Myers-Briggs Type Indicator

(Indicatorul tipologic Myers-Briggs, MBTI)

-FORMA G-

Este un chestionar de evaluare a personalitaţii, creat de Katherine Briggs si Isabel Myers,

mama si fiică, care au plecat în cercetarile lor de la teoria jungiana a tipurilor psihologice.
Conform acestei teorii, Eul se raportează la mediul înconjurător şi îl cunoaşte prin intermediul a
patru funcţii posibile dintre care doua sunt raţionale, funcţia logică(T) si funcţia valorică sau
afectivă(F), si două iraţionale, respectiv funcţia senzorială(S) si funcţia intuiţiei(N).
Teoria tipurilor porneşte de la datele empirice care indică o predispoziţie a indivizilor spre
a prefera o anumită atitudine şi o anumită funcţie de cunoaştere, care, prin exersare conduce la un
sentiment de "competenţă personală iar întărirea succesului se generalizează şi pentru alte zone
de activitate care se rezolvă prin implicarea aceloraşi abilităţi. (Minulescu, 2003)
Tipologia jungiană descrie reacţii şi preferinţe curente, aspecte forte si aspecte limitative
pentru 8 tipuri principale în funcţie de orientarea şi funcţia dominantă la nivelul eului conştient:
introvert senzorial(IS), extravert senzorial(ES), introvert intuitiv(IN), extravert intuitiv(EN),
introvert logic(IT), extravert logic(ET), introvert afectiv(IF), extravert afectiv(EF). Sunt, de
asemenea descrise si 16 tipuri secundare, în situaţia când preferinţei dominate i se adaugă
funcţia secundară.
Rezultatele MBTI surprind diferenţe valoroase între indivizii normali; chestionarul se
adresează personalităţii normale şi nu este conceput ca un test clinic.
Indicatorul tipologic Myers- Briggs a fost publicat în 1962. Testul este larg folosit atât în
cercetare cât si în psihologia aplicată.
Forma G este forma standard a MBTI, iar forma F este recomandată pentru consiliere sau
cercetare.
Teoria tipurilor - preferarea unei anumite funcţii în faţa celorlalte.
Utilizarea continuă şi constantă a funcţiei preferate constituie un stimul şi motivator
puternic pentru a avea încredere şi a se ataşa respectivului mod de a privi lumea.
În timp ce are loc dezvoltarea unei funcţii preferate, există o relativă neglijare a polului
opus acelei preferinţe.
Pentru fiecare tip, doua dintre cele patru funcţii ale lui Jung sunt mai interesante si deci
este mai posibil să fie dezvoltate si folosite în mod conştient.
Celelalte funcţii mai puţin preferate sunt considerate mai puţin adecvate si sunt de cele
mai multe ori neglijate.
De obicei, în tinereţe este dezvoltată prima funcţie (cea "dominantă") şi, complementar
ei, o a doua ("auxiliară"). În timpul vieţii de adult indivizii capată mai mult sau mai puţin
control si asupra celorlalte doua funcţii mai puţin preferate.
Folosirea optimă a celor patru funcţii nu trebuie şi nu se poate obţine prin egalizare, ci
prin dezvoltarea selectivă a fiecăreia în parte.
Dezvoltarea coerentă în planul dezvoltării capacităţii eului de a le utiliza conştient ar
necesita, în concluzie: perfecţionarea în procesul favorit, dominant; dezvoltarea adecvată, dar nu
egală, a procesului auxiliar; admiterea eventuală a proceselor mai puţin dezvoltate pentru
folosirea lor conştientă si utilă, în serviciul procesului dominant, chiar dacă aceasta ar necesita ca
procesul dominant şi cel auxiliar să "predea" temporar controlul conştientului, precum şi
capacitatea de a folosi fiecare funcţie pentru sarcinile la care se pretează cel mai bine.

2
 Descrierea scalelor MBTI

Cele patru scale măsurate de MBTI sunt:

EI: preferinţa pentru focalizarea atenţiei: Extravertire - Introvertire
SN: preferinţa pentru culegerea(constituirea) informaţiei din mediu: Senzorialitatea
-Intuiţia
TF: preferinţa pentru luarea deciziilor: Gândirea logică - Afectivitatea
JP: preferinţa pentru orientarea faţă de lumea exterioară: Judecata - Percepţia

Scala E-I: descrie modul cum este orientată energia la dispoziţia Eului:
Extravert(E)
Cei care preferă extraversia tind sa-şi fixeze atenţia către lumea exterioară si catre mediul
exterior. Extravertii sunt stimulaţi de ceea ce se întâmpla în lumea din jurul lor si tind sa-si
focalizeze energia catre mediu.
Ei prefera sa comunice prin viu grai si nu prin scris. Simt nevoia sa experimenteze lumea
pentru a o înţelege si de aceea tind spre acţiune.
Introvert(I)
Introverţii sunt stimulaţi si incitaţi de ceea ce se întâmplă în lumea lor interioară şi aceasta
este zona către care tind sa-şi direcţioneze energia.
Introverţii sunt mai interesaţi si mai în largul lor atunci când munca sau activitatea
desfăşurată le cere ca o mare parte din timp să stea singuri.
Ei prefera să înţeleagă lumea înainte de a o experimenta şi, astfel, înainte de a acţiona,
adesea meditează la ce au de făcut.

Scala S-N: descrie modul cum este percepută(constituită) informaţia:

Senzorial(S)
Simţurile (vizual si auditiv în principal) îi spun acestui tip uman despre ceea ce exista
"acolo", ori se întâmpla efectiv. Chiar si imaginile mentale nu sunt vagi, metaforice, ci pline de
putere de evocare, vizuale, colorate, grăitoare. Tipurile senzitive tind sa accepte si sa lucreze cu
ceea ce este dat "aici si acum", fiind astfel realişti si practici. Excelează în situaţiile în care este
necesară rememorarea si mânuirea unui mare număr de fapte sau date concrete.
Intuitiv(N)
Cealaltă cale de a afla este intuiţia, care îţi dezvăluie înţelesul, realităţile si posibilităţile ce
se află dincolo de informaţia transmisă de simţuri. Intuiţia cercetează ansamblul şi caută să
descopere ceea ce este esenţial. Dacă preferi intuiţia, devii expert în descoperirea de noi
posibilităţi şi căi de a face lucrurile. Tipul intuitiv apreciază imaginaţia si inspiraţia.

Scala T-F indică felul cum iei decizii.

Scala T-F este singura scala care se cotează diferenţiat în funcţie de sexul subiectului.
Logic, raţional sau afectiv, sentimental, personal. Odată dobândită informaţia printr-una din căile
perceptive, ea trebuie folosită.
Tipurile "T" folosesc gândirea ca metoda conclusivă, prezicând consecinţele logice ale
unei alegeri specifice sau ale unui act particular. Când foloseşti gândirea decizi în mod obiectiv,
pe baza cauzei şi efectului, iei decizia analizând si cântărind dovezile, inclusiv realităţile
neplăcute. Oamenii ce prefera gândirea caută un standard obiectiv al adevărului. Ei excelează
adesea în analiza situaţiilor de criză, ori care cer adaptabilitate mărită, dar nu în cazurile în care se
manifestă situaţii ambigue.

3
 Afectiv(F)
Tipurile "F" folosesc afectivitatea ca metodă conclusivă.
În acest fel, tipurile "F" iau în consideraţie ceea ce este important pentru ei si pentru cei
din jur, fară să pretindă că acest lucru este şi logic.
Aceşti oameni preferă să devină empatici, favorabili şi plini de tact în deciziile lor.
Este important de înţeles ca termenul "afectivitate" se foloseşte în acest context cu sensul
de "decizii luate pe bază de valori" şi nu se referă la sentimente sau emoţii în sine.

Scala J-P implică răspunsul la problema modului cum abordezi raţional sau iraţional
datele de informaţie asupra realităţii interioare sau exterioare? Raţional (tradus uneori ca
”judicativ”)
Aceasta scala descrie stilul de viaţă pe care îl adopţi în confruntarea cu lumea exterioară si
modalităţile prin care te orientezi în relaţie cu ea.
Dihotomia descrisă aici se bazează pe două din scalele anterioare: în relaţionarea cu
mediul fie preferi o atitudine bazată pe evaluare conştientă şi pe concluzii proprii (indiferent dacă
ele sunt raţional-logice ori afectiv-valorice), fie preferi o atitudine non-raţională bazată pe
percepţie (senzorială sau intuitivă).
Cei care prefera o atitudine raţională tind sa trăiască în mod ordonat, planificat, sa-si
regleze şi controleze viaţa. Ei preferă să păstreze "frânele" situaţiei, preferă să ia decizii. Sunt
organizaţi si structuraţi şi vor ca lucrurile să-şi urmeze calea planificată, să fie bine stabilite.
Perceptiv(P)
Cei care preferă procesul perceptiv (fie prin senzorialitate, fie prin intuiţie) preferă sa
trăiască într-un mod flexibil şi spontan.
Preferă să-şi trăiască viaţa, mai degrabă decât să o înţeleagă sau controleze, rămân
deschişi experienţei, bucurându-se de ea şi având încredere în abilitatea lor de a se adapta
momentului.
Administrare şl cotare
Administrarea testului
Chestionarului MBTI se aplică în format creion-hârtie, individual sau colectiv. Nu exitstă
limită de timp, dar persoanelor care folosesc un timp excesiv trebuie reamintit faptul că, pentru
fiecare întrebare se cere primul răspuns venit în minte.

