Sunteți pe pagina 1din 158

CUPRINS

CONTRACTUL DE VANZARE-CUMPARARE ..................11


Secţiunea I. Noţiune.................................................................11
1. Caractere juridice.................................................................11
Tehnoredactare computerizată: 2. Condiţii de validitate ale contractului de
Constantin BÂTĂ vânzare-cumpărare...................................................................17
3. Capacitatea pârtilor.............................................................. 23
Coperta: 4. Incapacităţi speciale:............................................................ 24
Robert TOADER 5. Obiectul contractului............................................................26
6. Condiţiile lucrului vândut .................................................... 26
Tipărit Ia:
S.C. EUROPOLIS PRINŢ S.R.L. CONSTANŢA 7. Condiţiile preţului................................................................31
Telefon: 0241/691711; 0241/691260 8. Efectele contractului de vânzare-cumpărare ........................33
Secţiunea II. OBLIGAŢIILE VÂNZĂTORULUI....................34
1. Predarea lucrului vândut...................................................... 34
2. Obligaţia de garanţie............................................................ 37
Secţiunta III. OBLIGAŢIILE CUMPĂRĂTORULUI.............49
1. Plata preţului ....................................................................... 49
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale
a României 2. Luarea în primire a lucrului vândut ..................................... 52
DINU, GHEORGHE 3. Suportarea cheltuielilor vânzării..........................................53
Contracte civile / Dinu Gheorghe, Boroiu M.
Cristina. - Constanţa : Europolis, 2008 Secţiunea IV. VARIETĂŢI DE VÂNZARE............................53
ISBN 978-973-676-339-7
1. Vânzarea după greutate, număr sau măsură..........................53
I. Boroiu, Cristina M. 3. Vânzarea pe încercate..........................................................54
347.44(498)(075.8) 3. Vânzarea cu pact de răscumpărare .......................................55
4. Vânzarea unei moşteniri ....................................................... 56
NOŢIUNI DE AUTOEVALUARE......................................... 59 NOŢIUNI DE AUTOEVALUARE ...................................... 115
SPEŢE..................................................................................... 60 SPEŢE ................................................................................... 116
MODEL DE CONTRACT ...................................................... 69 MODEL DE CONTRACT .................................................... 119
GRILE ..................................................................................... 73 GRILE ................................................................................... 124
CONTRACTUL DE DONAŢIE ............................................. 79 CONTRACTUL DE MANDAT
1. Noţiune ................................................................................ 79 - MANDATUL Cu REPREZENTARE -.................................... 131
2. Reglementare ....................................................................... 80 Secţiunea I. Noţiune şi reglementare .....................................131
3. Caractere juridice................................................................. 81 1. Caractere juridice şi delimitare ..........................................132
Secţiunea I. Condiţii de fond.................................................... 83 2. Condiţiile de validitate a mandatului..................................134
1. Capacitatea părţilor..............................................................83 A. Capacitatea părţilor ...........................................................134
2. Consimţământul...................................................................88 B. Obiectul mandatului ..........................................................135
3. Obiectul contractului ...........................................................89 C. Forma mandatului..............................................................135
4. Cauza ...................................................................................89 3. Varietăţi de mandat ............................................................136
5. Principiul irevocabilităţii speciale. Excepţii ........................90 Secţiunea II. Efectele contractului de mandat ........................137
Secţiunea II. Condiţii de formă................................................95 I. Efectele mandatului între părţi............................................138
1. Principiul solemnităţii donaţiei ............................................95 A. Obligaţiile mandatarului....................................................138
2. Donaţiile deghizate, donaţiile indirecte şi B. Obligaţiile mandantului.....................................................140
darurile de nuntă.......................................................................97 II. Efectele faţă de terţi ..........................................................141
Secţiunea III. Efectele contractului de donaţie...................... 105 Secţiunea III. încetarea mandatului .......................................142
1. Obligaţiile donatorului ...................................................... 106 1. Revocarea mandatului de către mandant .............................142
2. Obligaţiile donatarului....................................................... 107 2. Renunţarea mandatarului....................................................143
3. Efectele donaţiei faţă de terţi............................................. 107 3. Moartea uneia dintre părţi ..................................................143
Secţiunea a IV-a. Cauzele legale de revocare a donaţiilor .... 108 4. Alte cauze de încetare a mandatului...................................144
1. Revocarea donaţiei pentru neexecutarea sarcinii................ 109 5. Efectele încetării mandatului..............................................144
2. Revocarea pentru ingratitudine.......................................... 111 MANDATUL FĂRĂ REPREZENTARE
- (Contractul de interpunere)-.................................................144
3. Revocarea pentru naşterea unui copil ................................ 113
NOŢIUNI DE AUTOEVALUARE....................................... 145 5. Obiectul contractului.......................................................... 187
SPEŢE................................................................................... 146 6. Termenul arendării............................................................. 189
GRILE................................................................................... 152 7. Dreptul de preemptiune al arendaşului .............................. 189
CONTRACTUL DE LOCAŢIUNE...................................... 156 8. Suportarea riscurilor .......................................................... 190
Secţiunea I. Noţiunea, caracterele juridice şi condiţiile de '). Obligaţiile părţilor ............................................................. 193
validitate ale contractului de locaţiune .................................. 156 10. încetarea contractului ...................................................... 196
1. Noţiunea contractului de locaţiune ................................... 156 NOŢIUNI DE AUTOEVALUARE ...................................... 200
2. Caracterele juridice ale contractului de locaţiune.............. 157 MODEL DE CONTRACT .................................................... 201
3. Condiţii'e de validitate ale contractului de locaţiune ......... 158 CONTRACTUL DE ANTREPRIZA .................................. 205
4. Obiectul contractului ......................................................... 159 Secţiunea I. Noţiunea contractului de antrepriza şi delimitarea
Secţiunea II. Efectele contractului de locaţiune..................... 160 lui fata de alte contracte ........................................................ 205
1. Obligaţiile locatorului........................................................ 160 1. Caracterele juridice şi condiţiile de validitate
2. Obligaţiile locatarului........................................................ 164 ale contractului de antrepriza ................................................ 207
