VIOLA SPOLIN

CREATOAREA JOCURILOR DE TEATRU

IMPROVIZAŢIE PENTRU TEATRU

MANUAL DE TEHNICI PEDAGOGICE ŞI REGIZORALE

UNATC PRESS BUCUREŞTI 2008

Traducere: Mihaela Balan-Beţiu

1
4 MAR. Î009
Cea mai importantă descoperire a Violei Spolin este, după opinia mea, noul raport dintre pedagog şi elev 
deoarece de aici decurg toate momentelec!eie din lungul drum propedeutic comun  eliminarea rela"iilor
speci#ice $nvă"ăm%ntului medieval şi celui &urg!e' şi instituirea noului climat pro#und realist, spri(ininduse pe
principiul )realitatea primea'ă, idealitatea este recesivă* +conceptul #iloso#ului Mircea lorian-. umea
e/erci"iilor este $n primul r%nd materială. Scoaterea criteriilor de apreciere şi notare, deci a principiului
concuren"ei, şi introducerea $n noua practică pedagogică a principiului conlucrării, al cola&orării.
Vi'iunea generală a Violei Spolin de'văluie erorile pedagogiei !eirupismului de tip )muştruluială şi
s#or"are* p%nă iese )ceva*.

prof. asoc. Ion C!AR

$ntro vreme $n care )ludicitatea* şi )teatralitatea* se mani#estă contaminant, epidemic, proli#er%nd $n lume
şi $n teatru mani#estări stereotipi'ante şi alarmant de'umani'atoare, apari"ia unei căr"i #undamentale precum
)mprovi'a"ie pentru teatru* a Violei Spolin constituie un eveniment important, ale cărui urmări &ene#ice,
terapeutice şi pro#ilactice se vor resim"i desigur la toate nivelurile educa"iei prin şi pentru teatru.
1upă patru'eci de ani de ne$ntreruptă strădanie pe terenul pedagogiei artei actorului, consider metoda
Violei Spolin unică prin universalitate, coeren"ă, completitudine şi imediată aplica&ilitate, o adevărată )cale
regală* $n educa"ia prin (oc teatral şi singura posi&ilitate autentică de introducere $n )tainele* travaliului creator
al actorului. Salut cu recunoştin"ă ini"iativa Mi!aelei 2e"iu şi meritoriul e#ort depus de ea pentru a ne o#eri
privilegiul de a avea $n m%nă, $n #orma ei ultimă, revi'uită şi actuali'ată, această lucrare #ondatoare carte de
căpăt%i pentru to"i cei care se ocupă de #ormarea prin teatru, at%t a actorilor, c%t şi a nonactorilor şi, mai cu
seamă, pentru cei responsa&ili de #ormarea #ormatorilor.

prof. univ. dr. Adriana Marina PP"ICI

vm
A #ost o lungă perioadă $n care veştile din lumea largă a(ungeau mult mai t%r'iu $n Rom%nia. 1e aceea, $n
şcoala noastră de teatru nu sa a#lat despre Viola Spolin dec%t la $nceputul anilor 30, ai secolului trecut.
1atorită inspira"iei şi tenacită"ii domnului pro#esor on Co(ar, metoda improvi'a"iei Spolin a #ost introdusă $n
atelierele de arta actorului, nu #ără oarecare re'isten"ă5 6oua modalitate de lucru a revolu"ionat metodele de
#ormare a actorilor din şcoala noastră şi a produs adevărate minuni prin re'ultatele spectaculoase. mprovi'a"ia
a devenit, deopotrivă, metodă de lucru, dar şi de crea"ie. Accentul pus pe spontaneitate, rea&ilitarea adevărului
rela"iilor, reapari"ia vie"ii $n procesul scenic au devenit principalele arme ale actorului $n lupta cu persona(ul.
Ast#el, sa produs o necesară conştienti'are a statutului de creator al actorului $n spectacolul de teatru. ată că
astă'i, la 47 de ani după apari"ia primei edi"ii a căr"ii, restituim unui patrimoniu, şi aşa destul de redus, unul din
cele mai importante manuale pentru şle#uirea talentelor actoriceşti. ar acest eveniment nu a #ost posi&il #ară
aceeaşi inspira"ie şi tenacitate, calită"i dovedite de data asta de un pro#esor t%năr, $n care şcoala noastră $şi pune
2
mari speran"e, Mi!aela 2e"iu.

prof. univ. dr. #elu C$CEA#

Rector UNATC

3
 Concesia şi cooperarea  un principiu a&solut necesar pentru lucrul $n ec!ipă, $n acelaşi timp o interesantă
provocare pentru via"a de 'i cu 'i. magina"ivă cum ar arăta cotidianul alături de ceilal"i, ancorat $n acest
principiu. Viola Spolin nu este numai teoretician şi pedagog, ci şi un #iloso# $n adevăratul sens al cuv%ntului.

prof. univ. dr. Adrian Ioan T%TIENI

Prorector UNA TC
Manual de excepţională valoare metodologică, !mprovi"aţie pentru teatru este o sursă continuă de inspiraţie
pentru profesori #i studenţi. Ar tre$ui citit de oricine vrea să facă din teatru o profesie sau a făcut de%a, de
oricine vrea să predea Arta actorului, de oricine vrea să predea ... &n general.

conf. univ. dr. &or u ANA, 'ef Catedra l (actorie, păpu#i marionete, canto, vor$ire, mi#care)
Viola Spolin ...
Regret din su#let că nam cunoscuto personal5 Am terminat #acultatea $n 898.
$n 894 am devenit asistentul 1oamnei :oeAng!el Stanca, la anul .
Am devenit apoi asistentul 1oamnei ;lga <udorac!e care dorise să practice pro#esoratul ... 1in prima 'i a
conlucrării noastre, doamna <udorac!e ma atacat cu vor&ele= Ce ai (ucat tu> am povestit. Am sim"it că no
mul"umisem. 2ine, miam 'is, va tre&ui săi demonstre'. ?i mam dus urgent la Viola Spolin, despre care
au'isem, vag, ca student. Am $n"eles de ce au'isem doar )vag*.
@/erci"iile propuse acolo erau trădate crunt $n şcoala pe care o #ăcusem. a noi, improvi'a"ia se repeta $ndelung
şi nu aveam cura(ul so des#ăşurăm $n direct...
6u #ac un titlu de m%ndrie din #aptul că )neam alungat pro#esorul*... ... se spune acum, prin #i"uici nein#ormate,
că şcoala noastră de teatru nu sa sc!im&at> <rea&a lor, a #i"uicilor.
Am evoluat teri&il. Am sc!im&at totul, c!iar )totul* şi, $n primul r%nd, datorită doamnei Viola Spolin ...
1esigur am evoluat. oate p%nă acolo $nc%t am #i de nerccunoscut $n #a"a stimatei doamne.
1ar sorgintea, &a'a, matricea, este tot acolo, la Viola Spolin. 6ici o şcoală serioasă de teatru no poate ocoli,
pentru că, oric%t de mult sar sc!im&a lumea, omul, $n esen"a lui, răm%ne acelaşi. Mecanismele umane, at%t de
greu de cercetat, sunt aceleaşi şi Viola Spolin lea intuit desăv%rşit.
@ste o vor&ă din &ătr%ni care spune să studie'i o anumită carte, #iindcă
alt#el o vei scrie tu şi rişti so scrii prost...
Studia"i temelia, ca să pute"i creşte5
Cerceta"i srcinile, ca să le pute"i com&ate5
lu&i"ivă părin"ii, ca săi pute"i depăşi5

'ro() univ. dr. *lorin +AM*IRESCU

4
 Viola Spolin este un nume de legendă $n pedagogia teatrală. Muta"ia pe care a produso prin metoda
descrisă $n cartea )mprovi'a"ie pentru teatru* a impus rolul improvi'a"iei $n #ormarea şi antrenamentul
permanent al actorului contemporan. Complementară $n raport cu metoda lui StanislavsBi, metoda Violei Spolin
$ntregeşte sistemul g%ndirii teatrale moderne ca sinte'ă $ntre g%ndirea teatrală şi modalitatea de lucru speci#ic
teatrală. n#luen"a sa depăşeşte teritoriul )artei autonome a actorului*, #iind esen"ială şi pentru 'onele teatrului
de ac"iune socială, ale teatrului pentru nonactori şi, surprin'ător sau nu, pentru scrisul dramatic contemporan.
; lectură o&ligatorie, dar, mai ales, o 'onă a g%ndirii vii, active, generatoare a unui teatru $n acelaşi timp
realist şi plin de energia imagina"iei.

conf. univ. dr. Nicolae MAN&EA *ecan +acultatea de Teatru

NOTA TRADUCĂTOAREI

)mprovi'a"ie pentru teatru* de Viola Spolin a #ost pu&licată prima oară $n 89D. 1e atunci este #olosită pe
scară largă de practicienii de teatru şi nu numai. Manualul acesta a restructurat pedagogia artei actorului
aşe'%ndo pe &a'e noi.

Viola Spolin + nov. 890, C!icago  EE nov. 8994, os Angeles-, sa pregătit ini"ial pentru a #i asistent
social, studiind la şcoala 6evei 2oFd din C!icago +89E4  89E-. edagogia inovativă a 6evei 2oFd, care
#olosea (ocurile tradi"ionale pentru a $m&unătă"i comportamentul social +ve'i 6eva 2oFd  )Gand&ooB o#
Recrea"ional Hames*-, c%t şi e/perien"a sa de pro#esor de teatru $n cadrul roiectului Recrea"ional IA
C!icago +89D9  8948-, au in#luen"ato pe Viola Spolin $n crearea unui sistem de studiu şi antrenament al artei
actorului &a'at pe Jocuri teatrale. 1e alt#el, aşa este cunoscută $n lumea $ntreagă  drept creatoarea (ocurilor
teatrale. ată ce spune $ntrun interviu din 894 pentru )os Angeles <imes*= )Jocurile au apărut din necesitate.
6u leam visat st%nd acasă. C%nd am avut o pro&lemă Kregi'oralăL, am inventat un (oc. C%nd a apărut altă
pro&lemă, am inventat alt (oc.*
Viola Spolin a $n#iin"at oung Actors CompanF +894, GollFNood-, a condus ateliere de arta actorului la
)<!e Compass* +8977, C!icago-, prima companie de teatru de improvi'a"ie pro#esionist $n#iin"ată de #iul şi
cola&oratorul său aul Sills, la Second CitF CompanF +890 897- şi la )Hame <!eater* +897, C!icago-,
$n#iin"ate $mpreună cu #iul său, la )StorF <!eater* +890, os Angeles-, $n#iin"at de #iul său, a #ost consultant
pentru seriale de televi'iune de succes, a $n#iin"at $n 89 )Spolin <!eater Hame Center* $n GollFNood şi a #ost
numită 1octor Gonoris Causa de Oniversitatea din Mic!igan. Viola Spolin se a#lă, prin munca sa de pro#esor şi
regi'or, prin manualele sale, la &a'a ar&orelui genealogic al improvi'a"iei moderne +ve'i NNN.spolin.com-.

5
 Manualul de #a"ă este traducerea ultimei edi"ii a )mprovi'a"iei pentru teatru*, cea din 8999. Aşa cum ve"i
a#la din ntroducerea lui Carol Sills, Viola Spolin a "inut să revi'uiască manualul prin rescrierea e/erci"iilor $n
lim&a(ul actual, prin organi'area lor pe următoarele etape= unct de concentrare, 1escriere şi e/emplu, ndica"ii
pe parcurs, @valuare, ;&serva"ii. 1e asemenea, pre'entarea e/erci"iilor este mai concisă  clari#icarea a ce
anume şi c%t tre&uie spus pentru a comunica e/act actorilor ce au de #ăcut şi pentru a evita sugerarea )Cum*
ului, a apărut $n urma multor ani $n care Viola Spolin a lucrat aceste (ocuri. Sunt incluse toate e/erci"iile,
cunoscute de aul Sills, pe care Viola Spolin lea de'voltat $n ultima parte a vie"ii sale.
@di"ia cuprinde un capitol dedicat )1e#inirii termenilor speci#ici*, un )Hlosar de ndica"ii pe parcurs*P
)Addenda * cuprinde (ocuri noi, iar )Addenda * (ocuri tradi"ionale şi, după Cuprins, găsi"i o )istă
al#a&etică* a tuturor e/erci"iilor din manual. entru cei care cunosc traducerea doamnei iudmila Cernaşov
după edi"ia 89D +dactilograma din &i&lioteca O6A<C-, mai sunt şi alte lucruri noi  cele adăugate de autoare
$ncă din edi"ia 89D +completări dea lungul $ntregului manual pe carc ar #i imposi&il să le mai enumerăm şi
adăugarea capitolului )Copiii şi teatrul* ce cuprinde cap. Q, cap. QV, cap. QV-.
În ce priveşte terminologia, intrată de(a $n lim&a(ul nostru de specialitate, am adăugat la #inal o )6otă
e/plicativă* &ilingvă şi ve"i vedea, de asemenea, $n acest manual, )re#a"a Violei Spolin la a doua edi"ie* pentru
evolu"ia unor termeni $n lim&a engle'ă. @ste esen"ial #aptul că sa corectat termenul );&iect imaginar*,
sc!im&%ndul cu );&iect nvi'i&il*, $n sensul $n care actoail #ace invi'i&ilul vi'i&il. 1e asemenea, )Su&stan"a
spa"ială* este )Su&stan"a invi'i&ilă*. deea Violei Spolin despre Spa"iu ca )sediu* al necunoscutului, al
intuitivului, al realită"ii e/istente, dar invi'i&ile, a evoluat continuu dea lungul $ntregii sale activită"i. Carol
Sills, editoarea ultimei edi"ii, spune= )am căutat să adăugăm ultimele sale idei despre spa"iul teatral şi despre
trans#ormare.*
<raducerea a #ost #ăcută con#orm cerin"elor de"inătorilor drepturilor de autor= *#idel şi precis*, *#ără nici un
#el de sc!im&ări ale te/tului srcinal*. ; parte din su&linierile din te/t ne apar"in  a(ută cititorul să identi#ice
principiile artei actorului enun"ate de Viola Spolin, cuvintelec!eie şi să se oriente'e mai repede atunci c%nd
caută ceva anume $n manualP am #ăcut, de asemenea, scurte completări din edi"ia 89D, acolo unde am
considerat necesar.
Mul"umim doamnei iudmila Cernaşov care, prin traducerea sa, a #acilitat multor genera"ii de pro#esori şi
studen"i contactul cu acest manual esen"ial şi #ormarea unei terminologii speci#ice artei actorului. Mul"umim
6ort!Nestern OniversitF ress, repre'entată de Rac!el :onderman  manager drepturi de autor. Mul"umesc
doamnei Adriana opovici pentru im&oldul o#erit $n reali'area acestei traduceri, #amiliei şi colegilor pro#esori
care mau spri(init.
Manualele iolei -polin
>)mprovisation #or t!e <!eatre* +prima edi"ie  89D şi a doua edi"ie  89D editate de Viola SpolinP ultima
edi"ie  8999  editată de aul Sills şi de Carol 2leacBleF Sills-, 6ort!Nestern OniversitF ress, @vanston,
llinois.
>)<!eatre Hames #or t!e Classroom* +897, 89- 6ort!Nestern OniversitF ress, @vanston, llinois.
>)<!eatre Hames #or t!e Re!earsal* +897, 89, 8997, 8999-, 6ort!Nestern OniversitF ress, @vanston,
llinois.
>)<!eater Hame ile* +899-, 6ort!Nestern OniversitF ress, @vanston, llinois.
>)<!eatre Hames #or t!e one Actor* +E008, un manual de Viola Spolin şi aul Sills-, 6O, @vanston,
llinois.
<oate acestc manuale, ca şi ccl al 6cvci 2oFd, au #ost ac!i'i"ionate din Hrantul C6CSS din carc a #ost
pu&licată şi accastă traduccrc şi sc a#lă la &i&liotcca O6A<C.
led. univ. Mihaela BA$AN-BE,IU
traducătoarea ediţiei /000 a 1!mprovi"aţieipentru teatru

IMPROVIZAŢIE PENTRU TEATRU

CUPRINS

Cuprins D
Lista a!a"#ti#$ a %&%r#i'ii(r )*
N(ta %+it(ar%i E9
Intr(+u#%r%a ui Pau Sis ,)
Spus%% Vi(%i Sp(in s%%#tat% +% Pau Sis D7
Mu'u-iri D9
Pr%!a'a Vi(%i Sp(in a pri-a %+i'i% .)
Pr%!a'a Vi(%i Sp(in a a +(ua %+i'i% 4D

/AZE TEORETICE Capit(u I E0PERIENŢĂ CREATOARE 49

C%% 1apt% asp%#t% a% sp(ntan%it$'ii 49

2ocurile 3/
Apro$are4*e"apro$are 7D
5xpresia colectivă 7
Pu$licul 0
Te6nicile teatrale 7/
Prelungirea procesului de &nvăţare &n viaţa cotidiană
+i"icali"area D
Capit(u II METODOLOGIE 22
Re"olvarea de pro$leme 
Punctul de concentrare 0
5valuarea 4
!ndicaţia pe parcurs 

5c6ipele #i pre"entarea
Pre"entarea pro$lemei 
pro$lemei 9
Ca+ru !i3i# a at%i%ruui +% arta a#t(ruui 0
Mediul &ncon%urător 0

Pregătirea pentru pro$lema de Arta Actorului

8/ Cronometrarea E

5tic6ete #i4sau Concepte D

5vitarea Cum9ului 4

Prin#ipii 1i Pun#t% +% r%p%r 7

 E0ERCIŢII Capit(u III ORIENTAREA 99
S#(puri% Ori%nt$rii 99

Prin#ipii% 4%n%ra% a% J(#uui t%atra )5)

@/punerea 808 S%n6(riaitat% #(n1ti%nt$ 80D
Ormărirea unui eveniment sportiv 804
Ormărirea unui eveniment sportivReamintire 807
Ascultarea sunetelor din (ur 807
Ce ascult> 80
Autoercep"ia 80
Joc de identi#icare a o&iectelor 80
@/erci"iu tactil de grup nr. 8 80
@/erci"iu tactil de grup nr.E 80
Hust şi Miros 80
5valuarea tuturor 5xerciţiilor -en"oriale 80
:$servaţii pentru toate 5xerciţiile -en"oriale 809
S%ria O4in3i(r 880
;glinda 880
;glinda Cine este ;glinda> 888
;glinda Ormea'ă8 pe cel care te urmea'ă 88E
R%a'i% !i3i#$ 88E
Cine e mai tare 88E
mplicare $n ac"iunea grupuluiCe 88D
Joc de o&serva"ie 884
Joc cu mingea 884
Ac"iune $n doi 887
Ac"iune $n trei sau mai mul"i 887
Ac"iune #ară m%ini 88
;glinda pe ec!ipe Ormea'ă8 pe cel care te urmea'ă 88
mplicare $n ac"iunea grupului Cine 88
Cine a $nceput mişcarea> 88
1i#icultate cu o&iecte mici 88
Ce v%rstă am> 889
Ce v%rstă am> Repetare 8E0
;&iectul $i pune $n mişcare pe (ucători 8E8
@ste mai greu c%nd e plin 8EE
arte a unei rela"ii comple/e 8ED
arte dintrun $ntreg 8E4
<rei sc!im&ări 8E4
Ce pro#esie am> 8E7
enetrarea oglin'ii 8E
Conversa"ie şi ac"iune 8E
Ac"iune cu o&iecte mari 8E
Joc de desenare a o&iectelor 8E
rins $n cursă 8E9
i'icali'area unui o&iect 8E9
Men"inerea $năl"imii supra#e"ei 8D0
Început şi S#%rşit cu o&iecte 8D0
Su"stan'a in7i3i"i$ 8D8
Mersul prin Su&stan"a invi'i&ilă  +@/plorare- 8DE
Mersul prin Su&stan"a invi'i&ilă  +Spri(in şi @#ort- 8DE
Modelarea Su&stan"ei invi'i&ile e/erci"iu individual 8DD

Modelarea Su&stan"ei invi'i&ile e/erci"iu de grup 8D4

<rans#ormarea o&iectelor 8D4
Mersul prin Su&stan"a invi'i&ilă  +Atinge"i şi #i"i atinşiVede"i şi #i"i vă'u"i- 8D7
Încăl'ire prin 6emişcare 8D
ătrundere 8D
Adaugă o parte 8D
Ori%ntar%8 R%3u-at 8D
Capit(u IV UNDE 8D9
Intr(+u#%r% 8D9
Cele trei medii apropiat, general, larg 8D9
Relaţia cu Unde9le /;0
Un+%8 Pri-u at%i%r 840
-ta$ilirea Punctului de concentrare Unde, Cine, Ce 840
Onde. Apari"ia o&iectului 84E
Onde. Sc!i"e şi indica"ii scenice 844
Onde. Sc!i"e 847
Joc de locali'are 878
C% %st% +in#((9 87E
Onde. Ce este dincolo> 87E
Ce este dincolo. Ac"iune 87D
C(ntinuar%a %&%r#i'ii(r +% spa'iu 874
Onde cu a(utor 874
Onde cu o&stacol 874
Hăsirea o&iectelor $n mediul apropiat 877
Onde cu ac"iune #ară legătură 87
C%t este ceasul> A 87
C%t este ceasul> 2 87
C%t este ceasul> C 87
Cin% 87
Cine &ate la uşă> A 87 C
ine &ate la uşă> 2 879
Cine> 80
Cine adăug%nd Onde şi Ce 80
R%a'ia #u -%+iu 88
Vremea nr. 8 88
Vremea nr.E 8E
Vremea nr.D 8E
@/plorarea mediului larg 8E
@/erci"iu de selec"ie rapidă a Ondelui 8D
Redistri&uirea sc!i"elor 84
Rela"ie cu mediul apropiat 87
ocali'are prin trei o&iecte 87
V(r"ir%a n%int%i4i"i$6 Gi""%ris: 8
*e"voltarea reacţiei organice cu a%utorul /<;
Un+%;ui 8D
or$irii neinteligi$ile 8
!ntroducerea or$irii neinteligi$ile 8
Vor&ire neinteligi&ilă ntroducere 8
Vor&ire neinteligi&ilă 1emonstra"ie 89
Vor&ire neinteligi&ilă $nt%mplare din trecut 89
Vor&ire neinteligi&ilă redare 80
Vor&ire neinteligi&ilă Joc dc locali'are 88
Onde cu Vor&ire neinteligi&ilă 88
Vor&ire neinteligi&ilă im&ă străină A 8E
Vor&ire neinteligi&ilă im&ă străină 2 8E
Vor&ire neinteligi&ilă 1ă şi preia +1ouă scene-
E&%r#i'ii supi-%ntar% p%ntru int%nsi!i#ar%a r%ait$'ii -top= 8D
8
Ver&ali'area Ondelui 8D
Ce este dincolo $nt%mplare necunoscută 8
Ce este dincolo $nt%mplare trecută sau viitoare Ce este dincolo $nt%mplare din pre'ent 8 reocupare A 8
Început şi S#%rşit 80
Re#lec"ie 8E
E&%r#i'ii supi-%ntar% p%ntru r%3(7ar%a +% pr("%-% pri7in+ Un+%;% 8D
Onde speci#ic 8D
Haleria de artă 84
i'icali'area Cinelui prin #olosirea unui o&iect 87
Onde cu piese de decor 87
Onde  temă pentru acasă 8
Onde a&stract A 8
Onde a&stract 2 8
i'icali'area Ondelui tară o&iecte 8
<rimiterea cuiva pe scenă 89
Sccnă concisă 89
i'icali'area Ondclui prin Cine şi Ce 890
Onde #ără m%ini 890

Capit(u V ACŢIUNEA CU TOT CORPUL )*)

E&%r#i'ii p%ntru p$r'i a% #(rpuui )*<

6umai tălpi şi gam&e 89E
6umai m%ini 89D
@/erci"iu pentru spate 897
ăr"i ale corpului= scenă $ntreagă 89
E&%r#i'ii p%ntru i-pi#ar%a =ntr%4uui trup 89
mplicarea $ntregului trup 89
Mişcare ritmică 89
Încordare musculară 899
Marionete şisau Automati'ate E00
Capit(u VI PLASAREA NON;RECIZORALĂ >N SCENĂ E0E

Prin#ipii !un+a-%nta% E0E

Acţiunea scenică E0D
Comunicarea cu pu$licul E04
E&%r#i'ii E07
reocupare 2 E07
1ă şi preia 1ouă scene E0
Convergen"ă şi Re$mpăr"ire E09
upul singuratic E80
Sc!im&area locurilor E88
Vi'i&ilitate +<rans#ormarea ta&loului scenic- E8E
Scene de masă E8D
eşiri şi ntrări E84
$nceput şi S#%rşit E84
Capit(u VII ASCUŢIREA SENSI/ILITĂŢII <)?

As#utar%a <)2
Repovestire adăug%nd culoare E8
1ă şi preia 1ouă scene E8
e nevă'ute @/erci"iu dc &a'ă E8
@/erci"iu pe nevă'ute pentru studen"ii avansa"i A E8
@/erci"iu pe nevă'ute pentru studen"ii avansa"i 2 E8
Re"umatul exerciţiilor pe nevă"ute >/0
A t% uita 1i a 7%+%a EE0
;glinda Su&ec!ipele re#lectă sentimente EE8
Vor&ire neinteligi&ilă 1emonstra"ie EEE
1emonstra"ie EEE
Contact vi'ual nr. 8 EEE
Contact vi'ual nr.E EEE
Om&ra EED
@u şi um&ra EE4
A4iitat% 7%r"a$ EE4
Joc dc descoperire EE7
S#ria +% %&%r#i'ii p%ntru #(nstruir%a un%i p(7%1ti EE7
Construirea unei poveşti EE7
Crearea poe'iei EE
Argumentare sus"inută EE
ălăvrăgeală A EE
ălăvrăgeală 2 EE9
C(nta#t EE9
@/erci"iu de Contact ED0
T$#%r%a ED4
<ensiune mută nr. 8 ED4
<ensiune mută nr.E ED7
@/erci"ii de 6emişcare ED7
6emişcare
6emişcare nr.
nr.E8 ED7
ED
6emişcare nr.D ED
6emişcare nr.4 ED
ncursiuni $n intuitiv
Tăcere &naintea scenelor ED

Capit(u VIII RADIO Ş E@ECTE TEHNICE ED9

Ra+i( 1i TV ED9
rimul e/erci"iu pentru radio E40
mprovi'a"ii cu animale E4E
!ntroducerea copiilor &n lumea Radio9ului E4E
Reporter A E4E
Reporter 2 E4D
Reporter C E4D
@/erci"iu pentru televi'iune E4D
E!%#t% t%:ni#% E44
Coordonarea e#ectelor te!nice cu ac"iunea de pe scenă E47
Coordonarea ac"iunii de pe scenă cu e#ectele te!nice E4
Crearea atmos#erei pe scenă E4
@#ecte sonore vocale E4

Capit(u I0 MATERIAL PENTRU DI@ERITE SITUAŢII E4

Joc de cuvinte A E4
Joc de cuvinte 2 E70
A #ost o dată E7D
olosirea o&iectelor pentru de'voltarea scenelor E7D
1etalierea o&iectului <rans#ormare E74
@roul E77
<rans#ormarea o&iectului E77
@cranul televi'orului E7
A lăsa ceva pe scenă E7
Scenă $n scenă E7
<emăscenă E79
Solicitare E0
;rc!estrare E8
Mers $nt%mplător E8
ro&lema ascunsă EE
Sugestii din partea pu&licului ED
Capit(u 0 E0ERCIŢII DE @INISARE E
V(r"ir% E
Sunet e/tins E
1ialog c%ntat E
C!emarea E9
Încăl'ire pentru şoapta scenică E9
?oapta scenică E9
Citire $n cor E0
Corul grec E0
@/erci"iu de ?oaptăStrigăt E0
@i3i#ai3ar% E)
u&lic surd E8
1u&lare EE
S(;M(ti(n ED
Mişcare cu $ncetinitorul eapşa peng!e"atelea E4
Încet Rapid 6ormal E4
V%+%r% E
Camera de #ilmat E
A vedea cuv%ntul E
D%37(tar%a s#%n%(r +up$ su4%stii% pu"i#uui E
Scenă pe moment E
E&%r#i'ii 7a(r(as% +% BO4in+$ E
;glinda triplă E
;glinda Com&ina"ie E
;glinda 1istorsionare E9
;glinda Hrup E9
A#t(rii;sp%#tat(ri +au In+i#a'ii% p% par#urs E9
Spectatorii regi'ea'ă +dau ndica"iile pe parcurs- E9
@/plorare şi ntensi#icare E0

Capit(u 0I EMOŢIE E8

@i3i#ai3ar% ED
Strigăt mut ED
6eputin"a de a te mişca A ED
6eputin"a de a te mişca 2 E4
Sc!im&area emo"iei E7
Sc!im&area intensită"ii ac"iunii interioare E
Sc!im&area &ruscă a emo"iei E
i'icali'area emo"iei prin o&iecte E
Joc de emo"ie E90
Respingerea E90
@mo"ie. <e!nici cinematogra#ice E98
C(n!i#t E9E
@/erci"iu de con#lict E94
Con#lict ascuns E97
Ce este de #ăcut cu o&iectul E97
Joc de con#lict E9
Capit(u 0II PERSONAJUL E9

D%37(tar%a p%rs(nauui E9

+i"ical i"area D 08
Cin%8 E&%r#i'ii p%ntru +%37(tar%a p%rs(nauui D08
Cine @mo"ie #acială D0E
Cine Atitudine #i'ică D0D
Cine adăug%nd Con#lictul D0D
@i3i#ai3ar%a un(r atitu+ini D04
Men"ine e/presia5 A D04
Men"ine e/presia5 2 D07
Vi3uai3ar% !i3i#$ D07
magini de animale D0
Statui D09
Atri"ut% !i3i#% D80
@/agerare #i'ică D80
iese de costum D80
ritare #i'ică A D88
ritare #i'ică 2 D88
;&iceiuri nervoase sau ticuri D8E

D%37(tar%a #apa#it$'ii +% #ara#t%ri3ar% ,),

Caracteri'are rapidă A D8D
Caracteri'are rapidă 2 D84
Caracteri'are rapidă C D87
Cara#t%ri3ar% rapi+$ D ,)?
Caracteri'are rapidă @ D87
<rans#ormarea rela"iilor D8
Crearea ta&loului scenic D8

COPIII ŞI TEATRUL Capit(u 0III >NŢELEGEREA COPILULUI ,<)

Atitu+in%a pr(!%s(ruui ,<<

In+i7i+u 1i 4rupu ,<,

M%+iu t%atra a #(piuui;a#t(r ,<.

J(#uri% ,<.

At%n'ia 1i %n%r4ia ,<2

J(#u +ra-ati# ,<2

J(#u natura ,<

Lupta p%ntru #r%ati7itat% ,,5

Dis#ipina =ns%a-n$ i-pi#ar% ,,)

C(piu n%si4ur ,,,

Capit(u 0IV PRINCIPII @UNDAMENTALE PENTRU COPILUL;ACTOR ,,. I-pr(7i3a'ia #u #(piii

+% 2; ani ,,.
Acţiunea interioară
A da realitate ,,. o$iectelor DD7
(su$stanţă)
5xerciţiul cu telefonul ,,2
Termeni de folosit ,,
Concentrare completă sau incompletă ,,
A i devenit spectator ;;8
Răsturnarea $ărcii ,,
!ncludeţi pu$licul ,,*
Arătaţi, nu povestiţi DD9
E7auar%a DD9
Prin#ipii 1i Pun#t% +% r%p%r ,.)

Capit(u 0V ATELIER PENTRU COPII DE 2; ANI D44

Pr%4$tir%a at%i%r%(r D44

Pri-u at%i%r D44

*iscuţie preliminară D47
A #ost odată ec!ipament minim D4
 E&%r#i'ii D78
A #ost odată ec!ipament complet D78
ovestirea D7
Crearea scenelor cu costume D79

TEATRUL TRADIŢIONAL ŞI TEATRUL DE IMPROVIZAŢIE

Capit(u 0VI PREGĂTIREA DD

R%4i3(ru DD
Punctul de concentrare al regi"orului D4
T%-a D
A%4%r%a pi%s%i D
C$utar%a s#%n%i D
Distri"u'ia D0
Partitura a#t(ruui DE

Capit(u 0VII REPETIŢIE ŞI SPECTACOL D4

Or4ani3ar%a ti-puui +% r%p%ti'i% D4

Atmosfera din timpul repetiţiilor D7
Capacitatea regi"orului de a inspira D
Plasarea &n scenă D
Asumarea indicaţiilor regi"orale D9
Acţiunea scenică D0
!mprovi"aţii generale &n legătură cu piesa D0
'nurul D8
Repetiţia relaxată DE
Repetiţia ,, la o$iect DD
Maturi3ar%a a#t(ruui DD
Memori"are D7
Citirea textului cu naturaleţe D
-imţul timpului D
Promptitudinea preluării replicilor9reper D
R?sul la repetiţii D9
-tagnarea D90
E&%r#i'ii +% arta a#t(ruui p%ntru r%p%ti'ii D9E
or$ire neinteligi$ilă D9E
Unde D9D
Contact D94
D99
400 40E
5xprimarea acţiunii interioare cu a%utorul o$iectului D94
Mi#care extinsă D94
Pe nevă"ute D97
Ascultarea actorilor D97
A vedea cuv?ntul D9
Um$ra D9
+olosirea %ocurilor D9
@iografii D9
Su4%stii p%ntru pri-a %tap$ +% r%p%ti'ii
Su4%stii p%ntru a +(ua %tap$ +% r%p%ti'ii
Su4%stii p%ntru a tr%ia %tap$ +% r%p%ti'ii
Repetiţii la 1 o$iect 40E
Reevaluarea regi"orului 40E
A vedea spectacolul 40D
Tracul regi"orului 404
Mac6ia%ul actorului 404
Parada costumelor 407
Prima repetiţie cu costume 40
'nurul -pecial 40
Sp%#ta#(u 40
Pun#t% +% r%p%r 4%n%ra% .5*

Capit(u 0VIII CONCLUZII ŞI PRO/LEME SPECIALE .))

Gra!i#u r%p%ti'ii(r .))

raficul primei etape de repetiţii B//

raficul etapei
raficul etapei aa treia
doua de
de repetiţii
repetiţii BB/B
87
C(n+u#%r%a r%4i3(ra$ a #(piuui;a#t(r 48
>n+%p$rtar%a +%!%#t%(r a-at(ri#%1ti 489
Actorul amator B/0
Cau"e #i remedii 4E0

DE@INIŢII DE@INIREA TERMENILOR SPECI@ICI .<F

GLOSAR DE INDICAŢII PE PARCURS .?<

ADDENDA ADDENDA I E0ERCIŢII NOI .?*

E&%r#i'ii n(i .25
Cine sunt> 40
Concentrea'ăte pe cuv%nt c%nd citeşti 48
Construirea unei poveşti 4E
Conversa"ie $n trei direc"ii 4D
Conversa"ie #ară legătură 44
Cutia cu pălării 47
)1ă şi preia* citind 4
@coul 4
@vită mingea$n4
ntroducere lucrul cu Su&stan"a invi'i&ilă +pentru m%ini- 4
Î$ncăl'ire pentru )1ă şi preia* 49
Încăl'ire pentru şoapta scenică 40
eapşa e/plo'ivă 40
Mersul prin Su&stan"a invi'i&ilă Atitudine 48
Reprimarea 48
Săritul cor'ii 4E
Sila&isire 4D
Sunetul $n oglindă 4D
<a&loul scenic 44
<erenul de (oacă 47
<raducătorul de vor&ire neinteligi&ilă 4
Onde cu a(utor şi o&stacol 4

Vocale şi consoane 4

Vor&irea $n oglindă 49
Vor&ire neinteligi&ilă inteligi&ilă 40
ADDENDA II JOCURI TRADIŢIONALE 4E
Animal, pasăre sau peşte 47
2u'' 47
C%nd o să plec $n Cali#ornia 47
C%t de mult $"i aminteşti> 4
Concentrare 4
Cuvinte rimate 4
antoma
Heogra#ie4
4
eapşa pe scaune 4
6eN orB 49
6u da drumul m%inii 49
isica vrea un col" 490
rover&e 490
RimeMă g%ndesc la un cuv%nt 498
Rime mute 498
Ritmuri 49E
Sc!im&area numerelor 49E
Sema#orul 49E49D
Sila&e c%ntate
Stră'i şi alei 49D
?ase o&iecte 494
?ir indian 497
?ta#eta 497
<rans#ormarea cuvintelor 497
Valurile 49
Vaporul meu vine de la ondra 49

No./ e'lica.i1/ 'ri1ind .erinolo3ia pentru ediţia 4n li5a ro6n/ 7

LISTA AL@A/ETICĂ A E0ERCIŢIILOR

Ac"iune cu o&iecte mari 8E

Ac"iune #ără m%ini 88

Ac"iune $n doi 887

Ac"iune $n trei sau mai mul"i 887

Adaugă o parte 8D

A #ost o dată E7D

A #ost odată ec!ipament complet D78
A #ost odată ec!ipament minim D4
A lăsa ceva pe scenă E7
Animal, pasăre sau peşte 47
Argumentare sus"inută EE
Ascultarea sunetelor din (ur 807
Autoercep"ia 80
A vedea cuv%ntul E

2u'' 47

Camera de #ilmat E

Caracteri'are rapidă A D8D

Caracteri'are rapidă 2 D84

Caracteri'are rapidă C D87

Caracteri'are rapidă 1 D87

Caracteri'are rapidă @ D87

C%nd o să plec $n Cali#ornia 47

C%t este ceasul> A 87

C%t este ceasul> 2 87

C%t este ceasul> C 87

C%t de mult $"i aminteşti> 4

Ce ascult> 80
Ce este de #ăcut cu o&iectul E97
Ce este dincolo. Ac"iune 87D
Ce este dincolo $nt%mplare din pre'ent 8
Ce este dincolo $nt%mplare necunoscută 8
Ce este dincolo $nt%mplare trecută sau viitoare 8
Ce pro#esie am> 8E7
Ce v%rstă am> 889
Ce v%rstă am> Repetare 8E0
C!emarea E9
Cine> 80
Cine adăug%nd Con#lictul D0D
Cine adăug%nd Onde şi Ce 80
Cine a $nceput mişcarea> 88
Cine Atitudine #i'ică D0D
Cine &ate la uşă> A 87 Cine &ate la uşă> 2 879
Cine e mai tare 88E
Cine @mo"ie #acială D0E
Cine sunt> 40
Citire $n cor E0
Concentrare 4
Concentrea'ăte pe cuv%nt c%nd citeşti 48
Con#lict ascuns E97
Construirea unei poveşti EE7, 4E
Contact vi'ual nr. 8 EEE
Contact vi'ual nr.E EEE
Convergen"ă şi Re$mpăr"ire E09
Conversa"ie $n trei direc"ii 4D
Conversa"ie #ără legătură 44
Conversa"ie şi ac"iune 8E
Coordonarea ac"iunii de pe scenă cu e#ectele te!nice E4
Coordonarea e#ectelor te!nice cu ac"iunea de pe scenă E47
Corul grec E0
Crearea atmos#erei pe scenă E4
Crearea poe'iei EE
Crearea scenelor cu costume D79
Crearea ta&loului scenic D8
Cutia cu pălării 47
Cuvinte rimate 4

)1ă şi preia* citind 4

1ă şi preia 1ouă scene E0

1emonstra"ie EEE
1etalierea o&iectului <rans#ormare E74

1ialog c%ntat
1i#icultate cu E
o&iecte mici 88
1u&lare EE
@coul 4
@cranul televi'orului E7
@#ecte sonore vocale E4
@mo"ie. <e!nici cinematogra#ice E98
@roul E77
@ste mai greu c%nd e plin 8EE
@u şi um&ra EE4
@vită mingea 4
@/agerare #i'ică D80
@/erci"iu de con#lict E94
@/erci"iu de Contact ED0
@/erci"iu de selec"ie rapidă a Ondelui 8D
@/erci"iu de ?oaptăStrigăt E0
@/erci"iu pe nevă'ute pentru studen"ii avansa"i A E8
@/erci"iu pe nevă'ute pentru studen"ii avansa"i 2 E8
@/erci"iu pentru spate 897
@/erci"iu pentru televi'iune E4D
@/erci"iu tactil de grup nr. 8 80
@/erci"iu tactil de grup nr. E 80
@/plorarea mediului larg 8E
@/plorare şi ntensi#icare E0
@/punerea 808

antoma 4
i'icali'area Cinelui prin #olosirea unui o&iect 87
i'icali'area emo"iei prin o&iecte E
i'icali'area Ondelui prin Cine şi Ce 890
i'icali'area Ondelui #ară o&iecte 8
i'icali'area unui o&iect 8E9
olosirea o&iectelor pentru de'voltarea scenelor E7D

Haleria de artă 84

Hăsirea o&iectelor $n mediul apropiat 877
Heogra#ie 4
Hust şi Miros 80
eşiri şi ntrări E84
magini de animale D0
mplicarea $ntregului trup 89
mplicare $n ac"iunea grupului Ce 88D
mplicare $n ac"iunea grupului Cine 88
mprovi'a"ii cu animale E4E
ncursiuni $n intuitiv ED
ntroducere $n lucrul cu Su&stan"a invi'i&ilă +pentru m%ini- 4
ritare #i'ică A D88
ritare #i'ică 2 D88
Încăl'ire prin 6emişcare 8D
Încăl'ire pentru )1ă şi preia* 49
Încăl'ire pentru şoapta scenică 40
Început şi S#%rşit 80
Început şi S#%rşit cu o&iecte 8D0
Încet Rapid 6ormal E4

Încordare musculară 899

Joc de con#lict E9
Joc de cuvinte A E4
Joc de cuvinte 2 E70
Joc de desenare a o&iectelor 8E
Joc de descoperire EE7
Joc de emo"ie E90
Joc de identi#icare a o&iectelor 80
Joc de locali'are 878

Joc cu mingea 884

Joc de o&serva"ie 884
eapşa e/plo'ivă 40

eapşa pe scaune 4

ocali'are prin trei o&iecte 87

upul singuratic E80

Marionete şisau Automati'ate E00

Men"ine e/presia5 A D04

Men"ine e/presia5 2 D07

Men"inerea $năl"imii supra#e"ei 8D0

Mers $nt%mplător E8
Mersul prin Su&stan"a invi'i&ilăAtitudine 48
Mersul prin Su&stan"a invi'i&ilă 8 +@/plorare- 8DE
Mersul prin Su&stan"a invi'i&ilă  +Spri(in şi @#ort- 8DE
Mersul prin Su&stan"a invi'i&ilă  +Atinge"i şi #i"i atinşiVede"i şi #i"i vă'u"i- 8D7
Mişcare
Mişcare cu $ncetinitoruleapşa
ritmică 89 peng!e"atelea E4
Modelarea Su&stan"ei invi'i&ile e/erci"iu individual 8DD
Modelarea Su&stan"ei invi'i&ile e/erci"iu de grup 8D4

6emişcare nr. 8 ED7

6emişcare nr.E ED

6emişcare nr.D ED
6emişcare nr.4 ED
6eputin"a de a te mişca A ED
6eputin"a de a te mişca 2 E4
6eN orB 49
6u da drumul m%inii 49
6umai tălpi şi gam&e 89E
6umai m%ini 89D

;&iceiuri nervoase sau ticuri D8E

;&iectul $i pune $n mişcare pe (ucători 8E8

;glinda 880
;glinda Cine este ;glinda> 888
;glinda Com&ina"ie E
;glinda 1istorsionare E9
;glinda Hrup E9
;glinda pe ec!ipe Ormea'ă8 pe cel care te urmea'ă ;glinda Su&ec!ipele re#lectă sentimente EE8
;glinda triplă E

;glinda Ormea'ă8
;rc!estrare E8 pe cel care te urmea'ă 88E

arte a unei rela"ii comple/e 8ED

arte dintrun $ntreg 8E4
ălăvrăgeală A EE
ălăvrăgeală 2 EE9
ăr"i ale corpului= scenă $ntreagă 89
ătrundere 8D
enetrarea oglin'ii 8E
e nevă'ute@/erci"iu de &a'ă E8
iese de costum D80
isica vrea un col" 490
ovestirea D7
reocupare A 8
reocupare 2 E07
rimul e/erci"iu pentru radio E40
rins $n cursă 8E9
ro&lema ascunsă EE
rover&e 490
u&lic surd E8

Redistri&uirea sc!i"elor 84

Re#lec"ie 8E
Rela"ie cu mediul apropiat 87
Reporter A E4E
Reporter 2 E4D
Reporter C E4D
Repovestire adăug%nd culoare E8
Reprimarea 48
Respingerea E90
Rime Mă g%ndesc la un cuv%nt 498
Rime mute 498
Ritmuri 49E

Săritul cor'ii 4E

Scenă concisă 89
Scenă $n scenă E7
Scenă pe moment E
Scene de masă E8D
Sc!im&area &ruscă a emo"iei E
Sc!im&area emo"iei E7
Sc!im&area intensită"ii ac"iunii interioare E
Sc!im&area locurilor E88
Sc!im&area numerelor 49E
Sema#orul 49E
Sila&e c%ntate 49D
Sila&isire 4D
Solicitare E0
Spectatorii regi'ea'ă +dau ndica"iile pe parcurs- E9
Statui D09
Stră'i şi alei 49D
Strigăt mut ED
Sugestii din partea pu&licului ED
Sunet e/tins E
Sunetul $n oglindă 4D

?ase o&iecte 494

?ir indian 497

?oapta scenică E9

?ta#eta 497

<a&loul scenic 44

<emăscenă E79
<ensiune mută nr. 8 ED4
<ensiune mută nr.E ED7
<erenul de (oacă 47
<raducătorul de vor&ire neinteligi&ilă 4
<rans#ormarea cuvintelor 497
<rans#ormarea o&iectelor 8D4
<rans#ormarea o&iectului E77
<rans#ormarea rela"iilor D8
<rei sc!im&ări 8E4
<rimiterea cuiva pe scenă 89

Om&ra EED
Onde a&stract A 8
Onde a&stract 2 8
Onde. Apari"ia o&iectului 84E
Onde. Ce este dincolo> 87E
Onde cu a(utor 874
Onde cu a(utor şi o&stacol 4
Onde cu o&stacol 874
Onde cu ac"iune #ără legătură 87
Onde cu piese de decor 87
Onde cu Vor&ire neinteligi&ilă 88
Onde #ără m%ini 890
Onde. Sc!i"e 847
Onde. Sc!i"e şi indica"ii scenice 844
Onde speci#ic 8D
Onde  temă pentru acasă 8
Ormărirea unui eveniment sportiv 804
Ormărirea unui eveniment sportiv Reamintire 807

Valurile
Vaporul 49
meu vine de la ondra 49
Ver&ali'area Ondelui 8D
Vi'i&ilitate +<rans#ormarea ta&loului scenic- E8E
Vocale şi Consoane 4
Vor&irea $n oglindă 49
Vor&ire neinteligi&ilă 1ă şi preia +1ouă scene- 8D
Vor&ire neinteligi&ilă 1emonstra"ie 89
Vor&ire neinteligi&ilă inteligi&ilă 40
Vor&ire neinteligi&ilă ntroducere 8
Vor&ire neinteligi&ilă $nt%mplare din trecut 89
Vor&ire
Vor&ire neinteligi&ilă
neinteligi&ilă Joc de locali'are
im&ă 88
străină A 8E
Vor&ire neinteligi&ilă im&ă străină 2 8E
Vor&ire neinteligi&ilă redare 80
Vremea nr. 8 88

Vremea nr.E 8E

Vremea nr.D 8E


NOTA EDITOAREI

Am $ncercat $n această edi"ie să #im #ideli scrierilor Violei Spolin. Sc!im&ările pe care le ve"i descoperi
re#lectă dorin"a Violei de a revi'ui edi"ia prin rescrierea e/erci"iilor $n lim&a(ul actual şi organi'area #iecărui (oc
cu unct de Concentrare, re'entare, ndica"ii pe parcurs şi @valuare.
 Am avut ca surse căr"ile pe care le pu&licase +)<!eater Hame ile*, )<!eater Hames #or Re!earsal*,
)<!eater Hames #or t!e Classroom*- sau cunoştin"ele lui aul Sills despre munca sa din ultimii ani= de e/emplu,
capitolul V $ncepe cu un e/erci"iu pu&licat prima oară  )Onde. Apari"ia o&iectului*.
<oate e/erci"iile sale de mai t%r'iu sunt incluse $n această edi"ie, #ie $n con"inut, #ie $n Addenda . @/erci"iile
sunt acum listate şi $n Cuprins şi $ntro istă al#a&etică care va #i de mare a(utor $n pregătirea atelierelor.
$n această edi"ie apare şi un Hlosar de ndica"ii pe parcurs, de#inite, ca sens şi importan"ă, de Viola Spolin.
1e asemenea, pentru prima oară sunt cuprinse (ocuri tradi"ionale #olosite des ca e/erci"ii de $ncăl'ire sau de
creştere a energiei. Acestea sunt listate al#a&etic $n Addenda , după o scurtă introducere. Viola Spolin nu a
"inut niciodată vreun atelier #ară aceste (ocuri. Ma(oritatea #ac parte din manualul 6evei 2oFd )Gand&ooB o#
Recrea"ional Hames* +)Manual de (ocuri recreative*, prima edi"ie  8947, a doua edi"ie  897, n.t.-.
În edi"iile anterioare seriile de e/erci"ii erau numerotate ceea ce ducea la con#u'ie +este vor&a despre )Seria
;glin'ilor*, )Vor&irea neinteligi&ilă*, )Mersul prin Su&stan"a invi'i&ilă*, şi )Ce este dincolo>*-. Acum #iecare
(oc este denumit după capul de serie, lucru care #ace mai simplă găsirea unui anumit (oc $n lista al#a&etică.
Sunt pu&licate pentru prima oară e/erci"ii importante ca )Sunet e/tins* sau )Vocale şi consoane*.
Ma(oritatea e/erci"iilor Violei pentru vor&ire sunt acum adunate $n capitolul Q  )@/erci"ii de #inisare*
+cuprinde e/erci"ii care se găseau $n edi"ia anterioară $n cap. V-.
În manualul din 89, pu&licat tot de 6ort!Nestern OniversitF ress  )<!eater Hames #or t!e Classroom* 
Viola pre'intă un curriculum de (ocuri teatrale pentru copiii de  ani sau mai mari, o a&ordare di#erită #a"ă de
cea a acestei căr"i, pu&licate prima oară $n 89D. Am lăsat aproape nesc!im&ate aceste capitole +cap. Q  cap.
QV- incluse $nt%i $n edi"ia din 89D. @/erci"iile cuprinse aici au #ost #olosite cu succes de Viola $n lucrul la
companiile sale de actori tineri din GollFNood şi C!icago. entru cei care lucrea'ă cu copiii, recomandăm
studierea am&elor te/te.
Am $nceput munca la această edi"ie $mpreună cu aul Sills $n 8994, la 88 ani după a doua edi"ie, c%nd am
stat $mpreună $n casa Violei din GollFNood Gills şi am căutat să adăugăm ultimele sale idei despre spa"iul
teatral şi despre trans#ormare.
MarF Ann 2randt şi so"ul ei Ro&ert olmus Hreene, răposatul Ro&ert Martin, tre&uie de asemenea
nominali'a"i pentru dedica"ia cu care au asistato pe Viola $n munca de pregătire a pu&licării dea lungul anilor.

Carol Bleac9le Sill; /000

INTRODUCEREA LUI PAUL SILLS

Viola Spolin a murit $n casa ei din os Angeles, la data de EE noiem&rie 8994, la v%rsta de opt'eci şi opt de
ani.
Cea dea treia edi"ie a căr"ii sale con"ine multe (ocuri noi. @ditarea căr"ii de #a"ă apar"ine lui Carol 2leacBleF
Sills, care a lucrat cu Viola, ca şi mine, la edi"ia anterioară, pu&licată $n 89D, ca şi la alte căr"i ale sale.
@dit%nd această nouă variantă, at%t eu, c%t şi Carol, am #ost uimi"i să o&servăm că anumite (ocuri nu
#useseră introduse $n edi"iile precedente. Viola mia spus nu o dată, ci de o mie de ori= 1-lo motion= +ve'i
seria de e/erci"ii la cap. Q , n.t.-. Credea cu adevărat $n ceea ce numea )multele, #oarte multele &ene#icii ale
mişcării cu $ncetinitorul*. S#ătuia $ntotdeauna pe to"i= )oloseşte mişcarea cu $ncetinitorul5*. )ntui"ia este
poten"ată automat.*
@/erci"iile de tip )SloN motion* nu au #ost introduse p%nă acum $n )mprovi'a"ie pentru teatru*, nici $n
)<!eater Hame ile* +)1osarul (ocurilor de teatru*, n.t.-, dec%t su& #orma unei variante la )eapşa pe
ng!e"atelea* +ve'i cap. Q-. 1ar a ela&orat un (oc numit )$ncet Rapid 6ormal* $ncă din 89D, (oc care apare $n
această edi"ie, pre#a"at de o introducere.
1e asemenea, $n această edi"ie am adăugat (ocuri importante pentru voce şi vor&irea scenică= )Sunet e/tins*,
)Vocale şi consoane*, )Sunetul $n oglindă*, )Vor&irea $n oglindă*, )Conversa"ie #ară legătură*, )Sila&isire*,
)@coul* şi )Construirea unei poveşti*. Aceste (ocuri teatrale ampli#ică vocile actorilor #ac%ndui să rela"ione'e
real  un dar al intui"iei.
iindcă a venit vor&a de intui"ie, Viola este o autoritate $n domeniu. ntui"ia este cunoaşterea directă a unui
lucru, #ără implicarea conştientă a ra"iunii. @ste o altă cale de cunoaştere dec%t cea intelectuală. Scopul muncii
sale a #ost declanşarea intui"iei, pe care pre#era so numească ):ona Q*. Ar #i interesant să ne amintim că e/istă
un mit $n care Ceres colindă lumea $n căutarea fiicei sale erse#ona, purt%nd două tor"e= Ra"iunea şi ntui"ia.
Cunoaşterea intuitivă este negli(ată $n sistemul nostru de educa"ie $n #avoarea cunoaşterii ra"ionale
+intelectuale-. Cu toate acestea, ceea ce pre"uim iu&irea, credin"a, arta şi cunoaşterea pro#undă  toate depăşesc
intelectul şi depind de cunoaşterea intuitivă şi de cel mai important atri&ut al ei= certitudinea. Onul din
principiile Violei era= )$mpreună cu cunoaşterea intuitivă vine şi certitudinea.* Sim"ul sinelui este intuitiv,
sim"ul rela"ionării este intuitiv, iar c%nd cele două se $nt%lnesc, apare certitudinea.
6u este vor&a despre a trece de la cunoaşterea intelectuală, logică, la cealaltă. Cunoaşterea intuitivă nu se
do&%ndeşte uşor. ntui"ia este la #el de inaccesi&ilă ca şi castelul de cristal din &asme. Viola spune că tre&uie să
#im $mpinşi spre de'ec!ili&ru şi că tre&uie să ne ştergem mintea +ceea ce ştim-  )să dăr%măm 'idurile care ne
"in departe de necunoscut, de noi $nşine şi unii de al"ii.* Mi(locul nostru principal tre&uie să #ie unctul de
concentrare. )1Cul este un nou $nceput. 1atorită lui trecutul $şi rela/ea'ă str%nsoarea.* 1Cul odi!neşte
mintea şi depăşeşte distragerea aten"iei indusă de intelect. @ste o #ormă de )g%ndire $n ac"iune*, aşa cum o
numea Viola şi )ac"ionea'ă ca o tram&ulină spre intuitiv.* +ve'i cap. , Punctul de concentrare, n.t.-
$n #iecare e/erci"iu propus de ea, vocea ei ne aducea $n pre'ent, dincolo de ceea ce ea numea sindromul de
apro&arede'apro&are care te re"ine $n trecut şi ascunde şinele. Aşa cum cităm $n )Spusele Violei Spolin*,
culese de mine şi care urmea'ă după această introducere, )6u ne este teamă de necunoscut, ci de a nu
cunoaşte*. @a vor&eşte despre această teamă şi $i găseşte sursa $n apro&arede'apro&are şi autoritarism. Căut%nd
apro&area, tem%ndune de de'apro&are, )suntem parali'a"i din punct de vedere creator. Vedem cu oc!ii altora şi
mirosim cu nasurile altora.* şi ne $ntre&ăm )Cine sunt eu>*. Jocurile pentru re'olvare de pro&leme şi metoda sa
noncritică, $l a(ută pe (ucător să iasă din sine, căci, atunci )c%nd sim"ul sinelui este tre'it, autoritarismul
dispare*. $ntrun articol nepu&licat din anii 30, Viola scria= )Jocurile teatrale nu inspiră un comportament moral
)aşa cum se cuvine* +&unrău-, ci mai degra&ă caută să eli&ere'e $n #iecare individ natura sa adevărată, din care
va re'ulta o dragoste nedisimulată #i concretă faţă de aproapele său. 
1in numeroasele sale vor&e spontane, cea pe care mio amintesc cel mai des mia #ost spusă de Ro&ert
olmus Hreene, cel care ia #ost so" şi partener timp de mul"i ani. On reporter a $ntre&ato= )$n ce măsură
Second CitF vă mai satis#ace vi'iunea şi $n ce #el va de'amăgit> Viola a răspuns= Vi'iunea mea este o lume a
intui"iei accesi&ile.*

)***
Pau Sis este #iul Violei Spolin şi continuatorul ei la )<!e Second CitF*, )StorF <!eater*, )<!e Compass*,
)Sills T Co*, )6eN Actors IorBs!op* +n.t.-
SPUSELE VIOLEI SPOLIN SELECTATE DE PAUL SILLS

@u şi Viola Spolin am purtat un lung dialog legat de improvi'a"ie şi ast#el am avut prile(ul să #iu pre'ent
c%nd descoperirile sale prindeau o #ormă ver&ală concretă. Multe dintre spusele Violei, pe care le voi pre'enta
mai (os, provin din acest dialog. $n a#ară de cele pe care mi leam amintit, am apelat şi la scrisorile primite de la
ea şi la noti"ele pe care mi leam #ăcut $n timpul convor&irilor tele#onice. Am luat de asemenea ca sursă, pentru
ai su&linia principiile, şi scrierile sale pu&licate.

Ce se na#te +apare din invi'i&il, n.t.-> Cel mai mult &mi doresc ceea ce se na#te.
2ucau teatruD +ă9i să se %oace. C?nd te &mpotmole#ti, %oacă un %oc. Aruncă9i &ntotdeauna &n de"ec6ili$ru.
Apro$area4de"apro$area te &mpiedică să experimente"i direct.
-uccesul4e#ecul este un efect secundar al sindromului apro$are4de"apro$are. &ncercarea de a reu#i sau
a$andonul ne epui"ea"ă.
Ceea ce nu este &ncă cunoscut apare din ceea ce nu este &ncă aici.
:dată cu con#tienti"area de tip intuitiv vine #i sentimentul de certitudine.
Nu iniţia tu= Urmea"ă9/ pe cel care a iniţiat= Urmea"ă9l pe cel care la r?ndul său te urmea"ă=
C?nd reflecţi &l inclu"i #i pe celălaltE c?nd iniţie"i te negi pe tine &nsuţi=
5u am %ucat toate %ocurile.
-ă ve"i lucrurile prin oc6i #i nu cu oc6iul= Menţine fluenţa=
Aleg corpul, nu mintea. Corpul include mintea.

Nu ne e frică de necunoscut, ci de a nu cunoa#te.

!nclude pu$licul ca pe un partenerE &mpreună m?nă &n m?nă (un singur trup).
!mprovi"atorul este &n a#teptare, nu a#teaptă să...
Ce este minteaD Mintea este cea care ne dă !ndicaţiile pe parcurs.
C?nd %ucătorul scapă din capcana persona%ului, a pove#tii #i a emoţiei, %ocul se termină #i &ncepe teatrul.
Nu mintea are energie. -ursa energiei este Fona G.
Hucrăm pe două nivele unul este concretul, povestea, scenariul, persona%ele. Celălalt nivel este cel al
invi"i$ilului, al luminii, al lumii spirituale.
1-tingeţi mintea= C?nd partea raţională a minţii este &nc6isă, putem intui.
Hăsaţi puterea magică a Punctului de concentrare să lucre"e pentru voi= Nu vă $ăgaţi=
Punctul de concentrare este un nou &nceput. *atorită lui trecutul &#i relaxea"ă str?nsoarea.
P*C nu este conţinutul P*C, ci efortul de a răm?ne concentrat asupra P*C.
Punctul de concentrare este o ancorăE te ţine legat de tine &nsuţi.
P*C face ca duplicitatea 9 să fac4să nu facD să dispară. Totul e să ie#i din propria9ţi minte.
Pune Punctul de concentrare asupra Nemi#cării.
C?ndfacem invi"i$ilul vi"i$il, &ncepem să existăm.
Tre$uie să re"ulte viaţă, li$ertate, armonie. Armonia este ceea ce căutăm.
5ducaţia este antrenament pentru cri"ăE &nseamnă să a%ungi la intuiţie #i la tine &nsuţi.
2ocul #i povestea fac să iasă la suprafaţă #inele #i nu ego9ul.
Profesorii autoritari se $a"ea"ă pe disciplină #i o$iective. :$iectivul este implicarea. *isciplina este implicare.
!mplicarea nu vine din directive.
oinţa nu are mare in%luenţă. oinţa menţine organismul centrat pe sine #i9i direcţionea"ă eforturile spre
menţinerea structurii.
Măsura este o formă de artăE &n ea, trecutul #i viitorul se &nt?lnesc.
-c6im$area nu este suficientă. -tructura acestei munci cere mai mult transformare.

Mi#care, interacţiune, transformare.

Jocurile teatrale nu inspiră un comportament moral )aşa cum se cuvine* +&unrău-, ci mai degra&ă caută să
eli&ere'e $n #iecare individ natura sa adevărată, din care va re'ulta o dragoste nedisimulată şi concretă #a"ă de
aproapele său.

MULŢUMIRI

Vreau să mul"umesc 6evei . 2oFd care ma inspirat $n domeniul (ocurilor creative de grup. ; pionieră $n
domeniul său, a $n#iin"at ?coala de Antrenament Recreativ $n cadrul Guli Gouse din C!icago şi, din 89E p%nă
la pensionarea sa $n 8948, a lucrat ca sociolog la #acultatea din cadrul 6ort!Nestern OniversitF. 1in 89E4 p%nă
$n 89E, $n calitate de studentă a sa, am primit un antrenament e/traordinar $n ceea ce priveşte (ocurile,
povestirea, dansul popular şi scenele de teatru, toate acestea ca instrumente de stimulare a e/primării creative,
at%t la copii c%t şi la adul"i, prin descoperire de sine şi e/perimentare personală. @#ectele inspira"iei sale nu mau
părăsit nici măcar o singură 'i.
Olterior, cei trei ani petrecu"i $n calitate de pro#esor şi supervi'or al cercului de teatru din cadrul roiectului
Recreativ al IA din C!icago  unde cei mai mul"i dintre studen"i aveau pu"ină e/perien"ă teatrală sau de
predare  miau dat prile(ul primelor e/perimentări directe $n predarea teatrului, din care sa de'voltat a&ordarea
nonver&ală şi nonpsi!ologică. Această perioadă de acumulare a #ost o importantă provocare pentru mine, căci
mă luptam să le o#er participan"ilor la curs cunoştin"ele şi te!nica menite să $i a(ute $n lucrul lor de pro#esori
regi'ori $n cadrul comunită"ii.
Sunt de asemenea recunoscătoare pentru descoperirile pe care leam #ăcut, $n di#erite etape dea lungul
vie"ii, datorită operei lui onstantin StanislavsBi.
iului meu, aul Sills care, $mpreună cu 1avid S!ep!erd, a #ondat primul teatru pro#esionist de
improvi'a"ie din "ară  )<!e Compass* +897897-  $i datore' prima $ntre&uin"are a metodei mele şi $i sunt
recunoscătoare pentru a(utorul pe care mi 8a dat la scrierea primului manuscris al acestei căr"i, acum mul"i ani,
şi pentru $ntre&uin"area e/perimentală a acestuia $n cadrul Oniversită"ii din 2ristol, pe c%nd era &ursier
ul&rig!t. ntre 8979 şi 894, a aplicat aspecte ale acestui sistem cu actorii de la )Second CitF* din C!icago.
Oltima revi'uire a acestei căr"i a avut loc $n urma vi'itei mele la C!icago, unde lam urmărit lucr%nd cu trupa sa
şi iam sim"it vi'iunea legată de direc"ia $n care se poate de'volta mai departe această metodă.
Aş vrea să mul"umesc tuturor studen"ilor mei din Cali#ornia care mau cicălit dea lungul anilor şi
asistentului meu Ro&ert Martin care a #ost alături de mine timp de unspre'ece ani la )oung Actors CompanF*
din GollFNood, unde a #ost ela&orată cea mai mare parte a metodeiP şi lui @dNard Spolin care a adus prin geniul
său scenogra#ic gloria la )oung Actors CompanF*.
Recunoştin"ă lui Gelene oon din os Angeles care ma a(utat la rescrierea celui deal doilea manuscris al
căr"ii şi tuturor prietenilor şi studen"ilor mei dragi din C!icago care mau a(utat #ăc%nd tot ce lea stat $n putin"ă
pe tot parcursul grelei sarcini de a de#initiva cea dea treia şi ultima edi"ie a manuscrisului.

"iola S'olin
PRE@AŢA VIOLEI SPOLIN LA PRIMA EDIŢIE
mpulsul de a scrie acest manual poate #i desluşit dincolo de munca din tinere"e a autoarei ca pro#esor de
teatru $n cadrul proiectului recreativ IA C!icago, $n amintirile din copilărie cu momente spontane şi
$nc%ntătoare (ucate cu oca'ia reuniunilor #amiliei. Onc!ii şi mătuşile ei se costumau şi se distrau, prin c%ntece şi
dialoguri, pe seama unor mem&rii ai #amiliei care aveau di#icultă"i din cau'a lim&ii şi a găsirii unui loc de
muncă, #iind nou veni"i $n America. Mai t%r'iu, c%nd era studenta 6evei 2oFd, se $nt%lnea săptăm%nal cu #ra"ii,
surorile şi prietenii pentru a (uca şarade +)Jocul de cuvinte* din acest manual-, răsturn%nd pur şi simplu casa din
&ucătărie p%năn su#ragerie  capacele de la crăti"i deveneau platoşe pentru Cleopatra şi sclavele ei, iar perdelele
deveneau pelerina Satanei.
olosind structura (ocului ca &a'ă de antrenament teatral, ca metodă de eli&erare a copilului şi a amatorului
de comportamentul scenic mecanic şi pre"ios, autoarea a scris un articol cu o&serva"iile sale. ucr%nd ini"ial cu
copii şi adul"i $ntrun teatru din cartier, a #ost apoi $ncura(ată de reac"ia pu&licului şcolar la mica ei trupă de
copii improvi'atori. În e#ortul de a arăta cum #unc"ionea'ă (ocurile de improvi'a"ie, trupa a cerut pu&licului
sugestii pe care (ucătorii leau trans#ormat $n improvi'a"ii scenice. On prieten scriitor, căruia i sa cerut să
evalue'e articolul, a e/clamat= )Usta nu e un articol, este planul unei căr"i5*
deea unei căr"i a #ost lăsată deoparte p%nă $n 8947 c%nd, după ce sa mutat $n Cali#ornia şi a $n#iin"at
Compania <inerilor Actori la GollFNood, autoarea a $nceput să e/perimente'e din nou te!nicile teatrale cu
copiii. A aplicat $n continuare ceea ce a $nvă"at de la 6eva 2oFd  lucrul $n ec!ipă şi principiile (ocului  $n
ateliere şi repeti"ii. <reptat cuv%ntul )(ucător* +)plaFer*- a luat locul cuv%ntului )actor*, iar )#i'icali'area* a
$nlocuit )sim"irea*. <ot atunci a adăugat structurii (ocului ro&lema de re'olvat şi unctul de concentrare.

Antrenamentul pentru improvi'a"ia scenică, $nceput $n <eatrul @/perimental din C!icago a continuat să se
de'volte, deşi scopul principal rămăsese pregătirea copiilor şi amatorilor ce lucrau $n cadrul teatrului tradi"ional
+cu piesă scrisă, n.t.-. Actorii au creat singuri scene #ără a(utorul unui dramaturg sau al e/emplelor date de
pro#esorulregi'or pentru că #useseră eli&era"i ca să poată primi conven"iile scenei. olosind deloc complicata
structurăg!id denumită Onde, Cine, Ce, au #ost capa&ili săşi pună $ntreaga spontaneitate la lucru, ast#el $nc%t
au creat scenă după scenă de material proaspăt. mplica"i $n structură şi concentra"i asupra re'olvării unei alte
pro&leme $n #iecare e/erci"iu, au eliminat treptat comportamentul mecanic, interpretarea, etc. şi au intrat li&er şi
natural $n realitatea scenică, antrena"i $n te!nica improvi'a"iei şi pregăti"i să (oace roluri di#icile $n piesele
scrise.
1eşi materialul era de mul"i ani pregătit pentru pu&licare, şia atins #orma #inală după ce autoarea a vă'ut
#unc"ionarea pro#esionistă a improvi'a"iei  la Second CitF din C!icago  teatrul de improvi'a"ie al #iului său,
regi'orul aul Sills. 1e'volt%nd această #ormă de teatru $n cadrul pro#esionist, aul a #ăcut descoperiri care au
dus la introducerea multor e/erci"ii nou inventate $n atelierele mamei sale $n C!icago. Manuscrisul a #ost total
revi'uit pentru a include noul material şi pentru a pre'enta c%t mai clar improvi'a"ia at%t pentru teatrele
pro#esioniste, c%t şi pentru cele de copii sau amatori.
Manualul are trei păr"i= prima parte se ocupă de teoria şi principiile #undamentale ale pedagogiei teatrale şi
regiei, a doua pre'intă sc!i"a e/erci"iilor atelierelor, iar a treia se ocupă de copii actori şi de regi'area piesei
scrise.
Manualul este util at%t actorilor pro#esionişti, c%t şi amatorilor şi copiilor. ;#eră un program detaliat de
ateliere pentru şcoli şi centre comunitare. A(ută pe regi'orii teatrului pro#esionist tradi"ional să $n"eleagă
pro&lemele actorilor lor şi le o#eră te!nici de re'olvare a acestora.  a(ută pe actorul sau pe regi'orul aspirant să
cunoască pro&lemele inerente care $l aşteaptă.

PRE@AŢA VIOLEI SPOLIN LA A DOUA EDIŢIE

9 9

$n ultimii E0 de ani $n care am lucrat mereu (ocuri şi e/erci"ii, $ncerc%nd să le men"in vii şi interesante,
c%teva din ideile lor c!eie miau apărut ca esen"iale şi am $ncercat să le su&linie' $n această nouă edi"ie.
8.mportan"a lucrului $n grup. $n grup, (ucătorii sunt parte organică a $ntregului şi, devenind un singur trup, sunt
to"i direct implica"i $n procesul (ucării (ocului +scenei-.
E.6ecesitatea ca (ucătorii să se vadă pe sine şi pe ceilal"i nu ca studen"i şi pro#esori, ci ca parteneri egali de (oc,
indi#erent de capacită"ile lor individuale. @liminarea rolurilor de pro#esor şi student $i a(ută pe studen"i să
treacă dincolo de nevoia de apro&are sau de'apro&are, care $i distrage de la e/perimentarea proprie şi de la
re'olvarea pro&lemei. 6u e/istă o cale corectă sau greşită de a re'olva o pro&lemă. @/istă o singură cale de
$nvă"are  cercetarea proprie, e/perimentarea, adică să treci tu $nsu"i prin proces.
D.6ecesitatea ca (ucătorul să iasă din mintea sa $n spa"iu, li&er de restric"iile comportamentului sta&ilit, care
in!i&ă spontaneitatea, şi concentrat pe terenul de (oc  Spa"iul  unde are loc (ocul +sc!im&ul de energie $ntre
(ucători-. eşirea )din capul său* $n spa"iu +vi'i&il şi invi'i&il, n.t.-, măreşte capacitatea (ucătorului de a
percepe şi a sim"i noul cu a(utorul $ntregului trup. @/perien"a mea $n lucrul (ocurilor dea lungul at%tor ani
mia arătat că numai aceste condi"ii vii, organice, lipsite de constr%ngerea autorită"ii, pot produce procesul
de $nvă"are şi că, de #apt, ele sunt singura cale prin care se poate de'volta cunoaşterea artistică şi intuitivă.
C%nd am pornit această muncă, acum mai &ine de 40 de ani, una din cele mai di#icile pro&leme ale mele era
să pun $n vor&e esen"a nonver&ală a a&ordării mele $n legătură cu teatrul. Cuvintele pot deveni uşor etic!ete,
moarte şi inutile. Cuv%ntul nu tre&uie să ia locul procesuluiP pentru că numai procesul de re'olvare a unei
pro&leme eli&erea'ă inteligen"a, talentul, geniul. @/act ca şi $n e/erci"iile mele, sc!im& unctul de concentrare
c%nd un (oc nu #unc"ionea'ă.
$n această edi"ie, am sc!im&at unii termeni pentru ca să re#lecte mai &ine noul sens pe care $l au. Cea mai
importantă sc!im&are= acum #olosesc )ocus* +engl.- $n loc de )oint o# concentration* +$n rom%nă am #ost $nsă
nevoită să păstre' termenul ini"ial pentru că nu avem alt cuv%nt, mai concis, cu acelaşi sens, n.t.-. unctul de
concentrare $mi sugerea'ă un scop #init şi te poate or&i, ca o lupă "inută asupra unui o&iect sau ca un pro#esor
care, concentr%ndu se pro#und la ceva, cade de pe scaun. e de altă parte, )ocus* $mi sugerea'ă o energie $n
mişcare, asemenea unei mingi care se mişcă continuuP (ucătorii sunt #oarte conştien"i de tot ceea ce se petrece $n
(urul lor $n timp ce sunt cu oc!ii pe minge. <ot ast#el, termenul )Relations!ip* este static şi implică
interpretarea unui rol, iar )Relation* este o #or"ă $n mişcare  a vedea, a au'i, a percepe +din nou $n lim&a
rom%nă nu avem doi termeni, n.t.-. Am $nlocuit termenul comun  )Motivation*  cu )ntegration* +$n #unc"ie de
conte/t, $n rom%nă am #olosit )motiva"ie*, )integrare* $n situa"ie, )integrare* $ntrun tot unitar, )asumare*,
)$n"elegere*P ve'i şi 6ota e/plicativă de la #inalul căr"ii, n.t.-. )Motivation* este un termen limitat şi su&iectivP $l
scoate pe (ucător din ceea ce se $nt%mplă viu pe scenă şi sugerea'ă că tre&uie să ai un motiv pentru tot ceea ce
#aci. 1e asemenea, acum iau accentul de pe memoria musculară +mimarea o&iectului- şi nu mai recomand
vi'uali'area şi memori'area o&iectelor invi'i&ile. $n locul vi'uali'ării şi memori'ării, care sunt $n cap
+intelectul, cunoscutul- şi nu $n spa"iu +intuitivul, necunoscutul-, pentru a #ace invi'i&ilul vi'i&il le numesc
)space su&stance or o&(ects* +)o&iecte invi'i&ile*, nu )imaginare* cum sa tradus eronat prima oară, şi
)su&stan"ă invi'i&ilă*  ve'i introducerea su&capitolului cu acelaşi nume din cap. , n.t.-. ;&iectele invi'i&ile
sunt proiec"ia necunoscutului, a sinelui, $n lumea vi'i&ilă. C%nd un (ucător aruncă o minge invi'i&ilă altuia,
ac"iunea #ace vi'i&il contactul dintre ei. 6u e/istă pau'ă de timp $ntre sesi'area pro&lemei şi re'olvarea ei.
Jucătorul nu are timp să se g%ndească la (oc  el (oacă. olosesc de asemenea termenul ):ona Q* pentru
)intui"ie*. )ntui"ie* este un termen u'at care $nseamnă multe lucruri pentru multe alte şcoli. ):ona Q*
su&linia'ă natura nede#inită şi, poate, inde#ini&ilă a intui"iei, i'voarele sale ascunse, ceea ce este dincolo de
intelect, minte şi memorie, locul de unde vine inspira"ia artistului.
Cea mai importantă sc!im&are a (ocurilor este adăugarea (ocului )Ormea'ă8 pe cel care te urmea'ă*,
variantă de );glindă* $n care nimeni nu ini"ia'ă şi to"i re#lectă. Acest (oc linişteşte mintea şi $l eli&erea'ă pe
(ucător pentru intrarea $ntrun timp şi $ntrun spa"iu $n care rela"ionea'ă cu partenerul $ntrun #el non#i'ic, non
analitic, noncritic. ăcut 'ilnic, acest e/erci"iu poate aduce grupului o unitate şi o armonie miraculoasăP este
#irul care se "ese prin $ntregul material al procesului (ocului teatral.
Sc!im&ările din acest manual $i vor a(uta, sper, pe (ucători să #ie pre'en"i $n momentul pre'ent, să vadă
direct şi să #ie privi"i direct, să atingă şi să #ie atinşi, să cunoască şi să se lase cunoscu"i. Sper ca toate (ocurile să
tre'ească talentul natural al tuturor. $i mul"umesc lui Carol Sills pentru a(utorul ei $n pregătirea acestei edi"ii.

)*,
 /AZE TEORETICE

Capit(u I

E0PERIENŢĂ CREATOARE

;ricine poate (uca. ;ricine poate improvi'a. ;ricine vrea poate (uca teatru şi poate $nvă"a să devină )apt
pentru scenă*.
$nvă"ăm din e/perien"ă şi prin e/perimentare şi nimeni nu $nva"ă pe nimeni nimic. Acest lucru este adevărat
at%t pentru copilul care trece de la mişcări de'ordonate la mersul $n patru la&e şi apoi la primii paşi, c%t şi pentru
omul de ştiin"ă cu ecua"iile sale.
1acă mediul $ncon(urător o permite, oricine poate $nvă"a ceea ce vrea să $nve"e şi dacă individul o permite,
mediul $ncon(urător $l poate $nvă"a tot ceea ce are de $nvă"at. )<alentul* sau )lipsa de talent* nu au nici o
legătură cu asta.
<re&uie să reconsiderăm ceea ce $n"elegem prin )talent*. @ste #oarte posi&il ca ceea ce se numeşte o
comportare talentată să #ie o mai mare capacitate individuală de a e/perimenta. 1in acest punct de vedere,
poten"ialul ascuns al unei personalită"i poate #i activat prin sporirea capacită"ii individuale de e/perimentare.
@/perimentare $nseamnă pătrundere $n mediul $ncon(urător, implicare +rela"ionare- organică totală $n el.
mplicare la toate nivelurile= intelectual, #i'ic şi intuitiv. 1in cele trei, intuitivul, elementul cel mai vital pentru
procesul de $nvă"are, este negli(at.
Se consideră deseori că intui"ia este un dar sau o #or"ă mistică de care se &ucură numai cei $n'estra"i. <otuşi
#iecare dintre noi a cunoscut momente $n care răspunsul (ust )nea venit acum* sau am #ăcut )e/act ceea ce
tre&uia #ără să ne g%ndim*. Oneori, $n asemenea momente, de o&icei generate de cri'e, pericole, şocuri,
persoana )o&işnuită* a reuşit să depăşească limitele cunoscutului, să intre cura(os $n domeniul necunoscutului şi
să declanşe'e $n sine geniul de moment. C%nd reac"ia la o e/perien"ă se produce la acest nivel intuitiv, c%nd
individul depăşeşte restr%nsul plan intelectual, inteligen"a sa este eli&erată.
ntui"ia se poate mani#esta numai $ntrun moment imediat  c!iar acum. Vine cu darurile sale $ntrun
moment de spontaneitate, $ntrun moment c%nd suntem gata să rela"ionăm şi să ac"ionăm, implic%ndune $n
lumea sc!im&ătoare, $n continuă mişcare, din (urul nostru.
rin spontaneitate interiorul nostru se restructurea'ă. Spontaneitatea creea'ă o e/plo'ie care pe moment ne
eli&erea'ă de sistemele de re#erin"ă depăşite, de amintiri su#ocate de #apte şi in#orma"ii vec!i, ca şi de teorii şi
te!nici descoperite de al"ii şi neasimilate. Spontaneitatea este momentul de li&ertate personală c%nd suntem puşi
$n #a"a unei realită"i pe care o vedem, o e/plorăm şi $n con#ormitate cu care ac"ionăm. $n această realitate,
#ragmentele eului nostru #unc"ionea'ă ca un singur tot. @ste momentul descoperirilor, al e/perimentării, al
e/presiei creatoare.
Arta actorului poate #i predată individului )o&işnuit* ca şi celui )talentat*, dacă procesul de predare este
orientat către intuirea te!nicii teatrale, $n aşa #el $nc%t să devină ceva propriu studentului. @ste nevoie de o cale
pentru a căpăta cunoaşterea intuitivă. Aceasta cere un mediu $n care e/perimentarea să poată avea loc, un
individ gata să e/perimente'e şi o activitate care să provoace spontaneitatea.
$ntreaga lucrare este consacrată unei asemenea activită"i. Acest capitol $şi propune să a(ute at%t pe pro#esor,
c%t şi pe student, să găsească li&ertatea personală $n materie de teatru. Capitolul  este menit să arate
pro#esorului cum să cree'e un mediu $ncon(urător $n care să se poată naşte intui"ia şi să ai&ă loc e/perimentarea=
atunci, pro#esorul şi studentul pot porni $mpreună $ntro e/perien"ă creatoare pasionantă.
CELE ŞAPTE ASPECTE ALE SPONTANEITĂŢII
!ocurile
Jocul este o #ormă colectivă naturală care asigură implicarea şi totodată li&ertatea personală necesară pentru
e/perimentare. Jocurile de'voltă te!nici şi aptitudini personale necesare #iecărui (oc $n parte, prin intermediul
practicării lui. Aptitudinile se de'voltă c!iar $n momentul $n care o persoană gustă $ntreaga plăcere şi $nsu#le"ire
pe care o poate o#eri un (oc  este e/act momentul $n care persoana este cu adevărat desc!isă să le primească.
ngenio'itatea şi inventivitatea apar pentru a #ace #a"ă oricăror situa"ii de cri'ă pe care le poate pre'enta un
(oc, deoarece se $n"elege că actorul este li&er să atingă scopul (ocului $n orice stil doreşte. At%ta timp c%t se
supune regulilor (ocului, el poate să se legene, să stea $n cap sau să '&oare. 1e #apt, orice mod neo&işnuit sau
e/traordinar de (oc este $ndrăgit şi aplaudat de parteneri.
<ocmai de aceea această metodă este utilă nu numai $n teatrul pro#esionist, ci $n special pentru actorii care
vor să $nve"e improvi'a"ie scenică, #iind de asemenea #oarte valoroasă $n e/punerea $ncepătorilor, copii sau
adul"i, la e/perien"a teatrală. <oate procedeele te!nice, conven"iile, etc. pe care studentulactor a venit să le a#le,
$i sunt date prin (ocuri teatrale +e/erci"ii de arta actorului-.

, 2ucarea unui %oc este psi6ologice#te un lucru diferit ca grad, dar nu ca natură, de arta dramatică.
Aptitudinea de a crea imaginativ o situaţie #i de a %uca un rol &n ea este o experienţă tul$urătoare, un fel de
evadare din propriul tău eu cotidian #i din rutina vieţii "ilnice. :$servăm că această li$ertate psi6ologică
creea"ă o condiţie &n care &ncordarea #i conflictul se di"olvă #i descătu#ea"ă potenţele, datorită efortului
spontan de a face faţă unei anumite situaţii.  6eva . 2oFd  )laF, a Oniue 1iscipline*
;ricc (oc care merită să #ie (ucat este social $n cel mai $nalt grad şi con"ine o pro&lemă care tre&uie re'olvată
 un o&iectiv $n care tre&uie să #ie implicat #iecare participant +#ie că tre&uie să atingi un scop sau să arunci o
monedă $ntrun pa!ar-. Hrupul tre&uie să se pună de acord asupra regulilor (ocului şi tre&uie să rela"ione'e $n
drumul său spre o&iectiv.
e măsură ce răspund la multiplele $ntorsături neaşteptate ale (ocurilor, (ucătorii devin tot mai aten"i, mai
agili, gata pentru orice (oc nou, neră&dători pentru unul neo&işnuit. Capacitatea personală de a te implica $n
pro&lema (ocului şi e#ortul necesar pentru a răspunde la stimulii multipli pe care $i provoacă (ocul determină
măsura de'voltării personale.
1e'voltarea organică va veni #ără greutate pentru că studentul actor va #i a(utat c!iar de (ocul pe care $l
(oacă. ;&iectivul asupra căruia tre&uie să se concentre'e constant (ucătorul şi către care tre&uie direc"ionată
orice ac"iune, provoacă spontaneitatea. Spontaneitatea declanşea'ă eli&erarea personală şi $ntreaga #iin"ă se
tre'eşte din punct de vedere #i'ic, intelectual şi intuitiv. 1epăşirea limitelor eului propriu tre'eşte interesul
studentului  el devine li&er să intre $n mediul $ncon(urător, să e/plore'e, să se aventure'e şi să #acă #a"ă cu
cura( oricăror prime(dii.
@nergia eli&erată pentru a re'olva pro&lema, #iind constr%nsă de regulile (ocului şi legată de deci'iile
comune, creea'ă o e/plo'ie  sau spontaneitate  şi, potrivit naturii e/plo'iilor, totul este răsturnat, rearan(at,
regrupat. Orec!ea alertea'ă picioarele şi oc!iul aruncă mingea.
iecare parte a individului #unc"ionea'ă $n comun ca un aparat, un tot organic mai mic $ntrun tot organic
mai mare al mediului convenit care este structura (ocului. 1in această e/perien"ă integrală  eul total $ntrun
mediu total  vine spri(inul şi apoi $ncrederea care permite individului să se desc!idă şi săşi de'volte toate
aptitudinile necesare pentru comunicare $n cadrul (ocului. Mai mult, acceptarea tuturor limitărilor impuse
creea'ă activitatea din care apare (ocul, sau, dacă ne re#erim la teatru, scena +$n educa"ie $nvă"are $nseamnă
eli&erarea inteligen"ei-.
ără nici o autoritate din a#ară care să se impună (ucătorilor, spun%ndule ce să #acă, c%nd şi cum, #iecare
(ucător alege li&er autodisciplina accept%nd regulile %ocului +)@ mai distractiv aşa 5*- şi se $ncadrea'ă deci'iilor
grupului cu entu'iasm şi $ncredere. 6eav%nd pe cineva căruia să #ie nevoit săi placă sau pe care să8 satis#acă,
(ucătorul $şi poate concentra toată energia direct asupra pro&lemei şi poate să $nve"e ceea ce a venit să $nve"e.
A'ro5are<&e=a'ro5are
rimul pas către (oc este conştienti'area li&ertă"ii personale, $nainte de a putea (uca +e/perimenta-, tre&uie să
#im li&eri să o #acem. <re&uie să devenim parte a lumii care ne $ncon(oară şi să o #acem reală ating%ndo,
vă'%ndo, pipăindo, gust%ndo şi mirosindo. Asta urmărim să o&"inem  un contact direct cu mediul
$ncon(urător, care tre&uie investigat, acceptat sau respins. i&ertatea personală de a #ace ast#el ne duce la
e/perimentare, ceea ce implică conştiin"a locului pe care8 ocupăm $n mediul $ncon(urător +autoidentitate- şi
autoe/presia. 6evoia de autoidentitate şi autoe/primare, #iind #undamentală $n noi to"i, este necesară şi
pentru e/presia teatrală.
oarte pu"ini dintre noi sunt capa&ili să #acă acest contact direct cu ei $nşişi. ătrunderea cea mai elementară
$n mediul $ncon(urător este oprită de nevoia noastră de a primi un comentariu sau o interpretare #avora&ilă din
partea unei autorită"i recunoscute. $n general, #ie ne temem că nu vom primi apro&area, #ie acceptăm
indiscuta&il un comentariu sau o interpreate din a#ară. $ntro cultură $n care apro&areade'apro&area au devenit
ar&itrul predominant al e#ortului, al po'i"iei şi deseori su&stitutul iu&irii, li&ertatea noastră personală este
spul&erată.

ăsa"i la discre"ia capriciilor altora, noi suntem nevoi"i să trecem 'ilnic prin dorin"a de a #i iu&i"i şi #rica de a
#i respinşi, $nainte să putem #i e#icien"i. Categorisi"i ca )&uni* sau )răi* de la naştere +un copil &un nu pl%nge
prea mult- suntem treptat at%t de prinşi $n $ncrengăturile su&tile ale apro&ăriide'apro&ării $nc%t suntem
parali'a"i din punct de vedere creator. Vedem cu oc!ii altora şi mirosim cu nasurile altora.
iind ast#el nevoi"i să aşteptăm de la al"ii să ne spună unde suntem, cine suntem şi ce se $nt%mplă, a(ungem
la o serioasă +aproape totală- pierdere a e/perimentării personale. ierdem capacitatea de a #i organic angrena"i
$ntro pro&lemă şi #unc"ionăm numai cu păr"i ale #iin"ei noastre. 6u cunoaştem propria noastră natură şi datorită
$ncercării +sau evitării- de a trăi prin oc!ii altora, autoidentitatea se pierde, trupurile ni se str%m&ă, gra"ia
naturală dispare şi procesul de $nvă"are este pre(udiciat. At%t individul c$t şi #orma artistică se denaturea'ă,
sărăcesc şi pierdem puterea de pătrundere $n mie'ul #enomenelor.
$ncerc%nd să ne salvăm de atac, construim o #ortărea"ă puternică şi răm%nem timi'i sau ne aventurăm $nainte
numai prin luptă. Onii, lupt%nd cu apro&areade'apro&area $şi de'voltă egocentrismul şi e/!i&i"ionismulP al"ii
renun"ă şi pur şi simplu se lasă duşi. $n toate ca'urile contactul cu mediul $ncon(urător este de#ormat.
1escoperirea personală şi alte trăsături e/ploratoare se atro#ia'ă, $ncerc%nd să #im )&uni* şi evit%nd să #im )răi*
sau #iind )răi* pentru că nu putem #i )&uni*, de'voltăm un mod de via"ă care cere apro&arede'apro&are din
partea autorită"ii, iar investiga"ia şi re'olvarea de pro&leme capătă o importan"ă secundară.
Apro&areade'apro&area se nasc din autoritarism, care şia sc!im&at c!ipul $n decursul anilor, $ncep%nd cu
părin"ii, continu%nd cu pro#esorii şi termin%nd cu $ntreaga structură socială +colegi, şe#i, #amilie, vecini, etc.-.
im&a(ul şi atitudinea autoritarismului tre&uie sistematic condamnate, dacă vrem ca $ntreaga personalitate
să se #orme'e ca o entitate activă. <oate cuvintele care )$nc!id uşile*, care au un con"inut sau o implica"ie
emo"ională, care atacă personalitatea studentuluiactor sau $l #ac ro&ul aprecierii pro#esorului, tre&uie evitate cu
gri(ă. 1eoarece cei mai mul"i dintre noi am #ost crescu"i prin metoda apro&arede'apro&are, este necesar ca
pro#esorulregi'or să se autosupraveg!e'e permanent pentru a elimina urmele acestei metode din el $nsuşi, ca să
nui permită săi in#luen"e'e rela"iile cu studen"ii.
Aşteptarea aprecierii $mpiedică rela"iile reciproce li&ere $ntro clasă de arta actorului. Mai mult, pro#esorul
nu poate de#ini pentru al"ii ce e &ine şi ce e rău, deoarece nu există cale a$solut corectă sau gre#ită de a re"olva
o pro$lemă un pro#esor cu o vastă e/perien"ă $n trecut poate cunoaşte o sută de moduri de a re'olva o anumită
pro&lemă, iar studentul poate veni cu al o sută unulea +ve'i )@valuare*, cap. QV-. Acest lucru este cu deose&ire
vala&il $n artă.
Judecata pro#esoruluiregi'or limitea'ă at%t propria sa e/perimentare, c%t şi pe cea a studen"ilor, căci, $n
timp ce (udecăm, ne "inem deo parte de momentul actual al e/perimentării şi depăşim rareori ceea ce ştim
dinainte. Asta ne reduce la rutină $n predare, la utili'area de #ormule sau de alte concep"ii standardi'ate care
prescriu comportarea studentului.
Autoritarismul este mai greu de recunoscut $n apro&are dec%t $n de'apro&are, mai ales c%nd studentul caută
apro&area, caută săi #ie recunoscută valoarea. Apro&area din partea pro#esorului indică reali'area unui progres,
dar progresul răm%ne doar $n cuvintele pro#esorului, nu şi $n de'voltarea studentului. 1e aceea, $n dorin"a
noastră de a evita apro&area, tre&uie să avem gri(ă să nu ne detaşăm $n aşa #el ca studentul să se simtă pierdut,
să i se pară că nu $nva"ă nimic, etc.
Adevărata li&ertate personală şi autoe/presia pot $n#lori numai $ntro atmos#eră unde rela"iile asigură
egalitatea $ntre student şi pro#esor şi unde a dispărut dependen"a pro#esorului de student şi a studentului de
pro#esor. Pro$lemele de arta actorului $i vor $nvă"a ce au de #ăcut.
Accept%nd simultan dreptul studentului la egalitate $n a&ordarea unei pro&leme, c%t şi lipsa lui de
e/perien"ă, pro#esorul $şi asumă o sarcină grea. Acest mod de studiu pare la $nceput mai greu, deoarece
pro#esorul tre&uie deseori să primească descoperirile studentului #ără a interpreta sau aşi impune conclu'iile.
<otuşi recompensa poate #i mai mare, deoarece c%nd studentulactor a $nvă"at ceva cu adevărat, prin intermediul
(ocului, calitatea e/erci"iului poate #i #oarte &ună5
Jocurile şi e/erci"iile pentru re'olvare de pro&leme din acest manual vor a(uta la eliminarea treptată a
autoritarismului. ;dată cu tre'irea conştiin"ei de sine, autoritarismul dispare. 6u este nevoie de )statutul* pe
care $l dă apro&areade'apro&area at%ta timp c%t to"i +pro#esori şi studen"i- luptă pentru descoperiri personale 
odată cu tre'irea intui"iei vine un sentiment de siguran"ă.
1esprinderea de pro#esor ca autoritate a&solută nu se produce $ntotdeauna imediat. Atitudinile se #ormea'ă
cu anii şi cu to"ii ne temem să renun"ăm la ele. Win%nd minte $ntotdeauna că cerinţele teatrului sunt stăp?nul
adevărat, pro#esorul $şi va găsi locul cuvenit, deoarece şi el tre&uie să accepte regulile %ocului. Ca urmare, el $şi
va găsi cu uşurin"ă rolul de g!id, căci la urma urmei pro#esorulregi'or cunoaşte teatrul din punct de vedere
te!nic şi artistic, iar e/perien"a sa este necesară pentru conducerea grupului.
E're;ia colec.i1/
@/isten"a unor rela"ii colective sănătoase este condi"ionată de pre'en"a unui număr de indivi'i care lucrea'ă
interdependent pentru reali'area unui proiect dat, cu o deplină participare individuală şi contri&u"ie personală.
1acă o persoană domină, ceilal"i participan"i nu au posi&ilitatea să se a#irme şi lucrea'ă #ără plăcere, iar rela"iile
cu adevărat colective nu e/istă.
<eatrul implică o rela"ie artistică colectivă care cere talentul şi energia multor oameni  de la prima idee a
piesei p%nă la ultimul ecou al aplau'elor. ără această interac"iune nu e/istă loc pentru actorul singur, căci #ară
#unc"ionarea $ntregului grup, pentru cine ar (uca, ce materiale ar #olosi şi ce e#ecte ar putea produce> Studentul
actor tre&uie să ştie că arta de )a (uca*, ca şi (ocul, este indisolu&il legată de #iecare mem&ru, $n toată
comple/itatea acestei #orme de artă. <eatrul de improvi'a"ie cere rela"ii colective #oarte str%nse, deoarece
materialul pentru scene şi piese se naşte din Acordul colectiv şi din ac"iunea grupului.
entru studentul care intră pentru prima oară $n contact cu teatrul, munca colectivă str%nsă $i dă pe de o
parte o mare siguran"ă, dar devine o amenin"are pe de altă parte. 1eoarece participarea la o activitate teatrală
este con#undată de mul"i cu e/!i&i"ionismul +şi de aceea cu teama de e/punere-, individul se consideră )unul
contra multora*. @l tre&uie să $n#runte de'armat un mare număr de oameni cu )oc!i răuvoitori* care stau şi $l
(udecă. Ca urmare, studentul, $ncerc%nd săşi dovedească aptitudinile, se supraveg!ea'ă şi se (udecă constant
p%nă a(unge $n impas.
<otuşi, lucr%nd cu un grup, (uc%nd şi e/periment%nd $n colectiv studentulactor se integrea'ă şi se regăseşte
$n cadrul activită"ii comune. At%t deose&irile, c%t şi asemănările, sunt acceptate $n cadrul grupului. On grup nu
tre&uie #olosit niciodată pentru a induce o con#ormitate, ci, la #el ca $ntrun (oc, tre&uie să #ie un im&old pentru
ac"iune.
entru pro#esorulregi'or pro&lema este $n #ond simplă= el tre&uie să urmărească participarea li&eră a
#iecărui student la #iecare moment. Sarcina pro#esorului sau a coordonatorului este de a activa pe #iecare student
din grup, respect%nd totodată capacitatea imediată de participare a #iecăruia. 1eşi studentul $n'estrat va părea
$ntotdeauna că are mai mult de dat, totuşi, dacă un student participă p%nă la limita puterilor sale şi $şi #oloseşte
aptitudinile la $ntreaga lor capacitate, tre&uie respectat, oric%t de mică iar #i contri&u"ia. Studentul nu poate #ace
$ntotdeauna ceea ce crede pro#esorul că tre&uie să #acă, dar, dacă progresea'ă, aptitudinile lui se vor de'volta.
ucra"i cu studentul aşa cum este el, iar nu aşa cum ar tre&ui să #ie după părerea voastră.
articiparea şi &una $n"elegere colectivă $nlătură o&oseala şi tensiunile rivalită"ii şi desc!id calea spre
armonie. ; atmos#eră $ncărcată de rivalitate creea'ă tensiuni arti#iciale, iar c%nd &ntrecerea ia locul participării,
re'ultatul este o ac"iune #or"ată. ; competi"ie str%nsă sugerea'ă p%nă şi celor mai tineri ideea că ei tre&uie să #ie
mai &uni dec%t ceilal"i. C%nd un actor simte asta, toată energia lui este c!eltuită numai $n această direc"ieP el
devine preocupat şi rigid, iar partenerii săi constituie o amenin"are pentru el. $n ca'ul $n care competi"ia este
considerată o metodă pedagogică, $ntregul sens al (ocului este denaturat. Ac"iunea de (oc permite individului să
reac"ione'e cu )organismul total $ntrun mediu $ncon(urător total* +ve'i la #inal )6ota e/plicativă*= )<otal
organism Nit!in a total environment*-. ; competi"ie impusă #ace imposi&ilă această armonie, deoarece distruge
natura de &a'ă a (ocului, $nc!i'%nd şinele şi separ%ndui pe (ucători unii de al"ii.
C%nd competi"ia şi compara"iile ocupă un loc considera&il $ntro activitate, e#ectul se simte imediat $n
comportarea studentului. @l luptă pentru statut trăg%ndui pe ceilal"i $n (os sau $şi de'voltă atitudini de#ensive,
d%nd motiva"ii detaliate pentru cea mai simplă ac"iune, lăud%nduse sau &lam%ndui pe al"ii pentru ceea ce #ace
el $nsuşi. Cei care nu pot să lupte $mpotriva tensiunii impuse cad $n apatie, plictiseală. Aproape to"i dau semne
de o&oseală.
e de altă parte, o $ntrecere #irească este o parte organică a oricărei activită"i colective şi alternea'ă
tensiunea cu rela/area $n aşa #el $nc%t (ucătorul $şi păstrea'ă ec!ili&rul $n timpul (ocului. nteresul sporeşte pe
măsură ce #iecare pro&lemă este re'olvată şi apar altele noi. artenerii de (oc sunt necesari şi &ine veni"i, iar
(ocul poate deveni un proces de pătrundere mai ad%ncă $n mediul $ncon(urător.
;dată cu stăp%nirea #iecărei pro&leme noi, trecem la altele, căci, de $ndată ce o pro&lemă e re'olvată, se
topeşte ca vata de 'a!ăr. C%nd ştim &ine să mergem $n patru la&e, ne ridicăm $n picioare, iar c%nd stăm $n
picioare, #acem primii paşi. Această permanentă apari"ie şi di'olvare a #enomenelor ne de'voltă o putere de
percep"ie şi pătrundere tot mai mare cu #iecare nou comple/ de $mpre(urări +ve'i toate e/erci"iile de
trans#ormare-.
$n (oc tre&uie să e/iste o competi"ie #irească $n cadrul căreia #iecare se străduieşte să re'olve pro&leme tot
mai complicate. Acestea pot #i re'olvate nu $n dauna altei persoane, şi nu cu acea teri&ilă c!eltuire de emo"ie
care vine odată cu comportarea rigidă, ci lucr%nd $n armonie cu ceilal"i pentru a $m&unătă"i proiectul grupului.
6umai dacă scara valorilor a luat competi"ia ca pe un strigăt de luptă, apare pericolul ca re"ultatul final 9
succesul 9 să devină mai important dec?t 'roce;ul)
@ #oarte vi'i&ilă $n 'ilele noastre #olosirea energiei $n e/ces pentru a re'olva o pro&lemă. @ste adevărat că
unii oameni care lucrea'ă cu energie e/cesivă au succes, dar $n acelaşi timp au pierdut din vedere partea plăcută
a muncii lor şi nu sunt mul"umi"i de reali'ările lor. @ste evident că, dacă ne diri(ăm toate e#orturile numai spre
reali'area unui scop, suntem $n pericol să pierdem acel ceva pe care neam clădit activită"ile cotidiene, pentru că
deseori ne sim"im $nşela"i c%nd am reali'at un scop care a #ost suprapus unei activită"i $n loc să se nască din ea.
C%nd scopul apare $n mod natural, ca re'ultat al unei creşteri şi nu al unei #or"ări, re'ultatul #inal,
spectacolul sau orice altă activitate, nu va #i di#erit de procesul care a reali'at acea activitate. 1acă ne antrenăm
numai pentru succes, $n loc să ne antrenăm pentru a8 c%ştiga, vom a(unge să #olosim totul +şi oamenii- $n acest
scopP putem a(unge să $nşelăm, să min"im, să ne t%r%m, să trădăm sau să renun"ăm la via"a socială $n $ntregime
pentru a reali'a succesul. Cu c%t mai solide ar #i cunoştin"ele noastre, dacă ele ar re'ulta din plăcerea de a
$nvă"a> C%t de multe valori umane ar #i #ost pierdute şi c%t de sărăcite ar #i #ost #ormele noastre de artă, dacă sar
#i căutat numai succesul>
1e aceea, $nlătur%nd competi"ia din preocupările colectivului, "in%nd minte că procesul vine &naintea
re"ultatului final, $l a(utăm pe studentulactor să ai&ă $ncredere $n sistemul de lucru şi să re'olve pro&lemele
activită"ii propuse. At%t studentul $n'estrat care o&"ine succese c!iar şi su& o tensiune puternică, c%t şi studentul
care are pu"ine şanse să reuşească su& presiune, devin creativi şi nivelul artistic al atelierului devine mai $nalt
c%nd o energie li&eră şi sănătoasă trece nesting!erită $n activitatea teatrală. &ntruc?t pro$lemele de arta
actorului sunt organice, ele sunt aprofundate #i &m$ogăţite prin fiecare experienţă nouă.
Pu5licul
Rolul pu&licului tre&uie să devină o parte concretă a antrenamentului teatral. 1in păcate, de cele mai multe
ori este ignorat. Actorului, scenogra#ului, regi'orului, te!nicianului, directorului, etc. li se acordă timp şi
medita"ie, dar acelui grup mare #ără de care e#orturile lor ar #i inutile, rareori i se acordă cea mai mică aten"ie.
u&licul este privit #ie ca o mul"ime pe care actorii şi regi'orii o tolerea'ă, #ie ca un monstru cu mai multe
capete ce stă şi (udecă.
$ndemnul )Oită pu&licul5* e doar un mecanism pe care mul"i regi'ori $l #olosesc ca să a(ute studentulactor
să se rela/e'e pe scenă. ro&a&il că această atitudine a creat al patrulea perete. Actorul nu tre&uie săşi uite
pu&licul aşa cum nu tre&uie săşi uite replicile, recu'ita sau partenerii actori5
u&licul este elementul cel mai onorat al teatrului. ără pu&lic, nu e/istă teatru. iecare te!nică $nvă"ată de
actor, #iecare p%n'ă şi #iecare practica&il de pe scenă, #iecare anali'ă atentă a regi'orului, #iecare scenă &ine
coordonată sunt pentru plăcerea şi distrac"ia pu&licului. @i sunt oaspe"ii noştri, parteneri de (oc şi ultima spi"ă
$ntro roată ce a&ia apoi poate $ncepe să se $nv%rtă. @i dau sens spectacolului.
C%nd actorul $n"elege rolul pu&licului, devine rela/at şi li&er. @/!i&i"ionismul dispare c%nd studentulactor
$ncepe să vadă oamenii din pu&lic nu ca pe nişte (udecători sau cen'ori şi nici ca pe nişte prieteni $nc%nta"i, ci ca
pe un grup cu care el $mparte o e/perien"ă. C%nd pu&licul este $n"eles ca parte organică a e/perien"ei teatrale,
studentulactor simte imediat o responsa&ilitate de ga'dă #a"ă de acesta, o responsa&ilitate lipsită de $ncordare.
Al patrulea perete dispare şi privitorul singuratic devine parte a (ocului, parte a e/perien"ei şi este &inevenit5
Această rela"ie nu poate #i indusă la prima repeti"ie cu costume sau $ntro discu"ie de ultim moment, ci tre&uie,
ca toate celelalte pro&leme, să #ie luată $n considerare de la primul atelier de arta actorului.
1acă suntem de acord că to"i cei implica"i $n teatru tre&uie să ai&ă li&ertate personală de a e/perimenta,
neapărat să includem şi pu&licul  #iecare individ din pu&lic tre&uie să ai&ă o e/perien"ă personală şi nu o
stimulare arti#icială, $n timp ce vede piesa. 1acă e inclus, pu&licul nu tre&uie g%ndit ca o masă inertă #ăcută să
#ie dusă de nas, care să #ie nevoită să trăiască povestea vie"ii altcuiva +#ie şi numai pentru o oră- şi nici nu
tre&uie să se identi#ice cu actorii şi să #ie stră&ătut de sentimente o&ositoare, do&or%toare.
u&licul e #ormat din individualită"i distincte ce privesc aptitudinile actorilor +şi dramaturgilor-, iar actorii
+şi dramaturgii- tre&uie să #olosească aceste aptitudini ca să cree'e lumea magică a unei realită"i teatrale pentru
#iecare individ $n parte. $n această lume ar tre&ui ca orice $ncurcătură, g!icitoare sau vi'iune să poată #i
e/plorată, o lume magică unde, atunci c%nd e nevoie, iepurii pot #i scoşi din pălărie şi $nsuşi diavolul poate #i
provocat la o discu"ie.
ro&lemele teatrului 'ilelor noastre sunt a&ia acum #ormulate $n $ntre&ări. C%nd antrenamentul nostru teatral
$i va #ace capa&ili pe viitorii dramaturgi, regi'ori şi actori să reg%ndească pu&licul ca #iind #ormat din
individualită"i cu rol $n procesul numit teatru, #iecare av%nd dreptul la o e/perien"ă personală şi pro#undă, nu va
re'ulta cumva o cu totul nouă pre'entare a teatrului> 1e(a e/istă teatre pro#esioniste de improvi'a"ie care,
pornind de la această metodă de lucru, $nc%ntă pu&licul seară de seară cu e/perien"e teatrale mereu noi.

Tehnicile .ea.rale
<e!nicile de teatru nu sunt nici pe departe sacre. Stilul $n teatru se sc!im&ă radical odată cu trecerea anilor,
pentru că te6nicile teatrului sunt de fapt te6nicile comunicării. Actualitatea comunicării este mult mai
importantă dec%t metoda #olosită. Metodele se modi#ică $n #unc"ie de necesită"ile timpului şi spa"iului.
Atunci c%nd o te!nică teatrală sau o conven"ie scenică este privită ca un ritual, dar nu se mai ştie motivul
pentru care a #ost inclusă $n lista de e/erci"ii ale actorului, devine inutilă. C%nd te!nica este separată de
e/perien"a directă, se ridică o &arieră arti#icială $ntre ele. 6u po"i separa &ătaia mingii de (ocul de &asBet.
<e!nica nu e o sumă de procedee mecanice  o lădi"ă cu trucuri, #iecare etic!etat precis pentru ca actorul să
le poată scoate c%nd are nevoie. C%nd o #ormă de artă devine statică, aceste )mi(loace te!nice* i'olate,
presupuse a crea #orma, sunt predate şi adoptate prea strict. At%t de'voltarea individului, c%t şi a #ormei are de
su#erit, căci, $n a#ară de ca'ul $n care studentul este e/cep"ional de intuitiv, o ast#el de rigiditate $n predare,
negli(%nd de'voltarea individuală, se re#lectă invaria&il $n (ocul său.
C%nd actorul ştie cu #iecare părticică a trupului său că e/istă multe posi&ilită"i de a #ace sau a spune un
lucru, te!nica va i'vor$ de la sine, din $ntreaga sa #iin"ă. rin conştienti'are directă şi dinamică a e/perien"ei
(ocului teatral, se produce $m&inarea spontană $ntre e/perimentare şi te!nică, eli&er%ndu8 pe student pentru
#orma mereu sc!im&ătoare, nes#%rşit de variată a comportării scenice. Jocurile teatrale $ndeplinesc această
#unc"ie.

Prelun3irea 'roce;ului de 4n1/ţare 4n 1iaţa co.idian/

 Artistul tre&uie să ştie $ntotdeauna unde se a#lă, să pătrundă şi să perceapă #enomenele vie"ii, dacă vrea să
cree'e realitatea pe scenă. 1at #iind că antrenamentul teatral nu tre&uie să ai&ă orele de practică acasă +se
recomandă strict să nu se ia acasă materialul de memori'at, c!iar dacă se repetă o piesă o&işnuită-, tre&uie săi
o#erim studentului actor ceea ce are nevoie $n cadrul orelor de clasă +ve'i $n cap. QV )Memori'area*-. ?i asta
tre&uie să se #acă $n aşa #el ca studentul să asimile'e materialul şi să $l poarte mereu $n el $n via"a lui cotidiană.
1atorită naturii pro&lemelor artei actorului, este imperios necesară ascu"irea $ntregului aparat sen'orial,
eli&erarea de orice preconcep"ii, interpretări şi presupuneri +dacă se doreşte re'olvarea pro&lemei-, ast#el $nc%t
studentul să #ie capa&il să intre $ntrun contact direct #i proaspăt cu mediul creat şi cu o&iectele şi oamenii din
el.
1acă se $nva"ă asta $n lumea teatrului, se produce $n mod simultan contactul direct şi spontan şi cu lumea
din a#ară. Ca urmare, asta lărgeşte capacitatea studentuluiactor de a intra $n contact cu mediul său $ncon(urător
şi de a8 e/perimenta personal. Aşadar, experienţa vieţii este singura activitate pentru acasă şi, odată $ncepută,
asemenea undelor pe apă, este nes#%rşită $n varia"iile ei.
C%nd studentul vede nişte oameni şi #elul lor de a se comporta c%nd sunt $mpreună, vede culoarea cerului,
aude sunetele din aer, simte păm%ntul pe care calcă şi v%ntul carei &aten #a"ă, el capătă o vedere mai largă
asupra lumii sale personale şi de'voltarea lui ca actor este mai rapidă. Oniversul o#eră materialul pentru teatru
şi de'voltarea artistică a individului merge m%nă $n m%nă cu cunoaşterea acestui univers şi a locului său $n el.
*i=icali=area
<ermenul )#i'icali'are* utili'at $n această carte, descrie mi(loacele prin care materialul este pre'entat
studentului la un nivel #i'ic, nonver&al, $n opo'i"ie cu un mod intelectual sau psi!ologic. )i'icali'area* o#eră
studentului o e/perien"ă personală concretă +pe care o poate acumula-, de care depinde de'voltarea lui viitoareP
ea dă de asemenea pro#esorului şi studentului un voca&ular de lucru necesar pentru sta&ilirea unor rela"ii
o&iective.
a primul nostru contact cu studen"ii tre&uie să $ncura(ăm li&ertatea e/presiei #i'ice, deoarece rela"ia #i'ică
şi sen'orială cu această #orma de artă desc!ide calea către pătrunderea ei. 1e ce stau lucrurile ast#el este greu de
spus, dar sigur este aşa. Asta $l men"ine pe actor $n lumea dinamică a percep"iei nemi(locite  un eu desc!is $n
raport cu lumea $ncon(urătoare.
1upă cum se ştie, realitatea poate #i numai #i'ică, #iind ast#el percepută şi comunicată prin aparatul
sen'orial. iaţa ia na#tere din relaţii fi"ice, #ie că e o sc%nteie ieşită dintrun cremene, urletul valurilor lovind
pla(a sau un copil născut din &ăr&at şi #emeie. @lementul #i'ic este ceea ce cunoaştem şi prin el putem găsi calea
către necunoscut, intuitiv şi, poate c!iar mai departe, către $nsuşi spiritul uman.
$n orice #ormă de artă căutăm e/perien"a depăşirii a ceea ce ştim de(a. Mul"i dintre noi percepem tumultul
noului şi artistul este acela care tre&uie să aducă p%nă la noi +spectatorii- noua realitate pe care o aşteptăm cu
neră&dare. Vederea acestei realită"i ne inspiră şi ne regenerea'ă. Rolul artistului este de a ne #ace să o vedem.
Ceea ce crede el nu ne priveşte, deoarece acest lucru este de natură intimă, propriu actorului, iar nu pentru oc!ii
pu&licului.
1e asemenea, nici ce simte actorul nu e trea&a noastră. e noi ne interesea'ă numai comunicarea lui #i'ică
directă. Sentimentele, intime pentru #iecare din noi, nu sunt utile $n teatru. C%nd energia este a&sor&ită prin
o&iectivul #i'ic, nu mai este loc pentru )sim"ire*. 1acă sună dur, #i"i siguri că insisten"a asupra acestui raport
o&iectiv +#i'ic- cu această #ormă de artă aduce o mai mare claritate $n idei şi mai multă vitalitate pentru
studentulactor. Căci energia $ncătuşată de teama de e/punere este eli&erată c%nd studentul $n"elege intuitiv că
nimeni nui spionea'ă via"a particulară şi nu e interesat de secretele lui.
On actor poate diseca, anali'a, intelectuali'a sau de'volta un ca' interesant pentru rolul său, dar, dacă este
incapa&il să $l asimile'e şi să $l comunice #i'ic, e#orturile lui sunt sterile din punct de vedere teatral. 6u dă aripi
şi nu aduce #ocul inspira"iei $n oc!ii pu&licului. <eatrul nu e o clinică şi nici nu tre&uie să #ie un institut de
statistică.
Artistul tre&uie să e/prime o lume care este #i'ică, dar care depăşeşte o&iectele  mai mult dec%t o o&serva"ie
şi o in#orma"ie precisă, mai mult dec%t o&iectul #i'ic $nsuşi, mai mult dec%t poate oc!iul să vadă. 6oi to"i tre&uie
să găsim instrumentele pentru această e/presie. )i'icali'area* este un ast#el de instrument.
C%nd un actor a#lă că poate comunica direct cu pu&licul numai prin lim&a(ul #i'ic al scenei, $ntregul
organism i se tre'eşte. +)Comunicarea directă* se re#eră aici la momentul de percep"ie reciprocă-. @l capătă
$ncredere $n sistemul de lucru şi lasă această e/presie #i'ică să8 ducă oriunde vrea.
$n teatrul de improvi'a"ie, de pildă, unde nu se #olosesc aproape deloc costume, recu'ită sau decor, actorul
$nva"ă că o realitate scenică tre&uie să ai&ă spa"iu, pro#un'ime şi su&stan"ă  pe scurt, realitate #i'ică.
Crearea acestei realită"i din nimic, ca să spunem aşa, $i permite actorului să #acă primul pas $n necunoscut.
$n teatrul tradi"ional, unde se utili'ea'ă decorul şi recu'ita, 'idurile $nc!isorii sunt doar cartoane pictate, iar
lă'ile cu nestemate nişte cutii goale. ?i aici actorul poate crea realitatea teatrală numai #ac%ndo #i'ică. ie cu
recu'ită, costume sau cu o emo"ie puternică, actorul poate numai să ne arate ft"icali"?nd.

Capit(u II METODOLOGIE

On sistem de lucru arată că, urm%nd un plan de studiu, putem acumula destule date şi e/perien"ă pentru a ne
orienta cu o nouă $n"elegere $n mediul nostru. Cei care lucrea'ă $n teatru cu oarecare succes au propriile lor căi
de a o&"ine re'ultateP conştient sau inconştient, ei au un sistem. a mul"i pro#esori, actori importan"i, acesta este

ceva at%t
reduce de intuitiv,
totul $nc%t
la maestrul nu au o #ormulă
)talentat* pe care
de la natură. să ar
?i nu o comunice altora.
tre&ui să #ie 1eşic%te
aşa. 1e interesant de o&servat,
ori vi'ion%nd acestsau
spectacole lucru
ascult%nd con#erin"e despre teatru nu neam g%ndit= )Cuvintele sunt (uste, principiile corecte, re'ultatele sunt
minunate, dar cum am putea #ace şi noi asta>*
<oate pro&lemele de arta actorului din acest manual sunt tot at%"ia paşi spre un sistem de predare$nvă"are
care este o metodă cumulativă $ncep%nd tot at%t de simplu ca e/ecutarea primului pas pe un drum sau ca #aptul
că unu şi cu unu #ac doi. Metoda, )cum să #aci*, se va contura vi'i&il odată cu #olosirea materialului. <otuşi nici
un sistem nar tre&ui să #ie sistem. <re&uie să procedăm cu gri(ă, dacă nu vrem să ne distrugem o&iectivele.
Cum am putea avea o cale )plani#icată* de ac"iune, $ncerc%nd să găsim o cale )li&eră*>
Răspunsul e clar. $nseşi cerin"ele #ormei de artă date tre&uie să ne indice calea, model%nd şi diri(%nd munca
noastră, trans#orm%ndune pe to"i pentru a #ace #a"ă impactului acestei mari #or"e. Sarcina noastră constantă va #i
deci de a men"ine
$nt%lnim, $n permanen"ă
$n clasă sau $n spectacol,o realitate vie, mo&ilă,
această &nt?lnire de asănu#ielucra
tre&uie #or"at pentru
un moment un re'ultat
al procesului #inal.un
artistic, ;riunde ne
moment
de teatru viu. 1acă lucrurile se petrec ast#el, te!nica predării, regia, arta actorului, de'voltarea materialului
pentru improvi'a"ia scenică sau modul de a trata piesa scrisă, vor veni spontan, ca din $nt%mplare. 1epinde
numai de noi să $n"elegem acest proces organic prin care munca noastră capătă via"ă. @/erci"iile din acest
manual sau conturat $n #unc"ie de acest o&iectiv. entru aceia dintre noi care servesc teatrul, scopul urmărit se
va reali'a $n raport direct cu ceea ce #acem pentru a8 atinge.
Acest lucru este cu deose&ire adevărat $n noua şi interesanta evolu"ie a improvi'a"iei scenice. 6umai din
con#runtarea cu pre'entul $n continuă mişcare şi din interven"ia noastră activă $n acest pre'ent, poate lua naştere
improvi'a"ia. Materialul şi su&stan"a improvi'a"iei scenice nu sunt opera unei anumite persoane sau a unui
scriitor, ci provin din coe'iunea şi interac"iunea actorilor. Calitatea, $ntinderea, vitalitatea acestui material sunt
$n raport directcre#tere
spontaneitate, cu procesul prin care
organică trece studentul,
#i răspuns intuitiv. depin'%nd de e/perien"a lui practică $n materie de
Acest capitol $ncearcă săi clari#ice pro#esorului cum să organi'e'e materialul de e/erci"ii $n cadrul
conven"iilor teatrale şi cum putem să ne $ndepărtăm de predarea dogmatică păşind $n domeniul necunoscutului.
1eşi mul"i ar putea să se retragă, tem%nduse să a&andone'e limitele #amiliare, unii totuşi se vor regăsi pentru a
păstra $mpreună spiritul viu al teatrului.
entru a a(unge la această $n"elegere, pro#esorul tre&uie să adopte un punct de vedere du&lu #a"ă de el $nsuşi
şi #a"ă de student= +8- să o&serve atent dacă materialul respectiv este cu adevărat util $n antrenamentul pentru
scenăP +E- să ai&ă mereu gri(ă ca materialul să a(ute la reali'area unui nivel mai pro#und de reactivitate care să
declanşe'e intuitivul.
Cuv%ntul )intuitiv* nu tre&uie să a(ungă un slogan pe care $l lansăm $n (urul nostru sau $l #olosim pentru
no"iuni perimate, ci să8 #olosim pentru a desemna acea s#eră a cunoaşterii care se a#lă dincolo de restric"iile de
cultură, rasă, educa"ie, psi!ologie şi v%rstăP su&
.Hură mo&ilă
.Ma/ilar mo&il
.im&ă mo&ilă
84.Henunc!i
87.Hle'ne şi tălpi
8.1egete de la picioare mo&ile

Pri1ire din ;'a.e

8.Capul +păr"i imo&ile-
E.Omeri +ca şi $n #a"ă-
D.<ors +masă solidă-
4.2ra"e şi m%ini +mişcare limitată-
7.ese
.Călc%ie, gle'ne şi partea din spate a gam&elor +relativ imo&ile-

Acum cere"i studen"ilor, unul c%te unul, să se aşe'e ca şi cum ar c%nta la pian, cu spatele spre pu&lic. <re&uie să
arate ce simt prin #elul de a c%nta. ăsa"ii săşi găsească atitudini proprii. @/emple de atitudini ar putea #i=
e/ersare plictisită, c%ntat ca $n concert, c%ntat $ntrun moment nostalgic.
Acum studen"ii decid Onde, Cine, Ce. Scena tre&uie (ucată cu spatele la pu&lic. @i tre&uie să aleagă un
spa"iu $n care dialogul nu este necesar +de e/emplu= o &isericăP locul unei catastro#e miniereP un loc unde se
adună persoane care nu se cunosc-. entru că unctul de concentrare constă $n a arăta pu&licului, #olosind
spatele, ac"iunea lor interioară  ce simt  actorii tre&uie să aleagă ceva care concentrea'ă interesul mai multor
persoane +de e/emplu= mai mul"i oameni privind pe cineva care este gata să sară de la eta(, oameni aduna"i să
privească o luptă de stradă, oameni urmărind un meci de #ot&al-.

5xemplul /
Onde  o cameră de aşteptare goală, cu &ănci. Cine  re#ugia"i, doctori, in#irmiere, etc. Ce  inunda"ie. C%nd 
ora 4 a.m. Vremea  tunete şi #ulgere. ro&lema  $ncercarea de a se aşe'a con#orta&il şi de a dormi.
In+i#a'ii pe par#urs Nu fi"icali"aţi cu faţa, ci cu spatele=
5xemplul >
$ntro piesă, o #eti"ă de  ani era prin"esa mo#turoasă şi tre&uia să8 alunge pe primul ei ministru de pe scenă. 
sa indicat săşi arate nervo'itatea şi lipsa de respect prin omopla"i. Ac"iunea care a re'ultat ia cuprins $ntregul
corp, dar mai ales vocea ia devenit e/traordinar +% #urioasă. Ac"iuni #oarte interesante au apărut c%nd $l alunga
pe primministru. 8 sa spus săşi men"ină m%nia $n omopla"i, c%nd venea tru#aşă spre &iroul ei. eti"a a umplut
e#ectiv scena cu sentimentul ei şi re'olvarea pro&lemei sa produs #ară nici o di#icultate. E7auar% Au
#i'icali'at cu spatele> Ar #i putut să ai&ă o mişcare mai diversă> @/presia lor era di#u'ă sau concentrată> Ce
v%rstă aveau> O"s%r7a'ii
8.Variantă= lucrea'ă un singur student.
E.6u aştepta"i prea mult de la $nceput. 6umai cei mai $n'estra"i de natură pot o#eri o e/presie completă la
$nceput.
D.Sar putea ca acest e/erci"iu să #ie util mai devreme= atunci c%nd apare discu"ia despre a sta sau nu cu spatele
la pu&lic.
4.Acest e/erci"iu este util $n repeti"iile teatrului tradi"ional pentru pregătirea scenelor de masă.
P$r'i a% #(rpuui s#%n$ =ntr%a4$ Pun#t +% #(n#%ntrar% asupra unei păr"i anume a corpului. X 1upă #iecare
e/erci"iu individual sau serii de e/erci"ii care se concentrea'ă asupra păr"ilor corpului, $mpăr"i"i grupul $n două
ec!ipe. Se decid Onde, Cine, Ce. Scena se #ace ca de o&icei, cu studen"iiactori per#ect vi'i&ili de către pu&lic.
O"s%r7a'i% Ve"i o&serva că au dispărut multe manierisme. 1e pildă, ca re'ultat al acestor e/erci"ii, studen"i
care se &a'au $nainte pe grimase, renun"ă acum la ele.
)ec!ipamentul de protec"ie*  manierisme, pre(udecă"i, intelectualisme şi $mprumuturi  ne ducem via"a
cotidiană ma(oritatea dintre noi. $n munca noastră tre&uie să eli&erăm $n noi şi $n studen"ii noştri elementul
uman şi atunci 'idurile pre(udecă"ilor, ale sistemelor de re#erin"ă, ale &inelui şi răului predeterminat se vor
nărui. Vom privi cu un )oc!i interior*. $n #elul acesta nu va e/ista pericolul ca un sistem să devină sistem.
Re=ol1area de 'ro5lee
<e!nica re'olvării de pro&leme, #olosită $n atelier, dă un scop comun şi o&iectiv pro#esorului şi studen"ilor.
$n cei mai simpli termeni, această te6nică dă pro$leme care re"olvă pro$leme. @limină necesitatea pro#esorului
de a anali'a, de a intelectuali'a, de a diseca lucrul studentului $n mod personal. @limină de asemenea
necesitatea studentului de a privi cu oc!ii pro#esorului şi a pro#esorului de a privi cu oc!ii studentului pentru a
putea $nvă"a, o#erind am%ndurora un contact direct cu materialul, de'volt%nd ast#el mai cur%nd rela"ii dec%t
dependen"e $ntre ei. Această te!nică a re'olvării de pro&leme #ace posi&ilă e/perimentarea şi nete'eşte calea
unor oameni cu un nivel di#erit de pregătire ini"ială, pentru a putea lucra $mpreună.
C%nd pentru a $nvă"a un lucru tre&uie $nsuşite vederile altuia, c%nd $nvă"area poartă amprenta necesită"ilor
su&iective ale pro#esorului şi studentului, lovinduse deseori de re'isten"a personală, $ntreaga e/perien"ă este
alterată $n aşa măsură $nc%t e/perimentarea directă este imposi&ilă. Apro&areade'apro&area din partea
autorită"ii devine mai importantă dec%t procesul de $nvă"are, iar studentul actor este "inut $n cadrul vec!ilor
sisteme de re#erin"ă +ale sale proprii şi ale pro#esorului-P comportarea şi atitudinile răm%n nesc!im&ate.
Re'olvarea de pro&leme previne acest lucru.
Re'olvarea de pro&leme $ndeplineşte aceeaşi #unc"ie $n creearea unită"ii organice şi a li&ertă"ii de ac"iune ca
şi (ocul şi tre'eşte un mare interes prin punerea constantă a c!estiunii procedeelor de #olosit $n momentul de
cri'ă, "in%nd ast#el pe to"i partenerii desc!işi către e/perimentare.
1eoarece nu e/istă un mod corect sau greşit de a re'olva o pro&lemă şi deoarece răspunsul la #iecare
pro&lemă este pre#igurat $n pro&lema $nsăşi +dacă pro&lema este o adevărată pro&lemă-, munca sus"inută şi
re'olvarea acestor pro&leme orientea'ă pe #iecare individ către propria sa sursă şi putere. Modul $n care un
student re'olvă o pro&lemă este personal şi $ntrun (oc el poate alerga, striga, se poate că"ăra sau poate #ace
tum&e, at$ta timp c%t o #ace pentru pro&lema respectivă. <oate denaturările caracterului şi personalită"ii dispar
treptat deoarece adevărata noastră identitate este mult mai interesantă dec%t #alsitatea i'olării, egocentrismul,
e/!i&i"ionismul şi nevoia de apro&are socială.
Asta8 include şi pe pro#esorulregi'or sau pe coordonatorul de grup. <re&uie să #ii mereu capa&il să aduci
noi pro&leme de arta actorului care să re'olve orice di#icultă"i care apar pe pacurs. 1evii un #el de diagnostician
care $şi des#ăşoară priceperea personală $n primul r%nd pentru a găsi ceea ce $i tre&uie sau $i lipseşte studentului
$n munca sa şi, $n al doilea r%nd, pentru a găsi e/act acea pro&lemă care va #unc"iona pentru el. 1e pildă= dacă
actorii noştri nu pot ac"iona mai mult de patru $n acelaşi timp pe scenă şi vor&esc to"i deodată cre%nd un ta&lou
scenic gălăgios şi o con#u'ie generală, introducerea e/erci"iului *1ă şi preia 1ouă scene* +cap. V- va lămuri
lucrurile pentru toată lumea. Re'olvarea pro&lemei e/erci"iului $l va a(uta pe student să $n"eleagă organic unele
pro&leme de punere $n scenă. 1e acum $ncolo, tot ce are de #ăcut pro#esorul +$n ca' că di#icultă"ile apar din nou-
este să dea indica"ia *ă #i Preia= pentru ca actorii să $n"eleagă şi să ac"ione'e $n acest sens.
a #el şi $n ca'ul tuturor celorlalte e/erci"ii. ro&leme menite să re'olve pro&leme, emisia vocală,
caracteri'area, ac"iunea scenică, de'voltarea materialului pentru improvi'a"ia scenică  cu toate se poate lucra
ast#el. @vit%nd să "inem prelegeri despre arta actorului, evităm de #apt dogmatismulP vom vor&i at%t c%t e
necesar ca să clari#icăm pro&lema. Această metodă poate #i considerată un sistem nonver&al de predare,
deoarece studentul $şi adună date proprii printro e/perien"ă nemi(locită. Această rela"ionare directă cu
pro&lema +şi nu cu colegul- puri#ică atmos#era de vedetisme, de critică, de $nvinuiri reciproce, de linguşiri, etc.
aduc%nd $n sc!im& $ncredere şi rela"ii care #ac posi&ilă detaşarea artistică.
C%nd actorilor celor mai tineri li se spune că nu li se vor pune niciodată $ntre&ări la care nu pot răspunde şi
nu li se vor da pro&leme pe care nu le pot re'olva, ar #ace &ine să o creadă.