Materiale necesare
1. Caietul cu itemii MBTI;
2. Formular de răspuns MBTI;
3. Instrument de scris.

Condiţii de administrare
⮚ Mediu securizant şi ferit de zgomote;
⮚ Subiectul să fie motivat pentru realizarea testului şi odihnit;
⮚ Administrarea testului se poate face individual sau în grup.

Instrucţiuni de aplicare
1. Persoana examinată va primi broşura cu itemii chestionarului, formularul de
răspunsuri (FR- MBTI), precum şi un instrument de scris (dacă este cazul);
2. Apoi transmite instructajul pentru completarea corectă a datelor biografice cuprinse
în formularul de răspuns.

4
 3. După ce s-a asigurat că datele personale solicitate în formularul de răspunsuri, au fost
înscrise de subiecţi, examinatorul trece la explicarea instructajului testului MBTI.
4. Subiecţii sunt rugaţi să deschidă caietul chestionarului MBTI, la prima pagină, pentru
a primii instructajul cu privire la completarea acestui test.

Consemn de administrare:
„Aceasta broşură conţine 126 de afirmaţii, pe care vă rugăm să le citiţi cu atenţie în
ordinea din caiet şi să notaţi pe formularul de răspuns opţiunea dumneavoastră”.
„Observaţi faptul că, formularul de răspuns conţine un tabel compus din mai multe
coloane separate, fiecare din acestea fiind împărţite într-un număr de casete numerotate în
ordine crescătoare, care corespund numărului de întrebări din caietul prezentat”.
„Aveţi grijă să notaţi răspunsurile dumneavoastră la întrebări, în caseta cu acelaşi
număr cu al afirmaţiei corespunzătoare din caiet”.
La întrebările acestui chestionar nu există, privind la modul general, răspunsuri
„corecte" sau „greşite”. Răspunsurile dumneavoastră vor arăta numai modul în care preferaţi
să vă utilizaţi procesele mentale de percepţie şi gândire, cum preferaţi să prelucraţi informaţiile
şi să luaţi decizii.
„Citiţi cu atenţie fiecare întrebare şi marcaţi în foaia de răspunsuri M.B.T.I., printr-un
„X“; răspunsul care vi se potriveşte cel mai bine dintre variantele de răspuns A,B,C,D.”
„Fiţi atenţi să nu săriţi nici o întrebare şi să răspundeţi de fiecare dată printr-un singur
răspuns. Răspunsurile dumneavoastră vor fi strict confidenţiale, aşa încât fiţi sinceri în atunci
când selectaţi o căsuţă”.
„Nu pierdeţi timp cu ezitările. Răspundeţi imediat la fiecare întrebare, în funcţie de ceea
ce gândiţi chiar în clipa aceea şi nicidecum în funcţie de ceea ce aţi gândit în săptămâna trecută
sau de cum gândiţi în mod obişnuit. Este posibil să fi răspuns şi altădată la întrebări
asemănătoare; acum răspundeţi în funcţie de ceea ce simţiţi în momentul de faţă”.
„Predaţi foile dumneavoastră imediat ce le-aţi completat în totalitate”.
„În cazul în care aţi greşit, încercuiţi răspunsul eronat şi marcaţi noul răspuns în căsuţa
corespunzătoare”.
„Are cineva ceva de întrebat”? (se vor da explicaţiile necesare)
„Acum începeţi să lucraţi repede”.

Cotare si interpretare

A
Scala B Nr. Itemi /
Nr. Item şi pondere
Răspunsuri C Punctaj maxim
D
Exraversie A 3(2), 7(1), 10(2), 19(2), 23(1), 26(1), 31(1),66(1), 68(1), 18 / 25

5
 72(1), 79(1), 86(1), 90(1)
E
B 13(2), 16(2), 37(2), 40(1), 75(2)
A 13(1), 16(1), 37(1), 40(1), 75(1) 19 / 28
Introversie B 3(2), 7(2), 10(2), 19(2), 23(1), 31(2), 55(1), 66(1),
I 72(1), 77(2), 79(2), 86(1), 90(2)
C 81(2)
A 2(2), 9(2), 11(1), 25(1), 29(2), 33(2), 44(1),48(2), 50(2), 24 / 34
Senzorial
52(1), 58(1), 61(2), 67(1), 69(1), 71(1), 91(2)
S
B 5(1), 18(2), 22(1), 42(1), 46(2), 80(1), 83(1), 85(1)
A 5(2), 18(1), 42(2), 65(2), 83(2) 16 / 25
Intuitiv
N B 2(2), 9(2), 11(2), 25(1), 29(1), 33(1), 44(1),58(2), 61(1),
63(2), 71(1)
A 30(2), 32(2), 34(1), 36(1), 41(1), 43(2), 45(2), 60(2), 20 / 32
Logic 89(1)
T B 6(1), 15(2), 21(2), 28(2), 38(1), 47(2), 49(2), 51(2),
54(1), 56(1), 92(2)
A 6(1), 15(1), 21(2), 28(1), 38(1), 56(1), 73(1), 87(1), 15 / 20
Afectiv
94(1)
F
B 30(2), 32(2), 34(2), 36(2), 41(1), 43(1)
A 1(2), 4(2), 12(2), 14(1), 20(1), 24(1), 27(2), 35(2), 20 / 28
Judicativ 39(2), 57(1), 59(1), 62(2), 84(2), 95(1)
J B 8(1), 53(1), 74(1), 78(1), 82(1)
C 17(1)
A 8(1), 17(1), 53(2), 64(1), 74(1), 76(2), 78(1), 82(1) 24 / 32
Perceptiv B 1(2), 4(1), 12(2), 14(1), 20(2), 24(1), 27(2),35(2), 39(2),
P 57(1), 61(1), 84(1), 88(1), 93(1)
C 14(1), 93(1)

Cum se stabileşte tipul de personalitate (MBTI)

A. Se scorează punctajul cu ajutorul a 8 grile de corecţie aplicate pe formularul de răspuns
completat de subiect; se înscrie pe formularul de răspuns în dreptul literelor E, S, T, J,
I, N, F, P – cota brută (CB) (a se observa în grila de corecţie faptul că un răspuns
semnificativ la fiecare item al scalei este ponderat cu 1 sau cu 2 puncte);
B. Apoi se face scăderea cotei brute mai mici din cota brută mai mare la factorii pereche
(E-I, S-N, T-F, J-P) ceea ce permite stabilirea factorului dominant din cadrul fiecărei
perechi de factori polari, deci stabilirea literelor care înscriu tipul de personalitate 
cele 4 litere ale factorilor dominanţi.
C. Pentru determinarea intensităţii factorilor tipologici rezultaţi prin efectuarea diferenţei
dintre cota brută mai mare şi cota brută mai mică, se aplică o operaţie de transformare,
propusă de autorii chestionarului MBTI, astfel:
⮚ 2*(CB mare – CB mică) -1 = când factorii dominanţi sunt: ESTJ;
⮚ 2*(CB mare – CB mică)+1= când factorii dominanţi sunt: INFP.

Cum se stabileşte tipul de personalitate (MBTI)

Pentru exemplificare prezentăm în continuare următoarea situaţie a cotelor brute rezultate
pentru fiecare factor polar din factorii pereche(literele pereche):

6
 Nr CB Intensitate
.

1 E19 I6 E 25

2 S10 N17 N 15

3 T25 F7 T 35

4 J11 P11 P1

S-a procedat astfel:

1. 19-6=13; 2(13)-1=25
2. 10-17=-7; 2(7)+1=15
3. 25-7=18; 2(18)-1=35
4. 11-11=0; 2(0)+1=1

Când diferenţa de scoruri brute este 0 atunci se aplică formula nr.2 aplicată factorilor I, N,
F, P.

Interpretarea unui tip de personalitate MBTI

După stabilirea tipului de personalitate MBTI (unul din cele 16 tipuri posibile, alcătuit din
4 factori, desemnaţi de cele 4 litere) se poate descrie profilul prin prisma ierarhiei funcţiilor de
constituire a informaţiei şi de luare a deciziei (a se vedea ierarhia funcţiilor - funcţia, dominantă,
funcţia auxiliară şi funcţiile secundare).
În modalitatea clasică de scorare un factor este conturat dacă are 19 puncte cel puţin; peste
25 puncte începe să fie bine conturat.
Pentru a reda mai precis gradul de dezvoltare a unui factor în comparaţie cu gradul de
dezvoltare a acelui factor într-un eşantion de populaţie se transformă cotele brute în note standard
T şi se reportează astfel subiectul analizat la un etalon local de populaţie (vezi Etalon MBTI).
Tipul de personalitate MBTI poate fi analizat din punctul de vedere al punctelor forte,
puncte slabe şi capcane pentru fiecare tip, din punct de vedere al compatibilităţii cu diferite
activităţi profesionale sau din punct de vedere al stilului de conducere.
Unele cercetări stabilesc moduri diferite de a reacţiona la stres în funcţie de tipul de
personalitate MBTI

MBTI folosit pentru evaluare,

în cadrul organizatiilor

Aceasta broşură este menită a vă ajuta să înţelegeţi MBTI-ul şi felul cum poate fi

7
folositor în organizaţii. MBTI a fast un instrument valoros ani de-a rândul pentru numeroase
scopuri: în afaceri mici şi în companii multinaţionale. Industria serviciilor şi a producţiei:
consultanta şi training, diverse nivele guvernamentale, instituţii educaţionale şi de sănătate.
În general. MBTI-ul este un instrument care îi ajută pe oameni din organizaţii să:
⮚ Îşi înţeleagă propriul comportament şi pe al celorlalţi.
⮚ Îi aprecieze pe cei din jur şi să le folosească atuurile.
⮚ Înţeleagă faptul că o abordare multilaterală a problemelor poate fi sănătoasă $i
productive pentru organizaţie.