Secţiunea III. Contractul de sublocaţiune şi de cesiune a 2. Reguli generale cu privire la contractul de antrepriza ....... 208
contractului............................................................................ 167 A. Problema riscurilor ........................................................... 208
1. Sublocaţiunea ....................................................................167 B. Recepţia lucrării ............................................................... 209
2. Cesiunea ............................................................................169 C. Reguli speciale privind antrepriza de construcţii.............. 211
NOŢIUNI DE AUTOEVALUARE .......................................176 NOŢIUNI DE AUTOEVALUARE ...................................... 213
SPEŢE....................................................................................176 MODEL DE CONTRACT .................................................... 214
MODEL DE CONTRACT.....................................................179 ÎMPRUMUTUL DE CONSUMAŢIE (PROPRIU-ZIS)........ 217
GRILE....................................................................................181 J. Noţiune şi caractere juridice ............................................. 217
CONTRACTUL DE ARENDARE .............. 183 2. Obiectul contractului: ........................................................ 217
1. Noţiunea contractului de arendare .................................... 183 3. Capacitatea părţilor ........................................................... 217
2. Caracterele juridice ale contractului de arendare............... 183 4. Efectele imprumutului de consumaţie................................ 218
3. Forma contractului............................................................. 184 ÎMPRUMUTUL CU DOBÂNDĂ ........................................ 221
4. Validitatea contractului.. .. 184 1. Noţiune... ..221

7
2. Obiectul contractului ..........................................................221 B. Depozitul necesar ........................................................... 24<8
3. Stingerea imprumutului de consumaţie...............................224 1. Noţiune şi domeniu de aplicare _____________________248
ÎMPRUMUTUL DE FOLOSINŢA (COMODATUL) ...........225 C. Depozitul neregulat..............................................................250
1. Noţiune şi caractere juridice...............................................225 NOŢIUNI DE AUTOEVALUARE ____________________251
2. Obiectul contractului..........................................................225 MODEL DE CONTRACT ___________________________252
3. Capacitatea părţilor ............................................................226 GRILE .......................................................................................259
4. Efectele contractului de comodat... ....................................226 CONTRACTUL DE SOCIETATE CIVILA _____________261
5. Răspunderea comodatarului................................................228 Secţiunea I. Noţiunea şi caractorul
6. Suportarea riscurilor de către comodatar ...........................229 contractului de societate ___________________________2611
7. Pluralitatea de comodatari ..................................................229 1. Noţiune ..................................................................................261
8. Stingerea efectelor comodatului .........................................230 2. Caractere juridice: ________________________________262
NOŢIUNI DE AUTOEVALUARE........................................231 3. Aportul social _________________________________ 263
MODEL DE CONTRACT.....................................................231 4. Funcţionarea societăţii civile -----------------------------------265
CONTRACTUL DE DEPOZIT .............................................235 Secţiunea II. încetarea societăţii civile_________________267
Secţiunea I. Noţiunea, caracterele juridice şi felurile 1. Cauze de încetare ______________________________ 267
contractului de depozit...........................................................235 2. Efectele încetării_______________________________267
1. Noţiune...............................................................................235 NOŢIUNI DE AUTOEVALUARE __________ .... 26S
2. Caractere juridice: ..............................................................235 MODEL CONTRACT ________________________ 269
3. Felurile contractului de depozit..........................................237 CONTRACTUL DE TRANZACŢIE ______________ 273
A. Depozitul obişnuit (voluntar) ............................................237 Secţiunea L Noţiunea, caracterele juridice şi coinditiile de
1. Obiectul contractului ......................................................... 237 validitate ale contractului de tranzacţie ________________273
2. Capacitatea părţilor:........................................................... 238 L Noţiune............................................................................213
3. Dovada contractului .......................................................... 238 2. Caractere juridice: ................................................................ 273
4. Natura juridica a depozitului obişnuit şi Secţiunea II. Efectele contracluliuH de trarazacJie __________275
delimitarea lui fata de alte contracte...................................... 239 1. Efecte extinctive .................................. _____________275
5. Efectele contractului de depozit obişnuit (voluntar).......... 240 2. Efecte declarative................................................................. 275
3. Efecte constitutive sau declarative ................................... 275 CONTRACTUL DE VÂNZARE - CUMPĂRARE
4. Efectele relative ...............................................................275
SECŢIUNEA I. NOŢIUNE.
NOŢIUNI DE AUTOEVALUARE......................................276
MODEL DE CONTRACT...................................................277 1. Caractere juridice
CONTRACTUL DE RENTA VIAGERĂ ............................280 Contractul de vânzare-cumpărare este contractul prin
1. Renta perpetua şi renta viageră ........................................280 care una din părţi (vânzătorul) strămută proprietatea unui
bun al său asupra celeilalte părţi (cumpărătorul) care se
2. Caractere juridice ale contractului de renta viageră...........281 obligă în schimb a plăti vânzătorului preţul bunului vândut'.
3. Condiţii de validitate .......................................................283 Pot forma obiect al contractului de vânzare-cumpărare
4. Efectele contractului de renta viageră............................... 283 şi drepturile reale (dreptul de superficie). drepturile de creanţă,
drepturile din domeniul proprietăţii intelectuale sau, în mod
5. Obligaţiile debirentierului................................................ 284 excepţional, drepturile asupra unei universalităţi care cuprinde
6. Urmărirea rentei viagere de către creditori ....................... 285 nu numai drepturi ci şi datorii (vânzarea unei moşteniri).
7. încetarea contractului de renta viageră ............................. 285 Nu pot forma obiectul contractului de
vânzare-cumpărare drepturile personale nepatrimoniale şi
CONTRACTUL DE ÎNTREŢINERE ................................. 286 cele patrimoniale care au caracter strict personal (dreptul de uz,
1. Noţiune şi caractere juridice............................................ 286 abitaţie, de clientelă) sau drepturile prevăzute de lege sau
contractate intuitu personae (dreptul la întreţinere, de pensie,
2. Deosebirea contractului de întreţinere de alte contracte ....286
ele.).2
3. Condiţii de validitate ale contractului de întreţinere ......... 288
4. Efectele contractului de întreţinere .................................. 290 Deşi Codul civil se rrferă la transmiterea proprietăţii, sunt calificate
5. Rezoluţiunea contractului de întreţinere........................... 291 vîriare-cumpărfre şi contractele prin care, în schimbul unui preţ, se transmite un alt
drept decât dreptul de proprietate - transmiterea proprietăţii nu este de esenţa, ci numai
MODEL DE CONTRACT.................................................. 292 de natura contractului de vânzare-cumpărare.
