Fallopia japonica sau Iulişca - Un pericol imens pentru TURDA

Dragi turdeni, un adevărat dezastru biologic crește şi ia amploare în orașul nostru sub ochii autorităților
care nu fac nimic sau poate nu înțeleg gravitatea fenomenului. Una din cele mai invazive plante, trecute pe
lista Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii printre cele mai periculoase o sută de plante
invazive din lume, este prezentă pe întreaga Vale a Arieşului, pe faleza Arieş a municipiului şi iată că astăzi
am descoperit-o la mai mult de 1000 de m de Arieş în apropiere de liceul „Liviu Rebreanu”, pe una din
strazile din împrejurimi. Este vorba de Iulişcă o plantă extrem de dăunătoare, popular denumită troscot
japonez, ştiinţific Fallopia japonica, introdusă în Marea Britanie în epoca victoriană. Troscotul japonez este
aproape imposibil de combatut, chimic sau mecanic, prezintă rădăcini care pot ajunge până la 7 metri şi
care penetrează cu ușurință fundațiile caselor, acolo unde este lăsată să crească în voie. Poate străpunge
chiar şi asfaltul, se propagă cu repeziciune, iar state precum Germania cheltuie anual sume colosale pentru
combaterea ei. Este cunoscut faptul că în Marea Britanie, casele invadate de această plantă îşi pierd mai
bine de jumătate din valoarea lor, iar guvernul Britanic aplică sancţiuni drastice celor ce nu o stăpânesc prin
înlăturări repetate.
Dacă planta se află deja în curțile dvs., recomandarea este de combatere mecanică repetată, până la
epuizarea ei iar resturile vegetale să nu le lăsați sub nici o formă în grădină. Ele trebuie arse complet şi/sau
îndepărtate din grădini. Iulişca (Fallopia japonica) este o plantă perenă, a cărei frunze îngălbenesc toamna
și mor cu primul îngheț, tulpinile cresc din nou în primăvară foarte repede, mai întâi înălțându-se drepte,
pentru ca mai apoi sa se îndoaie, atârne. Ele sunt goale și formează noduri.
Frunzele verzi sunt de obicei de 12 cm lungime și aproximativ 9 cm lățime și stau alternativ pe tulpină.
Începând din august înflorește. Inflorescențele cu multe flori mici și albe cresc în vârfurile tulpinilor si din
axilele frunzelor. La primul ger mor toate părțile aeriene ale plantei.
Rădăcinile formează o rețea puternica de rizomi care cresc de regula orizontal, dar pot ajunge si la 2 m
adâncime. În fapt două treimi din masa plantei este în pământ. Rizomii ajung pana la 10 cm grosime.
Pagube majore:
- înlătura orice alta planta din aria de extindere, datorita desimii tufelor si taliei destul de mari. Doar unele
plante foarte timpuri mai pot creste acolo;
- sistemul de rădăcini poate ataca lucrări subterane (canale de cabluri sau conducte), asfaltul drumurilor
sau chiar fundaţiile;
- cele mai mari pagube le face însă la cursurile de apă. Poate ataca digurile prin sistemul lor radicular, dar şi
prin eliminarea altor plante care fixează mai bine solul. La râurile mai mari, tufele pot forma obstacole care
reduc viteza de curgere mărind riscul de inundații şi amploarea lor. Obligă la măsuri costisitoare de
întreținere a albiei apelor şi a digurilor.
Fără să exagerăm, putem spune că acolo unde crește iulișca, totul în jur dispare. Este o specie invazivă, dar
şi adventivă, adică se răspândeşte masiv fără a fi cultivată.

Această plantă produce daune oriunde o găsim,  iar structuri aparent solide precum asflatul sau pardoseala
de beton nu sunt bariere în calea creşterii ei. Este vorba de troscotul japnez sau iulişca cum îi zic oamenii
din mediul rural. 
Troscotul japonez a ajuns în Europa la începutul secolului al XIX-lea, mai întâi în Olanda, fiind plantată în
grădini, ca plantă ornamentală.În România, prezența ei a fost aproape nedocumentată până în urmă cu 70
de ani. Acum, se știe că proliferează pe cursul apelor în Transilvania, Maramureș, Crișana și Moldova, mai
rar în Banat și Oltenia.Este extrem de versatilă și poate suporta și umbra, și soarele puternic, și solul cu o
salinitate mai ridicată. Pune stăpânire pe albiile râurilor, dar e foarte confortabilă şi în zonele industriale, fie
că e vorba despre marginea căilor ferate sau de șantiere părăsite. Rizomii săi creează o rețea subterană
rezistentă până la temperaturi de -30 de grade, care poate penetra fundațiile caselor, canalizările şi alte
structuri construite.