Punctual organizaţiile folosesc MBTI-ul pentru:

1. Eficientizarea comunicării Ia toate nivelele.
2. Rezolvarea unor probleme de ordin personal sau organizaţional,
3. Optimizarea sectorului resurse umane.
4. Asistentă în cariera şi dezvoltarea profesională.
5. Îmbunătăţirea lucrului în echipă.
6. Înţelegerea şi adaptarea la diferite stiluri de conducere.
7. Înţelegerea contribuţiilor la organizaţie.
8. Rezolvarea conflictelor.

MBTI a fost dezvoltat de echipă americană. Mamă-fiică Katherine Briggs şi Isabel

Meyers. Baza a fost opera Iui C. G. Jung, psihiatru elveţian care a studiat îndelung
comportamentul uman. MBTI oferă un indicator util asupra personalităţii. Analizând opt
preferinţe ale personalităţii. pe care oamenii le folosesc în diferite momente. Aceste opt
preferinţe sunt organizate în patru scale bipolare. Cele patru preferinţe identificate ca find
caracteristice personalităţii unei persoane sunt numite tip.
Este important de precizat că MBTI:
1. Mai degrabă descrie decât prezice: oferă un feed-back organizat al preferinţelor indicate
prin răspunsul la întrebări.
2. Descrie preferinţe nu aptitudini sau însuşiri.
3. Consideră toate preferinţele că având importanta egală.
4. Este bine documentat şi bazat pe sute de studii realizate în decursul a 40 ani
5. Poate fi utilizat în mod eficient în organizaţii.

Rezultatele MBTI sunt datorate numeroaselor influenţe, ele trebuiesc tratate cu scepticism
şi verificate individual. Trebuie găsit tipul care caracterizează cel mai bine o persoană.
Cele patru scale măsurate de mbti
A. Extraversie-Introversie
− Se referă Ia felul în care o persoană îşi organizează energia.
− Activitatea cheie: energizarea.
B. Senzatie- Intuiţie
− Ceea ce atrage atenţia unei persoane
− Cuvântul cheie: scop.
C. Gândire - Sentiment
− Felul în care decide o persoană
− Cuvânt cheie: a decide (procesul deciziei).
D. Judecată Percepţie
− Stilul de viaţă adoptat de o persoană

8
 − Cuvânt cheie: a trăi (mod de viaţă)
Caracteristicile fiecărei scale
E - preferinţa spre orientarea energiei spre exterior (oameni, activităţi, lucruri);
I - preferinţa spre orientarea energiei spre lumea interioară (idei, emoţii, impresii);
S - preferinţa spre acumularea de informaţii prin cele cinci simţuri şi centrarea pe prezent;
N- preferinţa spre acumularea de informaţii prin „al şaselea simţ" şi centrarea pe viitor;
T- preferinţa spre organizarea şi structurarea informaţiilor, cu scopul de a decide într-o
manieră logică, obiectivă;
F- preferinţa spre organizarea şi structurarea informaţiilor pentru a decide într-un mod
personal orientat pe calitate (valoare);
J- preferinţa spre un mod de viaţă planificat şi organizat;
P- preferinţa spre un stil de viaţă spontan şi flexibil.
Preferinţele M.B.T.I.
Cele opt preferinţe MBTI sunt (descrise în trei moduri: prezentarea unei liste de
cuvinte asociate. Examinarea efectelor asupra situaţiilor de muncă: aprecierea felului în care
este afectată comunicarea.
E: extern, orientat spre exterior, exprima. Superficialitate, interacţionează cu oameni şi
situaţii, acţiune, a gândi - a face - a gandi.
I: intern orientat spre sine, gânduri, concentrare, reflecţie, a gândi - a face - a gândi.
S: cele cinci simţuri, ceea ce este real, practic, orientat spre prezent, fapte, se bazează pe
însuşiri existente, utilitate pas cu pas.
N: al şaselea simţ, intuiţie, ce ar putea fi, teorie, posibilităţi viitoare, insight, a perfecţiona şi
dezvolta însuşiri noi, noutate, lucru în salturi.
T: minte, simt logic, obiectivitate, dreptate, critică principii, gândire, dur dar drept.
F: inima, sistem de valori, subiectivitate, milă, compliment, armonie, empatie, compasiune.
J: plan, ritm, control, stabilitate, a conduce viaţa cuiva, a stabili scopuri, decizie, organizare.
P: spontaneitate, curgere, adaptabilitate, tentaţie (provocare). A lăsa lucrurile să vină de la
sine, adunare de informaţii, deschidere, flexibilitate.

Preferinţe în activitate

E:
− Apreciază varietatea şi acţiunea
− Nu apreciază activităţile lungi, lente
− Interes în munca lor şi în felul cum o realizează ceilalţi
− Reacţionează uneori fără premeditare
− Când lucrează la ceva, nu e deranjat de întreruperi
− Dezvolta idei prin discuţii
− Îi place să aibă oameni în jurul său.

I:
− Apreciază liniştea pentru a se concentra
− Nu este deranjat să lucreze neîntrerupt la un proiect îndelungat
− Se gândeşte îndelung, înainte de a acţiona.
− Uneori nici nu mai trece la acţiune
− Când se concentrează nu îi place să fie deranjat

9
− Apreciază munca solitară.

S:
− Le place să folosească experienţa şi metodele standard de rezolvare a
problemelor
− Le place să aplice ceea ce au învăţat deja
− Pot ignora sau nu pune bază pe intuiţie
− Le plac lucrurile practice
− Le place să prezinte detaliile activităţii lor
− Conservatori, nuanțează
− Pas cu pas

N:
− Le place să rezolve probleme complexe
− Le face plăcere să înveţe no lucruri, mai degrabă decât să le folosească
− Îşi pot folosi inspiraţia, bună sau rea
− Le plac lucrurile (activităţile) inovative
− Oferă o privire de ansamblu a activităţii for
− Prefer schimbarea, chiar radicală
− Risipă de energie (ard în flăcări).
T:
− Analiza logică pentru a ajunge la concluzii
− Pot lucra fără armonie
− Poate răni, fără să-şi dea seama de sentimentele oamenilor
− Decizii impersonale, ne oferind îndeajuns de multă atenţie dorinţelor oamenilor
− Tendinţa de a fi rigizi şi critici când e nevoie
− Valorizează principiile implicate în situaţii.
− Se simt mulţumiţi de lucrul bine făcut.

F:
− Folosesc valorile pentru a ajunge la concluzii
− Eficienţi dacă este armonie în jurul lor
− Le place să mulţumească oamenii
− Deciziile le sunt influenţate de preferinţele for şi ale celorlalţi
− Sprijină nu le place, chiar evita, să spună oamenilor lucruri neplăcute
− Interesaţi de valoarea intrinsecă a situaţiilor
− Sunt mulţumiţi când satisfac nevoile oamenilor

J:
− Lucrează eficient când planifică activităţile şi işi urmează planul
− Îi place ca lucrurile să fie puse la punct, terminate
− Poate ignora lucrurile noi ce trebuie făcute
− Tinde să ţie satisfăcut imediat ce a ajuns la o hotărâre legată de lucruri, situaţii,
persoane
− Decizii rapide
− Apreciază structura şi programul
− Organizare.

10
 P:
− Apreciază flexibilitatea în activitatea lor
− Lasă lucrurile neîncheiate în vederea unor schimbări de ultim moment
− Amâna activităţile neplăcute ce trebuie făcute
− Curios şi cu mintea deschisă la nou
− Amâna deciziile în timp ce caută opţiuni
− Se adaptează situaţiilor şi se simt încorsetaţi dacă nu există posibilitatea schimbării
− Folosesc liste pentru a-şi aminti ceea ce au de făcut.