Definiţia Codului civil este inexactă deoarece promovează ideea că vânzarea ar da
CONTRACTUL DE SCHIMB............................................ 298 naştere doar unui simplu raport de obligaţii (cele două părţi „se obligă între sine"),
care I-ar ţine pe vânzător să transfere doar în viitor proprietatea bunului care
1. Consideraţiuni generale................................................... 298 formează obiectul contractului. Aici este vorba însă în realitate despre o reminiscenţă
do ordin istoric, într-adevăr, în dreptul roman (după Digestele lui Justinian),
2. Caracterele juridice ale contractului de schimb ................ 298 vânzarea (emptio-venditio) era un contract consensul numit, izvor de obligaţii pentru
3.Contractul de schimb şi contractul de vânzare cumpărare..300 părţi, dar care nu ducea la transferul proprietăţii de la vânzător la cumpărător decât
după tradiţiunea lucrului (traditio).Cu alte cuvinte, contractul crea doar obligaţia
MODEL DE CONTRACT.................................................. 303 pentru vânzător de a transfera proprietatea, transfer care se realiza însă numai ulierior,
după îndeplinirea formalităţii tradiţiunii, adică a predării lucrului, numai îndeplinirea
BIBILIOGRAFIE... ....................... 309 acestei obligaţii de către vânzător asigurând executarea contractului din punctul de
vedere al vânzătorului., în codurile civile moderne de inspiraţie franceză UIMI. inclusiv
în Codul civil român, ca urmare a unei evoluţii istorice îndelungate,

10 11
1.1. Sinalagmatic: dă naştere la obligaţii reciproce între Excepţii:
părţile contractante: vânzătorul are obligaţia să predea lucrul • Vânzarea terenurilor - trebuie să se facă prin act autentic,
vândut şi să garanteze pe cumpărător, iar cumpărătorul are sub sancţiunea nulităţii absolute a actului;
obligaţia să plătească preţul;se aplică regulile specifice: • Vânzare-cumpărare unui autovehicul problema este
excepţia neexecutării contractului, rezoluţiunea pentru controversată, astfel:
neexecutarea obligaţiei de către una din părţi, riscul în literatura de specialitate - este considerat contract
contractului solemn; motivare: cerinţa înscrisului autentic pentru validitatea
1.2. Cu titlu oneros: ambele părţi urmăresc anumite vânzării este prevăzută de legislaţia privind taxele de timbru;
interese patrimoniale, adică primirea unui echivalent în în practica judecătorească se aplică soluţia
schimbul prestaţiei la care se obligă: vânzătorul urmează să consensualismului: numai ca proba în vederea radierii şi
primească preţul, iar cumpărătorul să primească bunul înscrierii pe numele noului proprietar, autorităţile pretind să li
cumpărat3. se prezinte actul de vâ.izare-cumpărare în forma autentică;
1.3. Comutativ: existenţa şi întinderea obligaţiilor Toate dispoziţiile referitoare la condiţiile de validitate ale
reciproce sunt cunoscute de părţi de la încheierea contractului; contractului trebuie să fie raportate la momentul realizării
1.4. Consensual (în principiu)4: simplul acord de voinţă, acordului de voinţa, iar nu la momentul autentificării;
fără îndeplinirea vreunei formalităţi şi fără remiterea bunului şi Deoarece valoarea este mai mare de 250 lei, este necesară
a preţului în momentul încheierii contractului5; pentru proba prezentarea unui înscris sau a unui început de
dovada scrisa, în afară cazului în care a existat imposibilitatea
vânzarea este concepută ca un contract translativ de proprietate solo consensu , în reconstituirii dovezii;
principiu, simplul acord de voinţe (încheierea contractului) ducând la transferul Numai terţele persoane, nu şi părţile sau succesorii lor în
automat al proprietăţii din patrimoniul vânzătorului în cel al cumpărătorului,
nemaipunându-se problema executării vreunei obligaţii de a transfera proprietatea. drepturi, vor putea dovedi cu orice mijloc de proba contractul
înstrăinarea unui lucru fără contraprestaţie.sau pentru un preţ derizoriu este nulă (pentru terţi, contractul este un simplu fapt juridic).
absolut ca vânzire pentru lipsa unui element de validitate, dar poate fi recalificată şi 1.5. Translativ de proprietate: prin efectul realizării
considerată valabilă ca donaţie, chiar dacă părţile au denumit-o „vânzare", cu
condiţia de a se dovedi că a existat intenţia de a gratifica (animus donandi) din partea acordului de voinţa (independent de predarea lucrului vândut şi
înstrăinătorului. de plata preţului) se produce nu numai încheierea contractului,
4
Conform art. 1295 alin. l C. Civ., „vinderea este perfectă între părţi şi proprietatea dar operează şi transferul dreptului de proprietate. -Din
este de drept strămutată la cumpărător, în privinţa vânzătorului, îndată ce părţile s-au
învoit asupra lucrului şi asupra preţului, deşi lucrul încă nu se va fi predat şi preţul
momentul dobândirii dreptului de proprietate,
încă nu se va fi numărat". Din textul citat rezultă că simplul consens (înţelegere), cumpărătorul suportă şi riscul pieirii lucrului (res perit
simplul acord de voinţe asupra elementelor esenţiale ale vânzării, adică asupra domino) dacă vânzătorul dovedeşte faptul străin (neculpabil)
lucrului vândut şi a preţului acestuia, valorează contract valabil încheiat,
neimpunându-se, în principiu, îndeplinirea vreunei formalităţi.
exonerator de răspundere;
vinderea este perfectă îndată ce părţile s-au învoit (art. 1298 C. civ.) putând fi
încheiat prin simplul acord de voinţă al părţilor (solo consensu), fără îndeplinirea
vreunei formalităţi şi fără remiterea lucrului vândut şi a preţului în momentul
încheierii contractului; vânzarea nu este un contract solemn şi nici real; prin excepţie intravilan sau extravilan pot fi înstrăinate prin acte juridice între vii, sub sancţiunea
de la principiul consensualismului în cazurile special prevăzute de lege, vânzarea nulităţii absolute, numai dacă actul a fost încheiat în formă autentică,
devine un contract solemn: înstrăinarea terenurilor, indiferent că sunt situate

12 13
-Dacă cauza străină a fost dovedită, vânzătorul va suporta şi preţul sunt determinate), respectiv în momentul
riscul pieirii numai dacă a fost pus în întârziere în ceea ce individualizării (dacă vânzarea se face pe unitate de măsură).