Punc.ul de concen.rare
unctul de concentrare este centrul sistemului e/pus $n acest manual, +ve'i $n )6ota e/plicativă* de la #inal
)oint o# Concentration* şi )ocus*, n.t.- unctul de concentrare eli&erea'ă puterea colectivă şi geniul
individual. rin 1C teatrul, cea mai comple/ă #ormă de artă, poate #i predat copiilor, &ătr%nilor, instalatorilor,
pro#esorilor, #i'icienilor sau gospodinelor. e dă tuturor li&ertatea de a participa la o aventură creativă şi ast#el
dă sens teatrului $n comunitate, $n cartier sau acasă.
unctul de concentrare al unui e/erci"iu face munca studentului. @ste )mingea  cu care se %oacă %ocul.
1eoarece utili'ările sale pot #i multiple, următoarele patru puncte a(ută la clari#icarea #olosirii acestuia $n
atelierele de arta actorului. +8- A(ută la i'olarea pe segmente a te!nicilor teatrale +necesare pentru spectacol-,
care, #iind comple/e şi suprapuse, pot #i ast#el e/plorate detaliat. +E- 1ă controlul, disciplina artistică $n
improvi'a"ie unde, alt#el, spiritul creator nedirec"ionat ar putea deveni o #or"ă mai cur%nd distructivă dec%t
sta&ili'atoare. +D- Asigură concentrarea studentului asupra unui singur punct mo&il şi sc!im&ător (+ii cu oc6ii
pe minge=) $n cadrul pro&lemei de arta actorului şi această concentrare de'voltă capacitatea lui de a se implica
$n pro&lemă şi de a cola&ora cu partenerii la re'olvarea ei. Am&ele sunt necesare $n improvi'a"ia scenică. 1C
ac"ionea'ă ca un catali'ator $ntre actor şi actor ca şi $ntre actor şi pro&lemă. +4- Această concentrare asupra unui
singur punct mo&il, #olosită $n re'olvarea pro&lemei, #ie că este vor&a de primul atelier $n care studentul numără
mesele, scaunele +)@/punere*-, sau mai t%r'iu pentru lucruri mai complicate  $l eli&erea'ă pe student $n
vederea ac"iunii spontane şi $l pregăteşte pentru o e/perien"ă mai mult organică dec%t cere&rală. 1C #ace
posi&ilă percep"ia $n dauna premeditării şi #unc"ionea'ă ca o tram$ulină spre intuiţie.
8-re'entarea materialului pe segmente pregăteşte actorul pentru ac"iune $n orice stadiu al de'voltării sale.
$mparte e/perien"a teatrală $n #ragmente at%t de mici +simple şi #amiliare-, $nc%t #iecare detaliu este uşor de
recunoscut şi nu copleşeşte şi nu sperie pe nimeni. a $nceput 1C poate #i simpla m%nuire a unei căni, a unei
#r%ng!ii, a unei uşi. 1evine mai complicat pe măsură ce pro&lemele de arta actorului avansea'ă şi, cu a(utorul
său, studentulactor va e/plora un persona(, o emo"ie, evenimente complicate. Concentrarea asupra unui detaliu
$n comple/itatea acestei #orme de artă, o#eră #iecăruia, ca şi $ntrun (oc, ceva de #ăcut pe scenă, creea'ă ac"iunea
scenică prin a&sor&irea totală a actorilor şi eliminarea #ricii de apro&arede'apro&are. 1in acest )ceva de #ăcut*
+ac"iune scenică- se naşte te!nica predării, regi'ării artei actorului şi a improvi'a"iei scenice. 1e'volt%nduse,
#iecare detaliu devine un pas către un nou tot unitar, cuprin'%nd at%t structura totală a individului c%t şi structura
teatrului. ucr%nd intens asupra unor păr"i, grupul lucrea'ă totodată asupra $ntregului.
Cu #iecare pro&lemă de arta actorului str%ns legată de alta, pro#esorul are $n minte simultan două, trei sau c!iar
mai multe puncte călău'itoare. $n timp ce este #oarte important ca pro#esorul să ştie ce parte anume a
e/perien"ei teatrale este e/plorată prin #iecare pro&lemă şi ce loc $i apar"ine $n $ntreaga construc"ie, studentul nu
are nevoie să #ie at%t de in#ormat. oate că multe procedee te!nice nu vor #i niciodată e/erci"ii de sine
stătătoare, ci se vor de'volta alături şi $mpreună cu celelalte. Ast#el, conturarea unui persona( de pildă, care este
evitată cu gri(ă şi inten"ionat $n #a'ele ini"iale de lucru, devine mai puternică cu #iecare e/erci"iu, deşi aten"ia
principală este $ndreptată $n altă parte +ve'i cap. Q-. Aceasta evită activitatea cere&rală $n (urul unei pro&leme
de arta actorului şi o #ace organică +unitară-.
E-1C ac"ionea'ă ca o limitare suplimentară +ca şi regulile (ocului- $n care actorul tre&uie să lucre'e şi să
$nt%lnească mereu noi momente de cri'ă. 1eoarece studentul tre&uie să lucre'e numai asupra 1Cului său, el
poate săşi $ndrepte $ntregul aparat sen'orial asupra unei singure pro&leme, să nu #ie preocupat dec%t de un
singur lucru $n timp ce $n realitate #ace mai multe, merg%nd #ără e'itare către orice i se pre'intă şi #unc"ion%nd
#ără teamă sau re'isten"ă. Căci orice pro&lemă poate #i solu"ionată şi este totodată un 1C $n a#ara studentului
pe care el $l poate vedea şi sesi'aP #iecare 1C succesiv ac"ionea'ă ca o #or"ă sta&ili'atoare #ac%ndui pe
studen"i să capete $ncredere $n sistemul de lucru şi să se lase $n seama #ormei de artă.
D-<o"i actorii, $n timp ce lucrea'ă individual asupra 1C, tre&uie să se adune $n acelaşi timp +ca $ntrun (oc- $n
(urul pro&lemei +minge-, să lucre'e $mpreună pentru a o re'olva, ac"ion%nd $n #unc"ie de 1C şi $n rela"ie unii
cu al"ii. Se creea'ă ast#el o linie dreaptă de la actor la pro&lemă +similară cu linia dreaptă de la pro#esor şi
student la pro&lemă-. Această legătură totală, individuală cu pro&lema +evenimentul sau proiectul- #ace posi&ile
rela"iile cu ceilal"i. ără această implicare $n pro&lemă, apare necesară sta&ilirea unui contact str%ns cu sine sau
cu altcineva. ăc%ndune pe noi $nşine sau pe alt actor mingea cu care se (oacă (ocul, apare pericolul grav de
re#lectare şi a&sor&ire. Ast#el, neam rostogoli unul pe altul pe teren +scena-, e/pun%ndune pe noi $nşine $n loc
să (ucăm noi mingea. Rela"ia păstrea'ă intactă individualitatea, asigură un spa"iu personal +de (oc- $n mi(locul
celorlal"i şi ne $mpiedică să ne #olosim de noi $nşine sau de ceilal"i pentru nevoile noastre su&iective. mplicarea
$n 1C a&soar&e nevoile noastre su&iective şi ne eli&erea'ă pentru rela"ie. ace posi&ilă ac"iunea scenică şi
cură"ă scena de scenari'are, autoemo"ionare şi psi!odramă. Cu timpul, c%nd detaşarea artistică este reali'ată,
ne putem #ace pe noi $nşine sau pe oricare altul )minge* #ără nici un pericol.
4-1C este #ocarul magic care ocupă şi cură"ă +#ace ta&ula rasa- mintea +elementul cunoscut- şi ac"ionea'ă ca
un #ir de plum& $n centrii noştri intimi +elementul intuitiv-, ră'&ind prin 'idurile care ne separă de necunoscut,
de noi $nşine şi de ceilal"i. Av%nd un singur #ocar, #iecare este orientat spre o&servarea re'olvării pro&lemei şi
deci nu se produce o de'mem&rare a personalită"ii. At%t pentru actori, c%t şi pentru pu&lic, decala(ul $ntre
vi'ionare şi participare dispare de $ndată ce su&iectivitatea lasă calea li&eră pentru comunicare şi devine
o&iectivitate. Spontaneitatea nu poate proveni din dualitate, din conştiin"a că eşti privit, #ie că actorul se priveşte
pe sine $nsuşi sau $i este teamă de privirile din a#ară.
Această com&ina"ie de indivi'i care se concentrea'ă $mpreună şi se implică reciproc creea'ă o rela"ie autentică,
o participare comună la o e/perien"ă nouă. Acum vec!ile sisteme de re#erin"ă #ac loc noii structuri +de'voltări-
care $şi croieşte drum $nainte, d%nd individului li&ertate de reac"ie şi de contri&u"ie. @nergia individuală este
descătuşată, ia naştere $ncrederea, apar inspira"ia şi creativitatea, de $ndată ce partenerii (oacă (ocul şi re'olvă
pro&lema $mpreună. :&oară )sc%ntei* $ntre oameni c%nd se $nt%mplă acest lucru. 1in păcate, $n"elegerea
unctului de concentrare ca idee nu este acelaşi lucru cu a8 #ace să lucre'e pentru noi. @ste nevoie de timp
pentru ca 1C să devină o parte integrantă din noi şi din munca noastră. 1eşi mul"i oameni recunosc valoarea
utili'ării 1Cului, nu este uşor să te restructure'i şi să renun"i la ce ştii, aşa că unii re'istă din răsputeri.
;ricare ar #i motivul psi!ologic, re'isten"a se mani#estă $n re#u'ul de aşi asuma responsa&ilită"i $n cadrul
grupului, $n &u#onerie, scenari'are, glume, evaluare imatură, lipsă de spontaneitate, interpretarea muncii altora
$n #unc"ie de propriile criterii preconcepute, etc. ; persoană cu o puternică re'isten"ă va $ncerca săi #acă pe
parteneri să lucre'e pentru ea şi pentru reali'area ideilor sale $n loc să ia parte la Acordul colectiv. Se va revolta
deseori #a"ă de ceea ce consideră că sunt limitări impuse de pro#esor sau va spune că (ocurile teatrale sunt
)#leacuri copilăreşti*. @/!i&i"ionismul şi egocentrismul continuă c%nd studentul improvi'ea'ă aiurea, (oacă,
#ace persona(e, se autoemo"ionea'ă $n loc să se implice $n pro&lema carei stă la $ndem%nă.
@ste a/iomatic #aptul că studentul care nu vrea să lucre'e asupra unctului de concentrare nu va #i niciodată
capa&il să improvi'e'e şi va #i continuu o pro&lemă de disciplină. Asta pentru că improvi'a"ia $nseamnă
desc!idere către un contact direct cu mediul $ncon(urător şi cu partenerii, precum şi dorin"a de a (ucaP $nseamnă
să ac"ione'i asupra mediului $ncon(urător şi să permi"i celorlal"i să ac"ione'e asupra realită"ii pre'ente, ca $ntr
un (oc.
Oneori studentul $nsuşi nuşi dă seama de această re'isten"ă care se mani#estă $n timpul lucrului prin
ver&ali'are, erudi"ie, argumentare şi $ntre&area $n e/ces )Cum să #ac>*. a studen"ii inteligen"i şi cu aptitudini
este uneori #oarte di#icil să descoperi re'isten"a. ipsa de disciplină şi re'isten"a la 1C merg m%nă $n m%nă,
deoarece disciplina se poate naşte numai dintro implicare totală $n pro&lemă, eveniment sau proiect +ve'i
)1isciplina $nseamnă implicare*  cap. Q-.
<otuşi, $n nici o $mpre(urare studentulactor nu are voie să a&u'e'e de scenă, oricare iar #i re'isten"a
su&iectivă. <re&uie #olosită o m%nă #ermă, nu pentru a impune voin"a cuiva, ci pentru a men"ine integritatea
#ormei de artă. 1acă studen"ii se antrenea'ă su#icient de mult, ei $şi dau seama că această metodă nu amenin"ă
să le distrugă )individualitatea*, căci, dacă #or"a transcendentă de men"inere a 1Cului este sim"ită de #iecare
şi duce la de'voltarea aptitudinilor artistice şi la o mai pro#undă autocunoaştere, re'isten"a lor va #i cu timpul
$nvinsă.
E1aluarea
@valuarea se #ace atunci c%nd ec!ipele au terminat lucrul asupra unei pro&leme de arta actorului. @ste
momentul c%nd se sta&ileşte un voca&ular o&iectiv, o comunicare directă şi #ără pre(udecă"i, $ntro atmos#eră
lipsită de atitudini critice, se sta&ileşte sus"inerea grupului $n re'olvarea pro&lemelor şi se clari#ică unctul de
concentrare al e/erci"iului respectiv. <o"i mem&rii clasei, inclusiv pro#esorulregi'or participă la @valuare.
Acest a(utor colectiv $n re'olvarea pro&lemelor ridică povara #ricii şi a vinovă"iei de pe umerii actorului. <eama
de critică +a sa proprie ca şi a celorlal"i- $i părăseşte treptat pe actori atunci c%nd no"iunile &inerău, corectgreşit
se dovedesc a #i lan"uri care $i $ncătuşea'ă şi ele dispar cur%nd din voca&ularul şi g%ndirea #iecăruia. $n această
dispari"ie a #ricii re'idă eli&erarea, $n această eli&erare re'idă a&andonarea clementelor restrictive de autocontrol
+autoprotec"ie- de către student. 1acă renun"ă la autoprotec"ie şi porneşte de &ună voie la o nouă e/perien"ă,
studentul capătă $ncredere $n sistemul propus şi #ace un nou pas $n mediul $ncon(urător.
ro#esorulregi'or tre&uie de asemenea să evalue'e o&iectiv. Concentrarea a #ost completă sau incompletă>
Au re'olvat pro&lema> Au comunicat sau au interpretat> Au arătat sau au povestit> Au ac"ionat sau au
reac"ionat> Au lăsat sau nu să se $nt%mple ceva>
@valuarea care se limitea'ă la o pre(udecată personală nu duce nicăieri. )On poli"ist nu măn%ncă "elină*P
sau= );amenii nu stau $n cap $n situa"ia asta*P sau= )A #ăcut &ine, rău, corect, greşit*  toate acestea sunt 'iduri
care ne $nc!id. Ar #i mai &ine să $ntre&ăm= )6ea arătat cine era> 1e ce nu> A lucrat tot timpul asupra
pro&lemei> 1espre care &inerău, corectgreşit vor&eşti= al meu, al lui sau al tău> ?ia men"inut unctul de
concentrare>*.
Cu timpul $ncrederea reciprocă #ace posi&il ca studentul să se $ncredin"e'e singur @valuării. ut%nd să ai&ă
$n minte un singur scop, deoarece nu mai are nevoie să se o&serve, studentul devine neră&dător să a#le unde ia
scăpat pro&lema. C%nd este spectator, el $şi evaluea'ă colegiiP c%nd este actor, ascultă şi permite spectatorilor
studen"i să #acă o&serva"ii $n ceea ce $l priveşte deoarece se a#lă $n #a"a egalilor săi.
Calitatea @valuării #ăcute de spectatoriistuden"i depinde de c%t de &ine au $n"eles 1Cul e/erci"iului şi
pro&lema ce tre&uie re'olvată. entru ca studentul să $n"eleagă mai &ine ceea ce a lucrat este esen"ial ca
pro#esorul să nu #acă @valuarea direct, ci să pună $ntre&ări la care să răspundă to"i, inclusiv el $nsuşi= )Au
scenari'at>*, )Sa pre#ăcut sau a #ost real>*, )A condus pro&lema +a mişcat mingea- sau sa lăsat condus>*, )A
reali'at contactul sau a #ăcut presupuneri>*, )A re'olvat sau nu pro&lema>*.
Studen"iispectatori nu se a#lă aici spre a #i distra"i şi nici nu tre&uie săi atace sau săi prote(e'e pe
studen"iiactori. 1acă vor să se a(ute reciproc, tre&uie să evalue'e ceea ce a #ost realmente comunicat şi să nu
#acă o interpretare personală a ceea ce tre&uia sau nu #ăcut. Aceasta a(ută $ntregul proces de studiu deoarece
spectatorii sunt ast#el ocupa"i să privească nu o piesă sau o $nt%mplare, ci re'olvarea unei pro&leme. 1acă
studen"iispectatori $şi $n"eleg rolul, se produce o mai &ună comunicare $ntre spectatori şi actori şi cei dint%i
devin din o&servatori pasivi participan"i activi.
)6u presupune nimic5 @valuea'ă numai ce ai vă'ut e#ectiv5* Asta va arunca mingea $napoi la (ucători, le va
ascu"i oc!iul şi antrena m%na $n op"iunile pe care le vor #ace pentru a clari#ica realitatea scenică. u&licul #ormat
din studen"i nu compară, nu intră $n competi"ie, nu caricaturi'ea'ăP ei sunt acolo pentru a evalua pro&lema de
arta actorului pre'entată şi nu un spectacol +#ie el şi al unei singure scene-. Ast#el, răspunderea spectatorilor
pentru actori devine o parte a de'voltării organice a studentului. C%nd o scenă se de'voltă, plăcerea devine mai
mare pentru to"i +ve'i ;&serva"ia nr. 4 a e/erci"iului )$nceput şi s#%rşit*, cap. V-.
Cerin"a acceptării unei comunicări directe #ără interpretare şi presupunere este greu de $n"eles pentru
studen"i la $nceputul lucrului, $ntre&area pusă #iecărui spectator= )Ce va comunicat actorul>* poate lămuri acest
punct. $n această perioadă, ceea ce studen"iispectatori, pornind de la propriul sistem de re#erin"ă, )au cre'ut*
sau )au presupus* că #ace actorul, poate #i de#init mai degra&ă ca interpretare dec%t ca percep"ia unei
comunicări directe. Un actor pe scenă comunică sau nu. Spectatorii văd o&iectele invi'i&ile pe care le #oloseşte
sau nu le văd. @ste tot ce cerem şi tocmai simplitatea cerin"ei noastre este ceea ce $l $ncurcă pe student. 1acă
actorul nu a #ăcut o comunicare directă spectatorilor, data viitoare se va strădui să o #acă. 1acă studen"ii
spectatori nu au perceput comunicarea, nau perceputo  asta e tot.
Onii studen"ispectatori se a&"in uneori de la @valuare din di#erite motive= $n primul r%nd ei nu $n"eleg care
este 1Cul unui e/erci"iu şi, prin urmare, nu ştiu ce anume să urmăreascăP $n al doilea r%nd, mul"i studen"i
con#undă @valuarea cu )critica* şi nu vor să )$i atace* pe colegii lor. 1e $ndată ce vor $n"elege că @valuarea este
o parte importantă a procesului şi este esen"ială pentru $n"elegerea pro&lemei, at%t pentru actor, c%t şi pentru
spectatori, această reticen"ă de a se e/prima va dispărea. $n al treilea r%nd, pro#esorul poate să nu ai&ă el $nsuşi
)deplină $ncredere $n sistem* şi de aceea poate distruge #ară să ştie evaluarea studen"ilor, prelu%ndo. ro#esorul
tre&uie să devină spectator $mpreună cu studen"ii, $n sensul cel mai ad%nc al cuv%ntului, pentru ca @valuarea să
şi atingă scopul.

Indicaţia 'e 'arcur;

ndica"ia pe parcurs sc!im&ă rela"ia tradi"ională pro#esor  student, cre%nd o rela"ie #le/i&ilă. $i dă
pro#esorului oca'ia de a lua parte la &ucuria (ocului lucr%nd +$nvă"%nd- $n acelaşi spa"iu, av%nd acelaşi 1C ca
şi actorii.
@ste o metodă #olosită pentru a8 orienta pe studentulactor asupra unctului de concentrare, ori de c%te ori
se a&ate de la el +Iine oc6ii pe minge=). $i dă studentuluiactor conştiin"a locului pe care $l ocupă $n cadrul
activită"ii grupului +autoidentitate-, $i permite să #unc"ione'e c%nd $nt%lneşte o nouă e/perien"ă şi, mai mult, $l
#ace pe pro#esorulregi'or partener de (oc.
ndica"ia pe parcurs men"ine vie realitatea scenică pentru studentulactor. @ste vocea regi'orului care vede
nevoile $ntregului spectacolP totodată este vocea pro#esorului care vede necesită"ile actorului $n cadrul grupului
şi pe scenă. ndica"ia permite pro#esorului regi'or să lucre'e asupra unei pro&leme $mpreună cu studentul ca
parte a e#ortului colectiv.
ndica"ia pe parcurs a#ectea'ă $ntregul organism, deoarece ia naştere spontan din ceea ce se $nt%mplă pe
scenă şi este dată c%nd actorul se a#lă $n ac"iune. 1eoarece este o metodă de men"inere a rela"iilor $ntre studen"i
şi pro#esor şi, prin urmare, tre&uie să #ie o&iectivă, pro#esorul tre&uie să ai&ă multă gri(ă ca să nu degenere'e $n
apro&arede'apro&are  $n loc să #ie un ordin care tre&uie e/ecutat5
ndica"ia tre&uie spusă simplu şi direct. !mpărtă#e#te9ne ta$lou= scenic= e"i nasturii de la 6aina lui 2o6n=
!nclude pu$licul= +$n sensul de a vor&i ca să #ii au'it, n.t.- -crie cu pixul, nu cu degetele= (la &nceput, mulţi
studenţi se prefac că scriu folosind degetele.) Ai trecut prin masă= Contactul= e"i #i cu picioarele= Nu inventa
text= Asemenea comentarii sunt mai preţioase dec?t "eci de prelegeri despre $loca%e, despre impostaţie, despre
a da realitate o$iectelor invi"i$ile, etc. deoarece sunt date ca o parte a &ntregului proces #i studentul9actor
sc6im$ă fară efort o po"iţie gre#ită, dă realitate mesei #i &#i vede partenerul. ocea noastră afectea"ă &ntreaga
sa fiinţă #i el face ce i se cere.
Studentul care priveşte $ntre&ător c%nd aude prima oară indica"ia noastră, tre&uie să #ie doar $ndemnat=
Ascultă9mi vocea, dar continuă să %oci. :cupă9te numai de pro$lema ta=
ndica"ia pe parcurs $i dă studentului conştiin"a locului pe care $l ocupă $n cadrul activită"ii grupului +auto
identitate-, deoarece $l #ereşte de a se i'ola $n lumea su&iectivă= $l "ine $n pre'ent, $n momentul procesului. 
#ace pe #iecare actor conştient de e/isten"a grupului şi de locul lui $n cadrul grupului +ve'i 1etaşarea  la cap.
)1e#ini"ii*-.
6u da"i multe indica"ii la $nceput ca să nu induce"i con#u'ie. Aştepta"i ca ac"iunea(ocul să reiasă. Aminti"i
vă că sunte"i partenerul studen"ilor.
ndica"ia pe parcurs este de asemenea #olosită c%nd tre&uie $nc!eiat un e/erci"iu. C%nd anun"ăm= Un minut=
actorii tre&uie să re'olve pro&lema $n +apro/imativ- acest interval de timp. +Ve'i şi )Hlosarul ndica"iilor pe
parcurs*-.

Echi'ele >i 're=en.area 'ro5leei

<oate e/erci"iile se #ac cu ec!ipe alese la $nt%mplare. Studen"ii tre&uie să $nve"e să sta&ilească rela"ii cu
oricine. 1ependen"ele $n lucrurile cele mai mici tre&uie $ntotdeauna o&servate şi eradicate. Aceasta este şi o
pro&lemă de arta actorului, căci mul"i actori devin dependen"i de un anumit manierism, ca şi de anumi"i oameni
sau lucruri. $nlăturarea )c%r(elor*, oric%nd apar, $l a(ută pe student să evite aceste pericole. 1e aceea sc!im&area
sălilor, amena(area normală sau circulară a spa"iului, improvi'a"ia $n #a"a )camerei de #ilmat* şi a
)micro#onului* sunt #oarte &inevenite.
entru $mpăr"irea $n ec!ipe, )6umărătoarea* este un procedeu simplu, acceptat de toate grupele de v%rstă.
1acă se $nt%mplă să se #orme'e prea des aceleaşi ec!ipe, modi#ica"i metoda de selec"ie +variind numerele $n
numărătoare-, aşa $nc%t studen"ii să nu #ie niciodată siguri unde anume să stea ca să nimerească $n aceeaşi
ec!ipă cu prietenii lor. Această metodă de numărare elimină e/punerea negativă pe care o pot su#eri mem&rii
mai len"i ai grupului, dacă ec!ipele sunt alese de studen"i. @ste #oarte dureros pentru un student să stea şi să
aştepte să #ie invitat să se alăture unei ec!ipe şi asemenea procedee ar tre&ui evitate $n primele #a'e de studiu.
Acest lucru este vala&il şi pentru un student de 70 de ani şi pentru unul de .
<otuşi, dacă la $nceputul studiului de'voltarea mem&rilor grupului este inegală, sar putea să #ie necesar să
se grupe'e actorii aşa $nc%t #iecare să #ie com&inat pe c%t posi&il cu un partener competitiv. <re&uie să se
găsească metode pentru a #ace acest lucru pe neo&servate.

Pre=en.area 'ro5leei
@ste recomanda&il ca pro#esorulregi'or să pre'inte pro&lema de arta actorului rapid şi simplu. @ste
su#icient să lămuri"i unctul de concentrare şi să parcurge"i materialul necesar repede, ca şi cum a"i e/plica
regulile unui (oc. A intra $n detalii $n acest moment poate deveni un mod de a arăta Cum şi de a anticipa
descoperirea proprie a studen"ilor. 6u vă nelinişti"i, dacă nu to"i $n"eleg imediat. ucrul asupra pro&lemei şi
pregătirea grupului $nainte de e/erci"iu +cu indica"iile pro#esorului c%nd este necesar-, va aduce clari#icarea
pentru mul"i studen"i. 1acă tot mai e/istă con#u'ie sau dacă sunt unii care $n"eleg mai greu, @valuarea $i va
lămuri.
$n aceeaşi ordine de idei, nu spune"i studen"ilor de ce li se dă o anumită pro&lemă. ucrul acesta este
deose&it de important pentru actorii tineri c%t şi pentru amatori. Asemenea predeterminări ver&ali'ate $l situea'ă
pe student pe o po'i"ie de#ensivă şi $l #ac să se concentre'e pe a da pro#esorului ceea ce vrea, $n loc să lucre'e
asupra pro&lemei. $ntradevăr, nu tre&uie discutat personal cu studentul despre )ceea ce $ncercăm să o&"inem*.
Ver&ali'area tre&uie să se re#ere la clari#icarea structurii pro&lemei şi nimic mai mult. ăsa"i8 pe studentul
actor să răm%nă la ceea ce par a #i elementele pur e/terioare ale pro&lemei. @l va descoperi singur, cu timpul,
ceea ce 6eva . 2oFd numeşte1stimularea #i descătu#area care are loc &n &ntreaga sa fiinţă .

CADRUL @IZIC AL ATELIERULUI DE ARTA ACTORULUI

Mediul 4ncon?ur/.or
Mediul $ncon(urător $n atelierul de arta actorului se re#eră at%t la cadrul #i'ic, c%t şi la atmos#era sa. 1in
punct de vedere #i'ic, pe c%t posi&il, atelierul tre&uie "inut $ntrun teatru &ine ec!ipat. 1eşi )&ine ec!ipat* nu
$nseamnă o scenă #oarte ela&orată, spa"iul pentru ateliere tre&uie să ai&ă cel pu"in o orgă de lumină şi un sistem
simplu de sonori'are +ampli#icator, micro#on, etc.-. 1acă un asemenea cadru #i'ic este asigurat, atunci
studentulactor dispune de condi"iile necesare pentru aşi de'volta aptitudini ce se adaugă la totalitatea
e/perien"ei teatrale= arta actorului, de'voltarea materialului pentru scene şi crearea de e#ecte te!nice.
@/erci"iile din acest manual permit #olosirea spontană $n timpul re'olvării pro&lemelor a elementelor de
decor, costumelor, e#ectelor sonore şi de lumină. @lementele necesare pentru reali'area acestor e#ecte tre&uie să
#ie la $ndem%na studen"iloractori c%nd $şi pregătesc situa"iile. 6işte cu&uri mari de lemn sunt #oarte utile,
deoarece pot #i uşor trans#ormate $n te(g!ele, tronuri, altare, canapele sau orice e nevoie. <re&uie să se a#le la
$ndem%nă un stativ cu piese de costum special alese, cu pălării de toate tipurile +de &ucătar, de poli"ist, de clovn,
medievale, etc.-, cu pelerine, roc!ii, eşar#e, &ăr&i. Col"ul sonor tre&uie să #ie dotat cu c%teva o&iecte pentru a
produce manual e#ecte sonore +tălăngi, &e"e de lemn, căni de ino/, lan"uri, găle"i, etc.- precum şi c%teva C1uri
cu e#ecte sonore, ca pornirea unui automo&il, tren, sirene, v%nt şi #urtună, etc. iecare ec!ipă tre&uie să delege
un mem&ru care să lucre'e ca te!nician şi să asigure toate e#ectele de lumină şi sonore $n timpul improvi'a"iei
+ve'i cap. V-.
1eşi este adevărat că teatrele de improvi'a"ie, $n ma(oritate, utili'ea'ă pu"in sau deloc recu'ită sau piese de
decor, actorul care se antrenea'ă pentru teatru tre&uie totuşi să utili'e'e o$iecte reale aşa cum sugerea'ă unele
e/erci"ii din această carte. A $nvă"a utili'area decorurilor, luminilor, costumelor, etc. #ără a c!eltui mai mult
timp dec%t au actorii pentru construirea scenelor lor, este un mi(loc de a $nte"i ac"iunea $ntro altă s#eră a
teatrului  o altă cale către intui"ie.
Atmos#era din timpul atelierelor tre&uie să #ie plăcută şi rela/ată. Se urmăreşte ca studen"iiactori să
asimile'e nu numai procedeele te!nice pe care le $nva"ă, ci şi atmos#era atelierului.
Pre3/.irea 'en.ru 'ro5lea de ar.a ac.orului
Studen"iiactori tre&uie să ia singuri deci"ii #i să9#i sta$ilească ei &n#i#i lumea fi"ică din %urul pro$lemelor
date. Acesta este un element c!eie al acestui tip de studiu. Actorii creea'ă propria lor realitate teatrală şi devin,
ca să spunem aşa, stăp%nii propriului )destin* +cel pu"in pentru 87 minute-.
1upă ce pro#esorul sau conducătorul grupului a pre'entat pro&lema, se retrage şi devine o parte a grupului.
@l tre&uie să treacă de la un grup la altul $n primele ateliere, lămurind pro&lema şi procedeele ori de c%te ori este
necesar şi a(ut%ndui pe indivi'ii i'ola"i să ia parte la deci'iile grupului.
$n );rientare*, de pildă, c!iar şi !otăr%rile colective cele mai simple asupra unor c!estiuni ca ascultarea $n
grup, +ve'i cap. , Sen'orialitate conştientă  )Ascultarea sunetelor $n grup*- se #ac cu oarecare di#icultate.
Mem&rii grupului au #oarte multe idei, iar unii dintre ei $ncearcă să impună grupului )cum să #acă*. Merg%nd de
la o ec!ipă la alta, pro#esorul $i a(ută pe studen"i să se supună !otăr%rii colective.
Acest timp va #i #olosit de asemenea şi pentru lămurirea unor pro&leme $n"elese greşit. a primul atelier, de
e/emplu, mul"i vor $ntre&a )Cum să arăt că ascult>*. ro#esorul nu tre&uie să permită nimănui să răspundă şi el
$nsuşi nu va comentaP căci #iecare #l'icali'ea'ă ascultarea prin prisma propriei sale structuri şi aici nu e/istă loc
pentru imita"ie. $ndemna"ii pe actori )să asculte pur şi simplu*. @i vor descoperi $n cur%nd că ştiu să asculte, să
vadă, să guste, etc.
Simplul Acord colectiv al primului e/erci"iu va desc!ide calea pentru situa"ii mult mai complicate $n
e/erci"iile următoare. 1acă &a'a a #ost &ine pusă, acordul asupra pro&lemelor următoare, ca locul +Onde-,
persona(ul +Cine- şi pro&lema +Ce- va veni mai uşor cu #iecare nou e/erci"iu.
entru cei interesa"i de improvi'a"ie, acesta este singurul mod de lucru. 1atorită naturii acestei #orme de
artă, descoperirea şi #olosirea materialului pentru scene tre&uie să ai&ă loc $n cadrul grupului, $n timpul
procesului de re'olvare a pro&lemei şi concomitent cu #iecare nou procedeu te!nic pe care $l de'voltă studen"ii
actori.

Cronoe.rarea
; pro&lemă de arta actorului tre&uie $nc!eiată atunci c%nd ac"iunea sa oprit, iar actorii improvi'ea'ă aiurea,
#ac glume, etc. Acesta este re'ultatul necola&orării la re'olvarea unei pro&leme. ndica"ia Un minut= $i anun"ă pe
studen"i că tre&uie să $şi termine scena sau să re'olve pro&lema. Hră&eşte uneori ac"iunea şi scena poate
continua $ncă pu"in. C%nd nu se $nt%mplă aşa, poate #i necesar să se anun"e ;J de secunde=, iar alteori poate #i
necesară oprirea imediată a e/erci"iului de improvi'a"ie.
a primele ateliere, in#orma"ii pe studen"i că, atunci c%nd se anun"ă Un minut=, ei tre&uie să $ncerce să
re'olve pro&lema $n acest interval de timp. Asta reanimă pentru ei 1Cul şi accelerea'ă scena  punct
important de discutat $n @valuare. C%nd actorii lucrea'ă asupra 1C, rareori este nevoie să se anun"e Un minut=
nteresul #a"ă de ceea ce se $nt%mplă pe scenă răm%ne mare, ca şi $n timpul (ucării unui (oc.
Comanda Un minut= de'voltă un simţ intuitiv al ritmului #i al timpului la actor. 1in acest motiv este uneori
util să se permită unor studen"ispectatori să anun"e timpul. C%nd se procedea'ă ast#el, tre&uie să se discute
despre asta $n @valuarea colectivă. C%nd grupul şia de'voltat sim"ul timpului, nu mai tre&uie să se anun"e Un
minut= dec%t rareori, deoarece actorii $şi duc scenele la s#%rşitul lor #iresc.
Sim"ul timpului este ceva perceptivP este un răspuns organic care nu poate #i $nvă"at prin predareP este
a&ilitatea de a m%nui stimulii multipli care intervin $n cadrul unei sceneP este ga'da care răspunde nevoilor
#iecărui musa#irP este &ucătarul care &ate #riptura şi $n acelaşi timp pune ceva peo #ar#urieP sunt copiii, care $n
timp ce (oacă un (oc, sunt aten"i unii la al"ii şi la mediul $ncon(urător. Sim"ul timpului $nseamnă cunoaşterea
realită"ii o&iective şi li&ertatea de a reac"iona la aceasta.
E.iche.e >i<;au Conce'.e
Atelierul de arta actorului se ocupă de proces, nu de informaţie. 1e aceea pro#esorul tre&uie să nu utili'e'e
denumiri speciale $n primele lec"ii. @vita"i termenii te!nici ca )plasare $n scenă*, )imposta"ie*, etc. su&stituindu
le #ra'e ca Participă la ta$loul scenic=, +ă9ţi au"ită vocea=, etc. 1eparte de a elimina g%ndirea analitică,
evitarea denumirilor speciale o va descătuşa, căci permite actorului să comunice $n #elul său personal.
mpunerea unei denumiri speciale $nainte ca sensul ei să #ie pe deplin $n"eles, anticipea'ă e/perien"a directă şi
deci nu e/istă date care să #ie anali'ate. 1e e/emplu, numai atunci c%nd e/presia +ă9ţi au"ită vocea= este
$n"eleasă de către actor $ntrun mod organic şi dinamic, după luni de #olosire, ca #iind o răspundere a sa #a"ă de
pu&lic +ve'i $n )6ota e/plicativă* de la #inal )S!are Nit! t!e audience*, n.t.-, termenul de )imposta"ie* poate #i
introdus. :rice etic6etă este statică #i previne procesul.
În unele ca'uri, o clasă de arta actorului sau un atelier poate cuprinde studen"i care au e/perien"ă teatrală şi
care utili'ea'ă terminologia te!nică scenică conven"ională. <otuşi, aceşti termeni vor dispărea treptat dacă
pro#esorul sta&ileşte voca&ularul general care tre&uie #olosit. 1eoarece $ntregul sistem de ateliere este &a'at pe
descoperiri proprii, inoportunitatea etic!etării tre&uie să #ie #oarte clară $n mintea pro#esorului c!iar de la
$nceput.
E1i.area Cu-ului
<re&uie să #ie clar pentru toată lumea, c!iar de la prima oră de studiu practic, că modul Cum este re'olvată
o pro&lemă tre&uie să se de'volte din rela"iile scenice, ca $ntrun (oc. @l tre&uie să apară $n momentul actual al
realită"ii scenice +C!iar acum5- şi nu printro plani#icare preala&ilă. lani#icarea $i $mpinge pe actori la
)spectacol* şisau la scenari'are #ăc%nd imposi&ilă de'voltarea actorului improvi'ator şi $mpiedic%ndu8 pe
actorul teatrului tradi"ional să se comporte spontan pe scenă.
Aproape $ntotdeauna, studentul nou venit $ntrun atelier de arta actorului crede că i se cere să (oace teatru.
Oneori, c!iar conducătorul grupului are o idee con#u'ă asupra acestui lucru şi con#undă )spectacolul* cu
de'voltarea organică +deşi uneori acest lucru poate #i adevărat-. $n ca'ul studen"ilor $ncepători, plani#icarea duce
la st%ngăcie şi teamă, iar $n ca'ul celor avansa"i, ea continuă vec!ile lor tipare de lucru. $n am&ele ca'uri se
$nva"ă prea pu"in, căci, $n cel mai &un ca', studentul poate progresa cu greu, prin vec!ile şa&loane şi atitudini
preconcepute.
Spectacolul este con#undat cu studiul, iar re'ultatul cu procesul. ;ric%t sar accentua nevoia de
spontaneitate şi inoportunitatea plani#icării Cumului, acesta este un lucru #oarte greu de sesi'at şi cere o
clari#icare constantă. <otuşi, dacă to"i $n"eleg că elementul Cum ucide spontaneitatea şi $mpiedică e/perien"ele
noi şi inedite, vor evita conştient repetarea unor ac"iuni şi dialoguri vec!i şi a ideilor &anale pe care leau
$mprumutat #ie de la s!oNurile curente de televi'iune, #ie din piese $n care au (ucat c%ndva.
Comunicarea directă previne Cum9ul. <ocmai de aceea in momentul @valuării se cere ca #iecare student
spectator să #ie desc!is comunicării. Actorul comunică sau nuP pu&licul primeşte sau nu comunicarea. Ast#el se
clari#ică pro&lema Cumului, pentru că un spectator nu poate decide cum ar tre&ui actorul să comunice.
lani#icarea Cumului este acelaşi lucru cu utili'area unui material vec!i, c!iar dacă este vec!i de 7 minute.
ucrul plani#icat pe scenă este re'ultatul unei repeti"ii, c!iar dacă această repeti"ie nu a #ost dec%t o vi'uali'are
mentală de c%teva secunde. ;rice grup de studen"i actori renun"ă r%'%nd la elementul Cum c%nd $n"eleg că,
dacă doresc să repete şi să (oace, atunci tre&uie să se alăture unui grup care reali'ea'ă un spectacol, iar nu unui
atelier de arta actorului. entru $ncepători, repeti"ia poate duce $n cel mai &un ca' la o repre'enta"ie nesigură şi
se o&servă un sentiment de uşurare c%nd $şi dau seama că tot ce au #ăcut este să (oace (ocul.
<otuşi, un spectacol autentic $i desc!ide pe actori către e/perien"e mai pro#unde. Apari"ia acestui moment
este evidentă pentru oricine. @ste momentul c%nd $ntregul organism lucrea'ă cu toată capacitatea sa  c!iar
acum5 Ca un #ulger, (ocul adevărat este atotmistuitor, #ăc%nd să dispară toate necesită"ile su&iective ale actorului
şi cre%nd un moment de mare emo"ie şi $nc%ntare at%t la actori, c%t şi la spectatori.
lani#icarea este necesară numai $n măsura $n care pro&lemele tre&uie să ai&ă o structură. -tructura este
Unde, Cine, Ce K P*C. 6umai terenul pe care se va des#ăşura (ocul tre&uie plani#icat. Cum se va des#ăşura
acest (oc se poate şti numai atunci c%nd (ucătorii sunt pe teren.
Princi'ii >i Punc.e de re'er
Ormătoarea listă de principii şi puncte de reper, at%t pentru pro#esor, c%t şi pentru studen"i, tre&uie anali'ată
după ce a"i #olosit e/erci"iile. <otuşi, este utilă o privire rapidă asupra lor de acumP de asemenea, lista tre&uie
revă'ută $n timp ce grupul lucrea'ă asupra e/erci"iilor.
8-6ui gră&i"i pe studen"iiactori. @/istă unii studen"i care au nevoie să simtă că nui gră&eşte nimeni. 1acă e
nevoie, $ndemna"ii calm= Nu te gră$i. Avem tot timpul. -untem alături de tine.
E-nterpretarea şi presupunerea $l opresc pe actor de la comunicarea directă. 1e aceea spunem= Arată şi Nu
povesti. A povesti $nseamnă a indica $n mod ver&al +direct- sau indirect ceea ce #ace cineva. ovestirea dă de
lucru pu&licului sau colegilor, iar studentul respectiv nu $nva"ă nimic. A arăta, a fi"icali"a $nseamnă a sta&ili un
contact şi o comunicare directă, iar nu a indica $n mod pasiv un lucru.
D-;&serva"i că multe e/erci"ii au variaţii su$tile. Acest lucru este important de $n"eles, deoarece #iecare variantă
a e/erci"iului este re'olvarea pentru student a unei pro&leme cu totul di#erite. ucr%nd ve"i constata că sunt
necesare şi propriile voastre variante pentru a re'olva pro&lemele apărute.
4-Reluaţi pro$lemele $n di#erite stadii ale lucrului pentru a vedea cum studen"iiactori re'olvă di#erit pro&lemele
de $nceput. 1e asemenea, acest lucru este important c%nd rela"iile cu mediul $ncon(urător devin vagi şi se pierde
sim"ul detaliului.
7-Modul Cum #acem un lucru este 'roce;ul de lucru +C!iar acum5-. lani#icarea Cumului #ace procesul
imposi&il şi se trans#ormă $n re'isten"ă a 1CP ast#el nu poate avea loc )e/plo'ia* sau spontaneitatea, #ăc%nd
imposi&ile orice sc!im&ări sau modi#icări $n studentulactor. Adevărata improvi'a"ie remodelea'ă şi modi#ică
pe studentulactor prin $nsuşi actul improvi'a"iei. $n"elegerea unctului de concentrare, contactul direct cu
acesta şi rela"ia vie cu partenerii duc la sc!im&area, modi#icarea sau la o nouă $n"elegere a acestora. Cu timpul,
re'olv%nd pro&leme de arta actorului, studentul devine conştient că se ac"ionea'ă asupra lui şi că el $nsuşi
ac"ionea'ă, cre%nd ast#el proces şi trans#ormare $n via"a sa scenică. ;dată produsă această $n"elegere +intuire-,
răm%ne cu el $n via"a cotidiană, căci, ca să spunem aşa, c%nd cuiva i sa desc!is un circuit, $l poate utili'a $n
orice situa"ie.
-<oate e/erci"iile, #ară e/cep"ie, se $nc!eie de $ndată ce pro&lema este re'olvată. Asta se poate $nt%mpla $ntrun
minut sau $n E0, depin'%nd de e/perien"a studentului. &n re"olvarea pro$lemei constă forţa vieţii scenice.
Continuarea scenei după ce pro&lema a #ost re'olvată, devine intelectuali'are $n loc de proces.
-$ncerca"i să păstra"i $n atelier un mediu unde #iecare se poate regăsi +inclusiv pro#esorul- #ără constr%ngere.
;ricine se poate de'volta, poate creşte. Să nu trata"i pe nimeni $ntrun mod in#le/i&il.
-On grup de indivi'i care lucrea'ă, se $n"eleg şi cola&orea'ă &ine, creea'ă o #or"ă şi reali'ea'ă o cunoaştere
care depăşeşte contri&u"ia #iecărui mem&ru i'olat. Asta8 include şi pe pro#esor.
9-@nergia eli&erată pentru re'olvarea pro&lemei, trec%nd prin Onde, Cine, Ce, #ormea'ă scena.
80-1acă $n timpul atelierelor studen"ii devin agita"i şi statici, este un semn de pericol. @ste nevoie de o
$mprospătare şi de un nou o&iectiv, $nc!eia"i imediat pro&lema şi #olosi"i un (oc sau un e/erci"iu simplu de
$ncăl'ire. run'ări"i manualul şi #olosi"i ceva ce ar putea ridica vitalitatea grupului. Ave"i $nsă gri(ă să nu
#olosi"i e/erci"iile avansate $nainte ca grupul să #ie gata pentru ele. <otuşi, e/erci"iile de ;rientare şi cele de
Spa"iu tre&uie date studen"ilor la $nceput. Acest lucru este vala&il at%t la actorii pro#esionişti, c%t şi la amatori şi
la $ncepători.
88-amiliari'a"ivă cu numeroasele căr"i de (ocuri care e/istă, căci sunt #oarte utile.
8E-Wine"i minte că o prelegere nu va #ace niciodată pentru studen"ii actori ceea ce #ace e/perien"a vie.
8D-i"i #le/i&ili. Modi#ica"ivă planurile pe moment, dacă este necesar, deoarece, dacă a"i $n"eles principiile de
&a'ă ale improvi'a"iei şi vă cunoaşte"i rolul de pro#esor, ve"i putea găsi (ocul(ocurile potrivite oricărei
pro&leme apărute.
84-a #el cum vă o&serva"i studen"ii $n privin"a agita"iei şi o&oselii, tre&uie să vă o&serva"i şi pe voi $nşivă.
1acă $n timp ce conduce"i atelierul vă sim"i"i epui'at, anali'a"ivă cu aten"ie şi vede"i de ce se $nt%mplă asta. ;
e/perien"ă nouă nu poate dec%t să vă $mprospăte'e.
87-C%nd o ec!ipă lucrea'ă pe scenă, pro#esorul tre&uie să o&serve şi munca actorilor şi reac"ia pu&licului.
u&licul +inclusiv pro#esorul- tre&uie veri#icat $n ceea ce priveşte nivelul interesului sau al agita"ieiP actorii
tre&uie să rela"ione'e, să comunice #i'ic şi să #ie vă'u"i şi au'i"i $n timp ce re'olvă pro&lema. C%nd pu&licul este
agitat şi plictisit, este din cau'a actorilor.
8-nima improvi'a"iei este transformarea.
8-@vita"i să da"i e/emple. 1eşi uneori sunt #olositoare, de cele mai multe ori se $nt%mplă invers, căci studentul
este $nclinat să reia ceea ce a e/perimentat de(a.
8-1acă atmos#era atelierului este veselă şi li&eră de autoritarism, to"i se (oacă şi devin receptivi ca nişte copii.
89-ro#esorul tre&uie să ai&ă gri(ă să vor&ească numai despre 1C. <endin"a de a discuta persona(ul, scena, etc.
din punct de vedere critic şi psi!ologic este deseori greu de $n#r%nt. 1C $i a(ută pe studen"i şi pe pro#esori să se
men"ină $n cadrul pro&lemei +$n teren-.
-A re'olvat pro&lema>
-A #ost &un.
-1ar a re'olvat pro&lema>
+E0-$n timpul (ocului +e/erci"iu sau scenă, n.t.- nu tre&uie #olosit nici un mi(loc din a#ară. ;rice ac"iune scenică
tre&uie să re'ulte din ceea ce se $nt%mplă $n acel moment pe scenă. 1acă actorii inventea'ă un mi(loc din a#ară
pentru a crea trans#ormarea, $nseamnă că evită rela"ia şi pro&lema $nsăşi.
+E8-Actorii unui teatru de improvi'a"ie, asemeni &alerinilor, mu'icienilor sau atle"ilor, au nevoie de e/erci"ii
constante pentru aşi men"ine agilitatea şi promptitudinea şi pentru a putea găsi material nou +pentru scene, n.t.-.
+EE-Ac"iona"i, nu reac"iona"i. Asta se re#eră şi la pro#esor. A reac"iona este ceva de#ensiv şi constituie o
retragere din mediul $ncon(urător. On actor tre&uie să ac"ione'e asupra mediului care la r%ndul său ac"ionea'ă
asupra lui, ac"iunea catalitică cre%nd ast#el interac"iunea care #ace posi&il procesul şi trans#ormarea +construirea
unei scene-. @ste #oarte important ca to"i mem&rii unui atelier să ai&ă acest punct de vedere.
+ED-entru că studen"iiactori vor tre&ui săşi de'volte prin improvi'a"ie propriul material scenic, sunt esen"iale
$n munca de $nceput selec"ia grupului şi acordul colectiv asupra pro&lemelor celor mai simple.
+E4-Reac"ia unui pu&lic este spontană +c!iar c%nd e vor&a de plictiseală- şi, cu rare e/cep"ii +de pildă c%nd asistă
un număr mare de rude şi prieteni-, poate #i considerată (ustă. C%nd actorii $n"eleg că nu au dea #ace cu o
reac"ie )aran(ată*, pot (uca cu pu&licul aşa cum ar (uca cu o altă ec!ipă. Actorii pot #i asigura"i că= )1acă
pu&licul nu a #ost &un, atunci desigur că merită să #ie pedepsit.*
+E7-reveni"i e/cesul de activitate $n primele ateliereP nui lăsa"i pe studen"i să se dea $n spectacol sau să se dea
deştep"i. Cei care au mai studiat teatru, cei care au o tendin"ă naturală de a conduce sau un talent deose&it
ignoră deseori 1C aşa cum cei timi'i $i re'istă. Căuta"i să concentra"i tot timpul aten"ia tuturor asupra
pro&lemei. Această disciplină $i va aduce pe cei timi'i la conştienti'are şi $i va canali'a pe cei de'invol"i spre o
mai mare de'voltare personală.
+E-ăsa"i toate scenele să se de'volte din mediul scenic convenit. Actorii tre&uie să se a(ute unii pe al"ii să
improvi'e'e cu adevărat. Ca şi la (ocuri, studen"iiactori pot să (oace numai cu condi"ia să acorde aten"ie totală
mediului $ncon(urător.
+E-1isciplina impusă din a#ară +luptă emo"ională pentru po'i"ie- şi care nu decurge din implicarea $n pro&lemă,
produce o ac"iune in!i&ată sau re&elă. e de altă parte, disciplina li&er consim"ită $n interesul activită"ii devine o
ac"iune responsa&ilă, creatoareP tre&uie să ai imagina"ie şi pasiune ca să te autodiscipline'i. C%nd Scopurile
sunt $n"elese şi nu impuse din a#ară, actorii se supun regulilor de &ună voie şi este mai interesant aşa.
+E-Ca să e/iste $ntotdeauna o demarca"ie clară $ntre interpretare şi percep"ie, insista"i asupra e/presiei #i'ice
concise +#i'icali'are- şi nu asupra sentimentelor vagi sau statice.
+E9-Aparatul sen'orial al studen"ilor se de'voltă cu orice mi(loc de care dispunem nu pentru a reali'a o preci'ie
mecanică $n o&serva"ie, ci pentru a spori percep"ia lumii lor $ncon(urătoare care se e/tinde mereu.
+D0-$n a#ară de ca'ul c%nd tre&uie re'olvată o pro&lemă anume $ntro piesă, e/perien"ele rememorate +ve'i
)Reamintiri* la )1e#ini"ii*- tre&uie evitate căci grupul lucrea'ă pentru e/perien"e imediate, spontane. iecare
individ are destulă memorie musculară şi e/perien"ă acumulată care pot #i #olosite $ntro situa"ie din pre'ent
#ără a #i separate voit de $ntregul organism.
+D8-1acă studentul şi pro#esorul sunt li&eri de tipare şi de autoritarism şi lucrea'ă $ntrun cadru $n care pot
$mpărtăşi această li&ertate a spiritului lor creator, nimeni nu are nevoie să le e/amine'e şi să le anali'e'e
emo"iile. @i vor şti că e/istă multe moduri de a e/prima ceva, că, de e/emplu, pa!arele sunt "inute $n mod
di#erit de oameni di#eri"i, din grupuri sociale di#erite.
+DE-A(ut%ndu8 pe studentulactor să se eli&ere'e, ca să #ie pregătit pentru procesul de $nvă"are, şi inspir%ndu8
să comunice $n teatru cu dăruire şi pasiune, vom constata că şi o persoană o&işnuită va răspunde acestei #orme
de artă.
+DD-@/erci"iile de $ncăl'ire tre&uie #olosite $nainte, $n timpul şi după ateliere, c%nd este necesar. Sunt e/erci"ii
scurte de arta actorului care $l $mprospătea'ă pe student şi $i re'olvă nevoile particulare o&servate de pro#esor $n
timpul atelierelor.
+D4-Actorul reuşeşte să cree'e via"a scenică atunci c%nd dă via"ă o&iectului. 1%nd via"ă o&iectului, evită
pericolul autore#lectării.
+D7-nven"ia nu este acelaşi lucru cu spontaneitatea. ; persoană poate #i #oarte inventivă, #ără să #ie spontană.
@/plo'ia nu are loc atunci c%nd inven"ia este pur cere&rală şi, prin urmare, numai o parte a eului nostru.
+D-ro#esorul tre&uie să ştie să recunoască momentul c%nd studentul actor e/perimentea'ă cu adevărat, alt#el
acesta va avea pu"in de c%ştigat din pro&lemele de arta actorului. $ntre&a"i8 pe actor5
+D-Nu folosiţi niciodată e/erci"iile de arta actorului avansate ca o momeală. Aştepta"i p%nă c%nd studen"ii vor
#i pregăti"i pentru ele.
+D-ermite"i studen"ilor săşi găsească materialul propriu.
+D9-*escoperirea personală este &a'a acestui mod de lucru.
+40-6u #i"i neră&dători. 6u prelua"i conducerea. Nu forţaţi niciodată o calitate care acum se naşte $ntro #alsă
maturi'are prin imita"ie sau intelectuali'are. :rice pas este esenţial &n de"voltare. On pro#esor poate numai să
evalue'e de'voltarea, deoarece #iecare individ este propriul său )centru de de'voltare*.
+48-Cu c%t este mai &locat $n propriile păreri +pre(udecă"i- un student, cu at%t mai lung este procesul. Cu c%t este
mai &locat $n propriile păreri +pre(udecă"i- pro#esorul, cu at%t mai lung e procesul.
+4E-Avansaţi &ncet. Wine"i toate uşile desc!ise pentru de'voltarea viitoare. Asta se re#eră şi la pro#esor şi la
conducătorul de grup.
+4D-6u vă nelinişti"i dacă un student pare să se a&ată mult de la ideea pe care va"i #acuto asupra etapelor
de'voltării sale. C%nd studentul are $ncredere $n sistemul de lucru şi #ace cu plăcere ceea ce are de #ăcut, va
renun"a la legăturile care $l opresc de la un răspuns organic total.
+44-;rice individ care se implică şi răspunde cu $ntregul organism la #orma de artă respectivă, dă dovadă de
ceea ce se c!eamă o comportare talentată #i creatoare. C%nd un studentactor răspunde &ucuros, #ără e#ort,
pro#esorul poate #i sigur că teatrul ia intrat $n s%nge.
+47-ucra"i $ntotdeauna $n aşa #el $nc%t să reali'a"i )selec"ia universală*, adică esen"ialul să #ie $n"eles de to"i
spectatorii.
+4-Ver&ia(ul e/cesiv $n timpul re'olvării pro&lemelor este o $ndepărtare de pro&lemă, de mediul $ncon(urător,
de parteneri. er$ali"area devine o sustragere de la reac"ia organică totală şi este #olosită de student $n locul
contactului pentru a se ascundeP c%nd se #ace $n mod inteligent este #oarte greu de sesi'at. e de altă parte,
dialogul este o e/presie mai avansată a comunicării umane totale pe scenă.
+4-;&işnui"ii pe actori să lucre'e cu realitatea teatrală, nu cu o ilu'ie.
+4-6u preda"i. 5xpuneţi9i pe studen"i mediului teatral prin (oc şi ei $şi vor găsi propriul drum.
+49-6imic nu este i'olat. $n unitatea lucrurilor re'idă progresul şi cunoaşterea. 1ate te!nice despre teatru sunt la
dispo'i"ia tuturor $n numeroase căr"i. 6oi căutăm mult mai mult dec%t in#orma"ii despre teatru.
+70-Săm%n"a con"ine copacul $n#lorit, tot ast#el, pro&lemele de arta actorului tre&uie să con"ină pre#igurarea
re'ultatelor din care poate $n#lori )individul $n artă şi arta $n individ*.
+78-Crearea de pro&leme care să re'olve pro&leme presupune o persoană cu &ogate cunoştin"e $n acest domeniu.
+7E-Creativitate nu $nseamnă rearan(are, ci trans#ormare.
+7D-Sentimentele, lacrimogenitatea, etc. sunt armele culturii. e scenele noastre, !aide"i să r%dem şi să pl%ngem
pornind nu de la vec!ile noastre sisteme de re#erin"ă, ci din &ucuria pură de a vedea #iin"e umane e/plor%nd
necunoscutul.
+74-magina"ia apar"ine intelectului. C%nd cerem cuiva să $şi imagine'e ceva, noi cerem ca individul să recurgă
la s#era lui de no"iuni care poate #i limitată. C%nd $i cerem să vadă, $l plasăm $ntro situa"ie o&iectivă $n care
devine posi&il pasul $n mediul $ncon(urător şi e/tinderea conştienti'ării acestuia.
+77-<ensiunea tre&uie să #ie o parte naturală a activită"ii $ntre actori #ară ca #iecare scenă să se termine cu un
con#lict doar ca să se $nt%mple ceva +rela/area poate veni $n urma Acordului colectiv-. Acest lucru nu e uşor de
$n"eles. ; #unie poate crea (ucătorilor scopuri opuse +con#lict-, dar tot o #unie $i poate a(uta să escalade'e un
munte +aceeaşi tensiune, dar to"i trag spre acelaşi scop-. Tensiunea şi relaxarea sunt implicite re'olvării de
pro&leme.
+7-$n teatrul de improvi'a"ie, un actor tre&uie $ntotdeauna săşi vadă partenerii şi săşi direc"ione'e toate
ac"iunile către ei, iar nu către persona(ul pe care $l (oacă. $n #elul acesta, #iecare actor va şti $ntotdeauna cui săi
arunce mingea, partenerii a(ut%nduse $ntre ei. $n ateliere şi $n spectacol, c%nd cineva sa a&ătut din drum,
celălalt $l poate $ntoarce +$n (oc sau $n scenă-.
+7-Onii studen"i cu greu se pot opri să nu )scrie o piesă*. Răm%n i'ola"i de grup şi nu interac"ionea'ă
niciodată. Retragerea lor $mpiedică progresul şi $n orele $n care se plănuieşte activitatea grupului şi $n timpul
lucrului pe scenă. @i nu intră $n rela"ie, ci $şi manipulea'ă partenerii şi #olosesc scena $n interes propriu.
Scenari'area violea'ă Acordul colectiv, $mpiedică procesul comun şi $l lipseşte pe cel ce o practică de putin"a
de aşi e/tinde e/perien"a creatoare. Scenari'area nu este improvi'a"ie scenică. mprovi'a"ia scenică poate
evolua numai din Acordul colectiv şi (uc%nd $mpreună. 1acă scenari'area continuă pe măsură ce studiul
avansea'ă, actorii nu $n"eleg 1C. Oneori, un grup $ntreg care nu $n"elege acest principiu scenari'ea'ă.
+7-Actorul tre&uie să #ie conştient de sine $nsuşi şi de ceilal"i actori $n mediul $ncon(urător dat. Asta $i dă
conştiin"a locului pe care $l de"ine +autoidentitate-, #ără să #ie nevoie de e/!i&i"ionism. Acest lucru este vala&il
şi pentru pro#esor.
+79-Crea"i egalitate $n cadrul atelierelor şi #eri"ivă de impunerea autorită"ii pro#esorului. Hăsaţi exerciţiile să
lucre"e. C%nd studen"ii simt că au re'olvat pro&lemaau #ăcut scena ei $nşişi, $nseamnă că pro#esorul şia
$ndeplinit misiunea.
+0-Aten"ie= dacă studen"ii nu reuşesc sistematic să re'olve pro&lema, improvi'ea'ă aiurea, scenari'ea'ă, #ac
glume, lucrea'ă i'olat, iar trupurile şi mişcările le sunt distorsionate, $nseamnă că $ntreaga lor #unda"ie se
clatină. Au #ost gră&i"i sau nu au $n"eles niciodată #unc"ia Acordului colectiv sau a 1C. <re&uie să revină la
e/erci"iile ini"iale şi să lucre'e asupra lucrurilor celor mai simple p%nă c%nd sunt siguri pe ele şi pot porni mai
departe.
+8-6imeni nu poate (uca un (oc, dacă nu este a&sor&it de scop şi de partener.
+E-!mprovi"aţia $n sine nu este un sistem de antrenament. 5ste unul din re"ultatele antrenamentului. Vor&irea
naturală +replicile nu sunt repetate- şi răspunsul la o situa"ie scenică sunt numai o parte din $ntregul
antrenament. C%nd )improvi'area* devine un scop $n sine, poate ucide spontaneitatea, căci $l determină pe
student să se dea inteligent. 1e'voltarea organică $ncetea'ă pe măsură ce preiau conducerea )actorii*. Cu c%t ei
sunt mai dota"i şi mai inteligen"i, cu at%t acest lucru este mai greu de descoperit. ;rice om improvi'ea'ă li&er $n
orice moment al 'ilei şi comunică cu lumea prin sim"uri. nsă antrenamentul actorului de improvi'a"ie sau de
teatru tradi"ional este #ormat tocmai din aceste comunicări 'ilnice #ăcute cu a(utorul sim"urilor, $nsă $m&ogă"ite,
restructurate şi integrate #ormei de artă +motivate, n.t.-.
+D-iecare va avea propriul său moment de măre"ie c%nd va ac"iona $n mod omenesc, #ară nevoia de acceptare,
e/!i&i"ionism sau aplau'e. u&licul ştie asta şi răspunde pe măsură.
+4-@ste nevoie de un oc!i pătrun'ător ca să ve'i mediul $ncon(urător, pe tine $n cadrul lui şi să sta&ileşti
contactul cu el.
+7-<o"i tre&uie să ne căutăm calea prin (unglă, tăind crengile şi săp%nd $n st%nga şi $n dreapta.
+-$n timpul (ocului, la &ine şi la rău, ne aruncăm cu to"ii $n aceeaşi piscină.
+-u&licul nu este nici tre'it, nici distrat c%nd nu este inclus $n (oc.
+-; atitudine rigidă este o uşă $nc!isă.
+9-C%nd vă e teamă, găsi"i 1C şi agă"a"ivă de el. @l e coada cometei.
+0-i&ertatea individuală +Autoe/presia-, respect%nd răspunderea comună +Acordul colectiv- este o$iectivul
nostru.
+8-Jocurile teatrale antrenea'ă şi pentru teatrul tradi"ional. entru a avea o e/perien"ă completă, antrena"i
studen"ii at%t pentru teatrul de improvi'a"ie c%t şi pentru cel tradi"ional.
+E-Răspunsul ştiut dinainte la o situa"ie născută acum este inutil.
+D-Studen"iiactori se aga"ă unii de al"ii de teamă că sar putea )să cadă de pe st%ncă*.
+4-Arta actorului $nseamnă a acţiona.
+7-1reptul la op"iunea individuală #ace parte din Acordul colectiv.
+-6ici un actor nu poate !otăr$ singur că o scenă +un (oc- a luat s#%rşit, c!iar dacă instinctul său teatral e
corect. 1acă, dintrun motiv oarecare, un actor vrea să părăsească scena, el tre&uie să o #acă duc%nd ac"iunea la
s#%rşit, $n cadrul grupului, prin re'olvarea pro&lemei, sau, dacă nu reuşeşte, el poate găsi un motiv ca să iasă $n
cadrul structurii scenei.
+-Acordul colectiv nu $nseamnă că se permite oriceP pur şi simplu $i #ace pe to"i să (oace acelaşi (oc.
(<8)Hasă scopul să te pună &n mi#care.

+9-@ste greu de $n"eles nevoia unei min"i )goale*, li&ere de oriee idei preconcepute, atunci c%nd se lucrea'ă
asupra unei pro&leme de arta actorului. <otuşi, toată lumea ştie că nu putem umple un coş, dacă nu e gol.
+0-Contactul i'vorăşte din ec!ipamentul nostru sen'orialP auto protec"ia +presupunerile, pre(udecă"ile, etc.-
$mpiedică contactul.
+8-$"i tre&uie cura( ca să porneşti $n căutarea necunoscutului.
+E-Jocurile teatrale sunt cumulative. 1acă studen"ii nu dovedesc că şiau asumat e/erci"iile precedente c%nd
lucrea'ă asupra unora noi, $nseamnă că sa $naintat prea repede.
+D-C%nd actorii sunt aten"i şi dornici de aşi sări unul altuia $n a(utor, #iecare mem&ru al grupului capătă o
sen'a"ie de siguran"ă. Acest spri(in reciproc dă pu&licului o sen'a"ie de con#ort.
+4-On actor care #ură o scenă e un !o".
+7-$n teatrul de improvi'a"ie, un grup care lucrea'ă solidar deseori comunică la nivel non9ver$al #oarte prompt
şi cu o $ndem%nare e/traordinară.
+-mprovi'a"ia nu este un sc!im& de in#orma"ii $ntre actori, este o comuniune.
+-1acă un (ucător gră&eşte (ocul şi $l (oacă singur, $nseamnă că nu are $ncredere $n parteneri.
+-Cei care nu vor dec%t săşi con#irme propriul sistem de re#erin"ă, se opun e/perien"elor noi.
+9-Actorii tre&uie să $nve"e să #olosească #iecare $ntrerupere ce survine $n timpul re'olvării pro&lemelor pentru
scena respectivă. 1e cele mai multe ori, $ntreruperile sunt ieşiri de moment din mediul scenic şi din rela"ie.
1acă se $nt%mplă din cau'a unor r%sete de pildă, pro#esorul dă numai o indica"ie= +olose#te9ţi r?sul. Actorul
preia cu uşurin"ă indica"ia şi va #olosi energia )legali"?nd9o* $n cadrul scenei respective. Studentulactor $nva"ă
$n cur%nd că nu e/istă ceva care să $ntrerupă o scenă sau care să te #acă )să ieşi din persona(*, deoarece tot ce se
$nt%mplă este energie care poate #i canali'ată $n curentul general al scenei.
(0J)Pe scenă, primirea (&ncasarea) unuia este momentul &n care celălalt dă (transmite).
+98-<o"i, inclusiv pro#esorulregi'or, se $ndreaptă cu #or"ă spre ac"iune şi spre conducerea grupului c%nd
motivele pentru a #ace sau pentru a nu #ace ceva nu sunt accepta&ile. Simplul enun"= )@/istă $ntotdeauna un
motiv* $l #ace pe student ca, de acum $nainte, să nu mai ver&ali'e'e motive. @ste important de ştiut că orice
motiv este vala&il, #ie că este accepta&il sau nu d.p.d.v. social +#ie că este vor&a despre o )&unică &olnavă* cu
adevărat sau despre o simplă !oinăreală-, căci $ntotdeauna )motivul* a creat pro&lema pre'entă +#ie că este
vor&a de $nt%r'ierea la repeti"ie sau dc o ceartă $ntre actori-. C%nd şi cel mai t%năr actor ştie că singurul lucru
care contea'ă este ca (ocul să meargă $nainte şi că motivul nu este dec%t un moment trecut care opreşte (ocul,
elea este eli&erat de nevoia de a #i servil. Motivele au valoare pentru noi numai atunci c%nd sunt o parte
integrantă dintro situa"ie pre'entă şi ne a(ută să o $n"elegem. ;rice alt motiv este impus. @ste o c!estiune
intimă şi de aceea inutilă, cu e/cep"ia unor posi&ile motiva"ii su&iective.
+9E-On scop poate #i pus $n mişcare numai prin propria sa natură şi nu prin manipulare. entru a trans#orma un
scop este nevoie de o asumare totală, #ără re'ervă. ăsa"i să se $nt%mple asta5 6u interveni"i5
+9D-Se naşte deseori $ntre&area= )@ste oare copilul mai imaginativ, mai descătuşat dec%t adultul>*. $n realitate,
c%nd adultul este pregătit pentru e/perimentare, contri&u"ia lui la improvi'a"ia scenică este mult mai mare
+deoarece are o e/perien"ă de via"ă mai vastă şi mai variată-.
(0B)Nimeni nu #tie de"nodăm?ntul unui %oc p?nă nu9l %oacă.
+97-+ără partener nu există %oc. 6u putem (uca )eapşa* dacă nu avem pe cine atinge.
+9-mprovi'a"ia scenică nu se va naşte niciodată din separarea arti#icială a actorilor după sistemul starului.
Actorii cu aptitudini e/traordinare vor #i recunoscu"i şi aplauda"i #ară a #i separa"i de colegii lor. Armonia
grupului $nc%ntă pu&licul şi aduce o nouă dimensiune teatrului.
E0ERCIŢII
-esiunile atelierelor din acest capitol pot fi utili"ate cronologic

Capit(u III ORIENTAREA

;rientarea tre&uie $nsuşită de #iecare nou student, $n special de cel $ncepător. rimul e/erci"iu 
)@/punerea* şi e/erci"iile următoare de mplicare pun &a'ele pe care se spri(ină toate pro&lemele viitoare, $n
această edi"ie sunt incluse şi e/erci"iile recente )Modelarea Su&stan"ei invi'i&ile* şi )Mersul prin Su&stan"a
invi'i&ilă* care pot #i (ucate oric%nd după )@/punere*. )Autopercep"ia* este un e/erci"iu de $ncăl'ire pentru
)Mersul prin Su&stan"a invi'i&ilă* la $nceputul atelierelor.

Sco'urile rien./rii
;rientarea nu tre&uie privită doar ca un proces introductiv. <otuşi, e adevărat că studen"iiactori care nu au
parcurs această etapă aşa cum tre&uie, sesi'ea'ă mai greu pro&lemele de arta actorului care urmea'ă. ucru
adevărat mai ales c%nd au pierdut )@/punerea*. C!iar şi actorii #oarte antrena"i pro#ită de pe urma clari#icării
comunicării şi a de#inirii termenilor pe care le o#eră e/perien"a ;rientării.
8.;rientarea sta&ileşte a&ordarea neteatrală, prin re'olvare de pro&leme, determin%nd studentului prima
conştienti'are organică a sinelui, a spa"iului şi a mediului $ncon(urător. @ste primul pas către $nlăturarea
reac"iei su&iective de pre#acerecreare a ilu'iei.
E.$l a(ută pe student să $nceapă să rela"ione'e cu ;&iectele nvi'i&ile.
D.Conduce primii paşi ai studentului $n rela"ia cu ;&iectele nvi'i&ile +am tradus ast#el )Space ;&(ect* pentru
că Viola Spolin se re#eră la o&iectul pe care actorul $l aduce din lumea invi'i&ilă $n cea vi'i&ilă şi nu la ceva
ce imaginea'ă, aşa cum sa tradus eronat prima dată, prelu%nduse termenul #olosit de şcoala rusă  )o&iect
imaginar*. Viola Spolin opune imaginarul invi'i&ilului  ve'i )6ota e/plicativă* de la #inalul manualului,
n.t.-. Sta&ileşte $ntre actor şi o&iecte realitatea ce trans#ormă nvi'i&ilul $n Vi'i&il.
4.;rientarea sta&ileşte te!nica (ocurilor teatrale şi con#eră e/erci"iilor de arta actorului !a' şi spontaneitate.
7.;rientarea $ncura(ea'ă Acordul colectiv şi participarea individuală $n luarea deci'iilor.
.Sta&ileşte Acordul colectiv şi necesitatea ac"iunii comune, interdependente pentru re'olvarea pro&lemei.
.@ste primul pas de rupere a dependen"ei studentului #a"ă de pro#esor, #ac%ndu8 pe pro#esor mem&ru al
grupului.
.Sta&ileşte responsa&ilită"ile actorilor #a"ă de pu&lic şi le arată cum să includă pu&licul #ăc%ndu8 partener de
(oc.
9.Sta&ileşte responsa&ilitatea pu&licului #a"ă de actori şi pre'intă pu&licul +studen"i şi pro#esor- ca pe un
evaluator, nu ca pe un (udecător, deoarece $nlătură termenii senten"ioşi din evaluare. @limină interpretările
şi presupunerile personale care se nasc dintrun ori'ont limitat şi arată cum se poate distan"a @valuarea de
personalită"ile at%t ale actorilor, c%t şi ale pu&licului. Creea'ă concentrarea tuturor asupra pro&lemei de
re'olvat.
80.;rientarea $i #ace cunoscute studentuluiactor unctul de concentrare al unui e/erci"iu şi necesitatea de aşi
direc"iona energia c%nd este pe scenă= Iine oc6ii pe minge=
88.Sta&ileşte un voca&ular de lucru $ntre pro#esor şi studen"i.
8E.roduce $nt%lnirea studentului cu sine şi prima anali'ă #i'ică a propriilor sen'a"ii +$n timp ce $şi descoperă
$ncordările- şi, totodată, $i atenuea'ă #rica de pu&lic, de activitate şi de pro#esor.
8D.Acordă #iecărui student dreptul la o&serva"ii proprii şi $i permite să $şi aleagă materialul propriu.
84.;rientarea sta&ileşte tonul $ntregii munci viitoare  investig%nd #ară a &rusca tre'irea intui"iei.
PRINCIPIILE GENERALE ALE JOCULUI TEATRAL
1acă ceea ce urmea'ă este &ine $n"eles şi asimilat $n timp ce citi"i acest manual, nu ve"i avea nici o
di#icultate $n asumarea e/erci"iilor. e scurt, iată elementele pe care tre&uie să le ave"i $n vedere, c%nd trece"i
prin #iecare e/erci"iu=
)8Pun#tu +% #(n#%ntrar%
<8D%s#ri%r% 1i %&%-pu
,8In+i#a'ii p% par#urs
.8E7auar%
?8O"s%r7a'ii
$ncepe"i );rientarea* cu următorul e/erci"iu.

E&pun%r%
X Hrupul se $mparte $n două păr"i egale. ; parte va merge să se alinie'e pe scenă, $n timp ce cealaltă va răm%ne
ca pu&lic $n salăP iecare grup  de pe scenă şi din pu&lic tre&uie să se o&serve reciproc. ndica"ie= oi vă
uitaţi la noi. Noi ne uităm la voi. Cei de pe scenă se vor sim"i $n cur%nd incon#orta&il. Onii vor c!icoti şi vor
trece de pe un picior pe altul, iar al"ii vor $ncremeni $n po'i"ia lor sau vor $ncerca să pară nepăsători. 1acă
spectatorii $ncep să r%dă, opri"ii. 1a"i doar indica"ia= oi vă uitaţi la noi. Noi ne uităm la voi.
C%nd #iecare individ de pe scenă a(unge la un oarecare grad de incon#ort, da"i grupului de pe scenă o anumită
sarcină de $ndeplinit. 6umărătoarea este o indica"ie utilă, $ntruc%t cere concentrare. Spune"ile să numere
sc%ndurile din podea sau scaunele din sală. @i tre&uie să numere p%nă c%nd le spune"i să se oprească, c!iar dacă
tre&uie să reia. ăsa"ii să numere p%nă c%nd incon#ortul se risipeşte şi se instalea'ă rela/area #i'ică. Atunci
corpurile lor au un aspect #iresc, deşi la $nceput se văd urmele unor ani de $ncordare musculară.
C%nd incon#ortul ini"ial a dispărut şi studen"ii sunt a&sor&i"i de ceea ce #ac, inversa"i grupele= spectatorii sunt
acum pe scenă, iar
actorii devin spectatori. roceda"i cu al doilea grup la #el ca şi cu primul. 6u le spune"i că le ve"i da ceva de
#ăcut. Comanda de numărătoare +sau orice altceva util- tre&uie dată numai după ce sunt cuprinşi de incon#ort.
E7auar% 1upă ce am&ele grupe au #ost pe scenă, to"i studen"ii tre&uie să revină $n sală. Acum $ntre&a"ii pe
to"i despre e/perien"a pe care tocmai au avuto. Ave"i gri(ă să nu le da"i răspunsurile dea gata. ăsa"ii să
descopere singuri ceea ce au sim"it. 1iscuta"i #iecare parte a e/erci"iului separat.
Cum v9aţi simţit c?nd aţi stat prima oară pe scenăD
a $nceput vor #i pu"ine răspunsuri. Onii vor spune= )Mam sim"it
intimidat.* Sau )Mă $ntre& de ce nea"i pus să stăm acolo>*. Asemenea
răspunsuri sunt generalită"i care indică re'isten"a studentului la
e/punerea la care a #ost supus. $ncerca"i să $n#r%nge"i re'isten"a. 1e
e/emplu, $ntrc&a"ii pe spectatori=
Cum arătau actorii c?nd stăteau prima oară pe scenăD
Spectatorii vor răspunde prompt, deoarece uită repede că şi ei au #ost
actori. 1eşi şi ei vor spune poate generalită"i, vor vor&i mai li&er
discut%nd despre al"ii. $ndemna"ii pe actori săşi descrie reac"iile
#i'ice la prima lor e/perien"ă scenică. @ste mult mai uşor pentru ei să
spună= )$mi sim"eam m%inile um#late* sau )Mi se tăiase respira"ia* sau
)Mă sim"eam slă&it*, dec%t să recunoască )@ram speriat*. 1ar se poate
să nu o&"ine"i nici această descriere #i'ică p%nă c%nd nu ve"i $ntre&a
direct=
Ce sen"aţii aveaţi &n stomacD
C%nd aceste descrieri #i'ice decurg li&er, lăsa"ii pe studen"i să vor&ească oric%t de amănun"it. Ve"i vedea că
studentul care mai $nainte se ascundea şi sus"inea că sa sim"it &ine st%nd prima oară pe scenă, $şi va reaminti
su&it că avea &u'ele uscate sau palmele umede, $ntradevăr, c%nd este vor&a de e#ectele autoe/punerii, studen"ii
descriu $ncordarea lor musculară aproape cu un sentiment de uşurare. Vor #i $ntotdeauna c%"iva care opun
re'isten"ă, dar vor #i in#luen"a"i cu timpul de sinceritatea li&eră a grupului, aşa că nu tre&uie să se #acă distinc"ia
de la $nceput.
1iscu"ia tre&uie să #ie scurtă şi colectivă. $ndepărta"ii de la reac"iile emo"ionale şi de la generalită"i. 1acă
un student spune= )Mam sim"it intimidat*, replica"i simplu= Nu #tiu ce vrei să spui. Cum &ţi simţeai umeriiD
1upă ce prima parte a e/erci"iului a #ost discutată, trece"i la a doua.
Cum vă simţeaţi c?nd număraţi sc?ndurileD
Ave"i gri(ă să nu vă re#eri"i la asta spun%nd )c%nd avea"i ceva de #ăcut*. ăsa"i ca #iecare student să $n"eleagă
acest lucru $n #elul său propriu, $n special c%nd lucra"i cu actori amatori sau copii. +Se presupune că to"i actorii
pro#esionişti ştiu de(a că )ceva de #ăcut* pe scenă este tocmai ceea ce căutăm. Acest )ceva de #ăcut* permite
actorilor să perceapă ceea ce $i $ncon(oară-.
*ar ce este cu tul$urarea din stomacD *e ce erau oc6ii vo#tri ume"iD 9a trecut &ncordarea g?tuluiD
Răspunsul va #i= )A dispărut*P ?i se va lămuri $n cur%nd de ce a dispărut= *entru că aveam ceva de #ăcut*. ?i
ace;. @ce1a de (/cu.@ ener3ie (ocali=a./ este ceea ce numim Punc.ul de concen.rare al ac.orului) @/plica"i
rapid studen"ilor voştri că numărătoarea sc%ndurilor +)ceva de #ăcut* al lor- va #i $nlocuită prin diverse pro&leme
de arta actorului iar acest )ceva de #ăcut* se va numi unctul lor de concentrare.

S@6:;RA<A<@ C;6?<@6<U
$n acest moment grupul tre&uie să #ie complet dega(at şi receptiv, gata pentru o scurtă discu"ie asupra
sim"urilor şi a valorii lor ca instrumente. C%nd se aduce $n discu"ie #aptul că pe scenă piureul de carto#i se
serveşte deseori ca $ng!e"ată, iar 'idurile de piatră sunt #ăcute din lemn şi p%n'ă +de alt#el $n teatrul de
improvi'a"ie, recu'ita şi decorurile sunt #olosite destul de rar-, studen"ii vor $ncepe să $n"eleagă că un actor,
prin intermediul ec6ipamentului său sen"orial (fi"ic) tre$uie să facă 1i=i5il pentru pu$lic ceea ce nu este vi"i$il.
Aceste raporturi #i'ice sau sen'oriale cu o&iectele tre&uie #erm sta&ilite c!iar de la primele ateliere. +ute"i
#olosi $mpreună cu e/erci"iile sen'oriale )Mersul $nt%mplător*, cap. Q-. @ste primul pas pe calea construirii
altor rela"ii scenice mai comple/e. ;&iectul asupra căruia sa convenit este unica realitate $ntre actori, $n (urul
căruia ei se adună. @ste primul pas spre Acordul colectiv. @/erci"iile următoare asigură &a'a pentru de'voltarea
acestei sen'orialită"i conştiente.

Ur-$rir%a unui %7%ni-%nt sp(rti7 Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a vedea.

X 1ouă ec!ipe. Jucătorii se $mpart număr%nduse din doi $n doi. iind prima grupare pe ec!ipe la $nt%mplare
este #oarte importantă. rin Acord colectiv ec!ipa !otărăşte ce sport va urmări. C%nd au că'ut de acord, merg pe
scenă. C!iar (ucătorii tre&uie să anun"e )Cortina5* c%nd sunt gata. In+i#a'ii p% par#urs Priviţi cu picioarele=
Cu ceafa= Priviţi cu tot corpul= edeţi de /JJ de ori mai mare= Arătaţi9ne, nu ne povestiţi= Priviţi cu urec6ile=
O"s%r7a'ii
8.Spune"i studen"ilor $n preala&il că evenimentul pe care $l vor urmări se des#ăşoară la oarecare distan"ă de ei
+ca să se poată concentra să urmărească cu aten"ie-. @ste primul pas pentru ai scoate a#ară, $n mediul
$ncon(urător. 1acă distan"a nu este preci'ată, vor privi $n (os, ne$ndră'nind să se $ndepărte'e de ceea ce se
a#lă $n imediata lor apropiere.
E.$n timp ce grupul priveşte, da"i #recvent indica"ii. 1acă un student se uită la dvs. $ntre&ător după prima
comandă, spune"ii să vă asculte vocea, dar să se concentre'e pe ceea ce vede. 1acă 1C +urmărirea
evenimentului- este sus"inut +ca numărarea sc%ndurilor $n )@/punere*-, $ncordările şi teama vor dispărea.
D.Studen"ii nu tre&uie să ai&ă o ac"iune intermediară $n timp ce urmăresc evenimentul, ci, #iecare, individual,
tre&uie să privească. @ste un mod simplu de a o&"ine de la ei o muncă individuală $n timp ce se a#lă $ncă $n
cadrul sigur al grupului.
Ur-$rir%a unui %7%ni-%nt sp(rti76 R%a-intir%
Pun#t +% #(n#%ntrar% asupra $ntregii scene  a vedea culorile, a au'i
sunetele, a privi oamenii şi a le urmări mişcările, etc.
><ot grupul. <o"i stau $n linişte şişi amintesc momentul c%nd au vă'ut o $ntrecere sportivă, #ie acum 'ece ani,
 #ie acum o săptăm%nă.
In+i#a'ii p% par#urs Concentraţi9vă asupra culorilor= Ascultaţi sunetele= Concentraţi9vă asupra mirosurilor=
Acum puneţi9le pe toate la un loc= edeţi mi#carea= Concentraţi9vă pe ceea ce este deasupra, dedesu$tul, &n
%urul vostru. O"s%r7a'ii
8.1e o&icei Reamintirile tre&uie evitate, deoarece sunt mai utile din punct de vedere clinic dec%t artistic.
@/erci"iile sen'oriale se dau pentru a o#eri studen"iloractori un e/emplu rapid al vastită"ii şi al posi&ilită"ii
de #olosire a e/perien"ei trecute. 5xperienţa pre"entă este preocuparea principală a atelierelor de arta
actorului, iar amintirile vor apărea şi vor #i selec"ionate spontan c%nd va #i nevoie de ele. +ve'i rincipii şi
uncte de reper, nr. D0, capitolul  şi 1e#inirea termenilor speci#ici-.
E.)<emă pentru vă'*= Spune"i studen"ilor să consacre $n #iecare 'i c%teva momente privirii atente a lucrurilor
din (urul lor, o&serv%nd culorile, ascult%nd sunetele, o&serv%nd mediul $ncon(urător.

As#utar%a sun%t%(r +in ur

Pun#t +% #(n#%ntrar% asupra au'irii sunetelor din (urul nostru.
><o"i stau $n linişte un minut şi ascultă sunetele din imediata apropiere +mediul apropiat, ve'i cap. V, n.t.-.
Apoi compară sunetele au'ite= păsări, tra#icul stră'ii, sc%r"%itul scaunelor etc.
O"s%r7a'i% da"i acest e/erci"iu ca temă pentru acasă 'ilnic c%teva minute.
C% as#ut9
Pun#t +% #(n#%ntrar% ascultarea.
>1ouă ec!ipe. iecare ec!ipă !otărăşte +prin Acord colectiv- ce anume va asculta. Se poate alege #ie un curs,
#ie un program mu'ical, speci#ic%nd precis +curs de psi!ologie, mu'ică clasică, (a'' etc.-
>Ve'i )Ormărirea unei $ntreceri sportive* de mai sus pentru ndica"ii şi ;&serva"ii.
><emă de )ascultare*= spune"i studen"ilor să se concentre'e 'ilnic c%teva clipe asupra ascultării sunetelor din
(ur.

Aut(;P%r#%p'ia
Acest e/erci"iu care dă actorilor o percep"ie a $ntregului corp poate veni după un (oc cu care se $ncepe de o&icei
atelierul +ve'i la #inal )Jocuri tradi"ionale* pentru $ncăl'ire, n.t.- şi poate #i utili'at #recvent, independent sau
introduc%nd )Mersul prin Su&stan"a invi'i&ilă* +ve'i mai (os la )Su&stan"a invi'i&ilă*-.
Pun#t +% #(n#%ntrar% asupra perceperii sinelui prin sine.
>$ntregul grup stă $n linişte. Actorii simt ceea ce le atinge trupul cu a(utorul indica"iilor pe parcurs. 1a"i
continuu indica"ii. 1acă este necesar, cere"i studen"ilor săşi păstre'e oc!ii desc!işi.
In+i#a'ii p% par#urs Percepeţi9vă pe voi &n#ivă= -imţiţi9vă picioarele cu a%utorul picioarelor. -imţiţi9vă
picioarele &n #osete #i #osetele &n picioare. -imţiţi9vă pantalonii4fusta pe picioare #i pantalonii4fusta care
&m$racă picioarele. -imţiţi9vă 6ainele &n raport cu trupul #i trupul &n raport cu 6ainele= -imţiţi9vă $lu"a pe
piept #i pieptul &n interiorul $lu"ei= -imţiţi inelul de pe deget #i degetul din inel= -imţiţi9vă părul din cap=
-pr?ncenele pe %Lrunte= -imţiţi9vă nasul faţă de o$ra%i= Urec6ile= Him$a= &ncercaţi să vă simţiţi capul pe
dinăuntru= -imţiţi tot spaţiul din %ur= Acum lăsaţi spaţiul să vă simtă pe voi= E7auar% A #ost vreo di#eren"ă
$ntre a vă sim"i inelul de pe deget şi degetul din inel>
J(# +% i+%nti!i#ar% a ("i%#t%(r
Pun#t +% #(n#%ntrar% pipăirea o&iectului.
>Jucătorii stau $n cerc. On (ucător este c!emat $n centru, unde stă cu m%inile la spate. ro#esorul $i pune uşor
un o&iect $n m%ini. olosinduşi sim"ul tactil, el tre&uie să g!icească ce #el de o&iect este. @ste recomanda&il
să se aleagă o&iecte uşor de recunoscut, totuşi nu acelea pe care le #olosesc 'ilnic +o carte de (oc, o
ascu"itoare, un toc de piepten, o ştampilă-.
In+i#a'ii p% par#urs Ce culoare areD Ce formă areD Ce dimensiuneD
Ha ce folose#teD

E&%r#i'iu ta#ti +% 4rup nr8

Pun#t +% #(n#%ntrar% pipăirea o&iectului.
>1a"i $ntregului grup să atingă un o&iect pe care to"i lau #olosit de sute de oriP de e/emplu, un săpun. $ntre&a"i
i pe (ucători= Credeţi că m?inile voastre &#i amintesc sen"aţia atingerii săpunuluiD Răspunsul unanim va #i
)1a5* 1upă un timp alege"i alt o&iect, dar tot unul #amiliar.
In+i#a'ii p% par#urs Hăsaţi m?na să9#i amintească=
O"s%r7a'i% trece"i direct la e/erci"iul următor după ce (ucătorii au
re'olvat pro&lema dată.

E&%r#i'iu ta#ti +% 4rup nr8<

Pun#t +% #(n#%ntrar% asupra unui o&iect sau a unei su&stan"e.
>1ouă ec!ipe. iecare alege un o&iect sau o su&stan"ă cunoscută +nisip, lut, etc.-. C%nd actorii au ales, ec!ipa
merge pe scenă şi e/perimentea'ă to"i deodată, concentr%nduşi $ntreaga energie pe o&iect  mărimea sa,
#orma, materialul etc.
In+i#a'ii p% par#urs -imţiţi materialul din care e făcut= -imţiţi9i
temperatura= -imţiţi9i greutatea= -imţiţi9i forma=
E7auar% $ntre&a"ii pe studen"iispectatori= Ce o&iectsu&stan"ă era>
O"s%r7a'i%
<emă pentru )pipăit*= spune"i studen"ilor să consacre 'ilnic c%teva minute m%nuirii unui o&iect. Apoi să8 lase
deoparte şi să $ncerce săşi reamintească sen'a"iile pe care i le dădea atingerea acestuia.

Gust 1i -ir(s
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a gusta şi a mirosi m%ncarea. X 1ouă ec!ipe. iecare tre&uie să aleagă ceva #oarte
simplu de m%ncat. 1upă ce a ales, prima ec!ipă merge pe scenă şi $ncepe să măn%nce mirosind şi gust%nd
m%ncarea pe măsură ce o consumă. In+i#a'ii p% par#urs Mestecaţi= -imţiţi &n gură consistenţa m?ncării=
ustaţi= Hăsaţi9o să alunece pe g?t= E7auar% Spectatori, ce m%ncau> Actori, e adevărat> O"s%r7a'i%
<emă pentru acasă pentru )gust* şi )miros*= c%nd măn%ncă acasă, studen"iiactori tre&uie să se concentre'e
'ilnic c%teva minute asupra gustului şi mirosului m%ncărurilor.

E1aluarea .u.uror eerciţiilor ;en=oriale

Concentrarea actorilor a fost completă sau incompletăD ro&a&il că a variat, deoarece este nevoie de timp
pentru a $nvă"a să te concentre'i pe scenă. Accentua"i #aptul că, atunci c%nd concentrarea este completă, vedem
şi noi, cei din pu&lic.
Ce o$iecte au atins, ce au vă"ut, ce au au"it, etc.D $n centrul discu"iei tre&uie să #ie e#ortul $ntregului grup, nu
numai unii mem&rii ai săi. Ne9au arătat sau ne9au povestitD C!iar dacă nau vor&it şi au #olosit mai mult ac"iuni
#i'ice evidente, $n loc să #ocali'e'e energia asupra pro&lemei date, $nseamnă că au povestit $n loc să arate, să
#i'icali'e'e. 1e e/emplu, dacă un student a pantomimat ceea ce a vă'ut $n timp ce urmărea un meci de #ot&al,
$nseamnă că a povestit. 1acă şia men"inut strict pro&lema de a vedea, $nseamnă că a #olosit corect 1C.
)A arăta* este #i'icali'area unctului de Concentrare şi nu este pantomimă. 1ecurge din pro&lemă şi nu este
ceva impus ei.
A 'o1e;.i este ceva calculat #i vine din capE a ar/.a@<a (i=icali=a@
este ceva spontan #i vine din intuiţie.

5;er1aţii 'en.ru .oa.e eerciţiile ;en=oriale

8.Aceste e/erci"ii utili'ea'ă primele grupări $nt%mplătoare pe ec!ipe, grupări care vor continua $n toate
atelierele viitoare. entru două ec!ipe, număra"i din doi $n doiP pentru trei ec!ipe, număra"i c%te trei
studen"i, etc.
E.iecare ec!ipă tre&uie să a(ungă la Acord colectiv $nainte de a merge pe scenă. 6u tre&uie să e/iste
interac"iune sau dialog pe scenă $ntre (ucători $n timpul acestor e/erci"ii. $n #elul acesta se evită scenari'area
şi, deci, (ocul actoricesc. Studen"ii (oacă singuri, dar $mpreună.
D.iecare student tre&uie să lucre'e individual asupra pro&lemelor sen'oriale răm%n%nd totodată parte a
grupului. 6u cere"i să se lucre'e individual $n timpul acestor prime ateliere. Siguran"a pe care o dă grupul
este esen"ială pentru ca indivi'ii săşi rela/e'e crispările musculare +teama-.
4.C%nd o ec!ipă este gata să $nceapă un e/erci"iu şi tre&uie să se anun"e )Cortina5*P nu indica"i pe cineva
anume, ci permite"i studen"ilor să #acă pasul spre e/perien"a teatrală anun"%nduşi singuri )Cortina5*. ;ric%t
ar părea de simplu, acest lucru este #oarte important. Anun"ul cortinei este $ntradevăr ridicarea magică a
adevăratei cortine teatrale, c!iar dacă sar putea ca )teatrul* să nu #ie mai mult dec%t un şir de scaune sau
spa"iul din capătul unei camere mari.
7.1acă unii studen"i $şi privesc partenerii ca să vadă ce #ac ei după ce se anun"ă )Cortina5*, indica"i= +iecare să
asculte &n felul său propriu. Menţineţi concentrarea pe pro$lemă #i nu pe partener=
.On procent din orice grup de v%rstă trage cu oc!iul, dar mai ales copiii, +ve'i )Copilul nesigur*, cap. Q-
;pri"ivă un moment ca să e/plica"i că acesta nu este un (oc de );glindă* +imita"ie-. 6u tre&uie numit
(ucătorul care a tras cu oc!iul, căci #ace asta din
dorin"a de a #i corect şi va $nvă"a $n cur%nd că nu e/istă un mod corect sau greşit de a re'olva o pro&lemă.
.6u $ncepe"i @valuarea p%nă c%nd nau lucrat to"i studen"ii. 1e #apt, $n timpul @valuării (udecă"ile de valoare
ale studen"ilor gen &inerău, corectgreşit sunt $nlocuite cu termenii impersonali completincomplet.
.6u insista"i prea mult asupra unei pro&leme. Aceste e/erci"ii $l a(ută pe student să a#le că posedă o memorie
#i'ică care poate #i solicitată intuitiv ori de c%te ori e nevoie. $i arată că nu este nevoie să se $nc!idă $ntro
lume su&iectivă, că nu tre&uie să se $nvăluie $ntrun nor de amintiri din trecut $n timp ce lucrea'ă $n teatru
sau $n atelierul de arta actorului.
9.ndica"iile pe parcurs $n timpul acestor e/erci"ii tre&uie să a(ute la declanşarea reac"iei #i'ice a studen"ilor
actori. 1acă un student opune re'isten"ă acestor indica"ii, spune"ii= Nu te g?ndi la ceea ce spun= Hasă9ţi
corpul să asculte=
80.@ste mai &ine ca pro#esorul să $nc!eie e/erci"iile $n această #a'ă, dec%t să8 lase pe student să le termine
singur.
88.1escura(a"i toate glumele, situa"iile premature, etc. men"in%nd aten"ia studen"ilor asupra realită"ii.
8E.@vita"i atitudinea de (ocg!icitoare pe care o pot provoca aceste e/erci"ii. Spectatorii nu tre&uie să g!icească,
ci să recunoască ceea ce le comunică actorii.

SERIA OGLINZILOR
Ca $ncăl'ire pentru e/erci"iile care urmea'ă, (uca"i )Cine a $nceput
mişcarea>* şi )<rei sc!im&ări* +$n acest capitol la )mplicare #i'ică*-.

O4in+a
Pun#t +% #(n#%ntrar% oglindirea e/actă a mişcărilor ini"iatorului.
X Se aleg număr%nd ec!ipe de c%te doi. On (ucător este A, celălalt 2. <oate ec!ipele (oacă simultan. A şi 2 stau
#a"ăn #a"ă şi A re#lectă toate mişcările ini"iate de 2, din cap p%năn picioare, inclu'%nd
e/presia #e"ei. 1upă un timp, inversa"i rolurile, 2 re#lect%ndul pe A.
In+i#a'ii +% par#urs @ iniţia"ă= A reflectă= Mi#cări mari cu tot trupul= Reflectă numai ceea ce ve"i= Nu ceea
ce cre"i că ve"i= Păstraţi oglinda &ntre voi= Reflectaţi tot 9 din cap pănă9n picioare= -c6im$aţi= Acum A iniţia"ă
mi#carea #i @ reflectă= -ă #tiţi c?nd conduceţi= -ă #tiţi c?nd reflectaţi= +Jocul continuă sc!im&%nd de mai multe
ori-. E7auar% @/istă vreo di#eren"ă $ntre re#lectare şi imita"ie> ?tia"i c%nd ini"iau mişcarea> ?tia"i c%nd
re#lectau> O"s%r7a'ii
8.i"i aten"i la presupunerile care $mpiedică re#lectarea. 1e e/emplu, dacă 2 #ace o mişcare #amiliară, A
anticipea'ă şi presupune următoarea mişcare sau este atent la ce va propune 2>
E.Ormări"i re#lectarea $n oglindă. 1acă 2 #oloseşte m%na dreaptă, A #oloseşte m%na dreaptă sau m%na opusă>
Acest aspect al (ocului nu tre&uie adus $n discu"ie $n mod cere&ral. Jucarea următoarei );glin'iCine este
oglinda>* va aduce o $n"elegere organică a re#lectării.
D.Sc!im&ările tre&uie #ăcute #ără să se $ntrerupă cursivitatea mişcării celor doi.

O4in+a6 Cin% %st% (4in+a9

Pun#t +% #(n#%ntrar% a ascunde #a"ă de pu&lic care actor este oglinda.
X @c!ipe de c%te doi. $nainte de a anun"a )Cortina* #iecare ec!ipă decide care (ucător va ini"ia şi care va #i
oglinda. On (ucător ini"ia'ă toate mişcările şi celălalt re#lectă şi am%ndoi $ncearcă să ascundă de studen"ii
spectatori care este oglinda. C%nd actorii sunt $n mişcare, pro#esorul spune numele unui actor. Spectatorii
care cred că acesta este oglinda ridică m%na. ro#esorul cere apoi voturile pentru al doilea (ucător. @i
continuă să (oace p%nă c%nd votul devine unanim.
O"s%r7a'i% @#ortul dc a 'ăpăci pu&licul cere o concentrare pro#undă şi producc o implicare reciprocă mult mai
penetrantă. Actorii $şi privesc şişi văd partenerul.
O4in+a6 Ur-%a3$-1 p% #% #ar% t% ur-%a3$ Pun#t +% #(n#%ntrar% a8 urma pe cel care te urmea'ă. V <oate
ec!ipele #ormate din doi actori (oacă simultan ;glinda. Se sc!im&ă ini"iatorul. C%nd actorii #ac mişcări largi,
da"i indica"ia= -unteţi pe cont propriu= Actorii tre&uie atunci să se re#lecte unul pe celălalt #ară ca nici unul să
ini"ie'e mişcarea. Am%ndoi sunt $n acelaşi timp şi ini"iator şi oglindă +urmăritor-, re#lect%nduse pe sine $n timp
ce sunt re#lecta"i. In+i#a'ii +% par#urs +$ncepe"i prin a anun"a sc!im&ările e/act ca la prima ;glindă.
ro#esorul poate merge $n scenă ca să a#le cine ini"ia'ă mişcarea.- Reflectă= -ă #tii c?nd iniţie"i tu= Măriţi
mi#cările= Hucraţi cu &ntreg trupul= +C%nd mişcările sunt largi, $ncepe"i indica"iile de tip )Ormea'ă8 pe cel care
te urmea'ă*=- -unteţi pe cont propriu= Urmea"ă9l pe cel care te urmea"ă. Reflectă numai ce ve"i= Păstraţi
oglinda &ntre voi= Reflectă= Nu iniţia= Urmea"ă9l pe cel care te urmea"ă= Urmea"ă9l pe cel care te urmea"ă= Nu
iniţia= E7auar%a se #ace $n timpul (ocului, $n timp ce actorul se mişcă= Ai ini"iat sau ai re#lectat ceea ce ai
vă'ut>
O"s%r7a'i% ăsa"i (ucătorii pe cont propriu numai c%nd şiau pus $ntregul trup $n mişcare.

RELAŢIE @IZICĂ
Cin% % -ai tar%
Pun#t +% #(n#%ntrar% a da realitate #r%ng!iei invi'i&ile. X Jucătorii tre&uie să (oace cu o #unie invi'i&ilă, care
este legătura
dintre ei. Studen"ii tre&uie săşi aleagă parteneri cu #or"ă egală. In+i#a'ii +% par#urs Trage= Trage= -taţi &n
acela#i spaţiu=
O"s%r7a'ii
8.Ac"iunea corporală tre&uie să decurgă din manevrarea #uniei. 1acă aten"ia este concentrată $n $ntregime
asupra o&iectului care se a#lă $ntre (ucători, ei vor #olosi tot at%ta energie ca şi pentru a trage o #unie
adevărată.
E.Acest e/erci"iu arată că, la #el ca $ntrun (oc, aproape toate pro&lemele asupra cărora lucrea'ă actorul pot #i
re'olvate numai prin interac"iunea cu un alt actor. 6ici un actor nu poate #ace e/erci"iul singur. Arată, de
asemenea, necesitatea de a da o&iectului realitate pentru ca interac"iunea să poată avea loc.
D.1acă studen"ii nu ies din acest e/erci"iu cu toate e#ectele #i'ice ale (ocului adevărat +transpira"ie, respira"ie
grea, o&ra(i roşii, etc.-, pute"i #i siguri că sau pre#ăcut5

I-pi#ar% =n a#'iun%a 4rupuui6 C%

Pun#t +% #(n#%ntrar% arătăm ac"iunea comună a grupului lu%nd parte la ea.
X @c!ipe de 808D actori. ; persoană merge pe scenă şi $ncepe o ac"iune simplă. 1upă ce văd ac"iunea sa,
ceilal"i actori i se alătură c%te unul p%nă ce sunt implica"i to"i. In+i#a'ii +% par#urs Arată9ne= Nu ne povesti=
e"i despre ce e vor$a. !a parte la acţiunea grupului= 5vită dialogul. *evino parte a &ntregului=
E7auar% $n ce consta ac"iunea> Actorilor= a"i luat parte la ac"iune> O"s%r7a'ii
8.Această interac"iune a grupului ar tre&ui să cree'e #luen"ă şi energie. Relua"i (ocul p%nă se $nt%mplă ast#el.
E.Jucătorii nu tre&uie să ştie de la $nceput care este ac"iunea primului. @/emple de ac"iuni= vopsirea unui gard,
&aterea unui covor, spălatul podelei, str%ngerea #run'elor cu gre&la, etc.

J(# +% ("s%r7a'i%
>Mai multe o&iecte +reale- se aşea'ă pe o tavă. Studen"ii #ormea'ă un cerc $n (urul acesteia. 1upă 8087
secunde tava se acoperă sau se ia. Apoi studen"ii scriu pe caiet lista cu o&iectele pe care şi le amintesc.
istele sunt apoi comparate cu o&iectele de pe tavă. +e/. preluat de la 6eva . 2oFd )Gand&ooB o#
Recrea"ional Hames*-

J(# #u -in4%a
Pun#t +% #(n#%ntrar% a păstra mingea $n spa"iu şi nu $n capul actorilor.
>$mpăr"i"i grupul $n două ec!ipe mari, unii actori, ceilal"i pu&lic. rima ec!ipă (oacă cu o minge invi'i&ilă=
aşe'a"i $n cerc, decid mărimea mingii şi apoi aruncă mingea de la unul la altul. C%nd (ocul este $n
des#ăşurare, pro#esorul anun"ă că mingea devine mai uşoară sau mai grea sau se mişcă cu vite'e di#erite.
C%nd (oacă a doua ec!ipă, prima devine pu&lic.
In+i#a'ii +% par#urs Mingea e de o sută de ori mai u#oară= Mingea e de o sută de ori mai grea= Mingea e din
nou normală= +olosiţi9vă &ntreg trupul ca să aruncaţi mingea= Aruncaţi mingea mi#căndu9vă cu &ncetinitorul=
(*aţi indicaţia cu &ncetinitorul) Prindeţi mingea &ntr9o mi#care mult &ncetinită= ite"ă normală= Iineţi oc6ii pe
ninge= *ă mingii timpul său real ca să "$oare prin spaţiu= Acum, sc6im$ă= Aruncă mai rapid= Aruncă #i prinde
c?t poţi de rapid= Revenim la normal=
E7auar% Actorilor= Mingea a e/istat $n spa"iu sau a #ost numai $n
capul vostru> u&licului= ce părere ave"i>
O"s%r7a'ii
8.Actorul ştie c%nd mingea este $n spa"iu sau doar $n capul său. C%nd este $n spa"iu va #i )vi'i&ilă* şi pentru
actori şi pentru pu&lic.
E.1a"i indica"iile #oarte energic5 Su&linia"i importan"a #olosirii $ntregului trup pentru a păstra mingea $n
mişcare.
D. 1upă acest e/erci"iu introduce"i e/erci"iile )@vită mingea*, )Săritul cor'ii* şi apoi )<erenul de (oacă*  toate
din capitolul )Addenda @/erci"ii noi*.

A#'iun% =n +(i
Pun#t +% #(n#%ntrar% asupra păstrării o&iectului +invi'i&il- $ntre ei.
>Cei doi actori se $n"eleg asupra unui o&iect şi $ncep o ac"iune cu el +ca $n )Cine e mai tare*-. ;&iectul pe care
$l aleg determină ac"iunea +de e/emplu= $ntinderea unui cearşa#, tragerea unei pături de la unul la altul $n
pat-.
In+i#a'ii p% par#urs Hucraţi &mpreună= Menţineţi o$iectul &ntre voi=
O"s%r7a'ii
8.On mod de ai #eri pe studen"i să plani#ice Cumul este ca #iecare ec!ipă să scrie un &ile"el cu numele
o&iectului. Apoi toate o&iectele se pun $ntro pălărie urm%nd ca #iecare să tragă un &ilet c!iar $n momentul
intrării $n scenă. @ste mai plăcut pentru to"i.
E.entru această primă rela"ie sugera"i ca o&iectul să #ie ceva care provoacă o reac"ie tactilă.

A#'iun% =n tr%i sau -ai -u'i

Pun#t +% #(n#%ntrar% asupra păstrării o&iectului +invi'i&il- $ntre ei,
$n spa"iul real dintre (ucători.
><rei sau mai mul"i actori aleg un o&iect a cărui manevrare $i implică pe to"i. @i tre&uie să participe la o
ac"iune comună $n care to"i pun un o&iect $n mişcare. 1e e/emplu= tragerea unui năvod, tragerea unei &ărci,
transportarea unei canoe, $mpingerea unei maşini $n pană, etc.
In+i#a'ii p% par#urs Iineţi o$iectul &n spaţiu= Arătaţi= Nu povestiţi=
E7auar% Au lucrat $mpreună la re'olvarea pro&lemei> 1acă trei au
$mpins maşina şi al patrulea era la volan, nu au re'olvat pro&lema,
pentru că nu to"i au #ost implica"i #i'ic.
Au avut nevoie unii de al"ii ca să re'olve pro&lema sau o putea re'olva şi unul singur> 1acă putea şi unul singur
să re'olve pro&lema, $nseamnă că o&iectul na #ost &ine ales.
Au lucrat $mpreună sau separat> 1acă trei oameni au vopsit un o&iect, $nseamnă că au lucrat separat, c!iar dacă
au lucrat asupra aceluiaşi o&iect. 1acă au avut nevoie unii de al"ii ca să poată mişca o&iectul  asta $nseamnă că
au lucrat asupra pro&lemei. O"s%r7a'ii
8.Ac"iunea $n doi $i #ace aproape automat pe (ucători să rela"ione'e. Ac"iunea $n trei sau mai mul"i $i poate
con#u'a. 6u da"i nici un #el de e/emple. ăsa"ii să descopere singuri solu"ia pro&lemei.
E.Ormări"i ca studen"ii să nu lucre'e separat $n timp ce sunt $n grup.

A#'iun% !$r$ -ini

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe #i'icali'area şi manipularea o&iectului #ară a #olosi m%inile.
X 1oi sau mai mul"i (ucători se decid asupra unui o&iect animat sau inanimat $ntre ei, pe care tre&uie să8 pună
$n mişcare #ară aşi #olosi m%inile. @/emple= $mpingerea unei st%nci, $mpingerea unei maşini, mişcarea unui
to&ogan, escaladarea unui munte, etc. E7auar% Au #i'icali'at o&iectul sau au povestit> O"s%r7a'ii
8.6ui lăsa"i pe studen"i să aleagă o ac"iune la care nu e nevoie de &ra"e, cum ar #i 'dro&irea strugurilor cu
picioarele, deoarece aceasta constituie o re'isten"ă la 1C.
E.Aten"ie la spontaneitatea şi la modurile neo&işnuite de a pune o&iectul $n mişcare. Wine"i minte= a da e/emple
$nseamnă a le spune studen"ilor Cum să #acă5
D.Ca un prim pas pentru e/erci"iul de mai sus, este recomanda&il să se ia ceva care $i uneşte pe to"i (ucătorii, ca
de pildă un grup de de"inu"i prinşi $n cătuşe sau lan"uri unul de altul. On al treilea pas ar #i să (oace )Onde
#ără m%ini* +#inalul cap. V- după introducerea )Ondelui*.
O4in+a p% %#:ip%6 Ur-%a3$;) p% #% #ar% t% ur-%a3$ Pun#t +% #(n#%ntrar% ec!ipa )oglindă* tre&uie să
re#lecte toate mişcările e/actP unctul de concentrare va #i apoi ascultareaurmarea partenerului, a celui care te
urmea'ă la r%ndul său.
>atru (ucători $mpăr"i"i $n două ec!ipe. @c!ipele se oglindesc reciproc. @c!ipa A este oglinda şi ec!ipa 2
ini"ia'ă mişcarea. @c!ipa ini"iatoare tre&uie să cadă de acord asupra unei ac"iuni care săi angrene'e pe
am&ii (ucători. 1e e/emplu= un #ri'er &ăr&iereşte un client. @c!ipa A devine re#lec"ia #ri'erului şi a
clientului şi tre&uie să redea ac"iunea de &ăr&ierit c%t mai e/act. Se (oacă ca şi );glinda* simplă. 1upă un
timp inversa"i ec!ipele, indic%nd= -c6im$are=
O"s%r7a'i% acest e/erci"iu poate #i dat din nou c%nd studen"iiactori a(ung la pro&lemele pentru vă'.

I-pi#ar% =n a#'iun%a 4rupuui6 Cin%

Pun#t +% #(n#%ntrar% a participa la ac"iunea grupului +$n cadrul e/ercitării unei pro#esii-.
>On actor merge pe scenă şi $ncepe o ac"iune. Al"ii i se alătură unul c%te unul, ca persoane distincte +Cine- şi
participă la ac"iune.
1e e/emplu= primul (ucător este un c!irurgP ceilal"i sunt su&c!irurgul, in#irmiera, aneste'istul, internul, etc.
In+i#a'ii p% par#urs Arată= Nu povesti= Alătură9te ca persona% $ine definit= +i"icali"ea"ă Cine9le prin
acţiunea ta= O"s%r7a'ii
8.Jucătorii nu tre&uie să ştie de la $nceput Cine este primul (ucător şi ce va #ace el.
E.ace"i acest e/erci"iu p%nă c%nd studen"iiactori se vor lăsa antrena"i de pro&lema respectivă cu interes şi
plăcere ca la orice (oc. Ast#el se declanşea'ă o energie care $şi găseşte e/presia $n interac"iune şi aduce
naturale"e $n vor&ire şi mişcare. 1acă nu se $nt%mplă ast#el, $nseamnă că nu a"i e/plicat &ine 1C. Actorii
nu sunt concentra"i asupra ac"iunii colective, ci improvi'ea'ă aiurea sau scenari'ea'ă. 1acă se $nt%mplă aşa,
spune"i primului (ucător să $nceapă un (oc +pingpong, &ase&all, etc.- şi $ndemna"ii şi pe ceilal"i să participe.

Cin% a =n#%put -i1#ar%a

>Juca"i acest (oc tradi"ional ca introducere la );glindă*. Jucătorii stau $ntrun cerc larg. On (ucător este trimis
a#ară din cameră, $n timp ce ceilal"i aleg un conducător al unei mişcări pe care to"i o vor re#lecta. @l poate
modi#ica oric%nd mişcările  mari, #ăcute $n plin  iar grupul tre&uie să le re#lecte $ntocmai. Studentul este
c!emat $napoi şi, st%nd $n centrul cercului, $ncearcă să8 descopere din trei $ncercări pe cel care conduce
mişcarea. Ceilal"i #ac tot posi&ilul ca cel din centru să nu a#le cine conduce. 1upă ce g!iceşte sau după cele
trei $ncercări, după ca', ini"iatorul mişcării este cel care iese a#ară.
+@/erci"iu preluat din manualul 6evei . 2oFd  )Gand&ooB o#
Recrea"ional Hames*-.

Di!i#utat% #u ("i%#t% -i#i

olosi"i acest e/erci"iu din c%nd $n c%nd $n timpul studiului.
Pun#t +% #(n#%ntrar% $nt%mpinarea unei di#icultă"i $n m%nuirea unui
o&iect mic.
Part%a I
>On singur (ucător #ace o ac"iune cu un o&iect mic. 1e e/emplu= destuparea unei sticle, desc!iderea unei gen"i
care sa $n"epenit, $ncercarea de a desc!ide un sertar, ruperea am&ala(ului de la un pac!et de "igări.
Part%a a I;a
>On singur (ucător #ace o ac"iune cu un o&iect mic de $m&răcăminte. 1e e/emplu= #ermoar $n"epenit la spatele
roc!iei, ci'me str%mte, căptuşeală ruptă la m%necă.
Part%a a II;a
>1oi sau mai mul"i (ucători. Acelaşi lucru ca $n partea  şi a la, dar cu implicarea mai multor (ucători.
O"s%r7a'i% re'isten"a la 1C se vede la (ucătorul care intelectuali'ea'ă pro&lema. 1e e/emplu, $n loc să
lucre'e asupra unei di#icultă"i #i'ice pe care io o#eră o&iectul, sar putea ca el să ai&ă o gaură $n panto# pe care
să $ncerce so astupe cu o &ancnotă scoasă din &u'unar. Aceasta ar #i o glumă şi o evitare totală a pro&lemei.

C% 7rst$ a-9
Pun#t +% #(n#%ntrar% asupra #i'icali'ării v%rstei alese.
>On singur (ucător. ro#esorulregi'or sta&ileşte spa"iul= o sta"ie de auto&u' cu o &anc!etă sau nişte scaune cu
#a"a la pu&lic. Actorul scrie pe o &ucată de !%rtie o v%rstă şi o dă pro#esorului apoi merge pe scenă şi
aşteaptă auto&u'ul, #i'icali'%nd v%rsta.
5xemplul = o actri"ă adultă intră mestec%nd gumă şi #ăc%nd &aloane. Huma i se lipeşte de nas, $ncearcă să o
cure"e cu lim&a şi degetele, se caută prin &u'unare, dar nu găseşte ce caută. Se caută repede prin toate
&u'unarele, scoate un FoFo şi $ncepe să se (oace. Soseşte auto&u'ul. 2agă repede (ucăria $n &u'unar şi caută
$ngri(orată &anii pentru &ilet. 5xemplul !! +#ăcut de un &ăiat de 88 ani-= o persoană vine pe scena cu un pas #erm,
agresiv. @l are o servietă $n m%nă. Se uită $n (osul stră'ii, nu vede nimic venind, se aşea'ă pe &anc!etă şi
desc!ide servieta. Caută $n c%teva compartimente, scoate o !%rtie, se uită la ea, scoate din &u'unarul interior al
!ainei un creion, #ace o notă pe !%rtie, o pune la loc in servietă, o $nc!ide, se uită neliniştit $n (osul stră'ii.
Auto&u'ul nu vine.
In+i#a'ii p% par#urs Pune v?rsta &n picioare= n $u"a de sus= n coloana verte$rală= Auto$u"ul este la o staţie
distanţă= -e apropie= A oprit= Sau adăuga"i uneori= 5ste prins &n trafic= E7auar% Ce v%rstă avea actorul> 6ea
arătat sau nea povestit> $nsuşirile legate de v%rstă sunt $ntotdeauna #i'ice> 1i#eren"ele de
v%rstă sunt o parte a unei atitudini #a"ă de via"ă> A vă'ut auto&u'ul sau
a ascultat doar indica"ia dată>
O"s%r7a'ii
8.În această #a'ă de $nceput un studentactor va lua un oarecare ritm #i'ic şi va #ace multe ac"iuni pentru a a(uta
la clari#icarea v%rstei. Asta este de o&icei o #ormă de )a povesti* şi nu de )a #i'icali'a*.
E.1escura(a"i )(ocul teatral* şi )spectacolul* $n timpul acestui e/erci"iu repet%nd unctul de concentrare=
+i"icali"ea"ă v?rsta aleasă=
D.1a"i indica"ia Auto$u"ul este prins &n trafic= numai c%nd vre"i să e/plora"i mai departe munca studentului.
4.1upă acest e/erci"iu (uca"i )6emişcareÎncăl'ire* +spre s#%rşitul acestui capitol- şi apoi trece"i la )Ce v%rstă
am> Repetare*.

C% 7rst$ a-96 R%p%tar%

Pun#t +% #(n#%ntrar% numai asupra v%rstei, repet%ndu"i ci#ra #recvent.
X Hrupa este $mpăr"ită $n două ec!ipe, #iecare (ucător st%nd pe scaunul său şi g%ndinduse la v%rstăP la numărul
anilor. C%nd v%rsta devine evidentă $n trup, ceea ce este necesar pentru re'olvarea pro&lemei va veni de la sine.
In+i#a'ii p% par#urs Concentraţi9vă asupra v?rstei exacte= Repetaţi9vă cifra &n minte= Trimite9ţi acest mesa%
&ntregului organism= C%nd v%rsta se #i'icali'ea'ă= Auto$u"ul este la o staţie distanţă= 5ste prins &n trafic=
O"s%r7a'ii Studentuluiactor $i este di#icil să creadă că=
8.)Mintea al&ă* +li&eră de idei preconcepute- este tocmai ceea ce căutăm dacă vrem să ne $m&ogă"im
e/perien"a.
E.1acă ne concentrăm cu adevărat numai asupra v%rstei, at%t studen"iiactori, c%t şi spectatorii vor avea o
e/perien"ă #oarte interesantă, pe măsură ce corpul actorului devine mai &ătr%n sau mai t%năr $n mod spontan
av%nd nevoie numai de pu"ină ac"iune scenică evidentă sau c!iar #ară să #ie nevoie de ea.
D.Acest e/erci"iu va da re'ultate numai dacă actorul $şi eli&erea'ă cu adevărat mintea de orice imagini
re#eritoare la această v%rstă +repetarea continuă a v%rstei prin indica"iile pe parcurs va a(uta $n acest scop-.
4.6umai concentrarea asupra v%rstei serveşte la eli&erarea memoriei #i'ice $ntrun asemenea grad, $nc%t actorul
#i'icali'ea'ă v%rsta cu cele mai mici mişcări ale corpului şi gesturi, cu su&tilită"i pe care ne aşteptăm să le
vedem numai la actorii cei mai desăv%rşi"i şi mai e/perimenta"i. Vedem din nou că, pentru a e/perimenta
noi situa"ii, tre&uie să avem $ncredere $n sistemul de studiu şi să lăsăm 1C săşi $ndeplinească sarcina.
7.1acă pro&lema a #ost re'olvată, studentul tre&uie să iasă din acest e/erci"iu cu mai multă gra"ie #i'ică datorită
pierderii rigidită"ii, cu o mai mare li&ertate musculară şi strălucire $n priviri. 6oi surse de energie şi
cunoaştere au #ost descoperite şi puse $n #unc"iune. )Au #i'icali'at v%rsta #ără să #acă nimic5*  iată
comentariul entu'iast pe care8 aud #recvent studen"iiactori.
.$n vederea pregătirii pentru ac"iune, actorul tre&uie să se concentre'e asupra respira"iei, ca $n e/erci"iul
)ncursiuni $n intuitiv* +cap. V-.

O"i%#tu =i pun% =n -i1#ar% p% u#$t(ri Pun#t +% #(n#%ntrar% asupra o&iectului care $i pune $n mişcare. X
;rice număr de (ucători. @i se $n"eleg asupra o&iectului care $i va pune $n mişcare. <re&uie să #orme'e un grup
unitar, solidar. @/emple= un vapor, o maşină, carusel, etc. In+i#a'ii p% par#urs -imţiţi o$iectul= Hăsaţi9l să va
mi#te= -unteţi implicaţi cu toţii= -ă fie &n spaţiu, nu &n capul vostru= E7auar% Către spectator= Au lăsat
o&iectul săi pună $n mişcare sau au ini"iat o mişcare independentă de o&iect> Sau mişcat imit%ndui pe ceilal"i
(ucători>
Către actori= a"i lucrat ca la );glindă* re#lect%ndui pe al"ii sau a"i lucrat asupra unctului de concentrare>
O"s%r7a'ii
8.;&serva"i dacă actorii simt o&iectul $ntre ei. Acest lucru a(unge uneori la un grad e/traordinar după ce
studen"ii au lucrat $mpreună timp de mai multe luni sau c%nd se concentrea'ă pro#und asupra pro&lemei.
E.Mul"i studen"i vor $ntre&a= )<re&uie să ne uităm la ceilal"i ca să ştim c%nd să ne mişcăm>* $ntre&area aceasta
$nseamnă a8 $ntre&a pe pro#esor )Cum să #ac>*, ceea ce indică o dependen"ă. Simpla indica"ie Hăsaţi
o$iectul să vă pună &n mi#care= repetată din c%nd $n c%nd va a(uta la $nlăturarea acestei dependen"e.
D.1acă 1C este total orientat asupra o&iectului apare o realitate colectivă care este sim"ită de către actori şi
evidentă pentru spectatori.
4.Sar putea ca (ucătorii să se rela/e'e şi să lase o&iectul săi pună $n mişcare numai după continue indica"ii pe
parcurs. Cei mai mul"i se vor rela/a dacă 1C este &ine $n"eles şi dacă ndica"iile pe parcurs a(ung la eiP mai
mult, #iecare ec!ipă ar tre&ui "inută pe scenă p%nă c%nd cei mai mul"i dintre (ucători se vor lăsa $n voia
o&iectului.
7.Repeta"i acest e/erci"iu dea lungul antrenamentului.
.Ve'i şi )olosirea o&iectelor pentru de'voltarea scenelor* +cap. Q-.
Est% -ai 4r%u #n+ % pin
+ve'i 1A da realitate (su$stanţă) o$iectelor*, cap. QV-.
Pun#t +% #(n#%ntrar% greutatea o&iectelor tre&uie să #ie o&iectivă, $n
spa"iu şi nu $n capul nostru.
><rei sau mai mul"i (ucători aleg o ac"iune $n care nişte recipiente tre&uie umplute, golite, umplute din nou. 1e
e/emplu= cules de mere, umplerea unei lă'i, căratul apei.
>Varianta A= m%nuirea unor o&iecte de di#erite greută"i. 1e e/emplu= aruncarea nisipului cu lopata, adunarea
#%nului, ridicarea greută"ilor.
>Varianta 2 se va #olosi după e/erci"iile ini"iale de spa"iu= pro&lema varierii greută"ii este plasată $n conte/tul
unui Onde, Cine, Ce ales de grup.
In+i#a'ii p% par#urs -imţiţi greutatea &n picioare= &n spate= Nu numai &n $raţe. -imţiţi greutatea cu &ntregul
vostru trup= +i"icali"aţi, nu ne povestiţi=
E7auar% Actorii au #i'icali'at di#eren"ele de greutate +răspuns #i'ic- sau au povestit +au arătat, au glumit->
Actori, ce părere ave"i>

Part% a un%i r%a'ii #(-p%&%

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe comunicarea Cinelui +rela"iei- prin intermediul unei ac"iuni.
>On (ucător merge pe scenă şi $ncepe o ac"iune. <reptat intră $n ac"iune şi ceilal"i, unul c%te unul. 1e data
aceasta ei ştiu cine sunt c%nd intră $n scenăP primul (ucător, care nu ştie cine sunt ceilal"i, tre&uie săi accepte
şi să intre $n rela"ie cu ei.
@/emplu= un &ăr&at at%rnă perdele. ntră #emeia= )Vai, dragă, nu leai pus cum am vrut eu5* @l acceptă #aptul că
ea este so"ia lui şi ac"ionea'ă $n consecin"ă. Actorii continuă să intre= copiii celor doi, vecina de alături, preotul,
etc. <oate rela"iile se instalea'ă lu%nd parte la ac"iune.
In+i#a'ii p% par#urs +i"icali"aţi, nu povestiţi= Răm?neţi concentraţi pe acţiune=
E7auar% @a nea arătat sau nea povestit că este so"ia, vecina, etc >
Sau men"inut $n cadrul ac"iunii>
O"s%r7a'ii
8.Acest (oc va avea primele trăsături ale unei scene care decurge din 1C, precum şi primele semne de rela"ie,
nemai#iind o simplă activitate simultană.
E.ăsa"ii pe studen"i să (oace cu plăcere acest (oc de orientare c!iar dacă scena este oarecum !aotică datorită
)persona(elor* prea numeroase care se mişcă şi vor&esc $n acelaşi timp, (uc%nd (ocul cu toată serio'itatea.
Această comportare scenică copilăroasă tre'eşte plăcerea şi interesul şi este esen"ială pentru de'voltarea
colectivă a grupului +necesară $n teatrul de improvi'a"ie-, $n#r%na"ivă tenta"ia de a crea o scenă ordonată.
@/erci"iile următoare vor #ace treptat acest lucru pentru student. $n special este de mare a(utor e/erci"iul )1ă
şi preia 1ouă scene* +cap. V-.

Part% +intr;un =ntr%4

+mul"i utili'atori numesc acest (oc )Maşina*, n.a.P $n şcoala noastră
este numit şi )Mecanismul*, n.t.-
Pun#t +% #(n#%ntrar% a deveni o parte dintrun o&iect mai mare.
>On (ucător merge pe scenă şi devine o parte dintrun o&iect mare $nsu#le"it sau ne$nsu#le"it, $n mişcare. 1e
$ndată ce alt (ucător $n"elege despre ce o&iect e vor&a, acesta se alătură celui de pe scenă şi devine o altă
parte a $ntregului. Se continuă aşa p%nă ce sunt to"i implica"i şi lucrea'ă $mpreună pentru a #orma o&iectul $n
$ntregime. Jucătorii pot propune orice mişcare, sunet sau po'i"ie pentru a a(uta la completarea $ntregului. 1e
e/emplu= maşini, mecanisme a&stracte, constela"ii din univers, grupuri statuare, o #loare, un animal, celulele
corpului.
In+i#a'ii p% par#urs +olosiţi9vă trupul &n &ntregime pentru a
fi"icali"a partea care sunteţi= !ntraţi &n %oc= Asumaţi9vă riscuri=
O"s%r7a'ii
8.Acest e/erci"iu generea'ă multă spontaneitate şi veselie. ;rice grup de v%rstă reac"ionea'ă cu aceeaşi energie.
Ve"i o&serva că e#ectele sonore apar spontan, atunci c%nd e nevoie de ele.
E.6u da"i e/emple. 1acă (ocul este pre'entat clar, (ucătorii vor găsi ei $nşişi o&iectele cele mai interesante.

Tr%i s#:i-"$ri
ace"i acest e/erci"iu ca introducere la );glinda*.
>1ouă r%nduri de (ucători unul $n #a"a celuilalt. iecare (ucător tre&uie să o&serve persoana din #a"ă şi să "ină
minte
$m&răcămintea, pieptănătura, etc. Se $ntorc apoi cu spatele unii la al"ii. iecare sc!im&ă trei lucruri $n "inută +de
e/emplu, $şi de'leagă cravata, $şi #ace o cărare $n păr, $şi de'noadă şireturile de la panto#i, sc!im&ă ceasul de pe
o m%nă pe cealaltă, etc.-. Apoi se $ntorc cu #a"a şi tre&uie să identi#ice cele trei sc!im&ări ce au intervenit.
Sc!im&a"i partenerul după #iecare e/erci"iu, p%nă ce a(unge"i la ,, c!iar 9 sc!im&ări. O"s%r7a'i% 6u spune"i
(ucătorilor că ve"i $nmul"i sc!im&ările dec%t după primul (oc. Mul"i se $ngri(orea'ă că nu vor găsi trei sc!im&ări.
atru sau mai multe sc!im&ări vor incita mai mult. Acesta este un e/erci"iu e/celent pentru cei careşi $ncearcă
puterile $n improvi'a"ie la un nivel #i'ic, simplu. Jucătorii sunt nevoi"i să privească cu prospe"ime şi să
descopere lucruri pe care le pot #olosi $n (oc, lucruri pe care nu leau o&servat la prima vedere. Jocul a #ost
numit şi )Jocul supravie"uirii*.

C% pr(!%si% a-9
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe pro#esia aleasă.
X ace"i decorul simplu al unei sta"ii de auto&u' +scaune sau &ănci, tc.-. @c!ipe de cinci sau mai mul"i studen"i
intră $n scenă şi aşteaptă, concentra"i pe pro#esia aleasă. ăsa"i să treacă c%teva minute pentru ca e#ectele
concentrării să se vadă. Studen"iiactori nu se cunosc reciproc şi evită dialogul. In+i#a'ii p% par#urs -imţiţi
profesia &n &ntregul trup= M?ini= Picioare= ?t= +C%nd #i'icali'area apare anun"a"i=- ine auto$u"ul= E7auar%
Ce pro#esii şiau ales> Actorii neau arătat sau neau povestit> Ce părere au actorii despre asta> utem arăta ce
pro#esie avem numai prin ac"iune> Se sc!im&ă structura corporală $n unele pro#esii> Sc!im&area se datorea'ă
atitudinii interioare> Sc!im&area se datorea'ă mediului de lucru> O"s%r7a'ii
. $ntre&ările din cadrul @valuării provoacă deseori o primă $n"elegere $n ce priveşte #i'icali'area trăsăturilor
persona(ului, dar
nu ela&ora"i5 Vor urma şi alte (ocuri care vor a(uta la $n"elegerea organică a pro&lemei persona(ului. E. entru a
preveni Cumul, cere"i studen"ilor să stea linişti"i şi să se concentre'e asupra pro#esiei pe care şiau aleso,
nimic mai mult. 1acă concentrarea este completă, va apărea de la sine ceea ce este necesar pentru re'olvarea
pro&lemei.

P%n%trar%a O4in3ii
1a"i acest e/erci"iu $n tot cursul studiului, $n special $nainte de )Argumentare sus"inută*, de (ocurile care
urmea'ă +cap. V- şi de )Caracteri'are rapidă* +cap. Q-. Acest e/erci"iu este primul pas spre )reocupare*
+cap. V-.
Pun#t +% #(n#%ntrar% remodelarea propriului c!ip din interior spre e/terior pentru a semăna cu al
partenerului.
X Studen"ilor li se aleg sau $şi aleg parteneri cu o structură #acială di#erită de a lor. iecare ec!ipă de doi decide
asupra unei rela"ii simple +so"so"ie, etc.- şi alege un su&iect de discu"ie. Jucătorii stau #a"ăn #a"ă şi $ncep
conversa"ia. C%nd pro#esorul numeşte un student, acesta $ncearcă săşi restructure'e #a"a ast#el $nc%t aceasta să
arate ca a partenerului, $şi asumă structura sa #acială $n timp ce continuă discu"ia. C%nd este numit partenerul,
primul se $ntoarce la propria sa structură #acială. $n timp ce studen"iiactori discută, pro#esorul sc!im&ă #recvent
);glinda*. In+i#a'ii p% par#urs Reconstruiţi9vă nasul ca să semene cu al partenerului= Maxilarul= +runtea=
-c6im$ă oglinda= Concentrea"ă9te pe $u"a superioară a partenerului= Continuă discuţia= -c6im$ă linia
$ăr$iei= 5xagerea"ă oasele o$ra"ului= -culptea"ă9ţi faţa ca să arate ca a partenerului= *in interior spre
exterior= !mpărtă#e#te9ne vocea= E7auar% A"i reuşit să pătrunde"i structura #acială a partenerului sau ia"i
re#lectat pur şi simplu e/presia şi mişcarea> $ntre&are pentru studen"iispectatori= sunte"i de acord cu ce spun
actorii> O"s%r7a'ii
8.Actorii sunt arunca"i $ntro rela"ie ver&ală e/plicităP totuşi, am&ii parteneri tre&uie să #ie concentra"i pe
pătrundere şi restructurare ast#el $nc%t pro&lema dialogului va #i depăşită.
E.a $nceput, sc!im&area #acială va #i minimă. Acest e/erci"iu este valoros $n ciuda acestui răspuns modest
pentru că $l determină pe actor să se uite la partener şi să vadă.
D.Studen"ii tre&uie )să pătrundă* #a"a partenerului ca să o poată restructura pe a lor. <re&uie evitate e/presiile
super#iciale. entru a uşura $n"elegerea, indica"i= 5xageraţi structura facială a celuilalt=
4.Acest e/erci"iu, e/act ca şi alte tipuri de e/erci"ii de );glindă*, poate #i #ăcut de $ntregul grup $n ec!ipe de
c%te doi, (uc%nd #ară spectatori.

C(n7%rsa'i% 1i a#'iun%
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe continuarea conversa"iei $n timp ce m%nca"i.
X @c!ipe de doi sau mai mul"i (ucători cad de acord asupra unui su&iect simplu de conversa"ie. @i $ncep să
măn%nce o masă &ogată $n timp ce discută continuu. In+i#a'ii p% par#urs Continuaţi conversaţia= *aţi mai
departe sarea= @eţi apă= -ă vă au"im= Mestecaţi= ustaţi9o= Continuaţi să m?ncaţi, treceţi la alte feluri=
E7auar% Ce #eluri de m%ncare au m%ncat> Actori, aşa era> Actorii au #i'icali'at sau au povestit> Au #ost
capa&ili să măn%nce şi să discute $n acelaşi timp> Au devenit vi'i&ile o&iectele +invi'i&ile-> O"s%r7a'ii
8.Aceasta este o pro&lemă cu două păr"i. @vitarea ei constă $n a #ace lucrurile separat, #ie mestecatul şi
$ng!i"itul, #ie ascultatul şi vor&itul.
E.Men"ine"i concentrarea actorilor pe m%ncare şi discu"ie, alt#el o vor trans#orma $ntro situa"ie ce tre&uie
,(ucată* şi vor opune re'isten"ă lucrului asupra pro&lemei.
D. $ng!i"irea m%ncării este #oarte importantăP $i aduce pe actori $n
momentul pre'ent. 1acă se #ac că măn%ncă, indica"i= Huaţi9vă timp să &ng6iţiţi=

A#'iun% #u ("i%#t% -ari

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe rela"ia #i'ică a actorului cu un o&iect mare, invi'i&il.
>On singur (ucător +sau $ntregul grup, #iecare lucr%nd individual- lucrea'ă cu un o&iect mare care o#eră un
o&stacol su&stan"ial.
In+i#a'ii p% par#urs *aţi viaţă o$iectului= +olosiţi9vă &ntregul trup= *aţi9i o$iectului locul său &n spaţiu=
5xploraţi o$iectul= +i"icali"aţi= Nu povestiţi= -imţiţi o$iectul cu tot trupul=
E7auar% ;&iectul era $n spa"iu sau era $n mintea actorilor> Au #i'icali'at o&iectul sau neau povestit>
;&serva"ii= Asigura"ivă că unctul de concentrare al studentului este pe o$iect şi nu pe răspunsul emo"ional $n
rela"ionarea cu el.

