ARTĂ POETICĂ/ ARS POETICA

Ars poetica, poezia „..............”, aparținând lui..........., evidențiază caracterul

programatic, nevoia autorului de a exprima propria concepție asupra artei, fapt evidențiat de
tema creației, temă fundamentală a versurilor.
Caracterul programatic este accentuat de folosirea ca mod de expunere a
monologului adresat, lexicalizat prin mărci specifice: forme pronominale și verbale de
persoana I șia a II-a: „...”, „...” verbe la imperativ sau construcții interogative, poemul
construindu-se ca un dialog cu cititorul.
Tema centrală este sugerată de conturarea viziunii proprii asupra creației artistice,
asupra menirii acesteia prin reliefarea raportului dintre opera artistică și realitate sau dintre
creator și propria operă. Creația, formă de evadare dintr-un timp efemer, devine experiență
de cunoaștere și experiență de revelare a sensurilor existenței, idee poetică sugerată de
motivul literar al ........: „.........” sau de metafora „.........”, care conturează........
Condiția artistului, condamnat la creație, al cărui destin aduce suferința născută din
neputința de a ajunge la perfecțiune este sugerată de motivul ......: „........” sau de metafora
„....”. Dorul de perfecțiune înseamnă jertfă pe altarul propriei creații: „...........”, aspirație spre
a regăsi armonia perfectă dintre cuvânt și sens:„...........”.

ANALIZĂ PSIHOLOGICĂ

Secvență de analiză psihologică, fragmentul extras din „...............”, aparținând lui......,

urmărește conturarea conflictului interior al personajului........., mijloacele de investigație
folosite fiind...........(1. dacă narațiunea este heterodiegetică: sondarea stărilor interioare de
către narator, omniscient, omnisciența sa permițându-i să știe totul despre personaje, chiar
și cele mai asunse gânduri sau frământări; monologul interior; comportamentismul/ 2. Dacă
narațiunea este homodiegetică: autoanaliza, introspecția)
Conflictul interior, determinat de................, aduce cu sine trăiri, frământări
puternice, fapt evidențiat de utilizarea verbelor de stare interioară: „...”, „...”. Incertitudinea
este cauzată de.........., fiind sugerată de : ...................(prezența conjuncției adversative: dar,
însă, ci; modalizatori de incertitudine: poate, probabil; interogații retorice): „........”.
Sentimentul de............ este accentuat de folosirea................, personajul trăind ........