priveşte predarea lucrului. -Riscurile se transmit odată cu proprietatea, cu excepţia
Condiţii pentru transferul automat al dreptului de cazului în care cumpărătorul îşi asumă riscul nerealizării - în tot
proprietate: sau în parte - a lucrului viitor, când riscurile se transmit în
A). Vânzătorul să fie proprietarul lucrului vândut, iar momentul încheierii contractului D). Părţile să nu fi amânat
contractul perfect valabil încheiat; transferul proprietăţii printr-o clauza specială, pentru un
B). Să fie vorba de lucruri determinate individual moment ulterior:
(lucrurile de gen nu pot pieri) -Până Ia împlinirea unui termen suspensiv, dacă părţile au
-în cazul lucrurilor de gen transferul proprietarii se prevăzut expres amânarea ca efect al contractului; dacă
produce în momentul individualizării (care se poate face termenul a fost stipulat pur şi simplu nu afectează decât
atât prin predare, cât şi prin alte metode: ex.: etichetarea executarea obligaţiei de predare;
coletelor etc.); -Până la realizarea unei condiţii suspensive, care prin ea
-în cazul obligaţiilor alternative, dacă vânzarea are ca însăşi amână transferul proprietăţii până la realizarea
obiect un lucru din mai multe, determinate, dar numai evenimentului;
alternativ, proprietatea se transmite în momentul Un caz special îl reprezintă cumpărarea dintr-o unitate
alegerii; dacă piere fortuit unul din lucruri, se datorează comercială cu autoservire: contractul nu se încheie în
celalalt, iar dacă amândouă au pierit, fără vina momentul individualizării (alegerii) bunurilor, ci din momentul
vânzătorului, obligaţia este stinsă; dacă amândouă plătii preţului, până atunci cumpărătorul fiind un simplu
lucrurile sunt de gen, pe lângă alegere, trebuie să se detentor precar, vinovat de furt dacă pleacă fără să plătească (în
procedeze şi la individualizarea propriu-zisă a lucrului primul caz ar fi fost un debitor care nu şi-a onorat obligaţia de
ales; plată);
în cazai obligaţiilor facultative (obiectul este unul singur, -Dacă prin convenţia părţilor, transferul proprietăţii a fost
celalalt fiind prevăzut doar ca o simplă posibilitate de plată), amânat, se amâna corespunzător şi transferul riscurilor;
problema transferului şi a riscurilor se rezolvă după regulile această regulă nu este imperativă, părţile pot disocia
generale. transferul proprietăţii de transferul riscurilor.
C). Lucrul vândut trebuie să existe; -Bunurile viitoare pot
forma obiectul contractului, însă transferul proprietarii
poate opera: - după ce au fost terminate, în stare de a
fi predate (dacă sunt bunuri certe)
-După individualizare (dacă sunt bunuri de gen) Astfel, în
cazul unei recolte viitoare, proprietatea se transmite: în
momentul în care este gata de recoltat (dacă lucrul

14 15
1.6. în materie imobiliara: condiţia publicităţii 2. Condiţii de validitate ale contractului de
imobiliare. vânzare-cumpărare
A) sistemul registrului de transcripţiuni-inscripţiuni:
A. Consimţământul părţilor
între părţi şi faţă de succesorii lor (succesori universali
- Acordul de voinţa între părţi este întotdeauna necesar şi
sau cu titlu universal, legatari cu titlu particular şi creditori
suficient7.
chirografari) contractul produce efecte translative de proprietate
chiar dacă nu a fost transcris; B. Promisiunea unilaterala de vânzare (sau
Faţă de terţe persoane (succesori cu titlu particular prin cumpărare)
acte între vii) - chiar dacă au avut cunoştinţă de încheierea -Atunci când o persoana, prevăzând un eventual interes
contractului - transmisiunea va fi valabilă numai din momentul pentru ea de a dobândi proprietatea unui bun, primeşte
transcrierii. promisiunea proprietarului de a vinde acest bun,
B) sistemul cărţii funciare: rezervându-şi facultatea de a îşi manifesta în acest sens
Drepturile imobiliare se strămută, se modifică sau se -de obicei înlăuntrul unui termen - consimţământul sau
sting, nu numai între terţi, dar şi între părţile contractante, de a îl cumpăra;
numai prin intabulare, aceasta având caracter constitutiv de -Este, de fapt, un ante-contract, care dă naştere la un
drepturi. drept de creanţă: una din părţi având obligaţia (de a
în practică există următoarea concepţie: -Lipsa înscrierii face) de a vinde în viitor un anumit bun, iar beneficiarul
nu poate fi opusă de către o parte contractantă promisiunii putând opta pentru a cumpăra sau nu;
celeilalte părţi, precum şi succesorilor lor; -Un atare -Dacă promitentul referitoare vânzarea, beneficiarul va
drept real este opozabil şi terţilor care au cunoştinţă avea dreptul la daune-interese.
de existenţa lui, deşi nu este înscris în cartea funciară; Promisiunea este un contract unilateral; el poate fi
-Numai terţii care nu aveau cunoştinţă de existenţa transformat într-un contract bilateral dacă:
dreptului netranscris si, încrezându-se în cartea funciara, au -Beneficiarul se-obligă, în schimbul dreptului de opţiune,
dobândit prin acte cu titlu oneros, drepturi pe care şi le-au la plata unei sume de bani (preţul dreptului de opţiune);
transcris, le pot opune dobânditorului anterior. Pentru - Dacă beneficiarul se obligă la plata unei sume de bani în
drepturile mobile nu exista un sistem de publicitate, cazul în care va opta în sens negativ.
astfel încât dacă vânzătorul a vândut de doua ori, va avea
preferinţa cel care a intrat mai întâi cu buna-credinţa în posesia
bunului6.
cai garanţie reală pentru anumite creanţe băneşti.
7 contractul este definit de art. 942 C. civ. ca fiind acordul (de voinţă) între două sau
6 nu există un sistem de publicitate pentru bunurile mobile, posesia lor prezumând
mai multe persoane spre a constitui sau a stinge între dânşii un raport juridic,
proprietatea - art. 1909 alin l C. civ.; în cazul în care vânzătorul de rea-credinţă a
contractul de vânzare-cumpărare fiind încheiat ca orice contract, prin acordul de
vândut de două ori lucrul mobil (corporal), are preferinţă cel care a intrat mai întâi cu
voinţă al părţilor; încheierea oricărui contract este liberă, dar mărginită de normele
bună credinţă în posesia lucrului, chiar dacă a fost al doilea cumpărător - posterior
ordinii publice şi de regulile moralei concretizate în restricţii legale sau concurenţiale
tempore, potior jure; există un sistem de publicitate pentru bunurile mobile afectate
ale libertăţii de a vinde sau cumpăra, care privesc capacitatea persoanei sau obiectul
contractului
16
17
Dovada promisiunii se face conform regulilor generale vânzarea s-a făcut în frauda beneficiarului promisiunii
aplicabile creanţelor; cu complicitatea la fraudă din partea terţului achizitor, -în
Obligaţia promitentului se stinge: la termen sau, dacă nu s-a cazul neexecutării obligaţiei de a încheia contractul,
prevăzut un termen, la expirarea termenului general de beneficiarul pactului va avea acţiune în daune-interese
prescripţie (care curge de la data încheierii promisiunii de împotriva promitentului, -La fel ca la promisiunea de
vânzare); vânzare, beneficiarul nu are
Promisiunea unilaterală ar putea fi asumată şi de dreptul la acţiunea în revendicare sau în anularea vânzării
cumpărător (caz care nu a fost întâlnit în practică). făcute cu nerespectarea promisiunii (cu excepţia fraudei);
acesta are dreptul numai la daune-interese;
C. Promisiunea bilaterala de vânzare-cumpărare - Dreptul beneficiarului se poate transmite (dacă nu există
-Ambele părţi se obligă să încheie în viitor contractul de dispoziţie contrara în convenţia dintre părţi) prin acte
vânzare-cumpărare; între vii (regulile de la cesiunea de creanţe) sau prin
- Este, de asemenea, un ante-contract, cu deosebirea că, în moştenire;
acest caz oricare dintre părţi poate cere încheierea - Obligaţia promitentului se transmite numai prin moştenire,
contractului; dreptul nostru necunoscând cesiunea de datorie.