J(# +% +%s%nar% a ("i%#t%(r

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe comunicarea prin imagine.
>regăti"i o listă de o&iecte cu caracteristici simple, dar clare +tren, vacă, pisică, ele#ant, etc.-. $mpăr"i"i grupul
$n două. iecare ec!ipă se apropie de pro#esorul care "ine lista $n m%nă la o distan"ă egală. C%te un (ucător al
#iecărei ec!ipe merge la pro#esor care le arată acelaşi cuv%nt deodată, +sau poate să le şoptească cuv%ntul,
mai ales dacă lucrea'ă cu copii care nu ştiu să citească-. Jucătorii aleargă la ec!ipele lor şi le comunică
partenerilor cuv%ntul desen%ndu8 pe !%rtie pentru ca aceştia să $n"eleagă despre ce e vor&a. rima ec!ipă
care identi#ică şi strigă cuv%ntul c%ştigă un punct. Continua"i cu alte cuvinte p%nă c%nd to"i mem&rii ec!ipei
au şansa de a desena pentru partenerii lor. entru studen"ii avansa"i se pot #olosi şi cuvinte a&stracte
+&ucurie, melancolie, trium#, genero'itate, etc.- ot #i acceptate şi sinonimele.
In+i#a'ii p% par#urs *esenul să fie c?t de mare e posi$il=
Comunicaţi=
O"s%r7a'ii
8.6u este important talentul la desen căci acesta este un (oc de Selec"ie spontană ce permite (ucătorilor să
 comunice vi'ual. Spune"i acelora care anun"ă un cuv%nt $nainte de a li se #i comunicat ceva că Nu este un
%oc de g6icire.
E.1esenele pot #i #ăcute pe !%rtie normală sau pe !%rtie mare, cu carioci, cu marBere, cu pensule de desen, sau
cu cretă pe ta&lă.
D.Cuvintele pot avea legătură cu ceva din activitatea clasei respective.
4.$n scrierea @giptului Antic, C!inei antice, etc. cuvintele erau repre'entate $n imagini. Studen"ii care (oacă
acest (oc comunică pictural.
7.<oate grupele de v%rstă adoră acest (oc şi aproape $ntotdeauna consideră că scorul este neimportant.

Prins =n #urs$
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe rela"ia #i'ică cu un o&iect mare.
>On singur (ucător. Acesta $şi alege un loc $nc!is din care să scape cum ar #i o scor&ură de copac, un li#t, o
cursă de urs, etc.
In+i#a'ii p% par#urs +i"icali"ea"ă= Concentrea"ă9te pe mediul
apropiat= Păstrea"ă o$iectul (c?nd apare) &n spaţiu=

@i3i#ai3ar%a unui ("i%#t

Pun#t +% #(n#%ntrar% a da via"ă sau mişcare o&iectului.
>On singur (ucător. @l alege un o&iect invi'i&il $nsu#le"it sau ne$nsu#le"it pe care $l m%nuieşte şi $l #oloseşte. @l
tre&uie să comunice via"a, mişcarea acestui o&iect.
1acă, de e/emplu, o&iectul este o minge de &oNling, studentul tre&uie să arate ce se $nt%mplă cu mingea din
momentul $n care ia dat drumul din m%nă. Alte o&iecte care pot #i #i'icali'ate sunt=

i'ro1i=aţie 'en.ru .ea.ru

E0ERCIŢII PENTRU IMPLICAREA >NTREGULUI TRUP

I-pi#ar%a =ntr%4uui trup

Pun#t +% #(n#%ntrar% implicarea $ntregului trup, din cap p%năn picioare.
>@/erci"iul este pentru studen"i avansa"i. 1oi sau mai mul"i studen"i decid Onde, Cine, Ce, aleg%nd o ac"iune
care implică $ntregul corp. 1e e/emplu= o $nt%lnire cu #oştii colegiP pelerina(P sca#andri căut%nd comori
su&marineP urnirea unui &olovan de la gura unei peşteriP impondera&ilitate $ntro navetă spa"ială.
Mi1#ar% rit-i#$
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe mişcarea ritmică a trupului.
>$ntregul grup stă (os sau $n picioare, $n spa"iul de (oc. artea 
>ro#esorul numeşte un o&iect. $n acelaşi moment, #ară să se g%ndească, #iecare student #ace mişcarea pe care
io sugerea'ă o&iectul respectiv şi continuă p%nă mişcările devin ritmice şi uşoare. 1acă e posi&il,
acompania"ii mu'ical.
In+i#a'ii p% par#urs -imte9ţipropriul ritm= Uită o$iectul= artea a a
>C%nd grupul se mişcă ritmic, pro#esorul sugerea'ă un Onde. ără săşi oprească mişcările ritmice, studen"ii
de'voltă Cine şi Ce $n cadrul Ondelui. 1e e/emplu= un carnaval, un interme''o $ntrun spectacol,
dansatori, ne&uni, etc.
In+i#a'ii p% par#urs Păstrea"ă ritmul= Hasă mi#carea să9ţi sugere"e persona%ul= *ă #i preia=
E7auar% Mişcarea ritmică a de'voltat persona(ul $n situa"ia dată> Au comunicat actorii ta&loul scenic> Au
transmis şi au preluat> Actori, ce părere ave"i> O"s%r7a'ii
8. ; pregătire &ună pentru acest e/erci"iu este )$ncăl'ire pentru 1ă şi preia* +Addenda -.
E. 1acă unii studen"i au di#icultă"i $n găsirea unui persona(, pro#esorul poate intra $n spa"iul de (oc ca săi a(ute,
repede şi #ară să oprească ritmul.
A
=n#(r+ar% -us#uar$
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe $ncordarea unei păr"i a trupului. X 1oi sau mai mul"i studen"i decid Onde, Cine, Ce.
iecare tre&uie săşi $ncorde'e o parte a corpului şi so "ină $ncordată toată scena. Acesta este un lucru pur
personal şi nu tre&uie să #acă parte din scenă. Cu toate că $ncordarea este o&servată aproape $ntotdeauna de
spectatori, actorul nu tre&uie nici să leo arate, nici so (usti#ice. 1acă un (ucător alege un picior "eapăn, de
e/emplu, nu tre&uie să8 (usti#ice #iind şc!iop, ci tre&uie să (oace scena de parcă $n"epeneala nu e/istă. In+i#a'ii
p% par#urs Păstrea"ă9ţi constant P*C9ul= Nu relaţiona cu "ona &ncordată=
E7auar% Actorii au $ncercat săşi (usti#ice $ncordarea sau au lucrat av%ndo pur şi simplu> Au #ost actorii mai
spontani datorită concentrării asupra muşc!iului $ncordat> entru studen"iiactori= concentrarea asupra
muşc!iului $ncordat va o#erit li&ertate de reac"ie> O"s%r7a'ii
8.a pre'entarea ini"ială a acestui e/erci"iu, ve"i o&serva că mul"i studen"i vor $ncorda acea parte a trupului care
este de(a o pro&lemă musculară pentru ei +de e/emplu= persoana cu o cea#a "eapănă, $şi va asuma o cea#a
"eapănăP studentul care $şi #oloseşte e/agerat gura şi #a"a se va concentra asupra musculaturii #aciale-. 6u
puncta"i acest lucru, dec%t după ce lucrea'ă to"i primul e/erci"iu. Apoi, după ce discuta"i acest lucru $n
@valuare, cere"i repetarea scenei aleg%nd alt muşc!i. @ste inutil să mai spunem că, pentru aceasta, este
nevoie de două sau mai multe ateliere.
E.Re'isten"a la 1C, care apare $n toate e/erci"iile, este #oarte evidentă aici. A alege să tensione'i un muşc!i
de(a tensionat
$ncercarea de a "ine un peşte viu, (ocul de &iliard, lansarea unui 'meu, mişcarea unui FoFo, etc. In+i#a'ii p%
par#urs Arătaţi viaţa o$iectului cu a%utorul &ntregului corp= Iineţi o$iectul &n spaţiu= !e#i din mintea ta= Arată
cu picioarele= Cu omoplaţii= Cu coatele=
E7auar%a Au reuşit să dea via"ă o&iectului> 6eau arătat sau neau povestit>
O"s%r7a'i% 1eose&irea $ntre a da via"ă unui o&iect şi a8 #olosi este su&tilă. ormula"i atent pre'entarea pentru
a nu spune actorilor Cum să #acă.

M%n'in%r%a =n$'i-ii supra!%'%i

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe men"inerea $năl"imii supra#e"ei $n timp ce se aşea'ă di#erite o&iecte pe ea.
>On singur (ucător $şi #i/ea'ă o supra#a"ă plană invi'i&ilă +o masă, o te(g!ea- pe care pune mai multe o&iecte
mici +invi'i&ile şi ele- cu mişcări energice. Aceste o&iecte pot #i căr"i, creioane, pa!are, etc.
O"s%r7a'i% re'isten"a #a"ă de 1C se va mani#esta prin $ngrămădirea o&iectelor unele peste altele $n loc să #ie
aşe'ate unele l%ngă altele pe supra#a"ă.
/v

=n#%put 1i S!r1it #u ("i%#t% Pun#t +% #(n#%ntrar% asupra o&iectului.

>Acesta este un e/erci"iu cu trei etape lucrat de un singur student care alege un o&iect mic  de e/emplu= o
ciocolată.
5tapa A Studentulactor #ace o ac"iune simplă cu o&iectul +de e/emplu= scoate am&ala(ul şi muşcă din
ciocolată-. 5tapa @ Studentul repetă ac"iunea, $nsă, de data asta, anun"ă )$nceput* de #iecare dată c%nd ia din
nou contact cu o&iectul şi )S#%rşit* c%nd a $nc!eiat #iecare detaliu al ac"iunii +ve'i ;&serva"ia nr. 8-.
5tapa C Studentul repetă din nou ac"iunea, de data asta #ac%ndo c%t se poate de rapid şi #ară să mai anun"e
$nceputul şi s#%rşitul. E7auar% Către actor= care ac"iune a #ost mai clară +)vi'i&ilă $n spa"iu*- pentru tine 
prima sau a treia> Către studen"iispectatori= Voi ce părere ave"i> O"s%r7a'ii
8.1acă @tapa 2 se #ace corect, #iecare detaliu va #i ca un stopcadru $n #ilm. ndica"i actorului să $nceapă şi să
s#%rşească ac"iunea cu o e/plo'ie de energie. @/emplu pentru @tapa 2= actorul $ntinde m%na după ciocolată 
)$nceput*, o apucă  )S#%rşit*P $ncepe săi rupă am&ala(ul  )$nceput*, $l rupe  )S#%rşit*P $ncepe să
mototolească am&ala(ul  )$nceput*, $l mototoleşte  )S#%rşit*P este gata să8 arunce  )$nceput*, $l aruncă 
)S#%rşit*.
E.@tapa C va #i mult mai clară şi mai rapidă dec%t @tapa A, va #i $n spa"iu, nu $n mintea actorului, va #i prin
urmare vi'i&ilă.
D.@/erci"iul )$nceput şi S#%rşit* de la capitolul V implică actorul $ntrun simplu Onde, Cine, Ce aduc%nd scena
 la via"ă.

SU/STANŢA INVIZI/ILĂ
@/erci"iile de mai (os, )Mersul prin su&stan"a invi'i&ilă* şi )Modelarea su&stan"ei invi'i&ile*, sunt căi de
percep"iecunoaştere sen'orialăe/perimentare a mediului $ncon(urător, a spa"iului ca dimensiune reală $n care
putem pătrunde, comunica, trăi şi #i li&eri. iecare actor devine un instrument de emisierecep"ie capa&il să se
e/tindă dincolo de trup şi de mediul $ncon(urător imediat. recum apa $ncon(oară şi $ntre"ine via"a marină,
su&stan"a invi'i&ilă ne $ncon(oară şi ne $ntre"ine pe noi. ;&iectele #ăcute din su&stan"a invi'i&ilă pot #i privite ca
materiali'ări ale eului nostru +invi'i&il- $n lumea vi'i&ilă, percepute intuitivsen'orial ca #enomene mani#este,
reale= C%nd in1i=i5ilul +necunoscutul, nenăscutul din noi- de1ine 1i=i5il - vă'ut şi perceput  se naşte magia
teatrului5 Acesta este terenul fertil al poetului, al artistului, al cercetătorului.
M%rsu prin su"stan'a in7i3i"i$ I E&p(rar%K Pun#t +% #(n#%ntrar% perceperea spa"iului cu tot trupul.
>Actorii se deplasea'ă prin spa"iu şiY investig!ea'ă căci este o su&stan"ă necunoscută. ro#esorul li se alătură
$n timp ce dă indica"ii.
In+i#a'ii p% par#urs Mi#caţi9vă prin -u$stanţă lu?nd contact cu ea= +olosiţi9vă tot corpul pentru a face
contactul= -imţiţi9o venind &mpotriva o$ra%ilor= Pe nas= Pe genunc6i= Pe #olduri= Hăsaţi su$stanţa să vă simtă=
-imţiţi9vă forma corpului pe măsură ce &naintaţi= 1acă actorii au tendin"a de a #olosi numai m%inile, cere"ile să
meargă cu &ra"ele lipite de trup mişc%nduse ast#el ca o masă compactă. Continua"i indica"iile= 5xploraţi
su$stanţa= Nu aţi cunoscut9o p?nă acum= +aceţi un tunel= !ntraţi &napoi &n spaţiul pe care l9a modelat corpul
vostru= Mi#caţi9o= +aceţi9o să "$oare= :ndulaţi9o= :c6ii desc6i#i=

M%rsu prin su"stan'a in7i3i"i$ II Spriin 1i E!(rtK

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a lăsa su&stan"a invi'i&ilă să te spri(ine sau
pe a te sus"ine singur  $n #unc"ie de comanda pro#esoruluiregi'or.
>Actorii se deplasea'ă prin su&stan"a invi'i&ilă pregăti"i pentru comen'i. 1upă ce actorii se lasă spri(ini"i de
su&stan"ă, indica"ile să se spri(ine ei $nşişi. Apoi să se lase din nou spri(ini"i. 6umirea unor păr"i ale
corpului este utilă pentru a eli&era $ncordarea musculară. Sc!im&a"i comanda p%nă ce studen"ii simt #oarte
clar di#eren"a $ntre a #i spri(init şi a te spri(ini singur.
In+i#a'ii p% par#urs
A Hăsaţi su$stanţa să vă susţină= -pri%iniţi9vă pe ea= :di6niţi9vă pe ea= Hăsaţi9o să vă ţină capul. @ăr$ia.
:c6ii. @u"ele, etc. @ Acum vă spri%iniţi singuri= Continuaţi să mergeţi #i susţineţi9vă= +aţa= @raţele= -c6eletul
&ntreg= *acă &ncetaţi să vă susţineţi riscaţi să vă desprindeţi &n mii de $ucăţi= *epindeţi de $raţele voastre= *e
gura voastră= *e fruntea voastră= +aici pro#esorul va numi acele păr"i ale trupului pe care le vede rigide-
:$servaţi ce simţiţi c?nd sunteţi singurul vostru spri%in=
C Acum sc6im$aţi= Mergeţi prin su$stanţă #i lăsaţi9o să vă spri%ine= Nu vă g?ndiţi prea mult la ce &nseamnă
asta= Trupul vostru va &nţelege= Hăsaţi su$stanţa să spri%ine acele părţi pe care le ţineaţi voi= :$servaţi9vă
sen"aţiile fi"ice= Hăsaţi su$stanţa să vă spri%ine= Hăsaţi9o să vă susţină oc6ii= +aţa. Umerii. @u"ele. Mergeţi
prin spaţiu #i lăsaţi #i su$stanţa să meargă prin voi= +Continua"i sc!im&%nd $ntre Spri(in şi @#ort p%nă ce
(ucătorii e/perimentea'ă organic di#eren"a-. E7auar% Actori, cum va"i sim"it c%nd su&stan"a vă spri(inea> 1ar
atunci c%nd vă spri(inea"i voi $nşivă> Spectatori, a"i sim"it di#eren"a $ntre spri(in şi lipsa spri(inului $n #elul $n
care actorii arătau şi mergeau>
O"s%r7a'i% C%nd actorii depind de ei $nşişi, unii par speria"i şi le e #rică să nu cadă, al"ii sunt nelinişti"i şi par
nea(utora"i, iar al"ii au o #igură agresivă. 1e #apt, cu acest prile(, apar multe trăsături de caracter. C%nd, pe de
altă parte, (ucătorii se spri(ină pe su&stan"ă şi se mişcă prin mediul $ncon(urător, se poate o&serva o e/pansiune
şi o plinătate. e"e '%m&itoare, calme, un aer de &l%nde"e apare aproape la to"i (ucătorii. @ ca şi cum ştiu că
mediul $ncon(urător $i va spri(ini, dacă ei permit asta.
)ntroducere $n lucrul cu Su&stan"a invi'i&ilă +pentru m%ini-* +Addenda - este e/erci"iul care conduce spre
(ocurile următoare.

M(+%ar%a su"stant%i in7i3i"i%6 %&%r#i'iu in+i7i+ua

» 
Pun#t +% #(n#%ntrar% a permite su&stan"ei invi'i&ile să ia #ormă devenind un o&iect.
X @tapa 8= actorii lucrea'ă individual. @i găsesc ce o&iect doresc $n
su&stan"a invi'i&ilă. In+i#a'ii p% par#urs 2ucaţi9vă cu su$stanţa invi"i$ilă= *acă un anumit o$iect &ncepe
să ia formă, continuaţi= Percepeţi o$iectul= Răm?neţi cu el=
>@tapa = #iecare actor trage su&stan"a invi'i&ilă $n (urul său de parcă nu poate #i ruptă sau disociată.
In+i#a'ii p% par#urs 5xperimentaţi= Mi#caţi9o &n %urul vostru= Hăsaţi9o să vă tragă la r?ndul său=
O"s%r7a'i% Cei mai mul"i actori pot lucra cu su&stan"a invi'i&ilă la #el ca şi cum ar lucra cu orice o&iect
malea&il, $şi găsesc o&iectele cu o $ncredere care arată e/actitate şi adevăr. oate că se $nt%mplă ast#el pentru că
actorul nu construieşte o&iectul din imagina"ie, nu8 inventea'ă, ci $l descoperă intuitiv aşa cum apare el din
spa"iu.

M(+%ar%a su"stan'%i in7i3i"i%6 %&%r#i'iu +# 4rup

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a lăsa o&iectele să ia #ormă $n su&stan"a
invi'i&ilă dintre actori.
>@tapa = doi sau mai mul"i actori permit o&iectului, $nsu#le"it sau nu, să apară din su&stan"a invi'i&ilă şi apoi
să8 men"ină.
In+i#a'ii p% par#urs 2ucaţi9vă cu su$stanţa invi"i$ilă= +olosiţi energia &ntregului corp= Hăsaţi o$iectul să se
nască= Păstraţi9l &ntre voi=
>@tapa = cere"i actorilor să tragă su&stan"a $n (urul lor, să se legene pe ea, so lase săi tragă, so $n#ăşoare $n
(urul partenerului, etc.
In+i#a'ii p% par#urs !mplicare din cap p?nă9n picioare= Urmea"ă9l pe cel care te urmea"ă= Menţineţi
su$stanţa invi"i$ilă &ntre voi=

Trans!(r-ar%a ("i%#t%(r
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe #olosirea mişcării şi energiei $ntregului corp pentru a trans#orma o&iectul invi'i&il.
>@c!ipe de peste 80 (ucători st%nd $n cerc. rimul lasă să apară un o&iect invi'i&il şil pasea'ă următorului
(ucător, care se (oacă cu o&iectul p%nă c%nd acesta $şi sc!im&ă #orma şi apoi $l pasea'ă mai departe. 1e
e/emplu, dacă un (ucător primeşte un FoFo şiY8 #oloseşte, acesta se poate trans#orma $n pasăre sau
acordeon  $n #unc"ie de cum este utili'ată şi intensi#icată energia, plăcerea
(ocului. <rans#ormarea o&iectului vine din m%nuirea intensă, c!iar e/agerată a o&iectului primit. Jucătorul nu
tre&uie să sc!im&e o&iectul  se trans#ormă el $nsuşi sau nu. 6ici asocierile nu sunt considerate trans#ormări. 1e
e/emplu, dacă (ucătorul primeşte un pieptene, el nu tre&uie să #acă o oglindă ca să8 #olosească, ci tre&uie să8
#olosească ca pieptene. ;&iectele sunt #olosite şi sc!im&ate de to"i cei a#la"i $n cerc. In+i#a'ii p% par#urs
Menţineţi o$iectul &n spaţiu= +olosiţi mi#carea &ntregului corp= 2ucaţi9vă cu o$iectul= Hăsaţi9v? &ntregul corp
să răspundă= Amplificaţi= 5xageraţi= *aţi9l mai departe= O"s%r7a'i% @ incitant şi interesant c%nd un o&iect se
trans#ormă singur. C%nd studentul #ace e/periment%nd această descoperire, tre&uie să i se su&linie'e că acelaşi
lucru $l #ace 1C pentru (ucători.

M%rsu prin su"stan'a in7i3i"i$ III Atin4%'i 1i !i'i atin1i6 V%+%'i 1i !i'i 7$3u'iK
Pun#t +% #(n#%ntrar% asupra indica"iilor pro#esorului. In+i#a'ii p% par#urs Hăsaţi su$stanţa să curgă prin
voi #i curgeţi voi &n#ivă prin su$stanţă= Hăsaţi9vă mintea să curgă prin creier= Hăsaţi vă"ul să vă curgă prin
oc6i= Hăsaţi su$stanţa să curgă prin voi #i prin partener= Călătoriţi prin trupul vostru #i vedeţi imaginea a ceea
ce vă &ncon%oară= Atingeţi un o$iect din această cameră 9 o carte, o cană, o 6aină, un scaun. C?nd atingeţi
o$iectul (&l pipăiţi), daţi9i voie să vă atingă #i el (să vă pipăie)= Atingeţi un partener #i lăsaţi9l să vă atingă.
Atingeţi #i fiţi atin#i= Curgeţi prin su$stanţă #i permiteţi9i să curgă prin voi. edeţi un o$iect. C?nd &l vedeţi,
lăsaţi9l să vă vadă= edeţi un partener= Hăsaţi9l să vă vadă= Apoi &nc6ide9te faţă de partener prive#te9l &n faţă,
dar să nu ve"i #i să nu fii vă"ut. -c6im$ă. e"i #i lasă9te vă"ut=
Repeta"i de mai multe ori. ăsa"i timp $ntre indica"ii. 6u uita"i căn tot acest timp studen"ii merg prin spa"iu.
E7auar% A #ost di#icil să te laşi atins> Să te laşi vă'ut> @vita"i anali'a.
Ormătorul e/erci"iu tre&uie dat $nainte de )Ce v%rstă am>  Repetare* +mai sus $n acest capitol- şi $nainte de
)6emişcare* +cap. V-. @ste pre'entat $n acest moment pentru că tre&uie, de asemenea, lucrat $mpreună cu
e/erci"iile de Su&stan"ă invi'i&ilă.

=n#$3ir% prin N%-i1#ar%

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe momentele de stopcadru dintre mişcări. X Cere"i actorilor săşi ridice şi săşi
co&oare &ra"ele continuu $n timp ce se concentrea'ă asupra 6emişcării. olosi"i imaginea unei căr"i cu o
serie de imagini care creea'ă, atunci c%nd o răs#oieşti, impresia unor cadre dintrun #ilm. Apoi cere"ile să
vadă seria de cadre pe care ridicarea &ra"elor lor lea lăsat $n spa"iu. C%nd au $n"eles, cere"ile să #acă acelaşi
lucru $n legătură cu mersul, urcatul treptelor, etc. 1acă este &ine #ăcut, acest e/erci"iu dă (ucătorilor un sim"
#i'ic şi $n"elegerea modului de a ieşi din #elul lor o&işnuit de a #i. Concentr%nduse asupra 6emişcării,
m%inile, picioarele, etc. se mişcă #ară e#ort sau voin"ă conştientă. @/erci"iul acesta ne arată cum, #ară nici un
o&stacol, 1C poate lucra pentru noi. Onul dintre (ucători remarca= )@ ca şi cum altcineva near mişca.*
Altul= )@ ca şi c%nd aş #i $n vacan"ă.* O"s%r7a'ii
8.ucrul pentru acasă va accelera antrenamentul. Cere"i studen"ilor să consacre c%teva minute $n #iecare 'i
pentru a privi o scenă $n mişcare şi a o vedea ca pe un cadru static pentru scurt timp= o imagine a stră'ii, un
&irou, trecerea rapidă a unei am&ulan"e, un moment emo"ional $n care este implicat cu cineva.
E.Cere"i studen"ilor să "ină un )(urnal de &ord* al e/perien"ei lor 'ilnice  doar c%teva cuvinte notate $ntrun
carne"el c!iar $n momentul c%nd se $nt%mplă ceva. iecare va şti intuitiv ce momente să surprindă.
D.Ca şi 1Cul e/erci"iului )6emişcare*, această temă pentru acasă dă o percep"ie acută a mediului
$ncon(urător. @ste necesară
conci'ia pentru că ver&ia(ul va duce pe oricine dincolo de momentul evenimentului $n su&iectivitate şi
introspec"ie.

P$trun+%r%
Ormătoarele indica"ii pe parcurs pot #i #olosite ca e/erci"iu de $ncăl'ire sau pot #i alăturate e/erci"iilor pentru
sim"uri din timpul ;rientării. Pun#t +% #(n#%ntrar% pe pătrunderea mediului $ncon(urător.
>Cere"i studen"ilor să se g%ndească la aparatul lor sen'orial ca la un instrument e/tins  ceva care poate ieşi $n
a#ară, stră&ate, pătrunde.
In+i#a'ii p% par#urs Pătrundeţi acea culoare= Pătrundeţi gustul= Hăsaţi9vă urec6ea să pătrundă sunetul=

A+au4$ ( part%
; introducere la acest (oc este )arte dintrun $ntreg* +mai sus $n acest capitol-
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe #olosirea unei păr"i dintrun o&iect invi'i&il.
>@c!ipe de  p%nă la 80 (ucători. rimul (ucător #oloseşte sau ia contact cu un o&iect mare numai de el ştiut şi
apoi iese din scenă. Onul c%te unul (ucătorii aduc c%te o parte din o&iect p%nă ce $ntregul o&iect intră $n
scenă. 1e e/emplu= primul (ucător #oloseşte un volan, al doilea par&ri'ul, al treilea desc!ide portiera, etc.
In+i#a'ii p% par#urs Hasă9ne să vedem ce ve"i #i tu= *ă9i o$iectului locul său real &n spaţiu= Păstrea"ă
acela#i o$iect pe care l9au propus cei dinainte= Nu planifica= Hasă partea ta din o$iectul &ntreg să apară
singură=
E7auar% Spectatori, care era o&iectul> ăr"ile adăugate e/istau $n spa"iu sau numai $n min"ile actorilor>
Actori, sunte"i de acord> rimul (ucător va #i $ntre&at dacă acesta era o&iectul la care sa g%ndit.
ORIENTARE8 REZUMAT
ncura(a"ii pe studen"iiactori să studie'e lumea #i'ică cei $ncon(oară, să primească gustul, mirosul,
atingerea, sunetul, $n#ă"işarea lucrurilor. Conştienti'area lumii ce ne $ncon(oară este un instrument esen"ial $n
teatrul de improvi'a"ie, la şcoală, acasă, $n orice domeniu artistic.
1acă, $ntrun anumit moment $n timpul atelierelor, studen"ii pierd detaliul şi generali'ea'ă o&iectele şi
rela"iile, ar #i &ine să vă opri"i un moment şi să (uca"i un e/erci"iu de ;rientare. Aproape toate e/erci"iile din
acest capitol sunt utile şi potrivite $n orice moment ca să tre'ească energia şi plăcerea (ocului.
1ea lungul ;rientării, plăcerea şi entu'iasmul tre&uie să dea tonul. 1acă studen"ii sunt vor&ăre"i şi
nelinişti"i, privind mereu spre pro#esor ca să vadă dacă #ac )&ine*, sar putea să vă #i gră&it şi să nu #i"i $ncă
g!idul, conducătorul grupului. ro&a&il că a"i dat prea multe pro&leme de re'olvat $ntro singură lec"ie,
nepermi"%nd ast#el studen"ilor să ai&ă o e/perien"ă coerentă aşa cum ar avea $ntrun (oc.
$ncerca"i ca $ntotdeauna să $ncepe"i atelierul cu un (oc tradi"ional. Vede"i la #inal capitolul )Addenda *.
ute"i continua unul din (ocurile tradi"ionale cu )Autopercep"ia* şi cu )Mersul prin su&stan"a invi'i&ilă* din
acest capitol. 1acă este posi&il, $nc!eia"i lec"ia cu un e/erci"iu care este un re'umat nonver&al al pro&lemelor
e/puse $n atelierul respectiv. )mplicare $n ac"iunea grupului C@*, )arte dintrun $ntreg* şi )Adaugă o parte*
sunt ast#el de e/erci"ii şi vă vor arăta rapid $n ce măsură studen"ii şiau asumat e/erci"iile anterioare. 1acă
clovneria, )actoria* şi e/!i&i"ionismul persistă, este evident că nu au $n"eles $ncă rela"ia cu unctul de
concentrare şi procesul determinat de unctul de concentrare.
@/erci"iile individuale pot #i introduse numai după ce studen"ii spectatori au devenit )parte a (ocului*
lucr%nd asupra unctului de concentrare şi implic%nduse $n @valuare. Acest lucru se $nt%mplă de o&icei cam
prin a doua lec"ie de ;rientare. 1acă nu sa $nt%mplat $ncă, continua"i să lucra"i e/erci"ii de grup.

Capit(u IV
UNDE

INTRODUCERE
Cele .rei edii: a'ro'ia. 3eneral lar3
Mul"i actori găsesc că este greu )săşi depăşească lungimea nasului* şi tre&uie pregăti"i pentru rela"ii #i'ice
mai
mediivaste cu mediul $ncon(urător.
$ncon(urătoare= entrularg.
apropiat, general, mai multă claritate, tre&uie să "inem minte $ntotdeauna că e/istă trei
Mediul apropiat este aria din imediata noastră apropiere  masa pe care m%ncăm, cu m%ncarea, tac%murile,
restul o&iectelor. Mediul general este aria $n care este plasată masa  camera, restaurantul etc., cu uşi, #erestre şi
alte elemente. Mediul larg este aria de dincolo de mediul general  spa"iul dincolo de #ereastră, ar&orii din
depărtare, păsările de pe cer, etc.
<oate e/erci"iile de spa"iu (Unde) sunt menite să tre'ească aten"ia actorilor #a"ă de cele trei medii şi săi
a(ute să treacă cu uşurin"ă dintrunul $ntraltul şi să le $n"eleagă.

Relaţia cu Unde-le
rimul e/erci"iu  )Apari"ia o&iectului*  le va da studen"ilor actori structura de &a'ă pe care o vor #olosi $n

toate
arată (ocurile şi e/erci"iile
cum să ac"ione'e $n elurmătoare. este 1terenul
Undeoamenii,
şi cum să lase de %ocE
o&iectele aduce (ucătorilor
şi evenimentele $ntregul
din acest mediumediu scenic,pentru
să lucre'e le
ei.
1atorită importan"ei pe care o are #amiliari'area totală a studen"iloractori, mai ales a celor interesa"i de
improvi'a"ia scenică, cu această etapă de &a'ă, este recomanda&il să se acorde mult timp acestei pro&leme cu
variantele şi adaosurile sugerate $n manual. <otuşi, tre&uie $n"eles că ma(oritatea e/erci"iilor din ultima parte a
acestui capitol se adresea'ă studen"ilor avansa"i şi de aceea tre&uie să vă $ntoarce"i la ele numai după ce
parcurge"i alte capitole ale manualului.
 olosite $n teatrul tradi"ional prin plasarea actorului $n decor, e/erci"iile de spa"iu sunt utile pentru a o#eri o
$n"elegere organică a mişcării sccnice şi nu memori'area sa.

UNDE8 PRIMUL ATELIER

S.a5ilirea Punc.ului de concen.rare: Unde Cine Ce
$nainte de a pre'enta e/erci"iul )Onde. Apari"ia o&iectului*, discuta"i cu grupul pentru a sta&ili unctul de
concentrare $n primul r%nd pe Onde şi $n al doilea r%nd pe Cine şi Ce.

$ncepe"i prin discutarea UndeAux $n rela"ie cu o&iectele.

Cum #tiţi unde vă aflaţiD 1acă nu primi"i un răspuns, $ncerca"i să
$ntre&a"i alt#el=
5ste adevărat că #tiţi &ntotdeauna unde vă aflaţiD  Oneori, nu ştii unde te a#li.
*a, poate că sunteţi &ntr9un loc necunoscut. *ar cum #tiţi că este
necunoscutD Cum #tiţi că vă aflaţi &ntr9un loc cunoscutD Cum #tiţi
unde vă aflaţi, &n orice moment al "ileiD  ur şi simplu, ştim. ?tim
$ntotdeauna. @/istă anumite puncte de reper.
Cum #tiţi că vă aflaţi &ntr9o $ucătărieD 9 Miroase a m%ncare.
*ar dacă nu se găte#te nimic, atunci cum #tiţiD  1upă locul unde se
a#lă.
Ce vreţi să spuneţiD  1upă locul unde se a#lă $n casă.
*ar, dacă toate camerele din casă ar fi sc6im$ate, aţi #ti totu#i care
din ele a fost $ucătăriaD 9 1esigur. CumD  1upă lucrurile din cameră. Ce lucruriD 9 Araga'ul, #rigiderul.
*ar aţi cunoa#te $ucătăria dacă n9ar avea nici araga", nici frigiderD *acă ar fi, de pildă, &ntr9o %unglăD  1a.
CumD @ste locul unde se prepară !rana.
?i, ast#el, prin discu"ie şi prin punerea unor $ntre&ări care cer răspunsuri precise, studen"iiactori a(ung la
conclu'ia că 1'tim unde ne aflăm după o$iectele fi"ice din %urul nostru*. 1upă ce această premisă
#undamentală a #ost acceptată, pute"i intra $n detalii. Care este diferenţa &ntre un $irou pu$lic #i un dormitorD 9
On &irou pu&lic are o masă de scris şi un tele#on. Păi, ma%oritatea dormitoarelor n9au la felD 9 2a da. Ce ar
putea totu#i avea un dormitor #i nu ar putea avea un $irouD otogra#ii, covoare, lămpi. *ar acestea nu pot fi
#i &ntr9un $irouD
e o ta&lă, scrie"i două coloane, #iecare cu c%te un titlu= 1ormitor, respectiv 2irou. Acum, cere"i studen"ilor
să numească o&iectele care pot #i găsite $n #iecare din aceste două locuri şi completa"i su& titlul respectiv. $n
cele din urmă vor descoperi că e/istă di#eren"eP căci, $n timp ce am&ele $ncăperi pot avea o masă de scris, totuşi
un răcitor pentru apă şi un inter#on pot #i mai degra&ă găsite $ntrun &irou, dec%t $ntrun dormitor.
Continua"i $n acelaşi #el. Cum deose$iţi un parc de o grădinăD Cu c%t sunt mai detaliate aceste discu"ii, cu
at%t mai &ine vor $n"elege studen"ii că o selecţie precisă, capt%nd esen"ialul aduce strălucire comunicării teatrale.
C%nd discu"ia despre Onde e completă, cea despre Cine şi Ce se des#ăşoară uşor.
$n discu"ia despre Cine ne interesea'ă să sta&ilim rela"ii umane  săi $ncura(ăm pe studen"iiactori să a#le
Cu Cine lucrea'ă şi săi a(utăm săşi $n"eleagă raporturile cu ceilal"i.
Cunoa#teţi de o$icei persoana din aceea#i cameră cu dvs.D !! deose$iţi pe fratele vostru de un străinD Pe
unc6iul vostru de $ăcanul din colţD 9 *esigur.
C?nd mergeţi cu auto$u"ul, puteţi spune care este deose$irea &ntre doi colegi de #coală #i o mamă cu un copilD
!ntre doi străini #i un soţ #i o soţieD 9 1a.
CumD  1upă #elul cum se poartă unii cu al"ii.
Ce vreţi să spuneţiD Cei mai tineri pot spune=  Mamele sunt autoritare ... $ndrăgosti"ii au o #igură pierdută ...
so"ii şi so"iile se ceartă. ată un comentariu trist, $ntradevăr.
1uc%nd discu"ia mai departe, studen"ii vor a(unge la conclu'ia că oamenii ne arată +nu ne spun- cine sunt
prin comportarea lor. C%nd sa a(uns la acest punct, introduce"i ideea că actorii, pentru a comunica cu pu&licul,
tre&uie să arate Cine sunt prin intermediul relaţiilor lor cu partenerii.
 1upă ce a"i discutat despre Cine, trece"i la ultimul din cele trei uncte de concentrare= Ce #ac actorii pe
scenă>
*e ce mergeţi de o$icei la $ucătărieD  Ca să ne punem de m%ncare. Ca să luăm un pa!ar cu apă. Ca să
spălăm vasele. *e ce mergeţi &n dormitorD 9 Ca să dormim. Ca să ne sc!im&ăm !ainele.
*ar &n sufragerieD 9 Ca să citim. Ca să ne uităm la televi'or.
Continu%nd $ntre&ările, studen"ii vor #i de acord că, de o&icei, avem o necesitate de a ne afla unde ne aflăm
#i de a face ceea ce facem. <ot ast#el, actorul tre&uie să ai&ă necesitatea de a #olosi anumite o&iecte de recu'ită
şi elemente de decor pe scenă, necesitatea de a merge $ntrun anumit loc, de a ac"iona $ntrun anumit #el. 1upă
ce discu"ia despre Onde, Cine şi Ce a #ost $nc!eiată, $ncepe"i exerciţiile de spaţiu.

Un+%8 Apari'ia ("i%#tuui

E.a'a I)
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe comunicarea#i'icali'area o&iectelor invi'i&ile care apar $n spa"iu.
X @c!ipe de doi sau patru (ucători decid Onde, Cine şi Ce. Onul
c%te unul, #iecare mem&ru al unei ec!ipe intră $n spa"iu, #oloseşte un o&iect găsit acolo, cum ar #i un tele#on
dintrun &irou sau un ra#t de prosoape dintro &aie şi apoi iese din scenă. Jucătorul tre&uie să fi"icali"e"e
o&iectul #ară să vor&ească Opovestire). In+i#a'ii p% par#urs !ncludeţi pu$licul= Huaţi contact cu o$iectul=
+olosiţi o$iectul= E.a'a II)
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe contactul, utili'area şi #i'icali'area #iecărui o&iect adus de (ucători $n prima etapă a
e/erci"iului şi a altora care pot apărea $n cursul ac"iunii.
X Studen"ii e/plorea'ă Onde, Cine, Ce= #olosesc o&iectele care au apărut $n prima parte a e/erci"iului şi pe cele
care apar acumP intră $n rela"ie +Cine- şi se anga(ea'ă $n ac"iune +Ce, motivul pentru care sunt acolo-. In+i#a'ii
p% par#urs +i"icali"aţi Unde9le= Nu povestiţi= +iecare %ucător tre$uie să folosească fiecare o$iect=
+i"icali"aţi Cine9le= Preluaţi propunerea partenerului= +i"icali"aţi Ce9ul= E7auar% Onde erau> Cine erau> Ce
#ăceau> iecare student a #olosit #iecare o&iect> Au trecut prin masa invi'i&ilă, etc.> O"s%r7a'ii
8.$n mod ideal, o&iectul apare imediat ce studentul intră $n scenă. a $nceput mul"i se vor g%ndi la un o&iect #ără
să şi creadă că acesta se va naşteva apărea. 6u le #ace"i o&serva"ie $n acest moment, ci aminti"ile că nu ne
pot povesti, ci tre&uie să ne arate.
E.Hăsind pe r%nd c%te un o&iect, unii studen"i au tendin"a să lege o ac"iune coerentă. C%nd o&iectul este evident,
trimite"i alt student $n spa"iu.
D.1acă este necesar, aminti"ile să #i'icali'e'e Cinele +rela"ia-. ndica"ile Preluaţi propunerea partenerului=
Urmaţi9l pe cel care iniţia"ă= ca săi a(uta"i să se vadă şi să vadă o&iectele.
4.Acest (oc poate $nlocui )Onde. Sc!i"e*, de mai (os, #iindcă acela este o etapă superioară.
Un+%8 S#:i'% 1i in+i#a'ii s#%ni#%
Această demonstra"ie simplă com&ină pregătirea sc!i"ei de decor cu ascultarea, $n"elegerea şi preluarea
indica"iilor scenice. ace introducerea $n e/erci"iul )Onde. Sc!i"e*.
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe preluarea indica"iilor scenice şi pe lucrul cu o Sc!i"ă de decor.
Z ; ta&lă de scris este amplasată #ie $n #undal, #ie $n laterala scenei, undeva de unde să #ie vi'i&ilă şi pentru
studen"iiactori şi pentru cei spectatori. 1esena"i pe ta&lă o sc!i"ă şi adăuga"ii indica"iile  ca $n igura 8 de
mai (os. Hrupul decide apoi un Onde +&ucătărie, clasă, etc.- iecare student numeşte un o&iect pe care
pro#esorul $l desenea'ă pe sc!i"ă +ve'i igura E cu sim&oluri pentru #iecare o&iect-. C%nd sc!i"a e gata,
c!ema"i c%te un student şi cere"ii să se aşe'e $ntrun loc anume, de e/emplu= $n #a"a scenei, $n st%nga. Apoi
studentul, privind sc!i"a, tre&uie să numească toate o&iectele din (urul său.
@i4ura )8 ndica"ii sccnice

In+i#a'ii p% par#urs după cum este nevoie= 2o6nn, vrei ca televi"orul să stea &n dreapta &n fundalD Credeţi că
Unde9le este completD -all, mergi &n centrul scenei= Prive#te sc6iţa= Pe ce staiD Unde este canapeaua= !e#i din
scenă prin st?nga= E7auar% $ntre&ările se pun c%nd studen"ii sunt pe scenă= Ve'i pe sc!i"ă vreun scaun>
Spectatori, sunte"i de acord>
O"s%r7a'ii
8.!ndicaţiile scenice se dau &ntotdeauna din punctul de vedere al celui de pe scenă. rin urmare, a ieşi )prin
dreapta* se re#eră la dreapta actorului cu #a"a la pu&lic. $n igura 8 sunt speci#icate cele cinci direc"ii de &a'ă
ale scenei.
E.igura E con"ine sim&oluri pe care le pute"i simpli#ica sau la care pute"i să adăuga"i altele $n #unc"ie de
necesită"ile grupului.
D.1acă timpul de lucru este limitat, pute"i pune mai mul"i studen"i pe scenă deodată.
Un+%8 S#:i'%
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe #i'icali'area Onde, Cine, Ce prin #olosirea tuturor o&iectelor din Onde.
X $mpăr"i"i studen"ii $n ec!ipe de doi sau patru. iecare ec!ipă decide Onde, Cine, Ce şi desenea'ă sc!i"a scenei
pe ta&lăpe !%rtie +ve'i igura D-. iecare student tre&uie să ia contact $n timpul ac"iunii cu #iecare o&iect din
sc!i"ă. Studen"ii pun $n spa"iu scaune reale +pentru scaunele sau canapelele din sc!i"ă-, pun sc!i"a $ntrun loc
uşor vi'i&il pentru to"i şi anun"ă cortina. @/emplu= Onde  &ucătărie, Cine  mem&rii #amiliei, Ce  luarea
micului de(un. Sc!i"a include #rigider, c!iuvetă, masă, dulap de &ucătărie, etc. In+i#a'ii p% par#urs !ncludeţi
pu$licul= +i"icali"aţi= Nu povestiţi= +iecare student tre$uie să folosească fiecare o$iect din sc6iţă= Priviţi
sc6iţa oric?nd aveţi nevoie= :$iectele tre$uie să fie &n spaţiu, nu &n mintea voastră= Priviţi sc6iţa=
E7auar% Au #olosit toate o&iectele din sc!i"ă> Spectatori, ce o&iecte au #olosit> Jucători, veri#ica"i cu sc!i"a
+ve'i igura 4-. Au #i'icali'at Ondele, Cinele şi Ceul sau neau povestit> ;&iectele erau $n spa"iu sau $n
mintea (ucătorilor> Au #i'icali'at o&iectele #ac%ndule vi'i&ile şi pentru noi> A"i trecut prin masa invi'i&ilă> Au
avut motiva"ie $n #olosirea o&iectelor> Ar #i putut #olosi o&iectele $ntrun mod mai interesant> M%inile sunt
singurul mod de a rela"iona cu un o&iect>
6asul poate #i turtit de geam la #el de uşor cum m%inile $l pot
desc!ide. 6eau $mpărtăşit ceea ce #ăceau>
O"s%r7a'ii
8.C%nd crea"i sc!i"ele, asigura"ivă că #iecare student are cretă sau pi/ şi $ncura(a"ii să le #olosească, căci astai
determină şi pe cei mai timi'i să contri&uie cu cel pu"in un o&iect la sc!i"ă. Acesta este un &nceput organic
al relaţiei de grup.
E.ntrodusă aici pentru prima oară, sc!i"a este o vi'uali'are a Onde lui actorului. @ste important ca prima sc!i"ă
a studentuluiactor să #ie alcătuită corect şi motivat. 1e aceea, pro#esorul tre&uie să treacă pe la #iecare grup,
$n timpul primei lec"ii de alcătuire a sc!i"ei, d%nd sugestii şi $ncura(%ndui pe cei care au nevoie. a $nceput,
studen"ii $şi vor plasa o&iectele la $nt%mplare, unii desen%nd prea multe, al"ii prea pu"ine. Cu timpul, vor #i
tot mai selectivi  vor alege şi vor plasa o&iectele "in%nd cont de $ntregul ta&lou scenic.
D.$nainte de a $ncepe o pro&lemă, asigura"ivă că sc!i"a este vi'i&ilă tuturor celor de pe scenă. $ncura(a"ii să o
veri#ice ori de c%te ori au nevoie. Asta $i eli&erea'ă treptat de memori'are= se concentrea'ă asupra #olosirii
 o&iectelor, căci nu mai au nevoie să le "ină minte locul. Con#runta"i $ntotdeauna, după #iecare scenă,
percep"ia pu&licului cu sc!i"a.
4.Aminti"i $n permanen"ă actorilor să arate Onde se găsesc #olosind toate o&iectele #i'ice de pe scenă. rin
aceste indica"ii, actorul $şi va $n"elege mai &ine unctul de Concentrare.
7.1acă actorii vor&esc $n şoaptă sau se ascund după parteneri, da"i indica"ia= !mpărtă#iţi9ne ta$loul scenic=
Asiguraţi9vă că vă au"im= $ntotdeauna studen"ii reac"ionea'ă corect.
.Aproape $ntotdeauna aceste scene de $nceput con"in mai multă vor&ire dec%t ac"iune  povestire $n loc de
#i'icali'are. Rela"iile sunt sc!ematice, #olosirea o&iectelor neinteresantă, comunicarea negli(ată şi
concentrarea sporadică. <oate acestea se remedia'ă $n timp, cu a(utorul descoperirilor personale şi al
indica"iilor pe parcurs.

Z,

FRIGIDER
LAMPA


CANAPEA
FOTOLIU

O o
o o
ARAGAZ

?
CADĂ

XXX
CHIUVETA DE BUCĂTĂRIETOALETA
O
*
DO RECUZITA

CHIUVETA

MESE
MASÂ DE RECUZITA
O(O
PA T S C AU N A R BU ŞT IC O P A C CÂRA RE

@i4ura <8 Sugestii de sim&oluri

CA N A P E A FA ŢA

@i4ura D. 1esenarea sc!i"clor după sugestiile grupului

. Aproape $ntotdeauna aceste scene de $nceput con"in mai multă vor&ire dec%t ac"iune  povestire $n loc de
#i'icali'are. Rela"iile sunt sc!ematice, #olosirea o&iectelor neinteresantă, comunicarea negli(ată şi
concentrarea sporadică. <oate acestea se remedia'ă $n timp, cu a(utorul descoperirilor personale şi al
indica"iilor pe parcurs.
SCHIŢA STUDENŢILOR SPECTATORI SCHIŢA INIŢIALA
@i4ura .8 Sc!i"a srcinală a actorilor comparată cu sc!i"a pu&licului după ce actorii au #olosit Ondele.

.Aproape $ntotdeauna aceste scene de $nceput con"in mai multă vor&ire dec%t ac"iune  povestire $n loc de
#i'icali'are. Rela"iile sunt sc!ematice, #olosirea o&iectelor neinteresantă, comunicarea negli(ată şi
concentrarea sporadică. <oate acestea se remedia'ă $n timp, cu a(utorul descoperirilor personale şi al
indica"iilor pe parcurs.
9.entru a evita scenari'area de la $nceput, nu permite"i actorilor să plani#ice o situa"ie. ;&serva"i cu aten"ie
ec!ipele $n timpul pregătirii e/erci"iului. 1acă se discută modul Cum vor ac"iona, dacă scena este plani#icată
$n loc să se decidă Ce şi Unde, atunci e/erci"iul va #i lipsit de spontaneitate  o repeti"ie, +ve'i @vitarea
Cumului, cap. - Ce9ul tre&uie să #ie o ac"iune #i'ică simplă $ntre (ucători.
80.$ndemna"ii pe studen"iiactori să adauge tot mai multe detalii sc!i"elor, de #iecare dată c%nd se dă e/erci"iul.
Ar tre&ui incluse ta&louri, #ar#urii cu &om&oane, radiouri, etc. C%nd se mişcă prin spa"iu, canali'%nduşi
energiile către re'olvarea pro&lemei, apare de la sine plasarea $n scenă, se naşte sim"ul partenerului şi,
ast#el, $şi c%ştigă intrarea $n mediul lor scenic total.
88.Asigura"ivă că #iecare (ucător ia contact cu toate o&iectele $n această #a'ă de $nceput. $ntradevăr, mai t%r'iu
nu va mai #i nevoie să atingă #iecare o&iect de pe scenăP asta iar $mpiedica să lucre'e. ro#esorul va şti c%nd
va veni această etapă.
8E.e măsură ce scenele devin mai comple/e, Onde, Cine, Ce, unctul de Concentrare şi in#orma"ia
suplimentară tre&uie scrise $n partea de (os a #iecărei sc!i"e. On dosar de sc!i"e este util +consultativ- c%nd
se pregăteşte un spectacol.

/\
! 0 Q! @l V

l o \ Fo \
i 0 Q! s [
@i4ura ?8 n#orma"ii suplimentare despre sc!i"e

u
8D.$n primele cursuri cu e/erci"ii de spa"iu, cere"i studen"ilor să #olosească interioare cunoscute, ca de pildă,
camere de apartament, &irouri, etc.
84.Jucătorii, #iind $n aceste e/erci"ii mai mult dec%t p%nă acum pe cont propriu, se pot depărta unii de al"ii,
lucr%nd 1Cul separat, deşi sunt $n aceeaşi situa"ie. entru a evita acest lucru, $ndemna"ii să ne arate Unde
prin Cine (relaţii) #i prin Ce (acţiune). 1acă, de pildă, locul ac"iunii este un livingroom, iar Cine 9 o #ată şi
prietenul ei, o&iectele din (urul lor pot #i #olosite #oarte variat. Căr"ile din &i&liotecă pot #i luate pentru a se
citi versuri #etei. ata poate #olosi scaunul $m&ră"iş%ndu8 pe &ăiat pe deasupra spătarului. @ste aceeaşi
pro&lemă ca şi atunci c%nd 1C este lăsat să pună $n mişcare (ucătorul, iar nu impus. Aceasta este singura
cale către improvi'a"ia scenică verita&ilă, căci numai prin relaţii reciproce apare acţiunea scenică.
87.1acă, atunci c%nd #ac e/erci"ii de spa"iu, actorii #ac ac"iuni $n sine, $nseamnă că re'istă 1Cului şi rela"iei.
1e e/emplu, dacă spa"iul este un dormitor, iar (ucătorii #ac curat, această ac"iune este inactivă, $n sine.
entru a evita acest lucru, alege"i Ceuri mai mult sau mai pu"in legate de o&iectele din spa"iu. 1ormitorul
poate #i şi un loc unde cei doi studen"i $nva"ă. On service auto poate #i un spa"iu unde doi &ăie"i (oacă şa! $n
pau'a de pr%n'. Aceste ac"iuni #ară legătură $ntre ele +Ce- #ac ca (ocul să #ie interesant, iar preocuparea
+1C- de a a(unge la o&iecte şi de a le #olosi devine sursa de energie.

J(# +% (#ai3ar%
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a arăta Onde prin o&iecte.
Z @c!ipe de 80  8E (ucători. On (ucător merge pe scenă şi arată Onde se a#lă prin #olosirea o&iectelor #i'ice.
C%nd un alt (ucător a $n"eles unde se a#lă primul, $şi asumă un Cine, intră $n locul ac"iunii şi de'voltă rela"ii
cu locul şi cu celălalt (ucător prin
#olosirea o&iectelor. Al"i (ucători li se alătură, c%te unul, $n acelaşi mod.
In+i#a'ii p% par#urs +i"icali"aţi Unde9le= Nu povestiţi= Răm?neţi concentraţi pe Unde= Relaţionaţi cu
partenerii= Arătaţi9ne Cine sunteţi prin folosirea o$iectelor din Unde= Concentraţi9vă pe Unde= E7auar%
Jucătorii neau arătat sau neau povestit> ;&iectele erau $n spa"iu sau $n mintea actorilor> Actorii erau to"i $n
acelaşi Onde> Actori, sunte"i de acord cu o&serva"iile spectatorilor> O"s%r7a'ii
8.Această interac"iune a grupului tre&uie să cree'e energie şi coeren"ă. 1e e/emplu, dacă primul (ucător
sta&ileşte o te(g!ea, al doilea poate intra drept client, al treilea ca &ucătar, al patrulea ca !amal, etc.
Concentrarea răm%ne pe Onde $n principal şi pe Cine $n secundar.
E.Jocul ia s#%rşit c%nd sunt to"i pe scenă $n acelaşi Onde.

CE ESTE DINCOLO9
Această serie de e/erci"ii tre&uie introdusă $ntrun singur atelier, dacă este posi&il. rimele e/erci"ii vor #i
destul de primitive, $nsă, reluate dea lungul antrenamentului +de e/. după )Joc de cuvinte* cap. Q sau $n
timpul pro&lemelor privind @mo"ia, cap. Q-, vor aduce $m&ogă"irea muncii studentului. Mai t%r'iu +$n acest
capitol- se mai dau trei e/erci"ii )Ce este dincolo>*P repeta"ile atunci şi pe acestea. Aceste e/erci"ii
&m$unătăţesc intrările #i ie#irile.

Un+%6 C% %st% +in#((9

Pun#t +% #(n#%ntrar% a arătacomunica din ce cameră vine şi $n ce cameră urmea'ă să intre (ucătorul.
X On singur (ucător intră $n spa"iul de (oc şi iese arăt%ndune din ce cameră a ieşit şi $n ce cameră a intrat. 6u va
avea loc nici un #el de ac"iune, dec%t aceea necesară pentru a comunica pu&licului ce este dincoloD 1e
e/emplu= un actor intră căsc%nd şi $ntin'%nduseP $n
timp ce traversea'ă scena $şi des#ace cravata şi nasturii de la cămaşă, $şi trece lim&a peste din"i şi iese. In+i#a'ii
p% par#urs 5xploraţi, &m$unătăţiţi, intensificaţi= -ă &nţeleg din ce cameră vii= :pre#te9te &n mi%locul scenei=
-ă &nţeleg &n ce cameră te duci=
E7auar% 1e unde a venit (ucătorul> Onde sa dus> 6ea arătat sau n%a povestit> @ste posi&il să ară"i ce este
dincolo #ară nici un #el de ac"iune scenică> O"s%r7a'ii
8.1upă ce (ucătorii au lucrat această situa"ie cu camerele, e/erci"iul poate #i dat din nou, de astădată, studentul
intră sau iese dintrun loc mai speci#ic= un luminiş de pădure, un supermarBet, etc.
E.Ca şi $n ca'ul e/erci"iilor )Ce v%rstă amRepetare* şi )Ce pro#esie am>*, $ncerca"i acest e/erci"iu, şi pe cele
trei ce unnea'ă $n acest capitol, la o altă etapă din antrenament pentru a vedea c%t de mult şi cu c%tă
su&tilitate se poate #i'icali'a lăs%nd lucrurile )să se $nt%mple* +ve'i )6ota e/plicativă* pentru )et it
!appen5*, n.t.-.
C% %st% +in#((96 A#'iun%
Pun#t +% #(n#%ntrar% a comunica ce se $nt%mplă $n locul de unde tocmai a plecat (ucătorul sau $n locul $n care
urmea'ă să intre. X On singur actor. ntră $n spa"iul de (oc şi iese, comunic%nd, #ară vor&e şi #ară ac"iuni inutile,
ceea ce sa $nt%mplat $nainte să intre sau ceea ce se va $nt%mpla după ce va ieşi. In+i#a'ii p% par#urs Arată9ne,
nu ne povesti= Hasă9ţi trupul să reflecte ceea ce s9a &nt?mplat= !ntensifică= Hasă9ţi trupul să reflecte ce acţiune
va face=
E7auar% Ce sa $nt%mplat $n a#ara scenei> Jucătorul a #i'icali'at sau a povestit>
O"s%r7a'i% 1acă acest e/erci"iu este dat la $nceputul studiului, cere"i actorilor săşi aleagă o ac"iune simplă +de
e/emplu= cură"irea 'ăpe'ii din curte-. C%nd se reia mai t%r'iu, sugera"i actorilor că scena de a#ară poate #i &a'ată
pe rela"iile cu al"i oameni +o ceartă cu iu&itul, #urtul unui portmoneu, moartea cuiva, etc.-.
CONTINUAREA E0ERCIŢIILOR DE SPAŢIU
Un+% #u aut(r
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a(utorul #i'ic dat partenerilor pentru a #olosi #iecare o&iect din spa"iu.
>@c!ipe de doi aleg Onde, Cine, Ce şi desenea'ă sc!i"a scenei. Jucătorii se a(ută unul pe celălalt să ia contact
cu toate o&iectele din sc!i"ă, #ară să #olosească e/cesiv dialogul. @/erci"iul se termină c%nd au #olosit toate
o&iectele.
In+i#a'ii p% par#urs erificaţi9vă cu sc6iţa= A%utaţi9vă reciproc= Hucraţi asupra pro$lemei= Concentraţi9vă
pe a%utorul fi"ic= Hucraţi cu o$iectele= Motivaţi a%utorul=
E7auar% Actorii au #olosit o&iectele prin Cine şi Ce sau $nt%mplător> ?iau a(utat #i'ic partenerul să

#olosească
O"s%r7a'i%o&iectele ori sausă
cere"i actorilor &a'at numai pe
#olosească dialog>
multe detalii $n sc!i"ele lor, dar să păstre'e un Ce +ac"iune- #oarte
simplu.

Un+% #u ("sta#(
Pun#t +% #(n#%ntrar% a opri partenerul să #olosească o&iectele din spa"iu.
>ăstra"i aceleaşi ec!ipe ca la )Onde cu a(utor*. Se sta&ilesc Onde, Cine, Ce şi studen"ii pregătesc o sc!i"ă, aşa
cum au #ăcut la e/erci"iul precedent. Jucătorul tre&uie să #olosească toate o&iectele din spa"iu,
 $mpiedic%ndu8, $n acelaşi timp, pe partener să #acă la #el. Ac"iunea tre&uie motivată cu minimum de dialog.
In+i#a'ii p% par#urs Nu9l lăsa= Hucrea"ă asupra pro$lemei= Tre$uie să folose#ti toate o$iectele= Pune9i
o$stacole partenerului= :pre#te9l= 5vită dialogul= Motivea"ă o$stacolul=
E7auar% Care e/erci"iu a dat mai multă vi'i&ilitate Ondelui> Care a dat mai multă realitate Cinelui> Au
motivat (ucătorii #olosirea o&iectelor şi o&stacolul> O"s%r7a'ii
8.Atrage"i aten"ia (ucătorilor că acţiunile lor tre$uie să reiasă din relaţie. @i tre&uie să se o&serve mai atent
unul pe altul şi să rela"ione'e direct pentai a putea re'olva pro&lema.
E.1upă aceste două e/erci"ii tre&uie (ucat imediat )Onde cu A(utor şi ;&stacol* +Addenda 8-.

G$sir%a ("i%#t%(r =n M%+iu apr(piat

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe primirea o&iectelor din mediul $ncon(urător.
X <rei sau mai mul"i actori optea'ă pentru o rela"ie simplă şi o discu"ie posi&ilă care săi implice pe to"i. Ar
putea #i o $nt%lnire a unei comisii, un consiliu de #amilie, etc. $n timpul acestei $nt%lniri, #iecare (ucător tre&uie
să #olosească o mul"ime de o&iecte din mediul apropiat. @i nu sta&ilesc dinainte care anume sunt aceste o&iecte,
ci le lasă să apară. In+i#a'ii p% par#urs Nu vă gră$iţi= Hăsaţi o$iectele să apară= Continuaţi discuţia= Hucraţi
asupra pro$lemei= Menţineţi contactul unii cu alţii= Asiguraţi9vă că vă au"im=
E7auar% Actorii inventau o&iectele sau aşteptau ca ele să apară> Jucătorii vedeau o&iectele partenerilor şi le
#oloseau> Se poate #ace acest e/erci"iu #ără ca actorii să #ie aten"i unii la al"ii> Au vor&it pur şi simplu despre
o&iectele lor sau leau şi #olosit> Actori, o&iectele au venit prin asocia"ie sau au apărut spontan> O"s%r7a'ii
8.Sugera"i actorilor să opte'e pentru un grup de oameni st%nd $n (urul unei mese.
E.Acest e/erci"iu, $nrudit cu )-u$stanţa invi"i$ilă*, apar"ine grupului de exerciţii de transformare.
D.Re'isten"a #a"ă de această pro&lemă se va mani#esta prin aceea că (ucătorii vor #olosi doar o&iectele evidente,
$ndepărt%nduse continuu de mediu şi de ceilal"i (ucători. nvent%nd, ei vor răm%ne $n cur%nd #ară o&iecte pe
care să le #olosească. <otuşi, dacă pro&lema a #ost re'olvată, re'ultă la nes#%rşit, spre &ucuria tuturor, alte
o&iecteP p%inea devine #irimituri, !%rtia, cocoloş, apar scame pe !aina vecinului, pra#ul pluteşte $n aer, iar
creioanele apar de după urec!i. ăsa"ii pe (ucători să descopere asta singuri. 4. Aceasta este o pro&lemă cu
două direc"ii. Ac"iunea #i'ică, rela"ia, tre&uie să #ie continuă, $n timp ce se lucrea'ă $n #iecare moment
asupra ac"iunii mentale, asupra 1Cului. Onii (ucători, $n dorin"a de a de'volta scena $nt%lnirii, negli(ea'ă
1C, al"ii procedea'ă invers= lucrea'ă numai asupra 1C negli(%nd $nt%lnirea. 1a"i indica"iile potrivite
pentru a remedia pro&lema.

Un+% #u a#'iun% !$r$ %4$tur$

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe contactul #i'ic cu toate o&iectele din mediul general $n timpul unei ac"iuni comune.
>1oi (ucători decid Unde şi Cine şi #ac sc!i"a spa"iului. Ceul tre&uie să #ie o ac"iune comună care să nu
depindă de Onde sunt +de e/emplu= o lec"ie de dans $n donnitor, construirea unei &ărci $n su#ragerie, etc.-.
ndica"ii pe parcurs= Răm?neţi concentraţi pe pro$lemă= +olosiţi toate o$iectele=
;&serva"ie= Acest e/erci"iu are drept scop săi a(ute pe (ucători să $n"eleagă că numai prin relaţii (Cine) #i
acţiune (Ce), mediul scenic (Unde) poate deveni real pentru pu$lic #i pentru actori. Aceasta este o pro&lemă cu
două direc"ii, căci dă (ucătorilor at%t ac"iunea #i'ică, c%t şi ac"iunea mentală +1C-, şi a(ută la $nlăturarea
mecanismelor de cen'ură care $i #ac pe actori să se raporte'e la sisteme de re#erin"ă vec!i şi la comportamente
stereotipe.

Ct %st% #%asu9 A

Pun#t +% #(n#%ntrar% asupra orei.
>On singur (ucător. Unde nedetaliat. Studentul scrie o oră pe o &ucată de !%rtie şi o dă pro#esorului $nainte de a
merge pe scenă ca să #i'icali'e'e ora.
5xemplul / On &ăr&at intră şi $nc!ide uşa e/agerat de $ncet. Se
apleacă şi $şi scoate panto#ii. $i pune su& &ra" şi traversea'ă scena eu pas şovăitor. ovinduse $nt%mplător de un
scaun, el $ncremeneşte şi ascultă atent. 6u se $nt%mplă nimic. $n linişte, el continuă să meargă către o uşă
interioară, $şi &agă capul $năuntru cu multă gri(ă, ascultă atent şi, cu mare satis#ac"ie, aude un s#orăit. ese
$mpleticinduse. 5xemplul > +e/erci"iul unei #ete de 80 ani-= ; #ată vine pe scenă somnoroasă, o traversea'ă,
desc!ide #rigiderul şi scoate din el ceea ce pare să #ie o sticlă. Căsc%nd, scoate un vas de pe un ra#t şi $l umple
cu apă de la ro&inet. Apoi, aprinde araga'ul şi pune vasul pe el, sticla $n vas şi, aştept%nd, mo"ăie somnoroasă.
Apoi apucă sticla, o agită de c%teva ori, o veri#ică şi o pune din nou $n vasP capul $i pică de somn. $ncă o dată,
apucă sticla, o agită, o veri#ică, pare mul"umită, stinge araga'ul şi iese somnoroasă.
5xemplul ; On om intră şi se aşea'ă la lucru, construind ceva. 1upă un timp, $şi pune sculele de o parte, $şi
desc!ide gentu"a cu m%ncare şi $ncepe să măn%nce. C%nd a terminat de m%ncat, $şi reia munca. E7auar% Ce
oră era> A #i'icali'at sau nea povestit> 1acă spectatorii ne spun că era vor&a de un so" &eat care se #ereşte de
so"ie, repeta"i= Ce oră era>
@ste posi&il să arătăm ce oră este ară să #acem o ac"iune> Masa este mereu la pr%n'> 1ar pentru cel care
lucrea'ă noaptea> @ste posi&il să #i'icali'ăm ora, #ără să #olosim şa&loane> +1e e/emplu= $n cultura noastră,
organi'ată de la 9 la 8, e/istă tipare pentru a arăta ora , 8, etc.-.

Ct %st% #%asu9 /

+Se va da imediat după )C%t este ceasul> A*-
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a sim"i ora cu tot trupul, muscular şi c!ineste'ic.
X On gaip mare de actori care stau pe scaun sau $n picioare. ro#esorul dă aceeaşi oră tuturor. @i tre&uie să stea
$n linişte, lucr%nd separat. ot să se mişte numai dacă 1Cul $i $mpinge so #acă, dar nu tre&uie să cree'e o
ac"iune numai ca să arate ora.
In+i#a'ii p% par#urs -imţiţi ora &n picioare= n coloana verte$rală= n picioare= Nu este gra$ă= -imţiţi ora cu
faţa= n tot trupul= E7auar% Corpul reac"ionea'ă la oră> Somnolen"a de dupăamia'ă este alt#el dec%t aceea de
la mie'ul nop"ii> @/istă o anumită oră pentru somn, pentru muncă, pentru #oame> @ste ora un tipar cultural>
@ste posi&il să comunici ora #ară a(utorul unor o&iecte, #ară a organi'a un spa"iu, etc.> O"s%r7a'ii
8.Actorii se vor deose&i considera&il $n modul cum simt timpul. 1e pildă, ora E noaptea le va #ace somn unoraP
dar pasărea de noapte a grupului va #i c%t se poate de trea'ă5
E.;ra poate #i acum adăugată $n sc!i"a Ondelui.
D.Acest e/erci"iu tre&uie tratat $n acelaşi #el ca 1Ce v?rstă amD4 Repetare şi 1Ceprofesie amD

Ct %st% #%asu9 C

Pun#t +% #(n#%ntrar% a lăsa timpul să determine #elul $n care se va de'volta scena.
><rei sau mai mul"i (ucători decid Onde, Cine şi Ce, precum şi momentul ac"iunii  ;ra.
@valuarea şi ndica"iile de parcurs, ca de o&icei.

CINE
)Cine &ate la uşă* A şi 2 sunt e/erci"ii de $ncăl'ire pentru (ocul )Cine* care urmea'ă. Ve'i tot $n acest
capitol )i'icali'area Cinelui prin #olosirea unui o&iect*, )Haleria de artă* şi, $n Addenda l, )Cine sunt>*.
Cin% "at% a u1$9 A
Pun#t +% #(n#%ntrar% a arăta Cine, Onde şi Ce prin ciocănit.
>On singur (ucător, #ără să #ie vă'ut de pu&lic, &ate la o uşă. @l tre&uie să comunice Cine &ate, Onde &ate, 1e
ce &ate, c%t este ceasul, cum e vremea, etc. @/emplu= un poli"ist noaptea, o
telegramă, un iu&it respins, un sol al regelui, un gangster intr%nd $ntro ascun'ătoare, un spion, un vecin speriat.
In+i#a'ii p% par#urs -ă au"im $ătaia= &ncearcă din nou= Amplifică= Hasă sunetul să pătrundă &n spaţiu= Pune
&ntreaga atenţie a trupului pe sunet=
E7auar% Cine &ate> a uşa cui> C%t e ceasul> Cu ce scop &ate> O"s%r7a'ii
8.$n timpul @valuării ve"i a#la că mul"i dintre studen"iispectatori nu au $n"eles circumstan"ele e/acte ale &ătăii 
Onde, Cine, Ce. Acum, c%nd to"i le cunosc, cere"i actorului să repete &ătaia. Spectatorii vor asculta mai
atent şi vor $n"elege mai &ine pentru că nu mai tre&uie să g!icească. Repetarea &ătăii după @valuare $i
 implică pe spectatori mai mult $n (oc.
E.1eşi sar putea ca unele din $ntre&ările puse $n timpul @valuării să nu ai&ă un răspuns, totuşi vor desc!ide
perspective noi actorilor.
Cin% "at% a u1$9 /
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe $nt%mplarea +scena- care $ncepe de la un ciocănit $n uşă.
X On student de dincolo de uşă comunică Onde, Cine, Ce prin ciocănit. Altul, care a $n"eles propunerea
partenerului, asum%nduşi un Cine, desc!ide uşa. Studentul de a#ară poate trimite pe cel dinăuntru $napoi $n
pu&lic, dacă acesta nu 8a $n"eles corect. Apoi &ate din nou. C%nd se răspunde corect la uşă, pot intra şi al"i
actori care au $n"eles Onde, Cine, Ce. In+i#a'ii p% par#urs -ă au"im $ătaia= Pune &ntreaga atenţie a trupului
pe sunet= *acă ai &nţeles ce propune colegul, asumă9ţi un Cine #i răspunde la u#ă= E7auar% nu e necesară.
O"s%r7a'i% Acest (oc este o dovadă a #aptului că un simplu exerciţiu de &ncăl"ire poate declan#a o scenă.
Jocurile din seria )Cine &ate la uşă>* pot #i #olosite şi pentru scrierea unor te/te. Cere"i studen"ilor să scrie o
propo'i"ie#ra'ăparagra# despre ceea ce comunică o &ătaie $n uşă.
Cin%
Pun#t +% #(n#%ntrar% a lăsa Cinele +rela"ia- să reiasă #ară să spui o poveste.
>1oi (ucători, A şi 2. A este pe o &ancă $n scenă, 2 intră. 2 $şi sta&ileşte dinainte o anume rela"ie cu A, #ară să
io spună. 1in #elul $n care 2 rela"ionea'ă cu el, A tre&uie să descopere cine este A. 1e e/emplu= A +#ată-
stă pe o &ancă. 2 +altă #ată- intră şi 'ice= )2ună, draga mea. Ce #aci>* 2 $i aran(ea'ă părul lui A, se $nv%rte
$n (urul ei şi o veri#icăP $i cere să se ridice $n picioare, o $nv%rteşte şi 'ice= )@şti #rumoasă, draga mea, #oarte
#rumoasă5* 2 o $m&ră"işea'ă tandru pe A, $i mai aran(ea'ă o dată roc!ia p%nă c%nd A $şi dă seama că 2 este
mama ei şi că ea, #iica, se mărită a'i.
In+i#a'ii p% par#urs Nu puneţi &ntre$ări= Aveţi ră$dare= Nu vă gră$iţi= Hasă Cine9le să se de"văluie singur=
E7auar% 2 a #i'icali'at rela"ia sau nea povestito> A dat A timp
Cinelui să se de'văluie sau a anticipat>
O"s%r7a'ii
8.@ pre#era&il să #olosi"i o &ancă, nu un scaun.
E.1upă evaluare sc!im&a"i= A alege rela"ia cu 2.
D.Jocul se termină c%nd A $n"elege rela"ia, dar, dacă este timp şi dacă actorii sunt #oarte implica"i, pute"i
continua.
4.Acesta este unul din primii paşi $n e/erci"iile de rela"ie şi poate #i repetat oric%nd dea lungul antrenamentului.

Cin%6 a+$u4n+ Un+% 1i C%

Pun#t +% #(n#%ntrar% pentru A  a lăsa Cine, Onde, Ce să se de'văluie. entru 2  a comunica Onde, Cine, Ce
#ără să povestească.
>Jocul este la #el ca cel de dinainte, adăug%nduse #aptul că 2 tre&uie să comunice şi Onde şi Ce.
In+i#a'ii p% par#urs Arată9ne Unde e#ti= Hasă Cine9le să se de"văluie= Nu te gră$i= +i"icali"ea"ă Unde9le=
Nu pune &ntre$ări= Nu povesti=
E7auar% A, ai permis Cine, Onde, Ce să se de'văluie> Spectatori, ce părere ave"i> 2, ai #i'icali'at Onde,
Cine, Ce sau ai povestit> Spectatori, ce părere ave"i> O"s%r7a'ii
8.; variantă a (ocului ar #i să lăsăm spectatorii să participe la plani#icarea elementului cunoscut  punctul de
vedere al lui 2= acesta scrie pe o !%rtie Onde, Cine, Ce şi o dă spectatorilor să o citească sau A iese a#ară,
pentru ca 2 şi spectatorii să decidă $mpreună circumstan"ele.
E.; altă variantă este de a avea mai multe &ile"ele cu Onde, Cine, Ce. 2 alege un &ile"el, c!iar $nainte de a
merge pe scenă.
D.Reluarea $n acest moment a e/erci"iului )enetrarea ;glin'ii* este importantă pentru studen"i. )Cine sunt*
+Addenda - este ultimul e/erci"iu din această serie.

RELAŢIA CU MEDIUL
Vr%-%a6 nr8 )
Pun#t +% #(n#%ntrar% asupra vremii alese.
X Hrupul se $mparte $n două ec!ipe mari. Cei de pe scenă decid vremea sau clima pe care vor să o comunice
ec!ipei spectatoare. Cei de pe scenă, #ie aşe'a"i, #ie $n picioare, #i'icali'ea'ă vremea. Actorii lucrea'ă individual
$n cadrul ec!ipei. I n+i#a'ii pe par#urs -imţiţi vremea &ntre degetele de la picioare= n coloană= n v?rful
nasului= -imţiţi vremea cu tot trupul= *in cap p?nă9n picioare= Răm?neţi concentraţi pe vreme= Nu pe colegi=
+i"icali"aţi, nu povestiţi= +i"icali"aţi &n felul vostru= E7auar% Spectatori, vremea ia $nvăluit pe actori> ?iau
#olosit $ntregul corp pentru a #i'icali'a> Actori, ce părere ave"i> Ce vreme a"i ales> Spectatori, aşa era>
O"s%r7a'i% ndica"i actorilor să se concentre'e pe vreme, evit%nd ast#el situa"ia sau persona(ele. Repeta"i acest
e/erci"iu #ie acum, #ie mai t%r'iu.
Vr%-%a6 nr8 <
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe #i'icali'area vremii #ară #olosirea m%inilor.
>Hrupul se $mparte $n două ec!ipe mari. Cei de pe scenă sunt #ie aşe'a"i, #ie $n picioare. Actorii aleg, sau
primesc de la colegi sau pro#esor, un tip de vreme sau climă. @i tre&uie să arate pu&licului ce #el de vreme
e/perimentea'ă şi tre&uie so #acă #ară săşi #olosească m%inile.
In+i#a'ii p% par#urs -imţiţi vremea cu tot trupul= Pe spate= &n v?rful nasului=
E7auar% A"i sim"it vremea di#erit c%nd nu a"i #olosit m%inile> Spectatori, a #ost mai interesant aşa>
O"s%r7a'i% 1a"i acest e/erci"iu imediat după ce to"i (ucătorii au #ăcut )Vremeanr.l*, cu @valuarea sa.
Continua"i cu )Vremeanr.D*.

Vr%-%a6 nr8,
Pun#t +% #(n#%ntrar% a permite vremii săi conducă pe (ucători prin Onde, Cine, Ce.
>1oi sau mai mul"i (ucători sta&ilesc un tip de vreme şi Onde, Cine, Ce. Se concentrea'ă pe a lăsa vremea săi
conducă prin circumstan"e.
In+i#a'ii p% par#urs -imţiţi vremea cu tot trupul= Concentraţi9vă pe vreme= -imţiţi vremea cu spatele= Cu
degetele= Cu o$ra%ii= Nu scenari"aţi= Hăsaţi vremea să vă mi#te=
E7auar% Concentrarea asupra vremii a a#ectat rela"iile actorilor sau dea&ia $şi aminteau de vreme> Vremea a
a(utat la de'voltarea Onde, Cine, Ce> Au #olosit tot trupul ca să #i'icali'e'e> O"s%r7a'i% 1e acum $nainte,
vremea poate #i adăugată c%nd se #ace Acordul colectiv şi va #i, prin urmare, men"ionată $n @valuare, căci poate
adăuga nuan"e interesante scenelor.
E&p(rar%a -%+iuui ar4
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe rela"ionarea cu mediul larg, mediul atotcuprin'ător.
>1oi sau mai mul"i (ucători aleg un mediu larg de genul pădure,
v%r# de munte, lac, etc. Apoi sta&ilesc Cine şi Ce şi e/ploreaă mediul $ncon(urător. In+i#a'ii p% par#urs
Ce este deasupraD *edesu$tD *incoloD Comunicaţi cu mediul larg de dincolo de voi= Priviţi9l= Hăsaţi9l să
umple toată camera= Hăsaţi9l să se &ntindă la ilometri depărtare= E7auar% Spectatori, ce se a#lă deasupra
lor> %ngă ei> 1incolo de ei> Au #i'icali'at sau au povestit> Actori, ce părere ave"i> O"s%r7a'i% Onora le e
greu să sta&ilească rela"ii cu alte medii dec%t )acasă*, )la şcoală*, )la &irou*. Cere"ile să vadă şi să comunice cu
ceea ce este dincolo. Spa"iul unde stă pu&licul poate #i inclus $n mediul larg.
E&%r#i'iu +% s%%#'i% rapi+$ a Un+%;ui Pun#t +% #(n#%ntrar% a indica Ondele $n rela"ie cu un o&iect. X
iecare student tre&uie să scrie denumirea a trei o&iecte care indică cel mai precis locurile de mai (os.
;&iectul nu tre&uie să #ie parte a decorului +ca rumeguşul de pe podea-, ci tre&uie să #ie un o&iect
ne$nsu#le"it +d.e/. un altar sugerea'ă o &iserică, un pat mo&il sugerea'ă un spital, etc.-. C%nd sunt gata listele
individuale, ele sunt comparate şi discutate.
Lista (#uri(r
$nc!isoare clopotni"ă
carceră căsu"ă$ncopac
pivni"ă salon de cocBtail
peşteră c%rciumă
vagon de mar#a restaurant cu tac%muri unsuroase
cameră de spital maga'in de ca#ea
camera unui copil su#ragerie
dormitor ca&inetdentar
mină li&rărie
pod 2iserică
turn #armacie
E7auar% ;&iectul respectiv a indicat imediat locul sau alt e/emplu ar #i #ost mai e/plicit> Spa"iul poate !i
indicat doar prin o&iecte> Atitudinea #a"ă de o&iecte şi #olosirea lor clari#ică Ondele> O"s%r7a'i%
8.Acest e/erci"iu tre&uie să aducă studentului $n"elegerea #aptului că un detaliu $ine ales $l a(ută să #acă o
comunicare interesantă cu spectatorii.

E.Acesta nu este un (oc de asociere, ci un e/erci"iu de selectivitate. R%+istri"uir%a S#:i'%(r

Pun#t +% #(n#%ntrar% studentul tre&uie să comunice Onde, Cine, Ce #ară a se g%ndi $nainte.
X $mpăr"i"i grupul $n ec!ipe de doi sau patru (ucători ast#el $nc%t am&ele se/e să #ie repre'entate $n #iecare
ec!ipă. 1e e/emplu, o ec!ipă poate #i #ormată din două #ete şi un &ăiat. iecare ec!ipă decide Onde, Cine,
Ce şi desenea'ă sc!i"a spa"iului, not%nd Cine şi Ce, ora, vremea, ce este dincolo, etc. On student sau
pro#esorul adună sc!i"ele şi le redistri&uie ast#el $nc%t #iecare ec!ipă să primească o altă sc!i"ă, dar numai $n
momentul c%nd ec!ipa urcă pe scenă. 6ici o ec!ipă nu primeşte sc!i"a pe care a desenato. Actorii privesc
repede sc!i"a, decid $n linişte care Cine este şi, #ară să discute mai mult, păstr%nd sc!i"a la $ndem%nă, intră
$n spa"iu. ro#esorul nu tre&uie să le spună la $nceput că sc!i"ele vor #i redistri&uite, ci $i lasă să lucre'e
asupra lor ca şi cum vor #ace ei $nşişi scena.
In+i#a'ii p% par#urs erifică sc6iţa= Comunică Unde9le= Nu te gră$i= Nu povesti= Relaţionea"ă cu partenerul
prin acţiune= :$iecte= :ra= Arată= Nu povesti=
E7auar% Au respectat sc!i"a> Sc!i"a era clară> Au comunicat sau au povestit> Actori, ce părere ave"i> A"i
lăsat sc!i"a să vă pună $n mişcare> Sau va"i $ntors la sc!i"a ec!ipei voastre> O"s%r7a'i% Acest e/erci"iu
com&ate tendin"a de a plănui Cumul dinainte. Plănuirea Cum9ului duce la povestire.
R%a'i% #u M%+iu apr(piat
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe comunicarea Ondelui #olosind continuu o&iectele din mediul apropiat.
>1oi actori, de pre#erin"ă st%nd pe scaune, decid Onde şi Cine. 1eşi prinşi $ntro discu"ie, actorii #i'icali'ea'ă
Onde sunt prin #olosirea continuă a o&iectelor mici care sunt $n ra'a de ac"iune a m%inilor. 1e e/emplu, doi
actori care aşteaptă auto&u'ul găsesc pete de vopsea, urme de noroi, #run'e că'ute, etc. $n timp ce vor&esc.
In+i#a'ii p% par#urs Menţine concentrarea pe o$iectele pe care le găse#ti &n %urul tău= Arată9ne Cine e#ti prin
contactul cu mediul apropiat= +ă o$iectele vi"i$ile= Hasă9le să apară singure= E7auar% Ondele a prins via"ă
prin #olosirea o&iectelor> 6eau arătat sau neau povestit> A continuat dialogul c%nd o&iectele erau #olosite> Au
permis studen"ii o&iectelor invi'i&ile să apară sau leau inventat> O"s%r7a'i% Atrage"i aten"ia actorilor că nu
tre&uie să #acă o ac"iune completă  a lua masa, de e/emplu  ci tre&uie să #ie ocupaţi cu conversa"ia şi
preocupaţi de 1C. C%nd acestea sunt simultane, via"a şi detaliile care apar sunt e/traordinare.

L(#ai3ar% prin tr%i ("i%#t%

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe comunicarea Ondelui prin trei o&iecte.
>On singur (ucător merge pe scenă şi arată Onde se a#lă prin #olosirea a trei o&iecte. 1e e/emplu, actorul poate
alege un &u#et şi poate #olosi un tonomat, un şerve"el, o ceaşcă de ca#ea.
In+i#a'ii p% par#urs Menţine atenţia pe o$iecte= Hasă9ne să vedem unde e#ti= +i"icali"ea"ă, nu vor$i=
E7auar% Spectatori, a'i vă'ut spa"iul> A comunicat locul #olosind cele trei o&iectele sau o&iectele erau
i'olate, o&lig%ndune ast#el să presupunem +să interpretăm- noi Ondele> Actori, ce părere ave"i despre ce spun
colegii> O"s%r7a'ii
8. 1acă este $n"eles 1Cul, un sim" e/traordinar al $ntregului spa"iu apare prin cele trei o&iecte şi se comunică
pu&licului.
E.entru ca să lucre'e to"i pute"i pune o limită de timp= 8E minute.
D.Acesta este un e/erci"iu util pentru de'voltarea unor scene improvi'ate, după sugestiile date de spectatori.
4.Acest e/erci"iu tre&uie dat după )@/erci"iul de selec"ie rapidă a Ondelui* şi reluat din c%nd $n c%nd dea
lungul antrenamentului.

VOR/IREA NEINTELIGI/ILĂ6GI//ERISH
&e=1ol.area reacţiei or3anice cu a?u.orul "or5irii nein.eli3ihile

Vor&irea neinteligi&ilă este un e/erci"iu e/trem de valoros ce tre&uie #olosit $n tot timpul studiului. entru
regi'orul piesei scrise, vor&irea neinteligi&ilă este de mare a(utor, deoarece $l eli&erea'ă pe actor de mul"imea
de detalii te!nice, care $mpovărea'ă repeti"iile ini"iale, #ac%ndu8 să evolue'e spontan şi #iresc $n cadrul rolului
său.
Vor&irea neinteligi&ilă este, pe scurt, $nlocuirea cuvintelor cunoscute cu sunete articulate. 6u tre&uie
con#undată cu )Vor&irea du&lă*, $n care cuvintele reale sunt răsturnate sau pronun"ate incorect, pentru a

$ngreuna $n"elegerea
Sensul unui lor. Vor&irea
sunet $n vor&irea neinteligi&ilă
neinteligi&ilă este #i
nu poate re"ultatul vocalactorul
$n"eles, dacă al uneinu8
acţiuni , nu traducerea
comunică unei #ra'e.
prin ac"iunea sa, prin
e/presiile #e"ei sau tonul vociiP totuşi, este important ca acest lucru studentulactor să8 descopere singur.
1e o&icei, o scenă care nu poate #i $n"eleasă $n vor&irea neinteligi&ilă nu este dec%t o serie de gaguri, o
poveste, o intrigă sau o născocire gratuită. Vor&irea neinteligi&ilă de'voltă lim&a(ul #i'ic e/presiv, vital pentru
via"a scenică, $nlătur%nd dependen"a de cuvinte, ca singurul mi(loc de a e/prima sensul. $ntruc%t vor&irea
neinteligi&ilă #oloseşte sunetele vor&irii minus sim&olurile +cuvintele-, pune pro&lema comunicării la un nivel
direct +prin e/periment-.
Actorul care vădeşte cea mai mare re'isten"ă #a"ă de vor&irea
neinteligi&ilă este, de o&icei, cel care se &a'ea'ă aproape complet pe cuvinte, $n loc să e/perimente'e, şi se
sperie c%nd cuvintele $i sunt luate. $ntruc%t el se opune aproape invaria&il la sta&ilirea unui contact, su& orice

#ormă
1earasemenea,
#$, mişcările o&işnuite
e/istă studen"ialecare
corpului
insistăsău
ca sunt rigide,săiarpreci'e'e
pro#esorul i'olarea dacă
#a"ă de parteneri
tre&uie este #oarte
să comunice pronun"ată.
prin ac"iuni
sau prin vor&ire neinteligi&ilă. Cu c%t studentul este mai $n v%rstă şi mai timid, cu at%t va cere mai insistent ca
pro#esorul să răspundă la această $ntre&are. ; studentă #oarte timorată, care, $n cele din urmă, a $n"eles, remarca=
)1e #apt, eşti pe cont propriu c%nd vor&eşti neinteligi&il5* $ntre&ată dacă acest lucru nu se $nt%mplă şi atunci
c%nd #oloseşte cuvintele, sa g%ndit o clipă şi apoi a răspuns= )6u, c%nd #oloseşti cuvinte, oamenii $n"eleg
cuvintele pe care le spui. Aşa că nu ai nimic de #ăcut tu $nsu"i*.
ăsa"ii pe studen"i să descopere singuri acest lucru. Vor&irea neinteligi&ilă, dacă este comunicată &ine,
poate declanşa un răspuns fi"ic total. 1acă $nsă pro#esorul $i spune studentului că tre&uie să comunice prin
ac"iune, atunci studentul se va concentra asupra ac"iunii şi nu va e/perimenta el $nsuşi. 6oi urmărim integrarea
sunetului $n reac"ia #i'ică organicăP şi acest lucru tre&uie să vină spontan de la student.
1eoarece
recunoscut sunetul
#ară #ară sim&oluri
#unc"ionarea  cutrup,
$ntregului e/cep"ia ca'urilor
vor&irea de durere,
neinteligi&ilă &ucurie,pe
$l #or"ea'ă groa'ă
actorsau uimire  nu poate
să #i'icali'e'e, nu să #i
povestească. 1eoarece sunetele nau sens, actorul nu are altă posi&ilitate să scape. Atunci #i'icali'area stărilor
su#leteşti, a pro&lemei, a rela"iei şi a persona(ului devine or3anic/) Crispările trupului se rela/ea'ă, deoarece
actorii tre&uie să asculte şi să se privească reciproc cu multă aten"ie, ca să se poată $n"elege unii pe al"ii.
Scenele #ără sunet, denumite generic )pantomimă* +ve'i cap. V-, nu duc la aceleaşi re'ultate ca vor&irea
neinteligi&ilăP căci nu tre&uie să despăr"im sunetul +dialogul- de ac"iune. 1ialogul şi ac"iunea sunt
interdependente= dialogul creea"ă acţiunea #i acţiunea creea"ă dialogul. Studentulactor tre&uie să #ie eli&erat
#i'ic atunci c%nd vor&eşte. 6esiguran"a, care poate #ace dialogul static şi incoerent, va dispărea dacă studen"ii
actori $şi reduc dependen"a de cuvinte.
Alunecarea $ntrun dialog inutil +ad li&itum- apare deseori $n această #a'ă. 1ialogul care nu este parte
integrantă a lim&a(ului #i'ic e/prim%nd via"a scenică, nu este $n #ond altceva dec%t &ol&oroseală5

In.roducerea "or5irii nein.eli3i5ile

1e'voltarea #luen"ei $n vor&irea )nesim&olică* aduce cu sine o eli&erare de tiparele ver&ale, care $nsă poate
veni cu destulă greutate a unii studen"i. ro#esorul tre&uie să e/empli#ice vor&irea neinteligi&ilă $nainte de a da
e/erci"iul grupului, deci tre&uie săşi e/erse'e #luen"a. @/empli#icarea se va #ace comunic%nd pur şi simplu cu
studen"ii prin vor&ire neinteligi&ilă= el poate cere studentului să se ridice $n picioare 9 aloru#eo 9 acompaniind
sunetul cu un gest. 1acă studentul nu reac"ionea'ă imediat, $ntări"i gestul şi repeta"i sunetul sau rosti"i o nouă
#ra'ă. Cere"i altor studen"i, de e/emplu, să stea (os +Mulasai=-, să um&le prin cameră +Ralavo- sau să c%nte
(PlăgiiD). Hrupul $ntreg poate lucra acum următorul e/erci"iu.

V(r"ir% n%int%i4i"i$6 Intr(+u#%r% Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a vor&i neinteligi&il. X Cere"i studen"ilor să se

$ntoarcă şi să converse'e cu colegul $n vor&irea neinteligi&ilă, ca şi cum ar vor&i $ntro lim&ă necunoscută
celorlal"i, dar $n care ei se $n"eleg. In+i#a'ii p% par#urs +olosiţi sunete c?t mai diferite= 5xageraţi mi#cările
gurii= ariaţi tonul vocii= &ncercaţi să mi#caţi gura ca #i cum aţi mesteca gumă= Menţineţi ritmul o$i#nuit al
vor$irii voastre= Hăsaţi vor$irea să curgă=
E7auar% Au e/istat varia"ii $n vor&ire> A #ost #luentă vor&irea> O"s%r7a'ii
8.ăsa"ii să converse'e p%nă se implică to"i.
E.Cere"i celor care au mai multă #luen"ă să comunice cu cei care sunt
monotoni +sunete gen *adida). D. $n timp ce ma(oritatea vor #i $nc%nta"i că pot vor&i ast#el, sar putea ca doitrei
studen"i să #ie #oarte lega"i de comunicarea prin cuv%nt, ast#el $nc%t vor #i aproape parali'a"i #i'ic şi vocal. 6u
da"i prea multă importan"ă #aptului căci, $n următoarele e/erci"ii, #luen"a vor&irii şi e/presia #i'ică vor deveni
unitare.

V(r"ir% n%int%i4i"i$6 D%-(nstra'i%

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe comunicarea cu un anumit pu&lic.
>On singur (ucător vinde sau pre'intă ceva pu&licului, #olosind vor&irea neinteligi&ilă. Apoi cere"ii să repete,

dar dep%
In+i#a'ii data asta să #acă
par#urs o demonstra"ie a produsului pe care8 vinde.
inde9ne direct nouă= Prive#te9ne= inde
produsul= -ă te au"im= Acum fă9ne o demonstraţie=
E7auar% Ce se vindea sau ce se demonstra> A e/istat varietate $n
vor&ire> Actorul nea privit sau sa uitat #i/ la noi> A e/istat vreo
di#eren"ă $ntre v%n'are şi demonstra"ie>
O"s%r7a'ii
8.nsista"i pe contactul direct. 1acă actorul se uită #i/ sau peste capetele spectatorilor, cer%ndui să #acă o
demonstra"ie a produsului va $ncepe să vadă cu adevărat. )1emonstra"iile*, aşa cum se #ac $n supermarBet
uri, cer contact direct cu ceilal"i.
E.?i actorii şi spectatorii vor o&serva momentul c%nd privirea #i/ă sau pierdută devine precisă. C%nd asta se
$nt%mplă studentul capătă linişte, iar e/erci"iul capătă pro#un'ime.
A

V(r"ir% n%int%i4i"i$6 =nt-par% +in tr%#ut

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe comunicare, #ără a avea spri(in pe structura
cuvintelor.
>1oi studen"i, pre#era&il st%nd la o masă. A $i povesteşte lui 2, $n vor&ire neinteligi&ilă, despre un incident
trecut cum ar #i o &ătaie sau o vi'ită la dentist. 1upă aceea, 2 $i povesteşte lui A despre ceva ce i sa
 $nt%mplat, #olosind acelaşi mod de comunicare.
@vita"i discu"ia preliminară $ntre (ucători, dacă $i alege"i $nt%mplător c!iar $nainte de a $ncepe. In+i#a'ii p%
par#urs Comunicaţi cu partenerul= Nu presupuneţi că #tiţi ce o să vă spună= -ă vă audă #i colegii9spectatori=
E7auar% $ntre&a"i pe A ce ia spus 2, apoi $ntre&a"i8 pe 2 ce ia spus A. $ntre&a"ii pe spectatori ce li sa
comunicat. O"s%r7a'ii
8.Studen"ii nu tre&uie să presupună ceea ce li sa povestit. 1acă 2 presupune, asta nu o să8 a(ute pe A să
comunice mai clar.
E.C%nd acest e/erci"iu este #ăcut prima oară, studen"ii $şi vor relata incidentul cu multe amănunte. 1e pildă,
povestind despre vi'ita lor la dentist, $şi vor "ine #alca, vor căsca gura, se vor sco&i $n din"i, etc. Mai t%r'iu,
legătura sunetului cu e/presia #i'ică va #i mai su&tilă. Vor #i capa&ili să #i'icali'e'e #ară să povestească.

V(r"ir% n%int%i4i"i$6 Pr%+ar% Pun#t +% #(n#%ntrar% pe comunicare.

>redare A= doi (ucători. iecare ec!ipă decide un Onde, un Cine, un Ce care se re#eră la o situa"ie de
predare$nvă"are. 1e e/emplu= a $nvă"a partenerul să #acă #otogra#ii, să c%nte la c!itară, etc. $n vor&ire
neinteligi&ilă.
>redare 2= ec!ipe de trei p%nă la 'ece studen"i decid un Onde, un Cine, un Ce care se re#eră la o situa"ie de
predare$nvă"are. olosesc vor&irea neinteligi&ilă. @/emple= o oră de citire, o oră de anatomie, un curs
pentru steNardese, etc.
In+i#a'ii p% par#urs Comunică cu elevul= @levului= Hucrea"ă cu profesorul=

E7auar%
pentru Au)Vor&ire
a (uca comunicat clar unul cu altul> Actori,urmată
neinteligi&ilăinteligi&ilă*, ce părere ave"i> O"s%r7a'i%
de )<raducătorul Acum
de vor&ire e momentul potrivit
neinteligi&ilă* +Addenda
-.
V(r"ir% n%int%i4i"i$6 J(# +% (#ai3ar%
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe vor&irea neinteligi&ilă $n timp ce #i'icali'e'i Ondele prin o&iecte.
>@c!ipe de 808E studen"i (oacă )Jocul de locali'are* vor&ind neinteligi&il. rimul student propune un Onde $n
care ceilal"i intră  Cine  de'volt%nd ac"iuni şi rela"ii.
In+i#a'ii p% par#urs Comunicaţi cu partenerul= +i"icali"aţi Unde9le= Arătaţi9ne Cine sunteţi folosind o$iecte=
Nu ne povestiţi= Nu vor$iţi dec?t &n i$$eris6=
E7auar% 6eau arătat sau au povestit> ;&iectele erau $n spa"iu sau $n mintea lor> Au comunicat prin vor&irea
neinteligi&ilă>

Un+% #u V(r"ir% n%int%i4i"i$

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe comunicarea cu ceilal"i actori.
>@c!ipe de E  4 studen"i decid Onde, Cine, Ce pregătind, dacă dori"i, şi sc!i"e. Scenele se #ac $nt%i $n vor&ire
neinteligi&ilă, apoi se reiau normal.
In+i#a'ii p% par#urs $n timpul vor&irii neinteligi&ile= Comunică cu partenerii= Nu te a#tepta să interprete"e ce
spui= Ce le spuiD E7auar% Sensul dialogului $n vor&ire inteligi&ilă era acelaşi sau aproape acelaşi cu dialogul
$n vor&ire neinteligi&ilă> O"s%r7a'ii
8.Repetarea se #ace pentru a controla c%t era de e/actă comunicarea $n vor&irea neinteligi&ilă. $n varianta cu
vor&ire normală, opri"i #recvent ac"iunea ca să $ntre&a"i pe studen"iiactori şi pe cei din pu&lic= )A
comunicat asta $n vor&irea neinteligi&ilă>*
E.Ver&ali'area de prisos devine deose&it de clară pentru studen"i c%nd $ntre ei nu e/istă cuvinte inteligi&ile.
Versiunea inteligi&ilă a scenei nu tre&uie neapărat terminată, dacă sa demonstrat ce era de demonstrat.
V(r"ir% n%int%i4i"i$6 Li-"$ str$in$ A
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe comunicarea cu ceilal"i, care nu vor&esc aceeaşi lim&ă.
>atru (ucători se $mpart $n două ec!ipe= A şi 2. Studen"ii din #iecare ec!ipă vor&esc aceeaşi lim&ă şi nu
$n"eleg lim&a celeilalte ec!ipe. <o"i cei patru decid Onde, Cine, Ce. 1e e/emplu= doi studen"i străini
$ntrea&ă la grani"ă doi vameşi pe ce drum tre&uie să apuce ca să a(ungă undeva anume.
In+i#a'ii p% par#urs entru cei din aceeaşi ec!ipă= or$iţi &ntre voi= ă puteţi &nţelege &ntre voi= entru cele
două ec!ipe= Comunicaţi cu străinii= 2ucaţi %ocul=
E7auar% Studen"ii din aceeaşi ec!ipă se $n"elegeau> Au comunicat
cu )străinii*>
O"s%r7a'ii
8.;&serva"i +dacă actorii lucrea'ă asupra 1C- #luen"a vor&irii şi mişcării c%nd studen"ii vor&esc $ntre ei şi
vor&irea mai ela&orată, gesturile e/agerate #olosite pentru a comunica $n )lim&a străină*.
E.Spune"i (ucătorilor să evite să dea vor&irii neinteligi&ile un ritm speci#ic unei lim&i +#rance'ă, suede'ă, etc.-.

V(r"ir% n%int%i4i"i$6 Li-"$ str$in$ /

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe comunicarea cu celălalt, care nu vor&eşte aceeaşi lim&ă.
>1oi (ucători. iecare vor&eşte o lim&ă pe care celălalt no $n"elege. @i decid Onde, Cine, Ce şi comunică
numai $n vor&irea neinteligi&ilă.
In+i#a'ii p% par#urs Comunicaţi cu partenerul= Nu presupuneţi= Comunicaţi=
O"s%r7a'i% Acest e/erci"iu poate #i o introducere pentru )im&ă străină A*, aşa cum este aşe'at $n )<!eater
Hame ile*. +)1osarul (ocurilor de teatru*  alt manual al autoarei, n.t.-
V(r"ir% n%int%i4i"i$6 D$ 1i pr%ia D(u$ s#%n%K
ntroduce"i vor&irea neinteligi&ilă $n e/erci"iul )1ă şi preia1ouă sccnc* +cap. V-. @c!ipcle tre&uie aten"ionate la 1Cul
(ocului şi, pentru că vor&esc neinteligi&il, (ucătorii o să #ie mai implica"i $n ac"iune.

E&%r#i'ii supi-%ntar% p%ntru int%nsi!i#ar%a

r%ait$'ii Un+%;ui
S.o'D
$nainte de a trece la următoarele e/erci"ii, este important să se #acă ,2ocul de cuvinte* +Cap. Q-. Sar putea
ca studen"ii să #ie $n căutare de material proaspăt, deoarece sau plictisit să #olosească aceleaşi spa"ii= cameră şi
clasă. 1e'voltarea lor $şi $ncetineşte ritmul, dacă $şi asumă mereu persona(e de pro#esori şi, din c%nd $n c%nd,
c%te un patron de maga'in. Acest lucru este vala&il mai ales pentru actorii tineri.
)Jocul de cuvinte* reanimă po#ta de (oc, generea'ă interes şi distrac"ie. iindcă permite #iecărei ec!ipe să
(oace două sau trei scene, aduce coeren"ă lucruluiP arată pro#esorului +e/act ca şnurul $n ca'ul piesei scrise- c%t
au avansat studen"ii şi de ce mai au nevoie.
1e asemenea, este recomanda&il să se #acă şi c%teva e/erci"ii de la Capitolele V şi V, apoi aceste e/erci"ii
suplimentare de locali'are.

V%r"ai3ar%a Un+%;ui Part%a I

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe răm%nerea $n Onde, $n timp ce ver&ali'e'i orice $ncasare, orice rela"ie, mişcare, etc.
din acest Onde. X 1oi sau mai mul"i (ucători decid Onde, Cine, Ce şi stau $n linişte pe scenă. ără să se
ridice de pe scaune, ei parcurg scena ver&al, descriind ac"iunea $n acel Onde şi rela"iile lor cu ceilal"i
(ucători. @i povestesc pentru ei $nşişi, nu şi pentru colegi. C%nd dialogul este necesar, el este adresat direct
partenerului, $ntrerup%nd povestirea. Ver&ali'area, poveste şi dialog, este la timpul pre'ent.

este o re'isten"ă la pro&lemă. D. Acest e/erci"iu men"ine intensă preocuparea actorului, $n timp ce se mişcă prin
scenă. ;dată, am avut un student care a re'istat tuturor pro&lemelor anterioare, dar a avut aici o revela"ie
e/traordinară.

Mari(n%t% 1i6sau Aut(-ati3at% Part%a I

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe mişcarea de marionetă.
>1oi sau mai mul"i (ucători decid Onde, Cine, Ce. @i tre&uie să se mişte ca şi cum ar #i controla"i de s#ori.
 Onde, Cine, Ce nu are legătură cu mişcările de marionetă. 1e e/emplu= un &ăiat şi o #ată la prima $nt%lnire.
1acă se poate, aduce"i o marionetă $n clasă, m%nui"io şi discuta"i despre mişcările ei.
In+i#a'ii p% par#urs Mi#că9ţi maxilarul ca o păpu#ă= Coatele= enunc6ii= !a loc= Mergi= esticulea"ă=
E7auar% ?iau men"inut tot timpul mişcările de păpuşă> Actori, sunte"i de acord> Part%a a I;a
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe mişcarea de păpuşă sau (ucărie.
>@c!ipe de doi p%nă la 'ece actori $ntrun Onde comun, cum ar #i un maga'in de (ucării. iecare ec!ipă decide
Cine şi Ce $n Ondele comun. Actorii pot deveni păpuşi care merg şi vor&esc, ro&o"i, omule"i pe arcuri,
soldă"ei de lemn, urşi dansatori, giruete, etc. Ceuri posi&ile= după lăsarea $ntunericului păpuşile $nvieP sau
repararea (ucăriilorP cură"area lor, v%n'area lor, etc. Copiii sunt $nc%nta"i de acest e/erci"iu.
5xemple un om care are putere asupra celorlal"i manipulea'ă un grup mare de oameni care reac"ionea'ă ca
nişte păpuşi. Sau= un păpuşar pregăteşte un spectacol.
In+i#a'ii p% par#urs Păstraţi mi#cările mecanice= Arătaţi, nu povestiţi= +6umai dacă par con#u'i indica"i-= *ă
#i preia= Mi#că9te ca o păpu#ă din cap pănă9n picioare=
E7auar% Au păstrat mişcările de (ucării tot timpul> Ce (ucării erau> Sau vă'ut şi sau au'it unul pe celălalt>
Au transmis şi au preluat sau au e/istat mai multe centre de aten"ie $n acelaşi timp> Part%a a II );a
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe mişcarea mecanică.
X @c!ipe de doi sau mai mul"i actori decid Onde, Cine, Ce. Actorii sunt maşini sau oameni care lucrea'ă cu
nişte mecanisme, cum ar #i= oameni de ştiin"ă cu ro&o"i, matematician şi un computer, un &ăr&at care repară
ceasul &unicului, etc. In+i#a'ii p% par#urs +olose#te9ţi tot trupul pentru fi"icali"are= Nu povesti= Păstrea"ă
mi#carea mecanică=
E7auar% Actorii au arătat sau au povestit> Actori, a"i urmărit 1C> Sau a"i scenari'at>
O"s%r7a'ii aceste e/erci"ii de păpuşi şi automati'ate sunt menite să $ncura(e'e implicarea #i'ică totală $n
mişcare.

5xemplu rimul student= )$mi leg şor"ul meu al& cu roşu $n (urul taliei şi $ntind m%na ca să iau cartea de &ucate
acoperită de prosoape de pe masă. Mă aşe' la masă şi desc!id cartea. Caut capitolul despre pră(ituri şi răs#oiesc
paginile al&e şi lucioase, $n căutarea unei re"ete. Sm, fursecuri 9 sună $ine. un cartea deoparte, mă ridic şi mă
duc la dulap ca să caut castronul mare, pentru mi/er.
Al doilea student= )Am desc!is uşa şi am #ugit $n &ucătărie. Aoleu, iar am lăsat uşa să se tr%ntească5 Mami, mi9e
foame. Ce avem de m?ncareDLLLL +şi aşa mai departe-.
In+i#a'ii p% par#urs or$iţi la pre"ent= er$ali"aţi o$iectele care arată Unde= *escrieţi9ne partenerii= Hăsaţi
deoparte părerile= edeţi9 vă pe voi &n#ivă &n acţiune= Nu scenari"aţi= Menţineţi o$iectele vi"i$ile= +olosiţi
dialogul c?nd apare= er$ali"aţi ce simţiţi c?nd m?na atinge scaunul= +ără presupuneri= Ce culoare are
cerulD E7auar% Actorul a rămas $n Onde> Sau a #ost $n mintea lui +d%nd in#orma"ii &iogra#ice  pre(udecă"i,
opinii, atitudini-> Actori, sunte"i de acord> A"i #$ putut ver&ali'a mai mult> 1espre spa"iu> 1espre ac"iune>

Part%a a I;a
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe păstrarea realită"ii #i'ice o&"inute $n )Ver&ali'area Ondelui*, partea $nt%i.
X Actorii care au $n"eles 1Cul păr"ii  +care a #unc"ionat, deşi stăteau (os-, pot acum să se ridice şi să #acă
scena. 6uşi mai ver&ali'ea'ă ac"iunile ca $n partea , ci vor&esc numai c%nd dialogul este necesar. In+i#a'ii p%
par#urs Păstraţi realitatea fi"ică a Unde9lui= Comunicaţi9o= Mirosuri, culori, materiale= Arătaţi, nu povestiţi=
E7auar% Actori, ver&ali'area scenei a a(utat reali'area ei $n partea a doua> Ver&ali'area a #ăcut ac"iunea mai
uşoară> Spectatori, a dat ver&ali'area pro#un'ime scenei> A avut mai multă via"ă dec%t de o&icei> Mai multă
implicare şi rela"ie> Actori, sunte"i de acord>
O"s%r7a'ii
8.artea  $i a(ută pe studen"i să se rupă de păreri şi atitudini preconcepute. ace vi'i&il progresul studen"ilor $n
$nvă"area interiori'ăriie/teriori'ării spa"iului scenic. 1acă studen"ii continuă să se g%ndească şi să răspundă
emo"ional la ac"iuni sau o&iecte, $ntoarce"ivă la e/erci"ii simple de spa"iu cu o&iecte. +)Joc cu mingea*,
)Conversa"ie şi ac"iune*, am&ele din cap.  şi )Repovestire adăug%nd culoare*, cap.V-
E.Cu e/cep"ia indica"iilor pe parcurs pentru unele e/erci"ii de oglindă şi de spa"iu, e/erci"iile de p%nă acum au
$ncercat să o&iective'e pe studentulactor, să8 #acă o parte din grup, din mediu şi din e/erci"iu  să cree'e
1o pierdere a sinelui. În acest e/erci"iu, readucem eul actorului, care devine conştient de el $nsuşi, ca parte
a mediului $ncon(urător. Acest lucru este #oarte important, deoarece actorul, ca #i %ucătorul unui %oc, tre$uie
să #tie &ntotdeauna unde se află &n relaţie cu ceea ce se &nt?mplă pe scenă.
D.;&serva"i a&sen"a completă a scenari'ării $n aceste scene, pe măsură ce apare adevărata improvi'a"ie.
4.6u este necesar ca #iecare detaliu al povestirii să se regăsească $n scena propriu'isă. Acest e/erci"iu
$m&ogă"eşte detaliul, c!iar dacă povestirea nu este urmată e/act.
7.Acest e/erci"iu tre&uie dat numai acelor studen"i care au devenit cu adevărat o$iectivi $n munca lor.
.@/erci"iul a #ost #ăcut cu succes, c!iar şi cu 'ece studen"i $ntro scenă.
.Această pro&lemă tre&uie tratată cu gri(ă, pentru a evita scenari'area. 1acă povestirea se re#eră mai mult la
ceea ce g%ndesc (ucătorii, dec%t la detalierea realită"ilor fi"ice din (urul lor, e/erci"iul poate deveni
)telenovelistic*.
.)Ver&ali'area Ondelui* este de real #olos, at%t $n timpul repeti"iilor $n teatrul de improvi'a"ie, c%nd detaliile
şi realitatea $şi pierd conturul, c%t şi $n repeti"iile teatrului tradi"ional.
A

C% %st% +in#((6 =nt-par% n%#un(s#ut$ Pun#t +% #(n#%ntrar% pe ce este dincolo.

>1oi (ucători decid un Onde, Cine, Ce simplu. A este pe scenă, 2 intră. A tre&uie să a#le unde a #ost 2 şi ce a
#ăcut, #ară ca 2 săi spună. @/emplu= Onde  su#ragerieP Cine  so" şi so"ieP Ce  so"ia $şi alege m%ncarea de
pe o masă, la o petrecere. Scena $ncepe cu so"ia care $şi toarnă ceva de &ăut şişi pune m%ncare. ntră so"ul
arăt%nd #oarte mul"umit, $şi scutură un #ir de pra# de pe !aină şi $şi aran(ea'ă părul pe drumul către so"ia lui.
Atunci, so"ia $ncepe să ac"ione'e $n legătură cu locul de unde vine so"ul şi cu ceea ce a #ăcut el acolo. 1C
ul este pe ce este dincolo.
In+i#a'ii p% par#urs !mplicaţi9vă &n realitatea scenică= 5xploraţi9o= Nu puneţi &ntre$ări=
E7auar% A presupus A ce sa $nt%mplat $n a#ara scenei sau acest lucru a #ost #i'icali'at de 2> Situa"ia sa
trans#ormat $ntro scenă sau sa terminat pur şi simplu, atunci c%nd A a a#lat ce a #ăcut 2> Actorii şiau
men"inut unctul de concentrare sau au (ucat> O"s%r7a'i% rin e/tinderea realită"ii din a#ara scenei, se
$m&ogă"eşte lucrul pe scenă. 1acă acest e/erci"iul este repetat dea lungul studiului, va creşte su&tilitatea
selec"iei.

C% %st% +in#((6 =nt-par% tr%#ut$ sau 7iit(ar%

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe ceea ce sa $nt%mplat sau se va $nt%mpla
dincolo.
>1oi actori decid Onde, Cine, Ce şi e/plorea'ă acest Ce. ie au #ăcut ceva $mpreună $nainte de a intra $n scenă,
#ie se pregătesc să #acă ceva dincolo. unctul lor comun de concentrare este pe ceea ce este dincolo, dar sunt
implica"i total $n Onde, Cine, Ce. Acest e/erci"iu ia s#%rşit c%nd ceea ce este dincolo este adus pe scenă.
@/emple= &anc!etul unei nun"i, o $nmorm%ntare, naşterea unui copil.
In+i#a'ii p% par#urs Păstraţi &ntre voi ceea ce este dincolo=
!mplicaţi9vă &n acţiunea scenică= 5xploraţi9o= !ntensifaţi9o=
E7auar% Ce era dincolo> Actori, aşa este> A"i #ăcut $n aşa #el ca
1Cul să lucre'e prin intermediul ac"iunii scenice>
O"s%r7a'ii
8.Acest e/erci"iu şi următorul nu tre&uie date p%nă ce raportarea la Onde şi rela"ia cu partenerul prin ac"iunea
scenică nu au devenit o a doua natură.
E.1acă studen"ii aduc pe scenă ceea ce este dincolo $nainte să $nceapă ac"iunea, opri"i pur şi simplu e/erci"iul şi
continua"i cu altă ec!ipă sau $ntoarce"ivă la el altădată.
D.iindcă ceea ce este dincolo este ştiut numai de actori, comunicarea nonver&ală va creşte treptat, iar rela"iile
personale se vor apro#unda.
A

C% %st% +in#((6 =nt-par% +in pr%3%nt

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe ceea ce se $nt%mplă dincolo.
X 1oi actori decid Onde, Cine, Ce. @i $şi #ac ac"iunea, $n timp ce dincolo are loc ceva care $i priveşte pe
am%ndoi, dar nu este discutat desc!is. 1e e/emplu= Onde  &irou. Cine  colegi, Ce  selectea'ă scrisorile.
Ce este dincolo  adunarea consiliului de administra"ie care discută reducerea personalului. Scena se termină
c%nd a#lăm ce se $nt%mplă dincolo.
In+i#a'ii p% par#urs Concentraţi9vă pe acţiune= Păstraţi P*C &ntre
voi= +i"icali"aţi, nu povestiţi=

O"s%r7a'iiCe era dincolo> Au păstrat 1C +ce este dincolo- $ntre ei>
E7auar%
8.1acă e/erci"iul este dat prea devreme, ceea ce este dincolo se de'văluie prea repede şi e/erci"iul se $nc!eie
rapid. e de altă parte, #ăcut de studen"i avansa"i care au $nvă"at cum lucrea'ă 1C pentru ei, e/erci"iul
poate dura mult, iar spectatorii vor #i total a&sor&i"i.
E.Acest e/erci"iu este o pro&lemă e/celentă pentru de'voltarea improvi'a"iei scenice.
Pr%(#upar% A
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe concentrarea totală asupra propriilor g%nduri $n timp ce #oloseşti o&iectele din
mediul apropiat $mpreună cu partenerul.
X 1oi actori, pre#era&il aşe'a"i $n acelaşi mediu apropiat. iecare este total preocupat de propriile sale g%nduri.
Onul din ei este mai vor&ăre" şi $şi $mpărtăşeşte preocuparea, celălalt este tăcut, pare că $l ascultă, dar se

g%ndeşte la altceva.
două prietene. Am%ndoi
Ce  iau lucrea'ă cu
masa $mpreună. A o&iectele din mediul
este preocupată apropiat.pe5xemplu
de pro&lema care o areOnde  restaurant.
cu prietenul ei şiCine 
ver&ali'ea'ă continuu pro&lema. 2 este preocupată de o pro&lemă personală care nu tre&uie men"ionată. @le
măn%ncă, $şi cer una alteia unele o&iecte, toarnă ceai, etc., $n timp ce sunt preocupate de g%ndurile lor. 2 $i
răspunde lui A numai atunci c%nd aude cu adevărat ceea ce $i spuneP totuşi, 2 nu $n"elege şi nu urmăreşte cei
spune A, #iind tot timpul preocupată de pro&lema ei.
In+i#a'ii p% par#urs Menţineţi acţiunea fluent intre voi= Păstraţi relaţia=
E7auar% Actori, va"i men"inut preocupările> Ac"iunea voastră a
avut #luen"ă> Spectatori, ce părere ave"i>
O"s%r7a'ii
8.Rela"ia se leagă numai $n momentele c%nd se $ntinde )o punte* $ntre ele, $n unele momente $nt%mplătoare,
c%nd 2 aude ceea ce $i spune A sau c%nd mediul apropiat le aduce $mpreună.
E.Variantă= $n timp ce A vor&eşte, 2 este preocupat de un o$iect, nu de un g%nd.
D.)reocuparea* este str%ns legată de )Argumentarea sus"inută* +cap. Vil- şi poate #i #olosită $n com&ina"ie cu
acest e/erci"iu.
R%!%#'ii +%spr% BPr%(#upar%
8. 1acă preocuparea este totală, Onde, Cine, Ce vor căpăta multă via"ă şi se va reali'a improvi'a"ia.
Scenari'area nu va mai #i
posi&ilă.
E.Scenele care se de'voltă din acest e/erci"iu capătă o realitate e/traordinară a detaliului. u&licul va şti totul
despre persona(e şi despre locul unde se găsesc, #ară nici un comentariu. iind un #ragment, #ară $nceput,
mi(loc sau s#%rşit, acest e/erci"iu produce o de'văluire organică a persona(elor, a rela"iilor dintre ele, a
&iogra#iei şi atitudinilor lor, #ară să #ie nevoie de in#orma"ii, #apte, poveste sau e/punere.
D.1eşi #oloseşte procedura )Argumentării sus"inute*, acest e/erci"iu nu cere neapărat vor&ire simultană din
partea (ucătorilor. Oneori pot vor&i $n acelaşi timp, alteori unul va vor&i, $n timp ce celălalt se g%ndeşte şi
lucrea'ă asupra ac"iunii.
4.Jucătorii nu sunt $n con#lict. Au decis $mpreună despre ce vor vor&i şi ce vor #ace. reocuparea lor di#erită
re'ultă numai din punctele lor de vedere, iar nu dintrun motiv de ceartă.
7.Acest e/erci"iu creea'ă scene &ogate şi de aceea este valoros $n de'voltarea materialului pentru scene de
 improvi'a"ie.
.1acă apare con#lictul, opri"i scena şi cere"i studen"ilor săşi revi'uiască su&iectul ales. 1acă su&iectul implică
un con#lict, trans#orma"i8 $ntrun punct de vedere.
.Ave"i gri(ă ca preocuparea din timpul scenei să nu devină rela"ia dintre actori.
.Asigura"ivă că studen"ii au o ac"iune #i'ică comună, care nu are nici o legătură cu punctul de vedere pe care $l
urmăreşte #iecare.
9.Re'isten"a la 1C se va mani#esta prin aceea că actorii #olosesc ac"iunea sau se #olosesc reciproc, $ntrun mod
care deplasea'ă preocuparea. Acest punct este greu de $n"eles, $n special pentru (ucătorii care re'istă la 1C
şi recurg la gaguri, glume şi te/te inutile pentru a #ace o scenă. Aceştia nu au )$ncredere $n sistem*.
80.1acă studen"iiactori nu pot re'olva această pro&lemă, $nseamnă că au nevoie să lucre'e mai mult asupra
etapelor anterioare. <re&uie re'olvate mai $nt%i toate e/erci"iile pentru )Ce este
dincolo* şi )Argumentarea sus"inută*.
88.Jucătorii nu tre&uie săşi răspundă unii altora, dec%t atunci c%nd o idee devine )tram&ulină*, ca $n
)Argumentare sus"inută*. Atunci, răspunsul devine organic, şi nu intelectual, şi este #oarte interesant de
o&servat.
8E.$n momentul c%nd preocuparea +ac"iunea mentală- $nlocuieşte ac"iunea, scena sa terminatP $n toate ca'urile,
acesta este s#%rşitul organic al scenei.
/v

=n#%put 1i s!r1it
+acest e/erci"iu accelerea'ă $n"elegerea Ondelui şi de'voltă scene  material pentru spectacolul de
improvi'a"ie.-

Part%a )
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe Onde, Cine, Ce.
>On singur actor sta&ileşte un Onde, Cine, Ce simplu şi apoi, ca de o&icei, #ace scena.
5xemplu actorul intră $n cameră, se uită $n (ur ca să #ie sigur că nimeni nu 8a vă'ut intr%nd şi este evident că
vrea să #acă ceva ce nar tre&ui. Se uită $n(ur. ;&servă un dulap. Se apropie de dulap, desc!ide c%teva sertare şi
răscoleşte lucrurile. Aleargă $napoi la uşă, ca să se asigure că nu vine nimeni. Revine la dulap. Scotoceşte $n alte
sertare, $n cele din urmă, găseşte ceea ce caută şi pune o&iectul $n &u'unarul !ainei. Aruncă o privire rapidă $n
oglindă, ca să se veri#ice. ese.

Part%a a I;a
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe construirea #iecărei &ucă"i din cadrul ac"iunii +$nceput şi S#%rşit-.
>Actorul tre&uie acum să $mpartă scena scurtă $ntro serie de #ragmente mai mici sau )&ucă"i*. iecare
#ragment tre&uie săşi ai&ă propriul său $nceput şi s#%rşit. Actorul tre&uie să anun"e )$nceput5* la $nceputul
#iecărui #ragment şi )S#%rşit*5 C%nd se termină. @ tre&uie să construiască şi să intensi#ice #iecare
#ragment, unul după altul. @/plica"i mai clar #olosind imaginea )urcării unor trepte*. 5xemplu
On actor intră +$nceput- Se opreşte să vadă dacă nu e nimeni $năuntru şi apoi $nc!ide uşa +S#%rşit-.
+$nceput- Se uită $n(ur, descoperă dulapul şi merge spre el. +S#%rşit-, +$nceput- 1esc!ide vreo două sertare,
răscoleşte lucrurile, i se pare că aude ceva, $nc!ide repede sertarele şi merge la uşă să asculte. +S#%rşit-,
+$nceput- Se uită $napoi la dulap, se apropie din nou de el. +S#%rşit-, +$nceput- 1esc!ide alte sertare, găseşte
o&iectul
oglindă şicăutat. +S#%rşit-,
$şi $ndreaptă +$nceput- riveşte
$m&răcămintea, apoio&iectul
iese din şil &agă+S#%rşit-.
cameră $n &u'unarul !ainei. +S#%rşit-, +$nceput- Se uită $n
In+i#a'ii p% par#urs *aţi mai multă energie fragmentului următor= Construiţi următorul fragment mai
intens= Atacaţi 1&nceputul mai energic vocal=

Part%a a LII;a
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a #ace scena c%t se poate de rapid păstr%ndui toate detaliile.
X Actorul #ace scena ca $n artea , #ară a spune )$nceput* şi )S#%rşit*, ci #ăc%nd totul c%t se poate de repede şi
 respect%nd toate detaliile.
E7auar%a se #ace numai la artea I şi a Ia= Actori, care scenă a #ost mai reală pentru voi> Spectatori, pentru
voi ce scenă a prins via"ă +a e/istat $n spa"iu-> O"s%r7a'ii
8. $n aproape toate ca'urile, vom a#la că scena #inală a #ost mai vie at%t pentru actor, c%t şi pentru pu&lic. Asta
pentru că actorul tinde să a&orde'e )$n general* prima scenă sau să se implice su&iectiv, #olosind mai mult
inven"ia dec%t crea"ia. )$nceputul* şi )S#%rşitul* lau #or"at pe actor să #acă o detaliere o&iectivă a o&iectelor,
+ca şi $n )$nceput şi S#%rşit cu o&iecte* şi $n )6emişcare*, $n acest e/erci"iu detaliul reiese pentru că
momentul de pau'ă necesar )opreşte timpul* pentru un moment, ast#el $nc%t vedem ac"iunea.- Scena rapidă
a avut de c%ştigat din detalierea creată de )$nceput* şi )S#%rşit* şi din #aptul că studentul nu a avut timp să
rememore'e detaliile pe care )$nceput* şi )S#%rşit* lea creat, ci a luat contact direct cu Onde, Cine, Ce, a
#ost pre'ent $n momentul pre'ent.
E.)$nceput* şi )S#%rşit* poate #i un moment pe scenă ca, de pildă, strecurarea unui o&iect $n &u'unarP sau poate
#i o serie de ac"iuni ca $nc!iderea uşii, traversarea camerei şi desc!iderea dulapului.
D.Acest e/erci"iu este #oarte util pentru cei interesa"i de regie, deoarece dă regi'orului o $mpăr"ire detaliată a
ceea ce tre&uie să reiasă din $ntreaga scenă  $i dă segmentele scenei, ast#el $nc%t ştie $ncotro se $ndreaptă
#iecare persona(. @ste, de asemenea, util pentru actorii teatrului de improvi'a"ie, c%nd sunt alcătuite scenele
pentru spectacol.
4.ute"i #olosi accelerarea scenelor, #ără )$nceput* şi )S#%rşit*, c%t de des dori"i. Acest procedeu $nlătură
)generali'ările* dintro scenă şi $i dă via"ă.
7.)$nceput şi s#%rşit* este o metodă de descoperire a esen"ei scenei, #ără interven"ia cere&rală +partea st%ngă a
creierului-.

R%!%#'i%
+entru studen"i #oarte avansa"i. Acest e/erci"iu #ace parte din grupul
)Ce este dincolo>* şi )reocupare* pentru avansa"i.-
Pun#t +% #(n#%ntrar% asupra $nt%mplării trecute.
X On singur student. Ca şi $n )Ce este dincolo*, el alege două serii de circumstan"e. On Onde, Cine, Ce pentru
mediul $ncon(urător şi pentru ac"iunea de pe scenăP al doilea este Onde, Cine, Ceul unei $nt%mplări trecute
din via"a actorului.

5xemplu
e scenă= Onde  o odaie sărăcăcioasă
Cine  un &ătr%n de 7 ani Ce  lucrea'ă asupra colec"iei sale de tim&re.
int%mplarea trecută= Onde  la serviciu
Cine  colegii de &irou Ce  petrecerea dată cu oca'ia pensionării. In+i#a'ii% p% par#urs tre&uie să8 a(ute
să se concentre'e sen'orial asupra $nt%mplării trecute= Concentrea"ă9te asupra o$iectelor din int?mplarea
trecută= e"i spaţiul= Cu ce sunt &m$răcaţi cei din %urD (Lontinuă9ţi acţiunea= Nu ne povesti &nt?mplarea trecută
9 las9o să reiasă= O"s%r7a'ii
8.C%nd g%ndurile la care re#lectea'ă actorul sunt vi'i&ile pu&licului, scena sa terminat. Această pro&lemă
produce un (oc şi un material scenic su&til şi interesant.
E.1acă scena devine emo"ională sau ia #orma unei povestiri despre $nt%mplarea trecută, $nseamnă că e/erci"iul a
#ost dat prea devreme. 1a"i un pas $napoi şi relua"i e/erci"ii mai simple.

E&%r#i'ii supi-%ntar% p%ntru r%3(7ar%a +% pr("%-%

pri7in+ Un+%;%
@/erci"iile următoare sunt pro&leme $n plus ce pot #i date $n timpul perioadei de antrenament pentru Onde.
În timpul acestor ateliere, studen"ii pot continua să desene'e sc!i"ele spa"iului.
Un+% sp%#i!i#
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe #i'icali'area Ondelui speci#ic prin #olosirea o&iectelor #i'ice.
X @c!ipe de doi sau mai mul"i studen"i primesc acelaşi Onde general +cameră de !otel, &irou, clasă, etc.-.
iecare ec!ipă tre&uie să de'volte spa"iul mai speci#ic, după ce au ales Cine şi Ce. On Onde mai speci#ic ar
#i= o cameră de !otel din aris, un &irou de spital, o clasă $n (unglă.
E7auar% ;&iectele special alese au creat un decor distinct şi recognosci&il sau a #ost nevoie să ne spună unde
se a#lau> @ste posi&il să arătăm di#erite variante ale unui Onde numai prin o&iecte> O"s%r7a'ii
8.1acă este re'olvată, pro&lema va da di#erite ritmuri $n #unc"ie de tipul de Onde speci#ic ales. 2iroul unui
agent de &ursă căruia $i merge #a/ul $ncontinuu va #$ #oarte di#erit de #or#ota silen"ioasă a unui coridor de
spitalP o clasă $n (unglă va #i cu totul di#erită #a"ă de o clasă dintro şcoală pu&lică modernă dintrun oraş.
E.$ncura(a"ii pe actori să aleagă locuri neo&işnuite, c!iar nerealiste +un &irou $n Rai, un !otel $n (unglă-. 6u le
va #i greu, dacă au #ăcut )Jocul de cuvinte*.
D.olosi"i )Onde cu a(utor* şi )Onde cu o&stacol* atunci c%nd (ocul are nevoie de a(utorul pro#esorului.

Ga%ria +% art$
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe #i'icali'area caracteristicilor #i'ice +$nalt, gras, pitic-.
X Onde= o galerie de artă sau un mu'eu. Cine= va #i de'voltat $n e/erci"iu. Ce= vi'itare.
@/erci"iul este #ăcut de ec!ipe de doi. A stă pe un scaun $n scenă. 2 intră şi vi'itea'ă e/po'i"ia. 2 decide cum
arată A şi tre&uie săi arate cumva lui A acest lucru. C%nd A a a#lat cum arată $şi asumă calită"ile date de 2, se
ridică, merge să vadă e/po'i"ia şi apoi iese. O"s%r7a'ii
8.Sar putea să #ie un e/erci"iu greu şi nu va #i re'olvat de to"i studen"ii de la $nceput. ;ricum, studen"ii $l vor
găsi #oarte interesant. Cel mai important lucru este acela că cere o o&serva"ie #oarte atentă a partenerului.
E.ro#esorul poate sugera elevilor c!iar să e/agere'e +de e/emplu=
$nalt de D m, picioare imense, uşor ca un &alon, etc.-. 6u da"i e/emplele $nainte.

@i3i#ai3ar%a Cin%;ui prin !((sir%a unui ("i%#t

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a arăta Cine #olosind un o&iect.
V 1oi studen"i sta&ilesc o&iectul care va arăta cine sunt. @i #olosesc
o&iectul $ntro ac"iune. 5xemplu Cine  doi #i'icieni. ;&iectul  o ta&lă. A şi 2 stau $n linişte şi privesc ceva
care se a#lă la mică distan"ă de ei. A se ridică şi merge spre ta&lă, ia creta şi scrie o serie de numere  $n mod
evident o ecua"ie. 2 $l priveşte c%nd scrie, mormăie ceva şi dă din cap nemul"umit. A se uită $ntre&ător la el. 2
se concentrea'ă pe ecua"ie, apoi se ridică, se duce la ta&lă şi scrie o altă ecua"ie. 2 se $ntoarce spre A $ntre&ător.
A= )Ai dreptate, asta e solu"ia*5 E7auar% 6eau arătat sau neau povestit>
O"s%r7a'i% indica"i continuu= Arătaţi, nu povestiţi= Acţionaţi, nu reacţionaţi=

Un+% #u pi%s% +% +%#(r

Pun#t +% #(n#%ntrar% a lăsa o&iectele +piesele de decor- să cree'e scena.
X 1oi sau mai mul"i actori. <uturor ec!ipelor li se dă o listă identică
de o&iecte de decor şi recu'ită. Se decid Onde, Cine, Ce. 5xemplu o listă tipică de o&iecte de decor şi recu'ită
poate #i= o #ereastră spre o scară de incendiu o uşă de &aie o uşă e/terioară o #ereastră spre stradă un pat
pliant un #rigider pa!are, ca#etieră, etc.
un dulap de căr"i un şi#onier unudouă scaune #otogra#ii
E7auar% Au scris un scenariu $n (urul acestor o&iecte sau o&iectele au creat scena> C%t de di#erite erau scenele
una #a"ă de alta> ereastra spre scara de incendiu a adus o nouă perspectivă sau era doar un o&iect de recu'ită>
O"s%r7a'ii
8.6u evalua"i p%nă c%nd nau lucrat toate ec!ipele.
E.Acest e/erci"iu $l a(ută pe pro#esor săşi dea seama dacă actorii au $nceput să $n"eleagă indica"ia )ăsa"i Onde
 le să cree'e scena*. 1acă ei impun o scenă o&iectelor, $n loc să lase o&iectele să cree'e scena, $nseamnă că
nu au $n"eles $ncă cum lucrea'ă 1C.

