situat în interiorul terenului, pentru care se cunosc coordonatele R, θ şi respectiv r şi z [2]. Eforturile unitare provenite din forţa P pe cele trei axe în punctul M sunt: x f P , z , R , y f P, z, R, 3P 1 z cos3 2 R 2 în care μ - coeficientul lui Poisson Se notează cu K expresia: 3 1 K 2 5 r2 2 1 2 z
Astfel ecuaţia efortului vertical de compresiune are expresia simplificată:
P z K z2
în care σz este efortul distribuit în punctul M;
K - factorul de influenţă, număr adimensional prezentat în tabele în funcţie de raportul r/z; P - forţa ce acţionează pe suprafaţa rocii; z - adâncimea punctului M de la suprafaţa terenului. Presiunea sau efortul de compresiune σz scade pe măsură ce punctul considerat se îndepărtează de verticala pe care acţionează forţa P, ceea ce poate fi văzut în figura 2, care redă epura presiunii repartizate pe planul 1-1 situat la adâncimea z de la suprafaţa rocii. Se admite că epurele se află in interiorul a două drepte, care pleacă din punctul de aplicaţie al forţei P, făcând fiecare un unghi de 55ο cu verticala ce trece prin forţa P.