-în cazul în care promitentul-vânzător nu îşi respectă
obligaţia şi vinde lucrul, beneficiarul-cumpărător nu E. Dreptul de preemţiune
poate cere predarea, iar vânzarea este valabilă, cu în legislaţia românească instituţia dreptului de
excepţia fraudei; preemţiune, deşi recunoscută şi tratată în cadrul mai multor legi
- în cazul în care promitentul nu îşi executa obligaţia, dar speciale, nu a fost definită. Datorită acestui fapt, a căzut în
lucrul se mai găseşte în patrimoniul sau, instanţa poate sarcina literaturii de specialitate formularea unei definiţii
da o hotărâre care să tina loc de contract şi să aibă general acceptată.
caracter constitutiv de drepturi din momentul în care Marea majoritate a autorilor de literatură juridică definesc
rămâne definitiva (în virtutea principiului executării în însă dreptul de preemţiune, nu la modul general, ca instituţie, ci pe
natura a obligaţiilor). cazuri particulare aşa cum sunt ele statuate în legile speciale8.
Astfel, Gheorghe Beleiu, defineşte dreptul de preemţiune
D. Pactul de preferinţă instituit de Legea nr. 18 / 1991 ca fiind „ acel drept subiectiv
- Este antecontractul prin care proprietarul bunului se obligă civil, recunoscut de lege anumitor titulari, în virtutea căruia
ca, în cazul în care îl va vinde," să acorde la preţ egal, aceştia se bucură de prioritate la cumpărarea unui teren agricol
preferinţă celeilalte părţi - beneficiarul pactului, din extravilan, în ordinea şi celelalte condiţii prevăzute de
-Este o varietate a promisiunii de vânzare, care este lege".
afectată de o condiţie potestativă simplă, Această definiţie conţine, pe lângă însuşirea dreptului
-Nu transmite dreptul de proprietate şi nu conferă părţii subiectiv de a fi recunoscut de lege şi elementele esenţiale sale
lezate dreptul de a intenta acţiunea în revendicare sau în
anularea vânzării făcute cu nesocotirea acestei
Toader. C, Drept civil. Contracte speciale, ediţia a Il-a, Editura C.H. Beck,
promisiuni, afară de cazul în care se dovedeşte că Bucuresti 2005,p .23

18 19
esenţiale: titularul dreptului (subiectul activ), conţinutul dreptul de preemţiune în calitatea lor subiecte de drept civil şi
dreptului (adică prerogativele conferite titularului), obiectul în calitatea de titular al puterii.
dreptului (bunul în legătură cu care există prerogativa Vom defini dreptul de preemţiune ca fiind acel drept
cunoscută ); limitele existenţei şi exercitării dreptului.9 subiectiv civil, recunoscut de lege anumitor persoane fizice sau
O altă definiţie este dată de către Eugen Chelaru, cu juridice, prevăzute restrictiv de lege, care constă în posibilitatea
referitoare la dreptul de preemţiune reglementat prin art. 52 din acestora de a cumpăra cu prioritate un anumit bun, la preţ şi în
Codul silvic: dreptul de preemţiune reglementat de Codul silvic condiţii egale.
constituie „ un drept subiectiv civil, legal, patrimonial, incesibil Definiţie: este dreptul preferenţial de cumpărare13, la
şi temporar, recunoscut statului în calitatea să de persoană preţ egal, conferit de lege coproprietarilor, proprietarilor
juridică, în temeiul căruia acesta poate dobândi proprietatea vecini şi arendaşului, atunci când proprietarul a hotărât să
terenurilor ce constituie enclave din fondul forestier proprietate vândă terenul său situat extravilan14.
publică sau sunt limitrofe acestui fond, precum şi terenurile -In ;azul în care proprietarul unui teren agricol din
acoperite cu vegetaţie forestieră, în cazul vânzării lor, cu extravilan intenţionează să îl vândă (deci nu prin
preferinţă faţă de orice cumpărător, la preţ şi în condiţii înstrăinare cu titlu gratuit, cu caracter aleatoriu, sau prin
egale".10
Acelaşi autor defineşte însă şi la modul general acest drept.
' Termenul „preemţiune" a fost preluat de legiuitor din legislaţia franceză (având
Astfel, în concepţia sa, dreptul de preemţiune este „ aceeaşi rădăcină latină ca şi termenul preempţiune), în care s-a eliminat particula „p".
facultatea recunoscută unei persoane sau unei entităţi Acesta este utilizat toate textele legale de înainte de 1989 şi chiar şi după 1989.
administrative, în virtutea unui contract sau unei dispoziţii Dreptul de preemţiune a fost cunoscut şi utilizat pe actualul teritoriu al României
încă dinainte de secolul al V - lea când a fost menţionat în primele texte legale
legale, de a dobândi proprietatea unui bun, în cazul înstrăinării scrise, sub denumirea de drept de protimisis.
sale, cu prioritate faţă de orice alt cumpărător"11 Cunoscut în două forme: precumpărarea (protimisisul propriu - zis) şi răscumpărarea
Această definiţie, preluată din dreptul civil francez 12,are în (sau retractul), dreptul de protimisis a apărut ca o modalitate de protejare a
comunităţilor fală de intervenţia unor străini în cadrul familiei şi al obştilor.
vedere „entitatea administrativă" - ca şi .titular al dreptului de lYolimisisul s-a născut în general independent dp influenţele exterioare, în
preemţiune - nu acoperă sfera „persoanei juridice"8 care poate comunităţile în care grupul familial, vecinătatea şi alte forme de solidaritate s-au
fi titulară a dreptului de preemţiune în dreptul civil român. păstrat vii. încă înainte de organizarea statelor româneşti, în comunităţile săteşti şj
urbane de pe teritoriul românesc s-au creat condiţiile necesare pentru apariţia unor
Afirmăm acest lucru deoarece atât statul cât şi unităţile obiceiuri de precutnpărare pentru a înlătura pe străini de la intrarea în cercurile de
administrativ teritoriale, care conform legii, sunt persoane solidaritate ale familiei, ale devălmăşiei sau ale satului (ale vecinătăţii de megieşie).