Un+% ; t%-$ p%ntru a#as$

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe orice dialog şi ac"iune care apar din contactul #i'ic cu o&iectele.
X iecare student #ace acasă o sc!i"ă a spa"iului, concentr%nduse pe Onde, şi studia'ă cum ar putea #i utili'ată
de persona(e. 1esenea'ă sc!i"a pentru două persona(e, $ntro scenă de ED minute şi apoi scrie un scenariu,
sta&ilind persona(ele şi ac"iunea, $n #unc"ie de Onde. Studen"ii aduc sc!i"ele şi scenariile $n clasă, iar mem&rii
grupului le #olosesc. 5xemplu Onde  camera de 'i. Cine  &ăiat şi #ată. Ce  studia'ă. 2ăiatul +1C asupra
&iroului- scrie la &irou +#oloseşte &iroul, pi/ul, etc.-. ata +1C pe uşă- &ate la uşă +utili'ea'ă uşa-. 2ăiatul
+1C pe uşă- se duce şi o desc!ide +utili'ea'ă uşa-. @tc. E7auar% Ac"iunea a apărut din Onde sau era impusă
Ondelui> O"s%r7a'ii
8. Studentul tre&uie să se concentre'e $nt%i pe o&iecte. Această concentrare va genera o ac"iune cu o&iectul
respectiv.
>. Acest e/erci"iu poate #i #ăcut $ntrun singur atelier. @c!ipe de c%te doi pot să8 ela&ore'e pe !%rtie şi apoi să
meargă şi să #acă scena.

n+% a"stra#t A
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a permite Onde, Cine, Ce să re'ulte din

aşe'area elementelor
r C%"iva studen"i de decor.
aran(ea'ă scena cu cortina trasă. nten"ia este de a crea o mi'anscenă, care nu este o
repre'entare e/actă a unui loc anume. @i pot #olosi cu&uri, piese de costum, o&iecte ciudate şi e#ecte de
lumină neo&işnuite. C%nd termină, se ridică cortina şi un alt (ucător tre&uie să intre $n scenă şi să răm%nă
c%tva timp $n linişte, să nu #acă nici o ac"iune p%nă c%nd punerea $n scenă nu8 inspiră să #acă ceva anume.
In+i#a'ii p% par#urs Nu forţa= Ai tot timpul= Nu vor$i=
E7auar% unerea $n scenă a creat Onde, Cine, Ce sau actorul lea
impus>
O"s%r7a'ii
8.iesele de decor reale şi lumina sunt esen"iale pentru reuşita acestui e/erci"iu, deoarece stimulea'ă percep"ia,
atmos#era şi ac"iunea.

E.1eseori gra&aaşa.
se $nt%mple de a #ace ceva $l #ace pe student să ini"ie'e scena $nainte de $nceputul ei #iresc. Ave"i gri(ă să nu
D.On alt actor poate #i trimis $n scenă, după ce ac"iunea a $nceput. @l nu tre&uie să impună o stare din a#ară, ci să
vină pur şi simplu pe scenă şi să aştepte ca ini"iatorul scenei săi arate direc"ia. Actorul de pe scenă poate
c!ema al"i colegi care, &ine$n"eles, tre&uie să se integre'e $n atmos#era scenei.
4.@/erci"iul este similar cu )ncursiuni $n intuitiv* +cap. V-.

Un+% a"stra#t /
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe aşe'area o&iectelor de decor şi pe a le
permite să lucre'e pentru actor.
F A grupea'ă o serie de o&iecte, ca de pildă scaune, com&ina"ii de
scaune, mese,
unul dintre rameşide#ace
ei intră #erestre, etc.,sugerată
o ac"iune care sugerea'ă o anumită
de acestea. activitate.
E7auar% Studen"iispectatori
Studen"ii o&servăsăo&iectele,
au permis )decorului* lucre'e
pentru ei sau iau impus un scenariu> Cel care a aran(at decorul a avut o poveste $n minte> ; scenă> On scop
precis>
O"s%r7a'i% Această pro&lemă cere utili'area ma/imă a pieselor de decor, recu'ită şi a luminii. Cel care
aran(ea'ă scena nu tre&uie să ai&ă $n minte o poveste, ci tre&uie să lase )via"a o&iectului* să sugere'e modurile
de grupare.
@i3i#ai3ar%a Un+%;ui !$r$ ("i%#t%
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe #olosirea aparatului sen'orial şisau a rela"iilor pentru a arăta Onde.
X 1oi actori tre&uie să #i'icali'e'e Ondele prin=
-a privi ceva +vă'-
-a au'i ceva +au'-
-prin rela"ii +Cine-
-prin e#ecte sonore
-prin e#ecte de lumină
-printro ac"iune
E7auar% Au #olosit o&iectele pentru a ne arăta> Au #ăcut un simplu e/erci"iu de vă', au', etc. +ca $n
);rientare*- sau neau arătat Onde> O"s%r7a'ii
8.Acest e/erci"iu va a(uta la $nlăturarea )c%r(elor* studentului timorat= #olosind o&iectele numai pentru a arăta
Onde.
E.Acest e/erci"iu poate părea similar cu cele date $n primele ateliere de ;rientare, dar aici 1C este asupra
Ondelui  o deose&ire su&tilă, dar importantă.
D.6u #olosi"i acest e/erci"iu p%nă c%nd )i'icali'area Ondelui prin Cine şi Ce* +ve'i mai (os, n.t.- nu a #ost
asumat.
4.Rela"iile $ntre persona(e cresc $n intensitate prin acest e/erci"iu.
7.Studen"ii avansa"i consideră această pro&lemă o provocare #oarte
interesantă, de aceea $i pute"i consacra multe ateliere, #olosind toate metodele de a #i'icali'a Ondele.
Tri-it%r%a #ui7a p% s#%n$
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe de'voltarea şisau $nc!eierea unei $nt%mplări +scene-.
>1oi studen"i decid Onde, Cine, Ce şi $ncep scena. Al"ii vor intra $n scenă $n timpul ac"iunii, dacă pre'en"a lor
poate de'volta sau #inali'a scena.
In+i#a'ii p% par#urs 5xplorea"ă acea acţiune= !ntensifică acel sentiment= Acceptă noul partener= !ntră numai
dacă e nevoie= !ntră să de"volţi= 5xplorea"ă #i intensifică=
E7auar% Studen"ii care au intrat $n scenă, au a(utat la de'voltarea sa> Studentul a intrat c%nd era nevoie de el>
arteneri, ce părere ave"i> 1ar voi, spectatori> O"s%r7a'ii
8.Acest e/erci"iu este util atunci c%nd un grup de actori preiau sugestiile date de pu&lic. Acest lucru $i animă pe
to"i să intre +c%nd e nevoie- pentru a a(uta la de'voltareaterminarea scenei +c%nd se $mpotmoleşte-. 1eşi $n
spectacol nu se poate striga )On minut*, totuşi acest e/erci"iu serveşte aceluiaşi scop.
E.Acest e/erci"iu seamănă cu )Joc de locali'are*, dar este mai avansat prin #aptul că (ucătorii intră $n scenă
numai dacă pot a(uta la de'voltarea sau la terminarea ei.
D.Variantă= un student sau pro#esorul anun"ă )$ng!ea"ă5*, moment $n care cei de pe scenă $ng!ea"ă şi un student
atinge pe altul +ca la leapşa, n.t.- sau intră ca un Cine de#init.

S#%n$ #(n#is$
Pun#t +% #(n#%ntrar% a arăta Cine şi Ce prin #olosirea Ondelui.
>On singur (ucător decide Onde, Cine, Ce şi (oacă scena. O"s%r7a'i% Variantă= momentul unei deci'ii $n
via"a persona(ului.

5xemple a merge sau nu la un a'il de săraciP a renun"a sau nu la un copilP a te sinucide sau nu.

@i3i#ai3ar%a Un+%;ui prin Cin% 1i C%

Pun#t +% #(n#%ntrar% a arăta Onde prin #olosirea Cinelui şi Ceului.
X 1oi sau mai mul"i studen"i decid Onde, Cine, Ce. 5xemplu Onde  un or#elinatP Cine  o #eti"ă şi un
&ăr&atP Ce  un nou părinte ia o #eti"ă. $n acest ca', $ntregul sens al or#elinatului sa desprins clar.
E7auar% i'icali'area Ondelui prin Cine intensi#ică rela"iile> @ste
posi&il a arăta Onde prin Cine>
O"s%r7a'ii
8.Studentulactor nu tre&uie să spună niciodată unde se a#lă.
E.Acest e/erci"iu este util pentru intensi#icarea rela"iilor.

Un+% !$r$ -ini

X Se (oacă la #el ca şi )Ac"iune #ară m%ini* +cap. -.
ute"i o&serva care studen"i nu sunt dependen"i de pro#esor căci reuşesc, #ară să li se spună, să ac"ione'e
(usti#icat #ară m%ini. 1e pildă, $ntrun dormitor, studenta poate avea lac proaspăt pe ung!ii şi de aceea desc!ide
şi $nc!ide sertare şi uşi cu picioarele, coatele, umerii.
On student care se &ucură de o plim&are $n parc poate merge cu m%inile $n &u'unare şi poate lovi o piatră, poate
lăsa ramurile copacilor săi atingă umerii, poate săşi $ngroape #a"a $n #lori. Cei care nu (usti#ică ne#olosirea
m%inilor se vor concentra asupra m%inilor, $n loc să #olosească o&iectele pentru a arăta locul ac"iunii, ceea ce
sc!im&ă radical pro&lema. ăsa"ii pe studen"i să descopere singuri acest lucru.

Capit(u V ACŢIUNEA CU TOT CORPUL

Conştienti'area de către actor a #aptului că este un organism unitar, are loc atunci c%nd $ntregul său trup, din
cap p%năn picioare, #unc"ionea'ă unitar prin reac"iile sale vitale, +ve'i introducerea de la capitolul Q-. $ntregul
său trup este un ve!icul al e/presiei şi tre&uie să se de'volte ca un instrument sensi&il pentru percep"ie, contact
şi comunicare. ndica"ia ) e"i cu cotul= este un mod de a8 a(uta pe studentulactor săşi depăşească conceptul
cere&ral al unui sentimental unei sen'a"ii şi să8 repună acolo unde $i este locul  $n organismul total. 1e #apt,
tre&uie să pl%ngem cu stomacul şi să digerăm cu oc!ii.
Acest capitol con"ine e/erci"ii care $l a(ută pe studentulactor să #i'icali'e'e, pentru el $nsuşi, indica"iile pe
parcurs
m?ncarea#olosite
p?nă $n timpul degetelor
&n v?rful studiului= de
-imte furia la $a"a spatelui= Au"i sunetul cu v?rful degetelor= ustă
la picioare=
<otuşi, ideal ar #i ca toate atelierele de arta actorului să #ie completate cu e/erci"ii de mişcare, conduse de un
specialist. 6e re#erim la pro#esorii avangardişti şi la cei care cercetea'ă pro&lemele de mişcare $n rela"ie cu
mediul $ncon(urător. Aceştia au $n"eles că o totală li&ertate corporală, iar nu controlul corporal, este ceea ce ne
tre&uie pentru ca gra"ia #irească să apară, $n opo'i"ie cu mişcarea arti#icială.
E0ERCIŢII PENTRU PĂRŢI ALE CORPULUI

Nu-ai t$pi 1i 4a-"%

Aceste e/erci"ii sunt menite să de'volte o #olosire mai organică a tălpilor şi a gam&elor şi să8 ducă pe
studentulactor la conştienti'area #aptului că acestea sunt păr"i integrante ale corpului. entru aceste e/erci"ii
este
#olosinecesară
o p%n'ăoridicată
cortină,laridicată
nivelule/act at%t c%t să
genunc!ilor. arate tălpilecăşipartea
Asigura"ivă gam&ele actorilor.
de sus 1acăeste
a trupului nu ascunsă.
avem cortină, putem

Part%a I
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a arăta Cine şi Ce sau o stare emo"ională, numai cu a(utorul tălpilor şi gam&elor.
X e r%nd, (ucătorii arată +nu vor&esc-, #olosinduşi numai tălpile şi gam&ele, Cine, Ce sau o stare emo"ională
+neră&dare, triste"e, etc.-. Cere"i studen"ilor să lucre'e descul"i atunci c%nd e posi&il. ?tiind că le sunt e/puse
picioarele, vor lucra mai &ine. In+i#a'ii p% par#urs Arată9ne Cine e#ti cu degetele de la picioare= Pune toată
energia &n picioare= Nu9ţi vedem faţa= Pune9ţi sentimentele &n picioare=
E7auar% Ce stare vi sa comunicat> Ce #ăcea actorul> icioarele sale au #i'icali'at sau au povestit>
@/presivitatea ar #i putut #i mai puternică> Mai variată> O"s%r7a'ii
8.Acest e/erci"iu, ca şi altele care i'olea'ă păr"i ale trupului, $i a(ută pe studen"i să #i'icali'e'e indica"iile
#olosite $n multe (ocuri teatrale= -imte furia la $a"a spatelui= Au"i sunetul cu v?rful degetelor= ustă
m?ncarea p?nă &n v?rful degetelor de la picioare=
E.ndica"ia e"i cu degetele, de e/emplu, $i a(ută pe actori să depăşească conceptele cere&rale despre sentimente
şi le redă $ntregului organism.
Part%a a I;a
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe comunicarea numai cu tălpile şi gam&ele. V Ca mai sus, sunt vi'i&ile numai tălpile
şi gam&ele. 1oi (ucători decid Onde, Cine, Ce. 6u se #oloseşte nici un dialog. 6umai tălpile şi gam&ele tre&uie
să comunice rela"ii, sentimente, Onde, etc. 5xemple tineri $ndrăgosti"i pe o &ancă $n parcP două persoane
urmăresc un #ilmP re#u'ul unui v%n'ător am&ulant venit la uşă. In+i#a'ii p% par#urs Arătaţi cu a%utorul
picioarelor= Amplificaţi= E7auar% Cine erau> Onde erau> C%"i ani aveau> A #ost clară comunicarea> A e/istat
diversitate $n mişcare> O"s%r7a'ii
8.1upă ce pro&lema se re'olvă $n doi, numărul de (ucători poate creşte.
E.;&serva"i cum lucrea'ă de acum $nainte studen"ii, pentru a vedea c%t de mult au asimilat. icioarele lor sunt
mai active> Oşile se $nc!id cu picioarele> Sunt #olosite mai mult picioarele $ntro scenă $n care actorul
meditea'ă sau e nervos> icioarele au căpătat via"ă> <rupul actorilor, din cap p%năn picioare, are mai multă
energie> icioarele au spus o povesteP scena a evoluat>

Nu-ai -ini
Mul"i actori care $şi #olosesc m%inile $mpreună cu #e"ele şi vocile le uită adevărata valoare. Onii le leagănă
ca pe nişte saci cu nisip, gesticulea'ă ca &ucătarii #rance'i sau le #olosesc numai pentru a "ine "igările. ?i,
&ine$n"eles, actorii imaturi $şi #olosesc m%inile pentru a accentua #iecare cuv%nt  o utili'are neinteresantă a unei
energii importante. $n e/erci"iul care urmea'ă, studentulactor $nva"ă să #i'icali'e'e rela"iile cu a(utorul
m%inilor.
regătinduse pentru acest e/erci"iu, pro#esorul caută o scenă mică, ca de teatru de marionete, care să
ascundă vederii corpurile actorilor. Se poate #olosi şi o masă dreptung!iulară acoperită $n partea de sus cu o
p%n'ă. Spa"iul miniatural de (oc poate #i iluminat. ot #i #olosite, dar nu neapărat, şi o&iecte mici de recu'ită.
Pun#t +% #(n#%ntrar% a arăta Onde, Cine, Ce numai prin #olosirea m%inilor.
X @c!ipe de doi decid Onde, Cine, Ce. 6u se #olosesc alte păr"i ale
corpului, $n a#ară de m%ini şi ante&ra"eP nu se #oloseşte vor&irea. 5xemplul /
a $nceput am vă'ut nişte m%ini scriind ceva pe o &ucată de !%rtie. @le au dat !%rtia la o parte şi au #ăcut un gest
către cineva din a#ara scenei, să vină şi să stea de cealaltă parte a &iroului. A intrat a doua perec!e de m%ini. @le
erau $ncordate şi păreau noduroase şi tremurătoare, de parcă apar"ineau unui paralitic. @le $ncercau să se
ascundă, să devină calme. rima perec!e de m%ini lea liniştit cu &l%nde"e şi a pre'entat !%rtia m%inilor
parali'ate ca să o semne'e. ea dat şi un pi/ pe care acestea lau apucat cu mare di#icultate. $n timp ce m%inile
parali'ate luptau să semne'e !%rtia, cele dint%i #ăceau gesturi liniştitoare, m%ng%ietoare, prietenoase. Scena a
mers aşa c%tva timpP toată aten"ia noastră #iind concentrată numai asupra m%inilor, scena a devenit emo"ionantă
şi #oarte interesantă. 5xemplul >
Onde  un con#esional, Cine  un preot şi un criminal, Ce  criminalul se spovedeşte preotului.
In+i#a'ii p% par#urs R?"i cu degetele= Ridică m?inile, nu umerii= Adu9ţi aminte că nu9ţi putem vedea faţa=
Pune9ţi toată energia &n v?rful degetelor=
E7auar% ve'i evaluarea )@/erci"iului pentru spate*. Su&linia"i studen"ilorspectatori= Au comunicat rela"iile>
Actorilor= a"i plănuit o poveste> O"s%r7a'ii
8.Acest e/erci"iu, ca şi cel pentru picioare, poate #i #ăcut de un singur actor. @i tre&uie să arate Cine sunt şi Ce
#ac, precum şi starea $n care se a#lă  durere, de e/emplu.
E.a $nceput, studen"ii vor avea o tendin"ă puternică de aşi #olosi #e"ele sau alte păr"i ale corpului, care sunt, de
 #apt, invi'i&ile pentru spectatori. 1acă ei re'olvă pro&lema de a arăta Onde, Cine
şi Ce cu a(utorul m%inilor, $şi vor de'volta $n cur%nd articula"iile degetelor.
D.@vita"i $ntotdeauna discutarea #olosirii e/agerate a m%inilor. @ste mai util să li se vor&ească despre energie,
dacă studen"ii au $nceput să g%ndească $n această terminologie= $n loc să le spună să nuşi #olosească
m%inile, pro#esorul le poate sugera că energia m%inilor poate #i canali'ată $n altă parte. 1e cele mai multe
ori $nsă, nici nu este nevoie ca lucrul acesta să #ie pomenit.
4.@/erci"iile pentru degete sunt utile pentru de'voltarea m%inilor.
7.<endin"a de a plănui o poveste este puternică $n acest e/erci"iu. 1e aceea, li se va reaminti din nou studen"ilor
să lase 1Cul să lucre'e pentru ei.

E&%r#i'iu p%ntru spat%

Pun#t +% #(n#%ntrar% a #olosi spatele pentru a #i'icali'a ac"iunea interioară.
X ;rice număr de (ucători.
rin acest e/erci"iu, studen"iiactori $şi vor da seama că indica"ia )6u sta"i cu spatele la pu&lic* este #olosită
doar ca un semnal de pierdere a comunicării cu pu&licul. Actorii $nva"ă să comunice #ără a(utorul dialogului sau
al e/presiei #aciale  pe scurt, să comunice cu corpul. Eerciţiu 'reliinar: Cere"i ca doi studen"i să vină $n #a"a
clasei. Onul tre&uie să stea cu #a"a la pu&lic, celălalt cu spatele. Spectatorii tre&uie să #acă o listă cu păr"ile
corpului #iecărui actor, păr"i care pot #i utili'ate pentru comunicare. a numirea lor, actorul respectiv tre&uie să
le pună $n mişcare.

Pri1ire din (aţ/

9.1in"i
80.Omeri
88.<orace care se dilată
8E.alme şi &ra"e
8D.Stomac mo&il
8.runte mo&ilă
E.Spr%ncene mo&ile
D.;c!i mo&ili
4.;&ra(i mo&ili
7.6as mo&il

Capit(u VI

PLASAREA NON;REGIZORALĂ >N SCENĂ

PRINCIPII @UNDAMENTALE
Onul din semnele distinctive ale unui actor e/perimentat este mişcarea lui scenică #irească şi cu scop.
Mişcarea scenică sau lasarea $n scenă tre&uie $n"eleasă corect. ro#esorulregi'or nu tre&uie să in#luen"e'e prea
mult locul unde stă actorul sau #elul cum intră şi iese din scenă, dec%t $n ca'ul $n care po'i"ia accentuea'ă sau
slă&eşte rela"iile, caracteri'area, atmos#era.
lasarea $n scenă tre&uie să #acilite'e mişcarea, să accentue'e şi să intensi#ice g%ndirea şi ac"iunea şi să
$ntărească rela"iile. @a poate #i #olosită sim&olic sau vi'ual, pentru a su&linia con#lictul, rela"iile şi atmos#era.
@c!ili&rea'ă ac"iunea şi ec!ili&rea'ă decorul. @ste actorul $n spa"iul scenic, mişc%nduse pe #undalul şi
atmos#era create de costume şi decor. 5ste motivarea ta$loului scenic.
 lasarea $n scenă tre&uie $n"eleasă $n acest mod. Actorul tre&uie să $nve"e să ia $n considerare cerin"ele
scenei. Ca un (ucător de #ot&al &ine antrenat, el tre&uie să #ie $ntotdeauna atent unde poate ateri'a mingea la un
moment dat şi, $n timp ce se mişcă pe scenă, tre&uie să #ie conştient de pre'en"a colegilor săi, ca şi de locul şi
rolul lor $n mediul $ncon(urător total. Actorul tre&uie să devină at%t de sensi&il la plasarea $n scenă, $nc%t să
men"ină ta&loul scenic interesant şi vi'i&ilitatea clară $n orice moment.
În teatrul tradi"ional, plasarea $n scenă nu tre&uie niciodată să deran(e'e sau să pară o lec"ie $nvă"ată. Actorul
nu tre&uie să se mişte de la canapea la scaun sau la uşă ca un dansator prost care şia memorat paşii. lasarea
prematură $n scenă, impusă ar&itrar unor actori #ară e/perien"ă, creea'ă o rigiditate neplăcută şi $i #ace
incapa&ili să $nt%mpine momentele de cri'ă din timpul spectacolelor. Actorii antrena"i $n plasarea non
regi'orală $n scenă aplică e/traordinar temele regi'orale, mişc%nduse pe scenă $ntotdeauna conştien"i de locul
lor $n $ntreg. lasarea nonregi'orală $n scenă de'voltă capacitatea de selec"ie spontană şi capacitatea de a #ace
#a"ă tuturor cri'elor.
$n teatrul de improvi'a"ie, necesitatea de a $n"elege acest su&iect este evidentă. a #el ca şi $n ca'ul altor
conven"ii scenice, studen"ii actori tre&uie săşi $nsuşească această capacitate, p%nă c%nd devine intuitivă sau o a
doua natură. lasarea spontană pare că a #ost atent repetată, atunci c%nd actorii improvi'ea'ă cu adevărat.
lasarea nonregi'orală creea'ă $ntre actor şi regi'or aceleaşi rela"ii pe care ei tre&uie să le ai&ă c%nd
de'voltă scene pentru teatrul de improvi'a"ie. @ste )dă şi preia* $ntre actor şi regi'or. 1eoarece regi'oail are un
mod di#erit de a privi şi poate vedea din punctul de vedere al spectatorului, el poate +o&serv%nd ceea ce a creat
spontan actorul- să aleagă ceea ce corespunde cel mai &ine unei scene şi să transmită $napoi actorului. $n #elul
acesta, regi'orul selec"ionea'ă, respinge, adaugă la ac"iune ceea ce crede că e mai &ine, a(utat şi de sugestiile
dramaturgului. Ast#el, actorii şi regi'orul lucrea'ă ca un tot unitar, $ntărind piesa #inită cu totalitatea energiei lor
creatoare individuale.
Capacitatea cresc%ndă de a vedea scena din punctul de vedere al spectatorului $n timp ce se a#lă pe scenă, $i
determină actorului conştienti'area ac"iunii $n rela"ie cu ceilal"i şi devine ast#el un pas mare către autoidentitate,
care $l #ereşte de e#ectele negative ale egocentrismului şi e/!i&i"ionismului.

Acţiunea ;cenic/

Ac"iunea scenică este str%ns legată de lasarea $n scenă, se de'voltă m%nă $n m%nă. Cel mai e/perimentat
regi'or sau actor nu poate găsi $ntotdeauna cere&ral o ac"iune scenică interesantă. Ca şi
lasarea $n scenă, ac"iunea tre&uie să pară spontană. Acest lucru se poate $nt%mpla numai c%nd se de'voltă din
rela"iile scenice. Ac"iunea scenică nu tre&uie să #ie doar o activitate care săi "ină ocupa"i pe actori. e l%ngă
metoda evidentă de adoptare a ac"iunii sugerate $n scenariu, regi'orul teatrului tradi"ional va vedea că #olosirea
e/erci"iilor care urmea'ă creea'ă mult mai multă ac"iune dec%t ar putea găsi regi'orul sau actorul după multe
ore de muncă asupra scenariului.

Counicarea cu 'u5licul
ndica"iile !nclude pu$licul=, +ă9te au"it= şi Nu răsturna $arca= vor da studen"ilor receptivitate #a"ă de
plasarea $n scenă. <ermenul )plasare* ca atare va #i evitat $n ateliere pentru că poate deveni o etic!etă.
Comunicarea cu pu&licul, includerea sa $n (oc, tre&uie să devină o pro&lemă personală pentru studentulactor.
Atunci c%nd este &ine $n"eleasă, termenul poate #i introdusP deşi, c!iar şi cu actorii pro#esionişti, !nclude
pu$licul= determină o reac"ie mai #irească dec%t un comentariu despre plasarea lor proastă $n scenă. Căci, uneori
este necesar să li se amintească şi actorilor pro#esionişti că se află pe scenă cu un scop.
Multe momente interesante apar c%nd actorii, $ncerc%nd să comunice ta&loul scenic, tre&uie săi active'e pe
ceilal"i actori. C%nd regi'orul dă indica"ia Comunică ta$loid scenic, el nu tre&uie niciodată să numească pe
actori. +iecare actor $n parte este răspun'ător pentru tot ce se $nt%mplă pe scenă. 1acă unii actori nu sunt
conştien"i de ta&loul scenic, al"i actori tre&uie săi mişte. 1acă acest lucru nu se poate #ace, atunci to"i tre&uie să
cree'e un nou ta&lou scenic $n (urul actorului nereceptiv. Această conştienti'are reciprocă dă #le/i&ilitate
scenei. $ntrun anumit sens, ori de c%te ori este necesar, #iecare actor $ndeplineşte rolul de regi'or sau su#leor.
 C%nd actorii lucrea'ă pentru scena integrală, ei nu pot #i dec%t recunoscători pentru un asemenea a(utor. 1e
pildă= situa"ia este un &irou. GoNard stă $n #a"a secretarei, ast#el $nc%t nu o putem vedea.
GoNard a uitat de plasare şi nu reac"ionea'ă la indica"ia Comunică ta$loul scenic= Atunci, secretara spune
simplu )Vrei să iei loc>*, sau )Vrei să vii pu"in $ncoace>*, sau $l mişcă pur şi simplu #i'ic, sau, dacă nici de data
aceasta nu urmea'ă reac"ia, $şi va sc!im&a ea locul $n raport cu el.
@/erci"iul pentru această pro&lemă este )<a&loul scenic* din Addenda .

Pr%(#upar% /
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe preocuparea totală şi pe ver&ali'area propriului punct de vedere $n timp ce ac"ione'i
şi rela"ione'i cu partenerul.
X 1oi (ucători avansa"i aleg Onde, Cine, Ce şi un su&iect sau un punct de vedere despre care să discute $n timp
ce ac"ionea'ă. Ac"iunea +Ceul- tre&uie să $i implice total pe am%ndoiP de e/emplu= pregătirea unui picnic, a
unei ieşiri $n oraş, etc., ast#el $nc%t dea lungul scenei să ai&ă mereu nevoie de a(utorul partenerului +$n ca'ul
picnicului pregătesc $mpreună m%ncarea, caută o&iectele necesare, etc.- Actorii tre&uie să discute din puncte de
vedere di#erite $n timp ce rela"ionea'ă prin ac"iune şi dialog #luent. @i tre&uie să #ie total implica"i $n ac"iunea
#i'ică comună şi, $n acelaşi timp, total preocupa"i de g%ndurile lor. +ve'i e/erci"iul )6emişcare*, cap. V-.
In+i#a'ii p% par#urs Păstrea"ă9ţi propriul punct de vedere= Acţiunea e continuă= Relaţionaţi numai atunci
c?nd acţiunea vă determină= E7auar% @rau total preocupa"i de punctul lor de vedere> Au #ăcut $mpreună
ac"iunea> Au #olosit continuu Ondele> Se preocupau separat de punctele lor de vedere, neconstruind unul pe
argumentul celuilalt> H%ndul la propriul punct de vedere ia separat pe de o parte, iar Onde, Cine, Ceul ia
păstrat complet implica"i şi $n rela"ie pe de altă parte> Au ver&ali'at privitor la anumite lucruri din mediul
apropiat, #ară a deplasa preocuparea>
;&serva"ie=
Alte exemple Onde  $n #a"a caseiP Cine  doi $ndrăgosti"iP Ce  (oacă cric!etP Su&iectul ales  sărutatul $n pu&lic.
Onde  &oNlingP Cine  so" şi so"ieP Ce  să marc!e'eP Su&iectul ales  ce să #acă cu mama so"ului. Al doilea
e/emplu a produs con#lict $n momentul pre'ent, de aceea a #ost oprit, sa discutat şi sa reluat. Re#ormularea
)Ce e de #ăcut cu oamenii $n v%rstă>* a #ost mai potrivită şi tema ini"ială )Ce să #acem cu mama>* a re'ultat $n
mod natural.

Ve'i alte o&serva"ii la )reocupare A*. D$ 1i pr%ia6 D(u$ s#%n%

+ntroducerea acestui e/erci"iu este )$ncăl'ire pentru 1ă şi preia*, Addenda 8-

Acest e/erci"iu, care cere predare şi preluare, este de asemenea str%ns legat de pro&lemele de ascultare şi
vor&ire şi tre&uie #olosit $n acest scop. rimele patru păr"i ale acestui e/erci"iu, de la A la 1, tre&uie #olosite
pentru pro&lemele de ascultare şi vor&ire. 1eşi e/erci"iile următoare sunt direct legate de propria plasare $n
scenă, este mai clar dacă le precede seria de la A la 1.
ără a asculta, o ec!ipă nu poate nici să dea, nici să preia. ar dacă o ec!ipă preia, cealaltă ec!ipă nu poate
să dea, p%nă c%nd vocea nuşi #ace loc cu preci'ie, re'onan"ă şi claritate. 1in acest motiv, )1ă şi preia* este
deose&it de valoros pentru re'onan"a vor&irii. entru a da sau a prelua, o voce  asemenea unui instrument 
tre&uie săşi #acă sim"it tonul. Actorii $şi pot de'volta această a&ilitate de a da şi a prelua, $n asemenea măsură
$nc%t uneori ec!ipele pot să dea sau să preia o scenă numai cu un singur cuv%nt. @/erci"iul a apărut $n momentul
$n care am o&servat că actorii aveau di#icultă"i $n sta&ilirea rela"iilor atunci c%nd erau patru sau mai mul"i pe
scenă şi c%nd e/istau mai mul"i centri ai aten"iei +ca de pildă= o scenă $ntrun restaurant, la o petrecere, etc.-.
A) &/ >i 'reia cu indicaţii
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe ascultareaau'irea partenerului pentru a şti c%nd să dai şi c%nd să preiei.
X @c!ipe de c%te patru, re$mpăr"ite $n ec!ipe de c%te doi. Se aşea'ă două mese pe scenă, #iecare su&ec!ipă la o
masă. Mem&rii #iecărei su&ec!ipe pornesc anumite rela"ii $ntre ei +de pildă, su&ec!ipă A, so" şi so"ie,
!otărăsc să se despartăP su&ec!ipă 2, doi oameni de a#aceri, $ncearcă să $nc!eie o tran'ac"ie-. $n nici un
moment al e/erci"iului su&ec!ipele nu tre&uie să ai&ă vreo rela"ie $ntre ele. iecare su&ec!ipă lucrea'ă o
 scenă independentă.
Am&ele su&ec!ipe $şi $ncep scena $n acelaşi timp. 1upă ce au $nceput ac"iunea, pro#esorulregi'or cere uneia
dintre ec!ipe, să 'icem su&ec!ipă A, să Preia= Atunci, su&ec!ipă 2 tre&uie să iasă din centrul aten"iei şi să8
predea su&ec!ipei A. Cu alte cuvinte, c%nd este numită su&ec!ipă A, scena lor devine 1C ul ac"iunii scenice
şi ei tre&uie săşi comunice pro&lema pu&licului cu a(utorul vocii. $n acelaşi timp, su&ec!ipă 2 tre&uie să
oprească orice activitate vi'uală şi sonoră #ără să $ng!e"e, continu%nduşi rela"iile şi pro&lema, c!iar dacă sunt
acum $n a#ara centrului de aten"ie. C%nd pro#esorul numeşte su&ec!ipă 2, actorii tre&uie să intre $napoi $n
centrul aten"iei şi săşi comunice vocile şi pro&lema pu&licului, $n timp ce su&ec!ipă A iese din aten"ie,
oprinduşi orice activitate sonoră şi vi'uală, dar continu%nd rela"ia. *e exemplu= C%nd este numită su&ec!ipă A,
su&ec!ipă 2 +oamenii de a#aceri care $nc!eie o tran'ac"ie- poate, deşi $ncetea'ă orice sunet şi ac"iune vi'uală,
săşi men"ină rela"ia recitind contractul, să se g%ndească spri(ininduşi capul $n m%ini, să se privească curioşi.
C%nd este numită su&ec!ipă 2, cei din su&ec!ipă A +so"ul şi so"ia care !otărăsc să divor"e'e- se pot $ntoarce
supăra"i cu spatele unul la altul, pot să pl%ngă sau să se $m&ră"işe'e. Aceste te!nici $i a(ută pe cei care nu sunt $n
centrul aten"iei să continue rela"ia $ntre ei şi cu pro&lema. In+i#a'ii p% par#urs Masa A= Preia= Masa @= *ă=
Cei din um$ră,
păstraţi relaţia= Masa @= Preia= Masa @= *ă= Nu &ng6eţaţi=
O"s%r7a'ii
8.1acă ec!ipele $şi aşteaptă vi'i&il )r%ndul*, $ng!ea"ă, $nseamnă că nu au re'olvat pro&lema. Multor studen"i
actori le vine greu să men"ină rela"iile şi tensiunea $n linişte şi nemişcare. @i vor căuta să #acă continuu o
ac"iune, oric%t de ne$nsemnată. 1acă acest lucru devine o pro&lemă a $ntregului grup, da"ile e/erci"iul
)<ensiune mută* +cap. V-.
E.Căuta"i momentele spontane de revela"ie pe care actorii le au $n lupta lor de a da, #ără a $ng!e"a şi #ără a
depinde de e/emplele pro#esorului. 1acă acest e/erci"iu va #i #olosit $ntrun spectacol pu&lic, atunci se
e/plorea'ă şi se discută despre toate posi&ilită"ile de retragere din centrul aten"iei. +$n acest manual, se dau
e/emple $n scopul de a clari#ica, dar pro#esorul nu tre&uie să dea e/emple $n timpul atelierelor sale.
$ncura(a"ii pe studen"ii care re'istă la un e/erci"iu să $ncerce să re'olve pro&lema, c!iar dacă sar putea să
nu reuşească.  adăugire din edi"ia 89D, n.t.-

&/ >i 'reia< &/D@

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe predarea centrului aten"iei celeilalte
ec!ipe.
>ro#esorul nu mai numeşte su&ec!ipele, ci acestea $şi pasea'ă singure una alteia centrul aten"iei, c%nd şi cum
!otărăsc.

&/ >i 'reia< PreiaD@

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe luarea centrului aten"iei celeilalte ec!ipe.
>Acum, su&ec!ipele tre&uie săşi ia centrul aten"iei una alteia. @/erci"iul se trans#ormă deseori $n strigăte şi
con#u'ie generală, dar continua"i. C%nd pro&lemele scenelor respective determină apari"ia selec"iei
spontane, studen"iiactori vor c%nta, vor sări pe scaune, vor sta $n cap, etc., dacă aceste strategii sunt
necesare pentru preluarea centrului aten"iei.
In+i#a'ii p% par#urs !a= !a= +p%nă ce reuşesc să preia-
&) &/ >i 'reia< Ale3erea ac.orului

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe luarea #i predarea centrului aten"iei #ară indica"ii pe parcurs.

>1e această dată su&ec!ipele tre&uie să ia şi să dea atunci c%nd o cere situa"ia, #ără a(utorul indica"iilor
pro#esorului.
E7auar% Actori, cedarea aten"iei a constituit o pro&lemă> Răspunsul, aproape $n toate ca'urile, va #i )1a. 6u
am putut au'i cealaltă ec!ipă şi de aceea nu am ştiut c%nd să dăm.* C%nd putea"i preda aten"ia> )C%nd cealaltă
ec!ipă intra energic*. A"i avut vreo pro&lemă $n a prelua centrul aten"iei> )1a*. 1e ce> )entru că nam putut
interveni destul de energic pentru a8 lua.*
@valuarea $i va #ace pe cei mai mul"i dintre studen"i să reali'e'e că rela"iile sunt implicite, indi#erent dacă dau
sau preiau, şi tre&uie să #ie $ncepute $nainte ca scena să a(ungă $n centrul aten"iei. Studentul teatrului de
improvi'a"ie tre&uie să ştie c%nd să dea şi c%nd să preia centrul aten"iei. $n oricare din aceste ca'uri, vor #i
vi'i&ile aceleaşi re'ultate= o energie scenică mai intensă şi un ta&lou scenic mai clar. O"s%r7a'ii
8.C%nd scena devine con#u'ă, toată lumea vor&ind deodată, indica"i )1ă şi preia* şi actorii vor da sau vor
prelua, după cum este ca'ul.
E.Acest e/erci"iu tre&uie repetat continuu $n cursul studiului.
D.Acest e/erci"iu este valoros şi pentru studentulregi'or.

C(n7%r4%n'$ 1i R%=-p$r'ir%
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe predarea şi preluarea centrului aten"iei unui eveniment.
>@c!ipe de 4,  sau  decid Onde, Cine şi Ce şi apoi se $mpart $n su&ec!ipe de doi actori care se a#lă $n rela"ie
directă. 1e e/emplu= Onde  o petrecereP Cine  oaspe"iP Ce  măn%ncă, &eau, etc. $n timpul ac"iunii ec!ipele
dau şi preiau centrul aten"iei ca $n )1ă şi preia*. ro#esorul anun"ă= )Convergentă5* şi toate su&ec!ipele
tre&uie să găsească o ac"iune comună, cum ar #i aducerea m%ncării pe masă. C%nd pro#esorul anun"ă=
)Re$mpăr"ire5*, su&ec!ipele
tre&uie să se rupă şi să se regrupe'e cu noi parteneri şi săşi continue e/erci"iul )1ă şi preia*. ro#esorul
cere )Convergen"ă* şi )Re$mpăr"ire* p%nă c%nd actorii a(ung din nou $n ec!ipele ini"iale. In+i#a'ii p% par#urs
*ă #i preia= C?nd preia o ec6ipă cealaltă predă= *ă #i preia= Convergenţă= -e unesc toate ec6ipele=
Re&mpărţire= Parteneri noi= *ă #i preia= Preia #i predă= Convergenţă= E7auar% 1acă su&ec!ipă A avea
centrul aten"iei, 2 şi C au găsit moduri interesante de a intra $n um&ră> Au integrat convergen"a şi re$mpăr"irea
$n scena comună #ăc%nd ac"iuni credi&ile> Au dat şi au preluat ca să $m&ogă"ească evenimentul, scena>
O"s%r7a'i% entru a #acilita $n"elegerea temei este recomanda&il ca toate ec!ipele să treacă prin e/erci"iul cu
petrecerea, deoarece indica"ia )Convergen"ă5* determină interac"iunea $ntregului grup, iar apoi se pot re$mpăr"i
(usti#icat.

Lupu sin4urati#
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe predarea şi preluarea centrului aten"iei unei scene.
X @/erci"iul este o variantă a celui de mai sus. <oate su&ec!ipele sunt de doi, dar e/istă şi o su&ec!ipă numai cu
un singur (ucător. Cu alte cuvinte, dacă e/istă cinci oameni $ntro ec!ipă, su&ec!ipele vor #i #ormate din doi,
doi şi unuP dacă sunt trei studen"i vom avea două ec!ipe= una cu doi şi una cu un student. <oate su&ec!ipele
aleg un Onde care poate ti o situa"ie de grup= o sală de aşteptare la doctor, un depou de auto&u'e, un !ol de
!otel sau o &i&liotecă. iecare su&ec!ipă alege separat Cine şi Ce. 1e e/emplu= Onde  sediul unui 'iarP
Cine  ec!ipa A= doi reporteri, ec!ipa 2= editor şi #otogra#, ec!ipa C= un &ăiat care copia'ă documente.
Re$mpăr"irea, c%nd pro#esorul o indică, va produce o ec!ipă cu un singur actor +lupul singuratic-, a cărui
pro&lemă, neav%nd un partener cu care să lucre'e, este să c%ştige centrul aten"iei. ro#esorul tre&uie să perceapă
ce se $nt%mplă $n )1ă şi preia* şi să
urmărească cu mare aten"ie, ca să poată prinde momentul prielnic pentru convergen"ă şi re$mpăr"ire.
In+i#a'ii p% par#urs *ă #i preia= C?nd preia o ec6ipă, predă= Convergenţă= -e reunesc toate ec6ipele=
Re&mpărţire= Noi parteneri= *ă #i preia= 2oacă %ocul= Convergenţă= O"s%r7a'ii
%nă c%nd se indică )Convergen"ă5* ec!ipele sunt preocupate de rela"ia şi dialogul propriu. $n timpul
convergen"ei, dialogul şi ac"iunea tuturor se com&ină. C%nd se re$mpart ec!ipele #iecare rela"ionea'ă cu un nou
partener.

S#:i-"ar%a (#uri(r Pun#t +% #(n#%ntrar% pe rela"ia cu partenerii. X @c!ipe de 4 actori decid Onde, Cine,
Ce şi se $mpart $n su&ec!ipe de doi $n care studen"ii sunt număra"i= Onu, 1oi. 1upă ce a $nceput (ocul,
pro#esorul anun"ă Unu= Actorii cu numărul Onu $şi sc!im&ă po'i"ia $n scenă, iar numerele 1oi vin $n locul pe
care Onu 8a eli&erat. C%nd pro#esorul anun"ă *oi=, numerele 1oi $şi sc!im&ă po'i"ia, iar numerele Onu vin $n
locul lor. Cere"i sc!im&ări p%nă c%nd studen"ii se mişcă cu uşurin"ă. Apoi #iecare actor poate ini"ia o mişcare la
care un partener să răspundă. <oată ac"iunea se des#ăşoară $n Onde, Cine, Ce. In+i#a'ii p% par#urs Unu,
sc6im$ă locul= *oi, sc6im$ă locul= +ndica"i sc!im&ări p%nă c%nd actorii se mişcă cu uşurin"ă- -unteţi pe cont
propriu= Urmea"ă9l pe iniţiator=
E7auar% Spectatori, mişcarea era (usti#icată> Mişcările au #ost
inspirate>
O"s%r7a'ii
8.$n cadrul situa"iei, actorii pot să se cunoască sau nu. 1e e/emplu= la o petrecere se presupune că persona(ele
se cunosc $ntre ele, dar acest lucru nu este vala&il şi $ntro gară.
E.Concentrarea necesară pentru a o&serva mişcările unui partener, $n timp ce (ucătorul $nsuşi ini"ia o mişcare,
aduce strălucire scenei,
#ăc%ndui pe actori aten"i unii la al"ii. D. 6u permite"i ec!ipelor să aleagă o mişcare $n sine, ca cea dintro galerie
de artă. Reaminti"ile să păstre'e pro&lema interesantă.

Vi3i"iitat%
Trans!(r-ar%a ta"(uui s#%ni#K
X Comunicarea ta&loului scenic va deveni, $n cele din urmă, un proces organic pentru studentulactor. <otuşi,
acest e/erci"iu este deose&it de util pentru accentuarea legăturii vi'uale $ntre actor şi pu&lic şi pentru
stimularea mişcării scenice e/presive.
ractica&ile, cu&uri, trepte şi rampe sunt #oarte utile, pentru a putea găsi $ntre&uin"ări c%t mai interesante şi
mai diverse ale nivelurilor scenei.
8.<rasa"i pe ta&lă o diagramă a liniei vi'uale de la actorul de pe scenă la spectatorul din sală.
E.entru a spori sim"ul perspectivei, cere"i studentului săşi plase'e palma la o distantă de c%"iva centimetri de
#a"ă şi să o&serve cum o&iectele care se a#lă dincolo de palmă, deşi mai mari, sunt aproape cu totul ascunse
vederii.
D.1iscuta"i $ntre&uin"ările cu&urilor şi treptelor pentru clari#icarea liniilor vi'uale şi crearea unui ta&lou scenic
interesant prin varia"iile de nivel.
4.Cere"i ec!ipelor să #acă scenele $n mod o&işnuit, "in%nd minte $nsă că tre&uie să respecte liniile vi'uale $ntre
actor şi pu&lic şi să #olosească di#eritele niveluri ale scenei.
7.a. rintro serie de comen'i de -c6im$are=, actorii trans#ormă continuu ta&loul scenic.
&. Actorii $nşişi ini"ia'ă sc!im&ările. $n am&ele ca'uri, nu tre&uie să e/iste o premeditare $n ceea ce priveşte
sc!im&ările. O"s%r7a'i% Actorii pro#esionişti pot utili'a acest e/erci"iu pentru $mprospătare şi pentru aşi
aminti că şi ei tre&uie să #acă ta&louri scenice interesante şi e/presive, pe care să le comunice pu&licului.
S#%n% +% -as$
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe participare.
X entru a da via"ă şi vitalitate scenelor de masă, #iecare individ din cadrul unei mul"imi tre&uie să ai&ă o
realitate personală. mprovi'a"iile $n (urul vie"ilor acestor persona(e, $nainte de a se alătura scenei propriu
'ise, pot da su&stan"ă participării la scena de masă. $n aceste scene este important ca liniile vi'uale $ntre
indivi'i sau grupuri şi pu&lic să răm%nă clare. Scenele de masă pot #$ deseori $nviorătoare pentru oc!i, dacă
se #olosesc liniile #r%nte. olosirea po'i"iei cu spatele spre pu&lic creea'ă linii #r%nte +ve'i capitolul V-.
5xemplu entru a crea o scenă de masă $n (urul unui loc unde sa petrecut un de'astru, sa #olosit improvi'a"ia
$n #elul următor= $nainte de a merge pe scenă, #iecare #amilie sau individ care tre&uia să participe la scenă, era
plasat $n propria sa )casă*. iecare grup şia sta&ilit Onde, Cine, Ce. $n acest scop sau #olosit 87 )camere* $n
a#ara scenei pentru 87 #amilii. <o"i erau ocupa"i cu propriile lor vie"i particulare. Onii #ăceau vi'ite altora, al"ii
vor&eau peste gard cu vecinii lor, etc. Regi'orul mergea dea lungul )stră'ii*, indic%nd -unteţi &n centrul
atenţiei= $n #a"a di#eritelor case. Hrupul căruia i se adresa $şi #i'icali'a atunci rela"iile. C%nd sa au'it sirena de
de'astru, sa declanşat o !ara&a&ură teri&ilă şi sau creat atunci c%teva scene cu adevărat interesante= alergarea
de la o casă la alta, căutarea copiilor care se (ucau, etc. Apoi, au năvălit cu to"ii $n scenă, la locul de'astrului. $n
#elul acesta, mul"imea a devenit un grup cu adevărat agitat de oameni.
E7auar% Acest e/erci"iu are o valoare deose&ită, deoarece actorii au nevoie să simtă că sunt mai mult dec%t o
mul"ime anonimă  şi aşa sunt $ntradevăr. ndividuali'%ndui şi #ăc%ndui să reali'e'e că sunt o parte esen"ială a
piesei, scena capătă pro#un'ime. O"s%r7a'i% Regi'orul piesei scrise nu tre&uie săi lase niciodată pe indivi'ii
dintro mul"ime să producă sunete incoerente. @i tre&uie to"i să spună sau să strige cuvinte pline de sens. $n
acest scop, regi'orul poate da #iecăruia să rostească o replică. Apoi, asemenea unui diri(or, el poate ampli#ica
sau atenua vocile individuale, pentru a crea compo'i"ia scenei de masă.
I%1iri 1i Intr$ri
On actor tre&uie să ai&ă o motiva"ie nu numai pentru intrarea $n scenă, ci şi pentru ieşire +ve'i )Onde. Ce este
dincolo>*, cap. V-. @l tre&uie să #ie $n centrul aten"iei, #ie şi numai pentru c%teva clipe. inisarea minu"ioasă a
unor ast#el de detalii dă scenelor claritate şi strălucire. Pun#t +% #(n#%ntrar% a #ace ieşiri şi intrări care au
parte de implicarea totală a partenerilor.
>@c!ipe de 4,7, actori decid Onde, Cine, Ce. iecare actor tre&uie să ai&ă c%t mai multe ieşiri şi intrări $n
cadrul situa"iei alese, dar #iecare ieşire şi intrare tre&uie să #ie &ine conturată= actorii din scenă tre&uie să #ie
implica"i $n ac"iunea acestuia. 1acă actorii ies şi intră #ără să c%ştige toată aten"ia partenerilor, spectatorii
din pu&lic pot striga ino &napoi= sau Mai intră o dată= Nu ai reu#it=.
In+i#a'ii p% par#urs !mplicaţi9vă &n pro$lemă= Nu vă plănuiţi
ie#irile= Momentan priviţi= Răm?neţi &n cadrul acţiunii= 2ucaţi %ocul=
Hăsaţi intrările4ie#irile să reiasă din Unde, Cine, Ce=
E7auar% Care intrăriieşiri au atras $ntreaga implicare a partenerilor
şi care a&ia atrăgeau aten"ia> Actori, ce părere ave"i>
O"s%r7a'ii
8.Acest e/erci"iu ar tre&ui să clari#ice $n mod organic di#eren"a $ntre a atrage aten"ia +i'olare- şi a te implica
+parte a $ntregului-.
E.1acă actorii de pe scenă dau aten"ie şi se implică $n intrările şi ieşirile partenerului, nici o ac"iune nu este
imposi&ilă, indi#erent c%t ar #i de #ante'istă.
D.Ca o variantă, sc!im&a"i accentul= acum partenerii de pe scenă tre&uie să su&linie'e intrările şi ieşirile
actorului.
=n#%put 1i s!r1it
>Acum este momentul să repeta"i )$nceput şi s#%rşit* de la atelierele cu e/erci"ii de spa"iu.

Capit(u VII ASCUŢIREA SENSI/ILITĂŢII

Actorul, $n teatrul de improvi'a"ie, tre&uie să asculte atent ceea ce spune partenerul său şi să audă #iecare
lucru pe care8 spune, dacă vrea să improvi'e'e o scenă. @l tre&uie să privească şi să vadă tot ceea ce se
petrece. Acesta este singurul mi(loc pentru ca actorii să poată (uca acelaşi (oc $mpreună.
@/erci"iile care urmea'ă servesc drept instaimente şi pentru actorii din teatrul o&işnuit. 1acă sunt practicate,
ele $l vor eli&era pe actor de rigiditate şi mişcări #or"ate. Căci, dacă un actor $i vede pe ceilal"i actori şi le ascultă
dialogul, $n loc să &ol&orosească sau să repete $n minte replicile lor memori'ate $mpreună cu propriile sale
replici, lucrul său pe scenă va căpăta naturale"e. 1acă actorii din teatrul tradi"ional vor vedea $n #a"a lor un
partener, iar nu un persona(, nu vor mai )(uca teatru*. Că e/erci"iile de vor&ire sunt necesare pentru actorul de
improvi'a"ie este un #apt ce nu tre&uie demonstrat. Mai mult, $nvă"area te!nicii de a comunica $n momentele de
tăcere poate duce la intensi#icarea e#ectului scenei respective.
Jocurile pentru au' şi vă' tre&uie utili'ate dea lungul $ntregului studiu. 1e asemenea sunt #oarte &une
(ocurile tradi"ionale ale 6evei . 2oFd +)Gand&ooB o# Recrea"ional Hames*- cuprinse şi $n acest manual= )Joc
de descoperire* +cap.V-, )Sc!im&area numerelor*, )Sila&e c%ntate* +Addenda -, )Cine a $nceput mişcarea>*
+cap. -.
ASCULTAREA
R%p(7%stir% a+$u4n+ #u(ar#
Pun#t +% #(n#%ntrar% actorul tre&uie să vadă $nt%mplarea $n toată culoarea ei, $n momentul c%nd ascultă
relatarea.
>1oi studen"i. A $i povesteşte lui 2 o $nt%mplare simplă +$n 7 propo'i"ii-. 2 repovesteşte aceeaşi poveste,
adăug%ndui culoarea pe care a vă'uto c%nd A $i povestea. *e exemplu
A= )Mergeam pe stradă şi am vă'ut, $n #a"a şcolii, un accident $ntre o maşină şi un camion.*
2 repovesteşte= )Mergeam pe strada cenuşie şi am vă'ut, $n #a"a şcolii din cărămidă roşie, un accident $ntre o
maşină verde şi un camion maro.*
In+i#a'ii p% par#urs e"i partenerul= Hasă9l să te vadă= e"i culoarea &n timp ce asculţi povestea= or$iţi
direct unu= cu altul= E7auar% Actori, a"i adăugat c%t de multă culoare era posi&il> A"i păstrat povestea
partenerului> Spectatori, sunte"i de acord> O"s%r7a'ii
8.ndica"i (ucătorilor care, concentr%nduse asupra culorii, se $ndepărtea'ă de povestitor, săşi privească direct
partenerul.
E.Alte calită"i pot #i su&stituite culorii= material, miros, sunet, #ormă ca şi adver&e sau ad(ective.
D.Acest e/erci"iu poate să #ie pasul spre )Ver&ali'area Ondelui*. +Cap. V-

D$ 1i pr%ia6 D(u$ s#%n%

>Repeta"i e/erci"iul de la capitolul precedent. @ste #oarte important pentru ai #ace pe studen"iiactori să se
audă unii pe al"ii.

P% n%7$3ut%6 E&%r#i'iu +% "a3$

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a merge prin spa"iu legat la oc!i ca şi cum ai vedea.
>@c!ipe de doi sau mai mul"i (ucători. Materiale necesare= eşar#e pentru legat la oc!i, o&iecte şi piese de decor
reale şi un tele#on.
Actorii decid Onde, Cine şi un Ce $n care mai multe o&iecte tre&uie trecute de la unul la altul  o petrecere cu
ceai, de e/emplu. Actorii lega"i la oc!i tre&uie să se mişte pe scenă de parcă ar vedea. 6u poate !i #olosită o
scenă $n care )a nu vedea* este ceva implicit +ca $n ca'ul unui persona( nevă'ător sau al unei camere $n
$ntuneric-. ro#esorul are un clopo"el cu a(utorul căruia #ace sunetul tele#onului de pe scenă. In+i#a'ii p%
par#urs 2ustifică această $ă%$ăială= Continuă acţiunea= ăse#te9ţi scaunul pe care9l cauţi= Pune pălăria &n
cuier= +ii &ndră"neţ=
E7auar% Sau mişcat #iresc> <oate mişcările şi &%(&%ielile au #ost (usti#icate $n acest Onde, Cine, Ce>
Justi#icarea era interesantă> +1acă un (ucător caută un scaun, el $şi poate (usti#ica &%(&%iala #ăc%nd legănarea
m%inii sau nesiguran"a trupului parte a persona(ului-. @rau $ndră'ne"i> O"s%r7a'ii
8.;rice &%(&%ială $n căutare de scaune, o&iecte, etc. tre&uie (usti#icată prin Cine +o $nsuşire #i'ică a unui
persona(-. 1acă, dintrun motiv oarecare, un (ucător părăseşte scena, el tre&uie să răm%nă legat la oc!i p%nă
c%nd se termină e/erci"iul.
E.a $nceput, pierderea vederii produce teamă unora dintre (ucători. 1eseori, studen"iiactori nu $ndră'nesc să se
aventure'e $n e/erci"iu, stau lipi"i de scaune, agă"a"i de o altă persoană sau imo&ili'a"i $ntrun loc. ndica"iile
pe parcurs sau #olosirea tele#onului pot #i de a(utor. <ele#onul $l va mişca pe studentul speriat, $n"epenit.
ro#esorul va suna din clopo"el şi va cere studentului care răspunde să8 c!eme pe studentul care are nevoie
de a(utor la tele#on. Asupra altora e/erci"iul are e#ectul opus. On student a remarcat după un ast#el de
atelier= )Mă simt mult mai li&er c%nd sunt or&.* Asta $i arată pro#esorului că studentul nu a participat la (oc,
#iind $ncă speriat de e/punerea pe scenă. C%nd un student #ormulea'ă ce simte, pute"i #i siguri că vor&eşte şi
$n numele altora.
D.1acă e/erci"iul este #ăcut de adul"i, ec!ipele tre&uie $mpăr"ite pe se/e. 1eoarece nu pot vedea, teama de
contactul #i'ic $i "ine pe actori $ncorda"i, incapa&ili să re'olve pro&lema. entru reuşita acestui e/erci"iu este
nevoie de un contact de genul trecerii unui o&iect de la unul la altul.
4.1acă este posi&il, #ace"i e/erci"iul pe o supra#a"ă plană, $n care nu e/istă pericolul ca studen"ii să cadă de pe
scenă. Aceasta va $nlătura această teamă reală. 1e asemenea, evita"i #olosirea de o&iecte ascu"ite, tăioase sau
#ragile.
7.i"i atent la (ucătorul care se mişcă cu siguran"ă dintrun loc $n altulP sar putea să trişe'e5 Merge"i pe scenă şi
sc!im&a"i pe alocuri o&iectele şi apoi controla"i legăturile de la oc!i. +ve'i o&serva"iile despre copilul
nesigur la cap. Q-.

E&%r#i'iu p% n%7$3ut% p%ntru stu+%n'i a7ansa'i A

>Studen"ii #ac e/erci"iul pe nevă'ute $n mod o&işnuit. $n plus, tre&uie să anun"e ce vor să #acă $nainte de a
ac"iona. 1e e/emplu= )Cred că o sămi iau nişte &om&oane* e un lucru care tre&uie mai $nt%i spus şi apoi
vor #i căutate &om&oanele. Ca să reuşească acest e/erci"iu, studen"ii tre&uie să ai&ă e/perien"ă.

E&%r#i'iu p% n%7$3ut% p%ntru stu+%n'i a7ansa'i /

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe #olosirea tuturor o&iectelor din sc!i"ă şi pe
comunicarea cu pu&licul.
>Acest e/erci"iu $i readuce pe spectatori $n ta&loul scenic. 1oi sau mai mul"i studen"i decid Onde, Cine, Ce şi
o#eră pu&licului o sc!i"ă. Sc!i"a tre&uie desenată ast#el $nc%t să #ie vi'i&ilă pentru spectatori şi va #olosi
cuvinte $n loc de sim&oluri. <o"i (ucătorii, lega"i la oc!i, sunt pe scena goală, #ără elemente de decor sau
recu'ită. @i tre&uie să #olosească toate o&iectele din sc!i"ă mişc%nduse de parcă ar vedea şi tre&uie să
includă pu&licul. 1acă un actor reuşeşte să sta&ilească o legătură str%nsă cu spectatorii, va şti $ntotdeauna
c%nd se a&ate din drum.
In+i#a'ii p% par#urs Comunică ta$loul scenic= -ă9ţi vedem faţa=
Re=ua.ul eerciţiilor Pe Ne1/=u.e
Rup%nd dependen"a studentuluiactor de sim"ul vă'ului, energia se eli&erea'ă $n alte 'one  dintre care cele
mai importante sunt au'ul şi ascultarea. Acest e/erci"iu $l #or"ea'ă pe studentulactor săşi de'volte o aten"ie
fi"ică totală #a"ă de ceea ce se $nt%mplă pe scenă şi creea'ă un sim" #i'ic general al o&iectelor şi partenerilor.
1atorită legăturii str%nse cu unctul de concentrare, $n cadrul acestor e/erci"ii se de'voltă un sim" al spa"iului şi
al sunetului $n spa"iu. Acest sim" #ace ca spa"iul să #ie pentru actor o su&stan"ă vie, palpa&ilă.
Actorii tre&uie să #acă #iecare ac"iune utili'%nd contactul şi sc!im&urile $ntre ei. 1acă un persona( o#eră ceai
altuia, el, actorul, tre&uie să8 locali'e'e pe celălalt actor şi săi $ntindă ceaşcaP celălalt actor tre&uie să găsească
ceaşca ce i se $ntinde. Sau, $n ca'ul c%nd un actor intră $n scenă ca musa#ir şi este salutat de ga'dă, m%ini $ntinse
tre&uie str%nse şi !aine preluate şi at%rnate $n cuier.
1acă scena este un cocBtail, unul dintre actori poate )să se $m&ete* şi săşi (usti#ice &%(&%iala şi nesiguran"a
$n acest mod. <otuşi, dacă se g%ndeşte la acest lucru $nainte de a intra $n scenă, ac"iunea lui $şi pierde
spontaneitatea şi de aceea este ne#olositoare. În de'voltarea studentului, acesta devine un #ragment repetat
+spectacol-, iar nu lucrul pentru re'olvarea unei pro&leme $n cadrul unei ac"iuni. On alt actor, căut%nd o&iectul
de artă pe care ga'da $l $ntinde, poate #ace c%"iva paşi, ca să8 privească de la distan"ă. ;prirea, mişcarea şi
continuarea dialogului $n (urul o&iectului, $l vor a(uta să locali'e'e at%t ga'da c%t şi o&iectul respectiv,
(usti#ic%nd ast#el )căutarea* lui. Sau, un actor care $nt%mpină di#icultă"i $n locali'area lucrurilor $şi poate
de'volta o $nsuşire #i'ică +a persona(ului-= paşi mărun"i sau legănarea corpului şi a &ra"elor.
;rice eroare $n (usti#icarea rela"iilor cu partenerul tre&uie urmărită cu aten"ie. 1acă A intră $n scenă spun%nd
)2ună5* şi $ntinde m%na, 2, $n mod #iresc, no va vedea. Atunci, A tre&uie săşi continue ac"iunea  el tre&uie
să8 #acă pe 2 să ştie că m%na este $ntinsă spre el pentru a #i str%nsă, iar 2, la r%ndul său, dacă nu apucă să
str%ngă m%na, tre&uie să ai&ă un motiv pentru a no vedea sau pentru a accepta m%na $ntinsă imediat. <re&uie
#olosite c%t mai multe o&iecte şi piese de decor reale, iar actorii tre&uie să poarte pălării, să ai&ă gen"i, etc.
pentru a #ace m%nuirea o&iectelor mai interesantă.

A TE UITA ? A VEDEA
 Ormătoarele e/erci"ii accentuea'ă legătura vi'uală cu partenerii. On student nu tre&uie numai să privească,
el tre&uie să vadă dacă vrea )să re'olve pro&lema*. Aceste e/erci"ii pot #i #olosite dea lungul atelierelor
$naintea e/erci"iilor pentru rela"ii, care sunt de o natură mai comple/ă. Regi'orul teatrului tradi"ional le poate
intercala $n repeti"ii, #olosind dialogul şi ac"iunile scenariului.
A te uita #i/ e ca şi cum ai avea o perdea $n #a"a oc!ilor, ca şi cum oc!ii ar #i $nc!işi. @ste o oglindă care
re#lectă propria imagine a actorului. @ste o i'olare. Studen"iiactori care se uită, dar nu văd se e/clud de la
e/plorarea directă a mediului $ncon(urător şi de la intrarea $n rela"ie.
rivirea #i/ă se detectea'ă uşor prin o&servarea anumitor caracteristici #i'ice= o privire ine/presivă şi o
rigiditate a corpului. Vor&irea neinteligi&ilă va arăta rapid pro#esorului $n ce măsură studen"ii au această
pro&lemă. On student adult, care a mani#estat o re'isten"ă constantă la 1C şi a evitat orice contact cu
partenerii interpret%nd )persona(e*, a avut o revela"ie $n privin"a acestei pro&leme. C%nd i sa arătat că el de #apt
lucra asupra unui persona(, $n loc să re'olve pro&lema de a vedea, el a replicat= )Cum pot vedea, dacă nu sunt
un persona(>* )ăi, tu cum ve'i>* a #ost $ntre&at. Sa g%ndit o clipă serios la asta şi a rămas pur şi simplu
perple/. Mai departe i sa pus o $ntre&are= )1e #apt, ce #aci c%nd ve'i>* 6u ia venit $n minte nici un alt răspuns,
dec%t= )Văd, şi at%t*. Acesta era răspunsul. )<ocmai acesta este lucrul pe care tre&uie să8 #aci şi care "i se cere=
să ve'i*.
C%nd pro#esorul $l #ace pe student să vadă, c!iar şi un singur moment, el va o&serva cum #a"a şi corpul
devin mai suple şi mai naturale, de $ndată ce $ncordarea musculară şi teama de contact dispar. C%nd un actor $l
vede pe altul, re'ultatul este contactul direct, #ără alte atitudini. Recunoaşterea partenerului $i dă actorului şi
oca'ia de a arunca o privire asupra lui $nsuşi.
Studen"ii au $nvă"at de(a ce $nseamnă săi $mpărtăşeşti pu&licului, săi comunici, să8 inclu'i. u&licul şia
pierdut $n oc!ii lor rolul de )(udecător* şi a devenit parte a e/perien"ei. Sar putea totuşi să mai e/iste din partea
unora o re'isten"ă puternică #a"ă de rela"ie, vi'i&ilă prin (udecarea altora, prin glumele şi scenari'area care apar
$n munca lor. $n asemenea ca'uri sar putea ca actorii respectivi săşi #ie proprii spectatori, $ntrun mod #oarte
su&til. Ormătorul e/erci"iu ne va a(uta să8 eliminăm pe acest )ultim (udecător*.

O4in+a6 Su"%#:ip%% r%!%#t$ s%nti-%nt% Pun#t +% #(n#%ntrar% pe re#lectarea sentimentelor. X @c!ipe de

patru se $mpart $n su&ec!ipele A şi 2. @/erci"iul se (oacă la #el ca );glinda pe ec!ipeOrmea'ă8 pe cel care te
urmea'ă* +cap. 888- care arată importan"a unei ac"iuni simple. Aici oglinda tre&uie să $ncerce să re#lecte
sentimentele celorlal"i doi parteneri. a $nceput, o ec!ipă ini"ia'ă şi cealaltă re#lectăP după un timp se anun"ă
-c6im$ă= şi ec!ipele (oacă )urmea'ă8 pe cel care te urmea'ă*. C%nd ec!ipele decid Onde, Cine, Ce, sugera"ile
să adauge o pro&lemă care să determine o scenă de natură intimă sau personală $ntre doi oameni, #ară prea
multă mişcare +de e/emplu= doi $ndrăgosti"i la cinemaP so" şi so"ie lucr%nd asupra &ugetului, noaptea t%r'iu-.
1eoarece rela"iile sunt o&servate comple/, prea multă mişcare poate distruge 1Cul acestui e/erci"iu.
O"s%r7a'i%
1upă acest e/erci"iu, tre&uie să re'ulte o mai mare intensitate şi integrare $n ta&loul scenic total din partea
studentuluiactor. 1acă acest lucru nu se $nt%mplă, relua"i e/erci"iul mai t%r'iu $n cursul studiului.
V(r"ir% n%int%i4i"i$6 D%-(nstra'i%
>Acest e/erci"iu de la cap. V, care se re#eră la v%n'area sau la pre'entarea unei demonstra"ii despre un produs,
poate #i #olosit cu mult succes pentru a accentua necesitatea de a vedea, nu doar a privi. @/erci"iul a #ost
pro&a&il de(a #ăcut $n al 9lea sau al 80lea atelier pentru spa"iu. Va #i de mare a(utor şi pentru regi'orul
teatrului tradi"ional ai cărui actori privesc #ară să vadă.

D%-(nstra'i%
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe comunicarea cu pu&licul +#i'icali'area-.
>On singur actor tre&uie să v%ndă sau să #acă o demonstra"ie despre un produs pu&licului. 1upă ce şia rostit
discursul o dată, spune"ii să repete din nou, de data asta demonstr%nd.
E7auar% A #ost vreo di#eren"ă $ntre cele două discursuri> 1emonstra"ia produsului #ace scena mai vie> Ca să
#aci o demonstra"ie tre&uie să comunici cu pu&licul> Spectatori, actorul va implicat atunci c%nd demonstra
calită"ile produsului>

C(nta#t 7i3ua nr8

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a intra $n contact #i'ic +direct sau prin o&iecte- sau vi'ual cu #iecare mem&ru al
pu&licului.
>On singur actor tre&uie să v%ndă, să demonstre'e sau să $nve"e ceva pe spectatori. $n timpul discursului său el
tre&uie să intre $n contact #i'ic +direct sau prin o&iecte- sau vi'ual cu #iecare mem&ru al pu&licului.
E7auar% Studen"i, a"i intrat $n contact #i'ic şi vi'ual cu pu&licul> Spectatori, a intrat $n contact cu #iecare
dintre voi>

C(nta#t 7i3ua nr8 <

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe sta&ilirea contactului vi'ual cu ceilal"i actori şi pe direc"ionarea propriei priviri
asupra lucrului la care se re#eră.
>1oi sau mai mul"i studen"i decid Onde, Cine, Ce şi lucrea'ă concentr%nduse pe contactul vi'ual. $n timpul
e/erci"iului ei tre&uie, de asemenea, săşi direc"ione'e privirea către o&iectul sau partea de scenă la care se
re#eră.
5xemplu MarF intră $n cameră, $n vi'ită la Jo!n.
Jo!n= )2ună, MarF +contact vi'ual cu MarF-, po#teşte $n cameră5*
+contact vi'ual cu camera-.
MarF= )2ună, Jo!n +contact vi'ual cu Jo!n-, iată cartea pe care "iam promiso +contact vi'ual cu cartea-, o mai
vrei>* +contact vi'ual cu Jo!n-.
E7auar% Au re'olvat pro&lema> Concentrarea aten"iei +energia- sa intensi#icat $n momentul contactului
vi'ual>
O"s%r7a'i% entru a intensi#ica energia şi concentrarea, pro#esorul tre&uie să sugere'e studen"ilor să privească
$n detaliu, ca o cameră de #ilmat. @ste &ine să se practice această #ocali'are intensă $n timpul contactului vi'ual,
c!iar dacă este pu"in e/agerat. Cu timpul, studen"ii actori vor $nvă"a să integre'e su&til contactul vi'ual $n
munca lor scenică. Acest e/erci"iu poate #i #ăcut după )Contact* şi poate #i reluat dea lungul studiului.
U-"ra
ro&lema pe care o aduce acest e/erci"iu este destul de comple/ă şi va #i dată după ce grupul a $n"eles
pro&lemele anterioare, deci mai t%r'iu $n cursul antrenamentului. <ot acum se pot #olosi şi )Ver&ali'area Onde
lui* +cap. V- şi )1u&lare* +cap. Q-. Pun#t +% #(n#%ntrar% pe Onde, Cine, Ce.
>atru (ucători $mpăr"i"i $n două ec!ipe= unii sunt oglinda celorlal"i şi #ac comentarii continue la adresa lor.
Om&ra tre&uie să stea #oarte aproape de actor şi să vor&ească #ară sunet ast#el $nc%t celălalt partener şi
um&ra lui să nu audă. Cei patru (ucători decid Onde, Cine, Ce. @c!ipa A #ace scena şi ec!ipa 2 este um&ra
lor. 1e e/emplu= so" şi so"ie $n dormitor se $m&racă pentru a ieşi $n oraş. Cei doi studen"i din ec!ipa A sunt
so"ul şi so"ia, iar cei din 2 sunt um&ra so"ului, respectiv a so"iei.
Om&ra so"ului 'ice= )1e ce tre&uie să mişte mereu oglinda> Ve'i ce pată maro are pe pupilă>
Om&ra so"iei 'ice= ); să8 laşi să poarte cravata asta> <a&loul maicăsi sa şi#onat.*
Om&ra so"ului 'ice= )1e ce no a(u"i săşi $nc!idă #ermoarul de la
roc!ia cu paiete>*
O"s%r7a'ii
8.Om&rele nu tre&uie să diri(e'e sau să preia ac"iunea, ci numai să complete'e şi să accentue'e realitatea #i'ică
a actorilor.
E.Om&rele pot să comente'e ac"iunea interioară dacă vor. 1acă $nsă scenele devin telenovelistice, opri"i
e/erci"iul şi cere"i um&relor să comente'e numai o&iectele #i'ice din mediul $ncon(urător. <otuşi, dacă se
doreşte o scenă gen telenovelă $n spectacol, e/erci"iul se poate #ace ast#el $n mod deli&erat.

Eu 1i u-"ra
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a #i $n linişte um&ra mea. X @c!ipe oric%t de mari decid Onde, Cine, Ce şi #ac scena.
Studen"ii sunt $n dialog cu partenerii $n timp ce sunt şi propria um&ră. 1e o&icei, apare o evidentă detaşare. On
e/erci"iu $nrudit este )Reprimarea* +Addenda -.

AGILITATE VER/ALĂ
@/erci"iile următoare sunt menite săi a(ute pe studen"iiactori săşi conducă dialogul, ca pe o minge pasată
de la unul la altul, ast#el $nc%t scena să se construiască $n mod constant. 1eoarece actorul teatrului de
improvi'a"ie tre&uie să ver&ali'e'e pe parcurs, următoarele pro&leme $i vor de'volta agilitatea ver&ală şi
capacitatea de a plasa dialogul $n cadrul unei scene. 1ialogul tre&uie să #acă rela"ia actorilor mai #luentă, mai
coerentă şi nu so $mpiedice. Construirea dialogului merge m%nă $n m%nă cu construirea ac"iunii.
J(# +% +%s#(p%rir%
+Joc preluat şi adaptat din manualul 6evei . 2oFd-
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe never&ali'area su&iectului conversa"iei.
><ot grupul. 1oi (ucători decid $n secret o temă de conversa"ie. Apoi cei doi $ncep să discute pe tema aleasă $n
pre'en"a celorlal"i. @i $ncearcă săi derute'e pe ceilal"i $n ceea ce priveşte tema, #ară să spună ceva #als.
Ceilal"i (ucători nu au voie să pună $ntre&ări sau să g!icească tema cu voce tare, ci, dacă cred că au $n"eles
care este tema, pot să se alăture conversa"iei. rimii doi $l pot provoca pe noul intrat $n (oc ca să vadă dacă a
$n"eles. @l tre&uie să şoptească tema unuia dintre liderii conversa"iei. 1acă e corect, continuă să participe la
conversa"ie. 1acă a greşit, devine din nou o&servator, p%nă c%nd are o nouă idee şi se alătură din nou
conversa"iei. On (ucător se poate alătura conversa"iei pentru un timp, #ără a #i provocat. Jocul continuă p%nă
c%nd to"i (ucătorii #ie au g!icit corect şi sau alăturat conversa"iei, #ie au #ăcut trei presupuneri #alse şi au
#ost scoşi din (oc.
O"s%r7a'i%
1upă acest (oc se pot #ace următoarele e/erci"ii= )Conversa"ie $n trei direc"ii* şi )Conversa"ie #ară legătură*
+Addenda -.

SERIA +% %&%r#i'ii p%ntru CONSTRUIREA UNEI POVEŞTI

Ve'i e/erci"iul )Construirea unei poveşti* de la Addenda , care este o etapă mai evoluată a e/erci"iului de mai
(os. Acum este momentul potrivit pentru aceste importante e/erci"ii ver&ale de grup.

C(nstruir%a un%i p(7%1ti

Poveste
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe continuarea poveştii de unde a lăsato partenerul.
>rimul student dintro ec!ipă de patru sau mai mul"i $ncepe o poveste pe orice temă. e măsură ce (ocul
$naintea'ă, pro#esorul indică al"i studen"i care tre&uie să preia imediat şi să continue
povestea de undea rămas. @/erci"iul continuă p%nă c%nd se termină povestea sau p%nă c%nd pro#esorul opreşte
(ocul.
Rime
>rimul (ucător spune un vers, al doilea adaugă $ncă unul şi aşa mai departe. <oate versurile tre&uie să rime'e.
entru a creşte nivelul de di#icultate, pro#esorul poate să indice la $nt%mplare un (ucător, ca să spună versul
următor. 1e asemenea, se poate ca studentul care omite rima să #ie e/clus.
C?ntec
>Rima este pasul spre c%ntec. Am #ăcut acest (oc $n C!icago $n timpul săr&ătorilor de Crăciun= i sa cerut
pu&licului să numească un o&iect sau un evenimentP #iecare c%nta un vers pe tema aleasă, partenerul prelua,
iar corul #ormat din $ntregul grup acompania.

Cr%ar%a p(%3i%i
>@c!ipe de patru sau mai mul"i. iecare persoană din grup scrie pe &ucă"i de !%rtie un ad(ectiv, un nume, un
pronume, un ver&, un adver&. 2ucă"ile de !%rtie sunt puse $n grăme'i separate, potrivit clasi#icării lor. Apoi,
 aceste grăme'i se amestecă. iecare alege cinci &ile"ele şi compune o poe'ie cu cuvintele respective,
adăug%nd prepo'i"ii sau alte păr"i de vor&ire, dacă este necesar. C%nd sunt gata, grupurile $şi compară
poe'iile.

Ar4u-%ntar% sus'inut$
Part%a I
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe urmărirea ideilor #olosind un anumit
su&iect ca tram&ulină.
>1oi (ucători aleg un su&iect de conversa"ie cum ar #i= călătoriile, ră'&oiul şi pacea, o&iceiurile, sănătatea, etc.
Cei doi pot sta la o masă. a indica"ia pro#esorului, ei $ncep săşi vor&ească direct unul altuia, #iecare
de'volt%nd ce crede despre su&iect #ără să spună cuv%ntul propriu'is. iecare actor tre&uie săşi urmărească
cinstit g%ndurile carei vin re#eritor la su&iect, permi"%nd #iecărui
g%nd să devină o treaptă mai departe. Se pierd puncte dacă= studentul e nesigur sau &%l&%ie, spune prea des )eu*,
)tu*, )ea* $n loc de su&iect, numeşte su&iectul, repetă ideile partenerului sau $i răspunde $n vreun #el. <imp= un
minut. Apoi, aceeaşi ec!ipă continuă cu artea a lla şi a 888a, continu%nd să stea la masă. In+i#a'ii p%
par#urs or$e#te direct cu celălalt= +sar putea să #ie necesar să repeta"i această indica"ie de multe ori-
Renunţă la 1eu, 1tu, 1el= or$e#te continuu= +ă9te au"it= 5vită informaţia= 5vită părerea personală=
edeţi9vă reciproc= Continuaţi= -unteţi &mpreună= E7auar% Au permis actorii su&iectului să #ie tram&ulină
către idei noi> ea #ost teamă să renun"e la repetarea unor cuvinte> Actori, sunte"i de acord>

Part%a a I;a
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe urmărirea ideilor #olosind un anumit su&iect ca tram&ulină şi $ncerc%nd să8 #aci pe
partener să"i preia g%ndurile.
>1oi actori duc simultan o discu"ie $n care #iecare $şi urmăreşte g%ndurile legate de un anume su&iect. iecare
$ncearcă să8 #acă pe celălalt săi preia g%ndurile. Cel care preia pierde puncte. Studen"ii nu tre&uie să
trişe'e, ci tre&uie săşi lase g%ndurile acum născute să c%ştige. Aceeaşi ec!ipă trece imediat la artea a 888
a.
In+i#a'ii p% par#urs or$e#te direct cu celălalt= e"i partenerul= Răm?i implicat &n relaţie= 5vită să "ici
1eu= +ă9te au"it= 5vită informaţia=
E7auar% 1e c%te ori Susan a preluat de la Ric!ard> 1e c%te ori a preluat el de la ea> Part%a a II;a
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe urmărirea ideilor care se nasc despre un su&iect $ncerc%nd să preiei g%ndurile
partenerului.
>1oi actori vor&esc simultan ca şi la e/erci"iile anterioare, $şi urmăresc g%ndurile şi preiau de la partener,
construind pe g%ndurile sau cuvintele sale. ără limită de timp.
In+i#a'ii p% par#urs Pătrunde punctul de vedere al partenerului=
5xploraţi9vă #i de"voltaţi9vă g?ndurile= -unteţi &mpreună= or$iţi
unul cu altul= !nclude pu$licul= Continuă9ţi g?ndul=
O"s%r7a'ii
8.Aceste e/erci"ii cer un sc!im& e/traordinar de energie #i'ică, căci actorii vor&esc unul cu altul şi nu unul către
altul. Renun"area la )eu*, )tu*, )el* este o posi&ilă tram&ulină spre noi g%nduri. C%nd e/erci"iul reuşeşte,
actorii $şi #i'icali'ea'ă vor&irea. H%ndul $l conduce pe actor din cap p%năn picioare. Actorul este Aici.
E.C%nd studen"ii pătrund $n g%ndurile partenerului şi $şi iau ceea ce au nevoie pentru aşi trans#orma propriile
lor g%nduri, poate avea loc un salt intuitiv.
D.Atunci c%nd e/erci"iul este reuşit, vedem #rumuse"ea şi economia lim&a(ului.
P$$7r$4%a$ A
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe distragerea partenerului de la o ac"iune "in%ndu8 de vor&ă.
X 1oi studen"i decid Onde, Cine, Ce. Onul $l #ace pe celălalt să nuşi poată #ace ac"iunea "in%ndu8 de vor&ă=
sare de la un su&iect la altul, #ace digresiuni. nversa"i ast#el $nc%t #iecare să $ncerce rolul palavragiului.
 1acă doresc, studen"ii pot să sc!im&e şi Onde, Cine, Ce.
5xemple Cine  un client vor&ăre" şi un v%n'ător. Onde  un maga'in. Ce  clientul a venit să cumpere un cadou
de Crăciun pentru so"ia sa. Clientul are c!e# de vor&ă. V%n'ătorul $ncearcă să treacă la următorul cumpărător,
dar clientul continuă să pălăvrăgească. Cine  o in#irmieră vor&ărea"ă şi un vi'itator la spital. Onde  &iroul de
in#orma"ii al spitalului. Ce  vi'itatorul are nevoie de un &on de intrare pentru a merge cu li#tul. n#irmiera
vor&eşte la tele#on, dă instruc"iuni altora, $n timp ce vi'itatorul stă $n #a"a ei, $ncerc%nd să capete &onul.
O"s%r7a'ii
8. ;stilitatea nu are ce căuta $n acest e/erci"iu. ersoana vor&ărea"ă nu pune $n mod deli&erat o&stacole.
ălăvrăgeala tre&uie să #ie
inocentă, prietenoasă. E. 1acă unctul de concentrare este men"inut, umorul studen"ilor apare şi re'ultă o serie
de scene amu'ante. Acest e/erci"iu este #oarte util pentru de'voltarea materialului unui spectacol de
improvi'a"ie.

P$$7r$4%a$ /
Pun#t +% #(n#%ntrar% A  să reac"ione'e egal la am&ii parteneriP 2 şi C  pe rela"ia e/clusivă cu A.
X <rei studen"i decid Onde, Cine, Ce. A este centrul. 2 şi C sunt a&sor&i"i de g%nduri şisau de ac"iune. @i vin la
(ucătorul din centru pentru păreri, s#aturi, etc., ignor%nduse $nsă unul pe altul. Jucătorul din centru +A- tre&uie
să #ie atent $n mod egal la 2 şi C. 5xemplu Onde  $n su#ragerie. Cine  o ga'dă şi doi musa#iri. Ce  o vi'ită.
Musa#irul 2 se uită la al&umul de #amilie, comentea'ă şi pune $ntre&ări ga'dei A. Musa#irul C vor&eşte despre
pro&lemele unui prieten comun. O"s%r7a'i%
Scena poate #i #ăcută cu mai mul"i studen"i. @vita"i situa"iile cu prea multe solicitări ale aten"iei, ce devin p%nă
la urmă neinteresante +pro#esorul şi elevii, de e/emplu-. Sc!im&a"i rolurile şi da"i posi&ilitatea #iecărui mem&ru
al ec!ipei să #ie $n centru.

CONTACT
Contactul poate da naştere multor scene de reală calitate teatrală. 1eoarece actorii nu pot ver&ali'a totul, ei
tre&uie să stea şi să g%ndească. ?i, ast#el, decala(ul $ntre e/presie şi g%ndire $ncepe să dispară, iar studen"iiactori
$ncep să găsească mai multă economie $n dialog şi mişcare.
1eoarece este posi&il ca #rica de contact #i'ic să #ie legată de pro&leme #i'iologice, nu este de competen"a
noastră să ne ocupăm de asta. <otuşi, dacă pre'entăm numai pro&leme o&iective care sunt solva&ile, multe
re'isten"e su&iective, inclusiv şi cele men"ionate pot să dispară.
@/erci"iile comple/e de Contact repre'intă un moment crucial pentru mul"i studen"iactori. @le de'voltă o
comunicare mai str%nsă şi rela"ii mai pro#unde cu partenerii, datorită necesită"ii de atingere #i'ică.
În Contact, necesitatea a&solută de a men"ine unctul de concentrare, creea'ă o mai mare intensitate
scenică. Studen"iiactori sunt conecta"i direct la resursele proprii +'ona Q-, iar ac"iunea scenică do&%ndeşte o
in#inită varietate, pe măsură ce su&tilitatea şi nuan"area $şi #ac loc $n munca lor.
Contactul intensi#ică de asemenea scenele dintrun scenariu şi este e/trem de util pentru regi'orul care
repetă o piesă scrisă. $l $nva"ă pe studentulactor că poate #i o parte integrantă a unei scene, c!iar dacă nu se a#lă
$n centrul ac"iunii. Studentul prea vor&ăre" este #or"at să $ncete'e pălăvrăgeala, pentru a re'olva pro&lema= #ară
contact, nu e/istă dialog.
E&%r#i'iu +% C(nta#t
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a #ace un contact #i'ic direct la #iecare nou g%nd sau #ra'ă a dialogului.
X 1oi sau mai mul"i actori decid Onde, Cine, Ce. iecare actor tre&uie să ai&ă un contact #i'ic direct +atingere-
cu partenerul, de #iecare dată c%nd are loc $ntre ei comunicarea ver&ală. Cu #iecare g%nd nou sau sc!im&are
de dialog, tre&uie #ăcut un contact #i'ic di#erit. Actorul care ini"ia'ă dialogul este cel care tre&uie să
reali'e'e contactul. Comunicarea nonver&ală +gesturi, sunete, ridicări din umeri- este acceptată #ără
 contact. 1acă nu poate #i #ăcut contactul, nu va avea loc nici dialogul. Spune"i studen"ilor că, atunci c%nd
indica"i Contact=, $nseamnă că au utili'at dialogul #ară atingerea #i'ică a partenerului +Surprinde"ii pe
studen"i adăug%nd regulile din indica"iile pe parcurs pentru păr"ile , , V  de mai (os-.
In+i#a'ii p% par#urs !ntraţi &n contact= +c%nd actorii vor&esc #ară să se atingă- ariaţi contactul= +olosiţi
&ntregul spaţiu de %oc= Nu vor$iţi, dacă nu intraţi &n contact= 2ucaţi %ocul= Ormătoarele 7ariant% măresc nivelul
energiei şi varia'ă (ocul= Contact, partea a la= Nu intraţi &n contact de două ori &n acela#i loc= Contact, partea a
la= Nu mai folosiţi m?inile= Contact fără m?ini= Contact, partea a Va= Nu mai folosiţi picioarele= E7auar%
Spectatori, implicarea actorilor $n rela"ie a #ost mai intensă datorită contactului> Au e/istat di#erite modalită"i de
contact> Contactul reieşea din Cine sau era #ăcut mecanic> Actori, a"i păstrat 1Cul pe contact sau era"i mai
preocupa"i de ac"iune> 5xemplu
Sună soneria de la uşă şi Jo!n desc!ide uşa prietenului său Jim. )2ună, Jim, mă &ucur că te văd.* +contact prin
str%ngerea m%inilor-. Aceasta este o #ra'ă, o singură idee. 1acă Jo!n vrea să spună mai mult, ca de pildă )ntră
şi ia loc*, el tre&uie să #acă un nou contact +de e/emplu, poate să8 ia pe Jim pe după umeri şi să8 conducă la
scaun-. )Ce tricou #rumos ai5*  spune Jim +contact prin atingerea pieptului sau umerilor, nu a tricoului-.
Jim ia loc, iar Jo!n merge la masă, la o distan"ă de (umătate de scenă. are că sunt #oarte concentra"i şi
cu#unda"i $n g%nduri. @/istă c!iar o vagă emo"ie $n aer  $n realitate, ei nu se g%ndesc dec%t cum să reali'e'e
contactul următor.
Jim se ridică de pe scaun, ia o carte şi merge spre Jo!n, ating%ndu8 cu genunc!iul pentru a8 #ace să se
$ntoarcă. )Spune, ai citit cartea asta>* Jo!n ia cartea +acesta nu este contact, dec%t dacă m%inile se ating-.
Răs#oieşte c%teva pagini, iar Jim merge $napoi spre scaunul său. Cum poate Jo!n săi răspundă lui Jim, care se
a#lă $n partea cealaltă a scenei, şi să răm%nă $n acelaşi timp o parte a realită"ii scenei respective> Jo!n continuă
să răs#oiască paginile căr"ii, $n timp ce lucrea'ă asupra pro&lemei contactului. @l se lasă $n voia 1C, $şi ridică
oc!ii din carte, scoate un #luierat lung, r%de şi plescăie din lim&ă, comunic%nd ast#el răspunsul asupra căr"ii pe
care Jim ia dato, deoarece nu are posi&ilitatea să reali'e'e un contact #i'ic.
Actorii care nu şiau $nsuşit $ncă pro&lema contactului reali'ea'ă deodată că lupta le re'olvă toate
pro&lemele  şi $ntradevăr aşa este. 1eci, ceea ce descoperă acum, $n timp ce se $mping unul pe altul prin
scenă, este #aptul că, $n situa"ii con#lictuale are loc o intensi#icare a contactului. <otuşi, o scenă de luptă este o
cale de minimă re'isten"ă $n re'olvarea acestei pro&leme. Actorii tre&uie să lucre'e asupra unor moduri mai
pu"in evidente de reali'are a contactului. O"s%r7a'ii
8.Contactul tre&uie să #ie su&til şi legat de natura rela"iilor $ntre persona(e, nu numai de dialog. <re&uie să #ie
natural şi spontan, nu #or"at.
E.Men"ine"i pro&lema interesantă. Cere"i actorilor să evite scenele $n care sunt $ng!esui"i.
D.ăsa"i studen"ii să găsească modalită"i proprii de a varia contactul. 1egetele pot ciu#uli părul, picioarele pot să
lovească, se pot da g!ionturi, te po"i ciocni, po"i $mpinge cu şoldul, po"i cădea $n &ra"ele partenerului, etc.
4.1acă studen"iiactori se pl%ng că nu pot varia contactul, aminti"ile că e/istă şi alte moduri de comunicare $n
a#ară de dialog +ve'i capitolul V-.
7.1acă lipseşte dialogul, nici contactul nu este necesar. 1ar nu permite"i actorilor să evite pro&lema #ăc%nd o
scenă complet mută. Aminti"ile +numai dacă este a&solut necesar- că pot comunica r%'%nd, pl%ng%nd,
c%nt%nd, tuşind  deci prin orice sunet, #ară a sta&ili un contact #i'ic.
.6ui lăsa"i pe actori săşi plănuiască modalită"ile de contact, atunci c%nd se pregătesc să intre $n scenă +)C%nd
eu te &at pe umăr, tu...*-.
.Studen"iiactori care opun re'isten"ă contactului au de o&icei o #rică personală de a atinge o altă persoană.
$ntorc%ndune şi lucr%nd mai intens pro&lemele de rela"ie, antrenamentul #i'ic şi e/erci"iile cu Su&stan"a
invi'i&ilă, $i putem a(uta săşi $nvingă această teamă. Aceste re'isten"e se mani#estă ast#el=
\

A.ritare $n #a"a necesită"ii de a varia contactul. Vor continua să #olosească m%inile sau să se $mpingă unii pe
al"ii pentru a reali'a contactul. Asta este mai cur%nd o tendin"ă de $ndepărtare a partenerului  e/act
contrariul a ceea ce $ncercăm să o&"inem.
2.$ncercarea de a reali'a contactul prin o&iecte.
C.olosirea contactului celui mai o&işnuit, mai tipic social +&ătaie pe umeri, etc.-
.ucrul pentru acasă este important $n această pro&lemă. Cere"i studen"iloractori ca, timp de 7 minute $n
#iecare 'i, să intre conştient $n contact cu oricine se a#lă $n prea(ma lor. 6u tre&uie săi spună persoanei
respective ce #ac. $n studiul la clasă, care urmea'ă acestei teme, se va discuta despre ce au o&servat atunci
c%nd au #ăcut e/erci"iul acasă.
9.1acă studen"iiactori nu aşteaptă ca 1C să lucre'e pentru ei şi vor sim"i presiunea de a #ace să se $nt%mple
ceva, vor cădea $ntro improvi'are irelevantă, se vor $mpinge $ncolo şincoace, $n loc să intre $n contact real,
şi vor inventa ac"iuni inutile. 1acă se $nt%mplă ast#el, este un indiciu că studen"ii nu sunt $ncă gata pentru
contact. <rece"i la e/erci"iul următor, despre tăcere, şi reveni"i la contact altă dată.
80.C%nd studen"iiactori pot re'olva pro&lema, #ăc%nd contactul #i'ic o parte motivată, organică a scenei, nu
ceva )lipit*, munca lor are su&tilitate $n rela"ii, iar scenele sunt &ogate $n con"inut.
88.C%nd actorii lucrea'ă numai asupra unctului de concentrare  Contactul  r%sul, pl%nsul, c%ntecul, tuşea, etc.
devin mi(loace srcinale de re'olvare a pro&lemei.
8E.Contactul este o pro&lemă e/celentă pentru a putea o&serva pe cei care mai opun $ncă re'isten"ă implicării $n
ac"iune şi rela"iilor. oate #i util ca $ncăl'ire un (oc care implică adesea contact= )@mo"ie. <e!nici
cinematogra#ice* +cap. Q-.
TĂCEREA
În e/erci"iile mute, studentulactor nu tre&uie să recurgă la cuvinte şoptite sau nerostite, ci tre&uie să se
concentre'e asupra tăcerii ca atare, $nvă"%nd să comunice tăc%nd. Adevărata tăcere creea'ă desc!idere către
parteneri şi un #lu/ de energie #oarte evidentă, permi"%ndule să a(ungă la resurse personale mai pro#unde.
Aceste e/erci"ii, #ăcute cu un grup avansat de studen"i, aduc deseori o claritate supranaturală a comunicării non
ver&ale.

T%nsiun% -ut$ nr8 )

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe tăcerea dintre actori. X 1oi sau mai mul"i (ucători +de pre#erin"ă doi- decid Onde,
Cine şi Ce. <ensiunea $ntre parteneri este at%t de puternică, $nc%t sunt incapa&ili să vor&eascăP de aceea, $n
această scenă nu va e/ista dialog. Onde, Cine şi Ce tre&uie comunicate prin tăcere. 5xemple doi tineri care
tocmai au rupt logodna, un cuplu $n v%rstă care aude un !o" la parterul casei, #amilia unui miner aştept%nd ştiri
despre catastro#a de la mină.
In+i#a'ii p% par#urs Concentraţi9vă pe tăcere= Comunicaţi prin tăcere= 1Nemi#care pe monologul interior=
Priviţi9vă unii pe ceilalţi= ecie ţi9vă=
E7auar% Am putut să ne dăm seama Cine şi Onde erau> Au
comunicat prin tăcere> Actori, ce părere ave"i>
O"s%r7a'ii
8.Acest e/erci"iu produce de o&icei scene de mare calitate, deoarece necesită un contact vi'ual #oarte str%ns cu
partenerul.
E.1eseori, aceste scene se termină printrun singur "ipăt, un r%s sau un sunet oarecare. <otuşi, nu spuneţi acest
lucru studen"ilor, căci va apărea spontan, dacă ei re'olvă pro&lema. 1acă un actor spune= )Am vrut să "ip,
dar mam g%ndit că nu am voie*, $nseamnă că na lucrat asupra pro&lemei, ci a căutat apro&area
pro#esorului.
T%nsiun% -ut$ nr8 <
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe desc!iderea unul #a"ă de altul.
>1oi (ucători la o masă reală. ără Onde, Cine, Ce.
In+i#a'ii p% par#urs +$ncet- Păstraţi lini#tea= Hini#te deasupra, &n %urul vostru, &ntre voi, &n voi=

E0ERCIŢII DE NEMIŞCARE
@/erci"iile de nemişcare ce urmea'ă o#eră mi(loace noi de a opri activitatea cere&rală #or"ată, care se
mani#estă prin punerea prea multor $ntre&ări, prin pălăvrăgeală şi care $i $mpiedică pe actori să intre $n contact,
$n rela"ie. Nemi#carea este staticul utili"at &n mod dinamic pentru a puncta scenele şi a spori tensiunea scenică.
@ste o cale de a comunica procesul şi suspansul at%t actorilor, c%t şi pu&licului. @ste preocuparea care men"ine
con"inutul energetic al scenei.
Aceste e/erci"ii tre&uie precedate de o $ncăl'ire cu (ocurile de Su&stan"ă invi'i&ilă, insist%nd pe )$ncăl'ire
prin 6emişcare3* +cap. -. Acestea vor reaminti studen"iloractori că orice mişcare necesară decurge din
concentrarea asupra nemişcării.

N%-i1#ar% nr8 )
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a transmite un mesa( de nemişcare $ntregului organism.
>1oi actori aleg mediul apropiat, de e/emplu un restaurant, o maşină, un pat, etc. şi !otărăsc un Cine $n care
rela"iile au două planuri= unul pe scenă, unde $i vedem, şi celălalt despre care noi, spectatorii, nu ştim nimicP
Ceul sau ac"iunea sunt de asemenea !otăr%te dinainte. Apoi, studen"ii #ac scena #olosind dialogul, şi, pe
măsură ce scena $naintea'ă, ei trimit un mesa( de nemişcare $ntregului lor organism +ca $n )Ce v%rstă
am>Repetare* cap.  şi ca $n )ncursiune $n intuitiv*  ultimul e/erci"iu din acest capitol-. @i #olosesc
nemişcarea pentru a ad%nci comunicarea şi pentru aşi
de'vălui rela"iile. Spectatorii vor a#la totul despre ei prin această comunicare nonver&ală.
;&serva"ii=
8.6emişcarea nu este $ng!e"are. Scopul ei este de a crea o 'onă de repaus al g%ndirii $ntre oameni, c!iar $n
momentul $n care ei sunt prinşi $n dialog sau $n ac"iune. 1acă nemişcarea este $n"eleasă, din această 'onă de
repaus, de neg%ndire, ră'&ate energia, care se mani#estă prin utili'area srcinală a o&iectelor, a dialogului,
intensi#ică rela"iile $ntre persona(e şi construieşte treptat tensiunea scenei respective.
E.Onii actori consideră cuvintele )tăcere*, )linişte* sau )aşteptare* mai utile pentru ei $n crearea sentimentului
#i'ic necesar pentru acest e/erci"iu.
D.1eoarece scopul acestui e/erci"iu este de a opri g%ndirea conceptuală şi ver&ali'area rela"iilor, evita"i o
pre'entare prea detaliată. Studen"ii care, $n acest moment, au #ăcut de(a )Ce este dincolo* sau )reocupare*
vor şti cum să lucre'e. Am #ăcut un e/periment $n numai şase ateliere cu un grup care avea #oarte pu"ină
e/perien"ă de teatru. ucraseră intens pro&lemele de Su&stan"ă invi'i&ilă şi am reluat e/erci"iile= )Ce
pro#esie am> Repetare*, )Ce v%rstă am>Repetare* şi )enetrarea oglin'ii* +cap. -. i sa cerut pur şi
simplu să se g%ndească la 6emişcare sau la Repaus. Re'ultatul a #ost uimitor= o&iectele din mediul apropiat
au prins via"ă $n cel mai mic detaliu, #ie că era vor&a de a lua o scrumieră pentru a scruma, #ie de a cură"a
masa de #irmituri. Au e/istat momente de reală improvi'a"ie, ce apar #oarte rar la $nceputul antrenamentului.
Studen"ii de&ordau de energie, $nsu#le"ire, &ucurie. a $nceput li se părea greu să se privească şi e venea
des să r%dă. @ra o dovadă de timiditate şi nu de retragere, căci o&"inusem cu ei contactul. @ste interesant
#aptul că, atunci c%nd am #ăcut aceste e/erci"ii cu actori pro#esionişti, şi ei erau timi'i.
4.6emişcarea nu $nseamnă re"inerea sau in!i&area unei emo"ii sau a unei ver&ali'ări şi nu este un mecanism de
cen'urare. rin urmare, ea va #ace din #iecare scenă o scenă de )arta actorului*. Men"in%nd ac"iunea #i'ică
continuă +ocupa"ia-, preocuparea +ac"iunea mentală- pentru 6emişcare de'voltă scena pas cu pas. Actorii
merg pe marginea prăpastiei şi sunt, $mpreună cu spectatorii, at%t de implica"i $n pro&lemă, $nc%t nu mai
respiră. Acest element de suspans tre&uie să e/iste $n toate pro&lemele cu două direc"ii.

N%-i1#ar% nr8 <

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe nemişcare pentru a se g%ndi şi a lua o
!otăr%re.
>On singur actor alege Onde, Cine, Ce. @l este $ntrun moment c%nd tre&uie să ia o !otăr%re. Scena este tăcută
#ără mişcare.

N%-i1#ar% nr8 ,
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe nemişcare pentru a intensi#ica rela"ia.
>1oi actori decid Onde, Cine, Ce şi #ac scena #ără mişcare, cu accent pe rela"ie.
N%-i1#ar% nr8 .
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe nemişcare pentru a intensi#ica rela"ia.
>On grup mare de studen"iactori decid Onde, Cine şi Ce şi #ac scena #ară mişcare, cu accent pe rela"ii.

In#ursiuni =n intuiti7
@/erci"iul este o e/perien"ă de tensiune dramatică #ără ca să e/iste
avanta(ul unui con"inut.
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe e/pira"ia pe gură din ad%ncul g%tului.
>Studen"ii stau pe scaune $n partea sălii pentru pu&lic. Spune"ile să stea ca şi cum picioarele lear creşte din
#ese. Aceasta va da o linie dreaptă şi rela/ată şirei spinării. Omerii lor tre&uie să #ie li&eri de tensiune şi
m%inile tre&uie să se odi!nească pe coapse. <oată lumea tre&uie să se concentre'e pe şuieratul, aproape
impercepti&il, al e/pira"iei +)a'a respiratorie con"ine re$nnoirea
#or"ei printro #ormă su&tilă de rela/are musculară.* Ma&el <odd  )<rupul g%nditor*-. Studen"ii stau cu oc!ii
desc!işi, privind scena, #ară a #or"a ceva sau a se g%ndi la ceva. 1acă cineva dintre ei simte nevoia de a merge
pe scenă şi de a #ace un lucru oarecare, so #acă. ndica"ii pe parcurs= Relaxaţi umerii= Concentraţi9vă asupra
expiraţiei= Priviţi scena= Aveţi &ncredere &n voi &n#ivă= Nu vă g?ndiţi ce să faceţi=
5xemplu Studentul A merge pe scenă, priveşte $n (ur, se uită $n (os, ca şi cum ar #i pe o st%ncă, la un scaun şi se
urcă acolo. Studenta 2 urcă la el= )Oite, citeşte 'iarul*. A se opreşte, se uită la ea= )Mul"umesc*. 2 pleacă
#ac%ndui cu m%na. ntră studentul C, plim&%nduse $ncolo şi $ncoace, $ntro pro#undă medita"ie. Studentul A $i
oglindeşte mişcările ... etc.
;&serva"ii=
8.Cu un grup avansat, acest e/erci"iu poate #i e/traordinar de interesant, deoarece duce invaria&il la un gen de
scenă de avangardă. 1eseori apare şi dialogul c%nd scena, plină de $ncordare, prinde via"ă.
E.@/plica"i studen"ilor că nu tre&uie să se g%ndească la ceva anume şi nici nu tre&uie să #acă ceva pur şi simplu.
D.1upă o scenă, este interesant să introducem un su&iect, o poveste, care să dea o continuitate ac"iunii scenice
$nt%mplătoare. ace"i apoi o scenă cu )poveste*.
4.Acest e/erci"iu nu tre&uie dat p%nă c%nd studen"iiactori nu devin 1o ec6ipă şi deci nu se simt prost +e/puşi-.

T/cere 4nain.ea ;cenelor

1acă studen"ii sunt agita"i, prea activi, arunc%nduse $n scenă #ără să g%ndească, cere"ile să stea $n linişte pe
scenă $nainte de a $ncepe. Să se concentre'e asupra e/pira"iei, săşi golească mintea de imagini, să stea tăcu"i
c%t timp este necesar. Ac"iunea $ncepe $n clipa c%nd unul dintre studen"i se ridică şi $ncepe.

Capit(u VIII RADIO ŞI E@ECTE TEHNICE

RA1; ?l <V
Aceste e/erci"ii nu inten"ionea'ă să antrene'e $n mod special actorul pentru radio şi televi'iune, ci să8 a(ute
săşi concentre'e energia $n cadrul limitărilor #iecărui domeniu. @ste recomanda&il ca atelierul pentru radio să
se
de #acă cel pu"in $no dată
improvi'a"ie care pe
au lună. ;ricum,
$nvă"at nu tre&uie
să #olosească $nceput
1Cul aşa dec%t după ce studen"ii
cum pro&lema au lucratosu#iciente
de arta actorului cere. e/erci"ii
Aici, actorul lucrea'ă asupra unei pro&leme $n mod special= să transmită pu&licului numai prin voce.
<re&uie să poată selecta acele lucruri care să #acă pu&licul să vadă povestea )cu a(utorul urec!ilor*.
$n e/erci"iile pentru radio, scenele au loc $n spatele unei cortine, deoarece suntem interesa"i doar de voce.
unctul de concentrare este pe a arăta Onde şi Cine, doar prin voce şi sunet şi #ară să povestim cu multe
cuvinte. iecare e/erci"iu tre&uie să ai&ă unul sau doi sunetişti, care nu #ac altceva dec%t să desc!idă şi să
$nc!idă uşi, să sune clopo"ei, să şuiere ca v%ntul, etc. 6ici dialogul, nici e#ectele de sunet nu tre&uie plănuite.
 entru teatrul tradi"ional, este deseori utilă #olosirea micro#onului pentru a lămuri pro&lema vocii unui
persona(. Acest lucru te a(ută să te concentre'i asupra pro&lemei, #ară să o $ncarci cu atenţie critică inutilă.1in
punct de vedere te!nic, este necesar un caseto#on, care să poată $nregistra, şi o cortinăp%n'ă, care să separe pe
actor de oc!ii pu&licului. ;rgani'a"i o masă cu diverse o&iecte care #ac sunete= clopo"ei, sonerie, o mică maşină
de v%nt, o )cutie de ploaie*, o uşă, o cutie cu sticlă spartă, un platan, 'iare, cretă, ta&lă de scris, c%teva sunete
$nregistrate, etc.
@ste recomanda&il să se #acă, $n preala&il, o scurtă discu"ie despre radio, ast#el $nc%t studen"ii să ştie ce se
urmăreşte. rovocarea cea mai mare va ti aceea de a #i'icali'a, de a comunica, nu de a spune. Ce se &nt?mplă
c?nd asculţi radioulD Răspunsul corect va veni $n cele din urmă= )Ascultătorul vede $nt%mplarea*.
Apoi, c?nd faci o improvi"aţie pentru radio, ce vrei să faci de faptD )Să #ac pu&licul să vadă povestea cu oc!ii
min"ii*. Cum putem să sugerăm că suntem &ntr9o clasă, fără să o spunem #i folosind numai sunetul #i voceaD 9
)olosind o&iectele la micro#on*. *aţi c?teva exemple de o$iecte concrete care fac sunetele potrivite unei săli
de curs. )Sunetul de cretă scriind pe ta&lă... cineva poate #olosi o ascu"itoare... c%nd sună clopo"elul se poate
au'i cum, aproape deodată, scaunele sunt $mpinse $napoi*.
1e asemenea, la radio, apare şi pro&lema rela"iei= Cum se poate arăta relaţia mamă9ftuD )2ăiatul poate intra $n
casă şi să spună= ... Mam $ntors de la maga'in. Acum pot să mă duc să mă (oc>*
ace"i o discu"ie asemănătoare cu cea de la atelierele pentru spa"iu +$ntre&arerăspuns-P acest lucru $i va
stimula pe actori să caute multe sunete, speci#ice #iecărui loc= clasă, su#ragerie, &ucătărie, etc.

Pri-u %&%r#i'iu p%ntru ra+i(

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a arăta Cine +rela"ia- prin sunet şi voce. X @c!ipe de trei sau mai mul"i (ucători decid
Cinele. iecare actor $şi #ace o listă de caracteristici pe care $ncearcă să le e/prime= v%rstă, greutate,
temperament, culoare, etc. Apoi $şi $ncep scena. Studen"iispectatori, ascult%nd sunetele şi vocea, tre&uie să
şi #acă şi ei o listă de caracteristici, pe măsură ce ac"iunea progresea'ă. C%nd se $nc!eie e/erci"iul, se
compară listele. <ot ast#el, sc!im&a"i 1Cul ca să #i'icali'a"i Ondele.
5xemplu Onde  o şcoală la "arăP Cine  o $nvă"ătoare şi elevii eiP $nvă"ătoarea are 47 de ani şi nu e $nc%ntată să
predeaP un &ăiat din clasa a Va este cam $nt%r'iat. 1upă inevita&ila reclamă, $ncepe programul.
$nvă"ătoarea= D ori D #ac> Clasa= +la unison- 9. $nvă"ătoarea= D ori 4 #ac> Clasa= 8E.
$nvă"ătoarea= D ori 7 #ac> Clasa= 87.
$nvă"ătoarea= Jo!nnF, tu ai desc!is gura> ?tii răspunsul> Spune8 tare5 Jo!nnF= 6u, doamnă.
$nvă"ătoarea= Atunci, te rog să vii la ta&lă şi să scrii #iecare răspuns pe care $l dă clasa.
Sunet= Sunetistul $mpinge un scaun $n spate şi pregăteşte ta&la şi creta, $nvă"ătoarea= Aşa... unde rămăsesem> A,
da. D ori  #ac> Clasa= 8.
Sunet= Creta pe ta&lă.
$nvă"ătoarea= Usta e un  #ăcut de m%ntuială, Jo!nnF5 D ori > Clasa= E8.
Sunet= Creta pe ta&lă, $nvă"ătoarea= Jo!nnF5 Ce ai $n &u'unar> Sunet= Sunetistul piuie ca un puişor. Clasa= R%s
general.
$nvă"ătoarea= Jo!nnF5 <eam $ntre&at ce ai $n &u'unar5 Sunet= iuit. Clasa= R%s general.
E7auar% 1upă e/erci"iu, studen"ii din pu&lic compară listele pentru #iecare persona( cu listele pe care şi leau
#ăcut actorii. Ce v%rstă avea $nvă"ătoarea> Cum arăta> C%"i studen"i erau $n clasă> Ce v%rstă aveau> ?coala era
la oraş sau la "ară> Cum po"i să"i dai seama> Au reuşit să ne arate Cine sunt şi Onde sunt doar prin sunet şi
voce> Onele lucruri sunt arătate, iar altele sunt spuse. Cum au #ăcut atunci c%nd au reuşit să ne arate #ără să ne
spună>
;&serva"ii=
8.$ncerca"i să evita"i apari"ia naratorului omnipotent. C%nd studen"ii $şi pun mintea la contri&u"ie ca să re'olve
Onde şi Cine, nici nu e nevoie de narator.
E.entru improvi'a"iile pentru radio, se mai pot #olosi pro&lemele din e/erci"iile )Joc de cuvinte* şi )<emă
scenă* +cap. Q-P dar re'olvarea pro&lemelor privind Onde şi Cine vor "ine, $n mod sigur, grupul ocupat
pentru o vreme.
I-pr(7i3a'ii #u ani-a%
>Ve'i acest e/erci"iu $n capitolul Q  )ersona(ul*.
@/erci"iile cu animale pentru construirea unui persona( pot a(uta, de asemenea, şi vor&irea. Onui &ăiat cu o voce
$naltă şi su&"ire i sa dat imaginea unui !ipopotam ca să8 a(ute să #acă un anumit persona(. Vi'uali'%nd
!ipopotamul şi lucr%nduşi ast#el scenele, a reuşit săşi co&oare considera&il vocea.

In.roducerea co'iilor 4n luea Radio-ului

Copiii de , , 9 ani se &ucură #oarte tare c%nd lucrea'ă aceste e/erci"ii, #olosind un caseto#on cu care se pot
$nregistra şi asculta. Aceasta este cea mai &ună metodă de a lucra vor&irea cu cei miciP ei $n"eleg că tre&uie să
vor&ească clar, pentru a putea #i $n"eleşi de pu&lic şi ast#el $nva"ă săşi cure"e singuri vor&irea. @/erci"iile de
tipul )Reporter* sunt utile pentru a introduce la această grupă de v%rstă improvi'a"iile pentru radio, pentru că
dau posi&ilitatea c!iar şi celor mai timi'i copii să vor&ească şi apoi să se asculte.

R%p(rt%r A
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a vor&i clar c%nd răspunde la $ntre&ări.
>On asistent ar putea #i reporterul $n toate aceste e/erci"ii, pentru că este mai a&il $n ai atrage pe copii $n
conversa"ie dec%t un alt copil. 1e e/emplu= )2ună5 Cum te c!eamă pe tine, tinere>* Copilul $ncepe săşi
spună numele, adresa, etc.
R%p(rt%r /
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a arăta Cine +rela"ia- vor&ind.
>1upă primul interviu, cu nume şi adresă, asistentul poate sugera copiilor alte persona(e, iar ei tre&uie să
reac"ione'e. Reporter= )Oite că vine un &ătr%n. 2ună 'iua, domnule5*. Studentul răspunde atunci ca un
&ătr%n.

R%p(rt%r C
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe ritmurile )vor&irii* unor animale.
>Acum asistentul poate sugera copiilor anumite animale pe care copiii tre&uie să le preia c%nd vor vor&i.
Reporter= )Oite că vine o pisică5 2ună, pisicu"o5 Cum te sim"i $n diminea"a asta>* )Miau, miau... mă simt
#oarte &ine*.
a $nceput, copiii vor răspunde cu aceste e/presii stereotipe ale animalelor. Sugera"ile să vor&ească av%nd $n
minte sunetul pe care8 #ace animalul real. une"ii săşi reamintească ritmul $n care )vor&eşte* animalul
respectivP de e/emplu= un c%ine  staccato, vaca  un sunet prelung şi greoi, etc.
entru a varia pute"i cere copilului să sugere'e animalul, modi#ic%nduşi speci#icul vor&irii. Reporterul tre&uie
să g!icească ce animal intervievea'ă. Reporter= )Se apropie cineva5 Ce mai #ace"i> Cum vă sim"i"i astă'i>*
Copilul= )@eeeooouuu .... sssssssuuuunt... &iiiiinnneeee*. 1acă reporterul nu poate identi#ica animalul, atunci
copilul va $ncerca să #ie mai clar. C%nd se #ace acest e/erci"iu, este interesant de urmărit de'voltarea rapidă a
studen"ilorcopii $n ce priveşte vor&irea şi tonurile vocii.

E&%r#i'iu p%ntru t%%7i3iun%

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a vedea şi a #i vă'ut.
>atru sau mai mul"i (ucători +un regi'or, un operator şi actori-. Regi'orul distri&uie actorii şi le dă o scenă

simplă +poate #i o parte dintro scenă mai mare-, de treipatru minute, cu un Onde de#init. 1acă nu e/istă
cameră de #ilmat, ea poate #i sugerată cu a(utorul unui re#lector mo&il sau c!iar cu o lanternă. mportant este
ca lumina să se poată aprinde şi stinge. Micro#onul, lavaliera sau casca pot #i simulate cu &aterii sau cu #ire.
6u sunt a&solut necesare, dar sunt distractive. ;peratorul urmăreşte scena cu camera sau cu spotul de
lumină, se apropie pentru primplanuri, se depărtea'ă pentru planuri medii, planuri generale, etc. Studen"ii
spectatori pot spune ce imagini au #ost #ilmate, urmărind lumina, care este oc!iul camerei.
Actorii #ac $nt%i o repeti"ie #ară cameră. Regi'orul mai #ace c%teva modi#icări, operatorul se mişcă pu"in ca să se
$ncăl'ească. Apoi camera se aprinde şi scena se #ilmea'ă şi se transmite $n direct. 5xemplu ; #amilie cinea'ă.
eti"a nu vrea săşi măn%nce por"ia de spanac. ărin"ii se roagă de ea, o păcălesc, o amenin"ă. $n cele din urmă,
#ata măn%ncă spanacul. S#%rşit.
E7auar% Actorii au primit indica"iile regi'orului> ace"i o discu"ie pe larg. <re&uie ca to"i să (oace rolul
regi'orului ca să $n"eleagă că, $n teatru, este #oarte important să ascul"i indica"iile date. Copiiiactori devin mai
uşor de controlat şi de manevrat la repeti"ii, după ce au #ost )regi'or*.
;peratorul a #ilmat cadrele cele mai interesante> $ntre&a"i8 $nt%i pe el şi apoi pu&licul. a ce moment ar #i putut
#ilma mai &ine> Cum> 1e unde>
O"s%r7a'i% @ste necesar ca, $nainte de a $ncepe aceste e/erci"ii, să se #acă o discu"ie rapidă despre nişte
elemente de &a'ă, cum ar #i planurile $n care se #ilmea'ă +primplan, plan mediu, plan general, etc.-.

E@ECTE TEHNICE
@ste #oarte important ca #iecare student să $nve"e să improvi'e'e, utili'%nd mi(loacele te!nice ale teatrului.
$n primele ateliere, pro#esorul tre&uie să organi'e'e o scurtă demonstra"ie a #unc"ionării sistemului de sunet
şi lumini, accentu%nd $n mod special e#ectele şi atmos#era pe care o creea'ă. Studen"ii
tre&uie să $nve"e pe r%nd să m%nuiască această aparatură şi să producă e#ectele, p%nă c%nd le devin #amiliare.
C%nd elementele de &a'ă au #ost $n"elese, pro#esorul desemnea'ă, sau #iecare grup $şi alege, o ec!ipă te!nică
a cărei sarcină va #i să improvi'e'e orice e#ect sonor sau de lumină pe care lar cere o anumită scenă.
În teatrul de improvi'a"ie, necesitatea utili'ării posi&ilită"ilor te!nice este evidentă. umina, sunetul, mu'ica
şi dialogul tre&uie să devină parte organică a scenei $n momentul de'voltării sale. Această selec"ie spontană a
e#ectelor şi plasarea lor $n scena respectivă, $n timpul improvi'a"iei, dă studen"iloractori un plus de aten"ie şi
sensi&ilitate #a"ă de ceea ce se petrece. a #el ca şi $n e/erci"iul )<rimiterea cuiva pe scenă* +cap. V-, actorii de
pe scenă tre&uie să reac"ione'e şi să ac"ione'e asupra #iecărui nou element introdus $n scenă.

C((r+(nar%a %!%#t%(r t%:ni#% #u a#'iun%a +% p% s#%n$ Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a coordona e#ectele

te!nice cu ac"iunea de pe scenă.
X 1oi sau mai mul"i actori pe scenă, doi sau mai mul"i actori $n culise. Se decid Onde, Cine, Ce. Ondele tre&uie
să o#ere multe posi&ilită"i pentru di#erite e#ecte +pădure, deşert, locuin"ă, #ermă, etc.-.
Actorii de pe scenă tre&uie să (oace scena şi să dea intrările pentru e#ecte partenerilor din culise prin replici +)Se
#ace $ntuneric a#ară... Cre'i că vine #urtuna> ; să c%nte cocoşul ...*- sau prin #i'icali'are. Apoi, inversa"i
ec!ipele. ;&serva"ii=
8.Acest e/erci"iu poate #i #ăcut cu succes c!iar şi cu copii de cinci ani. 1acă e#ectele sonore sunt uşor de m%nuit
şi e/istă un sistem simplu de lumini, orice copil poate prinde intrările pentru e#ectele te!nice.
E.Acest e/erci"iu are o valoare e/traordinară $n maturi'area actorilor #oarte tineri care, reac"ion%nd la
necesită"ile partenerilor, sunt dintrodată răspun'ători de re'ultatul scenei. D. Multe alte pro&leme de arta
actorului pot #i adaptate şi de'voltate, av%nd acest scop $n minte.

C((r+(nar%a a#'iunii +% p% s#%n$ #u %!%#t%% t%:ni#% Pun#tu +% #(n#%ntrar% al actorilor= să (oace scena $n
#unc"ie de e#ectele o#erite de ec!ipa te!nică din spatele scenei.
>a #el ca şi $n e/erci"iul A, numai că, de data aceasta, ec!ipa din culise ini"ia'ă e#ectele de sunet şi lumină, iar
actorii de pe scenă tre&uie să improvi'e'e $n (urul acestor e#ecte.

Cr%ar%a at-(s!%r%i p% s#%n$

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a crea atmos#era Ondelui prin e#ecte te!nice şi prin reac"ia actorilor de pe scenă.
><rei sau mai mul"i actori pe scenă, doi sau mai mul"i mem&ri $n ec!ipa din culise. Mai multe spa"ii +Onde-
sunt scrise pe &ucă"i de !%rtie. @c!ipa alege una din !%rtii şi creea'ă atmos#era pe care o sugerea'ă acest
Onde. Actorii decid Cine şi Ce sau pot intra pe scenă, lăs%nd ca Cine şi Ce să evolue'e din e#ectele te!nice.
Scena $ncepe cu e#ecte sonore şi de lumină care creea'ă atmos#era şi apoi intră actorii. ;dată atmos#era
 reali'ată, scena poate #i terminată sau continuată după dorin"a pro#esorului.
E7auar% @#ectele de sunet şi lumină coincid pentru a da naştere
atmos#erei> Actorii intră sau nu $n atmos#eră>
O"s%r7a'ii
8.Acest e/erci"iu arată rapid care actori sunt capa&ili să se lase antrena"i de e#ecte #ără să le manipule'e.
E.@/erci"iul este similar cu )Onde a&stract* +cap. V- şi poate #i #olosit $mpreună cu el. a #el ca şi $n
)ncursiuni $n intuitiv* +cap. V-, scena poate #i aran(ată cu recu'ită şi lumini, adăug%nduse mai t%r'iu
povestea.
E!%#t% s(n(r% 7(#a%
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe producerea, cu a(utorul vocii, a sunetelor
care, de o&icei, sunt $nregistrate.
X 1oi sau mai mul"i actori ascunşi vederii spectatorilor decid Onde, Cine şi Ce. @i #olosesc micro#onul pentru a
sta&ili Ondele numai prin e#ecte vocale.
@#ectele sonore  păsări, v%nt, sirene, clopote  nu tre&uie reproduse mecanic, ci tre&uie #ăcute numai de vocile
actorilor.
E7auar% Sunetele vocale erau la #el de e#iciente ca şi sunetele
$nregistrate>
O"s%r7a'ii
8.Actorii tre&uie să lucre'e cu sunetele la #el cum ar lucra cu partenerii.
E.Aproape $ntotdeauna, unuia sau mai multora dintre studen"i le va plăcea at%t de tare acest e/erci"iu, $nc%t $şi
vor de'volta aptitudinea de redare a e#ectelor sonore ast#el că a(utorul te!nic va #i aproape inutil.
D.Ca temă pentru acasă, cere"i studen"ilor să asculte sunetele din (urul lor şi să $ncerce să le reproducă.
4.@/emple de scene $n care sunetul este inerent sunt gările, porturile şi (ungla.
7.@/isten"a unui micro#on este esen"ială pentru reuşita acestui e/erci"iu.
.Ca $ncăl'ire, da"i micro#onul de la unul la altul şi cere"i #iecăruia să #acă ce sunete doresc. artenerii $ncearcă
să le recunoască +o rac!etă, un animal, tropot de cai, pornirea motorului, etc.-.
.@c!ipe ascunse după o cortină aleg un Onde pe care să8 comunice pu&licului= o #ermă, un port, (unglă, etc.
.1upă ce a"i e/plorat e#ecte reali'ate e/clusiv prin voce, sugera"i #olosirea unor materiale uşor de o&"inut
pentru a crea diverse sunete non9vocale. irele de paie pot #i #olosite pentru susurul unui i'vor, celo#anul
pentru a imita trosnete, creioane pentru a &ate $n pa!are goale, etc.

Capit(u I0 MATERIAL PENTRU DI@ERITE SITUATII

@/erci"iile din acest capitol cresc capacitatea grupului de a găsi material proaspăt pentru scene. 1e e/emplu,
după c%teva e/perimente cu )Jocul de cuvinte* +de mai (os-, pe măsură ce studen"ii $şi depăşesc ori'ontul
cotidian, se vor naşte o mul"ime de idei noi. Aceste idei pot deveni #oarte #olositoare c%nd grupul este interesat
să construiască un material $n (urul unui anumit eveniment social.
entru a #i e#iciente, la aceste e/erci"ii tre&uie adăugate piese de decor, lumini, mu'ică, sonori'are şi costume.
e scurt, tre&uie utili'ate toate posi&ilită"ile te!nice. @/erci"iile care urmea'ă sunt #oarte utile $n construirea
materialului #ormat din diverse situa"ii. Aceste situa"ii, ca şi multe alte e/erci"ii din acest manual pot #i #olosite
ca atare $n spectacol. 1acă unctul de Concentrare al unui e/erci"iu este $n"eles de către studen"ii actori şi
aceştia $şi menţin concentrarea asupra pro&lemei +Scopului- pe care o pre'intă 1Cul, $ntrun anumit sens,
oricine poate de'volta scene.

@/erci"iul )Cutia cu pălării* de la Addenda  poate #i introdus aici. J(# +% #u7int%8 A

+acest e/erci"iu ar tre&ui introdus după al doispre'ecelea sau al treispre'ecelea atelier de spa"iu-.
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a ascunde cuv%ntul ales $n cadrul scenelor. X 1ouă sau mai multe ec!ipe. iecare
ec!ipă alege un cuv%nt, $l $mparte $n sila&e şi se aleg Onde, Cine, Ce pentru #iecare sila&ă.
iecare ec!ipă #ace o distri&u"ie pentru situa"ia respectivă şi $şi alege ec!ipa te!nică.
Apoi ec!ipele (oacă sila&ele cuv%ntului. $n nici un ca', $nsă, cuv%ntul sau sila&a nu tre&uie men"ionate ver&al. <re&uie să
se #acă orice e#ort pentru a ascunde sila&a şi cuv%ntul respectiv $n cadrul ac"iunii scenice (ucate. 5xemplu
+@/emplul se leagă de cuv%ntul )industrial* care, deşi $nseamnă acelaşi lucru şi $n engle'ă şi $n rom%nă, se desparte di#erit
$n sila&e. entru $n"elegerea e/emplului am păstrat totuşi sensurile din lim&a engle'ă.  n.t.-
-Gai să #olosim cuv%ntul )industrial*, pe care8 putem $mpăr"i $n )industtrial*.
-Ce am putea face cu sila$a 1 in D +$n, la, n.t.-
-Am putea intra pe uşă.
-Iin?nd cont că sunt patru sau cinci persoane &ntr9o ec6ipă, ar fi interesant să9i vedem pe fiecare &n parte
intr?nd pe u#ăD Atunci, care ar fi posi$ilităţile de a crea o scenă reală, cu Unde, Cine,CeD
-Această indica"ie ar putea conduce la o situa"ie de genul= scenă la recep"ia unui !otel $ntre recep"ioner şi o
persoană care ia o cameră +engl. )c!ecB in*  n.t.-.
1e asemenea, li se poate spune studen"ilor sa nu "ină cont de cum se scrie sila&a respectivă, ci numai de
cum sună +vala&il numai $n engle'ă, desigur, nu şi $n rom%nă, n.t.-, ast#el $nc%t cineva poate sugera o scenă $ntr
un !an +engl. )inn*, n.t.-. ;rice sugestie de acest tip poate #acilita o scenă completă.
A(uta"i ec!ipele săşi dea seama cum pot #olosi scenic #iecare sila&ă. 1e e/emplu, !anul poate #i undeva la
"ară, seara, iar persona(ele pot #i dintre cele mai diverse, de la un călător p%nă la un servitor adormit. Sar putea
să #ie momentul unei $mpăcări $ntre străinul călător şi un #rate cu care nu sa vă'ut de mult sau, poate, nişte !o"i
pun oc!ii pe &r%ul cu &ani al călătorului. <re&uie $ncura(ate acele ac"iuni care să a(ute la )deg!i'area* sila&ei şi
care să #acă cuv%ntul ini"ial greu de g!icit.
-Ce puteţi face pornind de la 1dustD +)pra#3, n.t.-
-Am putea ieşi din mină scutur%ndune pra#ul de pe !aine.
9 Cum puteţi de"volta această idee &ntr9o scenă completă, cu Cine, Unde #i CeD Ce mai poate implica 1prafulD
Ce asociaţii mai facem &n legătură cu prafulD
Sar putea ca studen"ii să se g%ndească la nisipul auri#er +engl. )gold dust*, n.t.- şi la o situa"ie cu muncitorii
unei mine de aur, la )goana după aur* din istoria SOA sau la un indiciu dintro poveste misterioasă. Varia"iile
sunt nelimitate.
entru sila&a )trial*  )proces*  situa"ia este evidentăP dar tre&uie să le reaminti"i studen"ilor să se
g%ndească la o situa"ie prin care să #ie distrasă aten"ia pu&licului de la cuv%nt. E7auar% $nainte de evaluarea $n
clasă a aspectelor teatrale ale scenei, lăsa"ii pe studen"iispectatori să g!icească cuv%ntul (ucat. @ste
recomanda&il ca pro#esorul să cunoască cuv%ntul $n preala&il şi să dea unele sugestii pentru ca să nu se piardă
mult timp. Au re'olvat pro&lema> Sila&ele pe care leau (ucat erau &ine ascunse> Au concentrat aten"ia pe
altceva dec%t pe cuv%nt, aşa cum li sa cerut> +1e e/emplu, o ec!ipă a avut de (ucat cuv%ntul )colet* $n
$ntregime= cineva a livrat altcuiva un ro&ot  (ucat de unul din studen"iiactoriP scena sa de'voltat $n (urul
ro&otului, ast#el $nc%t cuv%ntul $n sine a #ost ascuns-. Alegerea costumului a #ăcut ca persona(ele să #ie mai
e/presive> Sar #i putut #ace mai mult cu luminile şi cu sonori'area>

J(# +% #u7int%8 /
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a ascunde cuv%ntul ales $ntro serie de $nt%mplări +scene-.
X 1ouă sau mai multe ec!ipe. Acest e/erci"iu produce de o&icei mult material satiric. @c!ipa alege un cuv%nt ca
$n e/erci"iul precedent, $n loc să dea studen"ilor deplină li&ertate de a crea scenele, pro#esorul sugerea'ă
teme speci#ice pe care e/erci"iul tre&uie să se &a'e'e. <emele pot #i din di#erite domenii= religie, politică,
sociologie, ştiin"ă, istorie, #antastic, evenimente curente, automati'are, pană de curent, trans#ormare,
educa"ie, anumite pro&leme comunitare sau şcolare, clovnerie.
6u este deloc necesar să limita"i ec!ipele la o singură temă persila&ă. $ntradevăr, ec!ipele care aleg să lucre'e mai multe
teme persila&ă, căut%nd material pentru 7 situa"ii di#erite, $şi de'voltă o marc capacitate de selectivitate.
 Se sta&ileşte Onde, Cine, Ce, se alege ec!ipa te!nică, se aleg costumele şi (ocul $ncepe5 5xemplu să
presupunem că ec!ipa a ales cuv%ntul )monBeF* +maimu"ă-. entru a servi scopul (ocului, cuv%ntul se desparte
$n două sila&e= )monBBeF* +călugărc!eie-. Jucătorii tre&uie să cree'e o scenă $n (urul primei sila&e #olosind
una din temele de mai sus. 1e pildă, este evidentă o scenă religioasă cu un călugărP poate #i o scenă sociologică
portreti'%nd un călugăr $n rela"ie cu un om o&işnuitP sau o scenă istorică cu un călugăr din vremea inc!i'i"iei
spaniole. osi&ilită"ile sunt in#inite.
A doua sila&ă se #oloseşte $n acelaşi mod. olitic= primarul $nm%nea'ă c!eia oraşului unui demnitar care $l
vi'itea'ăP ştiin"i#ic= un cercetător c!imist găseşte c!eia prevenirii unei &oli incura&ileP #antastic= o c!eie magică
$l duce pe purtător $n S!angri aP trans#ormare= oricine atinge c!eia se trans#ormă.
<ot ast#el, şi pentru cuv%ntul $ntreg )monBeF*, e/istă posi&ilită"i
nelimitate.
O"s%r7a'ii
8.@/plica"i ec!ipelor că se poate #olosi pronun"area #onetică a cuv%ntului $n loc de scrierea lui etimologică
+vala&il pentru lim&a engle'ă, n.t.-. 1eoarece to"i vor să #ie srcinali, tre&uie să li se dea c%t mai multă
li&ertate $n alegerea şi rostirea cuvintelor, cu condi"ia ca ele să nu #ie complet denaturate.
E.Cere"i studen"iloractori să sugere'e alte situa"ii $n (urul sila&elor sau cuvintelor (ucate. $ndemna"ii să #acă
asocia"ii, analogii. Studentulactor tre&uie să $nve"e săşi construiască realitatea teatrală pe scenă aşa cum
doreşteP dacă grupul este de acord, scena poate avea loc la por"ile raiului sau $n #undul păm%ntului.
ntroduce"i piese de decor şi costume neo&işnuite pe care studen"ii şi le vor alege singuri.
D.Cuvintele &isila&iee sunt pre#era&ile #a"ă de cele trisila&ice pentru studiul $n clasă, din cau'a limitei de timp.
)Jocul de cuvinte* ia mai mult timp de pregătire dec%t celelalte pro&lemeP pute"i da ec!ipelor cuvintele sau
temele din timp, pentru ca săşi aleagă Onde, Cine, Ce $nainte de a veni $n clasă. <re&uie să #im aten"i ca
studen"ii să nu plănuiască Cum.
4.Cu acest e/erci"iu se poate #ace un spectacol cu scop distractiv, $ntro seară, pentru un anumit pu&lic. Ar avea
succes. @ste mai ales util $n ta&erele teatrale de vară, c%nd nu mai e/istă presiunea timpului pentru
necesitatea unei pre'entări #ormale.
7.Am descoperit că )Jocul de cuvinte* e pu"in valoros $n ca'ul copiilor su& 9 ani, deoarece, $nainte de această
v%rstă, sensul cuvintelor este $n general prea literal şi conotativ, ei ne#olosind $ncă sensul a&stract.
.Atunci c%nd se (oacă două sau trei scene, e/act ca $n ca'ul şnurului $n teatrul tradi"ional, se pot vedea
slă&iciunile şi punctele tari ale actorilor. Ast#el, pro#esorul a#lă unde are nevoie studentul de a(utor şi ce
pro&lemă de re'olvat tre&uie să primească. 1acă se poate, ar #i util să se atri&uie mai mult timp )Jocului de
cuvinte*. 1acă studen"iiactori nu lucrea'ă cu o&iectele, dacă nu reali'ea'ă contactul şi nu de'voltă Onde,
Cine, Ce, dacă ta&lourile lor scenice sunt con#u'e şi #ără semni#ica"ie, $nseamnă că a sosit timpul să se
re#acă drumul parcurs şi să se reia anumite e/erci"ii. ro#esorul va şti, totodată, care e/erci"ii sunt mai utile.
.Asemănările $ntre acest e/erci"iu şi vec!iul (oc cu şarade sunt evidenteP totuşi, acest e/erci"iu a #ost adaptat
scopurilor pe care le urmărim. ro#esorul tre&uie să se concentre'e asupra $m&unătă"irii capacită"ii de
selec"ie a studen"ilor şi asupra e/tinderii e/perien"ei lor, iar nu asupra creării unor e/per"i $n şarade.
.@ste pro&a&il evident că pro#esorul sau studen"ii nu au dec%t să răs#oiască dic"ionarul, din c%nd $n c%nd, pentru
a găsi material su#icient pentru ani de 'ile de studiu. C%nd se #ace pentru prima oară acest (oc, pro#esorul
tre&uie să aducă $n clasă o listă de cuvinte, $n ca'ul $n care studen"ii nu se descurcă singuri. ăsa"ii pe ei să
dea via"ă sila&elor cuv%ntului ales. Cuvintele mai simple, #iind mai uşor de #olosit, pot să #acă (ocul mai
uşor de $n"eles pentru studen"ii $ncepători.
9.<re&uie ca studen"iiactori să #i lucrat anumite pro&leme te!nice $nainte de a #ace acest e/erci"iu.
80.1upă ce )Jocul de cuvinte* a #ost lucrat de patrucinci ori $n clasă, studentulactor capătă conştiin"a vastită"ii
şi varietă"ii materialului care poate #i ales pentru re'olvarea pro&lemelor.
88.1acă situa"iile se trans#ormă $n poveşti sau scenarii, sugera"i ec!ipei să adauge o pro&lemă de actorie +la
alegerea lor- la sila&a pe care o (oacă.