Preferinţe pentru stilul de comunicare

E:
− Comunică cu energie şi entuziasm
− Răspunde rapid, fară a avea pauze lungi de gândire
− Discuţia e orientate spre oameni şi lucruri din mediul exterior
− Nevoia de a modera exprimarea
− Apreciază şansa de a comunica în grupuri
− Preferă comunicarea directă celei scrise
− La întruniri îi place să vorbească înainte de a ajunge la concluzii

I:
− Păstrează pentru sine energia şi entuziasmul
− Îi place să se gândească înainte să răspundă
− Centrat pe ideile şi gândurile sale
− Caută oportunităţi să comunice cu o singură persoană
− Preferă scrisul discuţiei faţă în faţă
− La întruniri verbalizează pe baza concluziilor

S:
− Apreciază dovezile (fapte. Detalii. Exemple) prezentate în primul rând
− Oferă aplicaţii practice şi realiste
− Se bazează pe experienţa directă pentru a da exemple
− Foloseşte metoda „pas cu pas” în prezentare
− Îi plac sugestiile punctuale şi fezabile
− Se referă la exemple
− La intruniri are tendinţa de a urma programul

N:
− Apreciază schemele globale, oferind în primul rând soluţii
− Discută posibile provocări
− Se bazează pe intuiţie şi imaginaţie pentru a provoca discuţii
− Preferă o abordare globală a situaţiei
− Apreciază sugestiile noi şi neobişnuite
− Se referă Ia un concept general
− La întruniri sunt tentaţi să folosească programul ca punct de plecare

B:

11
 − Scurt şi concis
− Vrea să ţie avantajele şi dezavantajele făceau ei opţiuni
− Critic şi obiectiv
− Gândire rece impersonală
− Axat pe scopuri şi obiective
− Cântăreşte emoţiile sentimentele
− La întruniri caută să se implice să se responsabilizeze

F:
− Sociabil şi prietenos
− Vrea să ştie de ce o opţiune este bună şi felul în care îi afectează pe oameni
− Aprecieri interpersonale
− Convins de informaţiile bine argumentate
− Prezintă în primul rând punctele agreabile
− Valorizează logica şi obiectivitatea
− La întruniri caută să interacţioneze cu cât mai mulţi oameni

J:
− Discută programul şi activităţile cu termene limită
− Nu-i plac surprizele şi vrea să ştie totul înainte
− Se bazează pe ceilalţi, se aşteaptă să-l urmeze
− Afirma clar poziţiile şi deciziile pe care le ia
− Comunică rezultate şi reuşite
− Vorbeşte despre scopuri şi direcţii
− La întruniri se centrează pe îndeplinirea sarcinii

P:
− Dornici să discute programul, nu le plac termenele limită
− Le plac surprizele se pot adapta schimbărilor de ultim moment
− Se aşteaptă că ceilalţi se se adapteze cerinţelor situaţionale
− Prezintă punctele de vedere că find provocatoare modificabile
− Comunică opţiuni şi oportunităţi
− Discută despre autonomie şi flexibilitate
− La întruniri se centrează pe câştigarea aprecierii

Ordinea preferinţelor pentru fiecare tip

Tipul este determinat de cele patru preferinţe rezultate în urma completării chestionarului
MBTI.
Funcţia dominantă
Preferinţele din mijloc (SN şi TF) sunt numite în limbajul MBTI funcţii. Pentru fiecare
tip una din acestea este cea preferată, fiind numită funcţia dominantă. O analogie ne poate ajuta
să înţelegem importanţa funcţiei dominante: nici o organizaţie nu poate funcţiona fără a avea o
direcţie sau un scop. La fel se întâmplă şi cu personalitatea: un individ nu poate fi eficient sau
perseverent fără că una dintre funcţii şti nu fie în frunte.
Oamenii işi folosesc funcţia dominantă în mediul lor preferat. Dacă cineva este mai
stimulat de lumea exterioară (E) acolo işi va manifesta funcţia dominantă. Dacă este mai
energizant în lumea interioară (I) atunci utilizează interior funcţia dominantă.

12
 Funcţia auxiliară
Ajută şi susţine funcţia dominantă.
Pentru a continua analogia: orice organizaţie are nevoie de cel puţin două lucruri pentru a
supravieţui a fi eficientă: o bună informare şi cineva care să decidă ce cu informaţiile. Acelaşi
lucru se regăseşte în cazul personalităţii.
În afară de a echilibra decizia şi informarea funcţia auxiliară ajuta la echilibrarea
personalităţii şi într-un alt mod, funcţia dominantă cea auxiliară sunt folosite în lumi diferite. În
alte cuvinte, dacă dominant este extravert, auxiliar va fi introvertit și invers. Să ne gândim la
liderul unei organizaţii. Unii se focalizează în principal pe lumea exterioară. Concentrându-se pe
acei oameni, lucruri din mediu care ar putea afecta organizaţia. Acest tip de lider are nevoie de
oameni care să-i ajute să menţină funcţionarea internă a organizaţiei. Alţi lideri prefera orienteze
energiile în primul rând spre interiorul organizaţiei şi să delege altora monitorizarea externă.

Funcţii terţiare şi inferioare

Funcţia terţiară este aceea opusă funcţiei auxiliare pe scală de preferinţă.
Funcţia inferioară este aceea opuse funcţiei dominante pe scală de preferinţă. Se manifestă
în condiţii de stres, boala sau alt tip de situaţii limită.

Ordinea preferinţelor pentru fiecare tip

1= Dominant
2= Auxiliar
3= Terţiar
4= Inferior

Introvertul manifestă cel mai adesea preferinţă a doua (A), pentru I prima preferinţa e
utilizată în principal spre interior, în favoarea lumii sale interioare.
1. ISTJ: 1S/2T/3F/4N
2. ISFJ: 1S/2F/3T/4N
3. INFJ: 1N/2F/3T/4S
4. INTJ: 1N/2T/3F/4S
5. ISTP: 1T/2S/3N/4F
6. ISFP: 1F/2S/3N/4T
7. INFP: 1F/2N/3S/4T
8. INTP: 1T/2N/3S/4F
9. ESTP: 1S/2T/3F/4N
10. ESFP: 1S/2F/3T/4N
11. ENFP: 1N/2F/3T/4S
12. ENTP: 1N/2T/3F/4S
13. ESTJ: 1T/2S/3N/4F
14. ESFJ: 1F/2S/3N/4T
15. ENFJ: 1F/2N/3S/4T
16. ENTJ: 1T/2N/3S/4F

Posibile puncte forte ale funcţiei dominante

Pentru E punctele forte se manifestă în relaţiile cu alţii.
Pentru I punctele forţe se manifestă pentru sine.

13
 Când S este funcţia dominantă (ISTJ, ISFJ. ESTP. ESFP) cel mai probabil:
− Poate recunoaşte faptele pertinente
− Aplică experienţă în rezolvarea problemelor
− Îşi dă seama de aspectele ce trebuie detaliate
− Are în vedere esenţialul
− Face faţă problemelor cu realism
Când T este funcţia dominantă (ISTP, INTP, ESTJ, ENTJ)
− Este un eficient analist
− Gândeşte în perspective
− Conservator al unei politici
− Cântăreşte faptele
− Face faţă opoziţiilor
Când N este funcţia dominantă (INTJ, INFJ, ENTP, ENFP)
− recunoaşte noi oportunităţi
− abordează cu relaxare problemele
− priveşte în viitor
− caută noi preocupări
− abordează cu însufleţire noile probleme
Când F este funcţia dominantă (ISFP, INFP, ESFJ, ENFJ)
− are abilităţi empatice
− prevede felul în care se vor simţi sau reacţiona ceilalţi
− este atent la valori
− apreciază contribuţia fiecăruia
Posibile consecinţe ale funcţiei inferioare
S= funcţie dominantă
N= funcţie inferioară
Vede viitorul în negru, pesimism, se împotmoleşte şi nu vede căi de ieşire.
N= funcţie dominantă
S= funcţie inferioară
Se preocupă exagerat de detalii nesemnificative, fapte irelevante. Pune prea mare accent pe
căutările senzoriale, exces de mâncare, băutură sau sport.
T= funcţie dominantă
F= funcţie inferioară
Reacţii emoţionale necontrolate mânie şi alte emoţii neaşteptate. Tendinţa de a fi hiper -
senzitiv, de a considera critica în nume personal.
F= funcţie dominantă
T= funcţie inferioară
Hiper critic, găseşte peste tot greşeli. Super dominator, ia decizii fără a-i asculta şi pe
ceilalţi.

Gruparea preferinţelor

Tipul individual este combinaţia dintre patru preferinţe. Sunt 16 tipuri. Isabel Myers
consideră că preferinţele folosite pentru adunarea informaţiilor (SN) şi cele folosite pentru a
decide (TF) sunt cei mai importanţi factori în funcţie de care se pot grupa preferinţele.

Efectele combinaţiilor preferinţelor după funcţii

14
 Oamenii ce

preferă…. ST SF NF NT

Atenţia
fapte fapte posibilităţi posibilităţi
concentrată pe..

Au tendinţa de a Punerea în Preocuparea Înţelegerea Dezvoltarea

aprecia.. aspiraţiilor conceptelor
practică a pentru ceea ce îi oamenilor teoretice
macină zilnic
faptelor şi a
pe oameni
experienţei

Îşi folosesc Aptitudinile Ajutor şi servicii Înţelegerea şi Modele de

tehnice legate
aptitudinile pentru oameni şi comunicarea cu dezvoltare
pentru… de fapte şi preocupările lor
cotidiene oamenii teoretică şi
obiecte în
tehnica
legătura cu

sarcinile
cotidiene

Modul de Analiza Abordare Abordare Analiza obiectivă

personală a
rezolvare obiectivă a faptelor într-un personală a a posibilităţilor

al problemelor faptelor într-un proces “pas-cu- posibilităţilor într-un proces

proces lent, pas", luând în intr-un proces interior ce pleacă
plecând de la considerare interior care ia în de la cauza la
cauză la efect valoarea considerare efect.
mediului
valoarea
mediului

O altă combinaţie deseori folosite pentru a descrie tipul de personalitate se referă la

cadranele tabelului tipurilor. Aceste cadrane combină preferinţele energetice (EI) şi cele de
constituire a informaţiilor (SN), rezultând: IS, ES, IN, EN. Cadranele sunt folosite pentru a
descrie stilul de conducere, de învăţare şi de muncă.
IS (realistul preocupat):
15
 ⮚ este foarte atent la cea ce trebuie făcut
⮚ cel mai important lucru pentru el sunt consideraţiile practice
⮚ cel mai important lucru pentru organizaţie este continuitatea
⮚ SĂ PĂSTRĂM!