juridice separate de stat, cu patrimoniu propriu, îşi exercită De altfel, în dreptul roman era cunoscută această instituţie. Odată cu expansiunea
Imperiului roman pe întregul teritoriu al Europei au pătruns şi legile romane. In
provinciile dacice unde s-a format poporul român, populaţia existentă
Gheorghe Beleiu - Dreptul de preemţiune reglementat prin Legea nr. 18/1991 a era .sedentară, legată de pământ. Dreptul de precumpărare a corespuns foarte bine
fondului funciar, Dreptul nr. 12/1992, pag. 4 nevoilor de apărare şi prezervare a proprietăţii în cadrul comunităţilor, acesta fiind
10
Eugen Chelaru - Dreptul de preemţiune reglementat de Codul silvic - Dreptul nr. adoptat şi adaptat nevoilor specifice ale locului. De altfel, în toate teritoriile unde au
6/1996, pag.17 existat populaţii sedentare acest drept a existat în aceeaşi perioadă având ca punct de
11 Chelaru - Dreptul de preemţiune reglementai de Legea nr. 54 / 1998, în „Dreptul" plecare comun dreptul roman. Deci, în perioada în care dreptul bizantin a început să
nr. 8/1998 12 Guide juridique Dalloz, Paris, 1991, voi., IV, pag. 398 isi facă simţită prezenţa în statele române şi să influenţeze legile obiceiul de
precumpărare şi răscumpărare exista deja şi era utilizat de multă vreme, chiar dacă
20 i-Mstciila să nu a putut fi dovedită în lipsa izvoarelor scrise.

21
schimb, chiar şi cu sulta, prin aducerea terenului ca aport
-Dacă în termenul legal îşi exercită dreptul mai mulţi
într-o societate sau printr-o tranzacţie) legea conferă un
titulari din aceeaşi categorie, vânzătorul are dreptul de a
drept prioritar la cumpărare coproprietarilor,
alege pe unul dintre ofertanţi; dacă preţul oferit de către
proprietarilor vecini şi arendaşilor; este vorba numai de
titularii dreptului de preemţiune nu este convenabil
cazul în care actul juridic proiectat are ca obiect
vânzătorului, acesta poate să vândă terenul oricărei alte
transmiterea dreptului de proprietate
persoane; terenul va fi, de asemenea, vândut liber şi în
- Spre deosebire de pactul de preferinţă, care are caracter
cazul în care în termenul de 45 de zile nici unul dintre
contractual, dreptul de preemţiune are caracter imperativ
titularii dreptului de preemţiune nu îşi manifestă voinţa
(derogare de la principiul liberei circulaţii a bunurilor
de a cumpăra terenul;
trebuie interpretata restrictiv)15;
-La autentificarea actului de vânzare-cumpărare,
-Dreptul de preemţiune trebuie ocrotit ca orice drept
vânzătorul trebuie să facă dovada publicităţii necesare
patrimonial, indiferent de titularul sau; de asemenea,
pentru respectarea dreptului de preemţiune, dovada care
este un drept opozabil erga omnes (pentru nerespectarea
se face cu actul eliberat vânzătorului de către secretarul
lui se poate cere anularea contractului, indiferent de
unităţii administrativ-teritoriale, după expirarea
buna sau reaua-credinţa a terţului cumpărător);
termenului de 45 de zile;
-Dreptul de preemţiune trebuie recunoscut indiferent de
-Nerespectarea se sancţionează cu nulitatea relativă a
persoana titularului (poate fi exercitat şi în cazul în care
contractului; în cazul în care vânzarea s-a făcut prin
terenul agricol din extravilan face parte din domeniul
simulaţie (ex.: contract de întreţinere, arendă, donaţie
privat al statului sau al unităţilor
etc.), acţiunea în declararea simulaţiei va fi dublată de
administrativ-teritoriale;
acţiunea în anularea vânzării-cumpărării); terenul
-Vânzătorul unui teren situat în extravilan trebuie să
reintra, cu efect retroactiv în patrimoniul vânzătorului).
înregistreze oferta de vânzare la consiliul local în raza
căruia este situat terenul, iar în aceeaşi zi secretarul 3. Capacitatea părţilor
unităţii administrativ-teritoriale afişează oferta la sediul Regula este capacitatea, iar incapacitatea este excepţia
primăriei; titularii dreptului de preemţiune trebuie să se cazurile de incapacitate sunt expres şi limitativ prevăzute de
pronunţe în scris, în termen de 45 de zile de la data lege16;
afişării ofertei de vânzare, arătând şi preţul oferit, iar Vânzarea-cumpărarea este, în principiu un act de dispoziţie
oferta de cumpărare se va afişa la primărie; atât pentru vânzător, cât şi pentru cumpărător părţile trebuie să
aibă capacitate deplină de exerciţiu, iar persoanele lipsite de
capacitate sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă încheie
15 Pentru a desemna contractul de vânzare - cumpărare romanii foloseau expresia contractul prin ocrotitorul legal, respectiv cu autorizarea acestuia;
„emptio - venditito"; „emptio (-onis)" însemnând cumpărare iar „prae" - înainte (cu
întâietate). De aici termenul „prae-emptio" care se traduce „cumpărare cu întâietate"
sau „înainte de cumpărare", în primele textele legale româneşti scrise dreptul de
preemţiune era desemnat prin termenul „drept de protimisis" care, nu trebuie 16 conform art. 1306 C. civ. pot cumpăra toţi cărora nu le este oprit prin lege - regula
confundat cu pactul de preferinţă, desemnat prin termenul „protimiseos". este capacitatea, iar excepţia este incapacitatea,

22
23
Insa, raportat la patrimoniul părţii contractante, părţi să menţină starea de concubinaj şi deci are o clauza
vânzarea-cumpărarea poate mijloci efectuarea de acte de imorala.
conservare sau de administrare a patrimoniului este suficient ca - tutorii nu pot cumpăra bunurile persoanelor de sub
partea să aibă capacitatea de a încheia astfel de acte şi tutela lor (cat timp socotelile definitive ale tutelei nu au fost
încuviinţarea necesară efectuării lor. data şi primate art. 809 c.civ.)- art. 1308 pct. l c. Civil.