A !(st ( +at$
>Acum ar tre&ui #olosit acest e/erci"iu din capitolul QV.

@((sir%a ("i%#t%(r p%ntru +%37(tar%a s#%n%(r

Acest e/erci"iu tre&uie să8 a(ute pe studentulactor săşi de'volte capacitatea de utili'are a celor mai simple
o&iecte ca punct de plecare pentru de'voltarea unor scene. Constituie unul din primii paşi $n incursiunea $n
intuitiv.
Pun#t +% #(n#%ntrar% asupra o&iectului care $l pune apoi $n mişcare pe actor.
>On singur student ia loc pe scenă. ro#esorul $i şopteşte numele unui o&iect. Studentul stă liniştit p%nă c%nd
concentrarea asupra o&iectului $l pune $n mişcare.
E7auar% Către actor= ai stat liniştit p%nă c%nd sa $nt%mplat ceva sau ai plănuit #olosirea o&iectului $nainte de a
te mişca> Către pu&lic= utili'area o&iectului a #ost neinspirată> +ca de e/emplu= a pune un &utuc pe #oc sau a8
#ace pe diavol să răsară din #lăcări.- O"s%r7a'ii
8. Jucătorul tre&uie să stea cu oc!ii desc!işi c%nd e pe scenă şi se concentrea'ă asupra o&iectului. ;c!ii $nc!işi
$l vor $ndepărta de mediul apropiat şi acest lucru tre&uie evitat.
E.ndica"i actorilor să nu se simtă gră&i"i a se pune $n mişcare. Sugera"ile să se concentre'e asupra e/pira"iei.
D.;&serva"i evolu"ia de la cunoscut la necunoscut. $n ca'ul $n care categoria aleasă este vegeta"ia, atunci
o&serva"i dacă era vor&a doar de udarea unei grădini sau despre o plantă carnivoră.
4.1acă $ntreaga concentrare este asupra o&iectului, $n sensul de a8 lăsa să te mişte, şi nu asupra ac"iunii legate
de o&iect, studen"ii pot crea c%teva momente de #ante'ie #ermecătoare sau scene de mare intensitate
dramatică.
7.1acă actorii #ac ac"iuni neinteresante, opri"ii şi trece"i la următoarele e/erci"ii. 1upă aceasta, reveni"i din nou
la e/erci"iul cu o&iectul care $l pune $n mişcare pe actor.

D%tai%r%a ("i%#tuui6 Trans!(r-ar%

Pun#t +% #(n#%ntrar% toată aten"ia asupra e/plorării o&iectului ales.
Z 1oi (ucători +e/erci"iul este numai pentru cei avansa"i- decid Onde, Cine, Ce. @i tre&uie să "ină o&iectul $n
permanen"ă $n centrul aten"iei prin #olosirea lui, $n timp ce (oacă structura sta&ilită. ndica"iile sunt esen"iale.
In+i#a'ii p% par#urs Concentraţi9vă pe o$iect= &nţelegeţi o$iectul=
edeţi9l &n detaliu= Puneţi9l &n mi#care=
O"s%r7a'ii
8.Asigura"ivă că (ucătorii se a#lă acum şi aici $n rela"ie cu mediul $ncon(urător şi cu o&iectul şi că nu se
depărtea'ă de pro&lemă relat%nd o poveste, d%nd in#orma"ii sau #ăc%nd asocia"ii li&ere. Contact vi'ual
direct5
E.reocuparea #a"ă de o&iect creea'ă #ie o sc!im&are a rela"iilor, #ie a persona(ului, #ie a o&iectului $nsuşi. @ste
greu să spunem de ce se produce acest lucru, dar, ca şi $n e/erci"iul )Argumentare sus"inută* şi $n toate
e/erci"iile de )reocupare*, are loc un salt $n intuitiv al actorilor datorită acestei implicări totale cu un
singur o&iect. ;&iectul se topeşte, ca să spunem aşa, şi se produce o trans#ormare care de'voltă uneori
$nc%ntătoare #ante'ii, iar alteori sc!im&ări dramatice de rela"ii. <otuşi, pentru a reali'a acest lucru este
importantă cunoaşterea o&iectului şi #olosirea lui $n c%t mai multe #eluri cu putin"ă. Re'olvarea acestui
e/erci"iu cere o osmo'ă totală a actorului, cu partenerul său, cu o&iectul imediat, $n pre'entul imediat.
ndica"iile pe parcurs sunt esen"iale.
;. 1acă acest e/erci"iu se #ace cu studen"i $ncepători, a(ută $n cel mai &un ca' la direc"ionarea aten"ieiP $n (urul
o&iectului va apărea destul de pu"ină ac"iune. Această pro&lemă poate #i re'olvată cu adevărat +şi
trans#ormarea poate avea loc- numai de către studen"ii cei mai avansa"i. @a arată cu toată claritatea #or"a
Punctului de Concentrare atunci c?nd este &nţeles #i folosit corespun"ător.

Er(u
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a #ace din o&iect eroul scenei.
>@c!ipe de doi sau mai mul"i actori aleg $mpreună un o&iect şi un Onde, Cine, Ce. Scena evoluea'ă din situa"ia
 născută $n (urul o&iectului. Multe &asme #olosesc această #ormă.
Trans!(r-ar%a ("i%#tuui
+ve'i )Su&stan"a invi'i&ilă* şi )<rans#ormarea o&iectelor*, cap. -
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a permite o&iectului să devină tram&ulina
către (oc.
><o"i studen"ii +similar cu )Construirea unei poveşti* cap. V- stau $ntrun cerc, ast#el $nc%t să se poată vedea
unii pe al"ii.
rimul (ucător creea'ă un o&iect din Su&stan"a invi'i&ilă, se (oacă cu el, şi $l pasea'ă următorului coleg. @i se (oacă
$mpreună cu o&iectulP ast#el apare o mică scenă pentru #iecare o&iect, scenă $n care o&iectul se poate trans#orma. Al doilea
actor pasea'ă o&iectul celui deal treilea şi am%ndoi se (oacă cu cl p%nă se trans#ormă, dacă se trans#ormă. Al treilea actor
lucrea'ă cu al patrulea şi tot aşa, p%nă c%nd o&iectul trece pe la to"i mem&rii grupului.
; variantă a e/erci"iului ar #i să lucre'e numai doi (ucători. entru a a(uta studen"ii #oarte tineri să $n"eleagă
această pro&lemă, aduce"i plastilină şi da"i temă studen"ilor să modele'e un o&iect din celălalt.
E#ranu t%%7i3(ruui
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a&ilitatea de a sc!im&a rapid persona(ul, costumul
şi con"inutul.
Z @ste nevoie de un ecran mare sau de un cearşa# de &um&ac +marc, &ine $ntins- cu un re#lector $n spate pentru a se vedea
um&releP deo parte şi de alta a ccranului, un ra#t de costume &ine ec!ipat şi o masă cu multe o&iecte de recu'ită.
$n #iecare ec!ipă sunt doi sau mai mul"i actori şi doi sau mai mul"i privitori. Actorii merg $n spatele ecranului, $n timp ce
privitorii stau $n #a"a ecranului unde sau adunat pentru )o seară la televi'or*. iecare privitor poate spune carc este
emisiunea sa pre#erată şi poate pune televi'orul pe programul respectiv. $n acel moment lumina scade pe privitori şi creşte
pe cei din spatele ecranului, pc cei din emisiune. rivitorii pot )sc!im&a canalul* oric%nd sau pot cere altă emisiune.
Actorii pot #i $n orice moment )$nc!işi*.
O"s%r7a'ii
8.; variantă $n locul ecranului cu um&re ar #i să se construiască o ramă imensă de televi'or, #ie şi din carton,
dincolo de care să (oace actorii. Se pot #olosi #oarte multe practica&ile, recu'ită şi costume. ;rgani'a"i
#oarte &ine spa"iul din spatele scenei pentru ca actorii să poată o&"ine rapid ce le tre&uie.
E.$n mare parte, scenele se vor a/a pe #ragmente din emisiunile <V din momentul respectiv.
D.rivitorii pot #i mem&rii unei #amilii, prieteni sau orice alt grup adunat să se uite la <V. Conceptul de #amilie
adunată să se uite la <V $n su#ragerie este #oarte util atunci c%nd se lucrea'ă cu copii.

A $sa #%7a p% s#%n$

Pun#t +% #(n#%ntrar% asupra a ceea ce tre&uie să #ie lăsat pe scenă.
X 1oi sau mai mul"i (ucători +studen"i avansa"i-. Se sta&ileşte Onde, Cine, Ce. Se (oacă o scenă $n care un
o&iect, un sunet, o lumină sau un g%nd sunt lăsate $n scenă la căderea cortinei. 6u tre&uie să e/iste actori pe
scenă la s#%rşit, ci numai o&iectul lăsat acolo.
5xemplul A +#ăcut de adul"i-=
1C  ciumaP Onde  o cameră $ntro casă. Cine  un om şi servitorul său. Ce  evitarea contactului cu
mul"imea. Scena care sa de'voltat arăta că persona(ele, de teamă să nu se contamine'e, nau ieşit niciodată din
casă. $n momentul c%nd au ieşit din scenă pentru a merge la culcare, #luturarea unei perdele de la o #ereastră
desc!isă a camerei goale era acel )ceva* lăsat pe scenă  ideea de ciumă. 5xemplul @ +#ăcut de adul"i-=
1C  o e/ecu"ie. Onde  &iroul unui director de $nc!isoare. Cine  o #ată, un #unc"ionar de stare civilă,
directorul $nc!isorii, preotul, pri'onierul. Ce  o căsătorie.
Scena sa des#ăşurat $n &iroul directorului $nc!isorii. Onei tinere #ete i sa $ngăduit să se căsătorească cu un
pri'onier, $naintea e/ecu"iei lui, pentru a8 legitima pe copilul lor. 1upă ce au ieşit to"i din cameră, $n scena
goală sa produs un moment de $ntuneric  ideea electrocutării. 5xemplul C +#ăcut de adolescen"i-=
1C  lumina de urmărire. Onde  un lagăr de concentrare $ngrădit cu s%rmă g!impată. Cine  doi pri'onieri. Ce
 evadarea. 1oi pri'onieri $ncearcă să evade'e din lagăr. Se #urişea'ă şi se t%răsc, $ncerc%nd să treacă de s%rma
g!impată. $n timp ce ei se t%răsc, lagărul scenă este luminat de un proiector +spotul venea din #undul sălii şi
avea o putere de l;;;N-. <ocmai c%nd pri'onierii erau aproape să scape, se aude= )Galt5*, ropot de mitraliere
şi apoi un strigăt. umina de urmărire a rămas $nv%rtinduse pe scena goală şi prin tot studioul. 5xemplul *
+#ăcut de copii-=
1C  pl%nsul unui &e&eluş. Onde  o clădire &om&ardată. Cine  #emei, copii, &ătr%ni. Ce  $ncercarea de a
scăpa de &om&ele care cad. e măsură ce scena evoluea'ă, grupul de oameni tre&uie să părăsească adăpostul
pentru că sunetul &om&elor se apropie. C%nd au plecat to"i şi c%nd e/plo'iile sau terminat, sa au'it pl%nsetul
unui &e&eluş. O"s%r7a'ii
8. Acest e/erci"iu este #oarte util pentru de'voltarea priceperii de a construi o scenă şi de a intensi#ica e#ectul
teatral.
E.entru acest e/erci"iu este nevoie de o scenă ec!ipată, deoarece luminile şi sunetul (oacă de o&icei un rol
important $n de'voltarea scenei respective. On studio de teatru cu un ec!ipament şi o recu'ită simplă
permite de'voltarea acestor scene $ntrun interval scurt de timp.
D.Acest e/erci"iu nu tre&uie dat p%nă c%nd grupul nu a căpătat destulă te!nică şi ingenio'itate $n sta&ilirea
rapidă şi e#icientă a Onde, Cine, Ce cu a(utorul practica&ilelor, recu'itei, costumelor.
4.luturarea perdelei din e/emplul A a #ost reali'ată prin #olosirea unui ventilator electric.

S#%n$ =n s#%n$
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe momentul $n care tre&uie să dai sau să preiei +)1ă şi preia*- #iind la ma/imum
implicat $n ac"iunea aleasă. Z @c!ipe de patru sau mai mul"i studen"i avansa"i +e/erci"iu $nrudit cu )ovestirea*,
cap. QV-. iecare ec!ipă se $mparte $n două su&ec!ipe. Su&ec!ipă A ini"ia'ă o scenă $n pre'ent şi, pe parcursul
acesteia, prin conversa"ie $şi aduce aminte de o altă scenă +de pildă o imagine din trecut, un moment din istorie,
o proiec"ie a viitorului, etc.-. În acest moment su&ec!ipă 2 tre&uie să (oace scena sugerată. Se pot intercala
oric%te sccne. 1upă ce 2 termină scena, o pasea'ă $napoi su&ec!ipei A $n pre'ent. Su&ec!ipă A sugerea'ă
atunci o altă situa"ie pe care 2 o (oacă şi aşa mai departe. Su&ec!ipă A, din pre'ent, poate interveni oric%nd şi să
preia scena de la 2. In+i#a'ii p% par#urs -c6im$ă= -c6im$ă=
5xemplu două doamne &ătr%ne +su&ec!ipă A- stau de vor&ă la o ceaşcă de ceai. Ona $şi aduce aminte de
tinere"e şi de acea seară minunată c%nd Heorge a luato pentru prima oară la o plim&are cu sania. $n acest
moment intră $n centrul aten"iei su&ec!ipă 2 care (oacă scena, iar A )se stinge* discret. 1upă ce scena a #ost
terminată, su&ec!ipă 2 iese din centrul aten"iei şi su&ec!ipă A  cele două &ătr%ne  (oacă din nou scena $n
pre'ent. ?i aşa mai departe. O"s%r7a'ii
8.$n acest e/erci"iu tre&uie utili'ate lumini, sunet, mu'ică, practica&ile şi o&iecte.
E.@ste o pro&lemă comple/ă, deoarece su&ec!ipele lucrea'ă din propriul lor punct de vedere. Această aten"ie
constantă la momentul e/act al preluării scenei cere o implicare intensă $n tot ce se $nt%mplă pe scenă.
D.Am&ele su&ec!ipe tre&uie să ai&ă oca'ia de a ini"ia şi a continua scena.

4.Acest e/erci"iu tre&uie dat numai studen"ilor avansa"i. T%-$;s#%n$

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe repetarea constantă a temei. X 1ouă sau mai multe ec!ipe.
Acest e/erci"iu este recomandat studen"ilor care au lucrat timp de mai multe luni asupra unor pro&leme
avansate de arta actorului. @l cere o utili'are mai comple/ă a e/perien"ei personale şi este valoros ca pas către
sugestiile din partea pu&licului. Ca şi )Jocul de cuvinte*, tre&uie utili'ate toate resursele te!nice.
$n acest e/erci"iu )tema* este o #ra'ă activatoare, ca de pildă )eştele mare $l măn%ncă pe cel mic* sau
):g%rcitul mai mult păgu&eşte*. )Scena* poate #i orice loc= o terasă de acoperiş, o peşteră, un nor, v%r#ul
<urnului @i##el, etc.
Jumătate din grup scrie idei de teme pe &ucă"i de !%rtie, $n timp ce cealaltă (umătate scrie idei pentru scene pe
alte &ucă"i de !%rtie. <emele se pun $mpreună $ntro pălărie iar scenele $ntro altă pălărie. iecare ec!ipă alege,
cu oc!ii $nc!işi, o temă şi o scenă şi lucrea'ă ast#el o temăscenă #olosind Onde, Cine, Ce.
5xemplul A. ,,*ragostea este acolo unde o găse#ti 9 Ca$ană de munte.
On so" şi o so"ie sau dus la munte cu scopul de aşi re#ace căsătoria. On ocnaş şi tovarăşul său năvălesc $n
ca&ană şi $i iau pri'onieri. So"ia arată gangsterilor cum pot să #ugă, apoi se $ntoarce la so"ul ei. 1upă terminarea
e/erci"iului cineva a sugerat ca so"ia +deoarece căsătoria lor este un eşec- să plece $mpreună cu &andi"ii,
reali'%nd ast#el mai pregnant tema.
5xemplul @. 1Humea &mi datorea"ă o situaţie  9 mansardă 1oi $ndrăgosti"i $ntro mansardă din 6eN orB,
$ntro noapte călduroasă de vară. $ntre ei are loc o discu"ie tensionată despre sarcina ei, deoarece el nu este
dispus săşi asume responsa&ilitatea unei căsătorii şi a paternită"ii. @l se consideră artist şi nimic nu8 poate #ace
să accepte un serviciu cu program #i/. @ste un )om deose&it* şi simte $ntradevăr că lumea $i datorea'ă o
situa"ie. ata se sinucide arunc%nduse de la eta(. O"s%r7a'ii
8.Acest e/erci"iu poate #i e/tins şi variat la in#init. Va #unc"iona orice com&ina"ie de temă şi scenă. Varia"iile de
caracteri'are, atunci c%nd o temă este utili'ată $n mai multe scene di#erite, sunt uimitoare.
E.Acest e/erci"iu tinde să devină o structură pentru o poveste coerentă şi de aceea riscă să alunece $n scenari'are
colectivă. Ceea ce căutăm noi să o&"inem este preocuparea totală a (ucătorilor #a"ă de tema dată, ast#el $nc%t
aceasta +Scop #iind- săi pună $n mişcare $n loc ca ei so manipule'e.

S(i#itar%
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe pledoarie, pe acu'a"ie sau pe !otăr%rea succesului solicitării. iecare col" al
triung!iului are alt 1C. X @c!ipe de trei sau mai mul"i studen"i avansa"i. Studen"ii $şi $mpart cele trei col"uri
ale unui triung!i=
+8-Solicitant +care pledea'ă pentru ceva-
+E-Acu'ator +care aduce o $nvinuire-
+D-Judecător +care #ace alegerea de a da sau nu dreptate
solicitantului-.
Actorii, individual sau $n ec!ipă, vor #i unul din cele trei col"uri ale triung!iului. 1e pildă, $ntro scenă de
(udecată va e/ista un avocat, un procuror şi un (udecător +pu&licul poate #i Juriul, o e/tensie a Judecătorului-.
5xemple (udecarea vră(itoarelor din SalemP (udecarea unui delict o&işnuitP (udecarea unei crimeP negociere cu
pri'onierii $n timpul unei revolte $n $nc!isoare.
O"s%r7a'i% Solicitantul tre&uie $ncura(at să lucre'e cu studen"ii spectatori +care (oacă rolul de (uriu, de
mul"ime, etc.-.

Or#:%strar%
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a asuma $nsuşirile unui instrument mu'ical şi a c%nta ca o parte a )orc!estrei*.
>atru sau mai mul"i studen"i. iecare !otărăşte ce instrument mu'ical va #i. Se decid Onde, Cine, Ceul $n care
se a#lă aceste instrumente. Jucătorii nu tre&uie să devină instrumente ca $ntro poveste #antastică, ci tre&uie
săşi asume calită"ile instrumentelor alese. Aceasta se poate #ace prin voce, mişcarea corpului, etc. $n
di#erite momente ale scenei pro#esorul poate da indica"ia= 1:rc6estraţi= şi atunci toate instrumentele
tre&uie să )c%nte* $mpreună.
5xemplu o petrecere $n care di#erite )instrumente* pot c%nta $n armonie.
In+i#a'ii p% par#urs :rc6estraţi=
O"s%r7a'i% ca o varia"ie interesantă spune"i grupului să aleagă un )diri(or*. $n e/emplul nostru, diri(or poate #i
c!iar ga'da. e măsură ce scena avansea'ă, el tre&uie săşi antrene'e musa#irii, instrumentele să c%nte $mpreună
ca duete, solişti sau orc!estră. Asta $i dă actorului care este ga'da o vi'iune regi'orală $n timp ce lucrea'ă $n
scenă. @ste cel mai avansat grad al unei te!nici #olosite pentru copii cu scopul activării lor $ntro scenă.
M%rs =nt-p$t(r
>;rice număr de (ucători. @ nevoie de un pianist capa&il să improvi'e'e. Actorii merg $nt%mplător pe scenă,
ieşind şi intr%nd. Atmos#era, ritmul, etc. sunt de o&icei create de mu'ică. a intervale $n timpul mersului
pro#esorulregi'or indică di#erite ac"iuni şi actorii trec din mers $n ac"iunea respectivă. Acesta este un
e/erci"iu e/trem de interesant deoarece creea'ă disponi&ilitate, veselie şi o e/traordinară spontaneitate $n
ac"iune. @/erci"iul se termină prin $ncetinirea ritmului mu'icii şi a pasului p%nă la nemişcare.
Acest e/erci"iu are o mare valoare $n raport cu e/erci"iile pentru vă'. 1e e/emplu= $n timp ce studen"ii merg $n
ritmul pianului, numi"i di#erite lucruri la care ei tre&uie să se uite  o partidă de tenis, o luptă cu tauri, etc. ac
asta #ară să $ntrerupă ritmul mersului.

Pr("%-a as#uns$
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a "ine pro&lema ascunsă. X @c!ipe de doi sau mai mul"i studen"i avansa"i decid ca de
o&icei Onde, Cine, CeP apoi aleg o no"iune sau o emo"ie, care $nsă nu va #i niciodată mani#estată. 6o"iunile pot
#i= $nvă"are, #ante'ie, dragoste, ură.
5xemplul A (&nvăţare)L. Onde  &ucătărie. Cine  soacra şi nora. Ce  vi'ita soacrei la noră. ro&lema ascunsă  a
$nvă"a. In+i#a'i% p% par#urs Acţiune continuă &ntre voi= O"s%r7a'ii
8.$n e/emplul de mai sus soacra $şi ascunde inten"ia de a o $nvă"a pe noră prin aceea că dă o m%nă de a(utor,
insinuea'ă, sugerea'ă, etc. Sa de'voltat o scenă e/trem de interesantă $n care $nvă"area norei nu a ieşit
niciodată la iveală, +ve'i )Con#lict*, cap. Q-
E.Onde, Cine, Ce nu tre&uie să ai&ă vreo legătură cu pro&lema ascunsă +ca $nvă"area  $ntro şcoală-.
D.Variantă= studen"ii ac"ionea'ă pentru a modi#ica atitudinea partenerului.
5xemplul @ (fante"ie) dăm e/emplu o scenă de improvi'a"ie numită )ortocalul* #olosită $n multe spectacole.
Onde  o cameră de 'i. Cine  so" şi so"ie. Ce  'iua de naştere a so"iei +so"ul $i aduce un mic ar&ore de portocal-.
ro&lema ascunsă  #ante'ie. Această scenă a devenit o &ucată #ermecătoare, stranie, despre creşterea micului
ar&ore $n această casă simplă a unor oameni o&işnui"i. ortocalul devine $n cele din urmă un copac mare
$năuntrul apartamentului, iar cei doi so"i, a(unşi la v%rsta pensionării, $şi c%ştigă e/isten"a din sucul de portocale
5xemplul C (dragoste) 1oi actori aleg Onde, Cine, Ce. $ntre cei doi e/istă un sentiment puternic, niciodată $nsă
e/primat dintrun motiv cunoscut +este nepotrivit sau imposi&il- sau necunoscut. unctul de concentrare este pe
a continua ac"iunea comună #ară a vor&i despre sentimente.
Onde  un cămin de &ătr%ni. Cine  un &ăr&at şi o #emeie, am&ii de 0 de ani. Ce  $ngri(irea #lorilor din grădină.
; sc!im&are interesantă poate #i creată prin di#eren"ierea considera&ilă a v%rstei celor doi. On medic t%năr şi o
#emeie $n v%rstă sau un &ătr%n şi o in#irmieră t%nără  orice situa"ie unde di#eren"a de v%rstă, rasă, clasă socială
#ace imposi&ilă consumarea sau declanşarea dragostei. 1e asemenea, poate #i vor&a de o dragoste &a'ată pe
prietenie= Onde  o &arcă de pescari. Cine  un veteran de ră'&oi şi un &ăiat. Ce  pescuit.
5xemplul * (ură). Onde  dormitor. Cine  so" şi so"ie. Ce  pregătinduşi săr&ătorirea a 70 de ani de la nuntă.

Su4%stii +in part%a pu"i#uui

Acest exerciţiu, care a devenit marca distinctivă a teatrului de improvi"aţie din &ntreaga lume, a fost creat de
iola -polin &n /0;0, la C6icago, &ntr9un spectacol %ucat de copii pentru copii. Toţi 9 #i actori #i pu$lic 9 erau
implicaţi cu mare $ucurie &n %oc.

reluarea sugestiilor pu&licului poate #i o parte $nc%ntătoare a programului unui teatru de improvi'a"ie,
antren%nd rapid pu&licul $n (oc.
;rgani'area )Sugestiilor din partea pu&licului* are multe variante. Onele teatre de improvi'a"ie $şi &a'ea'ă
$ntreaga lor structură pe această te!nică. Acest lucru poate #i prime%dios totuşi, deoarece poate deveni uşor o
păcăleală care ucide această #ormă de artă. Ceea ce urmea'ă sunt c%teva idei de organi'are=
8.Scene organi'ate pe loc #ară pregătire e/trascenică.
E.Otili'area unor spectatori ca actori.
D.regătirea preala&ilă.
4.Otili'area unei persoane care poate asuma rolul de povestitor sau c!iar de actor de re'ervă, $n #unc"ie de
necesită"ile scenei. Ve'i )<rimiterea cuiva pe scenă* +cap. V-.
Actorii tre&uie să se organi'e'e pentru o ac"iune sau o pro&lemă, iar nu pentru o glumă, alt#el, dacă actorii luptă
să #ie )amu'an"i*, multe din sugestiile pu&licului eşuea'ă. Oneori (ucătorii angrenea'ă pu&licul $n pro&lemă,
alteori ei $l #olosesc ca punct de concentrare $n timp ce lucrea'ă asupra sugestiilor. 1epinde de actori ce no"iune
sugerea'ă pu&licul. Onde, Cine, Ce, ;&iectele, $nt%mplările, Sentimentele şi Stilurile de (oc pot #i variate şi
com&inate la in#init. 1acă se sugerea'ă Ondele, de e/emplu, el poate deveni )Onde cu o&stacole* sau )Onde
cu a(utor* +cap. V-. 1acă este vor&a de ;&iecte, e/erci"iile )<rans#ormarea o&iectelor*, );&iectul $i pune $n
mişcare pe (ucători*, )i'icali'area unui o&iect* +ve'i cap. - pot deveni pro&leme de arta actorului #olosite
pentru a da via"ă sugestiilor pu&licului. Sugestiile asupra o&iectelor pot #i utili'ate $n cadrul unui Onde, Cine,
Ce sau pot #i #olosite pur şi simplu ca o&iecte de către unul sau mai mul"i (ucători. Multe com&ina"ii sunt
posi&ile.
ie că pu&licul ştie sau nu, o pro$lemă de arta actorului tre&uie #olosită $ntotdeauna c%nd actorii $şi
construiesc scenele. 1acă pu&licul este solicitat să dea o pro&lemă, atunci actorii $i adaugă Onde, Cine, Ce.
1acă pu&licul dă Onde, Cine, Ce, atunci actorii tre&uie să introducă pro&lema. ie că improvi'a"ia se #ace pe
loc sau este pregătită $n a#ara scenei +$n timpul pau'ei sau $n timp ce al"i actori se a#lă pe scenă-, a&ilitatea de a
re'olva pro&lemele şi de a alege rapid un e/erci"iu care să le cree'e tuturor disponi&ilitatea de a se (uca, va
determina calitatea scenelor. Căci $ntradevăr, ca şi $n atelierele la clasă, c!iar dacă scenele nu decurg
$ntotdeauna ca o )poveste*, (ocul +actul (ocului- $n sine este interesant de urmărit.
Agilitatea şi rapiditatea de aşi asuma un persona(, de a sta&ili un loc, de a selecta o pro&lemă de arta
actorului, sunt necesare pentru reuşita acestei activită"i scenice şi toate e/erci"iile de acest #el din manual tre&uie
utili'ate mereu $n ateliere. )@/erci"iul de selec"ie rapidă a Ondelui* +#i'icali'area Ondelui prin trei o&iecte,
cap. V- şi toate e/erci"iile de agilitate a persona(ului sunt deose&it de utile. Multe din e/erci"iile din carte pot #i
utili'ate e/act cum sunt #ăcute $n ateliere cu re'ultate antrenante şi amu'ante.
Ceea ce urmea'ă este un e/erci"iu de agilitate pentru g%ndirea şi organi'area rapidă a unei pro&leme care
poate genera ac"iunea scenică. G%rtie şi creion. Studen"iiactori scriu c%t mai multe răspunsuri la $ntre&ările
următoare $ntrun timp sta&ilit. ro#esorul poate adăuga c%t de multe no"iuni.
8.a scăpa de ceva.
E.a scăpa de cineva.
D.a ieşi din ceva.
4.a dori un lucru pe care8 are altul.
7.un moment de ne!otăr%re.

Su3e;.ii din 'u5lic S.ruc.ura ac.orilor

Onde= su& apă Onde= )@/erci"iu de selec"ie rapidă a
Ondelui*
+Onde prin trei o&iecte-
Cine= sca#andri Cine= se alege un persona( prin
selec"ionarea rapidă a unei imagini
ritmice ca $n )Caracteri'are rapidă*

Ce= căutarea unei comori Ce= se poate utili'a Ceul ca pro&lemă

+e/emplu= )sc!im&area emo"iei*,
)pro&lemă necunoscută*, )$nvă"are*,
etc.-
În acest #el actorii $şi plasea'ă propria lor organi'are $n structura sugerată de pu&lic şi merg $nainte
re'olv%nd sugestiile pu&licului e/act cum ar lucra orice pro&lemă $n atelier. C%nd (ocurile de teatru devin o a
doua natură, nu mai sunt necesare asemenea pro&leme de arta actorului, deoarece ac"iunile scenice se vor
selec"iona spontan $n timpul (ocului.
Ve'i )1e'voltarea scenelor după sugestiile pu&licului* +cap. Q-.

Capit(u 0 E0ERCIŢII DE @INISARE

VOR/IRE
Viola Spolin era interesată săi #amiliari'e'e pe actori cu ceea ce ea numea )structura #i'iologică a lim&a(ului*
şi a inventat e/erci"iile )Sunet e/tins* +mai (os- şi )Vocale şi consoane* +Addenda -, despre care spunea că
)$ntrerup g%ndirea su&iectivă şi interpretarea*. Alte e/erci"ii de vor&ire noi din această edi"ie sunt )@coul*,
)Sunetul $n oglindă*, )<raducătorul de vor&ire neinteligi&ilă*, cuprinse $n Addenda . <oate sunt utile at%t $n
teatrul tradi"ional, c%t şi $n teatrul de improvi'a"ie. Valoarea )1ialogului c%ntat* creşte, dacă e #ăcut după
)Sunet e/tins*. )Sunetul e/tins* #ăcut $n timpul repeti"iilor piesei scrise +trimiterea dialogului $n spa"iu ca să se
aşe'e-, poate avea re'ultate surprin'ătoare, c!iar şi cu amatori.

Sun%t %&tins
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe men"inerea sunetului $n spa"iul dintre actori şi pe a8 lăsa să se aşe'e $n partener.
Part%a I
X Actorii ocupă spa"iul cu distan"e $ntre ei. On actor trimite un sunet +nu un cuv%nt- către celălalt actor şi8 lasă
să se aşe'eP partenerul trimite la r%ndul său un sunet. <o"i actorii trimit pe r%nd sunete, sunt aten"i la
indica"iile pe parcurs, p%nă ce #iecare a intrat $n contact cu to"i colegii. In+i#a'ii p% par#urs +ără cuvinte=
Menţineţi sunetul &ntre voi= Coloana dreaptă= Trimite suuuneetul mai departe= Iine sunetul &n
spaţiu= Hasă sunetul să se a#e"e= 5xtinde sunetul= Trimite sunetul &n slooooo motion= ră$e#te sunetul= +ă9l
c?t mai rapid cu putinţă= ite"ă normală= Păstraţi distanţa &ntre voi= 5xtindeţi suuuneeetul= *ă #i preia=
Part%a a I;a
>i se cere actorilor să se concentre'e asupra sunetului ca mai sus, dar acum să trimită un cuv?nt şi să8 lase să
se aşe'e $n partener.
Part%a a II;a
>Acum trimit o propo"iţie, men"in%nd 1C.
E7auar% A"i păstrat sunetul $n spa"iul dintre voi> Sunetul sa aşe'at> A"i e/tins #i'ic sunetul> A"i dat şi a"i
preluat>
O"s%r7a'i% Acest e/erci"iu ne arată că sunetul +dialogul- ocupă un spa"iu. @/tinderea sunetului $n spa"iu şi
aşe'area sa $n partener aduce comunicare $n teatru.

Dia(4 #ntat
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a e/tinde dialogul către partener c%nt%nd.
>1oi sau mai mul"i (ucători decid Onde, Cine, Ce şi c%ntă toate replicile. C%ntatul se adresea'ă
parteneruluipartenerilor.
In+i#a'ii p% par#urs C?ntă9ţi cuvintele= C?ntă cu tot trupul= !ntensifică sunetul=
E7auar% Spectatori, au e/plorat actorii toate 'onele $n care poate
merge dialogul c%ntat> Actori, ce părere ave"i>
O"s%r7a'ii
8.$n acest e/erci"iu nu e nevoie neapărat de voci &une de c%ntat. Aşa cum am e/tins mişcarea corporală, acesta
este un e/erci"iu de extensie a sunetului. C%ntatul permite lungirea cuv%ntului, permite repeti"ia.
E.luen"a sunetului creată $ntre actori $i reuneşte cu pu&licul şi creea'ă o punte spre intui"ie.
D.; structură melodică tre&uie să apară natural $n timpul (ocului şi nu tre&uie impusă de pro#esor.
4. 1acă unii actori $şi recită dramatic cuvintele, indica"ile să sară la melodie.
6u tre&uie să atragem $n mod special aten"ia studen"ilor asupra varia"iilor lor de vor&ire. C%nd $ncep să
$n"eleagă singuri pro&lemele scenice, vor&irea lor se va puri#ica $n mod organic şi această claritate va trece $n
vor&irea lor 'ilnică. 1upă cum spune Marguerite German, coautoare alături de so"ul ei a unor manuale de
dialect= )1acă un student nu are de#icien"e de &a'ă $n vor&ire, nu tre&uie să #or"ăm modi#icări serioase $n
pronun"ia lui. ; purificare şi o uşoară creştere a volumului ar tre&ui să #ie su#iciente*.
C:%-ar%a
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a reali'a contactul vocal la distan"e mari.
>1oi sau mai mul"i (ucători decid Onde, Cine, Ce. Onde  tre&uie să #ie un loc $n care persona(ul să c!eme, din
necesitate, pe altul a#lat la o distan"ă mare.
5xemple Onde  o peşteră. Cine  g!idul şi turiştii. Ce  turiştii sau pierdut de g!id. Onde  v%r# de munte. Cine
 alpinişti. Ce  alpinişti lega"i cu o #r%ng!ie lungă escaladea'ă muntele. E7auar% Contactul vocal a #ost real $n
cadrul situa"iei> O"s%r7a'i% Ormări"i ca studen"ii să dea realitate distan"ei alese prin #olosirea vocilor.
/v

=n#$3ir% p%ntru 1(apta s#%ni#$

>Acest e/erci"iu, $ncăl'ire pentru următorul, este descris la )Addenda *.

Ş(apta s#%ni#$
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe şoapta scenicăP şoaptă cu laringele desc!is şi emisie totală a sunetului.
>1oi sau mai mul"i (ucători decid Onde, Cine, Ce $n care sunt nevoi"i să şoptească  o clasă, de e/emplu, !o"i
$n de&ara sau $ndrăgosti"i cert%nduse $n 2iserică.
In+i#a'ii p% par#urs *esc6ideţi g?tul= +olosiţi9vă &ntregul trup= 'optiţi din tălpi p?nă &n cre#tetul capului=
!ncludeţi pu$licul= 'oaptă scenică=
E7auar% Spectatori, au vor&it $ncet sau au #olosit şoapta scenică> O"s%r7a'i% Cantitatea uriaşă de energie
#i'ică #olosită pentru a re'olva această pro&lemă creea'ă situa"ii scenice vii, interesante, $ntoarce"i actorii la
1C  'oaptă scenică= 9 atunci c%nd $i surprinde"i că devin cere&rali.
Citir% =n #(r
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe intrările date de parteneri. 1iri(orul, corul şi actorii (oacă )Ormea'ă8 pe cel care te
urmea'ă5*
>1ouă ec!ipe mari decid Onde, Cine, Ce. iecare grup con"ine doi actori, corul şi un diri(or. Corul poate sta $n
picioare sau aşe'at $n dreapta sauşi st%nga scenei, eventual pe trepte. Cei doi actori #ac scena $n centrul
scenei, iar corul repetă #ra'ele, produc mu'ica şi e#ectele sonore. 1iri(orul dă intrarea corului, actorii dau
intrarea diri(orului. <o"i (oacă )Ormea'ă8 pe cel care te urmea'ă5*.
C(ru 4r%#
>+acest e/erci"iu este #olosit mai ales pentru actorii #oarte tineri-. 1ouă ec!ipe mari, aceeaşi aran(are a scenei
ca şi mai sus. Alege"i un (oc deal copiilor şi, $n timp ce actorii $l (oacă, cere"i corului să c%nte versurile.
Corul poate #ace e#ectele de sunet= v%ntul, păsările, etc.
O"s%r7a'i%
scenică @/erci"iul
+asemănător cu este &un pentru
)Om&ra*, spectacolele
cap. V pu&lice. cap.
sau )ovestirea*, Variantă=
QV-. corul grec su&linia'ă c%nt%nd ac"iunea
E&%r#i'iu +% 1(apt$;stri4$t
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe rela/area laringelui.
>1oi sau mai mul"i actori decid Onde, Cine, Ce. @i #ac scena de trei ori= prima oară $n şoaptă, a doua oară
strig%nd, iar a treia oară cu vor&ire normală.
Ca o variantă, ec!ipa $şi alege o situa"ie $n care şoapta, strigătul şi vor&irea normală pot e/ista motivat $n
aceeaşi ac"iune. 5xemplu Onde  celulă de $nc!isoare. Cine  de"inu"i. Ce  plănuind o evadare. Această scenă a
o#erit posi&ilitatea #olosirii celor trei registre vocale simultan.
E7auar% @valua"i ca de o&icei. nclude"i $ntre&area= Vocea a avut mai multă re'onan"ă $n vor&irea normală,
după e/erci"iul de şoaptă strigăt> O"s%r7a'ii
8.6ecesitatea de a #i au'it c%nd vor&eşte $n şoaptă, $l a(ută pe studentulactor să $n"eleagă că $ntregul său
organism este angrenat $n procesul vor&irii. 1acă $n şoaptă #oloseşte o emisie totală, vocea lui nu va #i
g%tuită şi va avea re'onan"ă. ro#esorul tre&uie să asculte cu aten"ie ca să depiste'e laringele crispate,
deoarece crisparea $nseamnă că pro&lema nu a #ost re'olvată.
E.entru a putea striga cu laringele rela/at, studentulactor tre&uie săşi men"ină tonul plin, rotund şi e/tins.
1acă urlă, $nseamnă că se &a'ea'ă pe tensiunea laringelui şi, deci, nu a re'olvat pro&lema.
D.C%nd se #ace a treia scenă, cu vor&ire normală, spune"i spectatorilor să asculte atent, pentru a o&serva dacă
 colegii men"in laringele rela/at.
4.Cele trei scene nu tre&uie să dure'e $mpreună mai mult de 87 minute. entru a vă asigura, anun"a"i timpul.

@IZICALIZARE

Pu"i# sur+
+acest e/erci"iu este $nrudit şi poate #i #olosit $mpreună cu e/erci"iile de Vor&ire neinteligi&ilă-
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a comunica scena unui pu&lic surd.
>1oi sau mai mul"i (ucători sta&ilesc Onde, Cine, Ce. Spectatorii tre&uie săşi astupe urec!ile $n timp ce
privesc scena. Actorii tre&uie să (oace scena $n mod normal, #olosind at%t dialogul c%t şi ac"iunea.
E7auar% Scena a #ost animată> A"i ştiut ce se petrece, c!iar dacă nui putea"i au'i> Onde puteau să
#i'icali'e'e mai clar scena> O"s%r7a'ii
8.Acest e/erci"iu $i #ace pe studen"iiactori +#iind spectatori- să $n"eleagă necesitatea de a arăta, a #i'icali'a, iar
nu de a spune.
E.ipsa de via"ă a unei scene atunci c%nd actorii vor&esc $n loc să (oace, devine evidentă şi pentru cei care
)re'istă* e/erci"iului.
D.Acesta este un e/erci"iu e/celent pentru ai re$mprospăta pe actorii de improvi'a"ie, care se &a'ea'ă pe glume
şi gaguri pentru aşi reali'a scenele din spectacol.
4.Variantă= spune"i spectatorilor să $nc!idă oc!ii lăs%nd urec!ile li&ere.

Du"ar%
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe urmarea parteneruluiP vocea unui actor şi trupul celuilalt #ormea'ă o singură
persoană.
>@c!ipe de patru actori decid Onde, Cine, Ce şi se $mpart= doi sunt trupurile de pe scenă +su&ec!ipă A-, ceilal"i
doi sunt vocile acestor trupuri +su&ec!ipă 2-. Actoriivoci pot sta cu #a"a la scenă ca să vadă #oarte &ine şi să
redea dialogul celor de pe scenă. Actoriitrup $şi mişcă &u'ele de parcă ar vor&i, dar nu scot nici un sunet.
Am&ele su&ec!ipe $şi urmea'ă partenerii prin voce şi ac"iune. Ve'i );glindaOrmea'ă8 pe cel care te
urmea'ă5* +cap. -. 1upă un timp, cere"i actorilorvoce şi actorilortrup să sc!im&e locurile, păstr%nd sau
nu Onde, Cine, Ce.
In+i#a'ii p% par#urs Urmaţi9vă unul pe altul= 5vitaţi să anticipaţi ce o să spună partenerul= Reflectaţi numai
ce au"iţi= Reflectaţi numai ce vedeţi= Mi#caţi9vă $u"ele= +iţi o singură voce= Un singur trup=
E7auar% Vocea şi trupul au devenit un tot organic> Spectatori, ce
părere ave"i>
O"s%r7a'ii
8.ăsa"i să (oace 80 minute şi apoi sc!im&a"i. a $nceput vor deveni un tot numai pe momente scurte, dar, c%nd
cone/iunea se reali'ea'ă, actorii se unesc $ntro rela"ie adevărată. 1acă acest lucru nu se $nt%mplă şi vocea
doar urmăreşte mişcările trupului sau invers, (uca"i e/erci"ii de );glindă* şi cu )Su&stan"a invi'i&ilă*, p%nă
c%nd actorii e/perimentea'ă ce se $nt%mplă c%nd nu ini"ia'ă, ci $l urmea'ă pe ini"iator, care, la r%ndul său, $l
urmea'ă pe cel care8 urmea'ă.
E.ndica"iile pe parcurs se nasc din ceea ce se $nt%mplăP pro#esorul e/plorea'ă şi intensi#ică prin indica"ii ceea
ce vedeP o&servă, nu cere.
D.C%nd vocea devine un tot organic cu ac"iunile actorului de pe scenă, actorii de pe scenă se simt de parcă au
spus c!iar ei acele cuvinte. Actoriivoce tre&uie să dea timp ac"iunii scenice să se de'volte. olosirea
micro#oanelor $i &ucură pe studen"i, dar nu este necesară e#ectiv.

SLO;MOTION
C%nd actorii $ncep să se mişte pentru prima oară $n SloN motion, ma(oritatea se vor mişca pur şi simplu
$ncet, cu mişcări sacadate. olosi"i indica"iile pe parcurs pentru ai a(uta pe studen"i săşi aducă $ntregul trup $n
mişcarea cu $ncetinitorul= Clipiţi cu &ncetinitorul= Respiraţi cu &ncetinitorul= Mestecaţi9vă guma cu
&ncetinitorul= Cu timpul şi prin e/perimentare, actorii vor $n"elege organic că trupul este $n mi#care fluidă ca
$ntrun #ilm rulat cu $ncetinitorul.
)eapşa e/plo'ivă* de la )Addenda * este cea mai potrivită introducere pentru următorul e/erci"iu.
Mi1#ar% #u =n#%tinit(ru6 L%ap1a p%;n4:%'at%%a Pun#t +% #(n#%ntrar% pe mişcarea cu $ncetinitorul. X 1acă
este timp, permite"i ca (umătate din grup să privească $n timp ce cealaltă (umătate este pe scenă. ot (uca mul"i
studen"i. 1upă o scurtă $ncăl'ire cu )eapşa e/plo'ivă* +Addenda -, (uca"i leapşa peng!e"atelea, cu
$ncetinitorul, $ntrun spa"iu mai restr%ns. 6umi"i pe primul care $ncepe. <o"i (ucătorii aleargă, respiră, se #eresc,
privesc, etc. mişc%nduse cu $ncetinitorul. 1upă ce un (ucător atinge pe altul, tre&uie să $ng!e"e e/act $n po'i"ia
$n care era c%nd a dat mai departe. Cel care )este* urmăreşte pe altul, $l atinge şi apoi $ng!ea"ă. Acela )este* şi
continuă (ocul. <o"i (ucătorii neatinşi tre&uie să stea $n limitele spa"iului de (oc !otăr%t şi să se mişte cu
$ncetinitorul printre (ucătorii $ng!e"a"i, ca printre copacii din pădure. Jocul continuă p%nă ce to"i sunt $ng!e"a"i.
In+i#a'ii p% par#urs Aleargă cu &ncetinitorul= Respiră cu &ncetinitorul= +ere#te9te cu &ncetinitorul= Atinge
partenerul cu &ncetinitorul= Ridică9ţi picioarele cu &ncetinitorul= Răm?i &n spaţiul 6otăr?t cu &ncetinitorul=
E7auar% @ste vreo di#eren"ă $ntre a te mişca lent şi a te mişca cu $ncetinitorul> Spectatori, a"i o&servat vreo
di#eren"ă $ntre a te mişca lent +start, stop, start, stop- şi a te mişca cu $ncetinitorul> O"s%r7a'ii
8.Restr%nge"i limitele spa"iului de (oc, alt#el (ocul poate consuma prea mult timp. 1acă grupul este prea mare,
denumi"i doi (ucători care ini"ia'ă, iar, la #inal, indica"ile să se scoată reciproc din (oc.
E.$n adevărata mişcare cu $ncetinitorul mişcarea este #oarte #luidă.
D.Aceasta este o variantă a (ocului tradi"ional )Regele Muntelui*.
A

=n#%t6 Rapi+6 N(r-a Part%a I

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe e/plorarea Cine, Ce, Onde $n di#erite vite'e.
>1oi sau mai mul"i (ucători decid Onde, Cine, Ce şi (oacă c%teva minute $n vite'ă normală.
In+i#a'ii p% par#urs +olosiţi Unde9le= !ntraţi &n relaţie=

Part%a a I;a
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe reluarea scenei $n mişcare cu $ncetinitorul.
>Actorii reiau scena, de data asta mişc%nduse cu $ncetinitorul. In+i#a'ii p% par#urs Mi#caţi9vă cuu
&ncetiiniitoooruul= -u$stanţa invi"i$ilă se mi#că cu &ncetinitorul= edeţi9vă partenerii cu &ncetinitorul= ?ndiţi
cu &ncetinitorul=

Part%a a II I;a
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe reluarea scenei cu mişcări rapide.
>Actorii re#ac ac"iunea c%t pot ei de repede.
In+i#a'ii p# par#urs Repede= C?t puteţi de repede= Mai repede= Mai repede= Continuaţi=

Part%a a V;a
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe reluarea scenei $n timp normal.
>Actorii reiau ac"iunea, #ară indica"ii pe parcurs.
E7auar% A e/istat vreo di#eren"ă $ntre prima şi ultima variantă> Rela"iile erau mai clare şi mai pro#unde>
Actori, sunte"i de acord> O"s%r7a'ii
8.<impul de (oc tre&uie să #ie scurt. 1a"i actorilor doar timpul necesar ca să #ie $n rela"ie $ntre ei şi cu Ondele.
E.ermite"i actorilor să se &ucure de (oc, #ără să le cere"i să repete identic ac"iunea şi dialogul.
D.Actorii vor elimina intuitiv ceea ce nu este esen"ial şi vor continua cu ac"iunea şi dialogul.
4.$n acest e/erci"iu, ei $şi controlea'ă materialul.
7.i"i aten"i la cei care )(oacă* mişcarea cu $ncetinitorul, $n loc să #ie $ntro )condi"ie* de mişcare cu
$ncetinitorul.
VEDERE

Ca-%ra +% !i-at
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a diri(a $ntreaga aten"ie şi energie asupra celuilalt actor.
>1oi sau mai mul"i (ucători decid Cine, Ce şi Onde. ro#esorul regi'or $i va numi pe r%nd pe (ucători. Cel
numit devine su&iect de studiu din cap p%năn picioare pentru ceilal"i actori. Ac"iunea şi dialogul tre&uie să
continue atunci c%nd pro#esorul $i numeşte pe cei care atrag toată aten"ia celorlal"i.
In+i#a'ii p% par#urs Camera pe Mar= Atenţia &ntregului corp= e"i
cu ceafa= Cu fruntea= Cu umerii= Camera pe 2ason= Nu pune etic6ete=
+ără cameră= e"i cu &ncetinitorul= Camera pe 5mil=
E7auar% Actorii au #ost aten"i cu $ntregul trup la cel a#lat $n
o&iectiv> 1oar se uitau la partener sau $l şi vedeau> Au continuat
ac"iunea>
O"s%r7a'i%
8.$n e/plicarea 1Cului #olosi"i imaginea unei camere de #ilmat sau sugera"ii actorului să devină un oc!i mare
sau o lentilă +din cap p%nă $n picioare- pentru a8 a(uta săşi concentre'e energia asupra partenerului. ?i $n
timpul altor (ocuri indica"ia Camera de filmat= $i poate a(uta pe actori săşi vadă partenerii.
E.C%nd actorul se uită #ără să vadă la partener, se !ol&ea'ă, are o privire plată, o rigiditate $n trup, o perdea pe
oc!i.

A 7%+%a #u7ntu
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe indica"iile primite.
>On singur (ucător merge pe scenă şi descrie o e/perien"ă pe care a avuto, ca, de pildă, o e/cursie, vi'ionarea
unui meci de #ot&al sau o vi'ită. Spune"ii să continue povestirea, dar săşi sc!im&e unctul de Concentrare
$n #unc"ie de indica"iile pe parcurs pe care le va primi.
In+i#a'ii p% par#urs Concentrea"ă9te asupra culorilor scenei respective= Concentrea"ă9te asupra sunetelor=
@ate v?ntulD Cerul este
senin sau &nnoratD +ă9te au"it= Concentrea"ă9te pe ceea ce simţi despre ce descrii= Te ve"i pe tine acoloD
Caută să te ve"i= intensifică culoarea= !ntensifică mirosurile= !ntensifică toţi stimulii sen"oriali= E7auar% ?ti"i
momentul c%nd a"i trecut de cuvinte şi a"i pătruns $n e/perien"a povestită> Spectatori, sunte"i de acord>
O"s%r7a'ii
8.Acest e/erci"iu $l antrenea'ă pe actor să dea dimensiune cuvintelor, $i stimulea'ă percep"ia $ntregului aparat
sen'orial.
E.e măsură ce studentul devine mai receptiv datorită indica"iilor pe parcurs, o&serva"i $n ce moment $ncepe să
părăsească cuv%ntul şi $ncepe să se raporte'e la e/perien"a respectivă. C%nd nu se mai ascunde $n spatele
cuvintelor şi se concentrea'ă asupra mediului $ncon(urător pe care $l descrie, vocea devine naturală, trupul
se rela/ea'ă, cuvintele curg.
D.Acest e/erci"iu nu tre&uie lucrat des, deoarece utili'ea'ă deli&erat reamintirea +ve'i )1e#inirea termenilor
speci#ici* şi )6ota e/plicativă*, n.t.- şi de aceea tre&uie #olosit cu gri(ă.
4.$n teatrul tradi"ional acest e/erci"iu este util actorilor care au monoloage şi celor care citesc super#icial te/tul,
+ve'i cap.   despre cuvinte şi dialog-.

DEZVOLTAREA SCENELOR DUPĂ SUGESTIILE PU/LICULUI

Acest e/erci"iu $i antrenea'ă pe actori $n de'voltarea unor reac"ii imediate la sugestiile pu&licului. @ste unul din
paşii preliminări spre improvi'a"ia adevărată, #ăcută $n spectacole, cu sugestii din pu&lic. $n continuarea
discu"iei despre improvi'a"ie, ve'i )Sugestii din partea pu&licului* la capitolul anterior.

S#%n$ p% -(-%nt
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a răspunde sugestiilor din partea pu&licului improvi'%nd o scenă.
F @c!ipe din doi sau mai mul"i (ucători. Actorii $i $ntrea&ă pe spectatori Cine să #ie +rela"iile-, Onde să #ie
+spa"iul- şi Ce vor #ace +ac"iunea-. ot $ntre&a despre Vreme, despre ;ră, etc. Actorii e/plică pu&licului unctul
de Concentrare al e/erci"iului şi intră rapid $n improvi'a"ia lor. E7auar% Spectatorii ar #i putut săi distri&uie
mai e#icient> Au lucrat $n ec!ipă> Au dat şi au preluat +au construit pe materialul partenerului- e#icient> Au
improvi'at o scenă sau au scris un scenariu> Sau raportat sincer la e/erci"iu şi la 1C>
O"s%r7a'i% Spa"iul tre&uie organi'at repede şi $n linişte. 6u permite"i studen"ilor să glumească sau să se dea
deştep"i $n $ncercarea de a $nlocui disciplina şi onestitatea.

E0ERCIŢII VALOROASE DE BOGLINDĂ

@/erci"iile de oglindă continuă să #ie instrumente interesante şi valoroase $n ai #ace pe actori să lucre'e
$ndeaproape unul cu altul. ot #i #ăcute de asemenea $n spectacol, c%nd pu&licul dă sugestii $n legătură cu Cine,
Ce şi Onde.

O4in+a trip$
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a8 urma pe cel care te urmea'ă. Z atru sau mai mul"i (ucători decid Cine, Ce şi
Onde şi #olosesc o
oglindă triplă. 5xemplu a pro&a !aine.

O4in+a6 C(-"ina'i%
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe re#lectarea partenerilor. X Cinci sau mai mul"i (ucători decid Onde, Cine, Ce. <rei
actori sunt oglin'ile, iar doi (oacă scenaP sau unul (oacă, iar patru sunt oglin'i. ;rice com&ina"ie e posi&ilă.
O4in+a6 Dist(rsi(nar%
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe imaginea distorsionată $n oglindă.
>Mai mul"i (ucători decid Onde, Cine, Ce şi #olosesc orice com&ina"ie doresc. );glin'ile* distorsionea'ă ca
acelea dintrun parc de distrac"ii.
O4in+a6 Grup
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe urmarea celui care te urmea'ă.
>Mai mul"i (ucători sunt )oglinda* sau se privesc $n oglindă lăs%nduşi li&ertatea de a #i oglindă c%nd unul c%nd
altulP urmea'ă8 pe cel care te urmea'ă.

ACTORII;SPECTATORI DAU INDICAŢIILE

PE PARCURS
Sp%#tat(rii r%4i3%a3$ +dau indica"iile pe parcurs- Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a (uca scena.
>@c!ipe de doi sau mai mul"i actori decid Onde, Cine, Ce. iecare ec!ipă, pe r%nd, dă indica"iile pe parcurs
ec!ipei care (oacă. C%nd ec!ipa $şi $ncepe scena, colegiispectatori $ncep să anun"e di#erite 1Curi, $n
#unc"ie de necesită"ile scenei= !ntraţi &n contact= or$ire neinteligi$ilă= Mi#care cu &ncetinitorul= Mi#care
extinsă= Amplifică=, etc. @c!ipa de pe scenă lucrea'ă asupra unui 1C p%nă c%nd acesta este $nlocuit de o
nouă pro&lemă.

In+i#a'ii p%Actori,
E7auar% par#urs pentru
vau a(utatspectatoriiregi'ori= A%utaţi9i
indica"iile colegilor> pe actori
Spectatori, va"i &n %ocul lor=pe (ocul colegilor şi a"i dat
concentrat
indica"ii ast#el $nc%t săi a(uta"i săşi continue (ocul> Sau a"i impus, prin indica"ii, ceea ce dorea"i> O"s%r7a'ii
8. Actorii $şi de'voltă calită"ile regi'orale atunci c%nd dau indica"ii pe parcurs. 1acă sunt prea mul"i cei care
indică şi se creea'ă con#u'ie, pune"ii să se consulte rapid şi săşi aleagă un repre'entant.
E. ndica"iile tre&uie să reiasă din necesită"ile actorilor şi să #ie parte a $ntregului.
E&p(rar% 1i Int%nsi!i#ar%
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a #i desc!işi #a"ă de e/plorarea, intensi#icarea şi ampli#icarea (ocului scenic.
X @c!ipe de doi actori decid Onde, Cine, Ce şi (oacă scena, aten"i la indica"ii. rimul care dă indica"ii este
pro#esorulregi'or. Apoi, cei care au (ucat (ocul, vor da indica"iile următoarei ec!ipe. 1oi, trei sau patru
studen"iregi'ori pot alege momente, o&iecte, idei, atitudini, orice, pentru a le e/plora şi intensi#ica. In+i#a'ii p%
par#urs 5xploraţi această idee= 5xploraţi #i intensificaţi acel o$iect= Această relaţie= !ntensificaţi9o=
5xploraţi tăcerea= 5xploraţi acel sunet= Acel ritm= 5xploraţi acel o$iect (numiţi9l)= Ampliftcaţi9l=
E7auar% Actori, ce sa $nt%mplat atunci c%nd vi sa indicat să e/plora"i şi să intensi#ica"i> Actori, indica"iile se
năşteau din ce se $nt%mpla sau erau impuse> O"s%r7a'ii
8.)@/plorare şi ntensi#icare* cere trans#ormarea &ucă"ii respective şii a(ută pe actori să recunoască
#ragmentele mari ale scenei, din care se e/trag &ucă"ile şi din intensi#icarea &ucă"ilor apar scenele. @ste cel
mai &ine ca e/erci"iul să #ie introdus după ce )Argumentare sus"inută* artea a la +cap. V-
+trans#ormarea punctului de vedere- şi )<rans#ormarea rela"iilor* +cap. Q- au #ost lucrate şi re'olvate.
E.5xplorea"ă #i !ntensifică= se poate #olosi ca indica"ie pe parcurs $n orice e/erci"iu. @ste un spri(in, creşte
nivelul energiei şi $nvinge tendin"a de a scenari'a sau de a inventa, care $n#undă scena.
D.$ncerca"i să #i"i precis $n indica"ii= 5xploraţi sunetul valurilor= sau 5xploraţi mu#cătura de păian%en= 1a"i
aten"ie modi#icărilor pe măsură ce apar.

Capit(u 0I EMOŢIE

1e la studentul $ncepător p%nă la actorul de teatru, se discută mult despre cum să se o&"ină emo"ia sau
sentimentul necesar unei anumite scene. +$n timp ce o carte despre actorie poate spune că emo"ia este e/primată
prin ridicarea m%inilor deasupra capului, studen"iiactori vor descoperi că &ucuria se poate #i'icali'a şi d%nd
#rumos din degetele de la picioare.- 6u este deloc simplu să clari#ici sensul cuv%ntului emo"ie, dar #iindcă
emo"ia este o pro&lemă actoricească cu care se va lucra $n mod direct, tre&uie să ne #ormulăm po'i"ia. On lucru
este sigur. 6u tre&uie să #olosim emo"ia personală sau su&iectivă +aceea pe care o utili'ăm $n via"a 'ilnică-
pentru scenă. Aceasta este o c!estiune personală +la #el ca şi sentimentele şi credin"a- şi nu tre&uie e/pusă $n
pu&lic. $n cel mai &un ca', emo"ia )reală* adusă pe scenă, oric%t ar #i de &ine scrisă şi (ucată, poate #i clasi#icată
ca psi!odramă şi nu constituie o comunicare teatrală.
@mo"ia de care avem nevoie pentru teatru poate proveni numai dintro e/perien"ă proaspătă, deoarece $ntro
asemenea e/perimentare re'idă declanşarea $ntregii #iin"e a#late $n mişcare organică şi care, atunci c%nd este
com&inată cu realitatea teatrală, aduce la lumină $n mod spontan energie şi via"ă +scenică-, at%t pentru actori c%t
şi pentru pu&lic. 6e #erim ast#el să #olosim emo"ii vec!i, din e/perien"e trecute, $n cadrul unor e/perien"e noi,
proaspete. Sar putea ca tot această #ormulă  Onde, Cine, Ce  să #i creat emo"iile personale ini"iale şi, dacă este
aşa, toate emo"iile pe care le trăim $n via"a 'ilnică evoluea'ă din mişcarea organică  din Onde, Cine, Ce, din
situa"iile şi rela"iile din via"a noastră personală.
Ast#el, cre%nd propria noastră structură +realitate $n teatru- şi e/periment%ndo, $n loc să trăim emo"ii vec!i,
se naşte un $ntreg proces care $şi are propria sa energie şi mişcare +emo"ia- Aici şi Acum. Aceasta #ace să nu
apară psi!odrama nici pe scenă, nici $n sală, căci psi!odrama are scop terapeutic= scoate la iveală emo"ii vec!i
ale pacien"ilor, le pune $ntro situa"ie dramatică pentru a le e/amina şi $i eli&erea'ă ast#el de pro&lemele lor
personale. rin urmare, doar această structură dramatică este asemănătoare cu situa"ia teatrală. $n antrenamentul
teatral, emo"ia poate #i cu uşurin"ă provocată prin tot #elul de procedee. 1e aceea, tre&uie multă aten"ie ca să nu
se a&u'e'e de emo"ia individuală.
Con#undarea psi!odramei cu teatrul $i determină pe actori săşi e/ploate'e propriile emo"ii, $n loc să
e/perimente'e organic, organicitatea #iind $n continuă modi#icare. Ce poate #ace psi!odrama altceva dec%t să
stoarcă lacrimile care i'vorăsc din propria noastră durere, #ăc%nd ast#el imposi&ilă detaşarea artistică> <otuşi,
emo"ia proaspăt apărută pe scenă răm%ne detaşată, pentru că este utili'a&ilă numai $n cadrul structurii realită"ii
alese prin Acord colectiv.
C%nd, $ntrun atelier, e/erci"iile sunt #olosite pentru declanşarea emo"iei, ele tre&uie oprite, căci actorii
lucrea'ă numai asupra propriilor sentimente. <otuşi, pe măsură ce unctul de Concentrare este $n"eles şi #olosit,
emo"ia su&iectivă devine ceva din trecut, căruia $ntradevăr $i apar"ine.
u%nd, deci, $ntreaga pro&lemă a emo"iei şi #i'icali'%ndo, noi o scoatem din s#era ei a&stractă şi o situăm $n
cadrul $ntregului organism, #ăc%nd posi&ilă organicitatea. Căci ceea ce putem vedea şi comunica este
mani#estarea #i'ică a emo"iei, #ie că este o desc!idere largă a oc!ilor sau o aruncare violentă a unui o&iect.
@/istă multe mi(loace de a intensi#ica emo"ia scenică spre plăcerea pu&licului= prin mu'ică, decoruri, lumini,
etc. 6oi $nsă ne re#erim aici numai la studentulactor.
1e aceea, nu tre&uie săi aducem pe studen"i la e/erci"iile de emo"ie prea devreme, dacă vrem să evităm
e/!i&i"ionismul, psi!odrama şi prostul gust. Studentul actor nu tre&uie să se retragă $n lumea lui su&iectivă şi să
se )emo"ione'e*, după cum nu tre&uie să intelectuali'e'e )sentimentul*, căci asta $i limitea'ă e/presia.
Spectatorii nu tre&uie să #ie interesa"i de durerea, &ucuria, #rustrările şi $n general de sentimentele personale ale
actorului de pe scenă. Arta actorului de a (uca durerea, &ucuria, #rustrarea persona(ului din piesă, ne captivea'ă.

@IZICALIZARE
Stri4$t -ut
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a sim"i emo"ia +ac"iune interioară- #i'ic. X <ot grupul, aşe'at. entru ai a(uta pe
studen"iiactori să simtă emo"ia #i'ic +ac"iunea interioară-, cere"i grupului să strige #ără să scoată un sunet.
ndica"ile= -trigaţi cu degetele de la picioare= Cu oc6ii= Cu spatele= Cu stomacul= Cu picioarele= Cu tot
corpul= Atunci c%nd ei reac"ionea'ă #i'ic şi muscular aşa cum ar #aceo pentru un strigăt sonor  şi acest lucru
devine #oarte evident  indica"i= -trigaţi cu voce tare= Sunetul va #i asur'itor.
Acest e/erci"iu nu o#eră numai o e/perien"ă care se $ntipăreşte $n memorie, ci este #oarte util pentru scenele de
masă. i"i atent la studentul care, atunci c%nd strigă cu păr"i ale corpului, se $ncordea'ă $n loc săşi rela/e'e
muşc!ii.

N%putin'a +% a t% -i1#a A
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a #i imo&ili'at #i'ic $n #a"a pericolului din a#ară.
Z On singur actor merge pe scenă şi pre'intă o situa"ie $n care este imo&ili'at #i'ic, #iind amenin"at de o
prime(die din a#ară. Actorul se concentrea'ă pe neputin"a de a se mişca, #olosind ac"iunea interioară pentru a
#i'icali'a Onde, Cine, Ce. +de e/emplu= un om parali'at $ntrun #otoliu pe rotile simte pe cineva $n spatele
lui-.
N%putin'a +% a t% -i1#a /
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe imo&ilitatea #i'ică determinată de un
pericol din a#ară.
X 1oi sau mai mul"i studen"i decid Onde, Cine, Ce. Hrupul de oameni se a#lă $ntro situa"ie $n care le este
imposi&il să se mişte din cau'a unui pericol din a#ară. 1e e/emplu= solda"i răsp%ndi"i $ntrun c%mp minat,
!o"i ascunşi $ntro de&ara.
O"s%r7a'ii
8.A&ia acum introducerea discu"iei despre ac"iunea #i'ică şi cea interioară va avea un sens pentru studen"i.
Ac"iunea #i'ică se re#eră la mişcarea scenică e/terioară, iar ac"iunea interioară se re#eră la mişcarea
interioară. <ermenul )ac"iune interioară* $nseamnă #i'icali'area emo"iei +a )sim"irii*- şi $nlocuieşte termenul
)emo"ie* ori de c%te ori e nevoie, +ve'i )6ota e/plicativă, n.t.-
E.entru ai a(uta pe studen"i să $n"eleagă aceste lucruri noi, discuta"i despre cei doi termeni. @i tre&uie să
$n"eleagă ce vine mai $nt%i  ac"iunea #i'ică şi dialogul sau ac"iunea interioară. Actorul, asemenea Reginei
Al&e din )Alice $n "ara minunilor*, "ipă $nainte ca acul săi $n"epe degetul> <oată lumea a vă'ut pro&a&il
primitivitatea şi minciuna $ntro scenă $n care actorul 'ice= )@ #rig aici5* şi a&ia după aceea $ncepe să
tremureP căci, de#i cele două acţiuni pot apărea uneori simultan, &n general acţiunea interioară precede
 acţiunea fi"ică #i dialogul.
8.Ac"iunea interioară= #oamea  Reac"ia #i'ică= lucrea'ă glandele salivare, etc.
E.Ac"iunea #i'ică= mergi la #rigider
D.1ialog= )Ce avem de m%ncare>*
D.On &e&eluş ac"ionea'ă cu tot corpul +interior şi e/terior-, el r%de sau "ipă )din cap p%nă $n picioare*. <otuşi, pe
măsură ce creştem, ne cen'urăm +ne re"inem cu a(utorul muşc!ilor- multe mani#estări ale emo"iilor noastre.
Ca re'ultat al tiparelor culturale, suntem sili"i să ne re"inem lacrimile şi să ne $nă&uşim r%sul. ; emo"ie
poate lucra $n stomacul nostru, ne #urnică dea lungul şirei spinării sau ne dă #iori reci, dar suntem
condi"iona"i să e/teriori'ăm această emo"ie numai $n locuri i'olate. 6oi scr%şnim din din"i, $ncleştăm
pumnii, căpătăm o rigiditate a &u'ei superioare. @ste esen"ial să rela/ăm aceste $ncordări $n vederea unei
mişcări naturale complete. 4. 1e acum $nainte indica"iile pe parcurs vor #i #olosite pentru a aminti
studen"ilor= Mai multă acţiune interioară, te rog= +i"icali"ea"ă acea emoţie= -imte9o &n degetele de la
picioare= Acest 1C $l va #ace pe studentulactor să poată arăta deadevăratelea ce simte $ntro anumită
$mpre(urare, $n loc să vor&ească sau să ac"ione'e #ară rost.

S#:i-"ar%a %-('i%i
C%nd studen"iiactori $n"eleg complet ac"iunea interioară +#i'icali'%nd-, arăta"ile cum aceasta se poate modi#ica
şi trans#orma, c!iar dacă ac"iunea răm%ne aceeaşi.
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe #i'icali'area emo"iei sau a sentimentului prin #olosirea o&iectelor.
X On singur (ucător $nc!eie o anumită ac"iune. Apoi, dintrun anumit motiv, ac"iunea tre&uie re#ăcută #olosind
aceleaşi o&iecte şi a doua oară, dar $n ordine inversă şi cu altă ac"iune interioară. 5xemplu Ac"iunea  o #ată se
#ardea'ă şi se $m&racă pentru o petrecere. rima ac"iune interioară  plăcerea cau'ată de ce simte relativ la acest
eveniment. A doua ac"iune interioară  de"amăgirea cau'ată de #aptul că a#lă că petrecerea sa anulat, $n prima
parte a ac"iunii, in#luen"ată de prima ac"iune interioară, #ata ar putea să ia roc!ia din dulap, so pro&e'e dans%nd
visătoare prin cameră. 1upă ce a a#lat că petrecerea nu mai are loc, ea putea să mototolească roc!ia şi so
arunce $napoi $n dulap  invers%nd ast#el mişcările $n cadrul aceleiaşi ac"iuni, ca reac"ie la a doua ac"iune
interioară.
In+i#a'ii p% par#urs Mai multă acţiune interioară= +i"icali"ea"ă acel g?nd= 5xplorea"ă acel o$iect=
!ntensifică raportarea la acel o$iect=
E7auar% Ac"iunea a #ost identică $nainte şi după punctul de cotitură +momentul $n care sa sc!im&at situa"ia,
n.t.-> Ac"iunea interioară a #ost comunicată pu&licului prin sc!im&ări corporale> Ce e#ect #i'ic are plăcerea
asupra cuiva> Ce mişcări creea'ă de'amăgirea> O"s%r7a'ii
8.<re&uie #ăcută aceeaşi ac"iune de două ori. Ca $n e/emplu, dacă #ata sa mac!iat şi apoi şia scos roc!ia din
dulap, după punctul de cotitură tre&uie să pună roc!ia la loc şi apoi să se demac!ie'e.
E.C%nd prima ac"iune interioară sa instalat, pro#esorul poate suna la tele#on sau poate trimite un student pe
scenă ca să dea in#orma"ia necesară pentru sc!im&area ac"iunii interioare.
D.@ste &ine să atragem aten"ia studen"ilor că pot săşi comunice sentimentele #oarte e#icient prin modul $n care
#olosesc o&iectele +$n e/emplu= raportarea la roc!ie $nainte şi după punctul de cotitură-, +ve'i şi
)i'icali'area unui o&iect, cap. -
4.1acă ac"iunea interioară este arătată numai printrun manierism #acial, $nseamnă că studen"ii )(oacă* +dau
spectacol- şi nau $n"eles sensul #$'icali'ării. Reveni"i la e/erci"iile ini"iale de ac"iune cu o&iectele.

S#:i-"ar%a int%nsit$'ii a#'iunii int%ri(ar% Pun#t +% #(n#%ntrar% pe sc!im&area emo"iei de la un nivel la

altul. X 1oi sau mai mul"i studen"i avansa"i decid Onde, Cine, Ce. @mo"ia se declanşea'ă la un moment dat
şi apoi devine din ce $n ce mai puternică. 1e pildă, secven"a se poate des#ăşura ast#el= de la a#ec"iune la
dragoste, apoi la adora"ieP de la suspiciune la #rică, apoi la groa'ăP de la iritare la supărare, apoi la #urie.
Ac"iunea interioară se poate des#ăşura de asemenea $n cerc, revenind $napoi la emo"ia ini"ială +e/emplu= de
la a#ec"iune la dragoste, la adora"ie, $napoi la a#ec"iune-. <otuşi, acest e/erci"iu se poate reali'a $n general
numai după indica"iile pro#esorului. 5xemplu Onde  o ta&ără. Cine  un grup de #ete tinere. Ce  ele cred că
 instructoarea lor lea părăsit, plec%nd la un alt grup. -c6im$area acţiunii interioare  de la sentimentul
pierderii la triste"e, apoi la durere. $n această scenă ac"iunea interioară a #ost condusă $n cerc prin indica"iile
pe parcurs. C%nd au a(uns la durere  au $nceput indica"iile pro#esorului, iar actorii au reac"ionat emo"ional
$n ordinea următoare=
8. Milă de sine $nsuşi
E. Supărare
D. ;stilitate
4. Vinovă"ie
7. 1urere
. <riste"e
. A#ec"iune
. 1ragoste
9. Sim" de răspundere
80 $n"elegere
.
88.Respect de sine
8E.Admira"ie reciprocă
E7auar% Actorii au (ucat +sau autoemo"ionat- sau au arătat
ac"iunea interioară +au #i'icali'at->
O"s%r7a'ii
8.$n acest e/erci"iu pro#esorul tre&uie să cola&ore'e str%ns cu actorii, indica"iile sale inspir%nduse din ac"iunea
lor, aşa cum ei se inspiră din indica"iile pro#esorului. Ormea'ă8 pe cel care te urmea'ă.
E.1acă grupul este pregătit, aceste scene pot produce o mare energie. <otuşi, dacă scenele degenerea'ă $n
vor&ărie gratuită, $nseamnă că e/erci"iul sa dat prea devreme şi că studen"ii au $ncă nevoie de studiu
#undamental +al pro&lemelor de &a'ă-.

S#:i-"ar%a "rus#$ a %-('i%i

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe sc!im&area de la o emo"ie +ac"iune
interioară- la alta.

1oi sau mai mul"i (ucători decid Onde, Cine, Ce. iecare actor alege o sc!im&are radicală a ac"iunii interioare,
de e/emplu= de la #rică la eroism, de la dragoste la milă, etc. Ondele tre&uie aran(at cu aten"ie, mai ales dacă
actorii au devenit negli(en"i $n această privin"ă.
5xemplu Onde  tranşee. Cine  doi solda"i. Ce  o misiune prime(dioasă. -c6im$area $ruscă a acţiunii
interioare ] 8  de la supărare la $n"elegereP ] E  de la #rică la eroism. Soldatul A este supărat din cau'a
laşită"ii lui 2, un &ăiat timid, sensi&il, a cărui laşitate aparentă este, de #apt, repulsia de a ucide un om. $n timpul
scenei, o sc!i(ă $l loveşte pe A şi8 răneşteP Soldatul 2 preia cura(os misiunea, deşi nu era de datoria lui so
#acă. 1eoarece actorii sau concentrat pe a #ace trecerea de la o emo"ie la alta $n timpul ac"iunii, scena a atins un
nivel dramatic #oarte $nalt. E7auar% Au #i'icali'at emo"ia> Actori, sunte"i de acord> O"s%r7a'i% entru a
#ace un (oc din acest e/erci"iu, nota"i e/emple de sc!im&are a emo"iilor pe &ucă"ele de !%rtieP #ace"i, de
asemenea, &ile"ele cu Onde şi apoi lăsa"ii pe actori săşi aleagă c%te un &ile"el din #iecare grămadă, ca $n
e/erci"iul )<emăscenă* +cap. Q-.

@i3i#ai3ar%a %-('i%i prin ("i%#t% Part%a I

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe #olosirea unui o&iect ales spontan, $n momentul $n care actorul are nevoie de el,
pentru a arăta un sentiment sau o rela"ie.
X 1oi sau mai mul"i (ucători aleg Onde, Cine, Ce. Aşe'a"i c%t mai multe o&iecte reale pe o masă uşor accesi&ilă
tuturor actorilor, #ără să le distur&e mişcarea sau aran(area spa"iului. @/emplele de mai (os pot #i utili'ate
 pentru ca actorii să #i'icali'e'e emo"ia cu a(utorul o&iectelor.
l istă de o$iecte reale necesare
&alon Clopo"el
saccunisip ene
minge mi/er+manual-
lan"uri &andădecauciuc
triung!i coardădesărit
saccu#asole o&iectepentrupetrecere
scară trape'+saus#oarăat%rnatădesus-
5xemplul A Onde  dormitor. Cine  trei surori, două mai mari şi una
mai mică. Ce  cele două surori mai mari se $m&racă pentru o
petrecereP sora mică ar vrea să meargă şi ea cu ele.
$n timp ce se $m&racă, surorile mari discută despre cum se vor distra $n
seara asta. @le aruncă &aloane, sar coarda, $n timp ce sora lor mică,
supărată că nu poate merge cu ele, um&lă tristă prin dormitor t%r%nd
sacul de nisip pe duşumea sau "in%ndu8 pe umeri.
5xemplul @ +pentru teatrul tradi"ional-= $ntro scenă de dragoste, doi
timi'i ar putea să rostogolească o minge $ntre ei.
E7auar% ;&iectele au urmat ac"iunea>
O"s%r7a'i% Acest e/erci"iu este deose&it de util pentru regi'orul teatrului tradi"ional. oate da nuan"e deose&it
de su&tile actorilor, c!iar şi acelora mai pu"in antrena"i.

Part%a a I;a
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe re"inerea sen'a"iei o&iectelor #ără a le #olosi.
X Studen"ii repetă aceeaşi scenă ca mai sus, $ncerc%nd să re"ină
emo"ia #i'icali'ată prin o&iecte #ără a le utili'a. E7auar% Au men"inut calitatea scenei atunci c%nd au
lucrat #ără o&iecte>
O"s%r7a'i% C%nd scena se #ace a doua oară, aminti"i studen"ilor, prin indica"ii pe parcurs, ce o&iecte au #olosit
$n prima scenă.
J(# +% %-('i%
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe ac"iunea interioară.
>On student $ncepe (ocul, urm%nd ca şi ceilal"i să intre $n (oc +e/act ca $n e/erci"iile pentru spa"iu sau $n
(ocurile de orientare-. rimul comunică celorlal"i Onde este şi Cine este. Ce se $nt%mplă tre&uie să ai&ă
legătură cu un accident, un de'astru  $nt%mplări care nasc durere, isterie, etc.
Al"i actori intră $n scenă ca persona(e &ine de#inite, sta&ilesc rela"ii cu Onde şi Cine şi ast#el (oacă scena.
5xemplul A Onde  un col" de stradă. Cine  un om $n v%rstă. Ce  o maşină $l loveşte $n timp ce traversea'ă
strada. 2ătr%nul calcă temător pe partea carosa&ilă, este lovit de o maşină şi cade url%nd. Al"i (ucători intră ca
şo#erul maşinii, poli"işti, prieteni, trecători, şo#erul am&ulan"ei, medicul, etc.
5xemplul @ Onde  salon de spital. Cine  o #emeie. Ce  st%nd l%ngă o rudă muri&undă. Actri"a se mişcă prin
cameră #i'icali'%nd spa"iul de spital, rela"ia cu pacientul din pat şi durerea #a"ă de starea sănătă"ii lui. Ceilal"i
intră $n scenă ca rude, medic, in#irmieră, preot, alt pacient, etc. O"s%r7a'ii
8.1acă pro#esorul o&servă că actorii nu intră $n (oc cu entu'iasm, energie şi interes, $nseamnă că e/erci"iul nu a
#ost &ine pre'entat şi că tre&uie re#ăcu"i paşii.
E.Acest (oc tre&uie (ucat din c%nd $n c%nd $n cadrul studiului sau atunci c%nd sunt introduse $n lucrul studen"ilor
pro&lemele de emo"ie. 1e asemenea, e/erci"iul este #oarte util c%nd se lucrea'ă scene de masă.

R%spin4%r%a
Pun#t +% #(n#%ntrar% asupra respingerii e#ective.
>1oi sau mai mul"i actori decid Onde, Cine, Ce. Actorii tre&uie săşi respingă partenerii $n #elul următor=
8.un grup respinge alt grup.
E.un grup respinge un individ.
D.un individ respinge un grup.
4.un individ respinge un individ.
5xemple ; persoană nouă $n cartier este respinsă. Cineva este respins din cau'a rasei, culorii, credin"ei.
Suplinitorul este respins de clasă. E7auar% Au re'olvat pro&lema> Ce vreme era> 6eau arătat ora>
O"s%r7a'i% 1e acum $nainte toate scenele tre&uie să ai&ă o via"ă teatrală &ine de#inită. @valuarea este un mod
de a reaminti actorilor să nu devină nepăsători #a"ă de detaliile scenei.

E-('i%8 T%:ni#i #in%-at(4ra!i#%

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe $ndreptarea unei energii #i'ice intense asupra actorului care se a#lă $n primplan.
X 1oi sau mai mul"i studen"iactori decid Onde, Cine, Ce. Actorii $ncep scena. 1in c%nd, $n c%nd $n cursul
ac"iunii, pro#esorul numeşte un actor. Ceilal"i actori de pe scenă devin aparate de #ilmat şi $şi $ndreaptă
o&iectivul asupra celui numit. Actorul respectiv continuă să (oace scena $n mod normal, dar acum asupra lui
este $ndreptată aten"ia intensă a tuturor celor din (ur. Scena continuă, #iecare răm%n%nd cu rolul său= $n
o&iectiv sau cameră de #ilmat. Aducerea cuiva $n primplan este pur şi simplu un mod de a intensi#ica scena.
5xemplu Onde  sala tronului $ntrun palat. Cine  rege, curteni, un curier. Ce  aştept%nd veşti. Curierul, &ătut
rău, intră $n palat cu veşti proaste. Curtea tre&uie să decidă ce este de #ăcut. In+i#a'ii p% par#urs Rac6el este
&n o$iectiv= Poll este &n o$iectiv= *in cap p?nă9n picioare=
E7auar% ?iau #olosit actorii energia totală a corpului pentru a #ocali'a pe cel numit> 6eau arătat Onde erau>
Ce v%rstă avea regele sau oricare din mem&rii cur"ii> O"s%r7a'ii
8. Su&stituirea e/presiei= )une lumina pe Q* cu e/presia )Q $n o&iectiv* va a(uta la reali'area intensită"ii
necesare. ndica"ia pe parcurs tre&uie să mute o&iectivul $n direc"ia dorită.
E.@/erci"ii de #elul acesta, utili'ate $n timpul repeti"iilor piesei scrise, $n care pot #i utili'ate şi re#lectoarele şi
)punerea $n o&iectiv* a actorului de către colegi, pot da multă energie şi intensitate (ocului actorului.
D.Acest e/erci"iu este #oarte &un pentru studen"ii de la regie, pentru că ei pot da cu uşurin"ă indica"iile necesare.
4.Acest e/erci"iu este similar cu )1ă şi preia* +cap. V-.

CON@LICT
Con#lictul nu tre&uie introdus p%nă c%nd studen"iiactori nu $n"eleg per#ect importan"a men"inerii unctului
de Concentrare $n crearea Rela"iilor. 1acă e/erci"iile de con#lict sunt date prea devreme, se tensionea'ă rela"ia
personală $ntre actori, cre%nduse ast#el scene emo"ionale su&iective sau dueluri ver&ale $ntre ei. Acesta este un
punct important şi destul de greu de $n"eles. 1e alt#el, autoarea a utili'at con#lictul $n primii ani ai activită"ii sale
ca o parte considera&ilă a e/erci"iilor pentru spa"iu. ărea un lucru util, deoarece crea $ntotdeauna energie
scenică +c%nd nu era la un nivel gen )Ai #ăcut...5 2a nam #ăcut5*-. rin implicarea personală $n con#lict apăreau
sentimente personale şi tensiuni $ntre actori, scenele #iind ast#el de multe ori aproape de psi!odramă. <oate
acestea dădeau actorilor sen'a"ia că )(oacă*. $n artă şi prin artă emo"iile personale ale actorilor tre&uie distilate
şi o&iectivate. ;rice #ormă de artă are nevoie de o&iectivitate. $n ciuda acestui #apt evident, totuşi con#lictul
părea că aduce )via"ă* e/erci"iilor pentru spa"iu şi părea pasul spre contact, #iind de aceea una din pro&lemele
date $n timpul primelor e/erci"ii pentru spa"iu.
Cu timpul a devenit clar că, dacă actorii nu utili'au o$iectele concrete din spaţiul fi"ic pentru a #i'icali'a
con#lictul, re'ultau multe aspecte ce "in de su&iectivitate +emo"ionalitate $n general şi con#licte ver&ale-. Mai
departe scena nu mai progresa. <otuşi, este important de o&servat că, $n ciuda aspectelor )neplăcute*, tensiunea
şi eli&erarea de energie +ac"iune #i'ică- era $ntotdeauna generată $ntre actori. 6umai după ce autoarea a venit la
C!icago pentru a conduce ateliere şi a discutat aceste lucruri de multe ori cu aul Sills +primul director al
<eatrului )Second CitF*-, c!estiunea con#lictului a #ost de#initiv re'olvată. Aceeaşi tensiune şi eli&erare a
energiei generate prin con#lict poate #i reali'ată cu studen"iiactori atunci c%nd sunt preocupa"i de pro&lema
pre'entată de unctul de Concentrare al unui e/erci"iu teatral şi c%nd nu li se permite să povestească sau să
scenari'e'e.
A devenit evident că rela"iile personale ale actorilor, produse intre ei de con#lict, $n locul rela"iilor cu
unctul de Concentrare erau $n general un dute vino reciproc +con#undat $n mintea noastră cu ac"iunea
dramatică- pentru a atinge scopul propus şi nu era $n nici un ca' un proces din care se poate de'volta
improvi'a"ia scenică. e de altă parte, rela"iile $ntre actori create de ac"iunea cu o&iectele au #ăcut posi&ilă
tensiunea o&iectivă şi rela/area +ac"iunea #i'ică- produc%nd $n acelaşi timp improvi'a"ia scenică. +Se pare că
lucrurile stau ast#el deoarece con#lictul răm%ne $n s#era emo"ionalului şi de acolo nu poate trece niciodată $n
intuitiv, #apt care se $nt%mplă de cele mai multe ori atunci c%nd lăsăm unctul de Concentrare să lucre'e pentru
noi  completare din edi"ia 89D, n.t.-
C%nd actorii sunt a&sor&i"i numai de su&iect +de poveste-, con#lictul este necesar. ără con#lict scenele
devin sla&e şi ac"iunea este ne$nsemnată sau deloc. nsă, e/cita"ia $n general şi ac"iunea impusă produc
psi!odrama. <otuşi, c%nd procesul este $n"eles şi sen"elege mai apoi că scenariul este un surogat de proces, se
naşte ac"iunea dramatică, deoarece energia şi ac"iunea scenică sunt generate de simplul proces al (ocului.
;prindui pe studen"i de la scenari'are şi lămurindule mereu $ntregul sens al procesului versus scenariu,
pro#esorul a a(uns la conclu'ia că, con#lictul nu mai este necesar pentru a genera ac"iune scenică şi, ast#el, acest
e/erci"iu nu a mai #ost #olosit.
Acum con#lictul $şi are locul l%ngă e/erci"iile avansate. @ste util şi interesant de lucrat. ro#esorul poate #i
tentat să8 #olosească mai devreme dec%t este recomandat, ca să )st%rnească* pu"ină ac"iune, c%nd $n"elegerea
procesului e di#icilă. 1acă #ace"i totuşi acest lucru, tre&uie să şti"i că este un truc şi o momeală, pentru că
implică emo"ii personale. Otili'area con#lictului $n acest mod poate #i permisă numai atunci c%nd este important
să se men"ină interesul studentului p%nă c%nd procesul şi, prin urmare, #enomenul (ocului scenic este $n"eles.
$n conclu'ie= C?nd actorii lucrea"ă numai cu povestea (su$iectul, intriga), au nevoie de un con(lic. pentru
a genera energie #i acţiune scenică. C?nd &nţeleg %ocul ca 'roce; &nţeleg #i că tensiunea #i relaxarea care
eli$erea"ă energia sunt parte a ?ocului #i că asta &nseamnă de fapt a ?uca@)

E&%r#i'iu +% #(n!i#t
!ntroducere
>entru ca studen"ii să $n"eleagă con#lictul ca #iind o tensiune $ntre doi oameni, cere"ile să meargă c%te doi pe
scenă şi să (oace )Cine e mai tare*, trăg%nd o #r%ng!ie adevărată. 1iscuta"i despre $ncordarea #i'ică pe care
o simte #iecare din cei doi, c%nd $ncearcă să8 tragă pe oponent peste linia de centru. Apoi despre re'ultatul
e/erci"iului= c%nd unul a reuşit să8 tragă pe celălalt, am%ndoi au că'ut sau sa a(uns la situa"ie de egalitate.
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe con#lictul +#r%ng!ia- dintre (ucători.
>1oi sau mai mul"i (ucători decid Onde, Cine, Ce. Se adaugă un con#lict.
In+i#a'ii p% par#urs Trage fr?ng6ia= Menţine Punctul de concentrare=
E7auar% Au men"inut 1C> iecare actor sa "inut &ine de capătul #uniei sale>
O"s%r7a'i% a pregătirea scenei, asculta"i cu aten"ie discu"iile grupului, pentru a vedea dacă con#lictul va
permite ac"iunea #i'ică sau numai o dispută. olosi"i alternativ termenii )con#lict* şi )#r%ng!ie*, pentru ai a(uta
pe studen"i să #i'icali'e'e con#lictul.
(n!i#t as#uns
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a nu ver&ali'a pro&lema +con#lictul-. r 1oi sau mai mul"i (ucători decid Onde, Cine,
Ce. iecare (ucător $şi alege un con#lict, $l pune la persoana $nt%i, #ară ca partenerul să ştie despre ce este vor&a.
5xemplu Onde  &ucătărie. Cine  so" şi so"ie. Ce  mic de(un. (Lonflict ascuns= 2ăr&atul  nu mă duc la slu(&ă.
So"ia  aş vrea ca el s$ plece, aştept un musa#ir. O"s%r7a'i%
8.Spectatorii tre&uie să a#le con#lictul ascuns al #iecărui actor.
E.C%nd con#lictul este ver&ali'at, scena sa terminat.
D.; variantă a e/erci"iului este de a scrie o seric de con#licte ascunse pe &ucă"ele de !%rtie, lăs%ndui apoi pe
actori săşi aleagă c%te un &ile"el, după ce au sta&ilit Onde, Cine, Ce.
4.Acest e/erci"iu impune utili'area o&iectelor şi este unul din e/erci"iile care marc!ea'ă trecerea de la
)con#lict* la )pro&lemă*, desc!i'%nd ast#el posi&ilită"i noi de investiga"ie.
C% %st% +% !$#ut #u ("i%#tu
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe ce Ce este de #ăcut cu o&iectul invi'i&il. V 1oi actori aleg $mpreună un o&iect care
tre&uie utili'at ast#el= să
#ie v%ndut, distrus, construit sau ascuns. O"s%r7a'i%
Acest e/erci"iu este asemănător cu e/erci"iile de Rela"ie #i'ică din atelierele de orientare +cap. -. @ste, totuşi,
o etapă superioară, deoarece poate #i utili'at pentru a genera emo"ii care $i #ac pe actori să rela"ione'e prin
intermediul o&iectului. $n timp ce $n e/erci"iile anterioare 1C era pe o&iectul dintre parteneri, $n ca'ul de #a"ă
1C este pe ceea ce se $nt%mplă cu o&iectul. 1e aceea se instalea'ă altă rela"ie $ntre actori. 1acă impune"i o
poveste o&iectului respectiv, iar actorii )o (oacă*, $i limita"i la o simplă activitate. Reveni"i la acest e/erci"iu
după un timp, c%nd grupul a $nvă"at cum să lase 1C să lucre'e pentru ei.
J(# +% #(n!i#t
X $ntregul grup. Se (oacă la #el ca (ocurile de ;rientare sau de Spa"iu. 1oi (ucători merg pe scenă. @i sta&ilesc
un con#lict care poate permite şi altor actori să participe. Al"i mem&ri ai clasei !otărăsc Cine sunt şi intră $n (oc
de partea unuia din ei. 5xemple Onde  un col" de stradă. Cine  un poli"ist şi un orator la o tri&ună improvi'ată.
Ce  o arestare. Con#lict  poli"istul arestea'ă oratorul din cau'a con"inutului discursului său. Actorii care intră
pe scenă pot #i= muncitori, vaga&on'i, gospodine, al"i poli"işti, etc. Onde  un teren de (oacă. Cine  doi &ăie"i.
Ce  (oacă un (oc. Con#lict  unul din &ăie"i este violent. Cei care intră $n scenă pot #i al"i copii, pro#esori,
părin"i, etc.

Capit(u 0II PERSONAJUL

ersona(ul este ultima pro&lemă importantă de arta actorului din acest manual. Această pro&lemă nu tre&uie
dată ca e/erci"iu direct, p%nă c%nd studen"ii nau re'olvat pro&lemele precedente şi nau $nvă"at să lucre'e cu
unctul de concentrare. 1eşi pre'entarea şi discutarea e/erci"iilor de caracteri'are $n atelierele de p%nă acum
poate #i tentantă, este mai &ine să se aştepte p%nă c%nd studen"ii reali'ea'ă un contact deplin şi sunt complet
angrena"i $n pro&lema de re'olvat +ve'i cap. Q-.
ersona(ul este cuprins $n tot ceea ce #acem pe scenă. C!iar de la primele ateliere de arta actorului acest #ir
traversea'ă dea
$ntreaga via"ă lungul1acă
scenică. şi dea latulcamunca
vrem actorulnoastră. ersona(ul
săşi (oace rolul cupoate evolua
adevărat, numai
atunci din rela"iile
persona(ul personale
nu tre&uie dat cu
ca un
e/erci"iu intelectual, independent de rela"iile actorului cu via"a scenică.
; aten"ie prematură #a"ă de persona( la un nivel ver&al $l poate #ace pe studentulactor să (oace, $mpiedic%nd
implicarea $n 1C şi $n rela"ia cu partenerii. $n loc să iasă $n mediul scenic $ncon(urător, el se va ascunde mai
departe $n spatele unor 'iduri protectoare. ?i atunci va #i nevoit săşi e/pună propriile nevoi şi emo"iiP se va
re#lecta pe sine, ca $n oglindăP va interpreta persona(ul, #ăc%nd ast#el un e/erci"iu intelectual.
Acest lucru se poate descoperi cu uşurin"ă la studentul nee/perimentat şi lipsit de aptitudini, dar este mult
mai greu de descoperit la un actor inteligent şi talentat. ersona(ul tre&uie utili'at ca o etapă superioară a
comunicării teatrale, iar nu ca să te ascun"i &n spatele lui. entru a o&"ine acest lucru, nu lucra"i asupra
persona(ului p%nă c%nd studen"ii nu $ncetea'ă să (oace. 6ui lăsa"i niciodată, la $nceputul studiului, să (oace, să
interprete'eP opri"irela"ie
o&işnuite, despre e/erci"iile,
+Cine-.dacă esteminte
Wine"i necesar. @vita"i discu"iile
că, deoarece asupra
ma(oritatea persona(ului,
studen"ilor ştiu căcupersona(ul
e/cep"ia celor
este esen"a
teatrului, a&sen"a unor discu"ii directe despre acesta poate să cree'e con#u'ie $n mintea lor, p%nă c%nd vor
$ncepe să vadă persona(ul apăr%nd din rela"iile scenice, din via"a scenică şi să $n"eleagă că a (uca teatru este un
'id $ntre parteneri.
C%nd ei $nva"ă să se implice $n 1C, să ai&ă rela"ii unii cu al"ii şi să re'olve pro&lemele de grup, capătă
$ncredere $n sistemul de studiu şi sunt pregăti"i pentru e/erci"ii de de'voltare a $nsuşirilor #i'ice ale
persona(ului. On actor tre&uie să vadă şi să ai&ă rela"ii cu partenerul său, iar nu cu un )persona(*. 6oi (ucăm
#ot&al cu alte #iin"e umane, iar nu cu ec!ipamentul pe care8 poartă. Asta $nseamnă pur şi simplu că am%ndoi
partenerii ştiu că celălalt (oacă şi $şi continuă (ocul.

DEZVOLTAREA PERSONAJULUI
C%nd studen"iiactori plănuiesc o situa"ie +Onde, Cine, Ce- $n (urul unei pro&leme de arta actorului, ce
anume determină care dintre ei va #i &unica şi care mătuşa miresei> <oate acestea sunt implicite ideii de
caracteri'are.
$n ;rientare, studen"ii sunt capa&ili să surprindă manierismele o&serv%nd numai dacă ceilal"i sunt $n con#ort
sau $n incon#ort. Jocurile de ;rientare )mplicare $n ac"iunea grupului*, )Ce v%rstă am>* şi )Ce pro#esie am>*
introduc persona(ul #ără a atrage aten"ia asupra lui. $n e/erci"iile pentru spa"iu $ntre&ăm= )Cum ştim $n ce rela"ii
sunt oamenii>*P şi cei mai tineri dintre studen"i răspund= )1upă #elul cum se comportă unii cu al"ii*. ?i toate
e/erci"iile de $nceput pentru Cine tratea'ă pro&lema persona(ului.
$n @valuare punem $ntre&ări de genul )C%"i ani avea>*, )6ea arătat că $şi c%ştigă e/isten"a ca #ermier>*, )S
a vă'ut că 'g%rcitul ăsta iu&eşte aurul mai mult dec%t oamenii>*. 1acă #ormulăm atent, c!iar şi cei mai tineri
studen"i vor #i capa&ili să e/prime di#eren"ele dintre oameni  #ie că $nsuşirea care $i deose&eşte constă $n
comportament, tonul vor&irii sau ritmul mişcării.
1upă mul"i ani e/presiile #aciale, "inuta şi mişcările noastre devin re#le/e musculare ale stării interioare.
@mo"ia poate #i e/primată numai prin #i'ic. Ma&el @lsNort! <odd spune $n )Corpul g%nditor* +)<!e <!inBing
2odF*-= )@mo"ia se e/primă continuu prin po'i"ia corpului. 1acă nu prin spr%nceana ridicată sau prin gura
str%nsă, atunci printro respira"ie di#erită, prin $ncordarea muşc!ilor g%tului sau prin corpul că'ut din cau'a
ne$ncrederii şi apatiei.*
Se poate spune că, $n timp, omul devine propriul său portret  deoarece devine e/presia #i'ică a unei
atitudini +atitudinea de via"ă-. C%"i dintre noi putem să distingem un medic, un #unc"ionar, un pro#esor, $ntro
mul"ime de oameni şi să avem dreptate $n 7\ din ca'uri>
Simpla ac"iune cu o&iectele poate căpăta via"ă numai prin persona(. $n de'voltarea materialului pentru scene
+cap. Q-, construirea persona(ului este tratată mai direct atunci c%nd se pune $n scenă o )piesă* şi apare
necesitatea unor persona(e de#inite. @/erci"iile )Vor&ire neinteligi&ilă*, )Contact*, )e nevă'ute* şi altele
insistă asupra unor rela"ii scenice puternice care creea'ă persona(ului atitudini şi ac"iuni &ine de#inite.
Ce este ac"iunea cu tot corpul +cap. V-, dacă nu un mod de a arăta actorului cum poate deveni corpul său un
instrument e/presiv> ?i $n ce scop> entru a comunica mai &ine cu pu&licul. entru a comunica ce> On
persona( $n cadrul unei piese.
@/perimenta"i cu un grup. Spune"ile că li se va da o comandă rapidă. C%nd pro#esorul &ate din palme, ei
tre&uie să e/ecute comanda pe moment, #ără să stea pe g%nduri. Se comandă= )ortreti'a"i un &ătr%n5*. $n mod
invaria&il, aproape 90\ din studen"i se vor apleca $nainte, vor $ntinde o m%nă $n dreptul şoldului ca şi cum sar
spri(ini $ntrun &aston. 1iscuta"i apoi despre această generali'are +clişeu-. <o"i oamenii &ătr%ni se apleacă
neapărat $nainte> @/istă milioane de &ătr%ni care merg drep"i şi rigi'i. Ce anume #ace ca un om să #ie &ătr%n>
Henerali'area +clişeul- nu este neapărat neadevărată, ci numai a&stractă şi, deci, limitată. entru studentulactor,
un &ătr%n poate #i o persoană care se spri(ină $n &aston, are păr al& şi se mişcă $ncet. @ste #oarte important să se
păstre'e această economie $n selec"ie.
2ătr%ne"ea se poate, de #apt, recunoaşte uşor. Studen"ii, selec"ion%nd caracteristicile care să comunice
instantaneu că este vor&a de un &ătr%n, au aleso pe cea mai simplă dintre toate  in#irmitatea. Aşa au răspuns la
comanda dată. <ocmai din această selec"ie simplă actorul $şi de'voltă caracteri'area persona(ului. e măsură ce
devin mai perceptivi, studen"ii a(ung să ştie că un &ătr%n $şi poate arăta v%rsta şi emo"iile prin picioare, coate,
voce, la #el ca şi prin părul al& sau prin &astonul $n care se spri(ină.
A de"volta un persona% este capacitatea de a intui #i a deose$i esenţa de 6aosul persoanei &n toată
complexitatea ei. Această capacitate de a arăta esen"a mai degra&ă dec%t a #ace o descriere amănun"ită a
$ntregului, răsare spontan din interior, +ve'i )Ce v%rstă am>Repetare*, cap. -
Arta actorului depinde de această selecţie #i de capacitatea lui de a o comunica. <o"i pot să selec"ione'e=
cei imaturi vor alege ceea ce este evident +spri(inirea $n &aston-P un artist care are $ncredere $n intui"ie acceptă
ceea ce ea $i o#eră +o m%nă artritică, un oc!i acoperit de cataractă, lim&a $ngreunată, etc.-. +Actorul nu tre&uie
)să devină* un &ătr%n. @l tre&uie să ni8 pre'inte pe &ătr%n $n scopul comunicării.- 1ar, indi#erent ce este
selec"ionat, trăsăturile simple sau cele mai pro#unde, şi, indi#erent care este v%rsta sau e/perien"a studentului
actor, c%nd el reac"ionea'ă la via"a scenică, ia naştere deodată şi persona(ulP deoarece caracteri'area se de'voltă
din $ntreaga via"ă scenică, dar şi din recunoaşterea intuitivă a unei alte #iin"e umane.
Actorul este $ncon(urat de o s#eră de caracteristici  voce, comportament, mişcări #i'ice  #iecare dintre
acestea căpăt%nd via"ă prin energia sa. Studentulactor se va de'volta pe sine ca o persoană atentă, li&eră,
perceptivă, capa&ilă să depăşească via"a de 'i cu 'i, capa&il )să (oace* un rol. Acest actor va #i viu, uman,
interdependent #a"ă de partenerii săi  (uc%nd (ocul persona(ului pe care 8a ales spre ,il comunica.
@ste mult mai &ine să ne g%ndim la actori ca la #iin"e umane lucr%nd $ntro #ormă de artă, dec%t să ne g%ndim
la ei ca la nişte sc!i'o#renici care şiau sc!im&at propria personalitate de dragul unui rol $ntro piesă5

@IZICALIZAREA
On student poate diseca, anali'a, intelectuali'a şi de'volta o istorie interesantă a vie"ii unui persona(P dar,
dacă el nu este $n stare să comunice fi"ic acest lucru, munca lui va #i inutilă. asul spre intui"ie, de unde vine
pătrunderea unui rol, nu se #ace prin cunoaşterea logică, intelectuală a persona(ului nostru.
Hrupul de e/erci"ii care urmea'ă tratea'ă pro&lema persona(ului pe &a'a structurală, #i'ică, din care poate
lua naştere un persona(. ro&lema care se pune este dacă un actor tre&uie săşi asume calită"i #i'ice e/terioare
pentru a pătrunde $n persona( sau să lucre'e asupra interiorului pentru a căpăta $nsuşirile #i'ice. Oneori, o
atitudine sau o e/presie #i'ică ne poate da acest salt $n intuitiv. $n aceste e/erci"ii noi %ucăm %ocul &n am$ele
direcţii, +ve'i şi capitolele Q şi Q-

CINE8 E0ERCIŢII PENTRU DEZVOLTAREA

PERSONAJULUI

Studia"i e/erci"iile următoare cu gri(ă pentru a le putea pre'enta studen"ilor actori la momentul c%nd ele vor
ac"iona e#ectiv ca o serie de paşi spre de'voltarea persona(ului. Aceste e/erci"ii pot #i utili'ate ca $ncăl'ire sau
de'voltate ca e/erci"ii de sine stătătoare, +ve'i (ocurile pentru Cine pre'entate $n capitolul V-.
Cin%6 E-('i% !a#ia$
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a #i'icali'a c%t mai multe trăsături #aciale $n timpul unei scene.
X 1oi sau mai mul"i (ucători decid Onde, Cine, Ce. Studen"ii tre&uie să aleagă o rela"ie şi o ac"iune simplăP de
e/emplu= so" şi so"ie se uită la televi'or.
iecare actor tre&uie să scrie pe o &ucată de !%rtie o listă de trăsături #aciale şi apoi descrierea acestor trăsături.
1escrierile tre&uie să se re#ere la a#ectivitate, nu la structură. Actorii tre&uie să #acă descrieri separate pentru
#iecare trăsătură #acială. 1e e/emplu=
 tristă
-&osum#lată
-ascu"it
-nervoase
-ca mărgelele
-senine
-&om&ată
-agresivă
-veselă
&u'a de (os &u'a de sus v%r#ul nasului nări oc!i
spr%ncene #runtea &ăr&ia #orma #e"ei
1upă ce &ile"elele au #ost completate, separa"ile după trăsături şi aşe'a"ile $n grămă(oare. iecare actor tre&uie
să aleagă c%te un &ile"el din #iecare grămadă. Actorii pot să adopte c%te trăsături vor şi să le men"ină pe tot
parcursul scenei.
E7auar% Către actori= Men"inerea trăsăturilor #i'ice tea #ăcut să te sim"i ca un mecanism> Ai $n"eles lucruri
noi> Către pu&lic= Cineva
A

dintre actori a reuşit să arate o trăsătură nouă> $nsuşirile #aciale erau (usti#icate $n scena respectivă>
O"s%r7a'i% C%nd actorii $şi compun pentru prima oară caracteristicile #i'ice le poate #i de a(utor şi oglinda.

Cin%6 Atitu+in% !i3i#$

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a arăta emo"iile prin atitudini corporale. X 1oi sau mai mul"i studen"i decid Onde,
Cine, Ce. $n loc să aleagă trăsături #aciale, actorii notea'ă acum emo"ii pentru atitudinea di#eritelor păr"i ale
corpului. 1e pildă= Omeri  trişti
Stomacul  supărat <oracele  vesel
icioarele  &ănuitoare

Ca şi mai sus, actorii scriu &ile"ele pe care le aşea'ă pe grăme'i de

undeşi aleg c%te unul $nainte de a intra $n scenă.
O"s%r7a'ii
8.$n am&ele (ocuri se pot #ace liste cu trăsături #i'ice $n locul emo"iilor. $nlocui"i pur şi simplu descrierileP de
e/emplu= &u'a superioară rigidă, nasul coroiat, picioarele $ndoite, etc.
E.Am&ele (ocuri sunt #oarte utile pentru regi'orul teatrului tradi"ional.

Cin%6 A+$u4n+ #(n!i#tu

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a permite Cinelui să se de'văluie.
X 1oi actori, A şi 2. A este pe scenăP 2 intră, după ce şia ales o rela"ie cu A +ca $n e/erci"iul )Cine*, cap. V- şi
un con#licto tensiune cu acesta. 1e e/emplu= 2 optea'ă să #ie o adolescentă al cărei părinte, A, este taciturn
şi ne$n"elegător. Ondele este su#rageria, iar Ceul este venirea ei acasă, noaptea t%r'iu, de la o petrecere.
O"s%r7a'i%
8.Acest e/erci"iu poate #i, $n general, continuat şi după re'olvarea pro&lemei, deoarece con#lictul $ntre cei doi
actori se de'voltă automat.
E.1in nou, este #oarte interesant să lăsa"i pu&licul să cunoască şi punctul de vedere al celuilalt.
@IZICALIZAREA UNOR ATITUDINI
re'enta"i )Mersul prin Su&stan"a invi'i&ilăAtitudine* +Addenda 8- ca introducere $n următoarele e/erci"ii.

M%n'in% %&pr%sia A
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a men"ine e/presia #acială şi corporală ini"ială pe parcursul mai multor situa"ii
+Onde, Cine, Ce-. X @c!ipe de patru sau mai mul"i (ucători +c!iar $mpăr"i"i $n #unc"ie de se/-. Cere"i
actorilor sau spectatorilor să sugere'e pentru #iecare e/primarea pe scurt a unei atitudini, ca de pildă=
)6imeni nu mă iu&eşte*, )6am $nt%lnit niciodată o persoană pe care să no plac*, )6u mă distre'
niciodată*, )?tiu tot*, )M%ine va #i mai &ine*. @i se mişcă, lucr%nd la de'voltarea unei e/presii #aciale şi
corporale c%t mai complete a #ra'ei respective. C%nd reuşesc şi e/presia #i'ică este pregnantă, indica"i=
)Men"ine e/presia5*. Apoi, conduce"ii pe studen"i cu a(utorul indica"iilor printro serie de Onde, Cine, Ce
uri. *e exemplu
terenul de(oacă al unei grădini"e a&solvirea şcolii generale $nt%lnire du&lă o petrecere la &irou reuniunea
colegilor de liceu
un a'il pentru &ătr%ni +evenimente dea lungul vie"ii- In+i#a'ii p% par#urs Permite atitudinii să9ţi modifice
$ăr$ia, oc6ii, umerii, gura, m?inile #i picioarele= Menţine expresia= E7auar% @/presiile +atitudinile- ini"iale
au #ost men"inute c!iar dacă erau $ntruc%tva modi#icate $n #iecare eveniment> Atitudinea a#ectea'ă rela"ia> elul
de a vor&i> O"s%r7a'i%
8. 1acă o #ra'ă nu induce o atitudine, sugera"i actorului săşi aleagă o e/presie #i'ică e/actă +de pildă= o &ăr&ie
agresivă, o gură veselă, o #runte &om&ată, oc!i larg desc!işi, etc.-.
E.6u utili'a"i acest e/erci"iu cu studen"i prea tineri. Actorii ar tre&ui să #ie cel pu"in adolescen"i.
D.@/erci"iul poate #i dat $n al optulea sau al nouălea atelier de spa"iu şi poate #i reluat mai t%r'iu.
4.On student, după ce a terminat e/erci"iul a spus= )Mă simt de parcă am trăit o via"ă $ntreagă5*

M%n'in% %&pr%sia /
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a men"ine e/presia #acială şi corporală ini"ială pe parcursul mai multor situa"ii.
X 1oi sau mai mul"i actori aleg Onde, Cine, Ce după ce #iecare a
do&%ndit e/presie #i'ică şi a primit indica"ia )Men"ine e/presia5*. 5xemple umeri aduşi, pas #erm şi agresiv,
&ăr&ie $n piept, degete de porum&el $ntoarse $năuntru, a&domen moale, etc. In+i#a'ii p% par#urs Menţine
expresia= &mpărtă#e#te pu$licului= Menţine expresia=
E7auar% Caracteristicile #i'ice alese au in#luen"at ac"iunea actorilor $n Onde, Cine, Ce> Actori, sunte"i de
acord>
O"s%r7a'i% acest e/erci"iu sugerea'ă actorilor că atitudinile emo"ionale su&iective şi e/presia #i'ică sunt
deseori unul şi acelaşi lucru.

VIZUALIZARE @IZICĂ
Otili'area unor imagini pentru a do&%ndi o trăsătură a persona(ului este o te!nică vec!e şi pro&ată, ce poate
uneori aduce dimensiuni complet noi unui rol. maginile pot să #ie #otogra#ii sau orice o&iect, $nsu#le"it sau
ne$nsu#le"it, pe care actorul $l alege. <otuşi, reali'area unui persona( $n acest mod este, $n cel mai &un ca', un
procedeu.
$n piesa scrisă, asemenea imagini tre&uie utili'ate numai atunci c%nd persona(ul nu sa de'voltat din
totalitatea rela"iilor scenice. Actorul care are o anumită e/perien"ă $n acest mod de lucru, este neră&dător să
$nceapă lucrul asupra persona(ului imediat şi uneori $şi alege o anumită imagine $n particular, #ără ca regi'orul
so ştie. Aceasta devine o piedică serioasă, deoarece regi'orul şi actorul pot #i $n divergen"ă unul cu altul.
Regi'orul lucrea'ă poate ca să8 de&arase'e pe actor de manierismul de care acesta se cramponea'ă datorită
imaginii pe care şia creato $n particular.
Cu toate acestea, vi'uali'area este utilă $n ca'uri de urgen"ă. 1e pildă, odată, o t%nără #ată a #ost solicitată să
preia un rol mic $ntro piesă pentru că se $m&olnăvise titulara rolului. @a (uca $ntro altă piesă, $ntrun act,
pre'entată pe acelaşi a#iş. a repeti"ie a devenit $n cur%nd evident că ea nu se poate de&arasa cu uşurin"ă de
caracteristicile celuilalt rol. Rolul ei era acela al unei #ete timorate, timideP iar noul rol cerea o #emeie
cicălitoare şi vor&ărea"ă. 1upă ce i sa sugerat imaginea unui animal, mai e/act a unui curcan, regi'orul a reuşit
so #acă săşi $nsuşească trăsăturile necesare rolului $ntrun timp #oarte scurt.
$n teatrul de improvi'a"ie, c%nd sugestiile din partea pu&licului constituie o parte a programului, imaginile
pot da imediat o trăsătură a persona(ului care sporeşte mo&ilitatea interioară a actorului.

I-a4ini +% ani-a%
Acest e/erci"iu, atri&uit Măriei OspensBaia de la <eatrul de Artă din Moscova, a #ost adaptat de Viola Spolin şi
trans#ormat $ntrun (oc teatral.
1acă se poate, merge"i cu grupul cu care lucra"i la grădina 'oologică pentru a o&serva mişcarea, ritmul şi
caracteristicile #i'ice reale ale animalelor  structura sc!eletului şi cea #acială este la #el de importantă ca
mişcarea, mai vi'i&ilă. $n #elul acesta, studen"iiactori vor putea săşi amintească impresia reală, nu #otogra#ia
dintro carte. entru ca e/erci"iul să ai&ă valoare, evita"i generalită"ile. Pun#t +% #(n#%ntrar% pe asumarea
sunetelor şi mişcărilor unui animal.
>atru sau mai mul"i actori, #iecare $şi alege un animal. iecare actor $şi asumă e/act trăsăturile #i'ice ale
animalului său şi apoi merge prin spa"iu ca animalul respectiv, a(utat de indica"iile pro#esorului.
In+i#a'ii p% par#urs Remodelea"ă9ţi fruntea= Nasul= Maxilarele= Concentrea"ă9te asupra #irei spinării= A
co"ii= Asupra picioarelor dinapoi=
>C%nd actorii sau a&andonat trăsăturilor animalului ales şi au do&%ndit noi ritmuri corporale, cere"ile ca
animalul lor să scoată sunete. Continua"i săi conduce"i prin indica"ii p%nă c%nd toate re'isten"ele personale
dispar şi sunetul şi mişcarea trupului #ormea'ă o totalitate.
In+i#a'ii p% par#urs -coate sunetul animalului tău= Reune#te sunetul #i mi#carea animalului tău=
>Acum cere"i studen"ilor să devină oameni din nou, să stea $n două picioare şi să se mişte pe scenă asimil%nd
caracteristicile şi sunetele animalelor $n ac"iunile şi vor&irea lor. Merg%nd prin spa"iu, studen"ii tre&uie să
păstre'e $n corp ritmul animalului şi $n vor&ire sunetul pe care acesta $l produce.
In+i#a'ii p% par#urs Redeveniţi oameni= Ridicaţi9vă &n picioare= Menţineţi &nsu#irile animalelor voastre=
Menţineţi ritmurile lor= -unetul vocii să fie la fel ca al animalului= +olosiţi vocea umană cu tim$rul
animalului=
>entru a nu rupe cursivitatea e/erci"iului, cere"i sugestii pu&licului $n timp ce actorii se mişcă prin spa"iu.
1acă sau urmărit cu aten"ie atitudinile, ritmurile, calită"ile vocale care au apărut atunci c%nd erau )umani*,
se va găsi imediat o situa"ie. Cere"i pu&licului să sugere'e Onde, Cine, Ce, iar actorilor să intre direct $n
situa"ia propusă.
5xemplu $ntrun atelier pentru copii de 8E84 ani, patru dintre ei şiau ales pentru vi'uali'ările lor individuale
un papagal, o pisică, un !ipopotam şi o &u#ni"ă. ucr%nd asupra pro&lemei, papagalul devine o persoană
vor&ărea"ă şi ar"ăgoasă, pisica suplă şi s#ioasă, !ipopotamul un persona( cu voce groasă, mătă!ălos şi ursu', iar
&u#ni"a o #ată naivă, cu oc!i mari. Cei patru au ales &iroul unei şcoli= secretara directorului, părintele, elevii. ;
masă, un scaun, o &ancă au #ost rapid aran(ate. Sau marcat locurile #erestrelor şi uşilor, a "%şnitorilor de apă
pentru a de#ini Ondele. i sa reamintit săşi men"ină 1Cul pe asumarea mişcărilor şi sunetelor animalului
ales.
apagalul era secretara directorului care !otăra cine poate #i primit $năuntru. Vor&irea ei răpăitoare,
repetitivă se potrivea #oarte &ine cu această #unc"ie. Ceilal"i erau părin"i şi copii aştept%nd să intre la director.
Papagalul +secretara- Gaide, !aide... cine urmea'ă> Am spus cine urmea'ă> 6am să stau toată 'iua aici5
Sipopotamul +tatăl-= +$naint%nd $ncet, #rec%nduşi m%inile de coapse- Cred că eu urme'...
Papagalul Mai repede5 Mai repede5 Mai repede5 1oar no să stau toată 'iua aici5 Oităte la toată lumea asta
care tre&uie să intre astă'i. 1oamne5 1oamne5
Sipopotamul +capul $nainte, umerii aduşi, o voce $nceată şi greoaie-= Am venit pentru #ata mea.
Papagalul +ridic%nd glasul- Ai au'it asta> Ai au'it> +c!icotind- ăi sigur, sigur că pentru asta ai venit5 ata
dumitale este c!iar aici. ; cunosc &ine. +se uită la &u#ni"a care este gata să i'&ucnească $n lacrimi- ?i acest t%năr
domn5
Pisica +&ăiatul-= +$şi $ntoarce capul şi corpul de la privirea ei
scrutătoare şi alunecă uşor spre capătul &ăncii-.
Papagalul 2ine, &ine, cei de #ăcut cu aceşti copii>
Sipopotamul= 6u ştiu... @a spunea că na vrut să #acă nici un rău.
+către &u#ni"ă- 6ui aşa>
@ufniţa +#iica- +oc!ii larg desc!işi, &u'ele tremur%nde, $nlăcrimată- ;ooooo! ... ;oooooooo ... ;ooooo!5
Papagalul +către pisică- ?i acum tu5 <u de acolo5 <u5 Onde"i sunt părin"ii> @i tre&uiau să #ie aici. ?tii #oarte
&ine5 Pisica @i naaaauu putut să viinaă5
O"s%r7a'ii
8.1acă actorii pierd ritmul vocal şi corporal al animalelor lor atunci c%nd um&lă $n două picioare, spune"ile să
se aşe'e din nou $n patru la&e, re#ăc%nd imaginea animalului. Asta va re$mprospăta trăsăturile pe care le
utili'ea'ă.
E.C%nd actorii vor&esc ca #iin"e umane, ei tre&uie să articule'e ca oamenii, adăug%nd $nsuşirea animaluluiP iar
nu ca nişte animale vor&itoare.

Statui
Pun#t +% #(n#%ntrar% asupra po'i"iei corporale şi a răspunsului #a"ă de parteneri $n #unc"ie de Onde, Cine, Ce.
>1oi sau mai mul"i (ucători şi, la nevoie, un a(utor $n culise, +acest e/erci"iu este &a'at pe un (oc o&işnuit deal
copiilor-.
>; persoană din a#ară $i $nv%rte pe (ucători şi apoi $i lasă $n po'i"ia $nt%mplătoare $n care a(ung. Jucătorii
tre&uie să men"ină po'i"ia p%nă c%nd aceasta le sugerea'ă= un loc +Onde-, un persona( +Cine-, o emo"ie, o
ac"iune sau o rela"ie. Apoi (ucătorii intră $n contact unii cu al"ii şi de'voltă o scenă #olosind una sau toate
circumstan"ele men"ionate.
E7auar% Actorii au a(uns natural $n po'i"iile lor ori sau aşe'at +$n #elul acesta control%nduse sau
scenari'%nd-> Ac"iunea sa de'voltat spontan $ntre ei>
Către actori= A"i !otăr%t individual Onde, Cine, etc. sau acestea au luat naştere din contactul cu grupul> @#ectele
scenice au completat ac"iunea de pe scenă sau iau #ost impuse> O"s%r7a'ii
8.i"i aten"i la cei care scenari'ea'ă. @i vor $ncerca săi manevre'e pe ceilal"i $n direc"ia $n care şiau propus să
ducă scena.
E.Circumstan"ele pot #i alese sau date de pro#esor. 1e pildă= dacă Cine +persona(ul- este ales sau dat, atunci
Onde, Ce, rela"ia, etc. tre&uie să decurgă spontan din acest Cine.
D.1in cau'ă că mul"i actori nee/perimenta"i se simt (ena"i $n timpul unei tăceri lungi +ve'i )<ensiune mută*,
cap. V-, indica"i 1Cul $naintea scenei, c%nd este tăcere, ca săi a(uta"i pe studen"i să nu se gră&ească
$ncep%nd prea devreme ac"iunea.
4.; variantă a acestui e/erci"iu este de a le cere actorilor să termine scena revenind la po'i"iile lor ini"iale.

ATRI/UTE @IZICE
E&a4%rar% !i3i#$
+ve'i şi cap. V-
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe e/agerarea unei trăsături #i'ice. X 1oi sau mai mul"i (ucători aleg Onde, Cine, Ce.
iecare (ucător $şi asumă o trăsătură #i'ică e/agerată, pe care tre&uie so men"ină pe parcursul scenei.
5xemple= $năl"ime de D metri, $năl"ime de 0 de cm, greutate de E70 de Bilograme, $ncăl"ăminte nr. 0, un torace
larg, degetele arătoare #oarte lungi, picioarele ca nişte c!i&rituri, picioarele ca nişte crengi, picioarele ca nişte
mingi. Acest e/erci"iu poate #i reali'at cu tot grupul. Actorii merg pe scenă şi $şi asumă $nsuşiri e/agerate,
potrivit indica"iilor primite.

Pi%s% +% #(stu-
Pun#t +% #(n#%ntrar% actorii tre&uie să men"ină trăsăturile de caracter +atitudinile- sugerate de piesele de
costum. Z 1oi sau mai mul"i (ucători. iecare $şi alege o piesă de costum +un &aston, o şapcă de (oc!eu, un
#ular, o um&relă, etc.-. Studentul tre&uie săşi asume trăsături de caracter +atitudini- sugerate de piesa de costum
respectivă. Se sta&ilesc Onde, Cine, Ce. E7auar% Actorul a impus persona(ul costumului său sau a lăsat
costumul săi determine persona(ul> O"s%r7a'i% ve'i )Cutia cu pălării* +Addenda IK8
Iritar% !i3i#$ A
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe camu#larea $ncercărilor de a $nlătura
iritarea $n timp ce $şi continuă ac"iunea.
Z @c!ipe de patru sau mai mul"i (ucători. iecare, pe r%nd, va merge la tri&ună, ca să "ină un discurs. $n timpul
discursului intervine o iritare #i'ică ce8 $mpiedică să se concentre'e, dar pe care no poate $nlătura, din
cau'ă că este $n centrul aten"iei tuturor= un guler prea str%mt, arsură provocată de soare, m%ncărime $ntre
omopla"i, un s%m&ure $ntre din"i, etc. Vor&itorii masc!ea'ă orice $ncercare de a $nlătura iritarea, integr%ndo
ac"iunii scenice.
In+i#a'ii p% par#urs !ntegrea"ă iritarea= +ă9te au"it=
E7auar% Au integrat iritarea #i'ică $n ac"iune>
O"s%r7a'ii
8.1eşi acest e/erci"iu produce deseori scene #oarte comice, pro#esorul tre&uie să accentue'e că e/erci"iul nu a
#ost dat pentru valoarea lui de )gag*.
E.Studentul care re'olvă pro&lema este acela care reac"ionea'ă $n modul cel mai su&til #a"ă de iritarea lui.
<otuşi, pro#esorul nu tre&uie să spună studen"ilor că $l interesea'ă $n special su&tilitatea. Acest lucru tre&uie
descoperit de #iecare $n parte.
D.Acest e/erci"iu este o &ună măsură pentru a determina de'voltarea studentului.

Iritar% !i3i#$ /
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe motivarea ascunderii iritării #i'ice sau a
unui cusur $n Onde, Cine, Ce.
X @c!ipe de doi (ucători, A şi 2, aleg o situa"ie $n care A este su& privirea cercetătoare a celuilalt şi tre&uie săşi
ascundă iritarea #i'ică sau vreun cusur (enant. <oate $ncercările de a remedia sau de a ascunde tre&uie
motivate $n Onde, Cine, Ce. 1e e/emplu= A este intervievat pentru o slu(&ă de 2 şi a m%ncat usturoi sau A
este o liceană care merge la o $nt%lnire şi are o gaură $n roc!ie.
In+i#a'ii p% par#urs 2ustificaţi ascunderea= 2ustificaţi &ncercarea de a repara= +i"icali"aţi, nu povestiţi=
!ncludeţi pu$licul= E7auar% A integrat actorul iritarea #i'ică $n situa"ie sau a i'olato> A #i'icali'at sau a
povestit ascunderea>
O"s%r7a'i% 1acă ascunderea este prea evidentă, $nseamnă că actorii o manipulea'ă. Cere"ile să se concentre'e
doar pe iritarea #i'ică p%nă ce aceasta $i mişcă şi nu invers.

O"i#%iuri n%r7(as% sau ti#uri

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe adoptarea unui o&icei nervos sau a unui tic. Z 1oi sau mai mul"i (ucători. Se sta&ilesc
Onde, Cine, Ce. iecare student tre&uie să adopte un o&icei nervos sau un tic. @i tre&uie să le aleagă din
e/perien"a lor reală, reamintinduşi o persoană cu acest tip de su#erin"ă sau cu un tic.
Ac"iunea tre&uie să se des#ăşoare e/act ca $n )ritare #i'ică*. ro#esorul tre&uie să accentue'e c!iar de la $nceput
că actorul nu tre&uie să găsească un motiv de distrac"ie $n acest de#ect, ci tre&uie să8 $n"eleagă şi să lucre'e cu
el. E7auar% Studen"ii sunt de acord că oamenii cu ticuri nervoase nu le doresc şi nici nu e neapărat să le ai&ă
tot timpul. Credeţi că un o$icei nervos este cau"at de ceva sau aparţine unei persoane de la na#tereD Se poate
$nt%mpla să nu cunoaştem motivele clinice pentru care o persoană are un tic nervos, dar nu tre&uie să uităm
niciodată că acest tic este mani#estarea #i'ică a unei ac"iuni interioare.
În ca'ul &%l&%ielii, de pildă= Ce credeţi că a putut9o cau"aD *e c?te o6 v9aţi $?l$?it voi &n#ivăD @ste uimitor
c%te m%ini se ridică la această $ntre&are. Ma(oritatea oamenilor sau &%l&%it $ntro situa"ie sau alta. Poate cineva
să9#i amintească ce anume l9a făcut să se $?l$?ieD Ce anume a &ngreunat articularea cuvintelorD Aproape $n
toate ca'urile răspunsul este= )Mia #ost #rică*. )6u am ştiut răspunsul la $ntre&are*, )Cineva ma speriat*, )Mi
sa cerut să spun ceva prea repede*. 1eci, se pare că de cele mai multe ori &%l&%iala se datorea'ă spaimei sau
unui şoc su&it.
A#adar, dacă acceptăm că $?l$?iala este re"ultatul spaimei sau #ocului, ce efecte are acest lucru asupra
noastră din punct de vedere fi"icD Cere"i studen"ilor săşi amintească un moment personal de spaimă sau şoc.
;&serva"i că aproape to"i scot un sunet respiratoriu puternic şi apoi $şi re"in respira"ia c%nd şiau reamintit ceva.
Cere"i studen"ilor să meargă pe scenă. @i sunt nişte re#ugia"i dintro 'onă de ră'&oi. @/plica"ile că, atunci c%nd
aud un 'gomot puternic, ei tre&uie să8 perceapă ca e/plo'ia unei &om&e. Ce s9a &nt?mplat, &n aproape toate
ca"urile, &n reacţia faţă de $om$eD )Am $n"epenit*. )Am că'ut la păm%nt şi am rămas nemişca"i.*
entru ei e clar să spaima şi şocul au adus o tensiune #i'ică nu numai $n ceea ce priveşte vor&irea, dar şi $n ce
priveşte $ntregul organism. ?iau re"inut răsu#larea )din cap p%nă $n picioare*. Sar putea ca acest #el de
mani#estare #i'ică să #ie un moment de spaimă re"inut $n trecut, care iese la iveală $n mediul $ncon(urător
pre'ent. O"s%r7a'ii
8.;ricare ar #i cau'a e/actă a unui de#ect #i'ic, studentul tre&uie să #ie conştient de pro&lemele personale şi
#i'ice ale celui &olnav. @/erci"iul nu tre&uie tratat ca un moment comic.
E.Acest e/erci"iu este util deoarece arată clar studentuluiactor că emo"ia şi e/presia #i'ică a acestei emo"ii
 +persona(ul- sunt unul şi acelaşi lucru.

DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE CARACTERIZARE

@/erci"iile care urmea'ă sunt #oarte utile pentru actorul teatrului de improvi'a"ie, ca şi pentru actorul teatrului
tradi"ional, deoarece gră&esc găsirea atitudinilor caracteristice persona(ului.

Cara#t%ri3ar% rapi+$ A
Pun#t +% #(n#%ntrar% asupra primelor impresii despre persona(.
>$ntregul grup. ro#esorul distri&uie creioane şi !%rtie şi dictea'ă următoarele categorii. Se pot adăuga şi altele.
Se dă o limită de timp pentru #iecare.
8.animal
E.imagine
,8rit-
4.o&iecte
7.piese de costum
.culoare
ro#esorul citeşte apoi o listă de persona(e, unul c%te unul. Studen"ii tre&uie să scrie tot ce le vine $n minte
privitor la #iecare persona( $n dreptul #iecărei categorii. ersona(ele pot #i=
ro#esor universitar ro#esor de gimna'iu
2ătr%n Astronaut
si!analist <ată
2ăie"el Mătuşă
2anc!er 2unică
5xemplu ersona(= ro#esor universitar
8.animal= &u#ni"ă
E.imagine= st%ncă
D.ritm= sacadat
4.o&iect= &ag!etă indicatoare
7.piese de costum= #ular, galoşi
.culoare= violet

Cara#t%ri3ar% rapi+$ /
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe comunicarea trăsăturilor persona(ului.
>$n loc de a da mai multe categorii, alege"i una singură. Studen"ii tre&uie să scrie c%t mai multe lucruri despre
persona( $n cadrul acestei categorii, $ntrun minut. Se poate, de asemenea, ca pro#esorul să dea di#erite
categorii, aparent #ără legătură, pe care apoi studen"ii tre&uie să le complete'e tot $ntrun timp limitat.
5xemple Categoria unică  imagine.
1iverse categorii  detalii #i'iceP m%ncăruri, gusturiP pregătire, prieteni +categoriile pot #i )&iogra#ia*
persona(ului $ntro piesă scrisă-.