ES (realistul orientat spre acţiune):

⮚ conduce prin acţiune ,făcând
⮚ focus individual: activitatea practică
⮚ focus organizaţional: rezultate
⮚ LA TREABĂ!

IN (inovatorul preocupat):
⮚ conduce prin idei referitoare la ceea ce trebuie făcut
⮚ focus individual: gânduri şi idealuri intangibile
⮚ focus organizaţional: viziunea
⮚ SĂ PRIVIM LUCRURILE ÎN ALTĂ MANIERĂ!

EN(inovatorul orientat spre acţiune):

⮚ conduce prin entuziasm
⮚ focus individual: sisteme şi relaţionare
⮚ focus organizaţional: schimbarea
⮚ SĂ FACEM O SCHIMBARE!

Gruparea preferinţelor în funcţie de temperament

Temperamentul e bazat în primul rând pe ceea ce se poate observa, pattern-uri şi clustere
comportamentale. Descrie diferenţele dintre oameni, observate şi analizate de-a lungul istoriei de
greci sau de alte culturi. Are patru variante nu 16, facilitând astfel identificarea.

SJ (temperament epimethean)
Stil de conducere: tradiţionalist, stabil, consolidator.
Stil de muncă: lucrează cu simţ de răspundere, loialitate.
Stil de învăţare: învaţă într-o manieră pas cu pas, cu pregătire pentru a folosi acum sau în viitor
informaţiile.
Contribuţii: termene limita.
SP (temperament dionisian)
Stil de conducere: negociator, împăciuitor
Stil de muncă: apreciază acţiunea făcuta înţelept şi la timp
Stil de învăţare: învaţă prin implicare active spre întâmpinarea nevoilor curente.
Contribuţii: se descurcă eticient în situaţiile obişnuite şi neprevăzute.
NF (temperament apolonian)
Stil de conducere: catalizator, purtător de cuvânt, energizant
Stil de muncă: lucrează prin interacţiune cu valorile şi ideile (inspiraţia) oamenilor
Stil de învăţare: autoperfecţionare prin metode personale şi neobişnuite
Contribuţii: o abordare personale asupra posibilităţilor
NT (temperament prometean)
Stil de conducere: vizionar, arhitect de sisteme, creator

16
Stil de muncii: lucrează asupra ideilor cu logica şi intuiţie
Stil de învăţare: printr-un proces impersonal şi analitic pentru desăvârşirea personale
Contribuţii: strategii şi analize.
Scurtă descriere a celor 16 tipuri
ISTJ: faptic, meticulos, sistematic. de încredere, stabil, practic, organizat, realist, simţ al
datoriei, sensibil. încrezător, muncitor.
ISFJ: detaliat, conştiincios „tradiţional. loial, răbdător, practic, organizat, devotat, protector,
meticulos, responsabil, bun executant.
INFJ: dedicat, loial, compasiv, creativ, intens, profund, încăpăţânat, conceptual, senzitiv,
rezervat, idealist, holist.
INTJ: independent, logic, critic, original, ferm, vizionar, teoretic, petiţionar, secretos, global,
autonom, centrat pe sistem.
ISTP: logic, expeditiv, practic, realist, fapte, analitic, independent, aventuros, spontan,
adaptabil, ambiţios.
ISFP: afectuos, gentil, modest, adaptabil, senzitiv, observator, cooperant, loial de încredere,
spontan, înţelegător, armonios.
INFP: manifestă compasiune, gentil, adaptabil, devotat, curios, creativ, loial, adânc,
reticent, virtuos, empatic.
INTP: logic, sceptic, cognitiv, detaşat, teoretic, rezervat, precis, independent, speculativ,
original, autonom, ambiţios.
ESTP: oriental spre activitate, adaptabil, distractiv, versatil, energic, alert, spontan,
pragmatic, relaxat, persuasiv, cheltuitor, rapid.
ESFP: entuziast, adaptabil, jucăuş, prietenos, vivace, sociabil, vorbăreţ, cooperant, relaxat,
tolerant, cheltuitor, rapid.
ENFP: creativ, curios, entuziast, versatil, spontan. expresiv, independent, prietenos,
perceptiv, energic, imaginativ, neliniştit.
ENTP: întreprinzător, independent, comunicativ, strateg, adaptabil, îi plac provocările,
analitic, descurcăreţ, plin de resurse, pune întrebări, teoretician.
ESTJ: logic, decide, sistematizează, obiectiv, eficient, direct, practic, organizat, impersonal,
responsabil, structurat, conştiincios.
ESFJ: conştiincios, loial, sociabil, responsabil, centrat pe oameni, iubeşte armonia, cooperant,
are tact, meticulos, receptiv, simpatetic, tradiţionalist.
ENFJ: loial, idealist, centrat pe oameni, verbal, responsabil, expresiv, entuziast, energic,
diplomat, preocupat, suportiv, conformist.
ENTJ: logic, decident, face planuri, puternic, strategic, critic, controlat, îi plac provocările,
priveşte înainte, obiectiv, corect, teoretician.

Descrierea celor i 6 tipuri

ISTJ
Ordinea preferinţelor: ISTJ
Contribuţii la organizaţie:
⮚ Rezolvă sarcinile pas cu pas, la timp
⮚ Sunt foarte atenţi la detalii şi le folosesc cu grijă
⮚ Totul este la locul lui în momentul oportun

17
⮚ Se poate conta pe ei pentru a onora promisiunile
⮚ Lucrează eficient în structura organizaţionala.
Stil de conducere:
⮚ Îşi folosesc experienţa şi cunoştinţele pentru a lua decizii
⮚ Îşi asumă responsabilitatea bazându-se pe rezultate ferme. Stabile. Consistente
⮚ Adept al abordărilor tradiţionale. Ierarhice
⮚ Valorizează persoanele care respectă regulile pentru a duce la bun sfârşit treaba
⮚ Atent la nevoile imediate şi practice ale organizaţiei.
Potenţiale capcane:
⮚ Poate ignora implicaţiile pe termen lung în favoarea activităţilor cotidiene
⮚ Poate neglija relaţiile interpersonale
⮚ Poate deveni rigid şi dur, inflexibil
⮚ Se poate aştepta ca ceilalţi se conformează procedurilor standard de operare,
nu încurajează inovaţiile.
Mediul de lucru preferat:
⮚ Cuprinde oamenii care muncesc din greu. Centraţi pe fapte şi rezultate
⮚ Oferă securitate
⮚ Recompensează stabilitatea
⮚ Structurat
⮚ Oriental pe sarcină
⮚ Disciplinat
⮚ Oferă intimitatea favorabilă lucrului neîntrerupt.
Sugestii pentru dezvoltare:
⮚ Trebuie să acorde mai multă atenţie ramificaţiilor mai fine ale problemelor, nu doar să se
concentreze pe realităţile prezente
⮚ Trebuie să considere şi elementul uman şi să şti dea mai mare importanţă comunicării
Trebuie să încerce abordări noi, pentru a evita rutină
⮚ Trebuie să-şi cultive răbdarea faţă de cei care ignoră procedurile standard de operare, în
acelaşi timp să lase loc noului.
ISTP
Ordinea preferinţelor ISTP
Contribuţii la organizaţie:
⮚ Se comportă ca un negociator dorind să vină în întâmpinarea nevoilor curente sau a
problemelor de moment
⮚ Funcţionează ca un compendiu ambulant de informaţii
⮚ Duce lucrurile la bun sfârşit în ciuda regulilor, nu din cauza for
⮚ Îşi păstrează calmul în timpul crizelor, liniştindu-i şi pe ceilalţi
⮚ Are înclinaţii spre ariile tehnice.
Stil de conducere:
⮚ Conduce prin acţiune, oferind în permanenţă exemplu
⮚ Prefera o abordare de grup bazată pe cooperare, fiecare este tratat ca egal
⮚ Răspunde rapid în cazuri de urgenţă
⮚ Îi supraveghează discret pe ceilalţi, preferând o urmărire minimă
⮚ Operează cu principiile regulamentare care guvernează acţiunile
Potenţiale capcane:
⮚ Poate păstra pentru sine lucruri importante, putând părea neimplicaţi
⮚ Poate trece mai departe înainte de a culege roadele activităţii anterioare