- mandatarii, atât convenţionali, cat şi legali, împuterniciţi
4. Incapacităţi speciale:
a vinde un lucru nu pot sa-l cumpere (art. 1308 pct. 2 c. Cav)
Pentru contractul de vânzare-cumpărare legea prevede întrucât de regula nu se poate admite ca o persoana să cumuleze
anumite incapacitate speciale. Aceste incapacitate sunt şi rolul de vânzător sic el de comparator. Legea a stabilit aceasta
interdicţii (prohibiţii) de a vinde şi cumpăra sau de a cumpăra. prohibiţie (precum şi prohibiţia pentru funcţionari) pentru ca
• vânzarea între soţi este interzisă (art. 1307 c. Civil) mandatarul (funcţionarul) sa nu fie pus în situaţia de a alege între
A) donaţia între soţi este revocabilă (art. 937 c. Civil). interesul sau, de a cumpăra cat mai ieftin, şi interesul pe care
Scopul interdicţiei este de a împiedica ca soţii să realizeze sub trebuie sa-l apere, obţinând preţul cel mai ridicat.
aparenta unor vânzări simulate donaţii irevocabile (donatorul - persoanele care administrează bunuri ce aparţin statului,
abuzând de influenta pe care o are asupra soţului donator). comunelor, oraşelor, sau judeţelor nu pot cumpăra bunuri aflate
B) prin aceasta interdicţie se apăra şi interesele în administrarea lor (art. 1308 pct. 3 c. Civ)
moştenitorilor (rezervatori sau care beneficiază de raportul - funcţionarii publici nu pot cumpăra bunurile statului sau
donaţiilor). Dacă vânzarea între soţi n-ar fi interzisă, prin cele ale unitarilor administrative-teritoriale care se vând prin
vânzări simulate unul dintre soţi ar putea face celuilalt mijlocirea lor (art. 1308 pct. 4 c. Civ) (excepţie bunurile
liberalităţi care să exceda cotitatea disponibila sau care să fie destinate vânzării pentru care exista preţuri fixe-cumpărarea
sustrase raportului donaţiilor (fără îndeplinirea condiţiilor de este valabilă, dacă nu intervin alte cauze de nulitate).
raport). în cazul tutorilor, mandatarilor, administratorilor şi
C) prin aceasta interdicţie se mai apăra şi interesele funcţionarilor sancţiunea este nulitatea relative.
creditorilor, care ar putea fi fraudaţi prin încheierea unor - judecătorii, procurorii şi avocaţii nu pot deveni cesionari
contracte de vânzare-cumpărare simulate (incluzive fictive). (cumpărători) de drepturi litigioase17 care sunt de competenta
Nerespectarea interdicţiei cu privire Ia vânzarea între soţi, curţii de apel în a cărui circumscripţie îşi exercita funcţia sau
duce la nulitatea relative a contractului, anularea putând fi profesia (art. 1309 c. Civil).
ceruta de oricare dintre soţi, de moştenitori ocrotiţi sau de - agricole
creditori, fără a fi obligate să dovedească fraudarea drepturilor. - persoanele insolvabile nu pot cumpăra bunurile imobiliare
Fiind o nulitate relativă, ea poate fi confirmata după desfacerea care se vând prin licitaţie publica (art. 535 c. Proc civ.)
casatorii de către părţi sau de către moştenitori după moartea
vânzătorului.
Vânzarea între concubini este valabilă, afară de cazul 17 "Drepturi litigioase"= drepturi care formează obiectul unui proces început şi
neterminat, încălcarea acestei incapacităţi fiind întemeiata pe un motiv de ordine
când contractul s-a încheiat pentru a determina pe una dintre publica (apărarea prestigiului justiţiei), se sancţionează cu nulitatea absoluta a actului şi
cu suportarea cheltuielilor vânzării şi plata daunelor-interese.

24 25
5. Obiectul contractului 3. în ceea ce priveşte bunurile din domeniul privat al
Vânzarea-cumpărarea fiind un contract sinalagmatic statului şi al unităţilor administrativ teritoriale sunt supuse
dă naştere la două obligaţii reciproce: obligaţia vânzătorului dispoziţiilor de drept comun, atâta timp cat prin lege nu se
care are ca obiect lucrul vândut şi obligaţia cumpărătorului prevede astfel condiţiile de vânzare-cumpărare a acestora sunt
care are ca obiect preţul, în lipsa acestor elemente sau dacă ele cele comune, în măsura în care prin lege speciala nu se prevede
nu îndeplinesc condiţiile legale, contractul nu poate fi altfel.
considerat valabil încheiat. 4. Un caz de inalienabilitate temporara este cel prevăzut
de art. 32 al legii 18/1991, republicata, prin care, persoanele
6. Condiţiile lucrului vândut cărora li s-a "constituit" (nu "reconstituit") dreptul de
A) lucrul să fie în comerţ (in circuitul civil)18 proprietate asupra unor terenuri, nu pot înstrăina aceste terenuri
Principiul este acela al liberei circulaţii a lucrurilor, iar prin acte între vii timp de 10 ani socotiţi de la începutul anului
prohibiţia poate fi absoluta (pentru lucrurile care, prin natura următor celui în care s-a făcut înscrierea proprietăţii. Aici nu
lor sau prin lege sunt de uz sau interes public sunt inalienabile) şi este vorba de o incapacitate de înstrăinare prevăzuta intuituu
relativa (pentru lucrurile care pot fi vânzare-cumpărare numai personae, ci de o inalienabilitate propter în rem, adică nu în
de către anumite persoane sau în anumite condiţii): consideraţia persoanei care tranzacţionează, ci a lucrului
1. In sensul propriu-zis al cuvântului sunt scoase din (important, deoarece în cazul decesului titularului dreptului,
circuitul civil lucrurile care, prin natura lor nu pot face obiectul interdicţia de vânzare-cumpărare rămâne);
dreptului de proprietate: lucrurile comune (rex communis) cum 5. Bunurile care constituie monopolul statului pot fi
ar fi aerul, razele soarelui, apa marii sau din râul curgător, care, vânzare-cumpărare, în condiţiile prevăzute de lege, numai de_
fiind inepuizabile, nu aparţin nimănui, şi al cărui uz este comun către persoane fizice sau juridice autorizate (ex: tutun,
tuturor (art. 647 C.civ.), în condiţiile şi limitele prevăzute de chibrituri);
lege; 6. Exista şi bunuri care, deşi sunt în circuitul civil, din
2. Bunurile din domeniul public al statului (de interes motive de ordine publica sau economico-sociala, pot ____ fi
naţional) sau al unităţilor administrativ-teritoriale (de interes vânzare-cumpărare numai cu respectarea unor prevederi
local) sunt inalienabile (bogăţiile de orice natura ale subsolului, legale speciale (armele, muniţiile şi materiile explozive,
căile de comunicaţie, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic produsele şi substanţele stupefiante;
valorificabil şi acelea ce pot fi folosite în interes public, marea 7. în principiu, un bun nu poate fi declarat inalienabil
teritoriala, resursele naturale ale zonei economice şi ale (scos din circuitul civil) prin voinţa omului (ex prin clauza
platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de lege. testamentara), deoarece o asemenea clauza contravine
principiului liberei circulaţii a bunurilor şi dreptului
proprietarului de a dispune liber şi absolut de bunul sau.