Cara#t%ri3ar% rapi+$ C
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a permite g%ndurilor apărute acum să lucre'e, #ară selec"ie intelectuală.
>1oi actori. Spectatoriistuden"i le sugerea'ă persona(e +de e/emplu= o pro#esoară şi un v%n'ător-. Cei doi
aşteaptă linişti"i ca $n )ncursiuni $n intuitiv* +cap. V- şi, c%nd sunt gata, intră $n Ondele care acum se
naşte.
E7auar%
Către actori= A"i permis ideilor să apară de la sine sau va"i structurat g%ndurile> ersona(ul vostru a căpătat
via"ă> Sau a"i (ucat persona(ul> Către spectatori= ersona(ele o&"inute prin asocia"ii $nt%mplătoare au #ost
di#erite de cele o&"inute cu a(utorul categoriilor> Această pro&lemă lea de'văluit actorilor aspecte noi> Au
e/istat multe modi#icări #i'ice>

Cara#t%ri3ar% rapi+$ D
Pun#t de #(n#%ntrar% pe selec"ia Cinelui $n #unc"ie de trăsăturile sugerate.
>ro#esorul distri&uie creioane şi !%rtie, dă imaginea, atmos#era, ritmul, etc., iar studen"ii actori scriu rapid
persona(ul sugerat.

Cara#t%ri3ar% rapi+$ E
Acesta este un (oc de $ncăl'ire pentru tot grupul, la #el ca )Animal, pasăre sau peşte* +Addenda -.
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe răspunsul rapid la categoria sau persona(ul dat.
F Jucătorii stau $n cerc şi unul dintre ei stă $n centrul cerculuiP acesta indică un coleg şi dă di#erite categorii
+imagine, gust, ritm, culoare, etc.- sau un persona( şi apoi numără p%nă la 80.
Actorul indicat tre&uie să răspundă p%nă c%nd el a(unge la 80. 1acă cel din centru dă o imagine, o atmos#eră sau un ritm,
cel din cerc tre&uie să numească un persona(. 1acă (ucătorul din centru numeşte un persona(, cel din ccrc tre&uie să dea o
imagine +$nalt, trist, lent, grena, etc.- p%nă c%nd numărătoarea a(unge la 80.
O"s%r7a'ii +adăugite din edi"ia 89D, n.t.-=
8.Ave"i gri(ă ca aceste e/erci"ii să nu devină un (oc intelectual sau o serie de clişee. Aceste e/erci"ii tre&uie săi
a(ute pe studen"i să dea su&stan"ă persona(elor lor la un nivel mult mai pro#und dec%t cel o&işnuit.
E.Selec"ia spontană rapidă pe care o de'voltă aceste e/erci"ii este #oarte importantă pentru a de'volta
persona(ele atunci c%nd sunt sugerate de pu&lic.
Trans!(r-ar%a r%a'ii(r
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe rela"ia de tipul )Ormea'ă8 pe cel care te
urmea'ă* $n cadrul unei serii de rela"ii care se sc!im&ă.
X 1oi actori $ncep cu o rela"ie +Cine- şi, $n timp ce (oacă situa"ia, permit Cinelui să se trans#orme. Momentul
c%nd apare o nouă scenă este şi momentul trans#ormării. *e exemplu= doctorul care e/aminea'ă un pacient
cu un stetoscop +o&iectul dintre (ucători- sar putea să vadă că stetoscopul se trans#ormă $ntrun şarpe şi
am&ii actori ac"ionea'ă $ntrun Onde, Cine, Ce care se trans#ormă la r%ndul său. entru ca să apară
trans#ormarea este nevoie de #oarte multă mişcare #i'ică şi interac"iune. În timpul (ocului, datorită energiei
declanşate de mişcare, apar diverse sunete  "ipete, &ol&oroseli, strigăte. Aceste sunete sunt energie #i'ică şi
nu dialog, căci dialogul sc!im&ă idei şi poate opri trans#ormarea. ndica"i actorilor să minimali'e'e dialogul
şi să se concentre'e pe mişcarea trupului $n totalitate şi pe interac"iune. Actorii nu tre&uie să ini"ie'e
sc!im&area, nu tre&uie să invente'e, ci săşi urme'e partenerul. Sc!im&%nd rela"iile, ei pot deveni animale,
plante, o&iecte, maşini sau oameni din nou şi să intre $n orice timp şi spa"iu.

In+i#a'ii p% par#urs Nu iniţia sc6im$area= Urmea"ă9l pe cel care te urmea"ă= Urmea"ă9ţi partenerul cu
totul= Continuă sunetul= Preia mi#carea= Privirea= 5xploraţi o$iectul dintre voi= +olosiţi9vă tot trupul=
!ntensifică acţiunea= -c6im$ă= Mi#că= -c6im$ă= E7auar% A"i inventat sau a"i lăsat lucrurile să se $nt%mple>
Va"i concentrat pe rela"ie sau a"i #ost &loca"i $n scenă, $n $nt%mplare, $n rela"ie> Spectatori, ce crede"i>
O"s%r7a'ii
8.Ca introducere la acest e/erci"iu, (uca"i );glindaOrmea'ă8 pe cel care te urmea'ă* şi repeta"i e/erci"iile cu
)Su&stan"a invi'i&ilă* +cap. -.
E.C%nd actorii (oacă sau sunt &loca"i $ntro $nt%mplare, indica"i= :glindiţi9vă unul pe altul= pentru a a(uta la
resta&ilirea rela"iei $ntre ei şi ai $ntoarce ast#el la 1C.
D.Sc!im&area rela"iilor determină o $nt%mplare care poate deveni ea $nsăşi scenă. <endin"a este de a răm%ne $n
această nouă scenă, dar rela"iile tre&uie sc!im&ate pentru a avea loc trans#ormarea. <otuşi, c%nd este
$n"eleasă pro&lema, se nasc momente e/traordinar de creative, iar actorii intră $ntro succesiune nes#%rşită de
persona(e şi rela"ii.
4.C%nd acest (oc a #ost #olosit $ntrun spectacol pu&lic $n C!icago, spectatorii au sugerat primul şi ultimul
 persona(. Altă variantă a e/erci"iului este ca doi actori să $nceapă o serie de trans#ormări şi colegii să intre
unul c%te unul, p%nă c%nd tot grupul este pe scenă. ute"i cere actorilor să $nceapă şi să termine cu o anumită
rela"ie, dar nui lăsa"i să (oace sau să oprească procesul trans#ormării #i'ice, permi"%nd ca sc!im&area să
vină numai prin asocierea cuvintelor. ;pri"i e/erci"iul care nu re'olvă pro&lema. $ntoarce"ii la energia
#i'ică, la mişcarea $ntregului trup, la rela"ie.
7.Ca şi $n )<rans#ormarea o&iectelor* +cap. -, sc!im&area nu tre&uie #ăcută prin inven"ie sau asocia"ie, ci prin
(ucarea (ocului. 1upă ce au reuşit acest (oc, re$ntoarce"i studen"ii la )Argumentare sus"inută*, artea a  a
+cap. V- +trans#ormarea punctului de vedere- şi ve"i o&serva că pot să trans#orme mai rapid g%ndurile.
.iecare grup care utili'ea'ă acest (oc tre&uie prevenit= Hăsaţi lucrurile să se &nt?mple=, nu imita"i nişte
sc!im&ări trecute şi nu inventa"i unele noi, alt#el (ocul )seacă*. Să plănuieşti trans#ormările e ca şi cum ai
omor$ g%scă ce urma să #acă ouă de aur. +adăugire din edi"ia 89D, n.t.-
.<rans#ormarea, #ie că este vor&a de persona(, o&iect sau idee, este tocmai ceea ce tre&uie să se $nt%mple $n
cadrul #iecărei scene de improvi'a"ie. <rans#ormarea repre'intă energia #iecărei scene, ceea ce e interesant
la ea, procesul ei viu. +adăugire din edi"ia 89D, n.t.-

Cr%ar%a ta"(uui s#%ni#

+ve'i şi )<a&loul scenic*, Addenda -
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe comunicarea grupului.
X ;rice număr de actoriP aceştia sta&ilesc Onde, Cine, Ce şi v%rsta persona(elor. C%nd $ncepe scena, actorii stau
$n stopcadru $n spa"iul ales. Ca şi $n e/erci"iul )Ce v%rstă am> Repetare* +cap. - actorii aşteaptă linişti"i
pe scenă, cu )mintea al&ă*. C%nd unul din ei are o idee, poate $ncepe scena. Acest e/erci"iu este un #el de
com&ina"ie $ntre )ncursiuni $n intuitiv* +cap. V- şi )$ncăl'ire #ără mişcare* +cap. -. a s#%rşit actorii
tre&uie să revină la ta&loul ini"ial.
COPIII ŞI TEATRUL
Capit(u 0III >NŢELEGEREA COPILULUI

Copiii de la 9 ani $n sus pot urma etapele sta&ilite $n prima parte a acestui manual cu re'ultate #oarte &une.
1e #apt, acest sistem non ver&al de $nvă"are prin pro&leme şi repeti"ie a #ost de'voltat cu şi pentru copii. Aşa
cum multe din e/erci"iile de $nceput pot #i modi#icate pentru a putea #i #ăcute de studen"ii mai tineri, aşa cum
unele din e/erci"iile următoare pot #i #olosite de studen"ii mai mari, tot ast#el acest capitol a #ost creat special
pentru nevoile copiilor de 80 ani. Multe din e/erci"iile speciale pentru ascultat, privit, a da şi a prelua au #ost
aplicate cu succes la copiii de 80 ani, atunci c%nd aceştia #ăceau parte dintrun grup sta&il. Sugerăm ca,
$nainte de a introduce acest material, să se citească cu aten"ie Principiile #i Punctele de reper de la #inalul
Capitolului , ca şi #ragmentul re#eritor la lucrul regi'orului cu copilulactor din capitolul QV.
<imp de peste 'ece ani am "inut la oung Actors CompanF +)<rupa tinerilor actori*- $n GollFNood ateliere
de vară pentru copii de la 9 la 84 ani. rogramul con"inea D0 de ore pe săptăm%nă, plus un timp special dedicat
acelor copii care doreau să cunoască mai &ine aspectele te!nice ale teatrului. Cu e/cep"ia (ocurilor de $ncăl'ire
şi a dansului popular, #iecare oră $n parte a #ost dedicată teatrului. 6iciodată, nici pentru un moment, nu a scă'ut
interesul. ntro vară au participat la program şi copii de  ani. 1eşi munceau din greu timp de opt ore, nu se
puteau opri. 1e #apt, această com&ina"ie de (ocuri teatrale, antrenament #i'ic şi repeti"ie a unor piese #ăcea ca
cele opt ore să #ie aproape insu#iciente.
ATITUDINEA PRO@ESORULUI
On copil poate aduce o contri&u"ie sinceră şi interesantă teatrului, dacă i se acordă li$ertatea de a
experimenta personal.@l va $n"elege şi accepta responsa&ilitatea sa de a reali'a comunicarea teatrală, se va
implica, va de'volta rela"ii, va crea realitatea teatrală şi va $nvă"a să improvi'e'e şi să de'volte scene posi&ile
d.p.d.v. teatral, aşa cum #ac adul"ii.
Garold Gille&rand, $n cartea sa )Actorii copii*, se $ntrea&ă= );are arta actorilorcopii este o artă pierdută, ca
şi arta vene"iană de a turna sticla>* @ste evident că domnia sa a vă'ut un spectacol o&işnuit cu copiiactori.
<otuşi, #aptul că ma(oritatea spectacolelor cu copii sunt neinteresante, necoapte, adesea e/!i&i"ioniste, nu este
re'ultatul incapacită"ii copilului de a $n"elege şi a $nvă"a teatru. Ci, mai degra&ă, dovedeşte a&sen"a unei metode
de predare care să pre'inte materialul copilului $n aşa #el $nc%t acesta săi permită săşi utili'e'e propriul
poten"ial creator $n mediul respectiv.
Sunt pu"ine locurile din a#ara propriului său (oc unde un copil poate contri&ui la lumea $n care se a#lă şi el.
umea lui este dominată de adul"i care $i spun ce să #acă şi c%nd să #acă  tirani &inevoitori care o#eră cadouri
supuşilor )&uni* şi $i pedepsesc pe cei )răi*, care se amu'ă de )iste"imea* copilului şi se enervea'ă din cau'a
)prostiilor* lui. Copilul este at%t de des aruncat de la tiranie la supraindulgen"ă şi $n nici un ca' nu i sar da o
responsa&ilitate $n cadrul grupului. @l merită şi tre&uie să primească li$ertate, respect #i responsa$ilitate, egale
cu cele ale actorului adult, $n cadrul grupului său de lucru.
A $nvă"a pe copil şi a $nvă"a pe adult este acelaşi lucru. 1i#eren"a apare doar $n pre'entare. Sar putea ca,
atunci c%nd un grup de copii opune re'isten"ă, acest #apt să #ie cau'at de nevoia pro#esoruluiregi'or de a
intelectuali'a. iecare v%rstă are o anumită e/perien"ă de via"ă şi noi tre&uie să avem capacitatea de a deose&i şi
a recunoaşte această e/perien"ă. 1in această capacitate decurge #elul $n care #acem pre'entarea e/erci"iilor, #elul
de a pune $ntre&ări şi de a da pro&leme de re'olvat.
Ai trata pe copii ca pe egalii noştri nu e acelaşi lucru cu ai trata ca pe adul"iP şi de această #ină delimitare
depinde g!idarea cu succes a grupului de către pro#esor. Recomandăm din nou pro#esorilor să citească
comentariile pe care leam #ăcut asupra Apro&ării 1e'apro&ării $n capitolul .
Rela/area tiraniei adultului are uneori e#ecte remarca&ile. On grup de #eti"e şi &ăie"i au improvi'at odată o
piesă $n care copiii trăiau $ntro lume $n care adul"ii nu mai e/istau. Aceşti tineri actori erau de la o casă de copii
şi, din cau'a luptei pe care o dădeau $n #iecare 'i, aveau tendin"a de a se certa şi de a "ipa. 1es#ăşurarea scenei a
#ost o adevărată revela"ie. 6iciodată aceşti copii nu #useseră mai drăgu"i şi mai curtenitori unul cu altul. @rau
&uni şi tandri, vor&eau calm, erau preocupa"i de pro&lemele cele mai mici ale celuilalt  se iu&eau5 rivind
scena, cineva a 'is= )Să #ie oare adevărat că adultul este duşmanul copilului>*
ăcut ast#el, atelierul de teatru $i va da copilului egalitate şi li&ertatea personală de a $n#lori. Căci, atunci
c%nd un individ de orice v%rstă ştie că ceea ce #ace constituie o contri&u"ie reală $n slu(&a unui proiect şi că nu
autoritarismul $l $mpinge de la spate, el $şi eli&erea'ă umanitatea şi intră $n contact cu ceilal"i.
@ste, cu adevărat, e/traordinar momentul c%nd un copil ne acceptă pe noi, adul"ii, ca egali $n activitatea
comună5
INDIVIDUL ? GRUPUL
@/perien"a teatrală, ca şi (ocul, este o e/perien"ă colectivă ce permite studen"ilor cu aptitudini individuale
di#erite să se e/prime simultan $n timp ceşi de'voltă creativitatea şi aptitudinile +ve'i cap. -. ro#esorul
regi'or tre&uie să #ie atent ca #iecare copil să participe cu ceva la #iecare moment, c!iar dacă ar #i să nu #acă
dec%t să tragă cortina. $n egală măsură, şi copilul agresiv şi copilul pasiv pot distruge e#ortul grupului deoarece
am&ii re#u'ă să renun"e la egocentrismul lor. C%nd lucre'i cu actoricopii tre&uie să urme'i $ntotdeauna
procedeele de lucru $n grup, ca să stimule'i spontaneitatea şi să permi"i ast#el naşterea li&ertă"ii personale de a
se e/prima individual.
MEDIUL TEATRAL AL COPILULUI;ACTOR
Mediul $ncon(urător #i'ic pentru acest grup de v%rstă tre&uie să stimule'e, să incite, să inspire. 1acă se
poate, ar tre&ui să e/iste cel pu"in două spa"ii de lucru= un spaţiu pentru %ocuri #i dans #i un spaţiu pentru
decoruri $n care este important să #ie diverse practica&ile, cu&uri, o cortină mo&ilă, un suport pentru costume
&ine ec!ipat, un ra#t de recu'ită, re#lectoare, un loc pentru e#ectele sonoreP şi, &ine$n"eles, un spaţiu pentru
pu$lic. <otul tre&uie adaptat, micşorat după nevoile copiilor, ast#el $nc%t tot ei să #acă partea te!nică. Cu pu"in
e#ort şi inventivitate, aproape orice cameră sau c!iar orice col"işor poate #i amena(at asemenea unui mic teatruP
şi, c!iar dacă spa"iul nu e potrivit pentru un spectacol cu pu&lic, e important să #ie potrivit pentru ateliere.
Copiii mai mari pot aran(a practica&ilele ca să re'ulte decorul +Ondele- e/act ca şi actorii adul"i.
C%nd lucra"i cu copii mici, ar #i &ine să ave"i unul, c!iar doi asisten"i care să a(ute ec!ipele săşi organi'e'e
improvi'a"iile şi scenele, săi a(ute să instale'e un decor anume, să se $m&race $n costume şi săi supraveg!e'e
pe cei care nu participă la un anumit moment. Aceşti asisten"i nu tre&uie să se amestece spun%ndule copiilor ce
să #acă, ci pur şi simplu săi a(ute la $ndeplinirea deci'iilor grupului.
JOCURILE
2ocurile tre$uie să fie cel mai important element al procesului de predare pentru copii. $n timpul (ocului
pro#esorul poate să o&serve copilul, poate săi $n"eleagă mai &ine realitatea, atitudinile, comportamentul.
Se vede repede cine e am&i"ios, timid, atent, aşa cum se văd şi acei norocoşi care nu simt nevoia )să #acă
&ine*. ; #eti"ă care a #ost #oarte apatică la primele ateliere, a #ost considerată ca av%nd un grad scă'ut de
inteligen"ă. $nsă, $n timp ce (uca )Sc!im&area numerelor* +Addenda IIK a devenit #oarte activă, de'văluind
#aptul că apatia ei era o carapace cei ascundea #rica. Această descoperire, #ăcută la timp, 8a a(utat pe pro#esor
so eli&ere'e $n vederea unei e/perien"e creatoare, mult mai repede dec%t ar #i #ost posi&il prin alte mi(loace.
entru această grupă de v%rstă (ocurile, selectate atent, constituie şi un instrument util $n pregătirea pentru
realitatea teatrală. <!orne Rosa nu e numai o versiune cu c%ntece şi dansuri $nc%ntătoare a )rumoasei
adormite*, dar are şi persona(e &ine de#inite ce #ac parte din (oc. Mul&errF 2us!, cea care conduce un cor ce
c%ntă aproape 'ilnic, are actoricopii #oarte mici ce lucrea'ă la #el ca şi actoriiadul"i cu o&iectul sau cu
pro&lemele sen'oriale. Aşa cum scrie 6eva . 2oFd= )Ca şi teatrul adevărat, (ocul elimină ceea ce e irelevant şi
aduce evenimentele unei secven"e la o #ormă at%t de simpli#icată, de condensată, ce concentrea'ă $n timp şi
spa"iu esen"a e/perien"ei de via"ă. $n acest #el, şi datorită con"inutului variat al (ocurilor, copilul capătă
e/perien"e mai multe şi mai variate prin (oc dec%t ar #i posi&il să acumule'e alt#el, $n procesul vie"ii cotidiene.*
1in nou= 1+orţa %ocului re"idă &n procesul creator al %ucării sale. 
@/istă #oarte multe categorii de (ocuri ce pot #i alese  (ocuri pentru sim"uri, (ocuri care eli&erea'ă muşc!ii,
(ocuri intelectuale, (ocuri dramatice, etc. +ve'i Addenda = Jocuri tradi"ionale-. ro#esorulregi'or tre&uie să
#acă $n special e#ortul de a alege (ocul potrivit pro&lemei momentului respectiv şi să evite (ocul )gag*  ce nu
are alt o&iectiv dec%t să se distre'e pe seama cuiva.
1e asemenea, este de dorit ca actoriicopii să ai&ă activită"i variate= ritmuri, dansuri populare, mişcare
e/tinsă, etc. <oate sunt esen"iale $n de'voltarea individului şi tre&uie să ai&ă un loc &ine de#init $n cadrul
atelierului. 1acă nu e posi&il să li se aducă specialişti, atunci poate lucra pro#esorul $nsuşi pentru a acoperi
măcar lucrurile simple din #iecare domeniu. :rice fel de exerciţiu de grup cu mi#care, ritm #i sunet este util.
+ve'i Capitolul V-.
Se pot inventa (ocuri pornind de la e/erci"iile sen'oriale  )Ce ascult>*, )a ce mă uit>*, )Ce "in $n m%nă>*,
)Ce măn%nc>*.
ro#esorul poate selecta din acest manual e/erci"ii de arta actorului ce par complicate, dar pe care poate să
le pre'inte ca pe un (oc. 1e e/emplu )Cine &ate la uşă>* +cap. V- este #oarte util. Jocuri com&inate cu )Mersul
$nt%mplător* +cap. Q- au #ost utili'ate cu mare succes $ntrun spectacol pu&lic al trupei noastre, laFmaBers, la
<eatrul de Copii.
ATENŢIA ? ENERGIA
Se pare că e/istă o legătură clară $ntre gradul de aten"ie şi nivelul de energie al copiilor mici. 1acă unui
copil  indi#erent că este #oarte activ, cu o energie medie sau apatic  i se dau pro&leme interesante de re'olvat, o
să #ie concentrat la activitate o lungă perioadă de timp. 1acă g%ndim gradul de aten"ie ca #iind str%ns legat de
nivelul de energie al grupului nostru, o să ştim cu preci'ie c%nd tre&uie să introducem o activitate menită săi
stimule'e pe copii şi săi aducă spre noi nivele de vitalitate şi percep"ie, de e/perimentare şi $nvă"are.
; asemenea stimulare poate #i o&"inută prin simpla sc!im&are a 'onelor de activitate, prin diversi#icarea
activită"ilor, prin propunerea unor e/erci"ii interesante de arta actorului, prin #olosirea unor elemente de costum
şi decor. entru a mări capacitatea de concentrare a copilului ar tre&ui ca, la primele ateliere mai ales,
programul de lucru să #ie $mpăr"it $n trei etape= %ocuri, mi#care creativă #i teatru. Se poate #olosi orice mi(loc ce
ar putea mări capacitatea de concentrare= lumini, mu'ică, culori, etc. $n acest #el, tinerii actori sunt retre'i"i
pentru aventura teatrală şi pot să se de&arase'e c!iar din primii ani de (ocul dramatic, pregătinduse pentru
e/perien"a teatrală.

JOCUL DRAMATIC
Ca şi partenerul său adult, copilul petrece multe ore din 'i $n (ocul dramatic su&iectiv. Versiunea adultă
constă $n a spune poveşti, a visa cu oc!ii desc!işi, a (uca un rol, a se identi#ica cu persona(e de la televi'or, etc.
Copilul, pe l%ngă acestea, scenari'ea'ă evenimente şi pretinde a #i altcineva, un persona( anume, de la coN&oF
la părinte şi pro#esor.
$n atelierele pentru copii mai mici, drumul de la %ocul dramatic (su$iectiv) la realitatea scenică (o$iectivă)
merge mai lent dec%t $n atelierele pentru studen"i mai mari. 1e cele mai multe ori, copiiiactori nu sunt $ncă
destul de maturi pentru a $n"elege @valuarea pe deplinP şi e/istă şi o dependen"ă mare #a"ă de pro#esor 
dependen"ă ce nu poate !i ruptă &rusc.
1i#eren"iind (ocul dramatic de realitatea teatrală, trans#orm%nd (ocul dramatic $n realitate teatrală, t%nărul
actor $nva"ă să #acă di#eren"a $ntre a se pre#ace +ilu'ie- şi realitatea teatrală ce face parte din realitatea propriei
sale lumi #i vieţi. Copilul con#undă deseori (ocul dramatic cu via"a reală şi, din păcate, mul"i adul"i #ac la #el.
On e/emplu &un de con#u'ie $ntre ilu'ie şi realitate a #ost un &ăie"el, Jo!nnF, adus la atelierul de arta
actorului pentru că )min"ea prea mult*. a $nceputul lec"iilor $i entu'iasma pe to"i cu )(ocul* lui. lau "%şnit
lacrimi de crocodil c%nd surorile sale de pe scenă nu au vrut să8 ia cu ele. C%nd lau dat )a#ară din camera lor*,
a $nceput să suspine necontrolat, 'ic%nd= )6u mau primit la ele5* C%nd a #ost alungat din scenă, deşi era Regele
ira"ilor, na uitat mult timp #aptul acesta. e scurt, Jo!nnF $ncurca ilu'ia cu realitatea. Cu timpul, a $nvă"at să
#acă di#eren"a. @l a participat, mai apoi, #recvent $n spectacole de teatru şi, după cum spuneau părin"ii, nu mai
min"ea.
<o"i studen"iiactori, tineri şi &ătr%ni deopotrivă, tre&uie să $nve"e că scena e scenă #i nu o prelungire a
vieţii. Are propria sa realitate, pe care actorii o acceptă #i apoi o experimentea"ă. e scenă putem #i vră(itoare
şi căpitani de vas, '%ne şi ele#an"i. Juc%ndune, putem '&ura pe lună sau trăi $n castele minunate.
mprovi'a"ia unei situa"ii pe scenă are, ca şi (ocul, propriul #el dc organi"are. Ormătoarea discu"ie a avut loc
după ce un grup de copii de  şi  ani au e/perimentat şi sau distrat (uc%nduse )dea casa* +)dea mama şi dea
tata*- pe scenă.
Va"i (ucat dea casa sau a"i #ăcut o piesă>
Am #ăcut o piesă.
 Care este di#eren"a $ntre a te (uca )dea casa* $n curtea casei tale şi a te (uca aici>
-Aici avem scenă.
-Aici 'ici că te (oci dea casa>
-6u, aici 'ici că (oci.
-Ce mai ai aici, pe l%ngă scenă>
-u&lic.
-1e ce vine pu&licul să vadă o piesă>
-entru că le place, e distractiv.
-Cre'i că iai distrat>
-6u.
-1e ce nu>
-Am vor&it $ncet şi nu am #ăcut nimic interesant.
-Ce ai putea #ace ca să #ie mai interesant>
-Am putea #i mai răi, am putea să vrem să ne uităm la televi'or to"i deodată sau altceva.
-Aş vrea să te $ntre& din nou. Va"i (ucat )dea casa* sau a"i #ăcut o piesă despre o casă>
-6eam (ucat dea casa.
-Cre'i că ai putea să te duci din nou pe scenă şi, $n loc să te (oci dea casa, aşa cum ai #ace $n curtea casei tale,
să #aci o piesă despre o #amilie, $ntro casă şi să ne ară"i Onde eşti, Cine eşti şi Ce #aci acolo>
-1a.
Copiii au #ăcut din nou scena, păstr%nd &ucuria pe care au avuto prima oară, dar adăug%nd e#ortul lor real
de a #ace scena )c%t mai interesantă pentru pu&lic*. Sa men"inut şi spontaneitatea (ocului din curtea casei şi sa
adăugat şi realitatea pe care au o&"inuto pentru că $ncercau săşi $mpărtăşească e/perien"a cu pu&licul.
?i copilul poate $nvă"a să nu se pre#acă, ci să #ie real, să #acă ac"iuni reale. oate descoperi puterea magică a
teatrului de )a scoate iepuri din pălărie*. Am $ntre&at un grup de 88 ani de ce au nevoie să #acă lucrurile de
adevăratelea pentru pu&lic şi să nu se pre#acă. ) *acă te prefaci nu e real #i pu$licul nu poate vedea. 
JOCUL NATURAL
ro&lema de a scoate la iveală şi apoi de a men"ine naturale"ea t%nărului actor $n cadrul acestei #orme de artă
este o provocare reală. Copilul natural nu este neapărat un actor naturalP generalitatea con#orm căreia= )Copiii
sunt actori naturali* este la #el de adevărată sau de #alsă aşa cum este şi pentru actorul adult. În am&ele ca'uri
li&ertatea personală )de a ieşi din tine*, de a )păşi* $n mediul $ncon(urător şi de a e/perimenta, determină gradul
de )naturale"e* de la care se porneşte.
1in păcate, de multe ori, naturale"ea tre&uie regăsită at%t la copii c%t şi la adul"i. C!iar şi copiii mici vin la
atelierele de arta actorului $ncărca"i de manierisme, cu tensiuni #i'ice, cu muşc!ii $ncorda"i, gra"ia lor naturală
#iind denaturată, #iindule teamă de contact, #iind de(a conduşi de egocentrism şi e/!i&i"ionism. În orice ca',
pentru că are un trecut de numai c%"iva ani +spre deose&ire de adul"i- şi pentru că este, $n #ond, copil, trecerea
spre starea de li&ertate )ini"ială* se #ace mult mai repede.
1in nou= actorul pe scenă tre$uie să cree"e o realitate. Tre$uie să ai$ă energie, tre$uie să comunice cu
pu$licul, să fie capa$il să de"volte un persona% #i să relaţione"e cu partenerii săi, să ai$ă un simţ al spaţiului #i
al timpului, etc.
1eşi am putea reuşi cu succes să descoperim şi să păstrăm naturale"ea studentuluiactor, sar putea să a#lăm
că acest lucru nu este de a(uns. 6u este de la sine $n"eles că doar naturale"ea repre'intă o comunicare interesantă
dinspre scenă $nspre pu&lic. Aşadar, avem o pro&lemă cu două #a"ete= $nt%i să descoperim şi să eli&erăm
naturale"ea şi #rumuse"ea #iecărui copil, apoi să restructurăm această naturale"e pentru a $ndeplini cerin"ele
acestei #orme de artă. ucru adevărat şi pentru actorii adul"i.
Ceea ce tre&uie să #acem, apoi, ar #i să păstrăm copilul $ntrun (oc spontan şi să trans#ormăm acest (oc $n
comportament scenic comunica&il. 6u tre&uie introduse )te!nici*. a #el ca şi la adul"i, pre'entarea
pro&lemelor de re'olvat tre&uie #ăcută $n aşa #el $nc%t comportamentul lui scenic să apară de la sine,
)accidental*, +ve'i cap. Mildred= +răspun'%nd- Alo>
ro#esorul= ot vor&i cu @dit!> +#eti"a care stătea pasiv $n scenă- Mildred= @dit!, e pentru tine.
@dit!= +merge la tele#onul de pe scenă- Alo> +cu voce scă'ută- ro#esorul= Alo, Alo, @dit! la tele#on> @dit!= +cu
o voce de departe- 1a.
ro#esorul= Ciudat, dar te aud cam prost. ro&a&il că legătura e proastă. <e superi dacă te rog să vor&eşti pu"in
mai tare> @dit!= +cu voce tare- 2ine.
On alt e/emplu= o mamă stă $n &ucătărie aştept%nduşi copiii să se $ntoarcă de la picnic. Copiii sunt la picnic $n
altă parte a scenei. Scena a a(uns $n impas pentru că, at%t copiii, c%t şi mama, stau pur şi simplu. ro#esorul sună
la tele#on. Mama= Alo.
ro#esorul= Alo, 2ună 'iua, ce mai #aci> Mama= 2ine.
ro#esorul= Ce #ăceai acum> Mama= $mi aşteptam copiii. Sau dus la un picnic. ro#esorul= 1oamne, nu sau
$ntors $ncă acasă> Mama= 6u, $ncă nu.
ro#esorul= Sa #ăcut $ntuneric şi plouă +aici luministul are de lucru-. 6u cre'i că ar #i &ine să mergi săi cau"i şi
săi aduci acasă> @ aproape ora de culcare. Mama= 2a da. Aşa am să #ac.
Mamei i sa dat ast#el un impuls spre ac"iune, căci a alergat săşi caute copiii. C%nd se $ntorc suna"i din nou,
dacă este necesar. ro#esorul= Alo> Va"i adus copiii acasă> Sunt $n regulă> Mama= 1a, acum sunt acasă.
TERMENI DE @OLOSIT
C oncen.rare co'le./ ;au inco'le./
/plica"ile tinerilor conceptul de concentrare prin energie. <rimite"i pe cineva pe scenă ca să ridice o piatră sau
ca să $mpingă o maşină stricată +invi'i&ile-. @ste acelaşi lucru ca şi unctul de Concentrare la actorii adul"i.
1acă concentrarea lor e completă, ei o&servă repede că tre&uie să investească )toată puterea lor* $n pro&lema
scenică.

Ai de1eni. ;'ec.a.or
)Ai devenit spectator5* este o propo'i"ie menită să sporească concentrarea. Se $nt%mplă uneori ca actorulcopil
să se privească, să se re#lecte pe sine, ca $n oglindă. $n acel moment el devine spectator, căci nu participă la
ac"iunile celorlal"i actori, caută privirea pro#esorului ca să vadă dacă are apro&area lui. Re'olva"i simplu această
pro&lemă spun%nd= )Avem un loc special pentru pu&lic şi, dacă pre#eri să #ii mai degra&ă acolo dec%t $n piesă,
co&oară de pe scenă şi stai şi priveşte. @ste a&solut $n regulă dacă vrei să te ui"i, dar atunci #aci parte din
pu&lic.*
Copiii o să $n"eleagă rapid că scena este locul pentru actori şi că nu pot fi #i actori #i pu$lic &n acela#i timp. @ste
important să $n"eleagă pe deplin această separare, pentru că aceasta este una din c!eile către realitatea scenică.
Sar putea ca, din c%nd $n c%nd, să #ie nevoie să le reaminti"i prin indica"ii ca= )Spa"iul pentru pu&lic este aici,
(os5 6oi privim unde privesc oc!ii tăi5 6oi vedem ceea ce ve'i tu5*

R/;.urnarea 5/rcii
)6u răsturna &arca5* este o #ra'ă spusă atunci c%nd e necesar să evaluăm imaginea scenei şi săi $ncura(ăm pe
actori să se plase"e singuri &n scenă. Vi'uali'area spa"iului poate #i $n"eleasă de orice copil. 1escrie"i $n cuvinte
simple scena ca #iind o &arcă +sau o plută-. Apoi, cere"i studen"ilor să se g%ndească ce sar $nt%mpla dacă toată
-. 1upă c%te ştim, orice copil sau adult care se %oacă li$er, implicat total in re"olvarea pro$lemei 9 Punct de
concentrare, do$?nde#te (sau menţine) un comportament spontan, natural, reali"?nd &n acela#i timp #i o reală
comunicare teatrală.
LUPTA PENTRU CREATIVITATE
1acă pro#esorulregi'or imprimă copiiloractori pre(udecă"i despre g%ndire şi comportament  un mod &un
sau rău de a #ace lucrurile  le restr%nge #oarte tare posi&ilită"ile şi vor avea de su#erit şi individul şi #orma de
artă. C%nd copilul este $mpins sau #or"at spre anumite solu"ii $nvă"ate, tipice, sau c%nd i se dă un concept
)matur*, şi, $n #ond, cam decolorat, despre teatru, (ocul său nu poate #i dec%t static şi neplăcut, a(utat doar de
#armecul personal pe care, totuşi, ma(oritatea copiilor $l au. 1acă ne vom aminti că $nvă"atul pe dina#ară,
#ormulele, conceptele sunt, de #apt, suma descoperirilor altcuiva +ve'i Apro&are 1e'apro&are cap. -, studen"ii
noştri pot atunci să crească şi să se de'volte $ntro atmos#eră li&eră.
A'i, mai mult dec%t oric%nd, suntem $n #a"a necesită"ii de a de'volta o g%ndire creativă şi srcinală  at%t $n
artă c%t şi $n ştiin"ă. 1eşi se vor&eşte at%t de mult cu copiii, care sunt viitorul nostru, totuşi, o mul"ime de
#ormulări ale adul"ilor sunt #ie de ne$n"eles $n $ntregime, #ie $ng!i"ite nedigerate şi nepuse la $ndoială. 1e multe
ori ne e dat să au'im un nou venit $n teatru +ce poate avea doar şase ani- 'ic%nd= )6u ai voie să te $ntorci cu
spatele la pu&lic* +ve'i )@/erci"iu pentru spate*, cap. V-. 1acă $ntre&ăm, vom a#la că o persoană cu oarecare
autoritate asupra copilului ia spus asta. $n ca'ul acesta, o uşă e $nc!isă c!iar de la $nceput de către cineva care,
evident, nu are nici cea mai vagă idee despre ce vor&eşte şi pur şi simplu transmite ceva ce a au'it sau i se pare
că aşa este. $n c%te alte domenii din via"a copilului tre&uie să continue lucrul acesta, oră după oră, 'i după 'i>
Acest tip de $nvă"ăm%nt autoritar $i prosteşte pe copiii noştri şi le $nc!ide centrele de inspira"ie şi creativitate.
Mul"i ani se pierd p%nă c%nd un copil devine adult şi, atunci, sar putea să se ridice sau nu deasupra o&stacolelor
care iau #ost puse $n cale $n timpul copilăriei.
Creativitatea este adesea g%ndită ca #iind un mod mai pu"in #ormal de a pre'enta sau de a #olosi acelaşi
material, poate $ntrun mod mai ingenios, mai inventiv, o aran(are di#erită a aceloraşi elemente. Creativitatea nu
$nseamnă doar a construi sau a #ace ceva, nu este doar o varia"ie a #ormei. Crea.i1i.a.ea este o atitudine, un
anumit fel de a privi, un anumit fel de a investiga, poate un mod de viaţă 9 #i poate fi descoperită pe drumuri pe
care nu am um$lat &ncă. Creativitatea este curio"itate, $ucurie #i comuniune. @ste 'roce; - .ran;(orare -
'roce; +ve'i cap. V-.

DISCIPLINA >NSEAMNĂ IMPLICARE

6e e teamă să renun"ăm la restric"iile unor tipare conven"ionale de g%ndire şi de ac"iune. 6e sim"im mai
con#orta&il, poate mai stăp%ni pe noi şi pe situa"ieP g%ndul unei atmos#ere $n care studen"ii sunt li&eri evocă $n
mintea noastră imaginea unei case de ne&uni. oate con#undăm li&ertina(ul cu li&ertatea>
i&ertatea creatoare nu $nseamnă a da deoparte disciplina. Adevărata creativitate presupune ca o persoană,
lucr?nd li$er &n cadrul unei forme de artă, să fie, implicit, foarte disciplinată.
Gaide"i să anali'ăm premisa disciplinei şi să punem c%teva $ntre&ări. Ce scop avem c%nd le cerem disciplină
copiilor> Vrem săi "inem linişti"i> Vrem să păstrăm ordinea> @ o #ormă de autocontrol> oate le cerem să se
con#orme'e> Mul"i dintre noi se re#eră, $nsă, #ie la aşi impune propria voin"ă sau la a suprima voin"a altuia. C%t
de mul"i copii sunt trimişi la culcare din cau'ă că mama lor este o&osită>
 On copil )&un* sar putea să nu #ie deloc disciplinat. Sar putea, pur şi simplu, să #ie $nclinat să o&"ină
recompense $n loc de pedepse, apro&are $n loc de de'apro&are. @l $ncearcă să supravie"uiască #iind $mpăciuitor.
1ar şi celălalt, aşa'isul copil indisciplinat, $ncearcă să supravie"uiascăP el luptă ca autoritarismul, cu restric"iile
pe care nu le $n"elege şi energia sa, atunci c%nd nu este canali'ată $ntro ac"iune constructivă, devine adesea
comportament indisciplinat, delicvent. aptul că e re&el se vede deseori $n re#u'ul de lucru, pro#esorul tre&uie
să spună simplu= )1acă desc!i'i oc!ii, (oci un alt (oc. 6oi (ucăm acum un (oc de au'it, nu unul de vă'ut.*
Ast#el, #ară să #ie certat, copilul reali'ea'ă rapid că, dacă tot se (oacă, este mai distractiv să (oace (ocul pe care $l
(oacă grupul. Cur%nd, dorin"a lui de a #i primul, cel mai tare, cel mai corect, etc. este $nlocuită de $ucuria de a
%uca.
Capit(u 0IV

PRINCIPII @UNDAMENTALE PENTRU COPILUL;ACTOR

IMPROVIZAŢIA CU COPIII DE 2; ANI

Acţiunea in.erioar/
0

Conceptul din spatele ac"iunii interioare poate #i uşor $n"eles de copiiiactori, dar e mai &ine să nu #ie
introdus p%nă ce nu au avut parte de su#icientă improvi'a"ie, e/erci"ii de povestire şi c!iar lucru cu micro#onul
+ve'i *Radio şi <v*, cap. V-.
ată un e/emplu re#eritor la introducerea şi manipularea conceptului ac"iunii interioare, atunci c%nd grupul de
lucru e pregătit.
-'tii ce simte mama ta c?nd vii de la #coalăD Poţi să9ţi dai seama dacă mama e $ucuroasă c?nd &i ceri
permisiunea de a te duce afară, la %oacăD ?i cel mai mic copil dă din cap reamintinduşi.
-Cum &ţi dai seamaD
-1upă cum se uită ... după cum se poartă.
-rea cineva să urce pe scenă #i să fie mama care se $ucurăD
1eşi copiii rareori lucrea'ă singuri pe scenă, din c%nd $n c%nd aceasta poate #i o e/perien"ă e/celentă pentru ei.
Alege"i pe unul din voluntari. <%nărul actor urcă pe scenă şi devine )mama &ucuroasă*. C%nd primul a terminat
#ie discuta"ii presta"ia, #ie cere"i şi altora să lucre'e şi ei $nşişi asupra acestei pro&leme e/clusiv. Studen"ii din
pu&lic tre&uie să #ie #oarte aten"i la copilul de pe scenă.
Acum cere"i copiilor să stea $n linişte şi să se g%ndească la #amilia lor.
9 *e o$icei vă daţi seama c?nd cineva din familie este &ngri%oratD 1a.
Cere"ile să vă arate. ; #eti"ă de la )Compania <inerilor Actori* ni 8a arătat pe tatăl ei $ngri(orat pun%nduşi
capul pe genunc!i şi m%inile peste urec!i $ntro po'i"ie tipică pentru operacomică. Mai t%r'iu, c%nd a venit
mama ei so ia, i sa povestit totul. @a a r%s şi a spus= ?tiu că pare e/agerat, dar tatăl ei $ntradevăr #ace aşa.
C%nd copiilor le este clar că oamenii au tendinţa de a arăta ceea ce simt, atunci e/plica"i pro&lema de arta
actorului $n #elul următor= : să %ucăm un %oc care se nume#te 1Ha ce te g?nde#tiD . +iecare o să urce singur
pe scenă. : să %iţi undeva, a#tept?nd pe cineva. n timp ce a#teptaţi, vă g?ndiţi la ceva. C?nd terminaţi, noi, cei
din pu$lic, vom vedea dacă am &nţeles ce g?ndeaţi. Poate că a#teptaţi pe cineva care a &nt?r"iat. Poate că
sunteţi singur &ntr9un cartier cam ciudat #i vă e cam %Lrică. Poate că a#teptaţi pe cineva care vă va duce la o
petrecere minunată. Toţi vă veţi alege ce să g?ndiţi #i noi vom vedea dacă aţi reu#it să ne transmiteţi.
1upă ce au lucrat individual, pune"ii pe to"i copiii $mpreună $ntro sală de aşteptare, $n gară, de e/emplu.
Aici tre&uie să se g%ndească e/act la ceea ce se g%ndeau mai devreme, c%nd erau singuri.
1acă această temă este pre'entată copiilor $n termenii propriei lor e/perien"e $n aşa #el $nc%t ei să $n"eleagă,
va re'ulta o ac"iune interioară interesantă. $ncura(a"ii pe copii să (oace $n a#ara clasei un (oc despre a vedea )ce
simt oamenii $năuntrul lor*. ; să le #acă plăcere săi o&serve pe mem&rii #amiliei şi pe prieteni şi să ştie ceea ce
g%ndesc.

A da reali.a.e ;u5;.anţ/ o5iec.elor

$ntro dupăamia'ă, $n timpul unei improvi'a"ii cu o #ermă, o #eti"ă sa dus la #%nt%nă să scoată apă, şia
umplut găleata şi a cărato ca şi cum ar #i #ost goală. Atunci am cerut ca #iecare să umple găleata şi so aducă
plină $napoi. 6umai la unul din 'ece copii găleata a #ost plină.
$n curtea teatrului era o #%nt%nă, aşa că am mers acolo. Copiii şiau umplut #iecare, pe r%nd, găle"ile cu apă
adevărată, au mers c%"iva metri şi apoi leau golit. 1upă ce au lucrat to"i, au #ost $ntre&a"i=
-A fost vreo diferenţă &ntre găleata plină #i găleata goalăD A urmat o pau'ă de g%ndire. Apoi, cel mai mic
dintre copii, care p%nă acum sa implicat destul de pu"in $n activitate, a 'is=
-@ mai grea c%nd e plină. Asta a #ost $ntradevăr o o&serva"ie interesantăP to"i au #ost imediat de acord.
-*e ce actorul tre$uie să #tie că e mai grea c?nd e plinăD 1in nou aceeaşi linişte. $n cele din urmă, un copil de
şapte ani a vor&it=
-entru că pe scenă nu e/istă apă adevărată.
-*a= Pe scenă nu există apă adevărată. : f?nt?nă pe scenă poate fi făcută doar din lemn sau din 6?rtie.
Copiii au urcat apoi pe scenă şi au (ucat un (oc numit )@ste mai greu c%nd e plin* +cap. -. ?iau sta&ilit
Onde, Cine, Ce şi şiau )umplut* coşurile şi găle"ile cu lapte, cu mere, cu &ani, etc. şi apoi au mers pe scenă
clătin%nduse su& diversele greută"i pe care le aveau.
C%t de simplu au $nvă"at un adevăr important de teatru5 C%"i dintre noi nam vă'ut actori adul"i  amatori,
dar şi pro#esionişti  care uneori uită că diversele recipiente sunt )mai grele atunci c%nd sunt pline*> Această
conştienti'are a creării realită"ii este trans#era&ilă uşor la alte o&iecte.

Eerciţiul cu .ele(onul
<ele#onul este, pro&a&il, unul dintre cele mai plăcute şi #olositoare elemente de recu'ită pentru copiii actori.
ua"i un tele#on real, de mărime normală +nu o (ucărie-P dacă se poate, o&"ine"i şi o linie tele#onică reală.
<ele#onul este #oarte #olositor $n ca'ul t%nărului actor care reac"ionea'ă mai greu. ro#esorul sună +vocal- la
tele#on din orice loc al clasei. Copilul cel mai activ va sări la tele#on. C%nd acesta răspunde, cere"i pe unul din
copiii mai inactivi.

lumea ar sta pe o singură parte. Aşa cum &arca sar de'ec!ili&ra, tot aşa şi imaginea scenică sar de'ec!ili&ra,
de'organi'%nd scena. ;dată ce această #ra'ă va #i &ine $n"eleasă, nu tre&uie dec%t să spune"i= )Răsturna"i &arca5*
şi $i ve"i vedea pe actori reaşe'%nduse $ntro imagine scenică mai interesantă. ără săşi piardă concentrarea, ei
o săşi dea seama de necesitatea de a se #ace au'i"i, de aşi transmite ac"iunile şi sentimentele #iecărui mem&ru
din pu&lic. 1upă ce sa discutat despre )răsturnarea &ărcii*, cere"i studen"ilor să meargă pe scenă. $nt%i cere"ile
să de'ec!ili&re'e &arca inten"ionat, $ncepe"i prin ai $ntre&a= )C%nd vrem să răsturnăm &arca>* Cere"ile să #acă
o scenă de'ec!ili&rată inten"ionat= ca $n ca'ul unui incendiu, a unei scene de masă, etc. 1upă discu"ie, cere"ile
să #acă altă scenă, unctul de Concentrare #iind de această dată să evite răsturnarea &ărcii.

Includeţi 'u5licul

a #el ca şi $n lucrul cu actorii adul"i, cere"i copiilor să (oace direct cu pu&licul, ca $ntro $nt%lnire.
Ar/.aţi nu 'o1e;.iţi
Această pro&lemă poate #i cel mai &ine introdusă unui grup de copii actori $n @valuarea de după pre'entarea
unei scene= )6ea arătat că se (oacă $n 'ăpadă sau nea povestit că 'ăpada e rece>*, )Cum ar #i putut să ne arate
că era tatăl>*, )Cum near #i putut arăta că sa rănit la deget>*, )Am vă'ut pa!arul din m%na ei>*.
EVALUAREA
6u e/istă persoană mai dogmatică dec%t un copil de  ani care )ştie* răspunsul. @l re#lectă de(a părerile lumii
din (ur. @l are dreptate, ei greşesc5 a $nceput pare aproape imposi&il să elimini aceste cuvinte limitative din
voca&ularul copiilor, unii dintre ei #oarte mici.  A greşit5 va spune un copil.
-Ce nume#ti gre#ealăD
-6a #ăcut corect.
-'i ce nume#ti corectD
-Oiteaşa5 ?i copilul demonstrea'ă #elul $n care crede el că se sare coarda corect sau cum se măn%ncă corect
cereale.
-*ar dacă 2o6nn vrea să facă asta &n felul săuD
-Hreşeşte.
-H9ai vă"ut pe 2o6nn m?nc?nd cerealeD 1a.
-'i m?nca gre#itD
-1a. entru că m%nca prea repede.
-rei să spui că nu m?nca a#a cum măn?nci tuD
-<re&uie să măn%nci cerealele $ncet.
-Cine ţi9a "is astaD
-Mama.
-Păi atunci &nseamnă că, dacă mama ta &ţi cere să măn?nci cereale &ncet, aceasta e regula la tine acasă. Poate
că regula e diferită acasă la 2o6nn. H9ai vă"ut c?nd m?nca cerealeD
-1a.
1acă pro#esorul insistă, cu ră&dare, copilul va accepta $n cele din urmă diferenţele individuale şi cuvintele
)&ine* şi )rău* vor #ace loc altor #ormulări= )6am putut vedea ce #ace.*, )6u sa mişcat tot timpul ca o
păpuşă.*, )A vor&it prea $ncet*, )6u a avut un A #ost odată*, )A devenit spectator*.
1upă ce o ec!ipă a terminat scena, @valuarea e #ăcută la #el ca şi cu actorii adul"i. Studen"iispectatori vor #i
$ntre&a"i= Concentrarea lor a fost completă sau incompletăD Au re"olvat pro$lemaD Au avut un 1A fost odată
D
C%nd studen"iiactori sunt $ntre&a"i cu a&ilitate, după o perioadă $ncep ei singuri să spună= )Am trecut prin
'id*, )Am devenit spectator*, )Am vor&it prea $ncet*. Acest #el de &ntre$ări #i răspunsuri au mult mai multă
valoare $n de'voltarea realită"ii de către copii, $n conştienti'area şi percep"ia lor, dec%t pot avea nişte #ra'e
limitate şi su&iective ca )Au #ost &uni*, )Au #ost răi*.
$ntro 'i a apărut de la sine o eroare des $nt%lnită şi anume ideea că e/istă moduri prescrise de
comportament. Studen"ii #ăceau o scenă de #amilie. Mama, tata şi &unicul stăteau pe o canapeaP serveau ceaiul.
Studentul nea arătat că el era &unicul 'ic%nd din c%nd $n c%nd= )Ce ne&unie5* Apoi, $ntro manieră tipică unui
copil de şase ani, se că"ăra şi se muta de colocolo pe canapeaua #ăcută din cu&uri.
a @valuare i sa spus lui Jo!nnF că, desigur, nea arătat că el era &unicul. $nsă, c%nd a #ost $ntre&at dacă aşa
crede el că se #%"%ie un om de 0 de ani pe canapea, a #ost #oarte surprins să a#le că aşa a #ăcut. 1atorită #elului
$n care a #ost $ntre&at, Jo!nnF şia re#ormulat #elul de a g%ndi pentru a se $nt%lni cu criteriile pro#esorului
regi'or şi ia acceptat pe loc autoritatea şi a decis că &unicii nu se ca"ără pe canapele. 1eodată, o voce de copil a
vor&it din pu&lic=
-2unicul meu #ace aşa5
-ntr9adevărD
-ace aşa c%nd e &eat.
ro#esorul tre&uie să #ie #oarte atent cum pune $ntre&ări $n timpul @valuării, ca să nu pună idei sau cuvinte $n
mintea şi gura studen"ilor. ?i c!iar dacă sar putea ca unul din E0.000 de &unici să se ca"ere pe canapea aşa cum
o #ace un copil de şase ani, este totuşi o realitate posi&ilă şi, prin urmare, studentul are dreptul să o e/plore'e.

PRINCIPII ? PUNCTE DE REPER

8.1acă pro#esorul $şi structurea'ă munca pe ro&leme de arta actorului şi pe @valuarea $n grup, totul vine de la
 sine.
E.$n timpul @valuării, strădui"ivă să pune"i acele $ntre&ări care sunt la nivelul de e/perien"ă al copiilor şi care
stimulea'ă $nvă"area.
D.@vita"i săi #ace"i pe copii să se potrivească unor concepte su&iective de comportament scenic &un sau rău.
Aminti"ivă, nu e nevoie să e/iste modalită"i presta&ilite de a #ace ceva at%ta timp c%t se produce
comunicarea.
4.:gomotul care apare atunci c%nd se organi'ea'ă o scenă tre&uie $n"eles ca ordine, nu ca de'ordine. ro#esorul
$şi dă $ntotdeauna seama c%nd sunetele sunt indisciplinate. ;rgani'area unei scene nu poate #i #ăcută $n
linişte, pentru că energia şi &ucuria care apar pot #i e/primate doar $n mod gălăgios. Copiii vor $nvă"a să
#acă decorul $n linişte atunci c%nd va #i #olosită cortina. Cu timpul disciplina le va deveni naturală. 6u
$nă&uşi"i c!e#ul de (oacă de dragul )ordinii*.
7.%nă c%nd to"i tinerii actori devin capa&ili să ia ini"iativa $n cadrul atelierului, plasa"ii pe cei care sunt
catali'atori naturali $n po'i"ii $n care să poată da un impuls ac"iunii. <otuşi, urmări"ii ca nu cumva să preia
comanda. Cu timpul, #iecare copil $şi va de'volta capacitatea de a conduce.
.6ui trata"i de sus pe copii. 6ici să nu vă aştepta"i la prea mult de la ei, nici să nui lăsa"i să scape prea uşor.
.a #el ca $ntrun (oc, atelierul de teatru permite #iecărui actor săşi ia ceea ce $i e necesar $n #unc"ie de propriul
său nivel de de'voltare şi $ncura(ea'ă op"iunea individuală.
.Autodisciplina studen"ilor se va de'volta atunci c%nd implicarea $n ac"iune este completă.
9.Această grupă de v%rstă poate $nvă"a, ca şi adul"ii, să cree'e realitatea scenică prin discu"ia şi punerea de
acord a $ntregului grup.
80.Ca şi $n ca'ul studen"ilor mai mari, ne străduim să determinăm spontaneitatea şi nu inventivitatea
studen"ilor.
88.C%nd copiii sunt pregăti"i, spectacolul cu pu&lic le va creşte nivelul de $n"elegere şi le va de'volta
aptitudinile. <otuşi, nu gră&i"i lucrurile. Asigura"ivă că şiau asumat antrenamentul din ateliere şi că sunt
pregăti"i să $mpărtăşească şi altora (ocul lor. @i tre&uie să $n"eleagă că pu&licul )#ace parte din (oc* şi că nu
tre&uie să e/pună. entru că şi la această v%rstă studen"ii pot $nvă"a să m%nuiască instrumentele teatrale cu
toate sim"urile şi cu intui"ia lorP ei pot $nvă"a să lucre'e cu un regi'or şi cu partenerii, pot apărea $n
spectacole pu&lice şi pot #ace lucruri $nc%ntătoare, demne de amintit5
$ntro piesă $n care un maga'in de păpuşi avea un rol important, am #olosit pe post de păpuşi copii de şase
ani. <inerii actori au studiat păpuşile ce leau #ost aduse $n clasă şi au descoperit că acestea se mişcă numai din
$nc!eieturi. Au lucrat pentru a re'olva pro&lema  a #ace totul ca o păpuşă  la cursul de mişcare. Sau (ucat dea
maga'inul de păpuşi timp de c%teva săptăm%ni p%nă să repete cu $ntreaga distri&u"ie #ormată din copii mai mari
+8887 ani-. C%nd micu"ii cu rol de păpuşi au #ost aduşi la repeti"ie păreau actori cu e/perien"ă. Singurul lucru la
care au tre&uit să se acomode'e a #ost lucrul cu colegii mai mari.
Au #ost construite standuri pentru păpuşi pe care copiii să stea $n timpul spectacolului. i sa spus că, dacă
le intră o şuvi"ă de păr $n oc!i, se pot mişca, ca să o dea la o parte, pot strănuta, pot tuşi. Au $nsă un singur
unct de Concentrare= indiferent ce s9ar &nt?mpla, se mi#că asemenea unor păpu#i. Ast#el, cele mai
$nc%ntătoare momente ale spectacolului au apărut c%nd te aşteptai mai pu"in= c%nd un nas tre&uia scărpinat, c%nd
o pălărie tre&uia ridicată de (os. Mul"i adul"i au #ost uimi"i de rela/area copiilor, de lipsa lor de a#ectare, de
mişcările lor de păpuşi. Au #ost surprinşi de calitatea actoricească a acestor )puşti*.
mportant este #aptul că aceşti copii aveau o plăcere totală a (ocului, #ară nici un #el de #rică. ?iau centrat
$ntreaga energie pe pro&lema #i'ică de a se mişca asemenea păpuşilor şi acest 1C lea dat siguran"ă şi ia
păstrat )$n persona(*.
1upă spectacol, mica păpuşă vor&itoare + ani- a #ost asediată de copiii din pu&lic. %nă şi c%"iva adul"i sau
adunat $n (urul ei lăud%ndo= )Ce drăgu"ă e5 6u e ea o mică actri"ă>5* <oată tevatura #ăcută $n (ur ar #i răsucit
capul oricărui adult, dar #eti"a a mul"umit doar grupului şi 8a $ntre&at pe alt actor= )Ce cre'i, concentrarea mea
a #ost completă>*
Capit(u 0V ATELIER PENTRU COPII DE 2; ANI

PREGĂTIREA ATELIERELOR
@/erci"iile din acest capitol sunt destinate $n special copiilor de  ani, dar $n nici un ca' nu tre&uie
considerate ca #iind singurele potrivite acestei grupe de v%rstă. @le apar aici datorită importan"ei lor.

pot Aşa
#i cucum am spus
uşurin"ă şi maigrupei
adaptate $nainte,
de multe
 ani.din1ee/erci"iile
e/emplu,care apar $n această
următoarele sec"iune
grupe de de au
e/erci"ii mi(loc
#ost adate
manualului
la
atelierele celor de  ani cu re'ultate remarca&ile= e/erci"ii simple pentru rela"ie #i'ică +cap. -, e/erci"ii
simple pentru sim"uri +cap. IIIK e/erci"ii pentru radio +cap. VIIIK şi e#ecte te!nice +cap. VIIIK8
ro#esorulregi'or tre&uie să #ie precaut c%nd alege, c%nd modi#ică şi c%nd pre'intă e/erci"iile. ;dată ce
e/erci"iul introductiv )A #ost odată* +din acest capitol- a #ost asumat, o să cunoaşte"i #oarte &ine nivelul şi
necesită"ile #iecăruia dintre studen"i. 1upă aceea, vă pute"i structura planul atelierelor aleg%nd e/erci"iile cele
mai pro#ita&ile din mul"imea celor pre'entate $n manual.

PRIMUL ATELIER
Copiilor de  ani nu tre&uie să li se dea e/erci"iul numit )@/punere*. )Onde. Apari"ia o&iectului* şi
)Onde. Sc!i"e* sunt, de asemenea, prea a&stracte pentru această grupă de v%rstă care are nevoie c%t se poate de
repede de decor real, costume adevărate, etc.
Gaide"i să cădem de acord să numim Unde9le pentru această grupă de v%rstă 1A fost odată. oate #i #ăcut
cu sau #ără o scenă ec!ipată. 1acă nu ave"i la dispo'i"ie un teatru, $mpăr"i"i de la $nceput spa"iul $n 'onele
o&işnuite= scenă, culise, pu&lic. 1acă ave"i la dispo'i"ie o scenă adevărată, pre'enta"ile copiilor spa"iul,
arăt%ndule di#erite detalii.
Ormătoarele variante ale e/erci"iului )A #ost odată* sunt pentru primul atelier cu copiiactori. Ona dintre
variante nu presupune ec!ipament scenic, cealaltă da şi e pre#era&ilă.

&i;cuţie 'reliinar/
-ă place să citiţi sau să vi se citească pove#tiD 1a5
-Ce faceţi &n timp ce mama vă cite#te o povesteD
-Ascultăm ... au'im.
-Ce au"iţiD
-Au'im povestea.
-Ce vreţi să spuneţi prin astaD Ce ascultaţi concretD
-Ascultăm ce se $nt%mplă $n poveste.
--ă presupunem că mama vă cite#te 1Povestea celor trei ursuleţi. Ce au"iţi &n povesteD
-Au'im povestinduse despre ursule"i şi despre ovă'...
-Cum #tiţi că ascultaţi 1Povestea celor trei ursuleţiD
-entru că aşa spun cuvintele.
Acum intervine cea mai importantă $ntre&are=
-Cum #tiţi ceea ce vă spun cuvinteleD
-o"i vedea.
-Ce ve"iD CuvinteleD
-6u5 cu !o!ote de r%s to"i copiii răspund= Ve'i ursule"ii, &ine$n"eles5 Continua"i discu"ia despre )a vedea
cuvintele*. Spune"ile o poveste= A fost odată ca niciodată un $ăieţel #i o fetiţă care trăiau &ntr9o căsuţă
gal$enă pe v?rful unui deal verde. &n fiecare dimineaţă un mic nor ro" plutea deasupra casei #i...
$ntre&a"ii pe copii ce au vă'ut. ăstra"i discu"ia $n grup. iecare copil va vedea povestea $n #elul său personal.
une"ii să descrie imaginea vi'uali'ată= ce culoare avea roc!ia #etei, ce #el de acoperiş avea căsu"a, etc.
Continua"i discu"ia at%ta timp c%t nivelul de interes este mare, apoi merge"i la următorul punct.
-Care e primul lucru pe care &l face mama ta c?nd se pregăte#te să9ţi citească o povesteD
-Vine la mine $n dormitor ... se aşea'ă ... şi spune= 1oar cinci minute, dragule.
-'i apoi ce faceD
-Citeşte povestea.
-Cum face astaD
-Citeşte din carte5 1e(a tinerii actori sunt siguri că au un pro#esor cam prostu" care nu ştie cele mai simple
lucruri.
-Acum găndiţi9vă $ine. Care este primul lucru pe care &l face &nainte să se apuce de citit, după ce a venit &n
dormitor #i s9a a#e"atD
-1esc!ide cartea.
-@ine&nţeles= *esc6ide cartea= Ar fi posi$il să citească, dacă nu ar desc6ide carteaD
-Sigur că nu5
-in teatru avem de asemenea o poveste. 'i noi tre$uie să desc6idem cartea &nainte de a &ncepe. Numai că, pe
scenă, desc6idem cortina. +1acă nu ave"i cortină adevărată, pute"i marca cu a(utorul unor lumini sau anun"%nd
pur şi simplu )Cortina5* pentru a indica $nceputul unei scene.-
-Cum &ncepe o poveste de o$iceiD
-A #ost odată ca niciodată ...
-rei să spui că porne#te de undevaD 1a.
-*e o$icei povestea e cu oameniD
-1a, oameni şi animale.
-Pe oamenii #i animalele din ,,Povestea celor trei ursuleţi &i numim persona%e atunci c?nd &i aducem pe scenă.
Acum, exact cum mama desc6ide cartea #i &ncepe cu 1A fost odată..., noi o să arătăm ursuleţii #i casa. n loc
să9i vedeţi &n mintea voastră, a#a cum se &nt?mplă atunci c?nd vi se cite#te, o să9i vedeţi pe scenă. C?nd mama
vă cite#te, vor$e#te &n #oaptă ca să n9o puteţi au"iD -au vă cite#te st?nd &n altă camerăD
-Sigur că nu5 Citeşte povestea ast#el $nc%t copiii să o poată au'i.
-Asta pentru că, dacă nu aţi putea să o au"iţi, nu v9aţi putea $ucura de poveste. A#a eD
C%nd copiii $şi e/primă dorin"a de a se &ucura de poveste, continua"i discu"ia. 1acă $ntre&ările vor #i clare, şi ei
vor răspunde clar.
-n teatru există oameni care sunt exact ca voi c?nd o ascultaţi pe mama voastră. Teatrul are un pu$lic. 5i sunt
oaspeţii vo#tri. Pu$licul vrea să se $ucure de povestea pe care o vede #i o aude. 'i cum mama vă face cunoscut
locul unde se desfă#oară acţiunea (Unde sau A fost odată), persona%ele (Cine) din carte #i ceea ce li se
&nt?mplă (Ce), tot astfel #i actorii tre$uie să &mpărtă#ească povestea pe care o %oacă pe scenă pu$licului. 'i
face asta arăt?nd totul pu$licului unde sunt persona%ele, cine sunt #i ce fac.
-Pu$licul stă #i pur #i simplu ascultă a#a cum faceţi voi c?nd ascultaţi povesteaD
6u, pu&licul se uită aşa cum te ui"i la <V ...
-5xact, pu$licul se uită la ceea ce faceţi pe scenă #i vede persona%ele &n mi#care, acţion?nd #i vor$indu9#i.
A#adar, puteţi să $ucuraţi pu$licul arăt?ndu9i #i &mpărtă#indu9i tot ceea ce faceţi pe scenă.
1iscu"ia poate continua mai departe şi aduce pro#esorului regi'or oca'ia de a e/plica termenii 1a &mpărtă#i
pu$licului +a8 include $n e/perien"ă- şi ) a arăta +opus lui )a povesti*-. ;ricum, nu se pot o&"ine re'ultate
imediate cu orice pre". $n ca'ul acestei grupe de v%rstă va trece ceva timp p%nă c%nd )a $mpărtăşi* şi )a
comunica* cu pu&licul devine un lucru organic.
1upă ce a"i terminat discu"ia ini"ială, trece"i direct la=
A !(st (+at$6 %#:ipa-%nt -ini-8
X rimul pas este să sta&ilim Onde, Cine, Ce.
Unde  Unde v9ar plăcea să fiţiD Studen"ii vor sugera multe spa"iiP unul dintre acestea va #i sigur clasa. 1acă,
totuşi, cursurile au loc $n clasa unei şcoli o&işnuite, sc!im&a"i cu o su#ragerie. Cine 9 Cine vreţi să fie &n clasă D
Se vor g%ndi la pro#esor şi elevi. Ce 9 Ce fac ei &n clasăD Vor sugera ac"iuni ca a $nvă"a să citească sau să
socotească. $n ce clasă vre"i să #i"i> a grădini"ă, $n clasa $nt%ia, a doua, la liceu>
1upă ce şiau ales clasa, cere"ile copiilor săşi pregătească scena. Să ave"i la $ndem%nă elementele de decor
necesare. Reaminti"i studen"ilor că toate elementele de decor tre&uie să intre $ntrun spa"iu restr%ns  scena şi
a(uta"ii să le aşe'e $mpreună cu un asistent. Reaminti"ile, de asemenea= Tre$uie să &mpărtă#iţi povestea
voastră. Credeţi că e $ine pusă catedra &n acea po"iţieD ;pri"ivă şi discuta"i cu tot grupul, dacă e nevoie. 1eşi
$n acest moment pu&licul propriu'is va #i #ormat numai din pro#esor şi din asistentul său, "ine"ii pe studen"i
conştien"i de responsa&ilitatea pe care o au #a"ă de pu&lic.
C%nd mi'anscena va #i gata, vor lipsi multe lucruri din clasa de şcoală. Cere"i studen"ilor săşi $nc!idă oc!ii
şi să $ncerce să vadă o clasă pe care o cunosc. Conduce"ii #ără gra&ă să vadă podeaua, pere"ii, culoarea
tavanului. 6u vă amesteca"i $n vi'uali'area lorP da"ile doar unele direc"ii.
-Ce lipse#te de pe scenă #i era &n clasa voastră de la #coalăD
-; ascu"itoare.
-C?ţi dintre voi au vă"ut o ascuţitoareD
Ast#el, poate #i alcătuită o $ntreagă listă de o&iecte pe care copiii tre&uie să le pună pe scenă, o&iecte reale sau
create de ei.
@ste cel mai &ine ca, la primele cursuri, pro#esorulregi'or să9i distri$uie pe copii. $n cursurile de mai t%r'iu
ei vor putea să se distri&uie singuri.
C%nd toate elementele de decor şi o&iectele sunt la locul lor, cere"i copiilor să meargă pe scenă anun"%nd Ha
locuri= ro#esorul va merge de pe scenă la catedră şi elevii la locurile lor. Atunci se anun"ă= Cortina=
e măsură ce se des#ăşoară scena, mişcarea şi imposta"ia vocilor vor avea un nivel scă'ut, lucru vala&il mai
ales $n ca'ul celor de 7 ani. Ma(oritatea copiilor vor sta şi se vor uita la cei c%"iva care pro&a&il vor scrie pe
ta&lă. Vor c!icoti mult şi se vor uita la pu&lic. 1acă t%năra actri"ă care (oacă rolul pro#esoarei $ntrea&ă ceva pe
un elev, sar putea să primească un răspuns sau nu. Sar putea ca scena să #ie preluată de c%"iva copii aten"i, $n
timp ce ceilal"i vor sta pe post de pu&lic pentru cei activi.
În acest moment asistentaasistentul pro#esoruluiregi'or are o importan"ă #oarte mare= trimite"io să intre $n
(oc ca un persona( &ine de#init  $ntro clasă de şcoală, directoarea şcolii este următoarea apari"ie logică. @a intră
ca să vadă ce se $nt%mplă. Ca directoare, ea poate să pre'inte o ac"iune tuturor copiilor şi săi implice= eai poate
linişti pe copiii care au preluat situa"ia şii poate implica pe cei mai timi'i. <oate acestea pot #i reali'ate cu
a(utorul persona(ului 1irectoarei. +Aceeaşi te!nică este #olositoare atunci c%nd sunt invita"i copii din pu&lic
pentru a lucra o scenă gen )Sugestii din partea pu&licului.* cap. Q-
*irectoarea 2ună diminea"a, domnişoară Q. 6ui aşa că e o diminea"ă #rumoasă>
+Aşteaptă răspuns. 1acă cea care (oacă rolul pro#esorului vor&eşte $ncet, cu voce pierdută, directoarea repetă
$ntra&area-.
-$mi cer scu'e, domnişoară Q, nu am au'it cea"i spus5 6ui aşa că este o diminea"ă #rumoasă>
+Sunt şanse ca această $ntre&are să producă răspunsul dorit. 1acă nu reuşeşte, asistenta tre&uie să sc!im&e
a&ordarea.-
-?ti"i, domnişoară Q, sunt sigură că elevii ar vrea să audă ceea ce ave"i de spus. 6ui aşa că e o diminea"ă
#rumoasă> +A treia $ntre&are va aduce un ton mai viu, #ie şi numai pentru acea &ucată de dialog. C!iar dacă
#eti"a se scu#undă iar $n ea $nsăşi pentru tot restul (ocului, atunci c%nd directoarea va vor&i cu ea, va răspunde.-
 2ună diminea"a, copii5 Cum vă sim"i"i $n diminea"a asta> 5levii 2ine .... Suntem &ine.... +etc.-
*irectoarea +către o #eti"ă- Ce materii ave"i de studiat astă'i> +etiţa +voce scă'ută- Citire.
*irectoarea $mi cer scu'e, MarF, dar cred că $n diminea"a asta nu prea aud &ine. <e superi dacă repe"i $ncă o
dată> +etiţa +cu o voce mai #ermă- Citire.
*irectoarea Ce drăgu"5 +se $ntoarce către un &ăiat care nu sa mişcat deloc $ncă de la $nceput- Spunemi, "ie"i
place Citirea > @ăiatul +nu răspunde- +etiţa +"ip%nd- Miemi place Citirea5
*irectoarea +#eti"ei pline de energie- Astai #oarte &ine5 +se $ntoarce la &ăiat- Oite ce te rog= dacă"i place să
citeşti, dă din cap că da. @ăiatul +dă din cap-
*irectoarea Apropos, carei numele tău> @ăiatul +$n şoaptă- Jo!nnF.
*irectoarea Ce nume #rumos5 Acum care dintre voi, copii, ar vrea să diri(e'e grupul ca să c%nte o melodie>
?i tot aşa p%nă ce #iecare copil ia parte la )(oc*, c!iar dacă participarea sa $nseamnă doar să dea din cap cu
sensul da sau nu. 1acă asistenta poate să #acă să se nască mai multă ac"iune, &ineP dacă nu, #i"i mul"umi"i şi cu
un răspuns c%t de mic. 1upă c%teva ateliere mul"i dintre copii vor #i capa&ili să (oace rolul directorului şi săi
active'e pe ceilal"i. Cu timpul, to"i copiii vor #i pe picioarele lor, neav%nd nevoie dec%t de o pro&lemă care săi
stimule'e.
; #eti"ă de  ani avea un sim" teatral $nnăscut a&solut uimitor şişi asuma rapid tot ce $nvă"a. 1e #apt,
energia ei pe scenă era at%t de mare, $nc%t cu #oarte mare di#icultate putea #i temperată ca săi lase şi pe ceilal"i
să lucre'e. 1acă era mamă, #oarte rar le permitea copiilor ei să spună c%te ceva.  se repeta mereu= Hasă9i #i pe
ceilalţi să ia parte la piesă.
ro&lema a #ost adusă $n discu"ie $n timpul @valuării. C%nd i sa reproşat că nui lasă şi pe al"ii să participe,
#eti"a a răspuns=
-1ar dacă nu #ac nimic, toată lumea stă pur şi simplu şi nu e interesant.
-Cum &i poţi a%uta pe ceilalţiD Sa g%ndit că ar putea să le spună ce să #acă.
*ar cum le poţi 1spune astfel &nc?t să vedem tot o piesă #i nu spunerea unei pove#tiD
-Aş putea să le şoptesc la urec!e.
-Ce ai putea face ca să9i a%uţi pe cei de pe scenă să arate pu$licului că toţi sunt parte a unei familiiD Sa g%ndit
pu"in şi a răspuns=
Aş putea să le dau să #acă ceva şi să le pun $ntre&ări la care sămi răspundă. Apoi ia şi venit o idee de
$ntre&are=
<e rog, po"i sămi aduci !%rtiile de pe &iroul tău> %nă acum, acest copil sar #i dus singur săşi ia !%rtiile.
Să nu #i"i surprinşi de #recven"a cu care grupul va repeta o situa"ie. Scena din clasă sau scena din su#ragerie
pot #i #ăcute de 'ece ori sau mai mult. 1ar, de #iecare dată, ceva nou se va adăuga, iar copiii $şi vor sc!im&a
rolurile $ntre ei. Variante ale aceleiaşi scene ar putea include= prima 'i de şcoală a unui elev nou $ntro clasă,
ultima 'i de şcoală, şedin"a cu părin"ii şi c!iar clase din alte "ări. ot #i introduse remea şi :ra. entru că elevii
se &ucură #oarte mult de aceste mici )piese*, pot #i re'olvate multe pro&leme de arta actorului sc!im&%nd 1C
ul $n interiorul aceluiaşi Onde, de(a #amiliar.

E0ERCIŢII

A !(ste/erci"iu
Acest (+at$6 %#:ipa-%nt
a #ost ini"ial#(-p%t
creat pentru a putea o#eri o e/perien"ă teatrală pe termen scurt unor grupuri mari de
copii +ca 2roNnies, Scouts, etc.- rospe"imea şi &ucuria pe care o generea'ă au #ost la #el de mari ca atunci c%nd
e/erci"iul a #ost #ăcut cu grupul de  ani. A #ost pre'entat ca spectacol pu&lic de Plamaers, teatrul pentru
copii din C!icago al autoarei, unde a $nc%ntat sute de copii şi adul"i. $n acest ca', pu&licul a(unsese să strige pur
şi simplu ce o&iecte de recu'ită sau decor voia, iar actorii de pe scenă le aveau.
Succesul acestei variante a e/erci"iului )A #ost odată* este complet dependent de o scenă &ine ec!ipată.
C%nd e/erci"iul este #ăcut $n mod e#icient, transmite o e/perien"ă teatrală totală at%t de imediată şi un impact
at%t de puternic, $nc%t elevul participant este aruncat $ntrun rol activ $nainte să ai&ă timp să respire. ;ricum,
pentru a se #ace această variantă a e/erci"iului )A #ost odată*, merită ca pro#esorulregi'or să #acă un e#ort
pentru a o&"ine măcar decorul şi recu'ita unei scene simple.
entru aAceastă
pre'entări. economisi timp este
pregătire necesar
constă ca pro#esorul
$n a veri#ica să ai&ă
dacă ra#tul de Ondele
recu'ită pregătit dinainte pentru
a #ost aprovi'ionat cumprimele
tre&uie, 7
dacă
suportul pentru costume are piese atrăgătoare, dacă $n ca&ina de sunet $nregistrările sunt pregătite şi dacă orga
de lumini #unc"ionea'ă.
1ecorul de su#ragerie este e/celent ca primă op"iune deoarece este, de o&icei, cel mai #amiliar actorilor şi
conduce la un număr mai mare de e#ecte scenice. $n plus, la primul atelier se vor $nt%mpla at%t de multe scenei
$nsăşi, $nc%t nu este necesară #olosirea costumelor. @le pot #i introduse mai t%r'iu, $n următoarele ateliere.
@ste destul de simplu să porneşti e/erci"iul. $ntre&a"ii pe actori= 9 Care este primul lucru pe care9l faceţi
c?nd vă a#e"aţi ca să citiţi o povesteD C%nd răspund )1esc!idem cartea*, cere"i unui asistent să desc!idă
cortina. Vedem o scenă goală. +; parte din materialul #olosit $n discu"iile preliminare de la $nceputul acestui
capitol poate #i #olosit aici.-
Studen"ii stau şi privesc scena goalăP cere"ile să $ncerce săşi vi'uali'e'e propriile su#ragerii. A(uta"ii pe
măsură ce se concentrea'ă= edeţi pereţii. Priviţi mo$ila. Ce este pe %osD Concentraţi9vă pe culori. Spune"ile
că #iecăruia i se va cere să plase'e ceva pe scenă, ceva ce #ace parte din su#ragerie. ot alege orice din
su#rageria pe care o vi'uali'ea'ă. ?i $ntre&a"ii, pe r%nd, ce o&iect lear plăcea să pună $n cameră. C%nd primul
actor este rugat să se ducă pe scenă şi săşi plase'e canapeaua sau orice altceva, el va e'ita, căci scena e goală.
Spune"ii să meargă $n spatele scenei pentru aşi găsi o canapea. <ot pu&licul priveşte $n suspans= ;are ce va
găsi acolo $n spate> Aici copiii au nevoie de a(utor ca să ştie undeşi pot găsi o&iectele. Studen"ii mai avansa"i
sunt utili acum, căci pot săi a(ute pe $ncepători, deoarece e/erci"iul depăşeşte ceea ce au $nvă"at p%nă acum.
1acă se a#lă prin recu'ită cu&uri mari, se poate #ace repede o canapeaP dacă nu, $nlocui"io cu ceva asemănător.
Studentul a(utat de asistent, vine cu canapeaua= Unde vrei s9o a#e"iD @l arată locul şi, $mpreună cu asistentul,
aşea'ă acolo canapeaua. Studen"iiactori care stau $n pu&lic sunt neră&dători să intre şi ei $n această aventură.
Ormătorul student cere o lampă şi e/erci"iul continuă tot aşa= #iecare student anun"ă o&iectul de recu'ită cu care
vrea să lucre'e, se duce $n spatele scenei ca să8 caute şi apoi $l plasea'ă pe scenă.
C%nd cineva are cura(ul să ceară un pian toată lumea se sperie. Acest o&iect $nsă e #oarte distractiv pe scenă,
dar a(unge şi o orgă sau c!iar poate #i #olosit un simplu cu&. Cu timpul vor apărea o&iecte ce pot #i #ăcute ast#el
$nc%t să poată #i at%rnate cu s#ori dea lungul scenei= un radio, un <V, o &i&liotecă ce are desenate cotorul
căr"ilor, un cadru de #ereastră cu perdelu"eP un şemineu e neapărat necesarP ta&louri, #lori, &i&elouri, măsu"e de
ca#ea, o colivie, etc. Ar tre&ui, de #apt, să ave"i la dispo'i"ie tot ce sar putea a#la $ntro su#ragerie.
În timp ce studen"ii aşea'ă decorul, pro#esorul şi asisten"ii $i urmăresc $ndeaproape şi le dau sugestii ast#el
$nc%t su#rageria să #ie reuşită. C%nd au terminat, cere"i studen"ilor să vină $n spa"iul destinat pu&licului şi
$nc!ide"i imediat cortina. 1e dragul primei impresii, ec!ipa de culise va #inisa decorul cu lucruri de e#ect, cum
ar #i să pună un re#lector discret pe lampă, g!ivece de #lori pe un ra#t, un &ec ascuns $n şemineu, etc. Acum
anun"a"i= Cortina=
$n timp ce cortina se desc!ide lent şi )#ocul* din şemineu p%lp%ie, lampa $mprăştie o lumină caldă $n
$ntreaga cameră, se aude mu'ică, $n surdină, păsărelele ciripesc vesele $n depărtare, o să au'i"i pu&licul o#t%nd
admirativ );!!!!!!*. <e cuprind #iorii c%nd ve'i &ucuria estetică, plăcerea artistică pe care o are studentul
actor. 1eşi au #ăcut $mpreună acest decor, sunt uimi"i de ceea ce văd. iecare $n parte şia adus contri&u"ia5
Acesta este primul impact al realităţii ce poate #i o&"inută pe scenă. Aceasta este magia teatrului=
Acum este momentul oportun ca să arăta"i că, $n #ond, realitatea teatrală este creată de m%na omului.
Merge"i pe scenă şi cere"i să se aprindă luminile de serviciu $n locul celor dinainte. mediat am&ian"a sa
modi#icat= mu'ica se opreşte, şemineul e rece, mort, lămpile sunt stinse. Merge"i la pian şi arăta"i că nu este, de
#apt, dec%t lemn şi carton, că lampa nu are &ec, că radioul este o cutie goală, cutia televi'orului este o &ucată de
carton, iar #ocul din şemineu este, de #apt, un &ec acoperit cu gelatină colorată şi cu c%teva vreascuri deasupra.
Cum a #unc"ionat magia> Merge"i spre pian aten"ion%ndu8 pe sunetist cu o replică gen= )Cred că o să
e/erse' pu"in la pian.* $n timp ce pro#esorul $ncepe săşi mişte degetele pe deasupra claviaturii se aude o sonată
minunată. $ncă o replică pentru luminist şi pro#esorul )aprinde* o lampă ce aduce o lumină vie şi plăcută $n
scenă. ?i ast#el pro#esorul se deplasea'ă prin $ntreg decorul aprin'%nd lumini, desc!i'%nd radioul pentru a
asculta ştirile, )aprin'%nd* #ocul $n şemineu cu un c!i&rit şi c!iar desc!i'%nd televi'orul $n timpul unui program
+doi studen"i entu'iaşti din alt grup, cel din culise eventual, pot #ace o emisiune <V, spre &ucuria tuturor-.
Continua"i p%nă c%nd totul a #ost pus $n #unc"iune, p%nă c%nd reapare magia aceea creată la prima desc!idere a
cortinei.
u&licul este !ipnoti'at. Cum se poate ca at%tea lucruri care nu sunt dec%t carton şi rame goale să
#unc"ione'e> Onele dintre răspunsurile studen"ilor vor #i c!iar uimitoare şi departe de realitate. 1ar, $n cur%nd,
)misterul* va #i elucidat şi studen"ii din pu&lic vor reali'a că )cineva* a #ăcut toate astea. Cine> @c!ipa te!nică,
desigur5 @c!ipa este c!emată pe scenă pentru a #ace cunoştin"ă cu studen"ii.
Acum duce"i to"i studen"ii $n culise şi arăta"ile de unde vine sunetul, orga de lumini, etc.
-1ar cum ştie ec!ipa te!nică momentul c%nd tre&uie să #acă ceea ce au de #ăcut>
-He spunem noi.
1ar cum> Acum studen"ii $nva"ă că noi, actorii, le spunem prin intermediul unor replici9reper şi că
elementele de decor vor #unc"iona numai dacă le dai celor din ec!ipa te!nică repere, indicii $n legătură cu ceea
ce vrei şi c?nd vrei. une"i pe #iecare student să $ncerce= să meargă singur pe scenă şi să dea un indiciu ec!ipei
te!nice. Va $nvă"a repede că dialogul este legat de reac"ia ec!ipei te!nice şi că aceasta nu poate reac"iona, dec%t
dacă aude ce vrea actorul. ?i cel mai timid student, neră&dător să #acă un o&iect de pe scenă să #unc"ione'e, se
va ridica deasupra #ricii şi, $ntrun singur atelier, pro#esorul va o&"ine de la student ceea ce ar #i putut dura
săptăm%ni $n alte condi"ii.
$n timpul spectacolului, actorii tre&uie să #ie atenţi la e#ectele te!nice care tre&uie să apară, ca să poată
$nt%mpina orice cri'ă. $ntrun spectacol cu copii $ntre  şi 84 ani, tre&uia ca un v%nt #oarte puternic să preceadă
dialogul $n legătură cu v%ntul. C%nd a venit momentul, nu e v%ntul. Actorii de pe scenă au improvi'at inteligent
un dialog, dar v%ntul tot nu apărea. Situa"ia a continuat timp de D4 minute p%nă c%nd e#ectul de sunet a #ost, $n
cele din urmă, dat. 1upă spectacol $ntreaga distri&u"ie a tă&ăr%t pe sunetistul de 8E ani=  Ce sa $nt%mplat>
Sunetistul a vi'itat pe colegul care se ocupă de decor şi recu'ită şi nu a #ost atent la replicareper. ute"i #i siguri
că, de atunci, nu şia mai părăsit ca&ina niciodată5 ?i, lucru deasemenea important, pu&licul nu şia dat seama
de de#ec"iune.
C%nd studen"ii sunt complet #amiliari'a"i cu scena, este momentul să aducem via"ă $n decorul nostru= Cine.
-Cine se află de o$icei &n sufragerieD Hrupul sta&ileşte repede că $n su#ragerie stau mama, tata, copiii şi uneori
oaspe"ii. @ste simplu de $n"eles că aceşti oameni se numesc pe scenă 'er;ona?e)
$ntre&area  Ce fac aceste persona%e &n sufragerieD naşte o grămadă de material pentru diverse su&iecte
+poveşti-. 1e e/emplu= un pro#esor vine să vor&ească cu părin"ii elevului săuP copiii e/ersea'ă la pian, etc.
-:are pu$licul tre$uie să #tie ce fac persona%eleD
-Sigur că da.
-*e ceD
-Ca să se poată &ucura de piesă.
Se aleg repede ec!ipe. Studen"iispectatori vor o&serva dacă actorii= +8- dau indicii ec!ipei te!nice $n
legătură cu ce au nevoieP +E- $mpărtăşesc pu&licului ceea ce #ac.
?i ast#el $ncepe e/perien"a unui atelier teatral5 <imp de o oră, o oră şi (umătate, studen"ii $nva"ă nece;i.a.ea
in.eracţiunii relaţiei counic/rii, dacă vor ca ceea ce #ac să le aducă &ucurie şi săi distre'e.
C%nd #ace"i )A #ost odată* #ară ec!ipament te!nic este mai &ine să reuni"i $n acelaşi grup copiii de  p%nă la
 ani. C%nd se de#ineşte mai &ine rolul pu&licului şi al actorului, atunci pot #i $mpăr"i"i pe ec!ipe. Re"ine"i de
asemenea că, $n )A #ost odată* cu ec!ipament te!nic complet, $mpăr"irea pe ec!ipe poate să ai&ă loc de la
$nceput, de la primul atelier. nteresul celor care sunt pu&lic la un moment dat este $ntre"inut de #aptul că #iecare
ec!ipă $n parte utili'ea'ă di#erit acelaşi Onde. @ste totuşi recomanda&il ca fiecare atelier să se &nc6eie cu
participarea &ntregului grup. @/act ca $n primele ateliere pentru actorii adul"i, )mplicare $n ac"iunea grupului*
şi (ocuri asemănătoare de grup sunt #olosite la #iecare #inal de lec"ie.
C%nd actorii se o&işnuiesc cu scena şi cu conven"iile ei şi după c%teva săptăm%ni $n care sau #olosit decoruri
di#erite la #iecare atelier, studen"iiactori devin capa&ili de aşi organi'a singuri scenele, de a discuta e#ectele cu
ec!ipa te!nică şi $şi evaluea'ă reciproc munca cu aplom&ul unor veterani $n domeniu.
C%nd vă organi'a"i materialul pentru #iecare atelier care urmea'ă, e &ine să vă #ace"i o listă cu ceea ce vă
tre&uie, pe categorii=

Scen/ 4n P/dure Lu-ina Sun%t

lumină de lună sunete de noapte noapte sunete de diminea"ă
Pi%s% +% +%#(r C(stu-%
peşteră &lană de urs
st%nci urec!i de iepure
răsărit #ulger +#urtună-
 sunete tunete şi trăsnete răgete de animale &ătaia v%ntului r%u aripi de #luture
copaci cap şi coadă de că"el
i"i pregăti"i pentru orice ar putea cere studentulactor. 1acă nu ave"i e/act ceea ce vă tre&uie, $nlocui"i cu ceva
sugestiv= o peşteră poate #i sugerată cu a(utorul unor scaune sau cu&uriP copacii pot #i sugera"i prin nişte perdele
prinse la mi(locP &osc!e"ii pot #i sugera"i cu doar c%teva crengu"e pe care sunt prinse #lori arti#icialeP o cascadă
se poate #ace pun%nd o lumină al&astră pe o p%n'ă din lame argintiu.
Cu timpul, ia3inaţia #iecăruia va #i stimulată de necesită"ile de moment şi va apărea ca'aci.a.ea de
;elecţie ra'id/ a pieselor de decor potrivite.

P(7%stir%a
Aceasta este o metodă de improvi'a"ie $n care povestitorul şi actorii lucrea'ă $mpreună, simultan. @ste mai
degra&ă o pro&lemă de inventivitate dec%t de spontaneitate, pentru că tre&uie să respecte povestea, aşa cum a
#ost spusă. @ste un e/erci"iu valoros mai ales pentru povestitor, căci dă viitorului regi'or +$n em&rion acum,
poate din grupa de  ani- o privire totală asupra mediului şi $n"elegerea pro&lemelor de integrare a unei scene,
+ve'i o&serva"iile despre spontaneitate din capitolul -. Pun#t +% #(n#%ntrar% asupra poveştii.
X ovestitorul, care a primit de o săptăm%nă tema, aduce la acest atelier o poveste sau o poe'ie pe care #ie a
aleso, #ie a creato. Apoi, povestitorul distri&uie rolurile din povestea sa colegilor din grup. Alege şi o
ec!ipă te!nică să se ocupe de sunet, lumini, decor, recu'ită, costume. Asta dacă povestitorul #ace parte din
grupP dacă este oaspete, atunci pro#esorul va #ace distri&uirea. Ca să stimula"i organi'area materialului,
pute"i cere studentuluipovestitor să desene'e persona(ele, costumele, decorul, recu'ita. C!iar dacă aceste
desene nu sunt per#ecte, sunt utile distri&u"iei şi ec!ipei te!nice. ovestitorul supervi'ea'ă organi'area
scenei, costumarea actorilor, sta&ileşte sarcinile ec!ipei te!nice şi indică regi'orului te!nic momentul c%nd
poate anun"a= Ha locuri= @l stă $n partea laterală a scenei +sau la micro#on, dacă e/istă ca&ină de sunet-.
Apoi, povestitorul $ncepe povestea= )A #ost odată ...* Studen"ii actori (oacă povestea aşa cum o spune el.
Cere"i povestitorului să le dea li&ertate de te/t şi ac"iune actorilor. 1e e/emplu, povestitorul dă mai multă
li&ertate dacă spune= )Apoi mama ia spus &ăie"elului că8 iu&eşte şi el a #ost #oarte #ericit*, dec%t spun%nd=
)Apoi mama ia spus &ăie"elului  <e iu&esc, JacB5, iar el a $m&ră"işato.* +ultima variantă nu lasă actorului
dec%t posi&ilitatea de a imita papagaliceşte ce spune povestitorul-. ;dată ce acest punct este $n"eles,
povestitorii vor da posi&ilitatea actorilor săşi improvi'e'e ac"iunea şi dialogul şi ast#el e/erci"iul va #i mult
mai interesant. In+i#a'ii p% par#urs Urmea"ă9l pe cel care te urmea"ă= e"i cuv?ntul= !nclude pu$licul=
E7auar% Spectatori, ce parte a poveştii va plăcut cel mai mult> Care era mai reală> 1e ce> ersona(ele #ac
ceea ce vă aştepta"i să #acă> Actori, c%nd va"i sim"it cel mai aproape de persona(e> ovestitorule, teau surprins
vreodată actorii #ăc%nd sau spun%nd lucruri la care nu teai g%ndit> Actori, sunt anumite lucruri pe care vre"i să
le sc!im&a"i la povestea voastră> $n ce moment> Spectatori, sunte"i de acord cu sc!im&ările propuse de actori>
Cum a"i rescrie voi povestea> O"s%r7a'ii
8. $n timpul unei povestiri cu JacB şi vre(ul de #asole, uriaşul era un copil de  ani ce stătea pasiv $n timp ce JacB
$i #ura toate lucrurile. ovestitoarea, vr%nd să8 determine pe uriaş să ac"ione'e, a 'is= )C%nd sa tre'it şi a
vă'ut că iau dispărut toate ouăle, uriaşul a #ost #oarte #urios.* 2ăie"elul de pe scenă dea&ia dacă a desc!is
pu"in mai larg oc!ii şi sa uitat &inevoitor $n (ur. Acest lucru nu a satis#ăcuto pe #eti"a care povestea, aşa că
a $ncercat din nou= )?i uriaşul era #oarte nervos şi sărea $ntruna.* Oriaşul nostru a $ncercat să #acă asta, dar
nu a reuşit săi #ie pe plac naratoarei care a continuat= )Oriaşul era cu adevărat nervos. 6iciodată nu mai
#usese aşa de supărat şi sărea $ntruna şi "ipa şi spunea tot #elul de lucruri ur%te*. Atunci, spre satis#ac"ia
tuturor, copilul de  ani a strigat= )a nai&a5 Cine mia #urat ouăle>*
E.ro#esorul sau asistentul tre&uie să stea aproape de povestitor, pentru că pre'en"a sa #ace ca toată ec!ipa,
distri&u"ia şi partea te!nică, să lucre'e. 1epartamentul te!nic poate să uimească cu e#ectele propuse. On
povestitor a spus= )@ra noapte şi a $nceput să &ată v%ntul şi asta $i speria pe copii.* Colegul de  ani de la
sunet a #ăcut un sunet $n#iorător $n micro#on, speriindui pe copii.
D.Oneori, după o perioadă de improvi'a"ii cu poveste, este util să se aleagă c%teva &ucă"i asupra cărora să se
lucre'eP şi alte (ocuri. Vede"i e/erci"iile asemănătoare )Citire $n cor* +cap. Q- şi )Construirea unei poveşti*
+Addenda -.
4.Se poate ca actorii, #ie adul"i, #ie copii, să improvi'e'e $mpreună cu povestitorul pe principiul )1ă şi preia*.
ovestitorul devine )g!id*, eli&er%ndui pe actori de gri(a de a a#la $ncotro se $ndreaptă povestea şi $i a(ută
să e/plore'e mai mult +@/plorare şi ntensi#icare-.
Cr%ar%a s#%n%(r #u #(stu-%
X utem sugera două metode de a crea scene cu costume= #ie (ucătorii aleg Onde, Cine, Ce şi apoi aleg
costumele potrivite scenei, #ie aleg $nt%mplător piesele de costum şi apoi !otărăsc Onde, Cine, Ce $n #unc"ie
de costumele alese. a $nceput, studen"iloractori le va plăcea #oarte tare ideea de a purta costume şi le vor
#olosi #ără să le aleagă, ciudat com&inate, şi dacă sunt necesare şi dacă nu. Apoi, după c%teva luni, această
atitudine se va sc!im&a treptat şi vor alege numai costume potrivite scenei.
lată cum sa construit o scenă tipică cu costume. Copiii au privit ra#tul plin de costume colorate +dacă unele sunt
prea mari, ace de siguran"ă sau o cravată pe post de curea pot re'olva pro&lema-. On &ăiat a ales o pălărie $naltă
de mătase şi o glugă cu pene apar"in%nd unui costum de pasăre #olosit $ntro piesă. <rei #ete au ales roc!ii
elegante şi coroni"e. On alt &ăiat a ales o &ar&ă şi o cască tropicală. ; #ată a ales o roc!ie modernă, cu pălărie şi
voal. ; altă #ată şia pus urec!i de c%ine şi o coadă. 1upă ce şiau pus costumele, au #ost $ntre&a"i dacă vor săşi
aleagă singuri persona(ele sau dacă vor să aleagă grupul pentru ei. Au !otăr%t să aleagă singuri. iecare sa uitat
$n oglindă, ca să vadă cum arată.
rimul &ăiat a decis #oarte logic= este o pasăre &ogată pentru că are o pălărie de mătase. Cele trei #ete au ales să
#ie o regină, o prin"esă şi o prietenă a prin"esei. 2ar&a şi casca au creat, desigur, un e/plorator şi urec!ile şi
coada de că"el au creat un că"el. 1ar ultima #ată, $n roc!ie modernă, avea o pro&lemă. Ce să #ie oare> 2ăiatul
care (uca pasărea &ogată, #iind $ndrăgostit de ea $n ultima vreme, a propus să #ie o iu&itoare de păsări. 1eşi
ruşinată, #eti"a a #ost de acord. ată aşadar distri&u"ia=
asărea &ogată rin"esa u&itoarea de păsări rietena @/ploratorul C%inele
Regina
Scena sa des#ăşurat $n #elul următor= @/ploratorul era $n (unglă cu C%inele său şi v%na păsări rare. @ra anga(at
de u&itoarea de păsări, care $şi #ăcea o colec"ie. @/ploratorul a prins un e/emplar rar de asăre &ogată şi i 8a
adus u&itoarei de păsări, care a decis să o arate Reginei, rin"esei şi rietenei sale. ?i C%inele a venit cu el.
ipsea ceva acestei situa"ii> oate. 1ar lea plăcut #oarte tare şi copiilor de pe scenă şi celor din pu&lic.
Acest tip de scenă poate #i #ăcută numai cu c%teva elemente de costum şi ceva recu'ită, toate put%nd #i adunate
#oarte uşor. +ve'i de asemenea )Cutia cu pălării* de la Addenda -.

TEATRUL TRADIŢIONAL
ŞI
TEATRUL DE IMPROVIZAŢIE

Capit(u 0VI PREGĂTIREA

REGIZORUL
Acest capitol se adresea'ă $n primul r%nd regi'orului de teatru tradi"ional, regi'orului piesei scrise.
Regi'orul teatrului de improvi'a"ie va constata că, lucr%nd după acest manual, spectacolul său sa conturat din
e/erci"ii. <otuşi, sunt anumite o&serva"ii re#eritoare la regie, $n acest capitol, care sar putea săi #ie utile.
Regi'orul este oc!iul şi urec!ea pu&licului care va veni la spectacol. $ntreaga sa energie tre&uie să se
concentre'e tot timpul asupra găsirii unor sensuri, unor perspective mai pro#unde pentru actorii şi ec!ipa sa
te!nică, care să $m&ogă"ească comunicarea teatrală. @l tre&uie să e/tragă din to"i, şi din el $nsuşi, ma/imum de
creativitate.
1acă ave"i norocul să ave"i dea #ace cu actori şi te!nicieni #oarte $n'estra"i şi e/perimenta"i, ideile
dumneavoastră vor #i minunat aplicate. <otuşi, de la alegerea piesei +sau selectarea materialului pentru teatrul
de improvi'a"ie- şi p%nă la apro&area #ormulei de lumini, ceea ce este $n cele din urmă selectat este re'ultatul
sensi&ilită"ii regi'orului, pro#un'imii şi &unului său gust. @l este #actorul catali'ator, care canali'ea'ă energiile
mai multor oameni $ntruna singură.
$n teatrul de improvi'a"ie, #unc"ia dumneavoastră artistică este de a vedea şi de a selecta scenele sau
su&iectul aşa cum decurg din (ocul actorului +$n timp ce re'olvă o pro&lemă-. Regi'orul tre&uie să vadă
$ntotdeauna procesul $n mişcare +sau să8 pună $n mişcare, dacă actorii şiau pierdut direc"ia-, proces din care
poate să se de'volte eventual o scenă.
Punc.ul de concen.rare al re3i=orului
C%nd regi'ea'ă o produc"ie $n vederea spectacolului +cu te/t sau de improvi'a"ie- pro#esorulregi'or $şi
asumă un rol di#erit de acela pe care $l are $n atelier. Ca pro#esor, el $şi $ndreaptă aten"ia asupra studentuluiactor
individual şi a pro&lemelor pe care urmea'ă să i le dea pentru a8 a(uta $n e/perimentare. Ca regi'or, el se
concentrea'ă asupra piesei şi asupra pro&lemelor pe care tre&uie să le #olosească pentru ai da via"ă. +; sarcină
suplimentară pentru regi'orul teatrului de improvi'a"ie este alegerea acelor pro&leme care săi a(ute pe actori să

găsească
#ie materialul
$n repeti"ii, ele sescenic-.
$m&ină.Oneori, aceste roluri sunt cu totul separateP alteori, dacă este necesar, #ie $n atelier,
Repeti"iile +(ocul- cer o atmos#eră $n care at%t intui"ia regi'orului, c%t şi aceea a actorului să se poată
mani#esta şi să poată conlucra, căci numai $n acest mod regi'orul, actorul, piesa şi scena pot căpăta via"ă. 1in
acest motiv este utili'ată te!nica re'olvării de pro&leme $n cadrul repeti"iilor. Această te!nică a #ost
e/perimentată $n decurs de ani de 'ile, mai ales cu copii şi amatori şi, la #el ca $ntrun atelier, dacă regi'orul
$n"elege inten"ia cu care se dă o anumită pro&lemă şi dacă actorii re'olvă acea pro&lemă, re'ultă un nivel $nalt
de vitalitate şi reactivitate at%t $n (oc c%t şi $n de'voltarea materialului scenic. unc"ionea'ă5
Acest capitol sugerea'ă căi, metode de a8 a(uta pe regi'or să răm%nă mereu concentrat pe descoperirea
realităţii piesei. @l tre&uie să ştie ce pro&leme să dea actorilor săi pentru ca piesa să devină un spectacol plin de
sensuri, armonios şi unitar.

Cu mult
asimile'e $nainte
şi să de distri&uirea
se #amiliari'e'e rolurilor,
cu ea regi'orul
şi cu autorul. @stetre&uie să citească
&ine c!iar piesa
so vadă de multe
montată ori.parte.
$n altă <re&uie so

Apoi regi'orul tre&uie să se $ndepărte'e c%t mai mult de piesa )visată* şi de cea pe care a vă'uto.
+Regi'orul teatrului de improvi'a"ie nu are e/act aceeaşi pro&lemă, doar dacă a ales dintre scenele care sau
conturat $n clasă şi vrea să le mai e/plore'e. Asta $l va conduce cam $n acelaşi punct ca pe regi'orul piesei
scrise.-
<raducerea $n via"ă, pe scenă, a ideii pe care şio #ace cineva despre o piesă nu este o sarcină uşoară. 1ar,
deoarece un spectacol ia naştere din creativitatea, aptitudinile şi energia mai multor oameni, regi'orul tre&uie
săşi dea seama că nui poate $ng!esui pe actori şi pe te!nicieni $n nişte tipare dinainte concepute, dacă vrea ca
spectacolul să ai&ă via"ă. 6ici regi'orul, nici actorul nu tre&uie să lucre'e singuri.
1acă, de pildă, actorii se cramponea'ă de te/t, dacă ac"iunea scenică nu apare, regi'orul poate decide să
#olosească )Vor&irea neinteligi&ilă*, mişcarea e/tinsă sau (ocuri pentru activarea scenei. Alegerea sa depinde de
diagnosticul pe care la pus $n legătură cu cau'a care a provocat de#ec"iunea. 1acă inten"ia unei scene nu este
clară, e/erci"iul )$nceput şi s#%rşit* $i va de'vălui sensul at%t actorilor, c%t şi regi'orului. entru teatrul de
improvi'a"ie $n căutare de material scenic pot #i alese= )reocupare*, )Ce este dincolo>$nt%mplare
necunoscută*, )@/plorare şi intensi#icare*, precum şi alte e/erci"ii speciale din această categorie.
1in acest tip de e/perimentare prin (ocuri teatrale regi'orului i se clari#ică piesa, cu su&iectul şi via"a ei.
ucr%nd ast#el continuăm de #apt Acordul colectiv şi găsirea solu"iilor prin re'olvarea $n grup a pro&lemelor.
<otodată, nu este negli(at nici actorul, nici munca sa individuală. 1acă, indi#erent de motiv, tre&uie să se
lucre'e mai mult asupra unui anumit persona( şi a evolu"iei sale sau este nevoie de mai multă $n"elegere a
rela"iei $ntrun anumit rol, ave"i la dispo'i"ie o serie $ntreagă de e/erci"ii.
entru regi'orul teatrului de improvi'a"ie aceasta este singura modalitate de lucru. @sen"a unei scene tre&uie
găsită lucr%nd $n paralel la toate celelalte pro&leme şi aceasta este calea care duce la re'ultatul dorit.
<@MA
<ema este firul conducător ce trece prin orice scenă şi prin orice moment al piesei. Se inserea'ă şi se
mani#estă $n cel mai simplu gest al actorului şi $n cel mai mic detaliu al costumului său. @ste $n acelaşi timp şi
puntea de la o scenă +&ucată- la alta şi legătura logică $n interiorul unei scene.
$n teatru, ca şi $n toate #ormele de artă, este di#icil a de#ini cu e/actitate tema. @a tre&uie să i'vorască din
rolurile piesei, pentru că $n cadrul unei piese sau scene &ine construite se a#lă şi tema. a #el cum o cometă este
statică p%nă c%nd este propulsată de energie, aşa şi piesa este statică p%nă ce este pusă $n mişcare de energia
cuprinsă $n #iecare clipă a evolu"iei sale. Sursa acestei energii tre&uie găsită $n realitatea o&iectivă a #iecărei
scene. Aceasta va da piesei #or"a ei motrice pe măsură ce #iecare scenă capătă via"ă. &n mod paradoxal, tema dă
viaţă piesei #i capătă, la r?ndul său, viaţă din piesă.
<eatrul de improvi'a"ie este structurat $n aşa #el $nc%t descoperim sursa de energie c!iar $n momentul c%nd
scenele evoluea'ăP căci #iecare scenă se de'voltă din realitatea o&iectivă, din Acordul colectiv. 1e aceea, $n
teatrul de improvi'a"ie se poate anun"a o temă, iar scenele se vor construi $n (urul acesteia.
Mai simplu spus, regi'orul tre&uie să conceapă tema ca #iind un #ir conducător care leagă $ntre ele păr"ile
separate, ca un mi(loc de a uni#ica $ntreaga ec!ipă #ăc%ndo să lucre'e $n vederea unui singur scop. Oneori,
vă'%nd şi ascult%nd piesa, un singur cuv%nt sau o propo'i"ie ne clari#ică temaP alteori este )ceva* greu de
#ormulat $n cuvinte, nonver&al mai degra&ă. Regi'orul poate să găsească tema $nainte de $nceperea repeti"iilor
sau c!iar $n timpul lor. Oneori, ea nu se arată niciodată. <otuşi, regi'orul tre&uie să ai&ă gri(ă să nu #ie rigid cu
privire la găsirea temei şi, $n disperare de cau'ă, să impună o anumită temă piesei. ; asemenea rigiditate poate
duce la un impas, $n loc să desc!idă o cale tuturor.
ALEGEREA PIESEI
@ste greu de sta&ilit o #ormulă pentru alegerea unei piese. <otuşi, e/istă c%teva $ntre&ări anume pe care
regi'orul tre&uie să şi le pună $nainte de a lua deci'ia #inală=
8.Cărui pu&lic mă adrese'>
E.C%t de pregăti"i sunt actorii mei>
D.1ispun de o ec!ipă te!nică ce poate m%nui e#ectele pe care le va cere piesa>
4.ot @O #ace această piesă>
7.@ste numai o lectură cu costume +educativă->
.iesa va răspunde muncii mele asupra ei>
.iesa merită să #ie (ucată>
.iesa este teatrală +scenică->
9.Va #i o e/perien"ă creatoare pentru to"i>
80.@u şi actorii putem adăuga unele nuan"e proprii>
88.Va #i plăcut să o lucrăm> Va #i distractiv>
8E.iesa con"ine via"ă +realitate- sau este o psi!odramă>
8D.@ste $n limita &unului gust>
84.Va aduce o e/perien"ă nouă, va stimula g%ndirea spectatorului şi, prin aceasta, $n"elegerea lui>
87.ăr"ile +&ucă"ile sau scenele- piesei sunt construite $n aşa #el $nc%t să poată #i aduse la via"ă>
C%nd regi'orul alege o piesă, tre&uie să se g%ndească &ine dacă #iecare perioadă de repeti"ii poate #i organi'ată
$n (urul unei pro&leme artistice, care, dacă este re'olvată, va stimula $ntregul spectacol. iesa +sau scenele
improvi'ate alese- tre&uie $mpăr"ită $n mai multe &ucă"i, mici #ragmente ale $ntregului, care vor #i &ine asimilate
#ără a pierde din vedere $ntregul. $n cursul repeti"iilor, o&serva"i #iecare #ragment $n ac"iune. Regi'orul tre&uie
săşi pună $ntre&ări $n mod constant. Pentru piesa scrisă
8.Cum poate #i clari#icată inten"ia autorului>
E.Manierisme ale unuia sau altuia dintre actori ne stau $n cale>
D.@ste nevoie să intensi#ic vi'ual scena prin ac"iuni, printro plasare $n scenă mai precisă $n sensul urmărit, prin
accesorii sau e#ecte neo&işnuite>
4.Scenele de masă sau de grup +petrecerile- sunt conduse ine#icient>
3.Ar tre&ui să ne (ucăm mai mult> Pentru scena sau piesa improvi"ată
8.Cum poate #i clari#icată inten"ia scenei>
E.Se poate da un con"inut mai &ogat scenei>
D.Scena este plănuită> Actorii inventea'ă, #ac glume $n loc să improvi'e'e>
4.6e a#lăm in limitele &unului gust>
7.Ar tre&ui să ne (ucăm mai mult>
ornind de la aceste $ntre&ărireper regi'orul pregăteşte pentru actori pro&leme de re'olvat. @l le dă o pro&lemă
cu care să se (oace şi apoi scoate de la actori tot ce pot da pe parcursul re'olvării ei. entru a $m&ogă"i scena,
actorii iau, la r%ndul lor, ceea ce le dă regi'orul  momente sau &ucă"i, completări proprii pe care lea găsit
spontan $n timp ce ia urmărit pe actori lucr%nd asupra pro&lemei respective.
<ocmai această 'reluare or3anic/, această ;elecţie ;'on.an/ această )dare >i 'reluare@ $ntre punctele de
vedere ale actorilor şi cel al regi'orului este #olosită $n cursul de'voltării scenelor $n teatrul de improvi'a"ie şi
este, de asemenea, utilă pentru piesa scrisă. Această te!nică păstrea'ă at%t integritatea regi'orului, c%t şi a
actorului, şi asigură #iecăruia partea $n e/perien"a comună. $n teatrul de improvi'a"ie, această te!nică generea'ă
materialul scenic. $n teatrul o&işnuit, cu piesă scrisă, ea de'voltă ac"iunea totală din care decurge $n"elesul
piesei.

CĂUTAREA SCENEI
On cuv%nt către regi'orul teatrului de improvi'a"ie care caută material pentru spectacol. 1acă grupul na lucrat
mai mult timp $mpreună şi nu $n"elege deose&irea $ntre inven"ie +Ad li&, ve'i )6ota e/plicativă*, n.t.- şi
improvi'a"ie, evita"i să a&orda"i direct o scenă. Aceasta va duce invaria&il nu la improvi'a"ie, ci la o )narare a
su&iectului* $n timp ce actorii se mişcă pe scenă. 1acă grupul este inteligent şi receptiv, un asemenea material
poate #i #oarte actual, ingenios, imaginativ, c!iar amu'ant şi $n orice ca' utili'a&il pentru spectacoleP dacă
grupul nu este #oarte $n'estrat, materialul care va ieşi din )nararea su&iectului* va #i neinteresant. $n am&ele
ca'uri nu va re'ulta $nsă te/tura &ogată a persona(elor şi a scenei care vin dintro improvi'a"ie autentică.
1acă regi'orul este anga(at $ntrun proiect comunitar, care constă $n dramati'area unei teme de actualitate
sau speci#ic locale, el tre&uie să le dea actorilor o pro&lemă şi să le sugere'e situa"ia sau structura, sau săi #acă
să lucre'e asupra temei. Asiguraţi9vă că nu lucrea"ă asupra su$iectului= 1e pildă, dacă un grup alege via"a
su&ur&iei drept temă şi doreşte să o trate'e cu oc!i critic, cere"i actorilor +c%nd sta&ili"i pro&lema- săşi plase'e
Onde, Cine, Ce $ntro situa"ie ce ar putea produce o scenă utili'a&ilă, ca $ncercarea de a anga(a o &onă sau de a
scăpa de un agent de v%n'ări prea insistent, sau alegerea consiliului local. <otodată, după cum am sugerat $n
capitolul Q, #olosi"i o pro&lemă de arta actorului  #oarte utilă pentru crearea scenelor.
1acă regi'orul decide, de e/emplu, să dea grupului pro&lema )Onde cu o&stacole* şi actorii decid să
#olosească un v%n'ător insistent, poate re'ulta o scenă #oarte amu'antă cu o gospodină care $ncearcă să #acă
ceva, iar v%n'ătorul $i este un o&stacol. ăstr%nd aceeaşi situa"ie cu v%n'ătorul, grupul o poate trece prin mai
multe pro&leme sau poate #ace invers, adică să păstre'e o singură pro&lemă pe care so treacă prin mai multe
situa"ii. $n am&ele ca'uri ac.orii 1or lucra a;u'ra 'ro5leei >i nu a;u'ra ;u5iec.ului) 5i vor fi &n 'roce; #i nu
;.a.ici) Actorul care lucrea'ă cu un su&iect sta&ilit este nevoit să invente'e Adli&itum şi nu poate improvi'aP
acesta este motivul pentru care regi'orul e $ntotdeauna necesar. Rolul său $n această #ormulă de lucru #oarte
democratică este de a selecta materialul +#ie el #ragment sau piesă- care se conturea'ă din (oc, eli&er%ndu8 pe
actor de gri(a de a crea o scenă. @l $l a(ută pe actor să continue să e/perimente'e, să se (oace.
@/perien"a comună, această )dare şi luare*, interesul, implicarea şi energia intuitivă a #iecăruia $n parte sunt
elementele care generea'ă scena improvi'ată. 1e aceea, după e/ersarea improvi'a"iei, c!iar şi oamenii cu o
e/perien"ă scenică restr%nsă pot crea scene valoroase şi nu duc niciodată lipsă de material, +lată ce scrie
)C!icago Scene* $n 87 martie 89E după o repre'enta"ie a trupei )laFmaBers*, condusă de Viola Spolin=
)laFmaBers* cere o rasă specială de actori, aşa cum se $nt%mplă cu teatrul de improvi'a"ie $n general. $n acest
ca', to"i sunt studen"i $n atelierul de arta actorului condus de Viola Spolin. Adesea, cei din a#ară sunt a&solut
uimi"i c%nd văd cum aceşti actori şiau de'voltat asemenea aptitudini şi o asemenea spontaneitate, $n ciuda
#aptului că nu sunt pro#esionişti. <alentul lor $n improvi'a"ie este re'ultatul direct al antrenamentului $n cadrul
atelierului ... Avoca"i, la&oran"i, secretare, scriitori, v%n'ători, casnice şi copii vin să $nve"e $mpreună despre
teatrul de improvi'a"ie... Atelierul $i $nva"ă mai mult dec%t te!nici actoriceşti. $i $nva"ă partea vitală a
improvi'a"iei care este arta de a selecta şi a de'volta material scenic.*-

DISTRI/UŢIA
Metoda de distri&uire depinde de pregătirea speci#ică a oamenilor care sau grupat pentru a (uca o piesă. Se
ocupă pentru prima oară de aşa ceva> Sunt e/perimenta"i sau lipsi"i de e/perien"ă> Sunt copii sau adul"i>
1acă o piesă se #ace $n paralel cu atelierele, atunci este simplu de distri&uit rolurile direct $n clasă.
ropunerea, $nainte de anun"area piesei, a unor situa"ii care utili'ea'ă persona(e şi pro&leme din piesă este un
lucru uşor reali'a&ilP iar studen"ii, neştiind că sunt distri&ui"i, vor da regi'orului posi&ilitatea de aşi #orma o
imagine clară.
ro&ele sunt $ntradevăr modul cel mai curent de distri&uire. <otuşi, se creea'ă o competi"ie acer&ă şi
$ncordarea care re'ultă nu pre'intă $ntotdeauna oamenii $n cea mai &ună lumină. Onii actori sunt #oarte &uni la
prima lectură, dar nu merg niciodată mai departe de astaP
$n timp ce al"ii, care ies mai prost la prima lectură, sunt c%teodată respinşi, deşi poten"ial pot #i superiori
actorului ales. Regi'orul tre&uie să ai&ă o intui"ie deose&ită, căci la urma urmei, atunci c%nd #ace o distri&u"ie,
el nu caută un lucru #init, ci un tim&ru vocal, un sim" al realită"ii, o $nsuşire #i'ică  acel ine#a&il )ceva* care
a&ia ră'&ate la $nceput. <re&uie să ia $n considerare volumul de muncă ce8 va cere #iecare persoană pentru a se
de'volta pe deplin. @l poate vedea pe cineva care are trăsăturile de caracter necesare, dar are pu"ine cunoştin"e
sau are multe şa&loane şi manierisme $nsuşite, ast#el $nc%t lucrul nu va #i posi&il $n timpul prevă'ut pentru
repeti"ii.
; altă metodă de distri&uire este de a #olosi o com&ina"ie $ntre pro&ă şi improvi'a"ie, care are $n general
succes la cei nouveni"i, căci tinde săi rela/e'e şi, $ntro atmos#eră lipsită de tensiune, regi'orul poate vedea
mai &ine posi&ilită"ile #iecăruia. ace"i celor supuşi pro&ei un re'umat ver&al al scenei= locul, pro&lema şi o
descriere succintă a persona(ului. Apoi lăsa"ii să improvi'e'e. Sau da"i o scenă care are o pro&lemă
asemănătoare cu pro&lema din piesă, dar nu aceeaşi. 1upă ce improvi'ea'ă scena, da"ile să citească apoi
pasa(ul corespun'ător din piesă.
; a patra metodă  dacă grupul a lucrat $mpreună un timp  este de a #olosi )Vor&irea neinteligi&ilă* +cap.
V-.
În unele ca'uri, regi'orul citeşte grupului toată piesa, $nainte de a #ace distri&u"ia. 1acă procedea'ă ast#el,
tre&uie să citească, pe c%t se poate, #ară a (uca persona(ele, pentru a evita o imita"ie ulterioară din partea
actorilor. Cel mai adesea, actorilor li se dau direct )partiturile*, regi'orul coment%nd #oarte pu"in sau deloc.
;rice solu"ie ar alege, regi'orul tre&uie săşi ascundă c%t mai &ine temerile. 1istri&uirea rolurilor este o
perioadă tensionată pentru regi'or, căci #oarte multe depind de asta. @ste cert $nsă că ;65urele 'er;ona?ului
tre$uie să existe in actor atunci c?nd este distri$uit.
1istri&u"ia $n teatrul de improvi'a"ie este cu totul di#erită. Multe dintre scenele pe care le va #ace grupul s
au născut din e/erci"iile de grup, aşa că cel mai adesea, actorii, ca şi $n atelier, se distri$uie singuri.
PARTITURA ACTORULUI
Acum distri&u"ia e #ăcută şi gata pentru repeti"ii. 1ar scenariile> Onii regi'ori #olosesc scenarii completeP
al"ii pre#eră )partituri* care cuprind ultimele cuvinte din replica precedentă a partenerului urmată de replica
actorului respectiv, adesea #iind adăugate şi indica"iile scenice. artitura poate stimula creativitatea şi de aceea
este de pre#erat.
<re&uie scrisă şi legată ast#el $nc%t să poată #i "inută comod. Adăugarea re'erului de acţiune pe l%ngă
re'erul 1er5al va elimina $n mare parte pro&lema preluărilor lente. Reperul de ac"iune este cuv%ntul sau
com&ina"ia de cuvinte care $l pune $n mişcare pe actorul următor sau $l aten"ionea'ă să răspundă.
Reper lini#tit..................................................................mă au"iD
Replică= $n regulă, dacă aşa vrei.
Reper !e#i afară.................................................................ie#i afară=
Replică= Mă duc şi nu mai pun piciorul peaici5 +ies-
$n prima replică )liniştit* este reperul de ac"iune, iar )mă au'i* +cu c%teva cuvinte mai t%r'iu- este reperul
ver&al  cuv%ntul după care spui replica. $n a doua replică primul )eşi a#ară* este reperul de ac"iune, iar al
doilea  reperul ver&al. Ac"iunea interioară +răspunsul corporal- al actorului care aude te/tul $ncepe la reperul de
ac"iune şi el este gata de ac"iune şi reac"ie atunci c%nd aude reperul ver&al.
1acă reperul de ac"iune nu este clar pentru actori, tre&uie să se dea o e/plica"ie $n momentul c%nd se
introduc partiturile= Noi &ncepem să răspundem unei alte persoane &n timp ce aceasta mai vor$e#te &ncă sau
&ncepem să ne g?ndim la răspunsul nostru după ce a terminat de vor$itD  )$n timp ce vor&eşte*.
Regi'orul tre&uie să continue discu"ia p%nă c%nd lămureşte actorilor pro&lema= A#teptăm &ntotdeauna p?nă
c?nd cealaltă persoană a &ncetat să vor$ească 9 studen"ii de(a răspund  sau uneori intervenim peste ce
spuneauD Onii actori au şi intervenit= )6u aşteptăm $ntotdeauna*.
Atrage"ile aten"ia asupra #elului cum au anticipat răspunsul. ute"i să le sugera"i săi o&serve pe oameni
discut%nd şi să $ncerce să descopere reperele de ac"iune şi pe cele ver&ale. 1esigur, uneori se $nt%mplă ca
semnalele să #ie identice +ca $n strigătul după a(utor-.
artitura individuală $l #ace pe actor să nu mai &ol&orosească te/tul partenerului şi elimină ast#el repetarea
mecanică. Aceasta este o greşeală comună a actorilor nee/perimenta"i. @i urmăresc te/tul altor actori şi,
citindu8, nu8 mai ascultăP #oarte des &u'ele lor se mişcă e#ectiv c%nd vor&esc al"i actori. 1eprinderea de a citi
mecanic, este adesea greu de eliminat.
artiturile nu permit actorilor să citească $n surdină sau să repete mecanic, deoarece lipsa scenariului
complet $l solicită pe actor c!iar din primul moment şi $l o&ligă să participe la ceea ce se petrece. @l tre&uie să9
#i asculte şi să9#i privească partenerii ca să poată urmări ac"iunea şi să ştie c%nd să intervină. 1eoarece nu poate
$nvă"a pe de rost te/tul altor actori, este #or"at să ac"ione'e la cuv%ntul vor&it.
artiturile individuale sunt mici şi pot #i "inute uşor $ntro singură m%nă. Asta $i permite actorului să
#olosească o&iecte, să intre $n contact, etc. artiturile a(ută la eliminarea citirii mecanice, $n special la copii,
poate şi pentru că nu pot "ine partiturile cu două m%ini, po'i"ie ce poate #i asociată cu citirea de la şcoală.
6umai acele indica"ii scenice care duc la ac"iune sau dialog +intrări, ieşiri, etc.- tre&uie incluse $n partitură.
@ste pre#era&il să se evite didascaliile +ca de e/emplu )vor&eşte #ericit*, )scoate un o#tat ad%nc*, sau )dă din
cap $n"elegător*-, c!iar dacă regi'orului i se pare mai sigur să le păstre'e. Regi'orul tre&uie să lase ac"iunile
#i'ice şi e/presiile #e"ei să i'vorască din ac"iunea interioară a actorilor şi din dialog. Regi'orul va avea destule
oca'ii $n a doua etapă a repeti"iilor, c%nd actorii sunt li&eri de orice in!i&i"ii, să introducă indica"iile autorului
pentru a duce mai departe ac"iunea.

CAPITOLUL 0VII REPETIŢIE ŞI SPECTACOL

ORGANIZAREA TIMPULUI DE REPETIŢIE
lanul general al repeti"iilor se poate $mpăr"i $n trei etape. e scurt, $n prima etapă se pun &a'ele rela"iilor şi
raporturilor $ntre actori şi regi'or şi #a"ă de piesăP este perioada de $ncăl'ire. A doua etapă este perioada
spontană, creatoare, $n care regi'orul şi actorii e/plorea'ă $mpreună, canali'%nduşi energiile către un poten"ial
artistic deplin. A treia etapă este consacrată ci'elării şi integrării tuturor #a"etelor spectacolului $ntrun tot unitar.
Volumul de timp destinat repeti"iilor depinde de disponi&ilitatea actorilor. 2ine$n"eles, actorii pro#esionişti
nu au alte o&liga"ii. 1ar cu actorii amatori din grupări teatrale comunitare lucrurile stau alt#el şi numărul de ore
pe care8 pot consacra repeti"iilor este limitat.
A repeta un spectacol $n cadrul acestor ore limitate devine o adevărată pro&lemă. 1ar, prin utili'area celor
trei etape de repeti"ii şi prin e/tinderea programului de repeti"ii la douătrei luni, regi'orul $şi va putea da seama
$ncotro sendreaptă. 1acă orele 'ilnice de repeti"ie sunt limitate, acest interval lung de timp $ntre distri&uire şi
spectacol este #oarte importantP at%t durea'ă maturi'area spectacolului.
6u tre&uie pierdut nici un minut de repeti"ie. ;rarul tre&uie plani#icat ast#el $nc%t #iecare actor pre'ent să
lucre'e c%t mai mult. @ste recomanda&il să g%ndi"i timpul $n următorii termeni= .i'ul-or/ şi .i'ul-ener3ie)
<impulenergie este mai important, deoarece regi'orul poate o&"ine tot at%t de mult de la actorii săi $n două ore
de repeti"ie $nsu#le"ită şi inspirată ca şi $n şase ore plictisitoare şi o&ositoare.
1acă la şnururi este neapărat necesar ca to"i actorii să #ie pre'en"i, alt#el nu este $n"elept săi "inem la
repeti"ie doar pentru ca'ul că sar putea să avem nevoie de ei. Onii regi'ori se simt mai siguri dacă actorii le
stau la dispo'i"ie oric%nd, iar al"ii consideră că actorii tre&uie să #ie pre'en"i ca să vadă evolu"ia pieseiP dar, o
organi'are e#icientă a repeti"iilor va da regi'orului o imagine #idelă a stadiului piesei, #ară săi incomode'e pe
actori. Avanta(ele psi!ologice precum şi cele vi'i&ile ale unei asemenea alcătuiri a programului sunt
considera&ile. Actorii sunt $ntotdeauna proaspe"i, $ntotdeauna energici şi cu po#tă de (oc. Sunt plăcut
impresiona"i de considera"ia ce li se acordă şi răspund la aceasta cu ma/imum de randament.
ie că este vor&a de o scenă scurtă, de o piesă $ntrun act sau $n trei acte, #ie că este nevoie de opt ore sau de
şai'eci  timpul de repeti"ii poate #i organi'at scriind un program cu ceea ce e de #ăcut $n #iecare $nt%lnire. 1acă
grupul se adună numai de trei ori pe săptăm%nă şi #iecare repeti"ie poate dura ma/imum două ore, regi'orul
tre&uie să #acă programul $n #unc"ie de asta. C%nd va veni momentul pro&ei de costume, a repeti"iilor cu
costume, etc., va tre&ui, &ine$n"eles, să găsi"i ore suplimentare, căci aceste activită"i consumă mult timp.

A.o;(era din .i'ul re'e.iţiilor

1acă perioada de repeti"ii este o perioadă de tensiuni, incertitudini, concuren"ă şi enervare, acestea vor #i
$nsuşite de actori deodată cu rolurile lor şi se vor răs#r%nge asupra spectacolului. e de altă parte, dacă
atmos#era este rela/ată, socia&ilă şi veselă datorită interesului pus $n lucru cu g%ndul la spectacolul care va
re'ulta, şi acest lucru se va răs#r%nge asupra produc"iei #inale. ; nuan"ă poate, dar una importantă= atunci c%nd
actorii sunt li&eri şi se &ucură de rolurile lor, pu&licul este şi el rela/at şi urmăreşte spectacolul cu un plus de
plăcere.
Actorii amatori vin adesea la repeti"ii cu un nivel scă'ut de energie= după şcoală, o&osi"i după o 'i de muncă
sau după ce şiau culcat copiii. ro&lemele e/terne pătrund $n repeti"ie, #ie că este vor&a de un carnet cu note
proaste adus de un copil sau de cearta unui adult cu şe#ul său. $n am&ele ca'uri osteneala de a le #ace plăcută
trecerea dintrun loc $n celălalt dă roade. ; pau'ă de $nviorare creşte uneori valoarea socială a repeti"iei şi
alungă o&oseala.

Ca'aci.a.ea re3i=orului de a in;'ira

)nspira"ia* este adesea un termen vag. ?tim totuşi că $n spatele lui e/istă ceva şi că, $n ca'ul regi'orului,
pre'en"a sau a&sen"a inspira"iei poate #i descoperită rapid prin o&servarea celor care $l $ncon(oară.
Caracteristica cea mai evidentă a inspira"iei poate #i pro&a&il #ormulată prin e/presia )a trece dincolo de tine
$nsu"i* sau a pătrunde mai ad%nc )$n tine*. C%nd oamenii sunt inspira"i, um&lă $ncoace şincolo şi vor&esc cu
$nsu#le"ire. ;c!ii le strălucesc, ideile apar spontan şi $ntreg trupul se rela/ea'ă. 1acă mai mul"i oameni deodată
sunt inspira"i, atunci şi aerul din (urul lor pare a sc%nteia de e/altare.
 $n ca'ul teatrului, in;'iraţia poate #i cel mai &ine de#inită prin ener3ie) )@nergie* nu $nseamnă să sari ca
ne&unul pe scenă +deşi uneori şi asta poate #i de #olos-. ntensitatea aten"iei regi'orului la ceea ce #ac actorii,
plus #olosirea tuturor aptitudinilor sale, $i stimulea'ă pe actori să se autodepăşească, să )treacă dincolo*. Oneori
regi'orul tre&uie literalmente să reverse energie peste actori, aşa cum ar turna apă $ntrun pa!arP şi, de cele mai
multe ori, grupul va răspunde şi va #i capa&il so )reverse* la r%ndul său. On actor mia spus odată= )A (uca $n
#a"a ta este ca şi cum ai (uca $n #a"a unei săli pline la ;peră5* ; ast#el de energie tre&uie să dea regi'orul
actorilor săi.
6iciodată regi'orul nu tre&uie să se arate o&osit sau plictisit, deoarece regi'orul care $şi pierde energia
aduce un pre(udiciu mult mai mare dec%t se poate imagina piesei. 1acă totuşi este o&osit, e mult mai &ine să
oprească repeti"ia şi să8 pună pe asistent să #acă cu actorii o repeti"ie de te/t sau să #acă e/erci"ii vocale, o
improvi'a"ie, etc., dec%t să continue o repeti"ie lipsită de via"ă.
Un actor fără energie n9are nici o valoare, pentru că a pierdut orice contact cu ceea ce face. Acela#i lucru
este vala$il #i pentru regi"or. entru el )ai inspira pe actori* nu tre&uie să #ie doar o #ra'ă, $ntradevăr, c%nd
repeti"iile răm%n $n urmă, a"i #ace &ine să vă uita"i la voi $nşivă.
;are le transmit destulă energie> ;are insist prea mult asupra laturii mecanice> Care dintre actori are nevoie
de o aten"ie specială din partea mea> Au nevoie actorii de mai multă improvi'a"ie> Repeti"iile se lungesc prea
mult> $i cicălesc cumva pe actori> $i critic prea aspru> Suntem $n de'acord> ro&lema este #i'ică sau
psi!ologică> 6u cumva sunt doar un agent de circula"ie> <re&uie să le stimule' mai mult spontaneitatea> $i
#olosesc cumva pe actori ca pe nişte marionete> Sunt prea temător> e cer mai mult dec%t pot da $n momentul
de #a"ă>
1acă regi'orul $şi caută pro&lemele şi le tratea'ă onest, le va solu"iona cu siguran"ă. @l tre&uie să ştie că,
atunci c%nd e necesar, sinceritatea, spontaneitatea şi energia sa pot săi inspire pe actori.