18
⮚ Poate fi prea expeditiv, păstrându-şi resursele şi merge pe scurtături
⮚ Poate părea indecis şi dezorientat
Mediul de lucru preferat:
⮚ Cuprinde oamenii care sunt orientaţi pe situaţiile imediate
⮚ Oriental spre proiect
⮚ Neconstrâns de reguli
⮚ Oferă numeroase probleme not care trebuie rezolvate
⮚ Oriental spre acţiune
⮚ Stimulează independenta
Sugestii pentru dezvoltare:
⮚ Trebuie să se deschidă si să împărtăşească celorlalţi preocupările şi informaţiile
⮚ Trebuie să dezvolte perseverenta
⮚ Trebuie să planifice şi să depună efort pentru ajunge la rezultatele dorite
⮚ Trebuie să-şi dezvolte obişnuinţa de a stabili ţeluri
ESTP
Ordinea preferinţelor: ESTP
Contribuţii la organizaţie:
⮚ Negociază şi cauta compromisul pentru a face lucrurile să meargă în continuare
⮚ Face lucrurile să se întâmple
⮚ Are o abordare realistă
⮚ Abordează riscul
⮚ Remarcă şi îşi aminteşte informaţii importante
Stil de conducere:
⮚ Acţionează în situaţii de criză
⮚ Îi convinge pe ceilalţi de punctul său de vedere
⮚ Are un stil direct şi tranşant
⮚ Merge înainte pe drumul cel mai rapid
⮚ Caută acţiunea şi rezultatele imediate

Potenţiale capcane:
⮚ Poate părea opac şi insensibil Ia ceilalţi atunci când acţionează rapid
⮚ Poate pune prea mare preţ pe improvizaţie şi pierde din vedere implicaţiile mai adânci ale
acţiunilor sale
⮚ Poate accepta prea repede următoarea provocare
⮚ Poate cădea în plasa materialismului
Mediul de lucru preferat:
⮚ Cuprinde oameni plini de viaţă, orientaţi pe rezultate.
⮚ Valorizând în primul rând experienţă
⮚ Fără birocraţie
⮚ Permite timp pentru recreere
⮚ Oferă flexibilitate
⮚ Oriental spre domenii tehnice
⮚ Atractiv din punct de vedere estetic
⮚ Receptiv la nevoile de moment
Sugestii pentru dezvoltare:
⮚ Trebuie să ia mai mult în seamă sentimentele celorlalţi
⮚ Trebuie să privească în perspectivă să face planuri, să ia în consideraţie detaliile

19
⮚ Trebuie să privească dincolo de plăcerile materiale
⮚ Trebuie să fie mai perseverent.
ESTJ
Ordinea preferinţelor ESTJ
Contribuţiile la organizaţie:
⮚ Vede oportunităţile
⮚ Critică pe o bază logică
⮚ Organizează procesul, produsul şi oamenii
⮚ Monitorizează felul în care este dusă Ia bun sfârşit sarcina, acţionează. pas cu pas
Stil de conducere:
⮚ Caută să conducă şi preia rapid iniţiative
⮚ Aplica şi adaptează experienţă pentru a rezolva problemele
⮚ Rapid şi direct merge în miezul problemei
⮚ Decide rapid
⮚ Reacţionează ca un lider tradiţional care respectă ierarhia
Posibile capcane:
⮚ Se poate pripi în decizii
⮚ Poate să nu perceapă nevoia de schimbare
⮚ E mai important pentru el să ducă Ia bun sfârşit sarcina decât să se bucure de muncă pe
care o face
⮚ Poate fi dominat de sentimente şi valori, dacă acestea sunt îndelung ignorate

Mediul de lucru preferat:

⮚ Cuprinde oameni care muncesc din greu, focalizaţi pe îndeplinirea în mod corect a
sarcinilor
⮚ Orientat pe sarcina
⮚ Organizat
⮚ Structurat
⮚ Furnizează stabilitate şi previzibilitate
⮚ Focalizat pe eficienţa
⮚ Recompensează atingerea scopurilor
Sugestii pentru dezvoltare:
⮚ Are nevoie să ia în considerare toate laturile înainte de a decide, inclusiv elementul uman
⮚ Are nevoie să ia în calcul beneficiile schimbării
⮚ Are nevoie să face eforturi suplimentare pentru a le arăta celorlalţi apreciere
⮚ Are nevoie să-şi asigure mai mult timp pentru a conştientiza propriile sentimente şi
valori.
ISFJ
Ordinea preferinţelor: ISFJ
Contribuţii la organizaţie:
⮚ Ţine cont de nevoile concrete ale oamenilor
⮚ Se bazează pe aptitudinile sale de a realiza scopurile organizaţiei
⮚ Meticulos şi foarte responsabil în ceea ce priveşte rutină
⮚ Face risipă de efort în dorinţa de a-i ajuta pe alţii
⮚ Face totul la timpul potrivit şi-n momentul oportun
Stilul de conducere:
⮚ Poate refuza la început să preia conducerea, dar dacă i se cere. se poate conforma

20
 ⮚ Se aşteaptă de la sine şi de la ceilalţi să se conformeze nevoilor organizaţiei, structurii şi
ierarhiei
⮚ Îşi foloseşte influenţa personală în spatele scenei
⮚ Urmează procedurile tradiţionale şi conduce în mod conştiincios
⮚ Este raţional la detaliile care conduc Ia rezultate practice.
Posibile capcane:
⮚ Poate fi extrem de pesimist în legătură cu viitorul
⮚ Poate să nu fie suficient de convingător în momentul în care işi prezintă punctele de
vedere altora
⮚ Poate ţi subevaluat datorită stilului sau care nu iese în evidenţă
⮚ Poate să nu fie atât de flexibil pe cât situaţia sau ceilalţi o cer
Mediul de lucru preferat:
⮚ Cuprinde persoane conştiincioase care efectuează sarcini bine structurate
⮚ Fumizează securitate
⮚ Clar structurat
⮚ Calm şi liniştit
⮚ Eficient
⮚ Permite intimitatea
⮚ Orientat pe furnizarea de servicii
Sugestii pentru dezvoltare:
⮚ Are nevoie să depună efort pentru a privi în mod pozitiv viitorul în termeni globali
⮚ Are nevoie să-şi dezvolte mai mult asertivitatea şi să fie mult mai direct are nevoie să-şi
facă cunoscute propriile reuşite
⮚ Are nevoie să rămână deschis Ia alte posibilităţi de a face lucrurile
ISFP
Ordinea preferinţelor: ISFP
Contribuţii la organizaţie:
⮚ Vine în întâmpinarea nevoilor oamenilor din organizaţie
⮚ Face totul pentru a asigura bunăstarea celorlalţi
⮚ Degajează o stare de bună dispoziţie
⮚ Aduce oamenii şi sarcinile împreună, în virtutea naturii lor cooperante
⮚ Atent la aspectele umane ale organizaţiei
Stil de conducere:
⮚ Preferă un stil cooperant de lucru în echipă
⮚ Foloseşte loialitatea personală că metodă de motivare a celorlalţi mai degrabă laudă decât
critică
⮚ Vine în întâmpinarea ocaziilor şi se adaptează la nevoile acestora
⮚ Convinge cu blândeţe mizând pe bunele intenţii ale altora
Posibile capcane:
⮚ Poate fi prea încrezător în ceilalţi
⮚ Poate să evite să-i critice pe alţii atunci când este nevoie, deşi cu sine poate fi prea critic
⮚ Poate să nu vadă dincolo de realitatea prezenta pentru a înţelege lucrurile în ansamblu
⮚ Poate fi uşor rănita şi abandonată
Mediul de lucru preferat:
⮚ Cuprinde oameni cooperanţi care se bucura în linişte de treabă pe care o fac
⮚ Oferă intimitate
⮚ Are oameni compatibili

21
⮚ Flexibil
⮚ Atrăgător din punct de vedere estetic
⮚ munca de echipă
⮚ relaţii interumane
Sugestii pentru dezvoltare:
⮚ Trebuie să-şi cultive scepticismul şi o metodă de a analiza informaţia, decât să le accepte
ca atare
⮚ Trebuie să înveţe să ofere un feedback negativ celorlalţi în timp ce-i apreciază pentru
reuşitele lor
⮚ Trebuie să-şi dezvolte o perspective orientate sere viitor
⮚ Trebuie să fie mai asertiv şi direct cu ceilalţi
ESFP
Ordinea preferinţelor ESFP
Contribuţii la organizaţie:
⮚ Oferă entuziasm şi cooperare
⮚ Oferă celorlalţi o imagine pozitivă asupra organizaţiei
⮚ Oferă acţiune şi senzaţii tari
⮚ Uneşte oamenii şi resursele
⮚ Acceptând oamenii aşa cum sunt tratează ca atare
Stil de conducere:
⮚ Conduce prin promovarea bunelor intenţii şi a lucrului în echipă
⮚ Se descurcă bine în situaţii de criză
⮚ Uşurează situaţiile tensionate punând cap la cap factorii conflictuali
⮚ Îndeplineşte ceea ce are de făcut focalizându-se pe problemele imediate
⮚ Facilitează contactele interumane
Posibile capcane:
⮚ Poate pune prea mare accent pe date subiective
⮚ Se aruncă fară să se gândească
⮚ Poate pierde prea mult timp în societate, neglijându-şi sarcinile
⮚ poate să nu ducă la bun sfârşit ceea ce a început
Mediul de lucru preferat:
⮚ Cuprinde oameni energici focalizaţi pe realităţile prezente
⮚ Plin de viaţă
⮚ Oriental pe acţiune
⮚ Cuprinde oameni adaptabili
⮚ Armonios
⮚ Comunicativ
⮚ Atractiv
Sugestii pentru dezvoltare:
⮚ Trebuie să îs în considerare implicaţiile logice ale procesului de decizie trebuie să
plănuiască înainte de a se apuca de treabă
⮚ Trebuie să echilibreze efortul cu socializarea
⮚ Trebuie să îşi planifice mai bine timpul
ESFJ
Ordinea preferinţelor: ESFJ
Contribuţia Ia organizaţie:
⮚ Lucrează bine cu ceilalţi, mai ales în echipa

22
⮚ Atent la nevoile şi dorinţele oamenilor duce la bun sfârşit treburile, la timp
⮚ Respectă regulile şi autoritatea
⮚ Se ocupă eficient de treburile cotidiene

Stil de conducere:
⮚ Conduce prin valorizarea celorlalţi
⮚ câştigă simpatia prin promovarea relaţiilor interumane
⮚ Îşi formează eficient oamenii
⮚ Oferă un bun exemplu de muncă intensă
⮚ Respecta tradiţiile organizaţionale
Posibile capcane:
⮚ Poate evita conflictele şi neglija problemele
⮚ Poate neglija propriile priorităţi din dorinţa de a plăcea celorlalţi
⮚ Poate considera că ştie ce este cel mai bine pentru ceilalţi şi pentru organizaţie
⮚ Îi poate lipsi o privire de ansamblu
Mediul de lucru preferat:
⮚ cuprinde oameni conştiincioşi, cooperanţi, orientaţi pe relaţionare
⮚ oameni şi sisteme orientate pe atingerea scopurilor
⮚ organizat
⮚ prietenos
⮚ cuprinde oameni apreciati
⮚ cuprinde oameni sensibili
⮚ operează cu fapte
Sugestii pentru dezvoltare:
⮚ Trebuie să înveţe cum să aprecieze şi să rezolve situaţiile conflictuale trebuie să-şi
analizeze nevoile personale
⮚ Trebuie să fie mai atent la ceea ce vor de fapt ceilalţi
⮚ Trebuie să îs mai mult în considerare implicaţiile logice, globale ale deciziilor lor
INFJ
Ordinea preferinţelor: INFJ
Contribuţii Ia organizaţie:
⮚ Oferă puncte de vedere optimiste, ţinând cont de nevoile umane
⮚ Onorează angajamentele
⮚ Lucrează conştiincios
⮚ Preferă sarcinile ce necesită singurătate şi concentrare
⮚ Combină armonios oamenii şi sarcinile
Stil de conducere:
⮚ Conduc prin intermediul viziunii asupra a ceea cred că este cel mai bine pentru oameni şi
organizaţie
⮚ Câştiga cooperarea_ nu o cer
⮚ Adopta o abordare discretă dar persistenta
⮚ Fac tot ceea ce este posibil pentru a transforma în realitate inspiraţiile
⮚ Îi inspira pe ceilalţi prin idealurile lor
Posibile capcane:
⮚ Îşi pot supraevalua sau subevalua ideile
⮚ Nu acceptă critică
⮚ Îi este dificil să se deschidă în fiţa celorlalţi. Ţinând prea mult pentru ei

23
⮚ Sunt focalizaţi pe o singură sarcină ignorându-le pe celelalte
Mediul de lucru preferat:
⮚ Cuprinde oameni puternic concentraţi pe idei care îmbunătăţesc starea oamenilor
⮚ Oferă posibilitatea manifestării creativităţii
⮚ Armonios
⮚ Liniştit
⮚ Ataşat
⮚ Permite timp şi spaţiu pentru reflexie
⮚ Organizat
Sugestii pentru dezvoltare:
⮚ Trebuie să-şi dezvolte înţelepciunea politică şi deprinderile asertive pentru promova ideile
⮚ Trebuie să înveţe să ofere un feedback constructiv
⮚ Trebuie să se consulte cu ceilalţi
⮚ Trebuie să fie mai deschis la ceea ce se poate realiza în prezent
INFP
Ordinea preferinţelor INFP
Contribuţii la organizaţie:
⮚ Face totul posibil pentru a aşeza pe fiecare la locul său
⮚ Convingători
⮚ Adună oamenii în jurul unui scop comun
⮚ Caută idei posibilităţi not pentru organizaţie
⮚ Promovează discret valorile organizaţiei
Stil de conducere
⮚ Degajat
⮚ Prefera un stil personal celui convenţional
⮚ Lucrează independent pentru îndeplinirea viziunilor for
⮚ Mai degrabă recompensează decât critică
⮚ Îi încurajează pe ceilalţi să-şi atingă idealurile
Posibile capcane:
⮚ Poate întârzia îndeplinirea sarcinilor din cauza perfecţionismului ce-l caracterizează
⮚ Poate încerca să mulţumească pe toată lumea în acelaşi timp
⮚ E posibil să nu-şi adapteze planurile la cerinţele prezente
⮚ Poate petrece mai mult timp reflectând decât acţionând
Mediul de lucru preferat:
⮚ Cuprinde oameni plăcuţi şi dedicaţi, focalizaţi pe valorile importante pentru toată lumea
⮚ Atmosfera cooperantă
⮚ Permite intimitatea
⮚ Flexibil
⮚ Fără birocraţie
⮚ Calm şi liniştit
⮚ Permite timp şi spaţiu pentru reflexie
Sugestii pentru dezvoltare:
⮚ Trebuie să înveţe să lucreze cu realitatea decât să încerce să găsească răspunsul perfect
⮚ Trebuie să-şi dezvolte mai mult perseverenţă şi puterea de a spune.. nu"
⮚ Trebuie să înveţe să îmbine fapte şi valori personale
⮚ Trebuie să dezvolte şi să implementeze planurile de acţiune
ENFP

24
Ordinea preferinţelor: ENFP
Contribuţii Ia organizaţie:
⮚ Demarează schimbarea
⮚ Se centrează pe posibilităţi pentru oameni
⮚ Îi stimulează pe ceilalţi prin entuziasmul său molipsitor
⮚ Porneşte proiecte şi acţiuni
⮚ Îi valorizează pe ceilalţi
Stil de conducere:
⮚ Conduc cu energie şi entuziasm
⮚ Îi place să se ocupe de faza de demarare
⮚ Comunica foarte bine, devenind un adevărat purtător de cuvânt al valorilor ce-i leagă pe
oameni
⮚ Face totul pentru a-i integra şi ajuta pe ceilalţi
⮚ Atent la ceea ce-i motivează pe oameni
Posibile capcane:
⮚ Poate trece la idei sau proiecte noi fară a le fi finalizat în prealabil pe cele deja începute
⮚ Poate trece peste detalii importante
⮚ Se poate supraresponsabiliza şi încercă să facă prea mult
⮚ Are tendinţa de a lăsa pe mâine ce poate face azi
Mediul de lucru preferat:
⮚ Cuprinde oameni cu mulţă imaginaţie. Centraţi pe posibilităţile umane
⮚ Colorat
⮚ Atmosfera participativă
⮚ Oferă varietate şi provocare
⮚ Orientat pe idei
⮚ Neconconstrângător
Sugestii pentru dezvoltare:
⮚ Trebuie să stabilească priorităţi şi să le urmeze
⮚ Trebuie să se concentreze mai mult pe detalii
⮚ Trebuie să înveţe să selecteze proiectele, decât să încerce să facă tot ceea ce i se pare
iniţial tentant
⮚ Trebuie să-şi organizeze mai bine timpul

ENFJ
Ordinea preferinţelor ENFJ
Contribuţii Ia organizaţie:
⮚ Are idealuri puternice legate de felul în care organizaţia ar trebui să-şi trateze oamenii
⮚ Îi place să conducă şi se încurajeze echipele
⮚ Promovează colaborarea
⮚ Comunica valorile organizaţiei
⮚ Îi place să culeagă roadele muncii sale
Stil de conducere:
⮚ Conduce prin entuziasmul personal
⮚ Adoptă o manieră participativă în coordonarea proiectelor şi a oamenilor receptiv Ia
nevoile celorlalţi
⮚ Provoacă organizaţia în direcţia luării de măsuri pentru echilibrarea acţiunilor şi valorilor
⮚ Inspirând schimbarea