Pla;area 4n ;cen/
; plasare $n scenă care să arate natural este posi&ilă cu orice grup de v%rstă sau nivel de e/perien"ă. 6ici
actorul copil, nici actorul amator nu tre&uie să se mişte st%ngaci pe scenă, "in%nduse de o&iecte sau de mo&ile,
răsp%ndind teamă şi incon#ort $n r%ndul spectatorilor. 1a"i grupului care nu a &ene#iciat de ateliere, e/erci"ii de
plasare non regi'orală +cap. V-.
At%ta timp c%t actorul amator este $ndrumat continuu de regi'or $ntro mecanică a mişcării scenice şi nu
$n"elege că mişcarea poate evolua numai din implicare şi rela"ie, el va "ine minte $n cel mai &un ca' şi va #ace
ceea ce a memorat şi de aceea nu va #i capa&il să se mişte #iresc.
entru a pro&a această teorie sa #ăcut următorul e/periment cu actori #ără e/perien"ă de teatru sau cu #oarte
pu"ină şi cu o pregătire preala&ilă minimă. i sau dat două scene di#erite.
entru prima scenă li sau dat scenarii complete care con"ineau te/tul pentru toate persona(ele, plus
indica"iile de ac"iune şi de plasare $n scenă, aşa cum lea sta&ilit autorul. $n cursul primei repeti"ii au #ost opri"i
mereu de regi'or pentru a #i plasa"i $n spa"iu. 1upă aceea li sa cerut să ia te/tul acasă şi să8 $nve"e.
entru a doua scenă, aceloraşi actori li sau dat numai partituri individuale. 6u tre&uiau să lucre'e dec%t cu
reperele de ac"iune şi cu reperele ver&ale ale partenerilor. 6u li sau dat nici un #el de indica"ii scenice. $n cursul
primei repeti"ii actorii erau din c%nd $n c%nd $ndemna"i de regi'or să $mpărtăşească spectatorilor ta&loul scenic.
6u şiau luat te/tele acasă pentru a le memora.
a repeti"ia următoare, deose&irea era i'&itoare. $n timpul primei scene, #i/ate rigid din a#ară, actorii nu
vedeau scena, nuşi au'eau partenerii, pentru că se străduiau săşi amintească replicile, reperele şi indica"iile
regi'orale. Se concentrau at%t de intens pe amintirea e/actă a te/tului şi a mişcării şi teama de a (uca prost
genera at%ta $ncordare #i'ică, $nc%t erau cu to"ii rigi'i. Corpurile lor nu se puteau mişca li&er. Mişcările scenice
ale acestor actori nee/perimenta"i, $n asemenea condi"ii impuse, nu puteau #i dec%t st%ngace, "epene  ceea ce se
c!eamă $n mod curent )diletante*.
A doua scenă, deşi cu cerin"e mai comple/e, nu lea ridicat pro&leme actorilorP deoarece, aten"i unii a
ceilal"i, neav%nd de "inut minte dec%t că tre&uie să includă pu&licul, erau li&eri să re'olve pro&lemele care se
iveau pe parcursul repeti"iei de a'i. Acest e/periment este similar cu improvi'a"ia, unde pro&lema tre&uie
re'olvată $n scenă şi nu $n a#ara ei. $n acest #el do&%ndeşte actorul spontaneitate.
$ntrun alt e/periment, unor actori amatori ce aveau mai multe luni de antrenament li sa dat un te/t complet
+ca $n prima scenă cu actorii $ncepători-. $n acest ca', ei ştiau să preia didascaliile şi indica"iile regi'orale şi să le
traducă $n rela"iile scenice necesare. 1ar, actorii amatori care, piesă după piesă, sunt diri(a"i rigid, pas cu pas,
#iecare mişcare #iind !otăr%tă de altcineva pentru ei, nu pot spera să descopere singuri mişcările scenice #ireşti
+plasarea $n scenă-. <eama şi $ncordarea care leau #ost piedici de la primele repeti"ii li sa $ntipărit $n minte
$mpreună cu te/tul şi indica"iile de regie şii re"in $n eori=are (timpul trecut), opusă 'roce;ului (pre"ent).
Regi'orul care $şi $n#ăşoară actorii $n metri de mişcare şi in#le/iuni vocale impuse, p%nă c%nd aceştia nici nu
mai pot merge, este acelaşi regi'or care le aplică şi cali#icativul grav de )prostie* sau )lipsă de talent*, atunci
c%nd descoperă că nu pot lucra independent. @l le depl%nge neputin"a de a se eli&era din cătuşele care $i
imo&ili'ea'ă, deşi $n realitate el este acela care a $ncuiat lacătul. Actorii rigi'i sunt adesea produsul unor
regi'ori rigi'i.

A;uarea indicaţiilor re3i=orale

Asumarea $nseamnă a #i pre'ent $n momentul pre'ent. Asumarea este r/;'un;ul or3anic la viaţa scenică.
entru că uneori este necesar să i se dea actorului o indica"ie, el tre&uie să o traducă $ntro e/perien"ă organică,
so asume.
ată un dialog cu un actor de 80 ani= 9*e ce mergi &n fundul scenei &n acel momentD
-entru că aşa mia"i spus.
-Nu o faci automatD
-2a da.
-*e ce cre"i că ţi9am spus să mergi &n fundul sceneiD
-Ca să8 aştept pe <om să intre.
-*e ce nu puteai să9l a#tepţi acolo unde eraiD
-entru că nu participam la scena care se des#ăşura $n acel moment.
<re&uia să #iu $n a#ara scenei, dar nu puteam să ies din scenă.
-Ce poţi face st?nd acolo unde e#ti, fără să iei parte la scenă, dar să
faci totu#i parte din ta$loul scenicD
 $mi voi lua ca punct de concentrare să $ncerc să8 aud pe <om venind.
Acţiunea ;cenic/
<re&uie să şti"i că nici cel mai talentat şi e/perimentat regi'or sau actor nu poate să găsească mereu $n mod
ra"ional ac"iuni scenice interesante. Regi'orul este cel care tre&uie să stimule'e ac"iunea scenică, atunci c%nd
nici actorul şi nici scenariul nu sunt de a(utor. @/istă numeroase căi pentru a reali'a acest lucru. Oneori,
regi'orul este inspirat de actorii săi la momentul oportun şi selectea'ă spontan ceea ce se potriveşte actorului şi
scenei respective. +olosirea exerciţiilor de arta actorului +ve'i )Hra#icul repeti"iilor*, cap QV- vor aduce mai
multă ac"iune dec%t ar putea găsi regi'orul sau actorul $n multe ore de lucru asupra scenariului.
At%t regi'orul c%t şi actorul tre&uie să $n"eleagă că ac"iunea scenică nu este o activitate $nt%mplătoare menită
să dea o ocupa"ie actorilor. a #el ca şi plasarea $n scenă, aceasta tre&uie să #ie interesantă, să nu #ie impusă şi
tre&uie să apară spontan.

I'ro1i=aţii 3enerale 4n le3/.ur/ cu 'ie;a

$n prima etapă de repeti"ii toate improvi'a"iile tre&uie să #ie legate de Onde şi de pro&lema piesei propriu
'iseP dar, $n etapa a doua, c%nd actorul tre&uie să meargă dincolo de te/tul propriu'is şi să aducă o mai mare
realitate $n rela"iile sale cu partenerii, improvi'a"ia generală este e/trem de #olositoare. mprovi'a"iile generale
nu par a avea legătură directă cu piesa scrisă. Cu toate acestea, dau actorului o $n"elegere mai pro#undă a
persona(ului pe care $l (oacă.
$ntrun spectacol cu )Gainele cele noi ale $mpăratului* sta&ilirea rela"iilor $ntre ministru +ticălosul care $i
amenin"ă şi $i $nşeală pe "esători- şi "esători devenise o pro&lemă. ro&lema a #ost re'olvată oprind repeti"iile şi
#ăc%nd o improvi'a"ie cu nişte na'işti care intră $ntrun sat $n timpul ră'&oiului. Wesătorii au (ucat rolul
"ăranilor, iar ministrul şi suita sa au #ost solda"ii na'işti. 6a'iştii au intrat mărşăluind $n sat, sau $ncartiruit, iau
adunat pe oameni, şiau instituit autoritatea şi au #olosit violen"a #i'ică $mpotriva celor care sau $mpotrivit.
Wăranii au pl%ns, au luptat, au strigat. <oate con#lictele emo"ionale necesare piesei la care lucrau au ieşit la
iveală şi sau intensi#icat. 6a mai #ost nevoie să se mai repete aceste rela"ii din nou $n piesa lui C!arlotte
C!orpenning.
;dată prinsă, calitatea necesară unei scene se men"ine +cu rare e/cep"ii-. $n e/emplul precedent, realitatea
scenei cu na'iştii a #ost modelată pe structura piesei, dar intensitatea scenei nu sa pierdut niciodată. Spectatorii
au #ost impresiona"i de #or"a acestor scene şi uimi"i de #aptul că )nişte copii* +actorii noştri- au putut reali'a
roluri at%t de puternice.
mprovi'a"iile generale dau adesea actorilor o $n"elegere care depăşeşte cuvintele te/tului, a(ut%ndui )să
vadă cuv%ntul* şi să dea realitate scenei. @#ectul este acelaşi ca $n ca'ul e/erci"iilor cu )Ce este dincolo>* pentru
teatrul de improvi'a"ie. Oneori improvi'a"iile nu sunt necesareP dar, $ntotdeauna c%nd sunt #olosite, $m&ogă"esc
munca asupra piesei.

Şnurul
?nurul este deose&it de util pentru regi'orul care dispune de pu"in timp pentru repeti"ii. @ste o parcurgere
completă a $ntregii piese fără nici un fel de opriri. Acest lucru tre&uie respectat cu stricte"e, deci, su& nici un
motiv, regi'orul nu tre&uie să intervină. ;&serva"iile pentru repeti"iile la o&iect, indica"iile pentru anumi"i actori
şi anumite #ragmente care mai tre&uie lucrate  toate acestea tre&uie notate de regi'or şi re'olvate $ntro repeti"ie
ulterioară.
'nururile &ntăresc structura de $a"ă a spectacolului, deoarece generea"ă fluenţă #i continuitate, dau
actorilor o percepţie a ritmului &ntregii piese, care le este de folos atunci c?nd lucrea"ă &n detaliu asupra
propriilor lor scene.
ro&lemele te!nice pe care le are regi'orul $n prima etapă a repeti"iilor +distri&uirea actorilor şi
omogeni'area ec!ipei-, cer at%ta timp, $nc%t ar #i imposi&il un şnur $n această perioadă. $ntradevăr, $n acest
stadiu de $nceput, punerea la punct a unui singur act dintro piesă cu trei acte ia cea mai mare parte a timpului
de repeti"ie 'ilnic. 1ar, $n a doua etapă a repeti"iilor, c%nd plasarea $n scenă, rela"iile, persona(ele, motiva"iile,
etc. au #ost re'olvate $n linii mari, ar tre&ui programate şnururi c%t mai des posi&il.

Re'e.iţia relaa./
Repeti"ia rela/ată, care intră $n a doua etapă de repeti"ii dă actorilor perspectiva asupra $ntregului
+)Ver&ali'area Ondelui*, cap. V, poate #i com&inată cu repeti"ia rela/ată-. În acest moment te/tul tre&uie să
#ie $nvă"at. Actorii stau culca"i pe podea, $nc!id oc!ii, respiră lent şi accentuea'ă puternic e/pira"ia. Regi'orul
se plim&ă printre ei şi ridică un picior sau o m%nă din c%nd $n c%nd ca să se asigure că rela/area musculară este
completă.
Actorii, aşe'a"i şi cu oc!ii $nc!işi, spun te/tul piesei. <re&uie să se concentre'e pe vi'uali'area scenei, a
persoanelor care se a#lă cu ei $n scenă şi a lor $nşişi.
Regi'orul tre&uie să insiste continuu asupra unei rela/ări totale. Vocile actorilor tre&uie să #ie liniştite şi
c!iar somnoroase. $n ciuda muncii de(a #ăcute, $ntro ast#el de repeti"ie se pot mani#esta adesea vec!i şa&loane
de lectură şi incertitudini, mai ales la o primă $ncercare. Actorii pot #i $ncorda"i şi preocupa"i de te!nica ac"iunii
lor, de memori'are, replici, mişcare, etc. Această repeti"ie rela/ată, cuplată cu vi'uali'area scenei, risipeşte de
o&icei asemenea temeri.
$n timpul repeti"iei rela/ate, regi'orul tre&uie să le amintească $ncet actorilor să nu mime'e cuvintele
celorlal"i actori, ci să $ncerce să le audă. <re&uie să se concentre'e intens pentru a avea $n minte imaginea
spa"iului scenic. Regi'orul tre&uie săi $ntre&e $ncet care sunt culorile pe care le văd şi c%t sunt de departe
ceilal"i actori. e pute"i c!iar sugera imaginea unei camere stereoscopice +care o#eră o imagine tridimensională,
n.t.-. Actorii tre&uie să $ncerce să vadă scena la dimensiunile, culorile şi mişcările ei reale, să #ie !iper
conştien"i de tot ce se petrece.
1acă este &ine pregătită şi condusă, acest #el de repeti"ie este agrea&ilă pentru toată lumea. Actorii vor putea
să e/tragă momente din ceea ce au lucrat mai $nainte şi să le adauge la concep"ia rolului. 1e regulă, $n #elul
acesta ultimele urme de teamă şi incertitudine vor dispărea şi asta cu săptăm%ni $nainte de premieră5

Re'e.iţia la o5iec.@

Ca regulă, este cel mai &ine ca repeti"iile )la o&iect* să #ie programate $n a treia etapă de repeti"ii, c%nd piesa
are de(a #ormă de#inită şi #luen"ă. Repeti"ia )la o&iect* este #olosită pentru a lucra $n mod special o scenă ce
ridică pro&leme regi'orului şisau actorilor şi care nu sa de'voltat su#icient $n cursul repeti"iilor. oate #i vor&a
de o simplă intrare sau de o scenă de implicare emo"ională. oate #i vor&a de pro&lema reali'ării unei scene de
masă mai e#iciente sau de a a(uta un actor să intensi#ice şi să relie#e'e un monolog lung. $n teatrul de
improvi'a"ie, e/erci"iul de improvi'a"ie $n (urul unei pro&leme este adesea modalitatea de a #ace o scenă să
evolue'e.
Acest gen de repeti"ie intensi#ică adesea o scenă care #usese p%nă atunci sla&ă. Repeti"iile )la o&iect* $i scot
pe actor şi pe regi'or din atmos#era generală a piesei şi $i concentrea'ă asupra detaliilor unei scene. Creea'ă o
concentrare calmă şi o intimitate $ntre actor şi regi'or din care re'ultă o mai pro#undă $n"elegere a rolului,
rela"iilor, piesei, etc. pentru am%ndoi. 1eşi uneori regi'orul pierde ore $ntregi cu o scenă care durea'ă pu"in $n
piesă, această muncă intensă asupra anumitor &ucă"i $m&ogă"eşte rolul actorului şi aduce un plus de pro#un'ime
$ntregii piese.

MATURIZAREA ACTORULUI
Spunem despre un actor că este matur atunci c%nd poate sta&ili, datorită e/perien"ei, raporturi corecte cu
rolul, cu piesa şi cu ceilal"i actoriP c%nd posedă uşurin"ă $n mişcare şi #luen"ă $n vor&ireP şi, mai ales, c%nd este
conştient de responsa&ilitatea sa #a"ă de pu&lic.
Ona din slă&iciunile cele mai #recvente ale teatrului nepro#esionist o constituie nivelul scă'ut, neci'elat al
evolu"iei pe scenă a celor mai mul"i dintre actori. 1eşi o &ună parte din această situa"ie se datorea'ă unei
pregătiri neadecvate, e/istă şi al"i #actori implica"i.
C%t de #recvent urcă pe scenă actorii amatori> Munca lor este orientată $n general către o apari"ie i'olată  o
singură produc"ie  şi, după trecerea acestui moment, e/perien"a ia s#%rşit. Această $ntrerupere &ruscă a
e/presiei colective contracarea'ă creativitatea c!iar $n momentul c%nd $n#lorea. ;preşte de'voltarea, procesul
de maturi'are.
entru un grup interesat de crearea unei trupe de repertoriu, maturi'area care se produce $n cursul
spectacolului este deose&it de importantă. 1ar, $ntre pro&lemele din perioada de repeti"ie şi di#icultă"ile te!nice
pe care le $n#runtă ma(oritatea teatrelor nepro#esioniste, e/istă pu"ine posi&ilită"i de a descoperi pro#un'imea
unei piese şi de a reali'a maturi'area necesară.
6ici un regi'or nu poate spera să o&"ină actori deplin e/perimenta"i $ntrun interval scurt de timp. Cu toate
acestea, următoarele sugestii, dacă sunt aplicate, pot remedia multe lucruri neci'elate=
8.lani#ica"i o perioadă lungă de repeti"ii.
E.olosi"i e/erci"ii de arta actorului $n cursul repeti"iilor.
D.6u permite"i actorilor săşi ia prea devreme te/tul acasă.
4.Otili'a"i plasarea $n scenă nonregi'orală ori de c%te ori e posi&il.
7.Crea"i $n timpul repeti"iilor o atmos#eră plăcută, lipsită de $ncordare.
.ntroduce"i de la primele repeti"ii elemente de decor, recu'ită şi costum pentru a asigura con#ortul şi
deprinderea necesară $n momentul spectacolului.
.ucra"i ast#el $nc%t actorii să #acă #a"ă oricărei cri'e şi să se adapte'e la sc!im&ări &ruşte.
.ic!ida"i dependen"a de cuvinte.
9.În a doua etapă de repeti"ii, #ace"i săptăm%nal un şnur al $ntregului spectacol.
80.rograma"i c%t mai multe spectacoleP pre'enta"ile unor grupuri c%t mai diverse de spectatoriP dacă se poate,
$n diverse locuri.
Meori=are
$n teatrul nepro#esionist, memori'area te/tului este considerată de o&icei #actorul cel mai important $n
munca asupra unui rol. $n realitate, este numai unul dintre #actori şi tre&uie manipulat cu gri(ă ca să nu devină
un o&stacol serios pentru actor. entru cei antrena"i $n te!nicile improvi'a"iei, memori'area nu este o
sperietoare.
Regi'orul nu tre&uie să le permită actorilor săşi ia partiturile acasă după repeti"ie. Acest lucru $i poate
$ncurca, deoarece mul"i cred că memori'area te/tului tre&uie #ăcută repede şi dată la o parte, ca să poată $ncepe
regia propriu'isă. @ste important să se $n"eleagă că dialogul tre&uie să re'ulte din implicarea $n rela"iile cu
partenerii şi că o memori'are prematură creea'ă tipare rigide de vor&ire şi comportament care sunt adesea
#oarte greu +uneori imposi&il- de sc!im&at.
Regi'orul tre&uie să se g%ndească şi la cine $l aşteaptă acasă pe actor ca să8 )a(ute*. Vreun prieten &ine
inten"ionat sau o rudă $şi $nc!ipuie că este e/pert $n aprecierea talentului şi nu poate să re'iste tenta"iei de a găsi
calea )(ustă* pentru actor> Sau c%te oglin'i re#lectă imaginea actorului care se autoemo"ionea'ă $n #a"a lor
$nvă"%nduşi te/tul> ntervalul dintre repeti"ii tre&uie să #ie o perioadă de linişte, iar piesa tre&uie lăsată $n pace.
Memori'area te/tului prea devreme aduce multe pro&leme, deoarece teama de a8 uita este considera&ilă.
Aceste temeri planea'ă ca o um&ră asupra #iecărui spectacol. 1acă, dintrun motiv oarecare, memori'area
timpurie nu poate #i evitată, regi'orul tre&uie săi $nve"e pe actori so reali'e'e $ntro manieră rela/ată, +ve'i
punctele 7 şi  de la )$ndepărtarea de#ectelor amatoriceşti*, cap. QV-.
oate că actorii nu $n"eleg de ce, $n prima perioadă de repeti"ii, nu li se permite săşi ia acasă partiturile sau
scenariileP deoarece c!iar şi cel mai t%năr actor porneşte să lucre'e asupra unui rol de la $nvă"area cuvintelor. 1e
aceea, ei sunt adesea #oarte speria"i că nu vor putea să memore'e la timp. @ste datoria regi'orului săi
liniştească.
Toa.e eleen.ele ;'ec.acolului .re5uie eora.e or3anic >i ;iul.an) Rela"iile pot !i lucrate şi $n"elese
numai repet%nd cu partenerii. 6umai $n cursul repeti"iilor actorul se eli&erea'ă de cuvintele pe care $ncearcă să
le memore'e. C%nd se reali'ea'ă această eli&erare, atunci nu mai este periculos dacă actorul ia te/tul acasă.
C%nd regi'orul o&servă că actorii săi se integrea'ă $n realitatea creată şi că se raportea'ă la toate cerin"ele
comunicării teatrale, $nseamnă că sunt ap"i să memore'e şi, de #apt, cei mai mul"i au şi lăcuto. 6ui mai
răm%ne dec%t să reia unele monoloage mai grele ici şi acolo. Oneori, tot ce tre&uie să #acă este să le ia actorilor
partiturile din m%nă $n timpul repeti"iei şi, spre surprinderea lor, vor şti te/tul pe de rost5
1acă sa pus &a'a şi Hra#icul de repeti"ii +cap. QV- a #ost respectat, regi'orul va constata pro&a&il că to"i
actorii săi sunt de acum stăp%ni pe te/t, $nainte de $nceperea celei dea doua etape a repeti"iilor. Această metodă
de lucru este deose&it de valoroasă pentru copiii actori, la care #rica de a citi şi de a nu putea să memore'e
te/tul devine un o&stacol serios şi multora le $mpiedică de'voltarea ca actori.
;dată, o regi'oare de la un teatru de amatori a vi'itat oung Actors CompanF la o repeti"ie cu costume.
Surprinsă, mia spus= )ro&a&il că eşti #oarte #ericită5 <o"i tinerii tăi actori $şi ştiu replicile5* @ $ntradevăr trist
dacă (udecăm calitatea spectacolului $n #unc"ie de gradul de cunoaştere a replicilor.

Ci.irea .e.ului cu na.uraleţe

Studen"ii sunt adesea speria"i de cuvinte, $n special copiii a căror teamă provine din e/perien"ele pe care le
au avut $n legătură cu citirea. C%nd se luptă să pronun"e cuvintele )corect*, discon#ortul lor este mereu vi'i&il.
a actorul nee/perimentat, neputin"a de a citi te/tul cu naturale"e este adesea evidentă. <e/tul devine un şir de
cuvinte $n loc să #ie un dialog, $nlocuieşte ac"iunea şi rela"iile $ntre interpre"i.
rimul pas pentru ai a(uta pe studen"i să scape de această o&sesie a te/tului este să le dai altă preocupare.
1a"ile o temă de arta actorului care le va distrage aten"ia de la cuvinte şi le va re'olva pro&lema.
Vor&irea neinteligi&ilă, mişcarea e/tinsă, dansul, dialogul c%ntat, contactul şi am%narea memorării
cuvintelor sunt create pentru ai a(uta pe actori $n această direc"ie. 1acă vor să scape de teama cititului
replicilor, actorii tre&uie să a(ungă să $n"eleagă că replicile se nasc din dinamica ac"iunii şi a rela"iilor. entru
cei cu vor&ire greoaie, da"i )Vor&irea neinteligi&ilă* sau lăsa"ii să improvi'e'e te/tul p%nă c%nd se #ormea'ă
rela"iile. unc"ionea'ă. $ncerca"i5
 On alt mi(loc de a )scăpa* de cuvinte este să te concentre'i pe #orma cuvintelor, pe imaginea vocalelor şi
consoanelor, pe #orma lor )#i'ică*, aşa cum este scrisă sau tipărită, independent de sens. $ntro lectură la masă,
cere"i actorilor să se concentre'e mai $nt%i numai asupra vocalelor, apoi numai asupra consoanelor. @i tre&uie să
ampli#ice vocalele şi consoanele cum doresc  sonor, prin mişcarea corpului, etc. Căuta"i să men"ine"i un ritm
normal al rostirii. ;pri"i e/erci"iul c%nd considera"i necesar şi relua"i citirea normală a te/tului. Spune"i actorilor
să se g%ndească la cuvinte ca la nişte sunete pe care le )toarnă* $n #orma cuv%ntului, +ve'i la Addenda  )1ă şi
preia citind*, )Sila&isire* şi )Vocale şi consoane*-.

Siţul .i'ului
;ric%t şiar dori actorii, sim"ul timpului nu poate fi format &n mod cere$ral. ; asemenea calitate se poate
căpăta numai prin e/perimentare. 1e aceea, plasarea rigidă $n scenă şi e/ecutarea mecanică a indica"iilor
tre&uie lic!idată c%t mai gra&nic. Sim"ul timpului tre&uie săi vină actorului din #orul său lăuntric.
Se crede, $n general, că numai actorii #oarte e/perimenta"i au sim"ul timpului. <otuşi, av%nd $n vedere că
atunci c%nd spunem )e/perimentat* ne re#erim la acel actor care este conştient de sine, care are capacitatea de a
se adapta la cerin"ele scenei, ale celorlal"i actori, care $şi cunoaşte răspunderea pe care o are #a"ă de spectatori,
$nseamnă că orice studentactor $şi poate de'volta $ntrun anumit grad sim"ul timpului.
1acă actorul re'olvă pro&leme, e#ectul cumulativ al tuturor e/erci"iilor din ateliere $i va de'volta sim"ul
timpuluiP căci orice pro&lemă cere ca actorul să (oace realmente şi $n asta re'idă selectivitatea şi adaptarea la
stimuli multipli. Actorul care şia #ormat sim"ul timpului va şti dacă piesa trenea'ă, dacă sunt scăpate reperele,
dacă ac"iunea nu e vie  pe scurt, dacă )oaspe"ii* săi nu gustă spectacolul.
1acă actorii nu au avut parte de antrenament speci#ic, $ncerca"i să găsi"i o pro&lemă de re'olvat $n #iecare
scenă a scenariului. Cere"ile actorilor să se concentre'e asupra pro&lemelor, e/act cum ar #aceo $n atelier. Asta
$i va ancora $n mediul $ncon(urător scenic şi $i va a(uta săşi o$iective"e munca, ceea ce este esen"ial pentru
sim"ul timpului, +ve'i şi $n cap. -.

Pro'.i.udinea 'relu/rii re'licilor-re'er

reluarea lentă a replicilorreper $ncetineşte mult scena. 1acă actorii preiau cu $nt%r'iere reperele şi $n a
treia etapă a repeti"iilor, $nseamnă că nau re'olvat complet pro&lema participării şi a rela"iilor. Atunci tre&uie
#olosite alte procedee.
Regi'orul poate pocni din degete simultan cu replicilereper, )um&ra* actorului poate #i utili'ată pentru a
$ncura(a o preluare mai rapidăP se mai poate #olosi aruncarea unei mingi de la unul la altul= c%nd prinde mingea,
actorul tre&uie să $nceapă să vor&eascăP sau regi'orul $i poate cere actorului mai lent să $nceapă să vor&ească pe
ultimele cuvinte ale replicii partenerului.
<re&uie să li se atragă aten"ia actorilor că promptitudinea replicilor nu $nseamnă o vor&ire mai rapidă. 1acă
cineva are o vor&ire lentă, atunci tempoul tre&uie să răm%nă lent, c!iar dacă )intrarea* se #ace rapid.

R6;ul la re'e.iţii
În a doua etapă de repeti"ii, actorii sunt de o&icei eli&era"i de $ncordările şi tensiunile de la $nceput,
comunică &ine, mişcările le sunt destul de sigure şi pot să $nceapă să se distre'e mai mult. )1istrac"ia* aceasta
se re#eră la plăcerea de a lucra la piesa respectivă, $mpreună cu ceilal"i actori. R%sul necontrolat şi glumele
)inteligente* din timpul repeti"iilor tre&uie considerate de regi'or e/act ceea ce sunt.
1acă r%sul este moderat şi aduce &ucurie, este #olositor. 1e cele mai multe ori denotă un moment de
revela"ie. $n acest ca' nu $mpiedică, ci a(ută munca. 1ar dacă con"ine elemente de isterie, este distructiv şi
tre&uie tratat cu precau"ie de către regi'or. Regi'orul tre&uie să8 asculte atent şi cu timpul o să ştie ce
$nseamnă, la #el cum o mamă distinge ce $nseamnă #iecare pl%ns al copilului ei.
1eşi actorii $l asigură pe regi'or că )no să r%dă niciodată pe scenă*, el se poate $ndoi de promisiunea lor. S
ar putea săi a(uta"i spun%ndule 1Povestea supei So"ia $ncearcă să8 convingă pe so" să nu mai #acă 'gomot
c%nd măn%ncă supă, deoarece $n cur%nd vor avea invita"i la cină. )Stai, dragă, liniştită5 C%t timp suntem singuri
pot să #ac c%tă gălăgie vreau. 1ar, c%nd o să avem musa#iri, o sămi măn%nc supa #ără 'gomot.* C%nd au avut
musa#iri &ăr&atul a #ost #oarte atent să nu #acă 'gomotP totul a mers &ine la primele c%teva linguri. Sa descurcat
at%t de &ine, $nc%t sa rela/at cu totul. $n timp ce m%nca era tot mai mul"umit de sine şi, cu c%t era mai mul"umit
de sine, cu at%t sor&ea supa mai tare. $n #a"a oaspe"ilor (ena"i, a terminat supa #ăc%nd mai mult 'gomot ca
niciodată.
Oneori, c%nd grupul pu#neşte $n r%s $n timpul repeti"iei, regi'orul $i poate lăsa pe actori să8 consume,
a(ut%ndui c!iar să r%dă şi asociinduse la glumele lor. 1acă $nsă r%sul este incontrola&il, el tre&uie să
recunoască prime(dia, să oprească scena şi să $nceapă alta.
Actorii tineri şi amatorii mai $n v%rstă spun adesea, )@l mă #ace să r%d*. 1ar este important să li se e/plice
că nu )el* este acela care $i #ace să r%dă. ropria lor lipsă de concentrare, oricare iar #i cau'a, este de vină.
Oneori r%sul este un mi(loc de a se sustrage din mediul scenic şi de a deveni un spectator critic. Actorii (oacă un
rol şi deodată &#i văd prietenii $n loc să vadă celelalte persona(e. Sau se văd pe sine #ăc%nd ceva, e/prim%nd o
emo"ie care iese din comun.
R%sul $nseamnă energie şi actorii vor $nvă"a că impactul lui #i'ic asupra corpului poate #i recanali"at &ntr9o
altă emoţie. Ca şi $n ateliere, şi $n repeti"ii studen"iiactori tre&uie să $nve"e )săşi #olosească r%sul*. R%sul poate
să #ie uşor trans#ormat $n lacrimi, #urie, r%s pre#ăcut, ac"iune #i'ică, etc.

S.a3narea
@/istă două momente c%nd actorii pot să stagne'e= unul este $n timpul repeti"iilor, celălalt $n timpul (ucării
spectacolului . C%nd acest lucru se produce, este un semn de pericol grav, căci, atunci c%nd actorii devin
mecanici şi #ără via"ă, $nseamnă că sa greşit undeva.
Oneori cau'a este o slă&iciune $n structura de &a'ă a spectacoluluiP alteori poate să #ie un o&stacol trecător.
C%teodată materialul ales este sărac, iar regi'orul nul poate lucra dec%t la un nivel super#icial. Oneori actorii au
$ncetat să se (oace şi, $n loc să #ie spontani şi creativi, se mul"umesc să se autorepete. Sau şiau pierdut
concentrarea şi au $nceput să generali'e'e mediul $ncon(urător, Ondele, rela"iile, ast#el că pentru ei nu mai
e/istă nici o realitate. Repeti"iile, ca şi piesele, tre&uie să ai&ă o temă ce se de'voltă continuu şi un punct
culminant. Stagnarea poate #i un semn că regi'orul a negli(at să plani#ice cu gri(ă timpul de repeti"ii pentru a
crea ma/imum de inspira"ie şi interes pentru actorii săi +ve'i )Hra#icul repeti"iilor*, cap. QV-.
Mai mul"i #actori pot determina stagnarea actorilor $n timpul repeti"iilor=
8.Regi'orul a pus piesa din a#ară, a dat actorilor #iecare mişcare, #iecare ac"iune, #iecare in#le/iune vocală.
E.Actorii au memorat te/tul şi ac"iunile prea devreme. ersona(ele, plasarea $n scenă, etc. au #ost sta&ilite
$nainte să se de'volte rela"iile cu partenerii.
D.Actorii au #ost prea mult timp i'ola"i de celelalte aspecte ale produc"iei şi au nevoie de un stimulent.
Regi'orul tre&uie să introducă o piesă de decor #rumoasă, o piesă de costum sau un element de recu'ită şi să
le aşe'e $n spa"iu ast#el $nc%t să o&"ină e#ectul ma/im. ntensi#ica"i atmos#era teatrală pe măsură ce se
apropie a treia etapă a repeti"iilor. Asta desc!ide noi perspective pentru actori şi dă vitalitate spectacolului.
4.Actorii au nevoie să se &ucure mai mult, să se (oace. Acest lucru se poate reali'a dacă regi'orul $şi sc!im&ă
atitudinea sau #oloseşte (ocurile. @ste un lucru deose&it de important pentru copii sau amatori, unde sunt
necesare uneori luni de studiu $n atelier p%nă c%nd participarea lor la pro&lemele teatrale creea'ă o energie
su#icientă pentru a le men"ine interesul #ară stimuli e/teriori. Jocurile tradi"ionale +Addenda - sunt
e/celente pentru orice grup care repetă.
7.Actorii cu un ori'ont mărginit au a(uns la convingerea că şiau atins scopul şi au creat persona(ele. @i vor să
$nceapă să (oace spectacolul. Oneori numai unul sau doi actori au di#icultă"i. ie nu le place rolul, #ie cred
că li sar #i cuvenit un rol mai important.
Alte greşeli care duc, de o&icei, la stagnare=
8.mitarea unor spectacole precedente.
E.Seduc"ia e/ercitată de reac"ia pu&licului.
D.Jocul invaria&il acelaşi. +Actorii $şi pot varia (ocul la in#init, $n limitele structurii piesei.-
4.Recitalurile )solo* +#ără a "ine seama de partener-.
7.Actorii devin leneşi şi indolen"i.
.Actorii pierd din vedere detaliul şi generali'ea'ă o&iectele şi rela"iile scenice, +#olosi"i )Ver&ali'area Onde
lui*, cap. V-.
.Actorii au nevoie de )pa'a* regi'orului.
.iesa are nevoie de repeti"ii care so ridice.
; pro&lemă interesantă a apărut $n ca'ul unui actor care (uca primul spectacol din via"a sa. @ra vor&a despre
un a'ilP persona(ul său era un vecin din cartier care #ăcea un lucru #oarte &un lu%nd po'i"ie $n #a"a ticălosului din
piesă. a primul spectacol a primit aplau'e #urtunoase. a următorul spectacol, $nsă, nu a #ost aplaudat deloc,
lucru care 8a uimit. Voia să a#le ce sa $nt%mplat. 9 C?nd ai %ucat prima oară, erai &ntr9adevăr furios #i toţi au
vă"ut asta. Ha al doilea spectacol nu te g?ndeai dec?t la aplau"e. Sa g%ndit o secundă, a dat din cap, apoi şia
su#lecat m%necile şi, cu &ra"ele $ndoite, a 'is= ) Stai să ve'i cei #ac di seară5*

E0ERCIŢII DE ARTA ACTORULUI PENTRU REPETIŢII

ntercalarea unui e/erci"iu de arta actorului $ntro repeti"ie care &ate pasul pe loc, $i $mprospătea'ă şi pe
actori şi pe regi'or. $n ma(oritatea ca'urilor, regi'orul tre&uie să aleagă e/erci"iile care a(ută la re'olvarea
pro&lemelor piesei, aşa cum sa arătat mai $nainte $n acest capitol. Oneori sunt totuşi utile e/erci"ii independente
de piesă, av%nd darul de a stimula energia actorilor şi de a a(uta procesul de maturi'are.
Repeti"iile de $nceput ar tre&ui să #olosească cel pu"in un e/erci"iu de arta actorului. )Hra#icul repeti"iilor*
de la capitolul QV sugerea'ă mai multe metode pentru astaP dar acela nu este dec%t un plan general la care
#iecare regi'or ar tre&ui să adauge sau să scadă, $n #unc"ie de pro&lemele speci#ice care apar.

"or5ire nein.eli3i5il/
$ntruc%t vor&irea neinteligi&ilă +cap. V- cere implicarea $ntregului trup pentru a reali'a comunicarea, ne
o#eră e/erci"ii e/celente pentru cele trei etape de repeti"ii. Vor&irea neinteligi&ilă $i desc!ide rapid pe actori şi8
a(ută pe regi'or să vadă poten"ialul individual al #iecărui mem&ru al grupului. 1eoarece #i'icali'ea'ă rela"iile şi
implicarea $n situa"ie, are o valoare e/traordinară $n de'voltarea spontană a ac"iunii şi a plasării $n scenă,
o#erind totodată regi'orului multe sugestii.
1acă este #olosită de la $nceputul repeti"iilor, vor&irea neinteligi&ilă accelerea'ă #iecare aspect al
spectacolului. Am #ăcut un e/periment cu o piesă $ntrun act care avea ca timp de repeti"ie doar opt ore, iar
actorii aveau pu"ină e/perien"ă. Am #olosit vor&irea neinteligi&ilă timp de două ore şi (umătate, adică o pătrime
din timpul total de repeti"ii. Spectacolul re'ultat avea o vitalitate neo&işnuită, iar distri&u"ia $l (uca cu uşurin"a
unor actori e/perimenta"i.
olosi"i vor&irea neinteligi&ilă $n repeti"ii, mai ales cu actorii care nu au #ăcut ateliere cu acest e/erci"iu.
Apoi, lucra"i asupra pro&lemelor din piesă #olosind vor&irea neinteligi&ilă. ; scenă care nu )merge* $n vor&irea
neinteligi&ilă este o scenă #ără realitate şi, ca atare, #ără via"ă. Comunicarea teatrală nu se poate #ace prin
cuvinte, actorul tre&uie să fi"icali"e"e.

Unde
@/erci"iile pentru spa"iu +cap. V- pot #i utili'ate c!iar de la $nceputul repeti"iilor. $n timpul celei dea doua
lecturi la masă desena"i pe ta&lă o sc!i"ă a spa"iului scenic +dacă este prea devreme pentru detalii, apro/ima"i- şi
aşe'a"io $n #a"a grupului, ast#el $nc%t să o poată veri#ica. Cere"i actorilor să se g%ndească, $n timpul lecturii, că
sunt $n decorul respectiv. Spune"ile să se concentre'e asupra culorilor, a vremii, asupra stilului costumelor.
+Otili'a"i acest e/erci"iu numai cu actorii care au #ăcut ateliere de spa"iu.-
$mpăr"i"i actorii $n grupuri mici şi cere"ile să ia contact cu toate o&iectele de pe scenă. Scena este goală, iar
sc!i"a de pe ta&lă #oloseşte drept reper. Jocul poate să ai&ă sau să nu ai&ă legătură cu pro&lema din scena
respectivăP dar sc!i"a este pentru piesa la care se lucrea'ă.
@/erci"iul )Onde speci#ic* +cap. V-, cu o&iecte reale, este #oarte util şi tre&uie dat după c%teva parcurgeri
ale te/tului. 1acă piesa cere o ieşire de incendiu, o uşă de şi#onier, o uşă de la &aie, un pat pliant, un tele#on, un
sa#e, actorii +$mpăr"i"i $n grupuri mici- tre&uie să #olosească e/act aceste elemente de decor pentru improvi'a"ia
lor. @i vor tre&ui să #acă o scenă $n (urul acestora, independentă de ac"iunea piesei, dar vor tre&ui să (oace
persona(e similare. +2ătr%nul din piesă tre&uie să #ie &ătr%nul din improvi'a"ie-. În e/erci"iile de )Onde
speci#ic*, actorii tre&uie să lase piesele de decor să le sugere'e situa"ia.
1acă sunt #olosite unele sau toate sugestiile de mai sus, actorii se vor mişca cu uşurin"ă $n spa"iul scenic
$ncă de la primele repeti"ii.

Con.ac.
Oneori, vedem piese $n care actorii stau nemişca"i $n micile lor 'one de (oc, tem%nduse să se atingă, să se
uite direct unii la al"ii sau să asculte ce spune partenerul. Contactul clar $ntre actori, $n care o m%nă "ine
realmente &ra"ul altuia sau privirea unuia o $nt%lneşte cu adevărat pe a celuilalt, #ace spectacolul mai viu, mai
concret. u&licul simte c%nd se produce un contact real. ar regi'orul tre&uie să le reamintească asta actorilor săi
dea lungul repeti"iilor.
Contactul se poate reali'a prin atingere, prin folosirea o$iectelor sau prin privire +ve'i )Mersul prin
Su&stan"a invi'i&ilă *, cap. -. ; distri&u"ie care nu a avut parte de antrenament speci#ic poate c%ştiga mult,
dacă regi'orul $i acordă timp şi lucrea'ă o scenă din piesă ca pe un e/erci"iu de contact.

E'riarea acţiunii in.erioare cu a?u.orul o5iec.elor

@/erci"iile de #olosire a o&iectelor pentru a e/prima ac"iunea interioară sunt &ntotdeauna utile $n cursul
repeti"iilor şi ar tre&ui aplicate ori de c%te ori este nevoie de )#i'icali'are* +cap. Q-.

Mi>care e.in;/
olosirea $n timpul repeti"iilor a mişcării e/tinse şi a mişcării necesare $n e/erci"iile cu Su&stan"a invi'i&ilă,
a(ută la asumarea $ntregii mişcări scenice. Asemenea e/erci"ii rup i'olarea statică, $n care se mai a#lă mul"i
actori, $n ciuda #aptului că lucrea'ă la alte pro&leme de arta actorului. iind deose&it de utile pentru piese
#antastice, e/erci"iile de mişcare sunt de mare a(utor şi $n ca'ul pieselor realiste. $ncerca"i apoi invers, #ace"i
e/erci"ii de )6emişcare*. @/erci"iile cu Su&stan"a invi'i&ilă +cap. - pot #i #olosite $n paralel cu dansul şi cu
mişcarea e/tinsă şi pot #i aplicate $n repeti"ii cu re'ultate &une.
Acest tip de repeti"ie $i a(ută pe actorii, tineri sau $n v%rstă, să $n"eleagă că actorul sau dansatorul, c%nd se
a#lă pe scenă, nu )stă şi aşteaptă săi vină r%ndul*. $ntreaga lui #iin"ă, c!iar atunci c%nd stă complet nemişcat,
tre&uie să #ie mereu gata să intervină prompt $n ac"iune. Acest lucru dă scenei o energie remarca&ilă şi, uneori,
c!iar o calitate coregra#ică.

Pe ne1/=u.e
Ca şi $n atelier, e/erci"iul )e nevă'ute* +cap. V- va #or"a actorul să asculte şi8 va a(uta să se mişte #erm
$n mediul $ncon(urător al scenei, sim"ind spa"iul $n (urul său şi de'volt%nd sim"ul )pre'en"ei* celuilalt. $n timpul
repeti"iilor, acest e/erci"iu se #ace, de pre#erin"ă, după ce actorii $şi cunosc de(a te/tul şi sunt #amiliari'a"i cu
scena.
ucrul pe $ntuneric poate a(uta repeti"iile, deşi regi'orul nuşi poate vedea actorii. <otuşi, $ntunericul $l a(ută
pe regi'or săşi audă actorii şi pe actori să se audă unii pe al"ii. @ste ceva similar cu )Ascultarea* pre'entată
mai (os. 1acă actorii nu au posi&ilitatea practică de a se mişca, atunci, e/act ca $n repeti"ia rela/ată, cere"ile să
spună te/tul aşe'a"i pe scena cu#undată $n $ntuneric.

A;cul.area ac.orilor
a diverse intervale dea lungul repeti"iilor, regi'orul tre&uie să se $ntoarcă cu spatele la actori şi săi
asculte. Ascult%ndui, #ără ai vedea, regi'orul poate descoperi adesea că e/istă slă&iciuni $n rela"ii, lacune $n
)vederea cuv%ntului*, că unele persona(e nu sunt credi&ile şi că unii actori Joacă*.
În teatrul de improvi'a"ie se distinge imediat dialogul gratuit.
A 1edea cu16n.ul
@/erci"iile de vi'uali'are a #ormei cuvintelor +cap. Q- sunt &une pentru repeti"iile )la o&iect*. @le a(ută la
intensi#icarea şi $m&ogă"irea multor replici şi a atmos#erei, adaugă ac"iune lăuntrică $ntrun e/erci"iu, dacă
sen'orialitatea conştientă nu este su#icientă.
1e pildă, unui studentactor care a avut o pro&lemă serioasă cu vor&irea monotonă i sa dat un e/erci"iu
special $n care tre&uia să descrie o inunda"ie pe care a vă'uto. ndica"ia de a vedea culoarea, de a se concentra
asupra mişcării, sunetului, etc., a avut prea pu"in e#ect asupra vor&irii sale. 1ar, $ntre&at ce a sim"it )$n interior*
c%nd a vă'ut apa, a răspuns că a avut o sen'a"ie ciudată $n stomac. )Sen'a"ia ciudată* a devenit $n continuare
&a'a indica"iilor a(utătoare $n timpul povestirii sale, iar sc!im&ările au avut loc imediat. C%nd sa concentrat
asupra groa'ei de $nec, vor&irea lui a prins via"ă. $n ca'ul acestui &ăiat, dacă ar #i #ost $ntre&at ce emo"ie a sim"it,
nu ar #i ştiut ce să răspundă pentru că iar #i #ost greu să recunoască #aptul că ia #ost #rică. 1ar, $ntre&at ce a
sim"it )$năuntru* +d.p.d.v. #i'ic-, sa concentrat pe sen'a"ia #i'ică şi a $n"eles ce a sim"it.

U5ra
)Om&ra* +cap. V- nu tre&uie utili'ată $nainte de etapa a treia, cea de #inisare. Atunci regi'orul tre&uie să se
urce pe scenă cu actorii săi şi săi urmărească pas cu pas. $nainte de asta, regi'orul le va spune că nu tre&uie să
şi piardă concentrarea, indi#erent ce ar #ace elP căci, dacă actorii se lasă amu'a"i sau distraşi de #elul $n care
um&ra $i urmăreşte, sensul e/erci"iului va #i pierdut.
Ormărirea partenerului, )um&rirea* lui $i a(ută pe actori săşi $n"eleagă mai &ine propria ac"iune interioară,
să vi'uali'e'e, să intre $n contact, să se mişte. 1e asemenea, va arăta regi'orului punctul de vedere al actorului
şi $i va clari#ica unele lucruri. @l tre&uie săi vor&ească actorului pe care $l urmăreşte. St%nd #oarte aproape de
el, poate să vor&ească #oarte $ncet, ca să nui deran(e'e pe ceilal"i, şi tre&uie să surprindă reac"iile actorului a
cărui um&ră este, ca şi pe ale altora.
*e ce se uită la tine &n felul acestaD ... Nu te enervea"ăD ... Cu ce drept o faceD ... Cre"i că &ţi va vor$iD ... *e
ce se uită a#a pe fereastrăD ... *e ce nu9l forţe"i să se uite la tineD
@/erci"iul le va da actorilor o e/plo'ie de energie din partea regi'oruluiP $ntrun #el, $i e/pune, cu c%teva
săptăm%ni $nainte de premieră, la cea mai scrutătoare dintre reac"iile spectatorilor, pentru că )um&rirea* este ca
un primplan. 1acă se 'ăpăcesc atunci c%nd um&ra $i urmăreşte, $nseamnă că nu sunt per#ect stăp%ni pe rolurile
lor şi au nevoie să mai lucre'e anumite #ragmente.
Această te!nică nu tre&uie #olosită $nainte ca actorii să #ie #amiliari'a"i cu rolurile, să le #i lucrat o perioadă
mai lungă de timp, să #i avut loc, c%t de c%t, maturi'area lor.

*olo;irea ?ocurilor
Asemenea e/erci"iilor de dans sau a celor cu Su&stan"a invi'i&ilă, (ocurile descătuşea'ă spontaneitatea şi
creea'ă #luen"a $n mişcare, elimină mişcările rigide şi $i )adună* #i'ic pe actori. Jocurile sunt valoroase mai ales
pentru a pune la punct scene care au nevoie de un ritm sus"inut.
;dată, sa ivit o pro&lemă di#icilă cu o scenă de petrecere, $n care şase sau şapte actori tre&uiau să se mişte
pe scenă, să se cunoască, aştept%nd totodată discret semnalul de la conducătorul lor pentru a se de'lăn"ui şi a
crea de'ordine. În repeti"ie, re'ultatul a #ost static şi lipsit de spontaneitate. ro&lema sa re'olvat $n cele din
urmă (uc%nd )Cine a $nceput mişcarea* +cap. -. 1upă ce au lucrat e/erci"iul de patrucinci ori, au re'olvat
scena de petrecere şi au o&"inut calitatea necesară= )privim #ară să privim*. @nergia creată de (oc a #ost păstrată
de actori $n cadrul spectacolelor.
; scenă $n parc cu trecători travers%nd scena +cre%nd continue intrări şi ieşiri- a creat o serioasă pro&lemă de
timp pentru actori. <raversările nu puteau #i )#i/ate* prin replici, #iindcă erau necesare $ncrucişări $nt%mplătoare
şi nu prea multe dintro dată. )?ta#eta* +Addenda - a re'olvat această pro&lemă pentru actori.
Se (oacă o dată $n alergare, a doua oară (ucătorii merg, $n loc să alerge, către "intă şi $napoi. @/erci"iul a
re'olvat de#initiv pro&lema şi $n momentul c%nd unul sau altul ieşeau, ceilal"i intrau imediat.
Regi'orul ar tre&ui să ai&ă oric%nd la $ndem%nă c%teva căr"i &une de (ocuri, cunosc%ndule con"inutul, pentru
ca să poată re'olva o pro&lemă scenică prin intermediul unui (oc.
 Această edi"ie a )mprovi'a"iei pentru teatru* con"ine $n Addenda  (ocuri tradi"ionale care sunt #ăcute, $n
genera, $n com&ina"ie cu (ocurile Violei Spolin ca e/erci"ii de $ncăl'ire sau de energi'are. Multe din (ocurile
pu&licate aici sunt preluate direct sau adaptate din manualul 6evei . 2oFd +)Gand&ooB o# Recrea"ional
Hames*, 897-.

Bio3ra(ii
Către s#%rşitul celei dea doua etape de repeti"ii, cere"i actorilor să scrie &iogra#iile persona(elor lor. @ste un
mi(loc de ai #ace săşi g%ndească persona(ul mai pro#und şi are darul de a produce unele descoperiri. ?i
regi'orul poate e/trage din acest material c%te ceva, cu care $l poate a(uta pe actor c%nd este $n impas.
2iogra#ia cuprinde tot ce se poate şti despre persona(ul (ucat. Cere"i actorilor să scrie $n amănunt despre=
studii, părin"i, &unici, m%ncăruri pre#erate, principalele am&i"ii, iu&iri, duşmănii, distrac"iile pre#erate, #elul cum
$şi petrece serile, etc. Adăuga"i motivele care au dus persona(ul $n situa"ia scenică dată.
@iografia nu tre$uie făcută &nainte ca persona%ul să se a#e"e &n actor. 1acă este #ăcută prea devreme,
e#ectul este total opus celui scontat, deoarece "ine persona(ul )$n capul* actorului. 1in acest motiv, &iogra#ia nu
va intra $n antrenamentul pentru teatrul de improvi'a"ie şi $n locul ei se vor #olosi e/erci"ii pentru de'voltarea
capacită"ii de caracteri'are +cap. Q-. Onele &iogra#ii pot #i sc!ematice, neconcludente şi super#iciale. @le nu
tre&uie discutate, ci pur şi simplu acceptate ca atare şi #olosite ca material de re#erin"ă la nevoie. &ntr9o piesă
$ine scrisă, actorul tre$uie numai să %oace scena, deoarece persona%ul pe care9l vedem &#i poartă trecutul său
cu el.
$ntro &iogra#ie scrisă de o #ată de 84 ani, #ata şi )&ăiatul rău* #useseră colegi de şcoală $n copilărie, iar #ata
$l iu&ise #oarte mult. 1eşi acest lucru ar #i #ost imposi&il d.p.d.v. logic $n structura socială a piesei, totuşi a dat
rela"iei lor o altă dimensiune. ata a putut da o nuan"ă de dragoste trecută unui persona( pe care acum $l detesta.
1esigur, spectatorii nu au ştiut nimic de această )poveste* care a adus mai multă pro#un'ime crea"iei ei. +C%nd
aceşti actori au crescut mari, sau căsătorit-.

SUGESTII PENTRU PRIMA ETAPĂ DE REPETIŢII

8.<re&uie să ave"i $ncredere $n distri&u"ia aleasă. Oneori, $n primele repeti"ii, regi'orul este cuprins de teama că
a greşit $n alegerea sa. 1acă este adevărat, #ace"i rapid sc!im&ările necesare, căci atitudinea dumneavoastră
$i va a#ecta pe to"i.
E.ără să spune"i trupei, alege"i doi actori )&arometru*= pe cel mai reactiv dintre ei şi pe cel mai pu"in reactiv. $n
#elul acesta ve"i şti $ntotdeauna dacă da"i prea mult sau prea pu"in $n repeti"iile dumneavoastră.
D.6ui lăsa"i pe actori să stea cu oc!ii lipi"i $n partituri c%nd citesc colegii lor. i"i atent la acest lucru c!iar şi la
lecturile la masă şi aminti"ile săşi privească şi săşi asculte colegii.
4.Com&ate"i o&iceiul citirii arti#iciale c!iar din primul moment. a nevoie, #olosi"i e/erci"ii speciale.
7.Re'olva"i natural replicilereper #ăc%ndui pe actori să lucre'e asupra reperelor de ac"iune. Nu re"olvaţi
mecanic acest lucru.
1acă devine necesar să lucra"i asupra replicilorreper, aştepta"i ultima parte a etapei a doua de repeti"ii sau
prima parte a etapei a treia.
.@vita"i #i/area prea devreme a persona(ului, te/tului, ac"iunii sau plasării $n scenă. @ste su#icient să le sc!i"a"i.
Ave"i destul timp.
.1etaliile nu au importan"ă $n prima etapă. Nu9i cicăliţipe actori. 1e $ndată ce )se aşea'ă* persona(ele şi
rela"iile, va #i simplu să adăuga"i detalii. <re&uie să găsi"i via"a #iecărei scene $n cadrul piesei.

SUGESTII PENTRU A DOUA ETAPĂ DE REPETIŢII

@ste perioada de )săpat*. Actorii sunt acum gata pentru o utili'are mai amplă a propriei creativită"i. @i
construiesc ac"iuni cu a(utorul e/erci"iilor sau $n cursul lecturii te/tului, iar regi'orul le preia, le e/tinde, le
completea'ă, dacă este nevoie. lasarea $n scenă este destul de clară şi aproape to"i actorii sunt stăp%ni pe te/t.
Rela"iile sunt clare.
8.$nceputul autodisciplinării. 6u se vor&eşte $n culise sau $n sală. 1in acest moment tre&uie sta&ilit
comportamentul pro#esionist pe scenă şi $n a#ara scenei.
E.1acă &a'a este &ine pusă, regi'orul poate trece direct la ac"iunea scenică #ără riscul de a interveni $n
creativitatea actorului sau de a stagna procesul. ute"i săi #lata"i, să striga"i, să insista"i şi să da"i paşii e/ac"i
#ară a crea spaime sau a pre(udicia spontaneitatea. 6u va mai e/ista pericolul săi $ncurca"i $n lucru.
D.$n acest timp, dacă e nevoie, pute"i continua unele e/erci"ii din prima etapă. @/erci"iile de vor&ire
neinteligi&ilă sunt deose&it de utile pentru a găsi mai multe ac"iuni.
4.@nergia regi'orului tre&uie să #ie intensă şi vi'i&ilă pentru actori.
7.i"i atent la ivirea semnelor de stagnare şi corecta"ile rapid.
.ucra"i $n vederea unei caracteri'ări mai precise. 1e asemenea, este important să o&serva"i nuan"ele de
ac"iune şi de plasare $n scenă.
.Conduce"i minu"ios repeti"iile la o&iect, relu%nd o scenă iarăşi şi iarăşi p%nă la deplina ei reali'are, p%nă atinge
punctul culminant.
.olosi"i $n repeti"iile la o&iect, dacă este nevoie, pro&lemele de arta actorului din ateliere.
9.1acă $ntreaga trupă se poate aduna numai de trei ori pe săptăm%nă, regi'orul tre&uie să #acă "ilnic repeti"ii la
o&iect.
80.Regi'orul tre&uie să construiască scenele una pe &a'a celeilalte. iecare scenă $şi are propriul $nceput şi
s#%rşit şi propriul punct culminant. iecare scenă care urmea'ă tre&uie să vină deasupra, $n progresie către
punctul culminant al piesei  asemenea unui şir de trepte, una ceva mai sus dec%t cea dinaintea ei.
88.1upă punctul culminant scenele următoare co&oară treptat către s#%rşitul piesei.
8E.ucra"i $n e/terior ori de c%te ori este posi&il $n timpul acestei perioade. 6ecesitatea de a nu se lăsa distraşi
de ceea ce se $nt%mplă $n(ur a(ută la e/ersarea şi maturi'area actorilor.
8D.Cere"i actorilor să repete descul"i şi $n pantaloni scur"i +dacă vremea o permite-. Ve"i putea o&serva mai &ine
ac"iunea $ntregului corp, ve"i putea spune rapid dacă un actor rosteşte doar cuvintele sau #i'icali'ea'ă
situa"ia scenică.
84.Asculta"ii pe actori tot at%t c%t $i privi"i. $ntoarce"ivă cu spatele la scenă şi concentra"ivă numai asupra
dialogului. Ve"i au'i mai clar lectura arti#icială, rostirea negli(entă, etc.
87.6u lăsa"i sim"ul urgen"ei să vă #acă să opri"i şnururile. Notaţi9vă ac"iunea ce tre&uie reluată c%nd se lucrea'ă
asupra unui act sau asupra unor momente. Wine"i minte= ave"i timp destul.
8.1acă actorii dau impresia că lucrea'ă $n de'acord cu regi'orul, a"i #ace &ine să controla"i tema generală.
@/istă una> Regi'orul şi actorul urmea'ă acelaşi drum>
8.1e o&icei actul  merge de la sine. ucra"i cel mai mult $n repeti"iile la o&iect actele  şi . 1acă rela"iile şi
persona(ele sunt &ine puse la punct, actul 888 are nevoie doar de re'olvarea piesei.
8.Onele scene tre&uie reluate de la un capăt la altul de 'eci de ori pentru a #i puse $n mişcare. Altele necesită
#oarte pu"ină muncă
$n a#ara repeti"iilor o&işnuite. ; scenă cu e#ecte speciale nu tre&uie să #ie st%ngace $n spectacol, c!iar dacă e
nevoie de multe ore de muncă pentru asta.

SUGESTII PENTRU A TREIA ETAPĂ DE REPETIŢII

Aceasta este perioada de #inisare. iatra pre"ioasă a #ost tăiată şi evaluată şi acum tre&uie montată.
1isciplina tre&uie să #ie la cel mai $nalt nivel. $nt%r'ierile la repeti"ii şi necunoaşterea programului tre&uie
com&ătute cu !otăr%re. $n spectacol, un actor care $nt%r'ie sau un o&iect nelalocul lui poate strica tot.
;rgani'area muncii din spatele scenei tre&uie $ncepută $n acelaşi timp cu munca pe scenă şi regulile tre&uie
respectate cu stricte"e. $n ma(oritatea teatrelor mici, ec!ipa te!nică este #ormată tot din amatori. Recu'iterii,
te!nicienii de sunet şi de lumini tre&uie să #ie la #el de aten"i $n ce priveşte timpul şi responsa&ilită"ile, ca şi
actorii, iar responsa&ilitatea lor tre&uie consolidată de la o repeti"ie la alta. ;rice copil de 80 ani poate #i un
te!nician de lumină e#icient, dacă i se acordă respect, şi lui şi muncii sale.

Re'e.iţii la o5iec.@

$n etapa a treia de repeti"ii, regi'orul va găsi multe puncte ce tre&uie de#initivate. $n acest moment, şnururile
tre&uie să ai&ă #luen"ăP procesul de maturi'are $şi arată roadeleP caracteri'area e/istă. oate regi'orul să meargă
mai departe cu actori nepro#esionişti> ro&lemele de ritm şi #inisarea persona(ului sunt oare de nere'olvat>
Ritmul şi detalierea c%t mai #ină a persona(ului decurg din realitatea esen"ială a unei scene.
@ste momentul $n care repeti"ia la o&iect este de o valoare inestima&ilă, pentru că găsirea acestei realită"i se
produce adesea tocmai aici. Regi'orul tre&uie să programe'e c%t mai multe repeti"ii la o&iect $n cursul acestei
perioade. 1acă $ntreaga trupă se poate aduna numai de trei ori pe săptăm%nă, pute"i totuşi programa 'ilnic
repeti"ii la o&iect.
Ree1aluarea re3i=orului
Acum regi'orul tre&uie săşi recitească piesa $ntrun loc liniştit, #erit de tensiunile teatrului. $n acest
moment, piesa este mai mult dec%t o proiec"ie a propriului nostru ideal. Vă ve"i re$nt%lni cu dramaturgul şi,
asemenea unui medic care o&servă simptomele pacientului său, ve"i vedea pro&a&il #oarte clar care este
pro&lema spectacolului  şi asta c%nd $ncă mai ave"i timp să o re'olva"i.
Recitirea piesei vă va a(uta să re"ine"i realitatea şi tema, să o&serva"i ac"iunea piesei şi să descoperi"i $ncotro
se $ndreaptă. $i ve"i vedea pe actori $n mişcare şi ve"i descoperi nuan"e ce pot #i adăugate persona(ului, momente
de ac"iune scenică ici şi colo, modalită"i de accentuare a atmos#erei, de construire a punctului culminant, etc.
<oate acestea vor apărea din piesă.
oate pentru prima oară, ve"i putea să coordona"i imaginile con#u'e ale repeti"iei $ntrun ta&lou clar. ?i ve"i
vi'uali'a scena $n dimensiunea, culoarea şi cu ac"iunea ei. Vă ve"i eli&era ast#el de temerile dumneavoastră, aşa
cum repeti"ia rela/ată $i eli&erea'ă pe actori. 1upă toate pro&a&ilită"ile vă ve"i vedea spectacolul.

A 1edea ;'ec.acolul
)A vedea spectacolul* $nseamnă pur şi simplu imaginea pe care şio #ace regi'orul despre produc"ia lui 
momentul c%nd vede reunite deodată toate aspectele spectacolului  ritmul, caracteri'area, #luen"a şi o unitate
limpede a $ntregului. Multe scene vor #i st%ngace, decorurile $ncă departe de a #i terminate, costumele $n
perioada de discu"ii, iar unii actori $ncă nesiguri, dar cu toate acestea, privit $n $ntregime, va părea o operă
unitară.
Regi'orul poate vedea acest spectacol unitar pentru o clipă şi apoi să nu8 mai vadă dea lungul unui număr
de repeti"ii. 1ar ăsta nu tre&uie să #ie un motiv de nelinişte  a #ost şi va apărea din nou. Acum tre&uie să
$nlătura"i imper#ec"iunile, să $ntări"i rela"iile, să intensi#ica"i participarea şi, pe alocuri, să modi#ica"i.
;dată ce a"i )vă'ut* spectacolul, tre&uie să8 accepta"i, c!iar dacă crede"i că tre&uia să #ie alt#el. @ste un
lucru e/trem de important. Sunt pu"ini regi'ori mul"umi"i deplin de produc"iile lor. ucr%nd cu tineri şi cu adul"i
nee/perimenta"i, regi'orul tre&uie să #ie conştient de posi&ilită"ile lor. 1acă nu sunte"i mul"umi"i de spectacol
din cau'a limitelor actorilor, tre&uie totuşi să $n"elege"i că, $n acest moment al de'voltării lor, este tot ce li se
poate cere. 1acă spectacolul este onest, are via"ă şi &ucurie, va merita să #ie vă'ut.

Tracul re3i=orului
1acă nu vă accepta"i spectacolul la această dată t%r'ie, le ve"i transmite aceste pro&leme emo"ionale şi
actorilor. @ste momentul c%nd $ncepe"i să ave"i trac şi să vă $ntre&a"i dacă pu&licul va accepta şi dacă $i va
plăcea spectacolul )vostru*. Acest sentiment tre&uie ascuns de actori. $nsuşi procesul de creare a unui spectacol
con"ine o do'ă considera&ilă de e/citare nervoasă. 1acă mai adăuga"i şi propriile isterii, actorii se vor
contamina şi ei. $n cursul acestei perioade sar putea să #i"i irasci&ili. @/plica"ile asta actorilor, averti'%ndui că
sar putea să #i"i ursu' $n perioada de integrare a aspectelor te!nice. Vă vor răspunde cu toată $n"elegerea.
Regi'orul care $şi cicăleşte actorii p%nă $n ultima clipă, sper%nd să stoarcă $ncă ceva de la ei, nu va a(uta cu
nimic piesa. On mod de a preveni acest trac este să lăsa"i spectacolul $n ultimele ore de repeti"ie $n seama
aspectelor te!nice.
Machia?ul ac.orului
Acum este momentul potrivit pentru atelierele de mac!ia( ale persona(ului, mai ales dacă piesa este o
#ante'ie şi cere un mac!ia( neo&işnuit. <impul #olosit pentru aplicarea mac!ia(ului şi pentru ca actorii să
e/perimente'e mac!ia(ul persona(ului, $i va a(uta $n munca scenică. Aşa cum te/tul tre&uie să vină ca o parte a
actorului, tot ast#el tre&uie să apară şi mac!ia(ul. @ste mult mai &ine ca #iecare actor săşi ela&ore'e mac!ia(ul,
cu asisten"a unor persoane cu e/perien"ă, dec%t să i8 aplice al"ii.
;ri de c%te ori este posi&il, $ncura(a"i studiul persona(ului. a )Compania tinerilor actori*, $n timpul
repeti"iilor la )lecarea clovnului*, lam invitat pe 2o&&F aF, un clovn de la ClFde 2eattF Circus, săi $nve"e
pe actori despre clovni şi despre mac!ia(ul lor. oveştile lui cu tradi"iile din spatele spectacolelor cu clovni şi
m%ndria cu care #iecare clovn $şi pune )semnul distinctiv pe #a"ă* iau #ermecat at%t de tare pe tinerii actori
$nc%t, atunci c%nd a sosit momentul săşi cree'e propriile persona(e, nici unul nu şia #ăcut doar )o #a"ă veselă*.
iecare se străduia săşi pună pe #a"ă )semnul distinctiv* cu toată personalitatea cu care un clovn adevărat $şi
creea'ă persona(ul.
@ste recomanda&il ca, după o şedin"ă sau două, #iecare actor să #acă o sc!i"ă a mac!ia(ului său şi să o
păstre'e ca să se poată compara. 1acă mac!ia(ul este considerat ca un #actor de de'voltare $n procesul general
al e/perimentului teatral, atunci $l pot $nvă"a şi copiii de şase ani. +a )Compania tinerilor actori* era un lucru
o&işnuit să ve'i cum un copil de şapte ani a(ută pe unul de cinci săşi aplice mac!ia(ul, deşi puteai g!ici uşor că,
acasă, #eti"a de şapte ani nu putea nici să se pieptene cum tre&uie.- Mac!ia(ul, ca şi costumul, tre&uie purtat cu
uşurin"ă şi convingere. 6u tre&uie #olosit pentru prima oară $n 'iua premierei.
Mac!ia(ul nu tre&uie să8 acopere $n $ntregime pe actor, d%ndui o #a"adă după care să se ascundă. <re&uie
privit drept ceea ce este  o extensie a persona%ului şi nu &a'a lui. @liminarea mac!ia(ului, mai ales la tinerii
actori care (oacă rolurile unor oameni mai $n v%rstă, poate o#eri o e/perien"ă valoroasă şi pentru actori şi pentru
pu&lic. Acest lucru este vala&il mai ales pentru teatrul de improvi'a"ie, unde o pălărie, un #ular, o &ar&ă pe o
s#oară, este singurul costum sau mac!ia( pe care $l poartă actorul c%nd trece de la un rol la altul.
Ast#el, actorii răm%n )(ucători*. entru că sunt $ntotdeauna vi'i&ili personal pentru spectatori şi a(ută la
crearea )detaşării artistice*, esen"ială pentru o vi'iune o&iectivă, $i #ac ast#el pe spectatori )parte a (ocului*.

Parada co;.uelor
@ste recomanda&il să se organi'e'e parada costumelor odată cu o repeti"ie de mac!ia(. e scurt, parada
constă $n= adunarea actorilor complet costuma"i şi mac!ia"i, aşa $nc%t regi'orul săi vadă cum arată $n lumina de
spectacol. Se pot #ace rapid modi#icările necesare, ast#el $nc%t totul să #ie potrivit, con#orta&il, etc. 1acă nu este
timp pentru o paradă de costume, o pute"i com&ina cu o repeti"ie.
; paradă de costume poate #i o&ositoare sau agrea&ilă, $n #unc"ie de organi'area ei. 1acă se poate, regi'orul
tre&uie so programe'e $ntrun moment c%nd actorii sunt odi!ni"i şi nu au alte o&liga"ii. oate a(uta ca ultima
săptăm%nă să #ie veselă şi rela/ată, nu agitată şi $ncordată. arada nu tre&uie #ăcută $n gra&ă. Sar putea ca
regi'orul să ai&ă nevoie de un număr considera&il de ore pentru această paradă, $n #unc"ie de #elul piesei şi de
numărul actorilor distri&ui"i.

Pria re'e.iţie cu co;.ue

@/istă o vec!e supersti"ie $n teatru care spune că )o repeti"ie cu costume proastă $nseamnă un spectacol
&un*. 6u este dec%t o $ncercare de ai #eri pe actori de descura(are. rima repeti"ie cu costume tre&uie #erită pe
c%t posi&il de $ncordare şi enervare, $n ciuda con#u'iei pe care o generea'ă aproape $ntotdeauna. Mai &ine să
pară mai #ără via"ă, dec%t să #ie o repeti"ie $n care domneşte !aosul.
În nici un ca' prima repeti"ie cu costume nu tre&uie oprită odată cu ridicarea cortinei. Ca şi $n şnururi,
regi'orul tre&uie săşi note'e şi să stea de vor&ă cu actorii după #iecare act pentru a corecta vi'i&ilitatea, lucruri
neşle#uite, etc. ute"i să introduce"i numai modi#icări care nu contravin muncii precedente.
1acă nu ave"i )un spectacol* la prima repeti"ie cu costume, nu o să o&"ine"i unul e/tenu%nd actorii $n
ultimul moment. <re&uie să ave"i $ncredere $n dumneavoastră şi $n actorii dumneavoastră. 1e o&icei, prima
repeti"ie cu costume este $ntotdeauna descura(atoare, dar vine o a doua, vine şi vi'ionarea dinaintea primului
spectacol cu pu&lic şi spectacolul se ridică.

Şnurul S'ecial
1in punctul de vedere al spectatorilor, pe scenă nu ei;./ 3re>elideoarece ei nu cunosc te/tul sau ac"iunile
piesei. Aşadar, un actor nu tre&uie săşi #acă spectatorii să simtă c%nd a luato pe un drum greşit= -pectatorii
#tiu numai ceea ce le arată actorii.
?nurul special $i pune complet pe actori pe propriile lor picioare. @la&orat pentru copii, #unc"ionea'ă $n
egală măsură şi pentru adul"i.
a un şnur o&işnuit de(a programat +c!iar $nainte de repeti"ia cu costume-, spune"i actorilor că la orice #el de
$ntrerupere +r%s, lapsus, etc.- a unui actor, to"i  &ntreaga distri$uţie 9 tre$uie să sară &n a%utor #i să continue
scena. 1acă nu reuşesc, se vor $ntoarce şi vor relua actul de la $nceput. 1e e/emplu, dacă un actor $ntrerupe la
s#%rşitul actului doi şi nimeni nu8 a(ută, regi'orul spune calm= )$ncepe"i actul doi, vă rog5* şi actorii tre&uie să
reia actul pe care tocmai $l #ăcuseră.
1upă c%teva reluări, actorii se năpustesc asupra vinovatului de $ntrerupere. 1acă se $nt%mplă aşa, aminti"ile
că sunt răspun'ători cu to"ii de continuitatea piesei şi tre&uie săşi a(ute colegii la nevoie +ve'i şi o&serva"iile la
propria plasare $n scenă  )rincipii #undamentale*, cap. V-.
Aceasta este e/presia cea mai deplină a e/perien"ei colective $n ac"iune. +Regi'orul nu vrea săi pedepsească
pe actori, ci le cere să #unc"ione'e ca păr"i ale grupului. ?nurul special $i desparte pe actori de regi'or, ei #iind
acum deadevăratelea )pe cont propriu*-. ?nurul special impune o disciplină severă actorului, care este acum
direct răspun'ător #a"ă de colegi şi de piesă. <otodată, $i dă un sentiment pro#und de siguran"ă, căci $n orice
cri'ă sau pericol sar a#la, grupul $i va veni $n a(utor de dragul spectacolului. +Adapta&ilitatea constantă şi
inventivitatea sunt elemente de &a'ă ale teatrului de improvi'a"ie, ast#el că şnurul special nu va mai #i necesar
$nainte de spectacol.-
?nurul special este #oarte incitant pentru actori şii "ine pregăti"i pentru acel moment $n care va #i necesar să
şi a(ute un coleg. 1upă unul sau două şnururi speciale, spectacolul va merge, c!iar dear #i să cadă acoperişul pe
actori.

SPECTACOLUL
u&licul constituie ultima spi"ă care $ntregeşte roata şi reac"ia sa #a"ă de piesă şi #a"ă de (ocul actorilor, este
e/trem de importantă. Spectacolul nu este cu siguran"ă capătul liniei. 5ste rodul &ntregului proces creator de
reali"are a unei pieseP iar spectatorii tre&uie să participe la acest proces.
6imeni nu are dreptul să #olosească pu&licul pentru aşi atrage merite sau $n scopuri e/!i&i"ioniste. 1acă se
$nt%mplă aşa, toată munca regi'orului şi a actorilor va #i distrusă. 1acă, pe de altă parte, no"iunea de comunicare
cu pu&licul +$mpărtăşire- este $n"eleasă, actorii vor avea spectacole captivante. @i vor sim"i pulsul pu&licului,
după cum acesta simte pulsul actorilor şi al spectacolului. Semnul distinctiv al actorului de calitate este această
receptivitate faţă de pu$lic. 1e aceea, este de dorit să se dea c%t mai multe spectacole  pentru că acest lucru
de'voltă receptivitatea actorilor.
i&ertatea şi creativitatea nu tre&uie să treacă niciodată de limitările impuse de piesă. R%sul spectatorilor $l
#ace adesea pe actor săşi piardă capul +şi unctul de concentrare-. Acest lucru $i modi#ică şi $i denaturea'ă
atitudinea #a"ă de $ntreg, #ăc%ndu8 să caute să provoace r%sul la #iecare spectacol. @l devine un actor care
munceşte numai pentru aplau'e, pentru recompense personale, şi, dacă acest lucru persistă, $nseamnă că
regi'orul a greşit cumva $n ce8 priveşte pe actorul respectiv.
@ste greu să preve'i toate pro&lemele care vor apărea $n cursul spectacolului. Adesea, regi'orul este silit să
lucre'e cu actori insu#icient pregăti"i sau cu idei preconcepute despre ceea ce ar tre&ui să #ie rolul unui actor.
Aici va tre&ui să se "ină seama de e/perien"a şi temperamentul regi'orului. 6u uita"i să căuta"i aprecierea
spectacolului $n ansam&lu din partea pu&licului şi nu a unuia sau a doi actori, a decorului sau a luminilor.
Reac"ia pu&licului la spectacol vă poate a(uta să vă evalua"i munca.
PUNCTE DE REPER GENERALE
8.6u sta"i $n culise $n timpul spectacolului. <otul tre&uie să #ie at%t de &ine organi'at, $nc%t să meargă )ca pe
roate*. a nevoie, se pot trimite mesa(e $n culise.
E.Costumele tre&uie să stea $ntotdeauna corect, nasturii să #ie &ine $nc!işi. On alergător care nu este sigur că
şortul său va re'ista, nu este li&er să alerge.
D.urta"ivă calm şi &inevoitor cu trupa, dacă tre&uie să intra"i $n gardero&ă.
4.ace"i un şnur $ntre spectacole, dacă este posi&il  &ine$n"eles, dacă nu se (oacă $n #iecare seară. 1acă nu se
poate, o discu"ie scurtă după #iecare spectacol va a(uta la eliminarea celor c%teva elemente de st%ngăcie sau
negli(en"ă care se pot ivi icicolo.
7.; scurtă discu"ie $ncura(atoare $nainte de spectacol este necesară din c%nd $n c%nd.
.Repeti"iile din timpul stagiunii +din perioada c%nd se (oacă spectacolul  $n teatrul de improvi'a"ie, n.t.-, $i
a(ută pe actori săşi men"ină concentrarea asupra pro&lemelor piesei şi pre$nt%mpină lenevia şi
generali'area. A(ută, de asemenea, la clari#icarea unor momente $nt%mplătoare şi la intensi#icarea celor
&une.
.Actorii tre&uie să permită spectatorilor să r%dă. Antrena"ii c!iar de la $nceput $n acest sens introduc%nd o
regulă simplă= lăsa"i r%sul să atingă punctul culminant şi apoi linişti"i8 cu o mişcare $nainte de a 'ice
următoarea replică.
.1isciplina de culise tre&uie $ntotdeauna strict controlată.
9.În cursul (ucării spectacolelor calitatea actorilor creşte, dacă to"i #actorii contri&uie la asta. Scena este o
radiogra#ie unde se văd elementele structurale. 1acă piesa este pre'entată sărăcăcios, dacă )osatura* ei este
sla&ă, se va vedea, la #el cum se vede orice o&iect străin la o radiogra#ie. Caracteri'ările şi rela"iile #alse şi
nesincere ies la iveală. ute"i e/plica şi ree/plica acest lucru actorilor ori de c%te ori este necesar. +$n teatrul
de improvi'a"ie acest punct se re#eră la structura scenei. 1acă o scenă este construită doar pe glume sau
actorii se dau mai deştep"i dec%t spectatorii, se vede la radiogra#ie. ; )poantă* adevărată decurge din scenă.-
80.ucrul con#orm programului de repeti"ii pre'entat $n acest capitol nu va produce poate un actor deplin
maturi'at de la primul său spectacol, dar el va #i, #ără $ndoială, pe drumul cel &un.
88.1acă spre s#%rşitul stagiunii actorii !otărăsc )să mai scurte'e*, aminti"ile că ultimul lor spectacol este
primul pentru pu&lic. 2ucuria tre&uie să vină din (ucarea spectacolului, nu din #arsele #ăcute colegilor.

Capit(u 0VIII CONCLUZII ŞI PRO/LEME SPECIALE

iecare piesă şi #iecare grup este di#erit şi are pro&lemele sale speci#ice, dar nevoia de creştere şi e/presie
creatoare este vala&ilă pentru to"i. 6u uita"i că te!nicile necesare pentru repeti"ie sau de'voltat $n atelierele de
arta actorului.
1eose&i"i cre>.erea de forţare, re3ia or3anic/ de regia mecanică. 6u uita"i că mecanismele sunt simple
mi(loace şi că o pocnitură din degete pentru a o&"ine o replică promptă poate #i utilă, dar #olosirea um&rei,
aruncarea mingii, etc. vor de'volta reac"ia organică necesară promptitudinii replicilor.

GRA@ICUL
<a&elul deREPETIŢIILOR
mai (os repre'intă planul de lucru urmat cu succes deplin de autoare dea lungul carierei sale,
lucr%nd cu actori $ncepători. Acest plan a dat re'ultate remarca&ile, dar, &ine$n"eles, poate #i modi#icat după
cum doreşte #iecare regi'or.

GRA@ICUL PRIMEI ETAPE DE REPETIŢII

Re3ie 5iec.i1
Copiii $ncep de aici. ovesti"ile
piesa. Vor&ire neinteligi&ilă. 1a"i
ideea aran(amentului scenic.
ectura piesei cu voce tare de către
regi'or, apoi distri&u"ia rolurilor.
Sau= distri&uirea rolurilor şi apoi
lectură cu voce tare.
1in nou Vor&ire neinteligi&ilă.
Adăuga"i Onde şi #ace"i pe ta&lă
sc!i"a de decor. ersona(ele aşa cum
sunt distri&uite. Adul"ii $ncep aici
după distri&uire.
ectură la masă, oprind pentru
pronun"ie, greşeli tipogra#ice.
A doua lectură la masă=
a- 1C pe vederea cuv%ntului=
)Vocale şi consoane* +Addenda -
&- concentrare asupra culorilor,
partenerilor, vremii.
c- concentrare pe vi'uali'area
decorului.
Repeti"ie cu mişcareP cu partiturile
$n m%năP actul .
Se dă sc!i"a generală a decorului.
a- )Onde speci#ic* +cap. V-
&- Repeti"ie cu mişcareP cu partituriP &- plasare nonregi'orală $n
actele  şi .
a- Mişcare e/tinsă urm%nd mişcarea
necesară piesei. )1ialog c%ntat*
+cap. Q-P (ocuri.
&- Repeti"ie cu mişcare cu partituri
+te/tul este aproape $nvă"at-
a- Repeti"ie cu mişcare a celor trei
acte.
&- ;prire pentru clari#icarea
rela"iilor, atunci c%nd este necesar.
A(ută distri&u"ia. 88 orientea'ă
pe actor $n scenă. reocupare de
la $nceput pentru rela"ii.
amiliari'ea'ă actorii cu
realitatea scenică, $ncepe
g%ndirea imaginii scenice.
Oşurea'ă utili'area partiturilor şi
#amiliari'ea'ă cu con"inutul.
a- dă dimensiune cuvintelor.
&- a(ută la $n"elegerea cuvintelor.
c- leagă cuvintele spuse de
mediul $ncon(urător scenic.
lasare nonregi'orală $n scenă.
1acă este necesar, se poate #ace
o plasare generală, sta&ilind
realitatea creată.
a- dă #le/i&ilitate $n #olosirea
decorului, $n special $n poveşti.
scenă  regi'orul
ac"iunile scenice $şi
carenotea'ă
apar.
a(ută ac"iunea scenică,
li&ertatea de mişcare +apar
plasări $n scenă neo&işnuite-.
1e'voltă persona(ul, ritmul,
sim"ul timpului şi ac"iunea
colectivă.
&- păstra"i ce se poate din
ac"iunile nou apărute.
rimul pas
sen'a"ia $n a da
unită"ii actorilor
$ntregului
spectacol.
)Contact* +cap. V- artiturile se or"ea'ă actorul săşi vadă
pot lua acum acasă  e/clusiv pentru partenerul şi consolidea'ă
lecturi dificile. rela"iile şi apare ast#el mai multă
ac"iune scenică. Arată cum să se
#olosească te!nica Repeti"iei
rela/ate $n timpul lecturii acasă.

a- )e nevă'ute* +cap. V- +actorii a- de'voltă )al şaselea sim"* 

stăp%nesc te/tul-. sim"ul timpului, intensi#ică
mediul scenic şi $l plasea'ă #erm
pe actor $năuntrul său d%nd
su&stan"ă spa"iului.
&- ectură la masă. Concentra"ivă &- cură"ă vor&irea #ără pericol de
asupra cuvintelor. rigiditate.
c-Concentra"ivă asupra reperelor de c-preluarea promptă a reperelor.
ac"iune. d-de'voltă organic imposta1ia
d-)Sunet e/tins* +cap. Q- Strigăt la vocii
distan"e mari +Onde-. Repeti"ii $n aer
li&er, dacă e
posi&il.
Regi'orul stă la mare distan"ă de
scenă indic%nd= )ăte au'it5* c%nd
este necesar. 1ialog c%ntat.

@/erci"iul )@/plorare şi intensi#icare* +cap. Q- tre&uie #olosit $n toate etapele de repeti"ii. Stimulea'ă e/plorarea
su&iectului şi a rela"iilor.
GRA@ICUL ETAPEI A DOUA DE REPETIŢII

Re3ie 5iec.i1
Repeti"ie rela/ată $nlătură nesiguran"a, $i a(ută pe
actori să vi'uali'e'e $ntreaga
mişcare şi mediul scenic
+inclusiv pe sine $nsuşi-. Arată că
dialogul este o parte organică a
piesei.
?nur complet odată pe săptăm%nă Se o&"ine continuitatea piesei.
$ncep%nd din acest moment. Se vor Accelerea'ă
purta diverse piese de costum. ără procesul maturi'ării.
$ntreruperi +#ace"i $nsemnări-.
a- repeti"ii pe acte, cu opriri.
a- intensi#ică toate aspectele
piesei.
&- mişcare scenică= )1e ce ai #ăcut &- dă motivare ac"iunii.
asta>*
a- improvi'a"ia $n (urul pro&lemelor $ntăreşte caracteri'ările
+con#lictelor- piesei. individuale şi rela"iile $n grupP
util $n scenele de masă.
&- improvi'a"ii $n a#ara piesei. )Ce
este dincolo>* +cap. V-
)Vor&ire neinteligi&ilă* Repeti"ii )la
o&iect*
)6emişcare*
Repeti"ii cu elemente de costum,
m%nuirea unor elemente di#icile de
recu'ităP veri#ică &iogra#iile.
Repeti"ii $n picioarele goale.
Aduce via"ă şi Acord colectiv
scenelor.
Aduce noi sensuri cuvintelor şi
ac"iunii de dincolo de cuvinte.
Creea'ă ac"iune scenică.
Stimulea'ă energie proaspătă din
surse mai pro#unde.
88 a(ută pe actor $n continuarea
construc"iei persona(ului.

ro&leme de arta actorului &a'ate pe A(ută la $n"elegerea persona(elor,

situa"ii din piesă  inversa"i rolurile. la de'voltarea piesei ca un tot
unitar.
Repeti"ii )la o&iect* cu aten"ie pe @limină st%ngăcia, desc!ide
ac"iune. 1acă spectacolul are scene calea ac"iunii scenice comple/e.
di#icile, $ncerca"ile di#eritP #ace"i Aduce noi perspective.
(ocuri= #olosi"i e/erci"iile pentru
Su&stan"a invi'i&ilă.
GRA@ICUL ETAPEI A TREIA DE REPETIŢII

Re3ie 5iec.i1
Regi'orul reciteşte piesa. ?nururi Aplicarea a ceea ce au $nvă"at şi
complete mai #recvente. Repeti"ii cu e/perimentat. 1ă #luen"ă
mac!ia(. spectacolului.
a- Repeti"ii pe acte, cu opriri. a- intensi#ică toate aspectele
Aduce"i elemente interesante de piesei.
decor şi recu'ită.
&- )Om&ra*, )eşiri şi intrări*, &- a(ută la #i'icali'are, aduce un
)$nceput şi s#%rşit*. plus de inspira"ie, sporeşte
energia şi creea'ă ac"iune
scenică.
c- ucra"i la promptitudinea c- se o&"ine o $m&unătă"ire a
replicilor, a intensi#icării vor&irii şi ritmului.
reac"iilor.
Repeti"ii )la o&iect*. Mişcare 88 a(ută pe actor săşi $n"eleagă
scenică. rolul. ntensi#ică momentele
importante. $ncura(ator.
?nurul special. Hrupul #unc"ionea'ă ca un
$ntreg. Actorii vor #ace #a"ă
 oricărei cri'e $n timpul
spectacolelor  vor #i capa&ili să
se a(ute reciproc.
Oltima săptăm%nă de repeti"ii. ?nur ntegrea'ă aspectele te!nice
te!nic, parada costumelor, repeti"ie produc"iei.
cu mac!ia(.
rima repeti"ie cu costume. A doua ntegrea'ă toate elementele
repeti"ie cu costume. spectacolului.
Avanpremieră. Se sta&ileşte contactul cu un
pu&lic receptiv.
:i de odi!nă. @li&erea'ă tensiunile ultimei
săptăm%ni.
rimul spectacol pu&lic. 1eplina e/presie creatoare.

CONDUCEREA REGIZORALĂ A COPILULUI;ACTOR

+ve'i şi capitolele QQV-

Ma(oritatea te!nicilor #olosite $n acest manual, te!nici non autoritare de antrenament al actorului şi de
conducere regi'orală spre spectacol, au #ost de'voltate $ncă de la $nceput cu unicul scop de a men"ine copiilor
de la  la 8 ani plăcerea de a (uca, $n momentul $n care $i dedicăm acestei mari arte. 2ăie"ii şi #etele noastre pot
$nvă"a să #ie actori şi nu e/!i&i"ionişti. i se poate inocula o mare dragoste de teatru ast#el $nc%t spectacolele lor
să ai&ă adevăr, e/u&eran"ă şi vitalitatea ce tre&uie păstrată, căci este proaspătă şi incitantă.
Copiii pot şi tre&uie să #ie actori $n piesele pentru copii. 1in păcate, spectatorul o&işnuit are un etalon
$ngro'itor de scă'ut pentru actoriicopii şi, cel mai adesea, numeşte talent capacitatea de imitare a clişeelor
adul"ilor, e/!i&i"ionismul gălăgios sau drăgălăşenia. Nu avem nici o scu"ă dacă &ncercăm să deformăm copilul
punăndu9l să imite pe adult #i nici dacă, &n &ncercarea de a evita această pro$lemă, &i limităm experienţa
teatrală la un %oc dramatic costumat.
Sar putea ca un copil de 8E ani să nu #ie capa&il să (oace un ticălos cu aceeaşi pro#un'ime psi!ologică cu
care ar #aceo un adult şi nici nu e de &un gust să #acă asta. <otuşi, copilul poate păstra ritmul şi linia
persona(ului său şi poate săi dea $ntreaga sa energie. @/act ca şi adultul, el $şi poate de'volta capacitatea de a
selecta c%teva caracteristici #i'ice pe care să le apro#unde'e şi pe care să le aducă cu preci'ie $n aten"ia
spectatorului +ve'i cap. Q-. +Sc!im&%nd cuv%ntul )copil* cu )actor nepro#esionist* şi cuv%ntul )adult* cu
)actor pro#esionist* $n conte/tul următoarelor paragra#e, ve"i vedea că pro&lemele sunt aceleaşi şi pentru copiii
şi pentru adul"ii amatori.-
1esigur că e/istă piese cu persona(e adulte care nu le sunt potrivite copiiloractori şi că asemenea roluri
riscă săi de#orme'e. <otuşi, copiii pot (uca persona(ele adulte din piesele #antastice.
$n ce priveşte munca din spatele scenei, un recu'iter de 88 ani $şi poate veri#ica lista de o&iecte e/act ca un
adult, un operator de lumină de 8E ani $şi poate urmări reperele notate şi poate manevra e/act at%tea comen'i de
lumină c%te sunt necesare $n piesă. Asistentul regi'orului te!nic +regi'orul te!nic tre&uie să #ie adult- poate cere
actorilor, care $i respectă po'i"ia, săşi $ndeplinească $ndatoririle şi să #ie disciplina"i.
<imp de 'ece ani, Compania <inerilor Actori din os Angeles, #olosind e/clusiv actori cu v%rste $ntre  si
8 ani, a (ucat $n #a"a unui pu&lic #oarte numeros şi a #ost mereu pre'entă $n recen'iile teatrale din 'iarele
metropolitane. <inerii actori erau respecta"i pentru calitatea muncii lor şi pentru prospe"imea ce stră&ătea din
piesele lor. Copiii actori pot #i la #el de interesant de vă'ut ca şi adul"iiactori şi pot $nt%mpina orice cri'ă apare.
a Compania <inerilor Actori şi, mai t%r'iu, la laFmaBers $n C!icago, a&ilitatea de a păşi $n rolul altcuiva +ca
re'ultat al antrenamentului prin improvi'a"ie- cu #oarte pu"ină repeti"ie sau deloc, a #ost ast#el do&%ndită, $nc%t
#oarte rar erau roluri su& nivel. ;rice mesa( trimis ec!ipei te!nice, #ie că era vor&a de a scoate ceva de pe scenă,
#ie că se cerea $nc!iderea unei scene +teatru de improvi'a"ie-, era re'olvat ingenios şi #ară e#ort de tinerii actori
prin ac"iunea piesei.
Ona din cele mai di#icile pro&leme ce apar $n timpul repeti"iilor unui spectacol cu copii este coordonarea
vie"ii copilului de către adul"i. On copil nu poate acorda unei activită"i tot timpul şi aten"ia sa. 1e e/emplu,
poate #oarte rar să promită că va mai veni la următoarea repeti"ie, at%ta timp c%t mama sa decide că tre&uie să
meargă $n altă parte. 6u poate #i re"inut după program, deoarece ma(oritatea copiilor au un program
e/tracuricular #oarte activ +teme, sport, lec"ii de mu'ică, cor, etc.-.
ă reamintim c?teva 'rinci'ii utile c?nd lucraţi la o piesă cu copii de p?nă la /3 ani
8.6u #i"i *pro#esor* $n situa"ia teatrală. 6u e/istă aici dec%t regi'or şi actori.
E.une"i $ntotdeauna un adult responsa&il $n spatele sceneiP acesta este de o&icei asistentul sau un regi'or te!nic.
6ici părin"ii şi nici c!iar regi'orul nu au voie $n culise $n timpul spectacolului. a Compania <inerilor Actori,
au #unc"ionat dintotdeauna cele mai stricte ordine de a8 "ine pe regi'or departe de culise $n timpul
spectacolului. ?i copiii ştiau să impună regulile.
D.At%t pentru copii, c%t şi pentru adul"i, să ave"i la dispo'i"ie o ta&lă pe care so poată #olosi.
4.<oată organi'area din spatele scenei men"ionată $n acest capitol este potrivită copiilor.
7.<oate sugestiile de repeti"ie recomandate vor #i urmate şi de adul"i şi de copii.
.Asigura"ivă că ave"i ceva de m%ncare pentru copii, dacă aceştia vin de la şcoală direct la teatru. ; cădere
energetică este deseori re'ultatul #oamei.
.Aminti"ile copiilor $n mod repetat că *pu&licul nu ştie despre ce este vor&a $n piesă* şi, ast#el, accidentele pot
#i #ăcute parte a piesei.
>NDEPĂRTAREA DE@ECTELOR AMATORICEŞTI
Mul"i dintre noi am vă'ut spectacole cu, copii sau cu adul"i nepro#esionişti $n care nu e/ista nimic care ar
putea *să salve'e*, dec%t o licărire $nt%mplătoare a #armecului natural sau un moment de spontaneitate. oate că
$ntradevăr actorii *sau e/primat pe ei $nşişi*, dar au #acuto pe seama pu&licului şi a realită"ii teatrale.
Această sec"iune sta&ileşte c%teva de#ecte *amatoriceşti* ale actorilor tineri şi nee/perimenta"i cu scopul de
a8 a(uta pe regi'or să le recunoască, dar şi de ai arăta cau'ele acestora şi de ai pune la dispo'i"ie e/erci"iile
care să8 a(ute săi eli&ere'e pe actori de limitările ce produc in#irmită"i.

Ac.orul aa.or
8.Are un trac #oarte puternic.
E.6u ştie ce să #acă cu m%inile.
D.Are o mişcare scenică st%ngace  se plim&ă $ncolo$ncoace, se mişcă #ară scop.
4.Simte nevoia de a se aşe'a pe scenă.
7.Citeşte replicile tare şi rigidP uită replicile.
.Are o articula"ie proastă, o vor&ire precipitată.
.1e o&icei repetă replica pe care a citito greşit.
.Mimea'ă +din &u'e- replicile partenerilor care (oacă.
9.6u creea'ă ac"iune scenică.
80.6u are sim"ul timpului.
88.ierde reperele, nu simte ritmul.
8E.oartă cu st%ngăcie costumulP mac!ia(ul arată rigid, 'ici că e lipit.
8D.$şi spune replicile a#ectat, $n loc să vor&ească cu partenerii.
84.@ e/!i&i"ionist.
87.6u are sim"ul caracteri'ării.
8.ese din persona(.
8.$i este teamă săi atingă pe ceilal"i.
8.6uşi impostea'ă vocea şi nuşi transmite emo"iile.
89.6u poate lua conducerea.
E0.Are rela"ii vagi cu ceilal"i actori sau cu piesa.
E8.Se "ine de mo&ilă sau de recu'ită.
EE.1evine propriul său pu&lic.
ED.6iciodată nui ascultă pe ceilal"i actori.
E4.6u are nici un #el de rela"ie cu pu&licul.
E7.riveşte $n (os, deci nuşi priveşte partenerii.
ista e cumplită, dar marea ma(oritate a copiilor sau adul"ilor amatori posedă cel pu"in 'ece, dacă nu mai multe,
dintre aceste caracteristici.

Cau=e >i reedii

8.<racul este teama de a #i (udecat. Actorului $i e #rică de critică, de a #i ridicol, $i e #rică să nuşi uite replicile,
etc. C%nd apare la actorul e/perimentat este, de o&icei, re'ultatul unui antrenament rigid, autoritar. oate #i
depăşit de $n"elegerea dinamică a indica"iilor= *$mpărtăşeşte pu&licului5* şi *Arată, nu povesti5*
E.Ma(oritatea actorilor imaturi #olosesc numai gura şi m%inile. C%nd studen"ii $nva"ă să ac"ione'e cu tot corpul
+să #i'icali'e'e-, pro&lema *ce să #acă cu m%inile* dispare. 1e #apt, nu va mai apărea după ce studen"ii
actori vor $n"elege ideea de unct de Concentrare, pentru că din acel moment vor avea $ntotdeauna pe scenă
o concentrare puternică, o&iectivă.
D.; mişcare scenică st%ngace este, de o&icei, re'ultatul unei regi'ări impuse. Actorul se mişcă st%ngaci atunci
c%nd $ncearcă săşi amintească mişcarea #ăcută, $n loc să permită ca aceasta să re'ulte din realitatea scenică.
;rice e/erci"iu cu o$iect e de a(utor aici.
4.Actorul imatur simte nevoia de a sta (os sau se mişcă de pe un picior pe altul pentru că $ncearcă să se
*ascundă* de pu&lic. $i lipsesc concentrarea şi asumarea. Aici a(ută e/erci"iul )Onde cu o&stacole* +cap. V-.
7.Citirea mecanică este re'ultatul #aptului că nu se creea'ă realitatea. Recitarea cuvintelor a devenit mai
importantă pentru actor dec%t $n"elegerea sensului lor şi a rela"iilor. Au rămas *cuvinte* $n loc să #ie
)dialog*. Ve'i de#ini"ia )1ialogului* +cap. )1e#inirea termenilor speci#ici*-, )A vedea cuv%ntul* +cap. Q-,
)Vor&ire neinteligi&ilă* +cap. V-, )Repeti"ie rela/ată* +cap. QV- şi )Ver&ali'area Ondelui* +cap. V-.
.Articula"ia proastă şi vor&irea precipitată re'ultă de o&icei din #aptul că actorul nu $n"elege că pu&licul este
parte integrantă a teatrului. Articula"ia proastă are aceeaşi sursă ca şi citirea mecanică. $n ca'ul $n care
actorul are un de#ect #i'ic de dic"ie sunt necesare e/erci"ii terapeutice. Ve'i cap. Q şi mai ales e/erci"iul
)Sunet e/tins*.
.Replicile citite greşit şi reluate cuv%nt cu cuv%nt sunt e/emple ale unei memori'ări pe dina#ară a te/tului,
lucru mortal pentru spontaneitate. $nvă"atul *pe dina#ară* este, de asemenea, cau'a multor de#ecte
amatoriceşti. $nt%mpinarea o&stacolelor pe scenă tre&uie să devină o a doua natură, c!iar şi pentru cel mai
t%năr actor. rin antrenament, el $nva"ă să improvi'e'e c%nd se pierd replici sau dialogul este citit greşit,
+ve'i cap. -.
.Actorii mimea'ă +cu &u'ele- replicile partenerilor din cau'a memori'ării premature= au avut acasă scenariul şi
au memorat tot ce era scris pe pagina respectivă.
9.Capacitatea de a crea ac"iune scenică şi a&ilitatea de a se plasa $n scenă pot veni numai dacă se $n"eleg de
adevăratelea rela"iile de grup şi implicarea +ve'i cap. V-.
80.Sim"ul timpului $n teatru se poate $nvă"a. Sim"ul timpului $nseamnă recunoaşterea e/isten"ei celorlal"i $n
realitatea teatrală.
88.Ratarea reperelor +de ac"iune şi de replică- şi incapacitatea de a sim"i ritmul +tempoul- apar atunci c%nd
actorul nu e receptiv #a"ă de parteneri şi #a"ă de pu&lic. Toate exerciţiile sunt menite să de"volte această
percepţie.
8E.Actorul este st%ngaci $n costum şi cu mac!ia( atunci c%nd nu reuşeşte să $n"eleagă toate elementele piesei
+tema, partenerii, rela"iile, etc.- ca un tot unitar. Sau c%nd i sa dat un costum di#icil $n ultimele repeti"ii.
8D.1eclama"ia şi a#ectarea apar din i'olare şi din #olosirea scenei $n mod su&iectiv. @ste dovadă de egocentrism
şi de e/!i&i"ionism, căci actorul nu este capa&il săşi lege cuvintele de parteneri şi, ast#el, de sentimentele
 interioare care leau produs, +ve'i cap. Q-.
84.@/!i&i"ionistul, copilul *drăgu"*, ca&otinul  aceste tipuri re'ultă din orientarea spre Apro&are1e'apro&are
şi, deci, din lipsa conştienti'ării sinelui +ve'i cap. -.
87.<oată lumea are un sim" natural pentru carateri'are $n di#erite grade +ve'i cap. Q-.
8.C%nd actorul iese din persona(, $nseamnă că a pierdut din vedere rela"iile interne ale piesei şi şia pierdut
unctul de Concentrare.
8.Aceasta este re'isten"ă şi teamă de implicare. @/erci"iile de tipul )Contact* +cap. V- şi )1ă şi preia* +cap.
V- reali'ea'ă ceea ce va reali'a $n mod natural siguran"a cresc%ndă dea lungul antrenamentului.
8.roasta imposta"ie este cau'ată de #rică sau de negli(area pu&licului ca partener de (oc.
89.ncapacitatea de a prelua conducerea se trage adesea din lipsa de o&iectivitate sau din comunicarea
insu#icientă $ntre actori şi regi'or. Sar putea ca actorul să nu #ie $ncă destul de li&er pentru a şi asuma
responsa&ilită"ile #a"ă de grup. )@/erci"iul pentru televi'iune* +cap. V- dă actorului o privire dinăuntru
asupra pro&lemelor regi'orale.
E0.Actorul care rela"ionea'ă #oarte pu"in sau deloc cu partenerii #ace ca piesa să răm%nă la un nivel minim al
antrenamentului teatral. Jocurile teatrale şi toate e/erci"iile de implicare $n grup, de rela"ie cu partenerii sunt
#oarte utile.
E8.C%nd actorul se mişcă e'itant şi #ară scop pe scenă, lipinduse de un scaun sau de altul, $nseamnă că $i e
teamă de e/punerea $n #a"a pu&licului  pro&lema centrală a teatrului nepro#esionist. ; să a(ute e/erci"iile de
ac"iune comună a grupului şi includerea pu&licului.
EE.C%nd actorii ies din piesă şi devin pu&lic, caută apro&are. unctul lor de Concentrare este asupra lor $nşişi.
ED.6ereuşita actorului de aşi asculta partenerii este o pro&lemă vitală. $nseamnă că rela"iile scenice sau rupt
sau nu au #ost $n"elese. )e nevă'ute* +cap. V- este un e/erci"iu e/trem de util $n reali'area ascultării.
E4.u&licul răspunde actorului e/perimentat +cap. V-. i"i conştien"i că indica"ia *$mpărtăşeşte pu&licului5*
+)nclude pu&licul5*, *ăte au'it5*- este primul şi cel mai important pas.
E7.Actorul trage totul $n mediul său apropiat şi #ace ca lumea sa să ai&ă mărimea unui tim&ru poştal. )Ce este
dincolo> * +cap. V-, e/erci"iile de )Su&stan"ă invi'i&ilă* +cap. -, )C!emarea* +cap. Q- ar tre&ui să alunge
teama actorului de a se mişca spre un mediu mai larg. )Contact* şi )Contact vi'ual* +cap. V- vor diminua
teama de a8 privi pe partener.
 E&%r#i'ii% +in a#%st -anua nu s% r%+u# a %i-inar%a un%i sin4ur%
pr("%-%8 E&%r#i'ii% sunt cuula.i1e 1i +a#$ sunt !((sit% ;iul.an 7(r r%3(7a
pr("%-%% +% -ai sus #:iar =naint% #a a#%st%a s$ apar$8 Curn+ t('i stu+%n'ii
7(r !un#'i(na or3anic 1i #n+ a#%st u#ru apar% aptitu+ini% t%:ni#a 1i
sp(ntan%itat%a n%#%sar% =n t%atru 7(r +%7%ni ale lor p%ntru t(t+%auna8(

DE@INIREA TERMENILOR SPECI@ICI

edagogia este $n mod necesar repetitivă pentru că $şi propune ca materialul de studiu să devină propriu
studentului. Ormătorii termeni sunt de#ini"i păstr%nd $n minte acest principiu, cu speran"a că vor #i mai departe
un instrument de lucru. 1acă de#ini"iile sunt prea detaliate, este pentru că am $ncercat să le #acem accesi&ile
pentru c%t mai mul"i cititori, cu di#eritele lor sisteme de re#erin"ă, ast#el $nc%t să se $n"eleagă dedesu&turile şi să
se clari#ice inten"ia (ocurilor teatrale.

A acţiona= a #ace să se $nt%mple cevaP a ac"iona $n mediul $ncon(urătorP a ac"iona asupra, (engl. Act)

A ar/.a= a #i'icali'a 1Cul şi rela"iile cu parteneriiP opus ver&ali'ării +a povesti-P e/perien"ă spontanăP actorul
$şi aduce crea"ia $n realitatea o&iectivă prin #i'icali'areP a arăta +nu )a demonstra*, nu )a (uca*, n.t.-. (engl.
-6oing)

A a1ea 4ncredere 4n ;i;.e a renun"a la orice re'isten"ă şi a te lăsa $n voia (ocului, a situa"iei, (engl. Trusting
t6e -c6eme)

A crede= ceva personal actorului şi nenecesar $n crearea realită"ii scenice, (engl. @elieving)

A de1eni ;'ec.a.or tendin"a unui actor de a ieşi din realitatea o&iectivă şi de a $ncepe să se (udece singur $n
timp ce (oacă o scenăP tendin"a actorului de a privi spectatorii ca să vadă dacă )le place* ceea ce #aceP ai privi
pe parteneri sau pe tine $nsu"i $n loc de a participa la scenă. (engl. @ecoming Audience)
A in.er're.a un roi) opus ideii de a (uca rolulP a impune un persona( $n opo'i"ie cu a crea rolul pornind de la o
pro&lemăP psi!odramăP (oc teatralP impunerea arti#icială a persona(ului asupra sinelui actorului, lucru ce se
opune ast#el unei de'voltări naturale, organice prin Rela"ieP răspuns su&iectiv la $ntre&area )Ce este un
persona(>*P a te #olosi de persona( pentru a te ascunde $n spatele luiP o mască ce $l #ereşte pe (ucător de a se
e/puneP retragereP a (uca de unul singur, (engl. Role9 Plaing)
A in1en.a= reordonare a #enomenelor cunoscute, limitată de realitatea personalăP provine din intelectP a (uca de
unul singur, (engl. !nvent)

A 4'/r./>i 'u5licului: aduce armonie şi rela"ie $ntre actori şi pu&licP a #ace ca pu&licul să #ie )parte a (ocului*,
a8 include $n (ocP indica"ie pe parcurs pentru a de'volta sim"ul spa"iului +plasarea $n spa"iu-P pentru #oarte
tinerii actori este acelaşi lucru cu )Răsturnarea &ărcii*P +ă9te au"it= !nclude pu$licul= &mpărtă#e#te9ne ta$loul
scenic= A%ută9ne să te vedem=E se pot o&"ine ast#el $ncă de la primele ateliere propria plasare $n scenă şi
imposta"ia vociiP te #ereşte de nevoia de a etic!etaP de'voltă capacitatea de a vedea ta&loul scenic din a#ară, deşi
eşti $n interior, (engl. -6are it6 our Audience)

A 4n1/ţa: capacitatea de a e/perimenta, (engl. Hearning)

A ?uca: distrac"ie, entu'iasm, plăcere, $ncredereP a poten"a +intensi#ica- pro&lemaP a rela"iona continuu cu
partenerii de (ocP implicare $n 1CP e/presia #i'ică a #or"ei vitaleP termen utili'at $n loc de )repeti"ie* $n teatrul
de improvi'a"ieP )Gai să ne (ucăm5*, (engl. Plaing)

A ?uca .ea.ru: a evita 1Cul sau ai re'ista ascun'%ndute $n spatele unui persona(P manipularea su&iectivă a
#ormei de artăP a #olosi persona(ul sau emo"ia ca să evi"i contactul cu realitatea teatralăP oglindire, auto
admirareP un perete $ntre parteneri, (engl. Acting)
A ?uca un roi) a (uca la #el ca $ntrun (ocP a (uca rolul şi nu pe tine +su&iectiv-P a comunica o caracteri'are şi nu
a #olosi persona(ul pentru i'&ucniri emo"ionaleP a"i păstra identitatea, (engl. Plaing a Role)
A 'o1e;.i<Po1e;.ire= a ver&ali'a Ondele, rela"iile etc. unei situa"ii $n loc să cree'i o realitate şi să o #i'icali'e'i,
$n loc să laşi scena să se nască din rela"ii, atitudini #i'ice etc.P inactivP anti(ocP re'ultatele povestirii sunt
ver&ali'area e/cesivă, scenari'area, manipulareaP impunerea sinelui $n de#avoarea pro&lemei, $n loc să laşi
pro&lema, Scopul să te pună $n mişcareP )a (uca teatru*, )a interpreta*, (engl. Telling)

A reacţiona= retragereP autoprotec"ieP reac"ie la ac"iunea altuia, $n opo'i"ie cu a ac"iona tu $nsu"iP a ataca pentru
a evita să"i sc!im&i po'i"iaP a te #eri de mediu $n loc să pătrun'i $n elP teama de a ac"ionaP teama de aşi asuma
responsa&ilitatea pentru o ac"iune, (engl. React)

A ;e na>.e: a apărea din invi'i&ilP a deveni vi'i&ilP a ieşi la ivealăP revela"ie, (engl. 5merge)

A ;iula: su&stitut al realită"iiP su&iectiv, $n antite'ă cu realul +o&iectiv-P *acă te prefaci, nu e real=E a te
impune pe tine $n de#avoarea pro&lemei, $n loc să cree'i realitateP a te g%ndi la realitatea unei pro&leme $n loc să
o #aci realăP teatrul de improvi'a"ie se de'voltă din realitatea o&iectivăP a nu accepta nici o realitate, (engl.
Pretend)

A 1edea: )a vedea* +o&iectiv- este termenul opus lui )a crede* +su&iectiv-P termen utili'at $n antite'ă cu )a
inventa* sau )a te pre#ace*P Prive#te #i ve"i=E parte a aparatului sen'orialP a vedea pentru a putea să #i'icali'e'iP
a lăsa pu&licul să vadă piesa ca pe un (ocP a (uca &ineP a priviP a privi lumea #enomenelor şi a o vedeaE a vedea,
nu a te uita #i/P *acă tu ve"i, vedem #i noi (pu$licul)= (engl. -eeing)
A 1edea cu16n.ul= realitatea #i'ică a consoanelor şi vocalelorP vi'uali'area indusă de un cuv%ntP un contact
sen'orial cu cuvinteleP #orma sunetelor, (engl. -eeing t6e ord)

A5ili.a.e 4n carac.eri=are= capacitatea de a selecta spontan calită"ile #i'ice ale unui persona( ales $n timpul
improvi'a"ieiP capacitatea de a #olosi imaginea, culoarea, sunetul, atmos#era, etc. pentru a descoperi
caracteristicile persona(ului, (engl. C6aracter agilit)

Acordul colec.i1 deci'ia grupuluiP realitatea asupra căreia decid (ucătorii $mpreunăP realitatea convenită dintre
actori şi pu&licP acceptarea regulilor (oculuiP căderea de acord a grupului asupra 1CuluiP nu se poate (uca #ără
punerea de acord a grupuluiP pro#esorulregi'or coordonea'ă, (engl. roup Agreement)

Ac.i1i.a.e= mişcare pe scenă. (engl. Activit)

Acţiune= energia eli&erată $n timp ce se lucrea'ă la o pro&lemăP piesa $ntre actoriP a (uca. (engl. Action)

Acţiune in.erioar/= a recunoaşte o emo"ie prin răspunsul sen'orialP #olosirea ac"iunii interioare dă (ucătorului
posi&ilitatea de aşi păstra intimitatea sentimentelor +emo"iilor- personaleP #olosirea emo"iei ca 1CP
+i"icali"ea"ă acel sentiment= (engl. !nner action)

Acţiune ;cenic/= o ac"iune #olosită pentru a introduce, accentua, intensi#ica sau su&linia o ideeP #elul $n care
actorul $şi urmăreşte Scopurile $n cadrul realită"ii sceniceP calea care #ace ca )mingea* să sară continuuP
ac"iunea scenică evoluea'ă din implicarea $n 1Curile succesive şi din Rela"ia cu parteneriiP )Vor&irea
neinteligi&ilă* este un e/erci"iu #oarte util $n această privin"ă, (engl. -tage @usiness)
Acţiune ;cenic/ (i=ic/: ac"iunea, ocupa"ia scenicăP ceea ce este creat de actori şi vi'i&il pentru pu&licP ceea ce
$mpărtăşesc spectatorii $ntre eiP C@ul. (engl. :ccupation)

Ad-li5i.u= a nu #i con#undată cu improvi'a"iaP )li&ertatea* de acest tip se re#eră mai degra&ă la a te da deştept,
nu la dialogul evoluat. (engl. Ad9li$)

Au.o-iden.i.a.e= a avea propriul loc şi a lăsa pe #iecare să8 ai&ă peal săuP a #i plasat $n siguran"ă $ntrun mediuP
eşti acolo unde e#ti. (engl. -elf9ldentit)

Au.ori.ari;= a impune altora propria e/perien"ă, propriile puncte de vedere şi tipare comportamentaleP negarea
capacită"ii de e/perimentare a altei persoane, (engl. Aut6oritarianism)

Bio3ra(ii= in#orma"ii, date statistice, trecut, etc. scrise despre un persona( $ntro piesă ast#el $nc%t să8 plase'e $n
anumite categorii care să8 a(ute pe actor $n crearea roluluiP utile uneori $n teatrul o&işnuit, tradi"ional căci $l
a(ută pe regi'or săşi cunoască mai &ine actoriiP tre&uie evitată $n teatrul de improvi'a"ie pentru că $mpiedică
selec"ia spontană a materialului şi $i opreşte pe (ucători de la o e/perimentare &a'ată pe intui"ieP indica"ie= +ără
$iografii= (engl. @iograp6ies)

Buca./: un segmentP timpul dintre momentele de cri'ăP o serie de scene $n interiorul unei sceneP poate #i un
moment sau 80 minuteP )$nceput şi S#%rşit.* (engl. @eat)
Bun 3u;.= a permite ceva propriului persona( #ară ai impune nimic străinP a nu adăuga ceva ce te $ndepărtea'ă
de tine $nsu"iP un anumit )sim"* al naturii pro&lemei, scenei sau persona(uluiP capacitatea de recunoaştere a
naturii unui lucruP (engl. ood taste)
Calcul a"i lua măsuri de precau"ie $nainte de a ac"ionaP a lua deci'ia de a nu ac"iona spontan, (engl. 2udging)

CE: ac"iunea comună a actorilor $n interiorul unui OndeP un motiv pentru care eşti undeva= Ce faci acoloDE
parte a unei structuri, (engl. 6at)

CINE: oamenii dintrun OndeP Cine e#tiD n ce relaţie e#ti cu ceilalţiDE parte a unei structuri, (engl. 6o)

Carac.eri=are: selectarea unor manierisme #i'ice, tonuri vocale, ritmuri, etc. cu scopul de a (uca un anumit
persona( sau un tip de persona(P a da via"ă persona(ului prin realitatea #i'ică, (engl. C6aracteri"ation)
Counicare: a e/perimentaP capacitatea actorului de a $mpărtăşi realitatea scenică ast#el $nc%t pu&licul să
$n"eleagăP e/perimentare directă, opusă interpretării sau presupunerii, (engl. Communication)
Con(lic.: con#lictul cu sine sau $ntre parteneri ce necesită luarea unor deci'iiP scopul de atinsP lipsă de acord, de
$n"elegereP un instrument ce generea'ă energie scenicăP tensionare şi detensionare impuse, opuse pro&lemei
+urmărirea pro&lemei determină organicitatea-. (engl. Conflict)

Con.ac.: impact sen'orialP implicare #i'ică şi vi'uală $n mediul $ncon(urător teatral +Onde, Cine, pu&lic, etc.-P a
atinge, a vedea, a mirosi, a au'i şi a priviP a cunoaşte ceea ce atingiP comunicare, (engl. Contact)

Con>.ien./: implicare sen'orială $n mediul $ncon(urătorP a ieşi +a trece- $n mediul $ncon(urător, (engl.
Aareness)
Con>.ien.i=area .ru'ului= aten"ie #i'ică #a"ă de tot ce se petrece pe scenă şi $n pu&licP a&ilitate $n #olosirea
tuturor păr"ilor corpului +uşa poate #i $nc!isă cu piciorul, putem mişca un o&iect cu şoldul-P #i'icali'are. (engl.
@odil aareness)

Creaţie= a crea +limitat- plus a intui +nelimitat- egal crea"ie, (engl. Creation)
Cri=/= un moment intensi#icat p%nă la punctul $n care e gata săşi sc!im&e #ormaP teatrul +(ocul teatral- este o
serie de cri'eP alternativăP punctul culminant sau punctul de ruptură dintrun moment de cri'ă sau $ntro situa"ie
$n care sunt posi&ile mai multe op"iuniP un moment de tensiune $n care nu se ştie ce urmea'ăP actorul tre&uie să
#ie pregătit să $nt%mpine orice sc!im&are, simplă sau e/traordinară, pe care sar putea să o aducă cri'a. (engl.
Crisis)

CUM: plănuirea Cumului $mpiedică intui"ia să lucre'e pentru că scenari'area unei situa"ii este opusă
capacită"ii de a $nt%mpina tot ce se iveşte $n (ocP a"i pregăti #iecare mişcare, $n opo'i"ie cu a aştepta ceea ce se
va $nt%mplaP teamă de a se aventura $n necunoscutP a da e/emple de modalită"i de re'olvare a pro&lemeiP a (uca
teatru, (engl. So)
Cu1in.e: sporovăială, trăncănealăP ver&ali'are din lipsă de ac"iuneP Cuvinte goale=E scenari'areP multe cuvinte,
nu un dialogP cuvinte )$n loc de*P "in eul ascuns, (engl. ords)

&a.e ;.a.i;.ice: a transmite pu&licului şi partenerilor de (oc date, in#orma"ii şisau &iogra#iiP a povesti $n loc de a
#i'icali'aP a e/prima un persona( $n mod ver&alP a #olosi date, in#orma"ii, etc. $n loc să improvi'e'i şi să laşi
persona(ul să iasă la iveală de la sineP +ără date, fără informaţii, fără $iografii. +i"icali"ea"ă= (engl. -tatistics)
&eni.a.e: a #i tu $nsu"i la orice v%rstă P acceptarea celorlal"i aşa cum sunt, #ără să $ncerci săi sc!im&i, (engl.
*ignit)
&e.aliu= orice o&iect, mic sau mare, $nsu#le"it sau ne$nsu#le"it, care e/istă $n spa"iul scenic, (engl. *etail)

&e.a>are= implicare $n Cine, Onde, Ce +o e/perien"ă directă-P po'i"ia optimăP a te distan"a pentru a vedea mai
&ine +1Cul, pro&lema-P separarea de egocentrismul nostru permite o rela"ie #ară implicare emo"ională, (engl.
*etac6ment)

&ia3no;.ic a&ilitatea pro#esoruluiregi'or de a găsi pro&leme necesare pentru a re'olva pro&lemele, (engl.
*iagnosis)

&ialo3= cuvintele pe care actorii le #olosesc ca să vor&ească unul cu celălalt cu scopul de a construi şi de a
aduce la via"ă realitatea pe care au creato pe scenăP ver&ali'area e/presiei #i'ice a sceneiP e/tensia ver&ală a
implicării şi rela"iei dintre actoriP ver&ali'area care decurge organic din via"a unei scene. (engl. *ialogue)

Echi'aen. de 'ro.ecţie= comportamente, maniere, veşminte, ^, simulări, mac!ia(, trăsături ale personalită"ii,
sisteme de re#erin"ă, pre(udecă"i, distorsiuni corporale, oportunism şi altele, #olosite pentru a ne prote(a $n via"ăP
tre&uie vă'ute ca nişte lucruri de care tre&uie să ne eli&erăm pentru a uşura procesul de $nvă"areP statutul social,
(engl. -urvival Clot6es)

E3ali.a.e= a nu se con#unda cu identitatea +a #i identic-P dreptul oricui, de orice v%rstă şi cu orice #el de
pregătire, de a deveni parte a comunită"ii teatrale, de a lua parte la activită"i teatrale, de a descoperi pro&leme
teatrale şi de a lucra asupra lorP dreptul de a cunoaşte, de a $nvă"aP dreptul de a &ate la orice uşă. (engl. 5Vualit)
E3ocen.ric teama de a nu primi spri(in de la ceilal"i sau de la mediul $ncon(urătorP autoprotec"ie prost
$n"eleasă, (engl. 5gocentric)
Eoţie: mişcarea organică creată de (ocP emo"ia su&iectivă adusă pe scenă nu este comunicare, (engl. 5motion)

Eoţionare<A(ec.are= impunerea sinelui $n #a"a pu&liculuiP a interpreta un rol $n loc de a8 crea, de a8 (uca.
(engl. 5mote)

Ener3ie= nivelul intensită"ii cu care actorul a&ordea'ă pro&lemaP inspira"ia ce apare atunci c%nd se re'olvă o
pro&lemăP energia "inută $n #r%u de re'isten"a la re'olvarea pro&lemeiP energia eli&erată $n timpul )e/plo'iei*
+spontaneitate-P ac"iunediagnosticP re'ultatul procesului +(ocului-P contact, (engl. 5nerg)
E.iche.e= termeni ce tind să $şi ascundă provenien"a şi să &loc!e'e cunoaşterea organicăP etic!etarea ne
limitea'ă la )lucruri* şi categorii, negli(%nd ast#el rela"ionarea. (engl. Ha$els)

Eul<Sinele= se re#eră la partea naturală din noiP eli&erare de o&iceiuri parali'ante, pre(udecă"i, in#orma"ii u'ate şi
sisteme de re#erin"ă staticeP partea din noi capa&ilă de contact direct cu mediulP propria noastră naturăP partea
din noi care #unc"ionea'ă #ără nevoia de apro&arede'apro&areP a trece dincolo de mac!ia(, costum, manieră,
persona(, &i(uterii #alse, etc. care alcătuiesc ec!ipamentul de protec"ieP eul tre&uie descoperit $nainte să $ncepi să
(ociP (ocul a(ută la descoperirea sineluiP partea dreaptă a creieruluiP 'ona Q. (engl. -eif)

E1aluare: metodă de critică prin implicare $n pro&lemă şi nu de critică reciprocă, (engl. 5valuation)
E'erienţ/ direc./= spa"iul $n care aparatul sen'orial şi mintea sunt tre'e şi atente la ce se $nt%mplăP aten"ia
$ntregii #iin"eP spa"iul $n care se naşte intui"ia pentru a a(uta $nt%mplarea $n des#ăşurare, (engl. *irec t
5xperience)
E'unere= a vedea sau a #i vă'ut $n mod direct, nu cum ar vrea altcineva să #ii sau să #ie el $nsuşi, (engl.
5xposure)

*i=icali=are= a arăta şi nu a povestiP mani#estarea #i'ică a unui Ce comunicatP o e/presie #i'ică a unei atitudiniP
#olosirea sinelui pentru a pune 1Cul $n mişcareP a da via"ă 1CuluiP +i"icali"ea"ă acel sentiment=
+i"icali"ea"ă acea relaţie= +i"icali"ea"ă "meul, pe#tele, o$iectul, gustul, etc.= (5ngl. P6sicali"ation)

#6nd= stră&ate creierul #i'ic. (engl. Mind)

#enerali=are= &locarea percep"iei sen'orialeP re#u'ul de )a da via"ă* pro&lemei +1CuluiScopuluio&iectului-P

a presupune că ceilal"i ştiu ceea ce vrei să comunici, (engl. enerali"ation)

#ru'= un colectiv cu interese comuneP persoane ce se adună de &unăvoie $n (urul unui proiect pentru a e/plora,
a construi, a8 #olosi sau a8 trans#orma, (engl. roup)

Ilu=ie= teatrul nu este o ilu'ie, este o realitate asupra căreia grupul a că'ut de acord şi pe care pu&licul o
$n"elegeP proiec"ie su&iectivă. (engl. !llusion)

= su&iectivăP inven"ieP aşi crea propriile idei despre cum ar tre&ui să #ie lucrurileP teatrul cere crea"ia
Ia3inaţie
colectivă, nu ca #iecare săşi cree'e propria idee despre cum ar tre&ui să #ie lucrurileP apar"ine intelectului, nu
vine din intuitiv, (engl. !magination)
I'licare= a intra cu serio'itate $n (oc sau e/erci"iuP a (ucaP disciplina $nseamnă implicareP implicarea $n 1C,
urmărirea Scopului de&loc!ea'ă şi dă li&ertatea de a rela"iona. (engl. !nvolvement)
I'ro1i=aţie: a (uca (oculP pornirea de a re'olva pro&lema #ară vreo pre(udecată $n legătură cu #elul Cum o so
re'olviP a permite mediului scenic +$nsu#le"it sau ne$nsu#le"it- să lucre'e pentru tine $n re'olvarea pro&lemeiP nu
este scena +#inală-, ci drumul către aceastaP #unc"ionarea predominantă a intuitivuluiP (ucarea (ocului dă
oamenilor de di#erite categorii posi&ilitatea de a $nvă"a teatruP proces, nu re"ultatP nu cu sensul de )li&ertate*
+adli&itum-, )srcinalitate*, sau )a #ace totul de unul singur*P o #ormă de studiu, pentru orice grup de v%rstă,
dacă este corect $n"eleasăP a pune 1Cul $n mişcare $ntre (ucători, e/act ca $ntr un (oc teatralP a re'olva
pro&lemele $mpreunăP capacitatea de a permite pro&lemeitemei să ducă mai departe +$n sensul evolu"iei, n.t.-
scenaP un moment din via"a oamenilor #ără să #ie necesar un scenariu sau o poveste pentru a8 comunicaP o
formă de artăE transformareE #ace ca rela"iile şi detaliile să devină un tot organicE Proce; 1iu) (engl.
!mprovisation)

Indicaţia 'e 'arcur;: un a(utor dat de pro#esorulregi'or ca partener de (oc $n timp ce studentulactor re'olvă o
pro&lemă, pentru a8 a(uta săşi păstre'e concentrareaP un mi(loc prin care studentulactor răm%ne el $nsuşi $n
cadrul realită"ii teatraleP un mesa( către organismul $n totalitateP un spri(in dat actorului pentru a e/plora ceea ce
se naşte prin e/perimentare, (engl. -ide Coac6ing)

In;'iraţie: energia poten"ată de cunoaştere intuitivă (engl. !nspiration)

In.elec.: computerul, colectorul de in#orma"ii, #apte, statistici, date de orice tipP nu tre&uie să #unc"ione'e
separatP parte a unui tot organic. (engl. !ntellect)

In.en;i(icare: a intensi#ica o rela"ie, un persona( sau o scenăP a crea adevărul scenicP a da o mai mare
dimensiune realită"ii vie"iiP a su&linia via"aP de'voltarea unui persona( sau a unei $nt%mplări pentru mai multă
claritate $n comunicarea cu pu&liculP a te #ace $n"eles prin intensi#icareP a #olosi ceva sau totul +din punct de
vedere te!nic, ver&al, actoricesc- pentru a avea impact, (engl. Seig6tening)
In.er're.are= a impune propriul sistem de re#erin"ă $n opo'i"ie cu rela"ionarea directă cu evenimenteleP a
poten"a sau a diminua o comunicare directăP poate cau'a neputin"a de a primi e/perien"e noi. (engl.
!nterpretation)

In.er1enţie +$n proces-= a spune cum se re'olvă o pro&lemăP a arăta actorilor cum să meargă, să vor&ească, să
interprete'e, să simtă, să citească replicileP amestec din a#arăP incapacitatea de )a se (uca* (engl. !ntruding)

In.uiţie= 'ona QP o 'onă care tre&uie sondată şi investigată de to"iP cunoştin"e lipsite de constr%ngerile aparatului
sen'orial +#i'ic şi mental-P 'ona revela"iei, (engl. !ntuitive)
4nţele3ere= un moment de revela"ieP a vedea ceea ce a #ost acolo dintotdeaunaP a a#laP a pătrunde sensul=
Copacul copac era $nainte ca tu să po"i vedea Copacul. (engl. !nsig6t)

!oc draa.ic= a (uca şisau a trăi situa"ii de via"ă vec!i sau ale altcuiva ca să a#li cum să te $ncadre'i $n eleP este
un (oc comun la copiii de grădini"ă care $ncearcă să devină acel persona( de care le e #rică, pe care $l admiră sau
pe care nu8 $n"elegP identi#icarea cu persona(e de #ilm, de pe scenă sau din literaturăP a trăi $n pielea unui
persona(P nu poate #i #olosit pe scenă. (engl. *ramatic Pla)

!oc .ea.ral o activitate de grup acceptată de to"i, limitată de reguli şi de acordul colectivP (ocurile sunt $nso"ite
de spontaneitate, entu'iasm, distrac"ie, &ucurieP sus"ine e/perien"a teatralăP un set de reguli care $l a(ută pe
(ucător să (oace +să răm%nă $n proces, n.t.-. (engl. ame)

!uc/.or cel care (oacăP persoană av%nd aptitudinea de a crea realitatea teatrală, de a scoate iepuri din pălărieP
un actorP un actor care nu (oacă. (engl. Plaer)

!udeca./= categorisirea su&iectivă $n termeni de &unrău, corectgreşit, &a'ată pe sisteme de re#erin"ă $nvec!ite,
modele personale culturale sau #amiliale, $n de#avoarea unui răspuns proaspăt $n momentul e/perimentăriiP
impostură= (engl. 2udgement)
$i5er.a.e 'er;onal/= natura proprie #iecăruiaP a nui oglindi pe ceilal"iP o e/presie a sinelui descătuşat de
autoritarism +apro&arede'apro&are-P li&ertatea de a accepta sau a respinge regulile (oculuiP admiterea limitării şi
li&ertatea de a o re#u'a sau a o acceptaP a nu se con#unda cu !aosulP eli&erarea de a#ectare +autoemo"ionare-P un
moment al realită"ii scenice c%nd actorul contri&uie la construc"ieP eli&erarea de ec!ipamentul de protec"ieP o
pro&lemă personală, (engl. Personal +reedom)

Mani'ulare= a #olosi pro&lema, colegii actori, etc. pentru scopuri egoisteP a #i oportunistP cel care vrea să
manipule'e opune re'isten"ă rela"ionării cu partenerii de (oc. (engl. Manipidation)

Ma.uri=area ac.orului unirea tuturor păr"ilor $ntregului +te!nicile teatrale, (ocul, #i'icali'area, etc.-P
de'voltarea a&ilită"ii de a $nt%mpina toate momentele de cri'ă cu siguran"ăP a te sim"i con#orta&il $n mediul
scenic $ncon(urător, (engl. -easoning t6e Actor)

Mediul 4ncon?ur/.or ;cenic via"a scenică cu condi"ionările, ei asupra cărora mem&rii grupului au că'ut de
acordP toate o&iectele $nsu#le"ite şi ne$nsu#le"ite din teatru, inclu'%nd actorul şi pu&liculP un spa"iu e/plora&il.
(engl. 5nvironment)
Meoria .ru'ului= memoria păstrată de corp $n momentul e/perimentăriiP memorie #i'ică, opusă re"inerii
intelectuale a e/perien"elor trecuteP re"inerea sen'orială a e/perien"elor trecuteP atitudini musculareP Hasă9ţi
trupul să9#i amintească= (engl. @od memor)

Modi(icare<Tran;(orare= crea"ieP momentul e#emer ce distruge i'olarea, c%nd actorii şi pu&licul deodată
primesc +)aa!5*- apari"ia unei noi realită"i +magia teatrului-P improvi'a"ie, (engl. Transformation)

Moen. de con>.ien.i=are= a vedea ce se $nt%mplă c!iar acum5 A #i atent e/clusiv la ceea ce se $nt%mplă acum,
#ăc%nd a&strac"ie de trecutP moment de pau'ă, de tăcere, (engl. Pause)

Moen. de cri=/: un anume moment ce con"ine şi ceea ce sa $nt%mplat şi ceea ce se va $nt%mpla sau e posi&il
să se $nt%mple, (engl. -tatic)
Moen. 'er(oran.: a nu se con#unda cu e/!i&i"ionismulP momentul c%nd te laşi $n voia situa"iei şi c%nd se
creea'ă armonie şi revigorareP un moment de li&ertate personală, (engl. Performance)
Nei>care: o serie de cadre +paşi- care creea'ă mişcareaP un e/erci"iu $n care mişcarea e descompusă $n cadre
care apoi vor #i reasam&late $n mişcareP un e/erci"iu care arată elevului că din moment ce mişcarea din pre'ent
include şi trecutul, nu tre&uie să insiste pe trecutP poate #i utili'at pentru a )dilata* timpulP o#eră $n"elegerea
ac"iunilor o&ligatoriiP $l a(ută pe student să o&serve mediul scenic pre'ent şi să intre $n contact cu acesta, (engl.
No Motion)

Non-ac.orie a te implica $n 1CP detaşareP o a&ordare procesuală a tuturor pro&lemelor de teatruP aşi men"ine
sentimentele personale pentru sineP a $nvă"a să (oci )ne(uc%nd*P a arătaa #i'icali'a şi nu a spunea povestiP Nu
mai %uca=, (engl. Non9Acting)

Non-1er5ai) a preda #ară a "ine cursuri despre te!nicile actoriceştiP lim&a(ul este #olosit doar pentru a pre'enta,
clari#ica sau evalua o pro&lemăP a nu spune studentului Cum să re'olve pro&lemaP a nu da )murăn gură*P pune
capăt dependen"ei de pro#esorulregi'orP sistemul nonver&al de predare la care se #ace re#erire $n acest manualP
o altă #ormă de comunicare $ntre actori, (engl. Non9ver$al)

5iec.i1 totul $n a#ara persoaneiP a #i o&iectivP capacitatea de a lăsa unui #enomen e/terior dreptul la via"ă şi
voin"ă proprieP a nu sc!im&a lucrurile pentru a se potrivi presupunerilor su&iectiveP a #i o&iectiv este o cerin"ă
de &a'ă $n teatrul de improvi'a"ie, (engl. :$%ective)

r3anici.a.e= un răspuns al $ntregului organism prin care mintea +intelectul-, corpul şi intui"ia #unc"ionea'ă ca
un tot unitarP integralitateP parte a $ntregului, a sineluiP din sineP a #unc"iona omeneşte, ca #iin"ă totală, (engl.
:rganic)

Pan.oi/= #ormă de artă $nrudită cu dansulP a nu se con#unda cu )scenele #ară cuvinte*, (engl. Pantomime)

Perce'ţie= a şti #ără a utili'a e/clusiv intelectulP osmo'ăP a conştienti'a #enomenele e/terioareP capacitatea de a
pătrunde $n mediuP a deveni tot una cu 1CP intui"ieP 'ona Q. (engl. Perception)

Per;ona?= oameniP #iin"e umaneP oameni realiP e/presia #i'ică a unei persoaneP vor&eşte pentru sine. (engl.
C6aracter)
Per;'ec.i1/= a privi o&iectivP detaşareP privire de ansam&lu, (engl. Perspective)
Pie;e de co;.u: elemente de costum ce pot #i #olosite $n crearea unui persona(P sugestii pentru costumele
persona(elor şi nu costume complete +de e/emplu, o cutie plină de pălării-, (engl. Costume pieces)
Pie;e de decor mo&ilă, practica&ile, recu'ită utili'ată pentru a crea Ondele. (engl. -et Pieces)

Pie;/ i'ro1i=a./: o scenă sau o piesă de'voltată din improvi'a"ie şi #olosită $n spectacolP material creat de
grupP o scenă sau o piesă de'voltată din situa"ie sau din scenariuP o scenă sau o piesă evolu%nd din (ocul
grupuluiP nu o con#erin"ă despre o $nt%mplare, (engl. improvised Pla)

Plani(icare= a plani#ica modul cum să lucre'i o scenă $n opo'i"ie cu a lăsa )să se $nt%mple*P are legătură cu
scenari'areaP o repeti"ie mentalăP )copilul nesigur*P a se utili'a doar pentru structurare, (engl. Pre9 Planning)

Pla;are 4n ;cen/= integrarea actorilor, a decorului, sunetului şi luminii $ntro imagine scenică unitarăP claritatea
mişcării pentru $nlesnirea comunicăriiP su&linierea rela"iilor persona(uluiP #i'icali'area vie"ii scenice, (engl.
@locing)

Pla;are non-re3i=oral/ 4n ;cen/: a $mpărtăşi ta&loul scenic cu partenerii şi pu&liculP plasarea $n scenă #ără
indica"ii din a#arăP de'voltarea capacită"ii de a vedea ta&loul scenic +din a#ară-, deşi eşti $năuntrul săuP plasarea
$n scenă cu a(utorul partenerilor, al grupuluiP te!nică necesară actorului $n teatrul de improvi'a"ieP capacitatea
(ucătorului de a de'volta mişcarea pe parcursul unei scene $n des#ăşurareP o cale spre identitatea personalăP a(ută
la c%ştigarea independen"ei #a"ă de pro#esorulregi'or. (engl. Non9directional @locing)
Po1e;.e= o poveste este un epita#P cenuşa #oculuiP povestea este re'ultatul procesuluiP teatrul de improvi"aţie
este procesP pentru ca povesteapiesa să prindă via"ă, tre&uie $nt%i des#ăcută $n mai multe păr"i sau &ucă"i pentru
a deveni din nou procesP o piesă &ine scrisă este proces, (engl. -tor)
Preocu'are= sursa de energieP ceea ce nu e vi'i&il pentru pu&licP cre%nd pro&leme cu două direc"ii, preocuparea
elimină )privitorul* şi ast#el #ace (ocul posi&il, (engl. Preoccupation)
Pre;u'unere= a nu comunicaP ai lăsa pe parteneri sau pu&licul să detalie'e o generalitateP a lăsa pe al"ii să #acă
munca actoruluiP a "ine locul altui (ucătorP +i"icali"ea"ă ce vrei să spui= -pune ce vrei să &nţelegem= (engl.
Assumption)

Pri1irea (i/= perdeaua de pe oc!i ce $mpiedică contactul cu ceilal"iP a (uca doar pentru tine $nsu"iP un perete
protectorP Prive#te #i ve"i partenerul= (engl. -taring)

Privitor, un )oc!i* care ne supraveg!ea'ă constantP un control restrictivP un (udecătorP apro&arede'apro&areP

teama de )oc!iul* acesta ne $ndepărtea'ă eul de e/perien"e noi şi aduce $n primplan prostănacul din noi prin
imita"ie, delicven"ă, apatie, prostie, trăncănealăP )o oală supraveg!eată nu mai #ier&e niciodată.* (engl atc6er)
Pro5le/= a nu se con#unda cu con#lictul +o tensionare şi detensionare impusă-P tensionarea şi detensionarea
naturală ce are ca re'ultat o ac"iune organică +dramatică-, (engl. Pro$lem)

Pro5le/ cu dou/ direcţii= concentrea'ă mintea, #ăc%ndu8 ast#el pe actor să renun"e la mecanismele care8

in!i&ă, carei
eli&erea'ă cen'urea'ă
niveluri (oculP
intuitive cură"ănoiminteaP
ale unei energii,Nu(engl.
mai #tiam
To9 ce
avor$esc P ac"iune mentalăac"iune #i'icăP
Pro$lem)

Pro5le/ de ar.a ac.orului= a re'olva pro&lemaP c%nd se re'olvă o pro&lemă re'ultă o cunoaştere organică a
te!nicii teatraleP o pro&lemă care pre#igurea'ă un re'ultatP de'voltarea aptitudinilor te!nice teatraleP (ocuri de
teatru, (engl. Acting pro$lem)
Proce;: actul $n sineP procesul este o&iectivul şi o$iectivul este un proces nesf?r#itP nu se poate da un verdict
#inal asupra unui persona(, unei scene, rela"ii, sistem de muncă. (engl. Process)

Pro(e;or-re3i=or: pro#esorul lucrea'ă pentru studen"i +nu pune accentul pe punerea $n scenă-, regi'orul lucrea'ă
pentru scena $n $ntregimeP o#eră pro&leme +ce re'olvă pro&leme- şi pentru e/perien"a individuală şi pentru
e/perien"a scenică, (engl. Teac6er9*irector)

Pro3re;: distan"a pe care studentul a parcurso din momentul startului.