25
Posibile capcane:
⮚ Are tendinţa de a-i idealiza pe ceilalţi şi astfel să sufere de loialitate oarbă
⮚ Are tendinţa de a ocoli problemele
⮚ Poate ignora activităţile în favoarea relaţiilor
⮚ Poate lua în nume personal critică
Mediul de lucru preferat:
⮚ Cuprinde indivizi focalizaţi pe schimbarea lucrurilor pentru a îmbunătăţi viaţa altora
⮚ Orientat pe oameni
⮚ Suportiv şi social
⮚ Spiritul armoniei
⮚ Încurajează exprimarea identităţii
⮚ Aşezat
⮚ Ordonat
Sugestii pentru dezvoltare:
⮚ Trebuie se recunoască limitele oamenilor şi să se ferească de loialitatea oarbă
⮚ Trebuie se înveţe să face fâţe într-un mod adecvat conflictelor
⮚ Trebuie să acorde aceeaşi atenţie detaliilor sarcinilor şi oamenilor
⮚ Trebuie să abandoneze autocritica şi să asculte cu atenţie informaţiile obiective cuprinse
în feedback
INTJ
Ordinea preferinţelor INTJ
Contribuţii la organizaţie:
⮚ Are abilităţi conceptuale de design
⮚ Transpune ideile în fapte
⮚ Face totul pentru a îndepărta obstacolele pentru a ajunge la atingerea scopurilor
⮚ Are o bună idee asupra felului în care ar trebui să arate organizaţia
⮚ Se straduie să facă organizaţia să înţeleagă sistemul ca un întreg. cu relaţii între părţile
componente
Sill de conducere:
⮚ Îi stimulează pe ceilalţi pe sine să atingă scopurile organizaţionale
⮚ Acţionează cu putere în câmpul ideilor
⮚ Poate fi încăpăţânat
⮚ Conceptualizează. Creează not modele
⮚ Sunt doritori de reorganizare atunci când este cazul
Posibile capcane:
⮚ Poate părea inabordabil. Astfel, încă multora le este teamă să-l abordeze sau să-l provoace
⮚ Poate critică prea mult
⮚ Poate avea dificultăţi în a renunţa Ia ideile mai puţin practice
⮚ Poate trece cu vederea impactul pe care ideile sau stilul său le au asupra celorlalţi
Mediul de lucru preferat:
⮚ Cuprinde oameni decişi. cărora le plac provocările intelectuale, centraţi pe implementarea
viziunilor pe termen lung
⮚ Permite intimitate pentru reflexie
⮚ Eficient
⮚ Cuprinde oameni productivi şi eficienţi.
⮚ Încurajează şi susţine autonomia
⮚ Oportunităţi pentru manifestarea creativităţii

26
 ⮚ Centraţi pe sarcina
Sugestii pentru dezvoltare:
⮚ Trebuie să solicite feedback-ul şi sugestiile celorlalţi
⮚ Trebuie să înveţe să-i aprecieze pe ceilalţi
⮚ Trebuie să înveţe să renunţe la ideile fără o finalitate practică
⮚ Trebuie să se concentreze mai mult pe impactul pe care it au ideile sale asupra oamenilor
INTP
Ordinea preferinţelor: INTP
Contribuţii la organizaţie:
⮚ Creează sisteme logice și complexe
⮚ Reuşeşte să descurce problemele complexe:
⮚ Rezistă la solicitările pe termen scurt său lung
⮚ Foloseşte gândirea logică. Analiza. Critica
⮚ Merge drept la ţintă
Stil de conducere:
⮚ Conduce printr-o analiză conceptuala a problemelor şi telurilor
⮚ Foloseşte sisteme logice de gândire
⮚ Prefera să conducă persoane independente, căutând să găsească pentru ei înşişi autonomia
⮚ Se relaţionează pe baza expertizei nu a poziţiei
⮚ Caută o interacţiune intelectuală mai degrabă decât un emoţională
Posibile capcane:
⮚ Poate fi prea abstract
⮚ Poate deveni prea teoretic în explicaţii
⮚ Se poate concentra prea mult pe detalii, ignorând munca de echipă şi armonia
⮚ Pot transfera stilul critic analitic de gândire asupra oamenilor, comportându-se într-un
mod impersonal
Mediul de lucru preferat:
⮚ Cuprinde gânditori independenţi centraţi pe rezolvarea unor probleme complicate
⮚ Permite intimitatea
⮚ Încurajează independenta
⮚ Flexibil
⮚ Tăcut
⮚ Nestructurat
⮚ Recompensează perseverenţa
Sugestii pentru dezvoltare:
⮚ Trebuie să se concentreze pe detaliile practice şi dezvolta încăpăţinarea
⮚ Trebuie să facă eforturi pentru a simplifica lucrurile
⮚ Trebuie să arate mai multă apreciere rata de cei din jur
⮚ Trebuie să se intereseze de laturile personale şi profesionale ale celorlalţi
ENTP
Ordinea preferinţelor: ENTP
Contribuţii la organizaţie:
⮚ Vede limitele că provocări ce trebuie trecute
⮚ Găseşte metode not de rezolvare a problemelor
⮚ Oferă cadrul conceptual că referinţă asupra problemelor
⮚ Ia iniţiativa şi îi stimulează şi pe ceilalţi
⮚ Apreciază provocările complexe

27
 Stil de conducere:
⮚ Plătuieşte sisteme teoretice adecvate nevoilor organizaţiei
⮚ Încurajează independenta altora
⮚ Se foloseşte de un sistem logic de gândire
⮚ Stie să argumenteze ceea ce vrea să face
⮚ Este un catalizator între oameni şi sisteme
Posibile capcane:
⮚ Se poate pierde în model, uitând de realităţile curente
⮚ Poate fi competitivi şi nu aprecia pe ceilalţi
⮚ Au tendinţa de a fi „împrăstiaţi”
⮚ Poate avea dificultăţi în a se adapta la procedurile standard
Mediu de lucru preferat:
⮚ Cuprinde persoane independente care lucrează după tipare pentru a rezolva probleme
complexe
⮚ Flexibil provocator
⮚ Orientat spre schimbare
⮚ Include persoane competente
⮚ Răsplăteşte asumarea riscurilor
⮚ Încurajează autonomia
⮚ Nu presupune birocraţie
Sugestii pentru dezvoltare:
⮚ Trebuie să acorde mai multă atenţie prezentului
⮚ Trebuie să valorizeze mai mult părerile celorlalţi
⮚ Trebuie să stabilească priorităţi realiste şi termene
⮚ Trebuie să înveţe se adapteze sistemului
ENTJ
Ordinea preferinţelor: ENTJ
Contribuţii la organizaţie:
⮚ Dezvoltă planurile
⮚ Structurează organizaţia
⮚ Creează strategii care se facă posibilă atingerea scopurilor
⮚ Preia conducerea rapid
⮚ Rezolva probleme cauzate de confuzie şi ineficienţa
Stil de conducere:
⮚ Abordare energică orientate spre acţiune
⮚ Oferă o viziune pe termen lung asupra organizaţiei
⮚ Conduc direct şi sunt duri atunci când situaţia o cere
⮚ Le plac problemele complicate
⮚ Încearcă să se debaraseze de organizaţie
Posibile capcane:
⮚ Pot neglija nevoile oamenilor datorită excesivei centrări asupra sarcinilor
⮚ Poate ignora consideraţiile practice şi constrângerile
⮚ Poate hotărî prea repede, părând neliniştit şi dominator
⮚ Îşi pot neglija sau reprima sentimentele
Mediul de lucru preferat:
⮚ Cuprinde persoane orientate spre rezultate, independenţi şi centraţi pe rezolvarea
problemelor complete

28
 ⮚ Orientat spre scop
⮚ Sisteme şi oameni eficienţi
⮚ Provocator
⮚ Recompensează decizia
⮚ Oameni perseverenţi
⮚ Structural

Sugestii pentru dezvoltare:

⮚ Trebuie să reconsidere elementul uman şi să aprecieze contribuţiile celorlalţi
⮚ Trebuie să folosească mai mult resursele practice, personale şi situaţionale
⮚ Trebuie să acorde mai mult timp reflexiei şi să îs în calcul toate aspectele înainte de a
decide
⮚ Trebui să înveţe să cunoască şi să valorizeze trăirile
Modalitatea de a rezolva problemele
în funcţie de tipul de preferinţe

În modul de raportare la probleme, preferinţele M.B.T.I. sunt un ghid util în orientarea

procesului de luare a deciziilor. Aceste date sunt utile atât în lucrul individual cât şi în lucrul în
echipă. Deşi pare saşi uşureze activitatea, acest proces poate întâmpina unele dificultăţi în
implementare, deoarece oamenii au tendinţa de a ocoli părţile care solicită utilizarea funcţiilor lor
mai puţin preferate. Deciziile sunt de obicei luate prin folosirea preferinţei care ocupau rolul de
funcţie dominantă, ignorându-se preferinţa care ocupa locul funcţiei inferioare. Decizia este cu
atât mai bună cu cât în luarea ei au fost angrenate toate preferinţele, în special cele legate de
constituirea informaţiilor (SN) şi de luare a deciziilor (TF).
Până ce un individ ajunge să stăpânească acest proces ar fi utilă consultarea acelora care
se folosesc alte preferinţe, mai ales atunci când trebuie luată o decizie importantă sau să acorde
mai mare atenţie preferinţelor mai puţin utilizate. În cazul în care într-o echipă existe mai mulţi
indivizi care folosesc aceleaşi preferinţe consultarea celor care au tipuri opuse poate fi benefică.
Modelul de luare a deciziilor este prezentat în continuare.
Indivizii au tendinţa de a începe cu funcţia dominantă (#1), continua cu cea auxiliară (#2),
neglijându-le pe cea de-a treia şi a patra. Folosindu-se toate patru, soluţiile sunt mult mai
bune. Modelul este un cerc care arată că indivizii pot pleca din orice punct şi urmă orice cale.
Începe din urmă toate punctele cercului trebuie să fie acoperite. Întrebând (şi răspunzând) la
dilemele următoare poate fi de folos în realizarea acestui demers.
În final este important să folosiţi P în fiecare pas pentru a asigura deschiderea la toate
aspectele problemei: folosiţi J pentru a asigura un termen fix pentru trecerea la pasul următor al
procesului: folosiţi I pentru a reflecta Ia fiecare pas în parte: folosiţi E pentru a discuta toţi paşii
şi a asigura implementarea soluţiei.

29
30