(engl. -tudentLs Progress)

P;ihodra/= a aduce propriile emo"ii pe scenă pentru a crea ac"iuneaP a trăi povestea $n loc de )a #i $n proces*,
(engl. Psc6o9*rama)

Pu5lic 'er;oane: oaspe"ii noştriP cei mai onora"i mem&rii ai teatruluiP parte a (ocului, nu privitori singuraticiP
unul din cele mai importante elemente ale teatrului, (engl. Audience9 individuals)

Punc. de concen.rare: pro&lema aleasă de grup şi asupra căreia tre&uie să ne concentrămP o te!nică utili'ată
pentru a o&"ine detaşareaP Scopul $n (urul căruia se str%ng (ucătoriiP implicarea $n 1C creea'ă rela"iiP Ai
&ncredere &n P*C=  este ve!iculul care transportă (ucătorulP desc!ide canalele de comunicare ale studentului
spectatorP ac"iune mentală, (engl. Point of Concentration)
R/;'un;ul 4n1/ţa. o reac"ie mai degra&ă dec%t o ac"iuneP $i opreşte pe (ucători să iasă $n mediul $ncon(urătorP $i

opreşte
uşă pe (ucători
$nc!isă, (engl. să e/plore'e şi să se descopereP )6u aşa se #ace5* *e ceD )Aşa a spus pro#esorul meu5*P o
HearnedResponse)

R/;.urnarea 5/rcii: scena de'ec!ili&ratăP se re#eră la propria plasare $n scenăP Răstorni $arca=E un termen util,
mai ales pentru actorii #oarte tineri, pentru a $n"elege propria plasare $n scenă. (engl. Rocing t6e @oat)

Reali.a.e o5iec.i1/: aceea care poate #i vă'ută şi utili'ată $ntre parteneriP creată de acordul colectivP un mod de
a ne $mpărtăşi omenesculP o realitate teatrală modi#ica&ilă care re'ultă $n urma acordului colectiv, (engl.
:$%ective Realit)

Reali.a.e .ea.ral/= realitatea asupra căreia sa că'ut de acordP orice realitate pe care (ucătorii aleg să o cree'eP
li&ertate totală $n a crea o realitateP a da via"ă unei realită"i createP a lăsa loc realită"ii create. (engl. T6eater
Realit%
Reain.ire= memorie su&iectivă +moartă-P a rememora $n mod deli&erat o e/perien"ă din via"a personală,
intimă, pentru a o&"ine o trăsătură de caracter sau emo"ionalăP con#undată de mul"i cu arta actoruluiP a #olosi
e/perien"a anterioară, evocată $n mod deli&erat pentru o pro&lemă pre'entă, este o eroare şi poate #i distructiv
pentru realitatea teatrală şi detaşarea artisticăP $n selec"ia spontană, intui"ia ne o#eră e/perien"ele anterioare $n
mod organic, ca parte integrantă a unui proces de via"ă totalP poate #i utili'ată de regi'or ca procedeu +c%nd
nimic altceva nu dă re'ultate- pentru a o&"ine o trăsătură sau o stare a persona(uluiP a re$nvia o amintire trecută
prin manipulareP are legătură mai degra&ă cu psi!odrama. (engl. Recall)
Re3ulile ?ocului= includ Structura +Onde, Cine, Ce- şi Scopul +unctul de Concentrare-, plus Acordul grupului,
(engl. Rules of t6e ame)

Relaţie: contactul cu parteneriiP a (ucaP implicarea comună $n urmărirea unui ScopP rela"ia reiese din implicarea
comună $n ac"iuni cu o&iecteleP permite (ucătorilor intimitatea sentimentelor personale $n timp ce (oacă
$mpreunăP $mpiedică intru'iunea, amestecul din a#ară. (engl. Relations6ip)
Re;'ec. recunoaşterea celuilaltP a8 cunoa#te pe celălalt, (engl. Respect)

Re1elaţie<&e;co'erire: momentul $n care spontaneitatea studentului apare ca să poată $nt%mpina o cri'ă pe

scenăP momentul $n care se renun"ă la re'isten"e şi la raportările staticeP un moment c%nd actorul vede lucrurile
din cu totul alt punct de vedereP un moment de pătrundere +$n"elegere- a 1CuluiP a avea $ncredere $n sistemul
de lucruP moment de progres, de creştere organică, (engl. @reat6roug6)

Re=i;.enţ/= manipularea Onde, Cine, CeP a nu vrea să $n"elegi şisau să e/perimente'i 1CulP se mani#estă prin
glume, scenari'are, clovneric, neparticipare, (oc teatralP teama dc sc!im&are $n orice sensP re'isten"a este
energie re"inută, $nmaga'inatăP c%nd se depăşeşte re'isten"a, are loc o nouă e/perien"ă, (engl. Resistance)
Re=ol1area de 'ro5lee: sistemul de predare a te!nicilor teatrale prin re'olvarea de pro&leme, $n opo'i"ie cu

intelectuali'area şi ver&ali'areaP $l pune pe studentulactor $n mişcare +ac"iune, #i'icali'are-P pro&lema

pre#igurea'ă o solu"ieP pro#esorulregi'or şi studentulactor pot rela"iona prin intermediul pro&lemei, $n loc să
rela"ione'e reciprocP re'olv%nd pro&lema a#li şi răspunsul la $ntre&area CumP anulea'ă plani#icareaP pre'intă o
structură opera"ională simplă +ca $ntrun (oc- $n aşa #el $nc%t orice persoană, indi#erent de v%rstă sau pregătire,
poate (uca. (engl. Pro$lem9-olving)

Ri3idi.a.e: $nc!istareP incapacitatea de aşi modi#ica punctul de vedereP incapacitatea de a $n"elege punctul de
vedere al altuiaP &lindat $mpotriva contactului cu ceilal"iP $nc!is #a"ă de ideile altcuivaP teama de contact, (engl.
Rigidit)

Scenariu: o sc!i"ă pe &a'a căreia se improvi'ea'ăP un scenariuP o cale de a construi o piesă improvi'atăP o serie
de &ucă"iscene ce tre&uie completate de actori, (engl. -eleton Pla)

Scen/: evenimentul care reiese din urmărirea 1CuluiP re'ultatul (oculuiP un #ragmentP un moment din vie"ile
oamenilor ce nu are nevoie de $nceput, mi(loc, s#%rşitP &iogra#ie sau date statisticeP scena este (ocul care reiese
din reguliP (ocul este procesul $n urma căruia evoluea'ă scena prin implicare $n re'olvarea unui Scop +1C- şi
rela"ionarea cu partenerii de (oc. (engl. -cene)

Scenari=are: a manipula situa"ia şi parteneriiP a nu vrea să cre'i că o scenă va evolua din (ocul grupuluiP
ne$n"elegerea 1CuluiP a utili'a inten"ionat vec!ile ac"iuni, dialoguri, in#orma"ii şi #apte +adli&itum-, $n locul
selec"iei spontane $n timpul improvi'a"ieiP a nu se utili'a $n teatrul de improvi'a"ieP Nu mai scenari"a=. (engl.
Plariting)

Schiţ/: o sc!i"ă +pe !%rtie sau pe ta&lă- a structurii unei pro&leme de arta actorului= Onde +o&iectele-, Cine
+actorii-, Ce +ac"iunea-, 1C +pro&lema-P desen al Ondelui ales prin acord colectiv, #ăcut de (ucătoriP )terenul*
pe care se va (uca )(ocul*P o !artă a teritoriului $n care (ucătorii tre&uie să intre şi pe care tre&uie să8 e/plore'e,
(engl. +loorplan)

Sco': Scopul şi 1Cul pot #i #olosite pentru acelaşi sensP pune actorul $n mişcareP utili'at $n arta actorului
asemenea unei mingi $ntre (ucătoriP implicarea $n Scop #ace posi&ilă rela"ionarea dintre parteneriP concentrarea
comună asupra unei realită"i o&iective +#r%ng!ia dintre (ucători-P o te!nică ce $i $mpiedică pe actori să
reac"ione'e su&iectivP medita"ieP o pro&lemă comună care dă posi&ilitatea unei e/primări personale $n
re'olvarea eiP tram$ulină spre intuitivP #i'icali'area unui scop sta&ilit, a unui sentiment sau eveniment pe &a'a
căruia evoluea'ă scena. (engl. :$%ect)

Sco'<Punc. de Concen.rare= direc"ionarea şi concentrarea aten"iei asupra unei anume persoane, unui o&iect sau
asupra unui eveniment $n cadrul realită"ii sceniceP a lua $n o&iectiv o persoană, un o&iect sau un evenimentP este
ancora ce #ace posi&ilă mişcareaP unctul de Concentrare $ntrun (oc teatral care $i men"ine pe (ucători $n proces.
(engl. +ocus)

Selecţia ;'on.an/: a selecta e/act ceea ce se potriveşte pro&lemei #ară a te g%ndi dinainteP o op"iune spontană
#ăcută $ntrun moment de cri'ăP av%nd $n vedere că teatrul este o serie de momente de cri'ă, selec"ia spontană ar
tre&ui să #unc"ione'e ne$ntreruptP a selecta dintrun moment de )e/plo'ie* ceea ce este util imediat +Aici şi
Acum-P lucrul ec!ili&rat al intelectului şi al intuitivuluiP pătrundere, (engl. -pontaneous -election)

Sen.ien. ;iţire@: personal actoruluiP nu este pentru oc!ii pu&liculuiP 1Cul comun al actorilor pe scenă
tre&uie să ia locul )sim"irii*P apar"ine aparatului sen'orial, (engl. +eeling)

Sen=orial: trup şi minteP a vedea, a gusta, a au'i, a sim"i, a g%ndi, a percepeP a cunoaşte #i'ic şi nu prin intui"ie,
(engl. -ensor)

Siţul
Si;.e .i'ului: capacitatea
de re(erinţ/: un punctde
deare#erin"ă
m%nui stimulii
din caremultipli
se emitce(udecă"iP
apar $n un
ac"iunea
punct teatrală,
din care (engl. Timing)
o persoană vede lumeaP
un punct de re#erin"ă condi"ionat de tipare culturale, #amiliale şi educa"ionale, (engl. +rame of Reference)

Si.uaţia: un Unde, Cine, Ce #i *e ce care devin structura unei sceneP cadrul +scenariul- $n care este plasată
pro&lemaP situa"ia nu este totuna cu pro&lema, (engl. -ituation)

S'aţiu: ceva despre care ştim #oarte pu"inP locul de pe scenă unde poate #i plasată o realitateP spa"iul +invi'i&il-
poate #i #olosit pentru a da #ormă realită"ilor pe care le creămP o 'onă #ară grani"eP #ără limiteP actorul #oloseşte
spa"iul pentru a aduce realitatea +invi'i&ilă- $n realitatea o&iectivă +vi'i&ilă-P a #ace spa"iul potrivit pentru 1CP
mediul mai largP spa"iul de dincoloP locul unde percepi sau primeşti ceea ce "i se comunică, (engl. -pace)

S'on.anei.a.e: un moment de e/plo'ieP un moment de autoe/presie li&erăP un moment de de'ec!ili&ruP o

poartă de trecere spre propria intui"ieP momentul c%nd, cu sim"urile alertate la ma/imum, nu te g%ndeşti, ci
acţione"i= (engl. -pontaneit)

S.iuli ul.i'li: multele lucruri care vin din mediul $ncon(urător către (ucător, pe care el tre&uie să le perceapă
şi asupra cărora tre&uie să ac"ione'e, (engl. Multiple -timuli)

S.ruc.ur/: Unde, Cine, CeE terenul pe care se (oacă (ocul. (engl. -tructure)

S.uden. a1an;a.: un (ucător care se implică $n 1C şi $l lasă să lucre'e pentru elP care acceptă regulile (ocului şi
lucrea'ă la re'olvarea pro&lemeiP care păstrea'ă vie realitatea asupra căreia sa că'ut de acordP un (ucător care
(oacă. (engl. Advanced student)
Su5iec.i1: implicat personalP incapacitatea de a intra $n contact cu mediul $ncon(urător şi de a8 lăsa să se
#i'icali'e'eP di#icultatea de a (uca cu ceilal"iP o atitudine de#ensivă ce te #ace să $n"elegi cu di#icultate cum să
(oci (ocul. (engl. -u$%ective)

Su3e;.ii din 'u5lic: o implicare rudimentară a pu&liculuiP a #ace pu&licul parte a (ocului $n mod desc!is, (engl.
-uggestions $ t6e Audience)

Tea: #irul, viu şi mo&il, care se "ese $n #iecare &ucată a piesei şi care uni#ică toate elementele spectacolului,
(engl. T6eme)

Trac ;cenic: teama de de'apro&are sau de indi#eren"ăP separarea pu&licului de actori pentru că cei din pu&lic
sunt considera"i privitori reci, (udecătoriP teama dc e/punereP c%nd pu&licul este )parte a (ocului*, tracul dispare,
(engl. -tage +rig6t)

UN&E: o&iectele #i'ice din mediul $ncon(urător al unei ac"iuni, din spa"iul unei sceneP mediul apropiatP mediul
general, mediul mai larg +dincolo-P parte a unei structuri, (engl. 6ere)

"er5ali=are: atunci c%nd (ucătorii, $n loc să #i'icali'e'e, povestesc pu&licului despre Onde şi despre rela"iile
persona(uluiP atunci c%nd pro#esorulregi'or predă cunoştin"ele sale studen"ilorP teoreti'are e/cesivăP sugerea'ă
egocentrism şisau e/!i&i"ionismP c%nd studentul actor ver&ali'ea'ă e/cesiv $nseamnă că nu are $ncredere $n
capacitatea sa de a #i'icali'aP o #ormă de autoprotec"ieP a preda prin intermediul vor&elor, $n opo'i"ie cu a
permite studentuluiactor să e/perimente'eP a $nvă"a pe cineva să $noate #ară să intre $n apă. (engl.
er$ali"ation)

"i=i5ili.a.e: posi&ilitatea fiecărui mem&ru al pu&licului de a8 vedea li&er, clar pe fiecare actor de pe scenă.
(engl. -ig6t9Hines)
"i=uali=are ia3ine: #olosirea inten"ionată a unei #orme e/istente +$nsu#le"ită sau ne$nsu#le"ită- pentru a8
a(uta pe student $n crearea persona(ului sau a unui moment dramaticP un procedeu din a#ara rela"iilor scenice cu
1Cul şi cu partenerii, prin care se aduc $n discu"ie stimuli pentru un persona( sau un sentiment. 6u este
recomandat, (engl. isuali"ation4!mage)
"ocile (an.oelor .recu.ului: trecutulP dependen"a noastră emo"ională de reguli de comportare su&til "esute $n
psi!icul, vor&ele, gesturile noastre de către părin"i, so"i, şe#i, institu"ii, dictatori şi cultură, (engl. 6ostl
oices)

"or5ire nein.eli3i5il/: sunete care nu $nseamnă nimic şi care $nlocuiesc cuvintele recognosci&ile ast#el $nc%t să
i #or"e'e pe (ucători să comunice prin #i'icali'areP un e/erci"iu de arta actorului, (engl. i$$eris6)

+ona F: ve'i !ntuiţia, (engl. G9Area)

GLOSAR DE INDICAŢII PE PARCURS

<oate ndica"iile pe parcurs sunt date $n timpul (ocurilor şi al repeti"iilor. Actorii nu se opresc ca să se
g%ndească la indica"ie, ci acţionea"ă= ndica"ia pe parcurs e mai mult dec%t ndica"ie regi'orală pentru că, atunci
c%nd #unc"ionea'ă, $ntre pro#esor şi studen"i re'ultă o legătură sim&iotică. ndica"ia pe parcurs te determină să
ac"ione'i şi aduce pe toată lumea $n pre'ent.

Acţionea"ă= Nu reacţiona= Ac"iunea merge $nainte, $n timp ce reac"ia se interiori'ea'ă $nainte de a ieşi $n a#ară.

Permite
scapi de P*C9ului să lucre"e
controlul o&sesiv. pentrudin
: forţă tine= Această
afară indica"ie
lucrea'ă ar tre&ui să9l relaxe"e pe studentulactor. <e a(ută să
şi te a(ută.

Camera este pe G= A pune $ntreaga concentrare şi energie pe un (ucător e/act aşa cum o&iectivul camerei de
#dmat cuprinde din cap p%năn picioare o singură persoană la un moment dat.

Contact= ocale #i consoane= Atitudine= Articulea"ă= sunt indica"ii ce"i amintesc anumite aspecte.

Măre#te gestul= -top= Con#tienti"ea"ă= sunt indica"ii ce apro#undea'ă e/perien"a.

5xplorea"ă o$iectul= -unetul= ?ndul= sunt indica"ii ce $i propun (ucătorului o o&serva"ie meditativă pe măsură
ce e/perimentea'ă.
5xtinde sunetul= Ast#el capătă #or"ă mişcarea, privirea, g%ndul, caracterul.

Con#tienti"ea"ă ce simţi= n spatele tău= n picioare= n cap= n umeri= ; emo"ie preia $ntregul corp.

Urmea"ă9l pe cel care te urmea"ă= Jucătorii preiau #ără să ini"ie'e ei $nşişi.

*ă= Preia= Preia= *ă= Conştienti'area partenerilor.

*ă mingii (cuv?nt, privire, tăcere) propriul său timp #i spaţiu= On moment de pau'ă, de conştienti'are. Rela"ia
timpspa"iu creea'ă momente scenice #oarte emo"ionante. ucru vala&il şi pentru o privire, un cuv%nt.

or$ire neinteligi$ilă= or$ire normală= ără pau'ă de g%ndire. ără )Ar tre&ui să ... sau nu ar tre&ui>*. Acum=
1e'ec!ili&rul este $ncorporat. ără timp de g%ndire.
!ntensifică acel moment ... acea sen"aţie ... acel sentiment= Aduce o e/perien"ă mai vastă, mai intensă, mai
strălucită.

A%ută9ţi partenerul care nu %oacă= <re'eşte aten"ia distri&u"iei la nevoile celorlal"i. roduce multă ac"iune
scenică.

Iine oc6ii pe minge= Pe partener= Pe recu"ită= $l ancorea'ă pe actor $n mişcare.

Hăsaţi vă"ul să vă curgă prin oc6i= Hăsaţi sunetul să vă curgă prin urec6i=Hăsaţi9vă mintea să curgă prin
creieri ndica"ii utili'ate $n )Mersul prin su&stan"a invi'i&ilă*.

Nemi#care= opreşte controlul e/cesiv al min"ii.

Nemi#care &n monologul interior= o aşteptare. 6u )a aştepta ceva*, ci )aştept?ndQ 1&n aşteptare*. H%ndurile
para'itare, g%ndurile duplicitare dispar.

Nu scenari"a= Nu %uca teatru= aminteşte actorului să iasă )din capul său* şi să intre $n )spa"iu*.
Nu e urgent= a(ută actorul să iasă din mintea sa +)din cap*-.

Reprimă9ţi partenerul= Reprimă Unde9le= Reprimă pu$licul= Aduce o nouă rela"ie cu acesteaP #ocusea'ă pe ei
#oarte puternic, ca la prim planP $l $mpiedică pe (ucător să se ascundă. oate scoate la iveală calită"i ne&ănuite
ale persona(ului, +ve'i e/erci"iul )Reprimarea* de la )Addenda 8*, n.t.-

!e#i din capul tău, intră &n spaţiu= *esc6ide9te pentru comunicare= sunt indica"ii #olositoare pentru a scăpa de
atitudini preconcepute. Actorii intră $n spa"iul scenic. @li&erea'ă intui"ia +:ona Q-.

Moment de pau"ă, de tăcere= <impul şi spa"iul primesc un moment pe scenă.

+i"icali"ea"ă acel g?nd= dă e/presie #i'ică emo"iei care se naşte acum.

Reflectă= Nu iniţia= A re#lecta $nseamnă a8 include pe celălaltP a ini"ia $nseamnă a te nega pe tine $nsu"i.

Prive#te= Permite să fii privit= eşi, ieşi din tine, oriunde teai a#la.

e"i tavanul= Pereţii= Prive#te pe fereastră= $l tre'eşte pe actor $n raport cu Ondele.

e"i &n 1slo9motion = Jucătorii văd şi simt ceea ce se $nt%mplă. Nu etic6eta ce ve"i= Se invocă o privire
proaspătă.

&mpărtă#iţi spaţiul dintre voi= $nt%lni"ivă la mi(loc. Spa"iul dintre doi indivi'i este locul unde se pot $nt%lni
energiile lor. roduce detaşare artistică, permite (ucătorului să vadă ceea ce se $nt%mplă cu persona(ul şi emo"ia.

+ă9ţi au"ită vocea= +sau !nclude pu$licul=) produce responsa&ilitate #a"ă de pu&lic şi o &ună imposta"ie. 6u este
doar o indica"ie de a vor&i mai tareP a(ută la tre'irea organică a (ucătorului #ără să #ie necesare prea multe
e/plica"iiP tre'eşte nevoia de interac"iune personală cu pu&licul.
Mi#care cu &ncetinitorul= -lo Motion= aduce actorul $n momentul pre'ent. Se ascut detaliile.

Ta$loul scenic= $l a(ută pe actor să vadă ceea ce vede pu&licul. Aduce actorii şi pu&licul $n spa"iul scenic.

'oaptă tim$rată= ndica"ia le aminteşte actorilor să şoptească ast#el $nc%t să poată #i au'i"i. ntensi#ică rela"iile.

Nu te $ăga= opreşte amestecul din a#ară, opreşte pe cel care vrea să preia controlul.

+ă o călătorie &n propriul trup= e"i priveli#tea= creea'ă o minunată detaşare artistică.

Atinge= Permite9le altora să te atingă= e/tinde lumea sen'a"iilor.

+olose#te9ţi trupul &n &ntregime= a(ută la #i'icali'area emo"iilor, sentimentelor, g%ndurilor, caracterului.

-pune
i'ro1i=aţie 'en.ru tu= Actorul tre&uie săşi dea singur indica"iile.
ADDENDA

ADDENDA I

E0ERCIŢII NOI

@/erci"iile din Addenda sunt aran(ate $n ordine al#a&etică. ista de mai (os #ace trimitere la locul +capitolul şi
pagina- unde tre$uie folosite aceste e/erci"ii noi, incluse pentru prima dată $n manual. Aceste (ocuri sunt incluse
şi $n ista al#a&etică a e/erci"iilor de la $nceputul manualului.
Cin% sunt9 cap. IV pg. )2)
C(n#%ntr%a3$;t% p% #u7nt #n+ #it%1ti cap. VII pg. EE C(nstruir%a un%i p(7%1ti cap. VII pg. EE7
C(n7%rsa'i% =n tr%i +ir%#'ii cap. VII pg. EE7 C(n7%rsa'i% !$r$ %4$tur$ cap. VII pg. EE7 Cutia #u p$$rii
cap. I0 pg. E4 BD$ 1i pr%ia #itin+ cap. 0VII pg. D E#(u cap. 0 pg. E E7it$ -in4%a cap. III pg. 887

Intr(+u#%r% =n u#ru
pr%ia cap. VI pg. E0#u=n#$3ir%
Su"stan'a in7i3i"i$
p%ntru 1(aptap%ntru cap. 0cap.
s#%ni#$-iniK E9pg.
pg. III 8DD =n#$3ir%
L%ap1a %&p(3i7$p%ntru
cap. 0BD$
pg. 1iED
M%rsu prin Su"stan'a in7i3i"i$6Atitu+in% cap. Q, pg. D04
R%pri-ar% cap. V, pg. EE4
S$ritu #(r3ii cap. III pg. ))?
Sia"isir% cap. 0VII pg. D
Sun%tu =n (4in+$ cap. Q, pg. E
Ta"(u s#%ni# cap. V, pg. E07 T%r%nu +% (a#$ cap. , pg. 887 Tra+u#$t(ru +% 7(r"ir% n%int%i4i"i$
cap V, pg. 80, cap. Q, pg. E Un+% #u aut(r 1i ("sta#( cap. V, pg. 877 V(#a% 1i #(ns(an% cap. Q,
pg. E, cap. QV, pg. D V(r"ir%a =n (4in+$ cap. Q, pg. E V(r"ir% n%int%i4i"i$6int%i4i"i$ cap. V,
pg. 80

În a#ară de e/erci"iile cuprinse $n cele două Addende, următoarele

e/erci"ii sunt noi, incluse numai $n această edi"ie=
Un+%8 Apari'ia ("i%#tuui cap. V, pg. 84E
Sun%t %&tins cap. Q, pg. E
Eu şi u-"ra cap. V, pg. EE4
>n#%t6Rapi+6N(r-a cap. Q, pg. E4
Mi1#ar% #u =n#%tinit(ru6L%ap1a p%;n4:%'at%%a cap. Q, pg. E4

E0ERCIŢII NOI

Cin% sunt9
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe implicarea $ntro ac"iune imediată p%nă
c%nd se revelea'ă Cinele.
X ucrea'ă $ntregul grup sau se $mparte $n ec!ipe mari. On voluntar iese din cameră $n timp ce to"i ceilal"i decid
Cine va #i. deal ar #i să #ie cineva $ncon(urat de multă activitate sau via"ă institu"ională. @/emplele includ
persona(e istorice sau pro#esionişti interesan"i +şe# de sindicat, &ucătar la Vatican, am#itrion la circ, etc.-
C%nd to"i cei pre'en"i au decis Cinele, cel care a ieşit este c!emat. @lea intră $n spa"iul de (oc, stă $n centrul
E8
 scenei şi i se cere să se comporte de parcă ar şti cine este. Ceilal"i intră $n rela"ie cu Cinele +c%te unul sau $n
grupuri mici- şi se implică $n ac"iunea potrivită Cinelui şi Ondelui, p%nă c%nd actorul a#lă cine este.
In+i#a'ii p% par#urs : să afli cine e#ti= Nu &ncerca să g6ice#ti=
Parteneri, nu9i daţi indicii= +i"icali"aţi= Nu povestiţi= Nu vă gră$iţi=
A#teptaţi= Nu este un %oc9g6icitoare= +i"icali"aţi=
E7auar% Actorul a $ncercat să g!icească sau a aşteptat p%nă c%nd
ac"iunea a clari#icat Cinele> Jucătorul este de acord>
O"s%r7a'ii
8.Cine va re'ulta dacă (ucătorul răm%ne desc!is +$n aşteptare- #a"ă de ce se $nt%mplă şi implicat $n ac"iunea
imediată. artea cea mai di#icilă a acestui e/erci"iu este să8 opreşti pe (ucător să g!icească şi pe parteneri
să o#ere indicii.
E.@/erci"iul se $nc!eie c%nd (ucătorul arată prin ac"iune sau prin cuvinte Cinele. Scena poate continua totuşi şi
după ce aceea.
D.@ mai &ine să evita"i alegerea persoanelor #aimoase p%nă c%nd grupul este #amiliar cu e/erci"iul.
4.1upă ce 1C este $n"eles clar, Cine poate #i persona( istoric, om de ştiin"ă, inventator, inginer, scriitor, etc.
Concentrarea pe mediul apropiat +Onde- va aduce o mai mare $n"elegere a su&iectului ales.
7.)Cine sunt* cere actorului săşi construiască persona(ul #i'icali'%nd, nu povestind.

C(n#%ntr%a3$;t% p% #u7nt #n+ #it%1ti

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe aten"ia #i'ică totală asupra cuvintelor citite
cu voce tare.
X On grup de cititori cu acelaşi grad de pregătire $n acest sens, vor citi $n g%nd simultan acelaşi te/t. Antrenorul
$l &ate pe umăr pe unul din ei care, la acest semnal, va $ncepe să citească cu voce tare. <o"i ceilal"i $l vor
urmări continu%nd să citească $n g%nd. Antrenorul va alege $n mod aleatoriu pe altcineva ca să citească cu
voce tare. 6oul cititor nu are voie să repete ultimul cuv%nt sau să sară cuvinte din te/t. entru a păstra (ocul
interesant şi distractiv, pute"i sc!im&a cititorul $n mi(locul propo'i"iei.
In+i#a'ii p% par#urs +ă9te au"it= Urmăre#te cuv?ntul &n text=
Concentrea"ă9te pe cuv?nt= &ncercaţi să deveniţi o singură voce=
E7auar% A"i o&servat cuvinte repetate sau omise> O"s%r7a'i% @/erci"iul #oloseşte acelaşi 1C ca şi
)Construirea unei poveşti*. ndica"iile pe parcurs $i surprind deseori pe (ucători nesincroni'a"i +$n de'ec!ili&ru-,
poten"%nd ast#el nivelul energiei şi al implicării.

C(nstruir%a un%i p(7%1ti

Pun#t +% #(n#%ntrar% aten"ia #i'ică totală asupra cuv%ntului rostit. Part%a I
>Mem&rii grupului stau aşe'a"i $n cerc şi pro#esorul numeşte o persoană care $ncepe să spună o poveste. a un
moment dat, el indică la $nt%mplare un alt (ucător care preia povestea de la cel anterior, c!iar dacă acesta
este $n mi(locul unui cuv%nt. Ast#el povestea continuă particip%nd to"i p%nă la #inal.
In+i#a'ii p% par#urs Nu &ntrerupe povestea= Urmăre#te cuv?ntul= +ă9te au"it= Urmăriţi să existe o singură
poveste, o singură voce care o spune= Urmăre#te cuv?ntul= Iine cuv?ntul &n spaţiu= Part%a a II;a
>$mpăr"i"i grupul $n două ec!ipe. @c!ipa care spune povestea stă #a"ă $n #a"ă cu ec!ipa de spectatori şi cu
pro#esorul care dă comen'ile. ornind de la primul (ucător din partea dreaptă a scenei, apoi treptat de la
(ucător la (ucător p%nă $n st%nga scenei şi $napoi spre dreapta scenei, povestea va curge con#orm indica"iilor.
Jucătorii vor #orma la $nceput apro/imativ două propo'i"ii= Un cuv?nt fiecare=, apoi Propo"iţii &ntregi=
Antrenorul va lăsa pe #iecare (ucător să #ormule'e c%te o propo'i"ie apoi va indica= :pre#te9te la mi%locul
propo"iţiei=, apoi :pre#te9te la mi%locul cuv?ntului= În s#%rşit, c%nd povestea se a#lă la apogeu, pro#esorul va
da tuturor (ucătorilor comanda +i"icali"ea"ă= Atunci (ucătorii se vor ridica pe r%nd şi vor #i'icali'a povestea
lor $n spa"iul scenic p%nă la #inal. 1upă @valuare, sc!im&a"i ec!ipele.
In+i#a'ii p% par#urs Un singur cuv?nt odată= Propo"iţii &ntregi= :pre#te9te la mi%locul propo"iţiei= Nu
repeta= Mi%locul propo"iţiei= :pre#te9te la mi%locul cuv?ntului= +i"icali"ea"ă= E7auar% Au reuşit (ucătorii să
E89
se concentre'e asupra preluării cuvintelor sau au #ost interesa"i doar de direc"ia pe care au vrut să o dea
poveştii> ovestea părea spusă de o singură voce> Au de'voltat continuu povestea> O"s%r7a'ii
8.entru a păstra implicarea $n proces la un nivel ridicat, indica"iile tre&uie să surprindă (ucătorii +$n
de'ec!ili&ru-, adesea $n mi(locul unui g%nd sau al unei propo'i"ii.
E.lănuirea a ceea ce urmea'ă să spui #ragmentea'ă şi i'olea'ă (ucătorii. Spontaneitatea re'ultă numai c%nd
(ucătorii se concentrea'ă asupra poveştii $n momentul c%nd e spusă.
D.C!iar dacă artea  implică o poveste care ia naştere $n momentul acesta, e/erci"iul poate #i reali'at şi ca o
repovestire a unui material comun  o lec"ie, un &asm, un mit sau $nt%mplări istorice. unctul de concentrare
este acelaşi.

C(n7%rsa'i% =n tr%i +ir%#'ii

Pun#t +% #(n#%ntrar% pentru (ucătorul din centru  să poarte simultan două conversa"iiP pentru (ucătorii din
margine  să converse'e cu cel din centru.
X Jucătorul 2 stă $ntre doi (ucători +A şi C-. iecare (ucător din margine alege un su&iect şi $ncepe să discute cu
cel din centru ca şi cum celălalt, din cealaltă margine, nici nu ar e/ista. Cel din centru tre&uie să converse'e
cu am%ndoi, răspun'%nd şi ini"iind c%nd e nevoie, #luent $n am&ele conversa"ii, #ără să8 e/cludă pe nici
unul. 1upă ce au conversat destul, introduce"i un nou actor indic%nd Următorul= ast#el că A iese, 2 vine $n
margine, C $n centru şi intră 1 $n marginea li&eră din dreapta. Ca să creşte"i gradul de di#icultate cere"i
actorilor să evite $ntre&ările şi răspunsurile la $ntre&ări.
In+i#a'ii p% par#urs or$e#te #i ascultă deodată= Nu vă gră$iţi= Nu puneţi &ntre$ări= Hăsaţi conversaţia să
meargă unde vor partenerii= -ă vă au"im= +ără răspunsuri= or$e#te #i ascultă deodată= E7auar% Jucătorii
au evitat sa pună $ntre&ări> 2 nu8 mai au'ea pe A c%nd $l asculta pe C> Cei din margine au preluat unul de la
altul> Jucătorii au a(uns la ce era esen"ial $n conversa"ie> Cel din centru a condus şi el conversa"ia> O"s%r7a'ii
8.<re&uie pre#erate su&iectele simple, căci in#orma"iile şi părerile personale o#eră (ucătorului din centru un
răga' de g%ndire care creea'ă două conversa"ii separate, nu simultane.
E.Acest (oc e/ersea'ă percep"ia mai multor in#orma"ii deodată.
D.)ălăvrăgeală* +cap.VIIK este o variantă anterioară acestui (oc= actorii adaugă Onde, Cine, Ce regulilor de aici
şi (oacă după structura sta&ilită.

C(n7%rsa'i% !$r$ %4$tur$

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe e/tinderea aten"iei $ntregului trup asupra celui care vor&eşte şi pe a nu #i niciodată de
acord cu el, pe a nu8 contra'ice, pe a nui răspunde.
X On actor dintrun grup de doi sau mai mul"i $ncepe să vor&ească despre ceva. Ceilal"i $l ascultă concentr%ndu
şi aten"ia $ntregului trup asupra lui. 1upă un timp, oricare alt (ucător poate vor&i despre un cu totul alt su&iect.
<o"i $l ascultă pe noul vor&itor cu toată aten"ia. Jucătorii $şi păstrea'ă su&iectul personal c%nd preiau din nou
rolul de vor&itori. In+i#a'ii p% par#urs *aţi celui care vor$e#te atenţia &ntregului trup= Ascultaţi cu
picioarele= Ascultaţi cu oc6ii= Cu coloana verte$rală= Cu v?rful capului= Cu umerii= Preluaţi conversaţia c?nd
doriţi= Preluaţi &n forţă= Răm?neţi la su$iectul vostru care nu are legătură cu al altuia= +ără apro$ări= +ără
de"apro$ări= Atenţie fi"ică= E7auar% A"i acordat vor&itorului aten"ia $ntregului trup> A"i sim"it o legătură cu
acea persoană> A"i reuşit să vă păstra"i su&iectul ales>
O"s%r7a'ii
8.Acest e/erci"iu arată că, $n ascultare, este nevoie de $ntregul trup.
E.Aten"ia #i'ică creea'ă un #lu/ energetic $ntre (ucători. 1a"i indica"ii studentului căruia $i #uge aten"ia de la
vor&itor. Jucătorii sunt conecta"i prin aten"ia #i'ică şi nu prin lim&a( sau prin su&iectul de conversa"ie. Acest
e/erci"iu este e/celent $n timpul repeti"iilor.

Cutia #u p$$rii
Pun#t +% #(n#%ntrar% selectarea elementelor de costum care să
con#ere calitatea persona(ului. @lemente caracteristice
EE0
X @c!ipele alcătuite din doi sau mai mul"i (ucători sta&ilesc mai $nt%i Cine, Onde şi Ce, apoi $şi aleg elemente
de costum potrivite scenei din cutia cu pălării. $n altă variantă ec!ipele pot să aleagă elemente de costum la
$nt%mplare, pot permite costumului să sugere'e calită"ile persona(ului şi apoi să sta&ilească Cine, Onde şi
Ce $n #unc"ie de alegerea #ăcută.
Cutia voastră cu pălării cuprinde de #apt c%t mai multe elemente de costum şi de recu'ită pe care le pute"i aduna
rapid= !alate vec!i, (ac!ete, o &onetă de &ucătar, o şapcă de marinar, eşar#e, casc!ete, pelerine, pături,
cearşa#uri, aripi de carton, oc!elari, mănuşi, co'i pentru animale, "evi, um&rele, etc. e o masă pentru recu'ită
se pot a#la &aloane, pene, lan"uri, o coardă, un clopo"el, o minge, &andă de cauciuc, un săcule" cu #asole, un
corn, un mi/er, un triung!i etc. Gainele se vor agă"a $ntrun cuier, iar cutia cu pălării va sta alături. Cravatele
vec!i se pot utili'a pe post de curele, $n aşa #el $nc%t se vor putea purta !aine de mărime mai mare prin a(ustarea
lărgimii $n (urul taliei.
In+i#a'ii p% par#urs +?9te au"it= Menţine o$iectele &n spaţiu 9 nu &n
mintea ta= Arată= Nu povesti= +ii parte a &ntregului= Un minut=
ariante
8. ;dată ce costumele au #ost alese la $nt%mplare şi a(ustate, (ucătorii din pu&lic vor #i aceia care !otărăsc Cine,
Onde, Ce.
E.$n )magini de animale* +cap. Q-, un e/erci"iu al Măriei OspensBaia, toate persona(ele tre&uie să #ie animale
+deşi păstrea'ă vor&irea şi alte calită"i umane-.
D.)Crearea scenelor cu costume* +cap. QV- este varianta pentru copii a e/erci"iului.

BD$ 1i pr%ia #itin+

Pun#t +% #(n#%ntrar% a da partenerului posi&ilitatea de a prelua +lectura cu voce tare-.
>Jucătorii citesc simultan, $n g%nd, acelaşi pasa( de te/t. On singur (ucător citeşte cu voce tare, o#erind oricui
doreşte posi&ilitatea de a prelua. On alt (ucător poate prelua oric%nd lectura cu voce tare. @ste de dorit ca
o#erta şi preluarea să se petreacă c%t mai des. 6u este permisă repetarea ultimelor cuvinte rostite sau
omiterea cuvintelor din te/t.
In+i#a'ii p% par#urs *ă c?nd cineva prime#te= Preia c?nd cineva oferă= Urmăre#te exact ce se cite#te= Un
singur %ucător cite#te cu voce tare= +ă9te au"it= +vor #i date numai indica"ii strict necesare-. E7auar% ectura a
devenit unitară ca şi c%nd a #ost reali'ată de o singură persoană sau a #ost $ntreruptă şi reluată> O"s%r7a'i%
Ve'i )1ă şi preia1ouă scene* +cap. V-.

E#(u
Pun#t +% #(n#%ntrar% preluarea şi diminuarea unui sunet #ără a8 lăsa să se oprească.
>1ouă grupuri numeroase sunt aşe'ate pe coloane unul $n #a"a celuilalt. rimul (ucător din coloana numărul 8
spune un cuv%nt sau o propo'i"ie. Cuv%ntul este preluat apoi de primul (ucător din coloana E, #iind repetat
pe r%nd de #iecare (ucător din coloana E, #ără pau'ă. iecare (ucător diminuea'ă intensitatea sunetului ast#el
$nc%t la capătul coloanei sunetul se va stinge treptat. Apoi primul (ucător din coloana E va propune un
cuv%nt sau o propo'i"ie căreia
(ucătorii din coloana 8 $i vor crea )ecoul* şi e/erci"iul continuă de la o coloană la alta. In+i#a'ii p% par#urs
Hăsaţi sunetul să curgă prin voi= Hăsaţi sunetul să se stingă treptat c?nd trece prin voi= +iecare coloană este
un corp, un sunet 9 ecoul=

O"s%r7a'i%Spectatori,
E7auar% to"i (ucătorii
acest e/erci"iu au preluat
este o &ună cuv%ntul
introducere #ără)1ialogul
pentru nici o pau'ă> A curs
c%ntat* +cap.sunetul
Q-. ca un ecou>

E7it$ -in4%a
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe păstrarea mingii $n spa"iu şi pe a o vedea ca şi ceilal"i.
X On grup mare alcătuit din 80 sau mai mul"i (ucători #ormea'ă un cerc şi $ncearcă să $l lovească pe cel a#lat $n
centru cu o minge invi'i&ilă. 1acă este lovit, (ucătorul a#lat $n centru sc!im&ă locul cu cel care 8a lovit. Se
consideră greşeală dacă loveşti deasupra taliei.
EE8
In+i#a'ii p% par#urs Aruncă #i prinde cu tot corpul= Iine oc6ii pe minge= Păstrea"ă mingea &n spaţiu= Nu lovi
mai sus de talie= E7auar% Jucători, mingea a #ost $n spa"iu sau $n imagina"ia voastră> Spectatori, mingea a #ost
$n spa"iu sau (ucătorii sau pre#ăcut> O"s%r7a'ii
8.$n ca'ul $n care studen"ii nu au $n urma (ocului acelaşi entu'iasm, aceeaşi $ncăl'ire #i'ică, respira"ia tăiată şi
aceeaşi o&oseală ca $n ca'ul unui (oc cu o minge adevărată, $nseamnă că doar sau pre#ăcut. $ntre&a"i
studen"ii de ce respiră mai greu după un (ocP de ce corpul lor necesită mai mult o/igen.
E.Regula de a nu lovi mai sus de talie este amu'antă ne#iind vor&a de o minge reală. Regula va #i totuşi
respectată.
Intr(+u#%r% =n u#ru #u Su"stan'a in7i3i"i$ p%ntru -iniK Pun#t +% #(n#%ntrar% asupra su&stan"ei
invi'i&ile dintre palmele (ucătorilor.
Part%a I
>Hrupul se $mparte $n două ec!ipe= (ucători şi pu&lic. Jucătorii lucrea'ă individual. ndica"ile să stea cu
palmele #a"ăn #a"ă şi să se concentre'e asupra su&stan"ei invi'i&ile dintre ele. Apoi indica"ile săşi mişte
m%inile $n sus şi $n (os, mai aproape, mai departe, să simtă su&stan"a invi'i&ilă dintre palme şi să se (oace cu
ea.
In+i#a'ii p% par#urs Concentrea"ă9te asupra su$stanţei invi"i$ile dintre palmele tale= Mi#că m?inile &nainte
#i &napoi= -us #i 2os= :riunde= Iine palmele mereu faţă9n faţă= -imte su$stanţa dintre ele= 2oacă9te cu ea= Has9
o să se &ngroa#e=

Part%a a I;a
>1oi (ucători stau unul $n #a"a celuilalt la distan"ă de (umătate de metru sau un metru. almele lor se privesc.
ndica"ile să se concentre'e asupra su&stan"ei invi'i&ile dintre cele patru palme şi să o mişte con#orm
comen'ilor primite. 1acă ave"i pu"in timp la dispo'i"ie, mai multe ec!ipe pot (uca simultan sau $mpăr"i"i
grupul aşa $nc%t un număr c%t mai mare de (ucători să poată &ene#icia privind.
In+i#a'ii p% par#urs -tai faţă &n faţă cu partenerul= Palmele tale privesc palmele partenerului= -imte
su$stanţa dintre cele patru palme= 2oacă9te cu materialul invi"i$il= Mi#că9l= Utili"ea"ă9ţi tot corpul=
Concentrea"ă9te pe su$stanţa dintre palmele tale #i las9o să se &ngroa#e, dacă se &ngroa#ă=
E7auar% Spectatori, au lăsat actorii concentrarea asupra su&stan"ei să lucre'e pentru ei> ?iau imaginat
su&stan"a invi'i&ilă sau c!iar au sim"ito> Actori, sunte"i de acord> A"i sim"it materialul invi'i&il $ngroş%ndu
se>
O"s%r7a'ii
8.@/erci"iul o#eră actorilor o acomodare rapidă cu su&stan"a invi'i&ilă. Cu timpul, ei tre&uie să se deprindă să o
perceapă cu tot trupul, nu numai la nivelul palmelor, pentru a avea li&ertatea de a se (uca cu această
)materie* specială şi de ai răspunde.
E.@levii care studia'ă c!imia ştiu că aerul este o )su&stan"ă* +o/igen com&inat cu alte ga'e- care nu e/istă $n
spa"iul cosmic sau că alte planete, cum ar #i luna, nu au atmos#eră.
A

=n#$3ir% p%ntru BD$ 1i pr%ia

Pun#t +% #(n#%ntrar% $ncearcă să te mişti $n con#ormitate cu regulile
(ocului.
X Jucătorii #ormea'ă un cerc. Onul dintre ei +oricare- preia conducerea (ocului #ăc%nd o mişcareP odată ini"iată
mişcarea, ceilal"i (ucători tre&uie să oprească orice mişcare a lor +să o#ere- şi să aştepte prile(ul de a se
mişca. ;rice (ucător conduce mişcarea $n cerc, dar tre&uie să se oprească dacă alt (ucător ini"ia'ă o mişcare.
Sunetele pot #i considerate preluare.
In+i#a'ii p% par#urs :pre#te9te dacă alt %ucător preia= *ă= Preia= 'i
cea mai mică mi#care e considerată preluare= :pre#te9ţi mi#carea=
+ii gata să9ţi continui mi#carea de &ndată ce se ive#te oca"ia= Preia=
:feră=
EEE
E7auar% nu se #ace.
O"s%r7a'ii
8.C!iar şi un grup de $ncepători poate reali'a acest (oc cu succes.
E.On (ucător care intuieşte că un altul primeşte se presupune că o#eră.
D.<ermenul );preştete* e #olosit $n loc de )$ng!ea"ă*. )$ng!ea"ă* presupune oprirea totală a oricărei mişcări, pe
c%nd );preştete* $nseamnă $ncetarea mişcării p%nă c%nd se iveşte posi&ilitatea reluării ei.
Rv

=n#$3ir% p%ntru 1(apta s#%ni#$

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe rela/area muşc!ilor g%tului şi pe a aduna $ntreaga energie a trupului $ntro şoaptă
scenică audi&ilă.
><o"i actorii stau pe scaun, cu tălpile pe podea. H%#%ie tare $ncerc%nd săşi desc!idă g%turile c%t pot de tare. e
măsură ce muşc!ii g%tului se rela/ea'ă, cere"i actorilor să adauge sunete g%#%itului. +1acă apare o uşoară
ame"eală, opri"ivă pu"in-. Actorii repetă simple cuvinte, ci#re sau rime $n şoaptă după cum li se indică. 1e
e/emplu= )<rei, patru, şapte5 1e cine ne place>*
In+i#a'ii p% par#urs Relaxaţi mu#c6ii g?tului= &ncercaţi să o$ţineţi o desc6idere c?t mai mare a g?tului=
Adăugaţi sunete= Trei= Patru= 'apte= &mpingeţi sunetul din v?rful picioarelor &n sus #i9n afară= E7auar% 1e
unde a"i sim"it că vine energia pentru şoapta scenică> O"s%r7a'i% şoapta scenică nu este o şoaptă o&işnuită
pentru că tre&uie să #ie au'ită de pu&lic. $ntrun #el este o şoaptă )(ucată*. 1acă este #ăcută corect, vocea are
re'onan"ă.

L%ap1a %&p(3i7$
>Acest e/erci"iu este o &ună introducere pentru )Mişcare cu $ncetinitoruleapşa peng!e"atelea* +cap. Q-.
Sta&ili"i un perimetru relativ redus. On spa"iu de  metri pătra"i este potrivit pentru 87 (ucători. Jumătate de
grup (oacăP ceilal"i sunt spectatori. Juca"i leapşa +(ocul o&işnuit- $n interiorul perimetrului. C%nd nivelul
energiei este crescut, da"i (ucătorilor indica"ia de a )e/ploda* $n momentul $n care sunt atinşi, $n orice mod
doresc.
In+i#a'ii p% par#urs Aminte#te9ţi să %oci &n graniţele sta$ilite= 2oacă leap#a &n perimetrul fixat= C%nd nivelul
energiei este ridicat= C?nd e#ti atins, explodea"ă= n timp ce urmăre#ti un alt %ucător continuă să explode"i=
5xplodea"ă &n orice mod dore#ti= Ca"i la podea= -trigă= 5xplodea"ă=
O"s%r7a'i% @/plo'ia este o reac"ie spontană declanşată $n momentul $n care eşti atins. A(ută la spargerea
armurii autoprotectoare a (ucătorilor.
M%rsu prin su"stan'a in 7i3i"i$6Atitu+in%
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a merge #ără atitudine, apoi pe a prelua
mersul partenerilor #ară atitudine.
Part%a I
><o"i actorii #ormea'ă o linie. Onul merge cu un mers neutru +#ără atitudine- at%t c%t o permite spa"iul şi se
$ntoarce. Ceilal"i merg şi se $ntorc $mpreună, prelu%nd mersul său #ără să se g%ndească. @/erci"iul continuă
p%nă ce to"i actorii merg pe r%nd, iar mersul lor e preluat de grup.
In+i#a'ii p% par#urs Celui care merge singur= Permite9ţi să mergi cu mersul tău= Permite9ţi să fii tu &nsuţi=
Celor care merg $n grup= Arătaţi9ne capul= Umerii= etc. Nu e"itaţi să exageraţi u#or= Part%a a I;a
>$mpăr"i"i grupul= (umătate (oacă, (umătate devine pu&lic. ndica"i le actorilor să se g%ndească $n timp ce merg
la o persoană cunoscută= părinte, amic, inamic. Spune"ile că, dacă este necesar, pot #olosi o uşoară
e/agerare. Jucătorii merg deodată , dar lucrea'ă individual.
In+i#a'ii p% par#urs ăndiţi9vă la o persoană pe care o cunoa#teţi=
Preluaţi9i expresia= Ritmul=
E7auar% discu"ie= )1evenisem mama5*.
O"s%r7a'i% acest (oc poate produce mult r%s şi distrac"ie. @ste util $n de'voltarea persona(ului.

R%pri-ar%a
EED
Pun#t +% #(n#%ntrar% $nc!idereareprimarea con#orm indica"iilor.
>1oi sau mai mul"i (ucători aleg Onde, Cine, Ce. $n timpul (ocului ei tre&uie să urme'e indica"iile re#eritoare la
ce tre&uie reprimat. Reprimare $nseamnă a $nc!ide, nu a ignora.
In+i#a'ii p% par#urs Reprimă Unde9le= Reprimă9i pe partenerii de %oc= Reprimă acţiunea= Reprimă
persona%ul=
E7auar% A a(utat reprimarea partenerului la intensi#icarea rela"iei>
a intensi#icarea rela"iei cu Ondele> Cu ac"iunea> Jucători, sunte"i de
acord>
O"s%r7a'ii
8.$n timp ce reprimă su&iectul, (ucătorul $l şi asumă. Cum este posi&il> a #el ca $n ca'ul multor altor (ocuri,
)Reprimarea* este de #apt un parado/= creierul $ncearcă să găsească metode de a cunoaşte ceea ce tre&uie
reprimat +diminuat-. Acest #apt produce un moment de de'ec!ili&ru miraculos  o poartă desc!isă
intuitivului. nvi'i&ilul devine vi'i&il.
E.Ceea ce vrem să reali'ăm este acceptarea invi'i&ilului ca legătură $ntre spectatori şi actoriP legătura
+rela"ionarea- este adevărata comunicare.
D.Mintea (ucătorului este eli&erată de orice #el de mani#estări de orgoliu sau interpretare. Această eli&erare
permite energiilor să curgă şi (ucătorilor să devină parte integrantă a ceea ce se petrece.
4.Reprimarea Ondelui, sta&ilit odată cu Cinele şi Ceul, poate deveni Scopul scenei. 1acă primesc indica"ia de
a reprima Ondele, rela"ia dintre (ucători +Cine- devine mai intensă ca niciodată, căci nu mai au spri(in dec%t
$n parteneri.
7.$n scena premergătoare crimei din Mac&et!, c%nd actorul primeşte indica"ia Reprim9o pe Had Mac$et6=
devine cel mai periculos persona(  un om pasiv cu un pumnal $n m%nă.
.Ve'i )Mersul prin Su&stan"a invi'i&ilă * +cap. -. Reprimarea poate #i utili'ată drept indica"ie pe parcurs
$n e/erci"iile de mişcare prin spa"iu.

S$ritu #(r3ii
Pun#t +% #(n#%ntrar% păstrarea cor'ii $n spa"iu  nu )$n capul*
(ucătorului.
X Coarda este invi'i&ilă. Jucătorii se $mpart aleator $n ec!ipe de c%te patru sau mai mul"i. $n #iecare ec!ipă, doi
(ucători $nv%rt coarda, ceilal"i o sar. Jocul merge p%nă c%nd #iecare (ucător a $nv%rtit cel
pu"in o dată coarda. @/act ca $n (ocul o&işnuit, (ucătorul care ratea'ă o săritură este $nlocuit cu unul dintre cei
care $nv%rt coarda.
In+i#a'ii p% par#urs -ăriţi aceea#i coardă= Păstraţi coarda &n
spaţiu= +olosiţi9vă tot corpul &n %oc=
E7auar% Au păstrat coarda $n spa"iu> Sau era $n mintea lor>
O"s%r7a'i% Jocul este la #el de &ine primit de toate grupele de v%rstă.
relua"i variante din (ocul copiilor.

Sia"isir%
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a comunica cu partenerul.
>$ntregul grup se $mparte $n ec!ipe de doi sau trei. @i pornesc o conversa"ie, pronun"%nd #oarte clar #iecare
cuv%nt.
In+i#a'ii p% par#urs Rostiţi cu sen"ualitate= edeţi literele= edeţi
%i"ic cuvintele din gură=
E7auar% C%t au $n"eles ascultătorii din conversa"ie> Actori, a"i vă'ut
literele>
O"s%r7a'ii
8.Continua"i at%t c%t sunt #oarte concentra"i şi conversa"ia este #luentă. ; să apară &ucuria contactului cu
partenerii.
EE4
E.C%nd actorii sau #amiliari'at cu (ocul, da"ile să citească sila&isind o &ucată dintrun scenariu.

Sun%tu =n (4in+$
Pun#t +% #(n#%ntrar% oglindirea sunetului partenerului.
>@c!ipele sunt alcătuite din c%te doi (ucători care stau #a"ă $n #a"ă. Onul dintre (ucători este ini"iatorul şi #ace
sunetele. Celălalt este )re#lec"ia* şi )oglindeşte* sunetele. a indica"ia )Sc!im&ă5* rolurile se inversea'ă.
Cel care re#lecta sunetele devine ini"iator şi noul re#lector oglindeşte sunetele sale. Sc!im&urile tre&uie
reali'ate #ără $ntreruperi $n #luen"a sunetului. @c!ipele se po'i"ionea'ă $n toată sala, (oacă simultan şi
primesc $n acelaşi timp indica"ii pe parcurs.
In+i#a'ii p% par#urs +ără oprire= :$servă9ţi reacţiile fi"ice &n timp
ce &ţi oglinde#ti partenerul= -c6im$ă oglinda= Continuă sunetul=
:glinde#te sunetul= -c6im$ă= -c6im$ă=
O"s%r7a'ii
8.Jucătorii comunică oral, $nsă nonver&al. Sunetele pot #i puternice sau #ine, murmurate sau strigate. @ste de
pre#erat să #ie #oarte variate.
E.At%t $n mu'ica clasică, c%t şi $n (a'', se aude tema sau ritmul dat de un instrument care apoi este preluat cu
varia"ii de ceilal"i.
D.1ata viitoare c%nd #ace"i acest e/erci"iu $mpăr"i"i grupul $n ec!ipe de c%te trei. Cel deal treilea dă indica"ii pe
parcurs celorlal"i doi. a indica"ia pro#esorului Alt antrenor= rolul de antrenor este preluat de alt (ucător din
grup. @c!ipele (oacă simultan.

Ta"(u s#%ni#
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a $mpărtăşi ta&loul scenic pu&licului.
>Actorii merg continuu p%nă c%nd pro#esorulregi'or indică Ta$lou scenic= Atunci se opresc imediat. 1acă o
parte a trupului unui sau unor actori nu este vi'i&ilă indica"i din nou Ta$lou scenic= Atunci actorii se mişcă
imediat $n $ncercarea de a deveni vi'i&ili. Apar multe #orma"ii $nt%mplătoare c%nd actorii răspund
aplec%nduse pe genunc!i, ridic%nd &ra"ele, capetele.
In+i#a'ii p% par#urs Ta$lou scenic= Continuaţi= :rice parte din voi
sunteţi voi &n &ntregime= Ta$lou scenic= Continuaţi=
Varianta I
><a&lou scenic $n continuă mişcare. Actorii $ncearcă să #ie mereu vi'i&ili pe c%nd grupul se mişcă continuu.
In+i#a'ii p% par#urs Ta$lou scenic= Ta$lou scenic= Ta$lou scenic=
Varianta II
>Hrupul merge prin tot spa"iul. C%nd pro#esorul rosteşte numele unui (ucător, to"i $l urmăresc prin spa"iu p%nă
c%nd se anun"ă -top= sau Ta$lou scenic=
In+i#a'ii p% par#urs +c%nd grupul a a(uns $ntro anumită #orma"ie, numi"i un (ucător- Ta$lou scenic= +c%nd
mişc%nduse au a(uns $n altă #orma"ie- Ta$lou scenic= Varianta III
>$mpăr"i"i grupul $n două. ; parte (oacă, cealaltă parte #ormea'ă pu&licul şi deduce Onde, Cine, Ce din
po'i"iile $n care sunt aşe'a"i $n ta&loul scenic.
E7auar%a 7ariant%i III Spectatori, cum a"i a(uns la această conclu'ie> Actori, se potriveşte cu ceea ce a"i
perceput dinăuntru> O"s%r7a'i% Acest (oc te a(ută să conştienti'e'i #aptul că orice parte din tine eşti tu $n
$ntregime, lucru care con"ine mesa(ul implicit că vi'i&ilitatea este esen"ială.

T%r%nu +%(a#$
Pun#t +% #(n#%ntrar% men"inerea $n continuă mişcare a o&iectelor invi'i&ile cu care se (oacă.
>$ntregul grup se $mparte $n ec!ipe cu număr di#erit de (ucători şi $ncepe simultan, $n acelaşi spa"iu, să (oace
(ocuri speci#ice terenului de (oacă. iecare ec!ipă $şi alege un (oc care să necesite o&iecte sau ec!ipament
speci#ic, precum mingea +&asc!et, &ase&all, volei, etc.- sau un (oc care să presupună (ucării, #ise, pietre,
(etoane. $n toate (ocurile se #olosesc o&iecte invi'i&ile. <oate regulile (ocului ales tre&uie respectate.
EE7
 Jucătorii tre&uie să păstre'e o&iectele $n spa"iu şi nu $n mintea lor. Antrenorul se mută de la un grup la altul
şi intervine $n (oc dacă vrea să adauge ceva.
In+i#a'ii p% par#urs +olose#te9ţi tot corpul pentru a arunca mingea= Amplifică mi#carea= Mai multă energie=
Amplifică= Iine oc6ii pe minge=
E7auar% entru pu&lic= A rămas a&stract o&iectul cu care se (uca> A e/istat $n spa"iu sau a #ost imaginar>
Jucători, ce părere ave"i, sunte"i de acord>
O"s%r7a'ii
V(#a% 1i #(ns(an%
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe contactul cu vocalele sau consoanele dintrun cuv%nt c!iar $n momentul c%nd este
spus. Part%a I
>@c!ipe de şase sau opt actori. @i stau $n cerc sau #a"ăn #a"ă. iecare actor $ncepe o conversa"ie cu cel din #a"a
lui +opt (ucători $nseamnă 4 conversa"ii simultane-. Jucătorii tre&uie să se concentre'e, după cum li se
indică, #ie pe vocalele, #ie pe consoanele cuvintelor pe care le spun #ară să le accentue'e sau să sc!im&e
logica vor&irii.
In+i#a'ii p% par#urs ocale= Consoane= or$iţi normal= ocale= -imţiţi vocalele= Atingeţi vocalele= Hăsaţi
vocalele să vă atingă= Consoane= Concentraţi9vă pe consoane= P$r'i% II 1i III
>Men"in%nd vocile la un nivel scă'ut, (ucătorii tre&uie să urme'e indica"iile de a se depărta at%t c%t permite
spa"iul şi apoi să se apropie.
In+i#a'ii p% par#urs artea a lla= ocale= &ndepărtaţi9vă de partener= or$iţi mai &ncet= Consoane=
Retrăgeţi9vă c?t mai mult= ocale=
artea a la= Acum &ncepeţi să vă apropiaţi= Consoane= or$iţi &ncet &ncă= ocale= &nc6ideţi oc6ii= or$iţi c?t
puteţi de &ncet= Consoane= *esc6ideţi oc6ii= Reluaţi9vă po"iţia iniţială= &nc6eiaţi conversaţia= E7auar% A"i
sim"it că intra"i $n contact #i'ic cu cuv%ntul spus> Sa men"inut comunicarea dea lungul e/erci"iului> $n"elesul
cuvintelor a reieşit $n spa"iul dintre vocale şi consoane> O"s%r7a'ii
8. Aştepta"i ca (ucătorii să #ie aten"i la partener şi a&ia apoi indica"ile să se $ndepărte'e. Actorii pot să scadă
considera&il nivelul sonor pe măsură ce se $ndepărtea'ăP conversa"iile pot #i murmurate şi de la 87 metri
distan"ă.
E.ndica"ia &nc6ideţi oc6ii= $i #ace să nu poată citi pe &u'ele partenerilor. $ntreg trupul, din cap p%năn picioare,
este implicat $n spunerea cuv%ntului.
D.Acest e/erci"iu $i #amiliari'ea'ă pe studen"i cu structura psi!ologică a lim&a(ului şi $i #ereşte de g%ndirea
su&iectivă sau de interpretare. Spune"i actorilor să g%ndească cuvintele ca pe nişte sunete pe care le pun $n
#orma, $n tiparul cuvintelor.
4.1e o&icei c%nd actorii primesc indica"ia &nc6eiaţi conversaţia= tocmai atunci conversa"ia se animă mai tare.

V(r"ir%a =n (4in+$
Pun#t +% #(n#%ntrar% oglindireare#lectarea cuvintelor celuilalt cu voce tare.
X @c!ipe alcătuite din doi (ucători care stau #a"ăn #a"ă aleg un su&iect de discu"ie. Onul dintre (ucători este
ini"iatorul şi $ncepe conversa"ia. Celălalt (ucător este )re#lec"ia $n oglindă* şi rosteşte cu voce tare cuvintele
ini"iatorului &n acela#i timp cu acesta. 1upă un timp, la indica"ia -c6im$ă=, rolurile se inversea'ă. Sc!im&ul
de roluri tre&uie să ai&ă loc #ară să se piardă #luen"a discu"iei. Cere"i apoi mai multe sc!im&ări. Jucătorul $şi
va urma partenerul, g%ndind şi spun%nd aceleaşi cuvinte simultan, #ără a #ace un e#ort conştient.
In+i#a'ii p% par#urs :glindă, spune acela#i cuv?nt= Reflectă ceea ce au"i= Reflectă &ntre$area= Nu răspunde
la &ntre$are= +ă9te au"it= -c6im$aţi oglinda= Păstraţi fluenţa cuvintelor &ntre voi= Rostiţi acela#i cuv?nt=
-c6im$ă= C%nd (ucătorii devin o singură voce, #ără decala(e de timp= -unteţi pe cont propriu= Urmea"ă9l pe cel
care te urmea"ă= Nu iniţia= Urmea"ă9ţi partenerul=
E7auar% entru studen"ii din pu&lic= Au reuşit (ucătorii să spună acelaşi cuv%nt $n acelaşi timp> entru
(ucători= A"i ştiut c%nd a"i ini"iat vor&irea şi c%nd a"i re#lectato> A"i conştienti'at c%nd vă urma"i partenerul>
entru to"i (ucătorii= Care este di#eren"a dintre a repeta vor&irea şi a re#lecta vor&irea>
O"s%r7a'i%
EE
8.1acă intervine o $ntre&are, indica"i studentului să nu răspundă, ci să o re#lecte. Cere"ile ini"iatorilor să evite
$ntre&ările.
E.$ntregul trup, sim"urile, tre&uie să detecte'e di#eren"a dintre a repeta şi a re#lecta cuvintele $nainte ca urmarea
partenerului să poată avea loc. C%nd re#lectarea este reală, decala(ul dintre ini"iator şi oglindă devine #oarte
scurt, aproape ine/istent. Reali'%nduse o cone/iune $ntre (ucători la nivelul aceluiaşi cuv%nt, ei devin, $ntr
un anumit sens, o singură minte, desc!isă către celălalt. Ormarea partenerului la nivel ver&al creea'ă
dialogul.
D.1acă timpul este limitat, ec!ipele pot #i #ormate din trei (ucători +unul dă indica"iile-, care se pot răsp%ndi $n
toată camera.
4.Acest (oc se poate (uca de asemenea $n tăcere. Ve'i );glindaOrmea'ă;) pe cel care te urmea'ă* +cap. IIIK8

V(r"ir% n%int%i4i"i$6int%i4i"i$
+engl. Hi&&eris!@nglis!-
Pun#t +% #(n#%ntrar% comunicarea.
X 1emonstra"ie introductivă= alege"i doi (ucători şi cere"ile să aleagă un su&iect pe marginea căruia să poarte o
conversa"ie. @/plica"i grupului că pe parcurs (ucătorii vor primi indica"ia de a sc!im&a vor&irea normală $n
vor&ire neinteligi&ilă şi invers, c!iar #iind la mi(locul unui cuv%nt. Conversa"ia va decurge #iresc şi se va
de'volta logic.
C%nd sau $n"eles regulile (ocului, se $mparte grupul $n ec!ipe de c%te trei mem&ri. <oate ec!ipele ast#el
#ormate, #iecare cu propriul conducător de (oc, vor (uca simultan. 1upă un timp, la indica"ia -c6im$ă=
conducătorii vor #ace sc!im& cu unul din (ucători pentru ca, ast#el, #iecare (ucător să ai&ă oca'ia să şi dea
indica"ii, să şi converse'e $n Vor&ire neinteligi&ilă sau normală cu ceilal"i doi parteneri.
In+i#a'ii p% par#urs or$ire neinteligi$ilă= Normală= or$ire
neinteligi$ilă= +şi tot aşa-.
E7auar% A avut continuitate conversa"ia> A #ost men"inută
comunicarea pe tot parcursul (ocului> Jucători, ce părere ave"i>
O"s%r7a'ii
8.Acest (oc de'voltă capacitatea de a da comen'i şi de a conduce (ocul la toate nivelurile de v%rstă.
E.1acă la un moment dat un student este $n impas, reali'%nd cu greu vor&irea neinteligi&ilă, sc!im&a"i imediat
$n vor&ire normală şi păstra"io o perioadă. A(uta"i, prin indica"ii, pe (ucătorii care scad nivelul energiei puse
$n re'olvarea pro&lemei.
D.Momentul sc!im&ării tre&uie ales atunci c%nd (ucătorii nu sunt pregăti"i, la mi(locul unui cuv%nt sau al unei
propo'i"ii. Momentul de de'ec!ili&ru poate #i sursa unor noi descoperiri.
4.1acă răm%ne un student $n plus, se pot #orma şi grupuri de patru (ucători= doi #olosesc vor&irea neinteligi&ilă,
al treilea dă comen'ile de sc!im&are, al patrulea traduce.

ADDENDA II JOCURI TRADIŢIONALE

@/erci"iile din acest capitol sunt aran(ate $n ordine al#a&etică după cum urmea'ă=
Ani-a pas$r% sau p%1t% /u33
Cn+ ( s$ p%# =n Cai!(rnia
Ct +% -ut ='i a-int%1ti9
C(n#%ntrar%
Cu7int% ri-at%
@ant(-a
G%(4ra!i%
L%ap1a p% s#aun%
N% Q(r
Nu +a +ru-u -inii Pisi#a 7r%a un #(' Pr(7%r"%
EE
Ri-%6M$ 4n+%s# a un #u7nt
Ri-% -ut%
Rit-uri
S#:i-"ar%a nu-%r%(r
S%-a!(ru
Sia"% #ntat%
Str$3i 1i a%i
Şas% ("i%#t%
Şir in+ian
Şta!%ta
Trans!(r-ar%a #u7int%(r Vauri%
Vap(ru -%u 7in% +% a L(n+ra
e l%ngă (ocurile de mai sus, mai apar $n acest manual şi alte (ocuri tradi"ionale=
L%ap1a %&p(3i7$ Addenda I pg. .F5
J(# +% i+%nti!i#ar% a ("i%#t%(r cap. , pg. 80
J(# +% ("s%r7a'i% cap. , pg. 884
Statui cap. 0II pg. D09
Tr%i s#:i-"$ri #ap8 III p48 )<.
J(# +% +%s#(p%rir% #ap8 VII p48 <<?
Cin% a =n#%put -i1#ar%a9 #ap8 III pg. ))F

JOCURI TRADIŢIONALE

Ma(oritatea (ocurilor tradi"ionale incluse $n această edi"ie #ac parte din 1Sand$oo of Recreaţional ames*
de N%7a /(+8 +6eN orB= 1over, 897P repu&licarea căr"ii )Gand&ooB o# Hames* din 8947-. 1omnişoara
2oFd a #ost pro#esorulc!eie al Violei Spolin, care ia dedicat această carte. 6ici un atelier deal Violei nu a
$nceput vreodată #ară un (oc antrenant.
Aşa cum spunea Viola= )On atelier cuprinde o suită de activită"i, dar mie'ul $l repre'intă unul sau mai multe
(ocuri teatrale. iecare atelier are un $nceput, un mi(loc şi un #inal. 2ocurile de &ncăl"ire #i4sau %ocurile
introductive $i pregătesc pe studen"iiactori pentru o#erta 'ilei $n materie de (ocuri teatrale, iar %ocurile de
&nc6eiere +ca şi cele de $ncăl'ire- $ntăresc unitatea grupului şi a(ută la concentrarea energiilor către următoarea
e/perien"ă a procesului de $nvă"are.* +Viola Spolin ) T6eater ames for t6e Classroom, pg.l 8-.
$n introducerea manualului său, 2oFd a#irmă )<ipul de disciplină care presupune deci'ii adesea instantanee
şi ac"iuni $n consecin"ă $n cadrul unui sistem static de re#erin"ă  de e/emplu regulile (ocului  este unic şi
apar"ine numai (ocului. Jocul este o structură imaginată $n care (ucătorii se proiectea'ă psi!ologic, ac"ionea'ă $n
concordan"ă cu cerin"ele situa"iei şi prin urmare se auto disciplinea'ă, lucru care implică multe aspecte ale
comportamentului social.* +Viola Spolin spunea $ntotdeauna că )1isciplina $nseamnă implicare5*-
Onele (ocuri tradi"ionale au #ost cuprinse $n acest manual de la prima sa edi"ie, dar, după cum mul"i cititori
ştiu, multe din cele cuprinse acum au apărut prima oară $n ) T6eater ame +ile +manulalul său pentru regi'ori-
şi $n ) T6eater ames for t6e Classroom*. <oate sunt cuprinse $n lista al#a&etică de mai sus şi $n cea de la
$nceputul manualului. Jocurile incluse $n această edi"ie au #ost alese pentru că Viola le (uca cu studen"ii săi.
;ric%nd scade energia studen"ilor, urma"ii s#atul= )Juca"i un (oc5*
6eva 2oFd spune de asemenea $n introducerea manualului său= )@nergia vitală a (ocului stă c!iar $n
procesul creativ al (ucării sale. ;miterea oricărei sugestii asupra valorilor sale speci#ice este inten"ionată.
Jocurile sunt acumularea organi'ată a comportamentului ludic şi, deoarece de comportamentul ludic răspunde
'ona talamică a sistemului nervos +'ona interioară a creierului, rădăcina nervilor sen'oriali, n.t.-, care este
EE
str%ns legată de lumea e/terioară, #iecare (ucător are acces la stimularea procesului dinamic şi, din necesitate,
e/trage valorile din propria sa e/perien"ă. 1atorită acestui adevăr, orice $ncercare de a sta&ili anumite valori
drept scopuri pentru (ucători iar putea opri de la e/perimentarea spontană a acestora.*
aptul că spiritul (ocurilor tradi"ionale este ad%nc $nrădăcinat $n via"a noastră populară şi istorică a intrat
de(a $n conştiin"a colectivă. J.C!ristian 2aF spune, $n pre#a"a sa la cartea 6evei 2oFd 1+ol ames of *enmar
and -eden*= )iecare urmă de (oc din via"a 'ilnică, mani#estările distractive şi #estive ale oamenilor vin din
secole de o&iceiuri. $n totalitate, aceste (ocuri e/primă idealuri la #el de vec!i ca $nsuşi păm%ntulP şi g%ndul
#undamental $n via"a oricărui popor este să păstre'i credin"a strămoşilor.* Viola a adăugat= )$n conclu'ie,
aceste (ocuri ne ating acolo unde suntem mai pro#und umani.*
(1 T6eater ames for t6e Classroom*, pg. E4-.
Ani-a pas$r% sau p%1t% +2oFd, pg. 808 $n srcinal-
>. Jucătorii stau pe scaune aşe'ate $n cerc. Onul este $n centru. Cel din centru indică pe unul din parteneri şi
'ice= )Animal, pasăre sau peşte>* şi apoi repetă una din cele trei categorii  de e/emplu )eşte* Y şi
numără p%nă la 80.
Jucătorul indicat tre&uie să denumească o specie de peşte p%nă c%nd celălalt numără p%nă la 80. 1acă nu
reuşeşte sau repetă ceva ce sa mai spus, merge $n centru, iar cel din centru $i ia locul.
>II8 Jucătorul din centru 'ice )Animal, pasăre sau peşte>* şi adaugă, de e/emplu, )Vultur*. Cel de pe margine
indicat tre&uie să spună atunci categoria  )pasăre*.

/u33 +2oFd, pg.)Onu*P

>Jucătorii stau aşe'a"i $n cerc. On (ucător porneşte (ocul spun%nd 9- următorul spune )1oi* şi tot aşa p%nă
la , care este $nlocuit cu )2u''*. Jucătorii continuă să numere, 'ic%nd )2u''* la #iecare număr care con"ine
ci#ra  +ca de e/emplu 8, E-. 1e asemenea, se 'ice )2u''* la #iecare multiplu de  +84, E8-. C%nd se
a(unge la 0 numărătoarea continuă ast#el= )2u''  unu*, )2u''  doi* şi tot aşa, iar  este )2u''2u''*.
Jucătorul care 'ice )2u''* c%nd nu tre&uie, care 'ice ci#ra $n loc de )2u''* sau care 'ice alt număr, iese din (oc.
6umărătoarea merge mai departe de unde sa greşit. Jocul se termină c%nd au ieşit to"i.

Cn+ ( s$ p%# =n Cai!(rnia +2oFd, pg. 80E-

@c!ipe de 808E (ucători stau $n cerc.
Partea !
>
Jocul tradi"ional.
Al doilea (ucătorrimul (ucătoro'ice=
'ice= )C%nd )C%nd
să plec o să plec $no sămi
$n Cali#ornia, Cali#ornia, o sămi
iau 'meul iau 'meul*
şi pălăria.* Al +sau orice
treilea $şi iaalt'meul,
o&iect-.
pălăria şi adaugă un nou o&iect. Jucătorul care greşeşte iese din (oc şi (ocul continuă p%nă c%nd răm%ne unul
singur.
Partea a !l9a
>Se (oacă la #el, dar cu o nouă serie de o&iecte, care nu se mai numesc, ci se fi"icali"ea"ă= $n loc ca (ucătorul să
'ică )o sămi iau panto#ii*, el $şi pune panto#ii +invi'i&ili, n.t.-. Ormătorul repetă ac"iunea sa şi adaugă un
nou o&iect  c%ntă la un #laut. ?i (ocul continuă tot aşa, nonver&al.
Partea a !l!9a
>Se (oacă la #el ca $n partea , cu o nouă serie de o&iecte şi, de data asta, (ucătorii $şi iau timp ca să vadă #iecare
o&iect pe măsură ce ascultă.

Ct +% -ut ='i a-int%1ti9

+Spolin, T6eater ames for t6e Classroom, pg. 8DD-
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a #i desc!is şi la citit şi la ascultare.
>1oi (ucători= unul citeşte, unul vor&eşte. rimul $ncepe să citească $n g%nd un articol dintrun 'iar sau revistă,
o poveste dintro carte, iar celălalt $i povesteşte direct o $nt%mplare. Apoi sc!im&ă rolurile, $nainte $nsă,
cititorul povesteşte partenerului ce a citit şi ce i sa povestit.
Alte 2ocuri de Memorie
EE9
>Ormătoarele (ocuri pot #i (ucate acasăP sau cu mai mul"i (ucători= )Joc de o&serva"ie*, )Joc de identi#icare a
o&iectelor*, )<rei sc!im&ări* +cap. -.

C(n#%ntrar% +2oFd, pg. 80D $n srcinal-

>@ste necesar un pac!et complet de căr"i. Acestea vor #i aşe'ate $n linie cu #a"a $n (os pe masă. Scopul este să
se #acă perec!i= doi cinci, doi aşi, etc. rimul (ucător $ntoarce o carte, o aşea'ă cu #a"a n sus &n acela#i loc
unde era şi apoi $ntoarce alta. 1acă #ac perec!e, le ia şi are dreptul să $ntoarcă $ncă una şi $ncă una ca săi
caute perec!e şi continuă tot aşa p%nă ce căr"ile nu se mai potrivesc.
C%nd nu i se mai potrivesc căr"ile, atunci (ucătorul le $ntoarce cu #a"an (os, &n ordinea &n care au fost &ntoarse
&n sus şi alt (ucător $ncearcă. Acest lucru permite tuturor să memore'e căr"ile şi po'i"iile lor. Jucătorii continuă
pe r%nd p%nă ce toate căr"ile sunt puse pe perec!i. entru a (uca acest (oc e nevoie de linişte şi concentrare.
Jucătorul care are cele mai multe căr"i la #inal, c%nd sunt toate alese, c%ştigă (ocul.

Cu7int% ri-at% +2oFd, pg. 97-

>Jucătorii sunt aşe'a"i $n cerc şi unul stă $n centru. @l spune un cuv%nt #ormat dintro sila&ă şi indică către un
coleg care, p%nă ce el numără p%nă la 'ece, tre&uie să spună un cuv%nt care rimea'ă cu cuv%ntul său. 1acă
(ucătorul nu reuşeşte să 'ică un cuv%nt la timp, ia locul celui din centru. 1acă reuşeşte, (ocul continuă. @ste
considerată greşeală şi #olosirea unui cuv%nt care sa mai 'is.

@ant(-a +2oFd, pg. 80D-

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe a nu spune ultima literă a cuv%ntuluiP pe
pedeapsă= o treime din tine devine #antomă.
>Jucătorii stau $n cerc şi unul anun"ă prima literă a unui cuv%nt la care se g%ndeşte, dar pe care nu8 spune. 1e
e/emplu, dacă cuv%ntul este )N!ic!* +care- primul (ucător spune )I*P următorul sa putea să se g%ndească
la )NorB* şi va 'ice );*. Al treilea sar putea să se g%ndească tot la )NorB* şi adaugă )R*. Al patrulea
(ucător tre&uie să evite să 'ică )* +NorBmuncă- sau )1* +Nord  cuv%nt-, care ar $nc!eia un cuv%nt, şi se
g%ndeşte la alt cuv%nt= )Norst*, de e/emplu, deci 'ice )S*. Al cincilea este salvat dacă se g%ndeşte la
)Nors!ip* şi adaugă )G*. Jocul continuă p%nă c%nd un (ucător este #or"at să $nc!idă un cuv%nt, ca' $n care o
treime din el devine #antomă, dar nu iese din (oc. Ormătorul continuă.
;ricine poate provoca un partener pe care8 suspectea'ă că a adăugat o literă #ără să se g%ndească la un cuv%nt.
1acă e vinovat, acesta devine o treime de #antomă, dacă nu, cel care 8a provocat devine o treime de #antomă.
Jucătorul care termină de trei ori un cuv%nt devine o #antomă $ntreagă şi iese din (ocul de cuvinte, dar $ncearcă
săi distragă pe participan"i discut%nd cu ei. 1acă reuşeşte, victima devine de asemenea #antomă. Jocul continuă
p%nă c%nd, cu e/cep"ia unuia, to"i sunt #antome.

G%(4ra!i% +2oFd, pg.9-

>Jucătorii stau $n cerc. Onul $ncepe (ocul spun%nd un oraş= să 'icem, 1enver. Ormătorul (ucător tre&uie să
spună un oraş care $ncepe cu litera #inală  )R*= RocB#ord şi aşa mai departe.
Jucătorul care nu reuşeşte să spună un cuv%nt $ntro perioadă re'ona&ilă de timp, iese din (oc. 6umele de oraşe
nu pot #i repetate, c!iar dacă, de e/emplu, e/istă mai multe oraşe cu acelaşi nume. Jocul continuă p%nă c%nd
răm%ne un singur (ucător.

L%ap1a p% s#aun% +2oFd, pg. 7-

>Jucătorii #ormea'ă un semicerc de scaune. $n #a"a semicercului, la c%"iva metri, se a#lă un scaun. Cel care
)este* +A- are $n m%nă un 'iar rulat şi $ncepe (ocul trec%nd pe l%ngă to"i (ucătorii din semicerc. a un
moment dat $l atinge pe unul cu 'iarul  să 'icem 2  apoi #uge la scaunul din centru, pune 'iarul pe el şi
aleargă spre scaunul lui 2 $ncerc%nd să8 ocupe. 2 #uge după el, ia 'iarul de pe scaunul din centru şi
$ncearcă să8 atingă pe A $nainte ca acesta să a(ungă la scaunul său. 1acă 2 reuşeşte să8 atingă pe A, pune
'iarul pe scaunul din centru şi #uge spre locul său, A $l urmăreşte şi, dacă $l atinge, 2 tre&uie să8
ED0
 urmărească din nou. Jocul continuă aşa p%nă c%nd unul din ei reuşeşte să ocupe scaunul de pe semicerc #ără
a #i atins de partener cu 'iarul. Cel care a rămas $n picioare re$ncepe (ocul.
1acă cumva 'iarul cade de pe scaun, tre&uie pus la loc de cel care 8a aşe'at prost şi apoi poate continua săşi
urmărească partenerul.

N% Q(r +2oFd, pg. )52K

>Jucătorii se $mpart $n două ec!ipe egale şi se aşea'ă la distan"ă una de alta +la pere"i opuşi-. rima ec!ipă se
adună, alege o meserie, o ocupa"ie şi apoi avansea'ă către cealaltă ec!ipă $n timp ce are loc următorul
dialog=
rima ec!ipă= Gere Ne come5 +Am venit5-
A doua ec!ipă= I!ere #rom> +1e unde>-
rima ec!ipă= 6eN orB5
A doua ec!ipă= I!at3s Four trade> +Ce şti"i să #ace"i>-
rima ec!ipă= emonade5 +imonadă5-
A doua ec!ipă= S!oN us some5 # Fou3re not a#raid5 +Arăta"ine, dacă
ave"i cura(5- +dialogul $n engle'ă a #ost păstrat ca săi inspire pe
pro#esori să găsească un dialog rimat $n lim&a rom%nă, n.t.-
>Venind c%t $ndră'nesc de aproape de a doua ec!ipă, (ucătorii din prima ec!ipă arată, #iecare $n #elul propriu,
ce meserie au. Colegii strigă numele meseriei despre care cred că e vor&a. 1acă nu g!icesc, prima ec!ipă
continuă să arate. C%nd cineva strigă corect meseria, cei din prima ec!ipă tre&uie să #ugă $napoi spre
peretele lor. Ceilal"i $i urmăresc ca săi atingă. Cei atinşi sunt c%ştiga"i $n ec!ipa urmăritorilor.
Apoi a doua ec!ipă alege o meserie şi prima $i urmăreşte şi tot aşa. C%nd #inali'a"i (ocul, #iecare ec!ipă tre&uie
să ai&ă un număr egal de ture şi c%ştigă cei care au mai mul"i mem&rii $n ec!ipă.
>Variantă= să arate animale, #lori, copaci, o&iecte, m%ncăruri, etc.

Nu +a +ru-u -inii
+Spolin, T6eater ames for t6e Classroom, pg. E9-
>Jucătorii #ormea'ă o linie "in%nduse de m%ini. Studentul din capăt $ncepe să meargă prin spa"iu, conduc%nd
linia după el. a cur&e, #ace serpentine, trece peste alte puncte ale liniei, p%nă ce linia devine un nod ce nu se
mai poate mişca. Acum, cel de la capătul celălalt al liniei $ncepe să des#acă g!emul p%nă ce linia e
descurcată, +(oc numit la noi )ma"elencurcate*, n.t.-
In+i#a'ii p% par#urs Nu daţi drumul m?inilor=
O"s%r7a'ii
8.Cu c%t se sc!im&ă sensul şi se trece peste sau pe dedesu&tul liniei, cu at%t nodul este mai str%ns.
E.Acesta este un (oc de e/terior care poate #i (ucat $năuntru, #iind destul de silen"ios.

Pisi#a 7r%a un #(' +2oFd, pg. 8E0-

>Jucătorii stau $mprăştia"i prin tot spa"iul, locul #iecăruia #iind )col"ul* lui. On (ucător  pisica  stă $n centru. @l
se apropie de oricare dintre (ucători şi 'ice )isica vrea un col"5*. 8 se răspunde= )Ve'i la vecinul meu5*.
isica merge la alt (ucător. $n timpul ăsta, ceilal"i sc!im&ă locurile $ntre ei. 1acă pisica prinde un loc, cel
rămas #ără loc devine pisică.
Acest e/celent (oc de $ncăl'ire a grupului place (ucătorilor de toate
v%rstele.

Pr(7%r"% +2oFd, pg. 9-

>Jucătorii stau $n cercP unul iese din sală. Ceilal"i aleg o 'icală sau un prover& +)Mai &ine mai t%r'iu dec%t
niciodată*, etc.- şi $şi $mpart cuvintele $ntre ei. 1acă sunt mai mul"i (ucători dec%t cuvinte, acelaşi prover& se
repetă p%nă ce au to"i un cuv%nt. Jucătorul revine şi pune o $ntre&are cuiva şi apoi următorului de pe cerc.
Răspunsul scurt la $ntre&are tre&uie să con"ină cuv%ntul respectiv, (ucătorul evit%nd să atragă aten"ia asupra
ED8
 cuv%ntului. Jucătorul al cărui răspuns $l #ace pe cel din centru să g!icească prover&ul devine următorul din
centru şi iese din sală.
Ri-%6M$ 4n+%s# a un #u7nt +2oFd, pg. 9-
Pun#t +% #(n#%ntrar% pe de#inire şi pe ritm.
>Jucătorii stau $n cerc. rimul 'ice= )Mă g%ndesc la un cuv%nt care rimea'ă cu sing*. artenerul din dreapta
de#ineşte un cuv%nt care rimea'ă cu )sing* $ntre&%nd, de e/emplu= )Se a#lă pe orice teren de (oacă>*. rimul
(ucător răspunde= )6u, nu este sNing* +un leagăn-. Colegii, pe r%nd, continuă să de#inească cuvinte care să
rime'e cu )sing*, iar primul (ucător le răspunde )6u, nu este Bing* +rege-, etc. p%nă c%nd $ntre&area cuiva
de#ineşte cuv%ntul la care sa g%ndit şi 'ice= )1a, este *
1acă (ucătorul a ales cuv%ntul )ring* g%ndinduse la inelul de pe deget, va răspunde )6u, nu este ring*, dacă a
#ost $ntre&at despre sunetul unui clopo"el. Cu alte cuvinte definiţia, nu cuv%ntul este importantă. Jucătorul care
de#ineşte corect cuv%ntul, $şi alege un cuv%nt şi $ncepe un nou (oc.
1acă primul (ucător nu g!iceşte cuv%ntul de#init corect, cel care a de#init corect poate $ncepe un nou (oc.
6u se pot #olosi su&stantive proprii, iar cuv%ntul spus de primul (ucător +sing- tre&uie să ai&ă acelaşi număr de
sila&e ca şi cuv%ntul la care sa g%ndit, pe care 8a ales +ring-.

Ri-% -ut% +2oFd, pg. 800-

Pun#t +% #(n#%ntrar% pe (ucarea cuv%ntului.
>Jucătorii se $mpart $n două grupuri +sau trei, dacă este posi&il-. On grup iese din cameră p%nă c%nd colegii
aleg un ver& care poate #i (ucat. Apoi sunt c!ema"i şi li se dă un cuv%nt care rimea'ă cu ver&ul ales. 1upă ce
se consultă $ntre ei, (ucătorii aleg un ver& şi8 (oacă. 1acă este corect, celălalt grup aplaudă, dacă nu, dau
din cap. Hrupul care g!iceşte continuă p%nă c%nd descoperă ver&ul şi atunci ei vor da un ver& de g!icit
celuilalt grup. 1acă grupul g!icitor este nevoit să renun"e, va primi alt cuv%nt de la alt grup.
; variantă este ca un singur (ucător să iasă şi restul să aleagă un ver&. Apoi (ucătorul se $ntoarce, i se dă un
cuv%nt care rimea'ă cu
ver&ul ales şi (oacă diverse ver&e p%nă $l descoperă pe cel corect, +asemănător cu )Mima*, n.t.-

Rit-uri +2oFd, pg. 804-

>Jucătorii stau $n cerc şi sta&ilesc mişcări din trei timpi, ca de e/emplu=
8.2ătaia palmelor pe pulpe
E.2ătaia palmelor $mpreună
D.ocnitură din degetele m%inii drepte.
On (ucător propune ritmul şi ceilal"i $l urmea'ă. a a treia &ătaie (ucătorul 'ice o literă partenerului din dreapta.
Acesta, la a treia &ătaie care urmea'ă, 'ice un cuv%nt care $ncepe cu acea literă şi, pe următorul timp trei, 'ice o
literă celui din dreapta sa. ?i tot aşa. @ste greşeală dacă spui un cuv%nt care sa mai spus sau dacă spui cuv%ntul
pe alt timp dec%t trei. Se re#ace ritmul şi se reia (ocul.

S#:i-"ar%a nu-%r%(r +2oFd, pg. 88-

>Jucătorii se aşea'ă $n cerc pe scaune, iar unul dintre ei stă $n centrul cercului. iecare are un număr pe care $l
"ine minte= #ie pro#esorul $i numără +tare sau $n şoaptă-, #ie se numără ei $nşişi, inclu'%ndu8 pe cel din
centru. Cel din centru spune două numere şi (ucătorii care au acele numere tre&uie săşi sc!im&e locurile.
Cel din centru $ncearcă să ocupe unul din cele două locuri. 1acă reuşeşte, cel rămas #ără loc merge $n
centruP dacă nu, (ocul continuă p%nă reuşeşte.

S%-a!(ru +2oFd, pg. 887-

><o"i (ucătorii sunt aşe'a"i la o linie de start, iar unul stă $n #a"a lor, la celălalt perete, acolo unde tre&uie să
a(ungă şi ei. Cel din #a"ă conduce (ocul= cu spatele la ceilal"i, numără p%nă la c%t vrea el  de e/emplu= )Onu,
doi, trei, Roşu5*  timp $n care ceilal"i $naintea'ă şi $ncearcă să8 atingă +sau să atingă peretele cu #a"a la care
stă el, $n varianta rom%nească, n.t.-. C%nd 'ice )Roşu5* se $ntoarce, iar ei se opresc. e cel pe care $l
EDE
 surprinde mişc%nd, $l trimite iar la linia de start. Apoi se $ntoarce cu spatele şi $ncepe să numere iar.
Jucătorul care reuşeşte să8 atingă, $i ia locul şi (ocul re$ncepe.
+cunoscut la noi ca Onu, 1oi, <rei, Stai5-

Sia"% #ntat%
+Spolin, T6eater ames for t6e Classroom, pg. 80-
><o"i (ucătorii stau $n cerc. Onul iese din sală, ceilal"i aleg un cuv%nt  de e/emplu )Ias!ington*. Sila&ele se
$mpart (ucătorilor= )Ias!* primului grup, )ing* celui deal doilea, )ton* celui deal treilea. @i c%ntă
simultan sila&a respectivă pe o melodie cunoscută. Jucătorul care )este* merge pe la #iecare grup şi $ncearcă
să g!icească despre ce cuv%nt este vor&a. Ca să #ie mai di#icil, pute"i cere (ucătorilor să sc!im&e locurile
după ce au c%ntat sila&a.

Str$3i 1i a%i
+Joc tradi"ional, nu #ace parte din manualul 6evei 2oFd-
>Această variantă de )eapşa* este e/celentă pentru un grup de 84 sau mai mul"i (ucători şi se poate (uca
#oarte &ine şi $ntrun spa"iu delimitat $n aer li&er. 1oi (ucători sunt aleşi să #ie )şoarecele* şi )pisica*
+poli"istul şi !o"ul, trollul şi eroul, c%inele şi pisica, etc.-. Ceilal"i (ucători #ormea'ă r%nduri egale şi stau cu
&ra"ele $ntinse $n lateral la nivelul umerilor. isica va urmări şoarecele pe )stră'ile* #ormate de r%nduri +ve'i
desenul-. 1acă conducătorul (ocului strigă )Alei5* to"i #ac la dreapta şi, ating%nduşi palmele, #ormea'ă un
perete de care pisica şi şoarecele nu pot să treacă. C%nd conducătorul strigă )Stră'i5*, (ucătorii re#ac po'i"ia
ini"ială şi urmărirea continuă pe stră'i. C%nd pisica atinge şoarecele, permite"ile săşi aleagă $nlocuitorii.
@/ersa"i sc!im&ările de po'i"ie, de la stră'i la alei şi invers, $nainte de a $ncepe (ocul. Cere"i ca şi conducătorul
de (oc să se sc!im&e din c%nd $n c%nd.
Ca şi $n ca'ul celorlalte (ocuri dea )eapşa*, indica"ia de a (uca )cu $ncetinitorul* +$n )sloooN moootion*-
poate creşte &ucuria (ocului.
C%nd to"i (ucătorii capătă e/perien"a (ocului şi sunt #oarte aten"i unul la altul, se poate (uca #ără ca cineva să mai
conducă. Hrupul trece #ără să vor&ească de la stră'i la alei a(ut%nd sau $mpiedic%nd pe urmăritor să prindă
prada.

Străzi:
profesorul

• # —» «
;HI 
# m #

Alei:
profesorul

1
Şas% ("i%#t% +2oFd, pg. 99-
X <o"i (ucătorii stau pe scaune aşe'ate $n cerc, unul stă $n picioare $n centrul cercului. Cel din centru $nc!ide
oc!ii, iar cei de pe cerc transmit un o&iect mic de la unul la altul. C%nd studentul din centru &ate din palme,
EDD
 cel care are o&iectul $n m%nă $l păstrea'ă p%nă c%nd cel din centru $i dă o literă a al#a&etului. C%nd a primit
litera, atunci (ucătorul tre&uie să pase'e o&iectul şi, $n timp ce o&iectul #ace o tură de cerc +dacă cercul e
mic, două sau trei-, el tre&uie să numească şase o&iecte care $ncep cu litera indicată. 1acă nu reuşeşte să
#acă asta $n timpul dat, #ace sc!im& de locuri cu (ucătorul din centru.

Şir in+ian
+Spolin, T6eater ames for t6e Classroom, pg. 7-
>Se alege o ec!ipă de 4 sau mai mul"i (ucători. @i tre&uie să iasă din sală, să alerge $napoi $n sală aşe'a"i
+aleatoriu, dar #iecare "in%nd minte unde sa aşe'at- $n şir indian şi să #ugă iar a#ară. Jucătorii se $ntorc
merg%nd normal şi #ără a păstra şirul. Colegii care au privit tre&uie să $i rearan(e'e re#ăc%nd şirul indian,
ordinea $n care erau cei 4 sau mai mul"i (ucători. 1acă este nevoie, aceştia #ac apoi corecturile.
;&serva"ie= aceasta este o $ncăl'ire e/celentă pentru orice (oc de
o&serva"ie, pentru toate v%rstele.

Şta!%ta
+Spolin, T6eater ames for t6e Classroom, pg. E4-
>Studen"ii se $mpart $n două ec!ipe care #ormea'ă două coloane. rimul (ucător al #iecărei ec!ipe are $n m%nă
un o&iect care poate "ine loc de şta#etă +un &ă" sau un 'iar rulat-. Se alege cel mai $ndepărtat punct din spa"iu
spre care vor alerga, $l vor atinge şi vor alerga $napoi la ec!ipa lor unde vor preda şta#eta următorului din
ec!ipă. Al doilea aleargă şi predă celui deal treilea şi tot aşa p%nă ce to"i (ucătorii au alergat. Cei care
termină primii c%ştigă.

Trans!(r-ar%a #u7int%(r +2oFd, pg. 97-

>Studen"ii primesc pi/ şi !%rtie şi li se dă un cuv%nt care tre&uie sc!im&at $n alt cuv%nt prin sc!im&area unei
litere. 1e e/emplu= cuv%ntul dat este )lord*P trans#ormările pot #i= cord, corn, cort, cart, care, cere, cert, cerc,
circ, etc.
@ste interesant să e/perimente'i cu cuvintele, #ară să ştii dacă pot #i trans#ormate.
Vauri% +2oFd, pg. 88-
>Jucătorii $şi aşea'ă scaunele $n cerc, #oarte apropiate. On (ucător merge $n centru şi scaunul său neocupat
răm%ne $n cerc. C%nd el anun"ă= )Mutare la dreapta5* sau )Mutare la st%nga5*, (ucătorii $şi sc!im&ă locurile
după cum lea indicat, $ncerc%nd să "ină ocupat locul din dreapta sau st%nga $n timp ce (ucătorul din centru
$ncearcă să8 ocupe. 1acă reuşeşte, cel care nu a reuşit să se mute la timp, merge $n centru.

Vap(ru -%u 7in% +% a L(n+ra +2oFd, pg. 80E-

>Acest (oc se (oacă la #el ca şi )C%nd o să plec $n Cali#ornia*, doar că aici articolele sunt spuse $n ordine
al#a&etică. 1e e/emplu, primul (ucător poate spune= )Vaporul meu vine de la ondra $ncărcat cu ananas*.
Ormătorul repetă şi adaugă )&anane* şi tot aşa p%nă la s#%rşitul al#a&etului. Cel care greşeşte iese din (oc.
Jocul continuă p%nă c%nd răm%ne unul sau p%nă c%nd se termină al#a&etul.

No./ e'lica.i1/ 'en.ru ediţia 4n li5a ro6n/

NOTĂ E0PLICATIVĂ pri7in+ TERMINOLOGIA

Capitolul acesta cuprinde e/plica"ii suplimentare pe marginea unora dintre termeniic!eie compar%ndui cu
srcinalul $n lim&a engle'ă şi cit%nd, acolo unde e ca'ul, di#erite conte/te $n care sunt #olosi"i. @/plica"iile sunt
#oarte concise deoarece detaliile se a#lă $n manual.
ED4
 rincipiile şi de#ini"iile le găsi"i $n capitolele  şi , care pun )2a'ele teoretice*, $n introducerile #iecărui
capitol, $n o&serva"iile e/erci"iilor şi $n capitolul )1e#inirea termenilor speci#ici*.

Viola Spolin discută despre două #eluri de teatru, $n #unc"ie de două criterii=
8.<eatrul pro#esionist  teatrul nepro#esionist
Pro(e;;ional .hea.re - Couni. .hea.er +grupări teatrale comunitare-
sau $a .hea.er +teatru de amatori-
E.<eatrul tradi"ional +cu piesă scrisă-  <eatrul de improvi'a"ie
*oral .hea.er G I'ro1i;a.ional .hea.re 1e aici= piesa scrisă  piesa de improvi'a"ie (oral 'la -
i'ro1i;ed 'la

Viola Spolin #oloseşte rar termenul )actor*. ucr%nd e/erci"iile su& #ormă de (ocuri, $ncă din perioada de la
oung Actors CompanF 8a $nlocuit cu 'laer@  )(ucător*. Jucător este şi studentulactor şi copilulactorP şi
actorul amator şi actorul pro#esionist, +$n (ocuri )t!e odd plaFer* sau )t* _ cel care )este* la un (ocP de o&icei
plasat $n centru-.
Thea.er #ae _ Joc teatral +sense games, muscle#reeing games, intellectual games, dramatic games, etc.-
Iarmup Hame _ (oc de $ncăl'ire +la $nceput- +sau )active game*, )energF game*-
Irapup Hame _ (oc de $nc!eiere +la #inal-
eadin Hame _ (oc introductiv pentru un alt (oc, care pre'intă o pro&lemă comple/ă ce este &ine să #ie
a&ordată $n trepte +Viola Spolin cere mereu pro#esorului să nu se gră&ească. ; pro&lemă re'olvată de student
este o pro&lemă asumată şi devine o nouă competen"ă-. Rule; o( .he #ae _ Regulile (ocului
$earnin3 Proce;; +proces de $nvă"are- _ $earnin3 E'erience +e/perien"ă cognitivă- _ E'eriencin3 +$nvă"are
prin e/perimentare-.

Hor9 _ lucrul, studiul, e/erci"iul, e/perimentarea, (ocul +se re#eră şi

la a (uca (ocuri şi la a (uca situa"ii-, antrenamentul.
#roundor9 J *ounda.ion or9 _ studiu #undamental, studiul
pro&lemelor de &a'ă, sta&ilirea principiilor #undamentale
+#undamentals-.
Bodor9 J antrenament #i'ic, vocal şi corporal.
Ac.in3 .rainin3 Hor9;ho' .raini3 J antrenamentul speci#ic, studiul
artei actorului $n cadrul atelierului +di#erit de metoda predare
preluare-.
Ac.in3 or9;ho' _ atelier de arta actorului, clasă, curs, +repeti"iile sunt prelungirea atelierelor, continuare a
procesului-.

To.al .hea.er e'erience _ e/perien"a teatrală este totală prin unirea următoarelor trei elemente= arta actorului,
de'voltarea materialului pentru scene +mai ales $n teatrul de improvi'a"ie- şi crearea de e#ecte te!nice.
Totalperson _ #iin"a totală +#i'ic, intelect, intui"ie- Total organism _ organismul total, $n totalitatea sa
Total organism it6in a total environment W )organismul total $ntrun mediu $ncon(urător total*
r3anic J un răspuns al $ntregului organism prin care mintea +intelectul-, corpul şi intui"ia #unc"ionea'ă ca un
tot unitarP integralitateP parte a $ntregului, a sineluiP din sineP a #unc"iona omeneşte, ca #iin"ă totală, +cap.
)1e#inirea termenilor speci#ici*- Aşa cum spune pro#esorul on Co(ar $n )oetica a artei actorului*= )... unica
perspectivă ra"ionalrealistă posi&ilă= Actor W :m. Acest cuplu logic este ireducti&il, din oricare perspectivă şi
presupo'i"ie şi, deci, #ormă a diversită"ii artistice, am a&orda arta actorului.* ?i, cit%ndui pe @. Morin şi
Massimo iattellialmarini= )<re&uie să numim om tocmai acest sistem )trinitar*, iar nu un aspect par"ial
+individul, specia, societatea-. iin"ă &ioculturală prin natură, omul nu se de#ineşte alternativ prin re#erire
corporală sau re#erire culturală, el se de#ineşte $n mod 1total, adică &iopsi!osocial*. +on Co(ar ); poetică a
artei actorului*, cap. Q-.
ED7
#ro.h _ Creştere organică +de'voltarea organică a actorului $n urma studiului &a'at pe e/perimentare proprie,
pe intuirea te!nicii teatrale prin (ocuri, a evitării inducerii Cumului de către pro#esor-. r3anic 9noled3e _
Cunoaştere organică

&e1ice J mi(loc, procedeu te!nic.

5?ec. J *ocu; J Poin. o( Concen.ra.ion J Pro5le

ată de#ini"ia din manualul srcinal a termenului );&(ect*= );&(ect and #ocus maF &e used interc!angea&lF* +pg.
D $n srcinal-. Sau de#ini"ia )Regulilor (ocului*= )includes t!e structure and t!e o&(ect +#ocus- plus group
agreement.* +pg. D $n srcinal-. Acestea sunt numai două e/emple despre #olosirea cu acelaşi sens a acestor
termeni. Cu alte cuvinte, dacă );&(ect* şi )ocus* $nseamnă )Scop* şi dacă )ocus* cuprinde )oint o#
Concentration* şi este #olosit şi ca )ro&lem* sau )Concentration*, $nseamnă că to"i cei patru termeni, #olosi"i $n
sensul lor activ, mo&il, de minge, de energie $n mişcare, de ve!icul care transportă (ucătorul, au acelaşi $n"eles,
+ve'i $n cap. *efinirea termenilor specifici sensul e/act al #iecăruia-.

lată cum iam tradus=

8-5?ec. J Sco' +ve'i de#ini"ia pentru )Scop*-. Am ales )Scop* $n de#avoarea );&iectivului* pentru că, $n
lim&a rom%nă, sugerea'ă mai degra&ă necesitatea şi urgen"a re'olvării pro&lemei. +;&iectul )#i'ic* din scenă
este p6sical o$%ect sau pur şi simplu o$%ect).
E-pentru Poin. o( concen.ra.ion +aşa cum era #olosit $n edi"ia 89D- şi *ocu; +termen preponderent $n edi"ia
89D, 8999-, #olosim, $n #unc"ie de conte/t, Punc. de concen.rare >i<;au Sco') +ve'i capitolul lunctul de
concentrare şi cele două de#ini"ii din cap. )1e#inirea termenilor speci#ici*= )unct de concentrare*, respectiv
)Scopunct de concentrare*-. Am păstrat $n lim&a rom%nă şi termenul )unct de concentrare* alături de )Scop*
pentru că, din instrumentele de lucru pe care ni le o#eră metoda Violei Spolin, acesta şi )rocesul* sunt cele mai
cunoscute şi au sc!im&at modul de g%ndire al artei actoruluiP de asemenea, $ncă de la prima traducere, cea a
doamnei iudmila Cernaşov, termenul a #ost corect $n"eles ca unct mo$il de concentrare, ve6icul ce transportă
%ucătorul spre reali"area -copului. Să re"inem totuşi şi să ne asumăm o&serva"ia autoarei din )re#a"a la a doua
edi"ie* de la $nceputul acestui manual re#eritoare la ceea cei sugerea'ă termenii $n lim&a engle'ă=
)unctul de concentrare $mi sugerea'ă un scop finit şi te poate or&i, ca o lupă "inută asupra unui o&iect sau ca
un pro#esor care, concentr%ndu se pro#und la ceva, cade de pe scaun. e de altă parte, )ocus* $mi sugerea'ă o
energie &n mi#care, asemenea unei mingi care se mişcă continuuP (ucătorii sunt #oarte conştien"i de tot ceea ce
se petrece $n (urul lor $n timp ce sunt cu oc!ii pe minge.*
?i $n lim&a rom%nă )Scopul* sugerea'ă #inalitatea  de aceea am păstrat şi termenul )unct de concentrare* 
pentru a avea un cuv%nt pentru ve6iculul care9l transportă pe actor spre reali"area -copului.
1e asemenea, $n lim&a rom%nă pentru a de#ini )Scopul* ca )energie $n mişcare* tre&uie să $ntre&ăm 1&n ce
scopD , 1 Cu ce scopD . )ocus* _ )Scop* este #oarte des #olosit şi cu sensul de )concentrare* sau )pro&lemă*.
D- Pro5le _ pro&lema aleasă de grup este unctul asupra căruia tre&uie să se concentre'e to"i mem&rii
grupului +pro#esor, studen"i, regi'or, actori- pentru a o re'olva $mpreună, Scopul carei reuneşte pe to"i.
Side-Coachin3 _ ndica"ie pe parcurs +$n ateliere- sau ndica"ii scenice +$n repeti"ii-
-ide9coac6 _ conducătorul grupului poate #i pro#esorulregi'or sau un student ales la un moment dat prin Acord
colectiv _ antrenor

entru )Rela"ie* Viola Spolin a #olosit doi termeni= $nt%i Relations6ip pe care, din edi"ia 89D, 8a $nlocuit cu
Rela.ion: )<ermenul )Relations!ip* este static şi implică interpretarea unui rol, iar )Relation* este o #or"ă $n
mişcare  a vedea, a au'i, a percepe.* +)re#a"a Violei Spolin la a doua edi"ie*-

*olio .he (olloerD _ Ormea'ă8 pe cel care te urmea'ă5 Ormea'ă"i partenerul5

*onLt initiate= _ 6u ini"ia5  aceste indica"ii $l a(ută pe (ucător să deprindă organic ascultarea şi $i desc!id
supape pentru comunicarea nonver&ală şi pentru cooperare.
ED
In1ol1een. _ )mplicare* $n sensul de )Ac"iune cu*, )Rela"ie*
-!nvolvement it6 t6e o$%ect _ concentrare asupra temei, 1Cului, urmărirea Scopului
--tage involvement _ rela"ie scenică= cu partenerii _ )relations!ip Nit! #elloN actors* sau cu o&iectele din scenă
_ )involvement Nit! o&(ects* sau )o&(ectinvolvement*.
Ph;icali=a.ion _ fi"ical i"are
<ot $n perioada c%nd lucra cu actoricopii la oung Actors CompanF, Viola a sc!im&at termenul lui
StanislavsBi )sim"ire*, ,4eeling* +ve'i cap. -, cu )#i'icali'are*= )Via"a ia naştere din rela"ii #i'ice... ie cu
recu'ită, costume sau cu o emo"ie puternică, actorul poate numai să ne arate fi"icali"?nd3.* +cap. ,
i'icali'area- )A arăta* este #i'icali'area unctului de concentrare şi nu este pantomimă. 1ecurge din pro&lemă
şi nu este ceva impus ei. )A povesti* este ceva calculat şi vine din capP )a arăta*)a #i'icali'a* este ceva spontan
şi vine din intui"ie, +cap. -

Ac.i1i. _ Ac"iune #i'ică +sau )stage activitF*, )outNard stage movement*, etc.- +$n sens negativ= )activitF* _
ac"iune nemotivată, simplă activitate-
I..ner Ac.ion _ Ac"iune interioară +)internai movement*- _ se re#eră la #i'icali'area emo"iei +)p!Fsicali'ation
o# #eeling*- şi $nlocuieşte termenul )emo"ie* +)emotion*- ori de c%te ori se poate. +cap. Q  )@mo"ia*-

ccu'a.ion _ Ac"iune #i'ică +uneori termenul este #olosit cu sensul )magia teatrului*-
Preoccu'a.ion J Ac"iune mentală, g%nd.

)<!eF must !ave

+)reocupare 2*, total occupation +p!Fsical- toget!er and total preoccupation +t!oug!t- at t!e same time.*
cap. V-
Pre;en. e'erience +@/perien"a pre'entă-  Recall +)Amintiri*, )Reamintiri*-
)Reamintirile tre&uie evitate, deoarece sunt mai utile din punct de vedere clinic dec%t artistic. @/perien"a
pre'entă este preocuparea principală a atelierelor de arta actorului, iar amintirile vor apărea şi vor #i selec"ionate
spontan c%nd va #i nevoie de ele.* +cap. -

Plain3 J Plain3 a Role _ a (uca la #el ca $ntrun (oc, a te implica $n 1C, a rela"iona, a improvi'a, a (uca
rolul, nu pe tineP a"i păstra identitateaP )a (uca* $nseamnă a #i )$n proces*.
Termeni opu#i
Ac.in3 J Role-Plain3 J a (uca teatru, a evita 1C, a interpreta un rol, a te ascunde $n spatele persona(ului, a
impune un persona( $n opo'i"ie cu a crea rolul pornind de la o pro&lemăP se opune de'voltării organice prin
Rela"ieP a (uca de unul singurP un perete $ntre parteneri, +ve'i cap. )1e#inirea termenilor speci#ici*-

Mirrorin3 ones selfW oglindire, autore#lectare +c!iar autoadmirare-P se re#eră la )a (uca teatru*, )a
interpreta*.

Mirroring ot6ers W ai oglindi pe ceilal"i, a deveni o re#lec"ie a altuia. In.e3ra.ion _ Motiva"ie

8.Motiva"ie, (usti#icare +Actorul tre&uie să trans#orme indica"ia scenică $n e/perien"ă organică, motivată-P
integrare $n situa"ie, parte a situa"iei, a realită"ii create +)...actors are integrated...*-.
E.ntegrare $ntrun tot unitar, uni#icare +)integrating all production #acets into a unitF*-
D.$n"elegere, asumare +)a girl integrated all s!e learned*-
$ncă din edi"ia 89D, Viola a $nlocuit termenul )Motivation* cu )ntegration*= )Motivation* este un termen
limitat şi su&iectivP $l scoate pe (ucător din ceea ce se $nt%mplă viu pe scenă şi sugerea'ă că tre&uie să ai un
motiv pentru tot ce #aci*. +)re#a"a Violei Spolin la a doua edi"ie*-
);rganic e/perience* _ )ntegrated e/perience* _ e/perien"ă organică, asumată, ac"iune motivată.

*or ha. rea;on _ 1in ce motiv +1e ce>- *or ha. 'ur'o;e J Cu ce scop> $n ce scop>

ED
S'ace 5?ec. _ ;&iect 6V:2, S'ace Su5;.ance _ Su&stan"a 6V:2U
@ste esen"ial #aptul că sa corectat termenul );&iect imaginar* #olosit eronat $n prima traducere. Viola Spolin se
re#eră la );&iect nvi'i&il*
$n sensul $n care actorul #ace invi'i&ilul vi'i&il. 1e asemenea )Su&stan"a spa"ială* este, de #apt, )Su&stan"a
invi'i&ilă*.
-Capitolul   introducerea de la )Su&stan"a invi'i&ilă*= );&iectele #ăcute din su&stan"ă invi'i&ilă pot #i privite
ca materiali'ări ale eului nostru +invi'i&il- $n lumea vi'i&ilă, percepute intuitivsen'orial ca #enomene
mani#este, reale= C%nd invi"i$ilul +necunoscutul, nenăscutul din noi- devine vi"i$il  vă'ut şi perceput  se naşte
magia teatrului5 Acesta este terenul fertil al poetului, al artistului, al cercetătorului.*
-)re#a"a Violei Spolin la a doua edi"ie*= );&iectele invi'i&ile sunt proiec"ia necunoscutului, a sinelui, $n lumea
vi'i&ilă. C%nd un (ucător aruncă o minge invi'i&ilă altuia, ac"iunea #ace vi'i&il contactul dintre ei. 6u e/istă
pau'ă de timp $ntre sesi'area pro&lemei şi re'olvarea ei. Jucătorul nu are timp să se g%ndească la (oc  el (oacă.*
-Mai mult, Viola Spolin opune termenii )maginar* +şi ac"iunea de a imagina, de a inventa- şi )nvi'i&il*= )Cei
mai mul"i actori pot lucra cu su&stan"a invi'i&ilă la #el ca şi cum ar lucra cu orice o&iect malea&il, $şi găsesc
o&iectele cu o $ncredere care arată e/actitate şi adevăr. oate că se $nt%mplă ast#el pentru că actorul nu
construieşte o&iectul din imagina"ie, nu8 inventea'ă, ci $l descoperă intuitiv aşa cum apare el din spa"iu.*
+;&serva"ia e/erci"iului )Modelarea su&stan"ei invi'i&ilee/erci"iu individual*, cap. - )?iau imaginat
Su&stan"a invi'i&ilă sau c!iar au sim"ito>* +@valuarea e/erci"iului )ntroducere $n lucrul cu Su&stan"a
invi'i&ilă*, Addenda -.
-)$n orice #ormă de artă căutăm e/perien"a depăşirii a ceea ce ştim de(a. Mul"i dintre noi percepem tumultul
noului şi artistul este acela care tre&uie să aducă p%nă la noi +spectatorii- noua realitate pe care o aşteptăm cu
neră&dare. Vederea acestei realită"i ne inspiră şi ne regenerea'ă. Rolul artistului este de a ne #ace să o vedem.*
*Artistul tre&uie să e/prime o lume care este #i'ică, dar care depăşeşte o&iectele
-mai mult dec%t o o&serva"ie şi o in#orma"ie precisă, mai mult dec%t o&iectul #i'ic $nsuşi, mai mult dec%t poate
oc!iul să vadă. 6oi to"i
tre&uie să găsim instrumentele pentru această e/presie. )i'icali'area* este un ast#el de instrument.* +cap.l,
)i'icali'area*-  nvi'i&ilul este )legătura dintre spectatori şi actori* +)Reprimarea*, Addenda - Aşadar=
S'ace o5?ec. _ o&iect invi'i&il +pe care8 #aci vi'i&il, pe care8 intuieşti-
Ph;ical o5?ec. _ o&iect #i'ic. 1eşi este o construc"ie pleonastică, am păstrato pentru că, la Viola Spolin, e/istă
numai o&iecte realeP acestea pot #i #i'ice, adică vi'i&ile, sau invi'i&ile. Props _ recu'ită
Sandprops _ o&iecte mici de recu'ită -et pieces _ elemente de decor

F-area J :ona Q _ ntui"ie

)ntui"ie este un termen u'at care $nseamnă multe lucruri pentru multe alte şcoli. ):ona Q* su&linia'ă natura
nede#inită, şi poate inde#ini&ilă, a intui"iei, i'voarele sale ascunse, ceea ce este dincolo de intelect, minte şi
memorie, locul de unde vine inspira"ia artistului.* +)re#a"a Violei Spolin la a doua edi"ie*-
#i55eri;h J Vor&ire neinteligi&ilă. 1eşi această te!nică ce $ndepărtea'ă dependen"a de cuvinte, declanşea'ă
răspunsul organic şi poten"ea'ă comunicarea, este de(a cunoscută şi cu denumirea sa $n lim&a engle'ă, am
păstrat termenul #oarte inspirat #olosit de doamna iudmila Cernaşov $n traducerea edi"iei 89D.

5nvironment W Mediul $ncon(urător +tre&uie e/plorat- S.a3e en1ironen. _ Mediul $ncon(urător scenic
+realitatea scenicăP realitatea
rela"ie cu circumstan"ele, creatăteatrului
$n ca'ul prin Acord colectiv,
o&işnuit, $n ca'ul
cu piesă teatrului de improvi'a"ieP realitatea creată $n
scrisă-.
T6e T6ree 5nvironments W Cele trei medii 8. <!e immediate environment _ Mediul apropiat
E.<!e general environment _ Mediul general
D.<!e larger environment _ Mediul mai larg +cap V-
+ve'i )Munca actorului cu sine $nsuşi*, capitolul V )Aten"ia scenică*= )cercurile aten"iei*-.

To-a 'ro5le _ pro&lemă cu două direc"iiP dă actorilor şi ac"iunea #i'ică şi ac"iunea mentală= )<!e tNo
ED
NaF pro&lem gives plaFers &ot! occupation +activitF- and preoccupation +#ocus-, !elping remove t!e censoring
mec!anisms t!at !old plaFers to old #rames o# re#erence and stereotFped &e!avior.* ;&serva"ia e/erci"iului
)Onde cu ac"iune #ără legătură*, cap. V-

Iediac _ Aici şi Acum +)<!en and t!ere*-

!mmediac of t6e stage environment W Aici şi Acum $n rela"ie cu mediul $ncon(urător şi cu o&iectelepartenerii
din el
Kei3h.enD J a intensi#ica +un g%nd, un o&iect invi'i&il, o ac"iune, o rela"ie-, a $m&unătă"i, a ampli#ica
+mişcarea-, a e/agera at%t c%t este necesar pentru o mai &ună comunicare.
$e. i. ha''enD J a lăsa lucrurile să se $nt%mple, să evolue'e de la sineP nu interveni, nu te amesteca $n proces
spun%ndule actorilor Cum să meargă, să vor&ească, să simtă, etc.

In;i3h. _ pătrundere, $n"elegere, intui"ie, cunoaştereP a pătrunde esen"a +ve'i şi la )1e#inirea termenilor
speci#ici*-.
Share i.h .he audience - a include pu&licul ca partener de (oc, a $mpărtăşi pu&licului e/perien"a ta, a te #ace
vă'ut, au'it de pu&lic. ndica"ii pe parcurs= -6areour voice= 9 ăte au'it5
-6are it6 t6e audience=  nclude pu&licul5 Comunică cu pu&licul5 -6are t6e stage picture= 9 $mpărtăşeştene
ta&loul scenic5 -6are our seif= A(utăne să te vedem5

-6are our face= Să"i vedem #a"a5

#rou' A3reeen. J Acordul colectiv _ conven"ia scenică $n improvi'a"ie +Regulile (ocului sau Onde, Cine,
Ceul _ situa"ia asupra căreia am convenit-
A3reed Reali. _ realitatea asupra căreia sa convenit, conven"ie

Bloc9in3 _ lasarea $n scenă +ocuparea spa"iului ast#el $nc%t #iecare actor să #ie vi'i&il- +se mai re#eră uneori la
punerea $n scenă a unei piese scrise-.
-elf9$loc6ing W propria plasare $n scenă Non9directional @locing W plasare nonregi'orală $n scenă !ntegration
in @locing _ asumarea ndica"iilor regi'orale

Ad-li5 _ +$n sens negativ, aşa cum e cel mai des $nt%lnit $n carte, ve'i şi cap. )1e#inirea termenilor speci#ici*-
improvi'a"ie aiurea, pe l%ngă situa"ie, inven"ie, a ver&ali'a mai mult dec%t e ca'ul, a te da deştept. Ad-li5 _ +$n
sens po'itiv- a permite actorilor, mai ales celor cu vor&ire greoaie sau celor $ncepători, să improvi'e'e te/tul
p%nă c%nd se #ormea'ă rela"iile, +vine din lat. Ad li&itum-

Charac.eri=a.ion _ caracteri'are= +$n sens negativ- selectarea unor manierisme #i'ice, tonuri vocale, ritmuri, etc.
pentru a (uca un tip de persona(.
Charac.eri=a.ion _ caracteri'are +sens po'itiv-= a da via"ă persona(ului prin realitatea #i'ică.

Tie la3 _ pau'ă de g%ndire, răga' de g%ndire, decala( +)C%nd un (ucător aruncă o minge invi'i&ilă altuia,
ac"iunea #ace vi'i&il contactul dintre ei. 6u e/istă pau'ă de timp $ntre sesi'area pro&lemei şi re'olvarea ei.
Jucătorul nu are timp să se g%ndească la (oc  el (oacă.*  )re#a"a Violei Spolin la a doua edi"ie*-.
In.e3ri. _ onestitate, $n sensul de a #i cinstit, sincer, adevărat, a nu min"i pe scenă.

Run _ stagiune perioada sta&ilită pentru (ucarea unui spectacol Side; _ te/tul #iecărui actor, partitura.
+re6earsal it6 sides _ repeti"ie cu te/tul $n m%nă re6earsal it6out sides)

5voluţia de la ateliere la spectacol +ve'i cap. QV, QV-=

I)Hor9;ho';
ED9
II)Rehear;al;
■-it9don reading W lectura la masă
■Run9t6roug6 W şnururi
■Relaxed re6earsals W repeti"ii )rela/ate*
■-pot Re6earsals _ repeti"ii )la o&iect*
■al9around re6earsal _ repeti"ii cu mişcare +Nit!Nit!out sides-
■Maeup re6earsals W repeti"ii cu mac!ia(
■-pecial run9t6roug6 _ şnurul special
■Tec6nical run9t6roug6 W şnurul te!nic
■*ress Re6earsal _ repeti"ia cu costume
■Previe Performance _ avanpremieră sau vi'ionare
■Performance4 Pu$lic Performance W spectacol

Sea;onin3 _ maturi'area actorului prin e/perien"ă

-easoned actor _ actor e/perimentat, matur +conştient de sine, se
adaptea'ă la cerin"ele scenei şi ale partenerilor, e responsa&il #a"ă de
spectatori-.

S9ill; J aptitudini, a&ilită"i, capacită"i, e/perien"ă, talent, competen"e, +)t!e most sBilled actordirector* se poate

traduce şi prin )e/perimentat* şi prin )talentat* deoarece Viola Spolin consideră că talentul este, de #apt, )o mai
mare capacitate individuală de a e/perimenta*P cap. -.
Krea9.hrou3h J momentul $n care spontaneitatea studentului apare ca să poată $nt%mpina o cri'ă pe scenăP
moment de progresP ceea ce pro#esorul Co(ar numeşte )geniul de moment*.
Rando al9 _ Mersul $nt%mplător prin tot spa"iul
Rando (ora.ion; _ orma"ii $nt%mplătoare +#ormea'ă adevărate
ta&louri scenice şi pot #i şi ordonate.-

To 3e. ou. o( .he head in.o .he ;'ace J a ieşi din minte şi a intra $n spa"iuP a ieşi )din cap*P a #i'icali'a. et out
of our 6ead= eşi din capul tău5
+ve'i de#ini"ia pentru )a #i $n capul tău* $n )re#a"a Violei Spolin la a doua edi"ie* de la $nceputul manualului-.
C!iar dacă sună #oarte rudimentar $n lim&a rom%nă, am ales această traducere pentru că Viola se e/prima
$ntotdeauna #oarte concret, iar a $nlocui )Four !ead* cu )mintea ta* $nseamnă a opera o reduc"ie. C%nd spune
)eşti $n capul tău* Viola se re#eră la #aptul că actorul este !iper conştient de sine şi nu intră $n rela"ie cu mediul
şi cu partenerii. +6eva 2oFd numea asta )raportare la sine*  )Sel#re#erence*- C%nd se lucrea'ă cu o&iecte
invi'i&ile, se $ntrea&ă= )Iere o&(ects in space or in plaFer3s !eads>* cu sensul= au #i'icali'at o&iectele invi'i&ile,
ast#el $nc%t ele au devenit vi'i&ile şi pentru noi> +ve'i evaluarea e/erci"iului )Onde. Sc!i"e*, cap V-.

*rae o( Re(erence _ Sistem de re#erin"ă +se re#eră $n general la sisteme vec!i de re#erin"ă, la şa&loanele
culturale, la pre(udecă"i-. -et attitudes _ şa&loane, tipare comportamentale

S.a3e 'ic.ure _ <a&lou scenic +totalitatea a ceea ce se $nt%mplă pe scenă-.

Tug9of9ar _ legătura, cone/iunea dintre (ucători, ca o #r%ng!ie reală, +ve'i e/erci"iul cu #r%ng!ia invi'i&ilă
cap. -.

-tage attitudes and stage $e6aviour _ comportamentul pro#esionist, etica pro#esională.

-u$%ective4:$%ective _ Su&iectiv;&iectiv +e/emple de termeni opuşi $n acest sens= inven"ie realitateP

emo"ionareemo"ieP (oc teatral #i'icali'areP etc.-
E40
:ff9$alance _ c%nd actorul este surprins nepregătit, nesincroni'at, i se dă o comandă la mi(locul unui cuv%nt sau
al unei ac"iuni. ără să #i avut timp de g%ndire, el $ncorporea'ă de'ec!ili&rul +);##&alance is &uilt in.*  pg. D7
srcinal-, devine spontan, răm%ne $n proces. +)În t!e o##&alance moment, t!e source o# neN insig!ts is tapped.*
pg. D7 $n srcinal-.

To contact an o$%ect W to useE doar $n ca'ul unui o&iect invi'i&il poate #i #olosit şi ver&ul )a intra $n contact*=
)... uses or maBes contact Nit! a large o&(ect ...* +ve'i )Adaugă o parte*, cap. V-.

Trust t6e -c6eme _ $ncredere $n sistemul de lucru propus, $n ceea ce propune el= lucrul asupra pro&lemeiP a lăsa
1C săşi $ndeplinească sarcinaP a avea $ncredere $n metodă.

Mihaela Balan-Beţiu
traducătoarea ediţiei /000 a 1!mprovi"aţieipentru teatru

E48