18 art. 963 C. civ. prevede că numai lucrurile ce sunt în comerţ pot fi obiectul Inalienabilitatea convenţionala poate fi recunoscuta valabilă
unui contract; art. 1310 C. civ. stabileşte că toate lucrurile care sunt în
dacă se justifica printr-un interes serios şi legitim (ex:
comerţ pot fi vândute, afară numai dacă vreo lege a oprit aceasta,
garantarea executării unei obligaţii: de plata a preţului, a unei

26 27
rente viagere în favoarea unui terţ) sau a altui interes (ex: în principiu, cumpărătorul poate renunţa la contract
interdicţia înstrăinării bunului transmis minorului pana la alunei când executarea parţială nu duce la realizarea scopului
majoratul lui). CONDIŢII: interes şi caracter temporar si, de contractului. Riscul pieirii totale sau parţiale a lucrului aparţine
asemenea, să nu contravină ordinii publice şi bunelor moravuri. vânzătorului (res perii domino), cu excepţia cazului în care
Dacă clauza de inalienabilitate nu întruneşte cerinţele operaţiunea are caracter aleatoriu.
arătate numai clauza urmează să fie declarata nulă (dacă nu este 3. Vânzare-cumparare este valabilă dacă are ca obiect un
cauza determinanta a încheierii contractului). Sancţiunea bun viitor, cu excepţia moştenirilor nedeschise. Nerealizarea
nulităţii contractului încheiat cu nerespectarea clauzei de lucrului nu afectează valabilitatea contractului. Vânzătorul:
inalienabilitate poate fi aplicata numai dacă inalienabilitatea -Va pierde preţul;
este prevăzuta de lege. -Va fi obligat la plata daunelor-interese pentru
Dacă clauza de inalienabilitate este valabilă si, cu toate neexecutare, cu excepţia cazului în care dovedeşte o
acestea bunul este înstrăinat, stipulantul clauzei/succesorii săi cauza exoneratoare de răspundere.
poate cere: Cumpărătorul nu va fi obligat să plătească preţul, chiar
-Rezoluţiunea (revocarea) înstrăinării iniţiale (cu clacă lucrul nu a pierit din cauza vânzătorului (acesta fiind cel
daune-interese) pentru neexecutare de obligaţii: care suporta riscul pieirii bunului).
-Sau, repararea prejudiciului cauzat prin nerespectarea C) Lucrul să fie determinat sau determinabil, licit şi
clauzei. posibil;
Terţul dobânditor de buna credinţa se va putea apară: D) Vânzătorul trebuie să fie proprietarul lucrului
-Prin invocarea art. 1909 C. Civil (in cazul mobilelor); individual determinat (in caz contrar nu poate transmite:
-Prin invocarea uzucapiunii (in cazul imobilelor). nemo dat quod nan habet sau nemo plus iuris ad alium
B) Lucrul să existe (existenţa actuala sau viitoare) transferre potest, quam ipse habet)
1. Dacă părţile au avut în vedere un lucru existent, dar în cazul în care vânzătorul transmite un lucru care nu este
care era pierit total în momentul încheierii contractului, sau un al sau:
lucru care nu a existat în realitate vânzarea este nulă absolut 1. Dacă părţile (sau cel puţin cumpărătorul) au fost în
(deoarece obligaţia vânzătorului este lipsita de obiect); eroare, vânzarea este anulabila pentru eroare asupra calităţii
2 dacă lucrul exista în momentul încheierii contractului, esenţiale a vânzătorului (de proprietar al bunului).
dar a pierit în parte anterior (sau mai multe lucruri formează Nulitatea poate fi ceruta:
obiectul contractului, dar numai o parte au pierit), cumpărătorul - pe cale de acţiune (când preţul s-a plătit)
poate alege: să renunţe la contract (rezoluţiune) sau să ceara - pe cale de excepţie (când preţul nu s-a plătit) numai de
executarea asupra părţii ramase, cu o reducere proporţionala către cumpărător; vânzătorul nu poate cere anularea chiar dacă
de preţ. Alegerea nu trebuie să fie abuziva (ex: renunţare la a fost de buna credinţă; cumpărătorul nu mai poate cere
contract, deşi partea pierită este neînsemnata, sau cele doua sau anularea dacă vânzătorul a devenit proprietarul bunului după
mai multe lucruri cumpărate nu sunt interdependente). vânzare sau dacă vânzarea este ratificata de către adevăratul
proprietar.

28 29
Dacă cumpărătorul este evins de către adevăratul - Dacă bunul intra în lotul altui coproprietar, vânzarea va
proprietar înainte de a fi cerut anularea, obligaţia de garanţie a fi nulă (pentru lipsa calităţii de proprietar a
vânzătorului pentru evicţiune subzista. vânzătorului).
Adevăratul proprietar nu poate cere anularea (este terţ
fata de contract), dar poate introduce acţiunea în revendicare. 7. Condiţiile preţului
Cumpărătorul se poate apară invocând art. 1909 C civil sau A) să fie stabilit în bani; dacă nu, contractul poate fi
uzucapiunea (contractul încheiat cu vânzătorul neproprietar calificat altfel: schimb, dare în plata, sau alt contract nenumit19.
putând fi invocat ca just titlu pt. Uzucapiunea de 10-20 de ani şi Spre exemplu: dacă proprietatea se transmite în schimbul
pentru dobândirea fructelor. întreţinerii pe viata (nu este vânzare, pentru ca obligaţia de
2. Dacă părţile erau în cunoştinţa de cauza, exista mai întreţinere este de a face, nu echivalează cu un preţ), sau dacă
multe opinii: contraechivalentul este o prestaţie periodica în bani (este renta
A) vânzarea este valabilă (vânzătorul s-a obligat să viageră).
procure bunul mai târziu, în caz de neexecutare fiind pasibil de B) să fie determinat sau determinabil:
plata daunelor interese). - nu -Este determinat - dacă cuantumul (nu modalitatea de
B) vânzarea lucrului altuia în cunoştinţa de cauza are o plata) este hotărât de părţi în momentul încheierii
cauza ilicita şi deci este nulă absolut (art. 948 C. Civ), cu contractului;
excepţia săvârşirii actului în cadrul exercitării legale a -Este deteminabil - dacă sunt precizate doar elementele
comerţului. cu ajutorul cărora va fi deteminat preţul.
Dacă contractul s-a încheiat în frauda dreptului -Dacă stabilirea lui este lăsata la aprecierea unui terţ ales
proprietarului - nulitate absoluta (fraus omnia corrumpit). de comun acord de către părţi sau de către o persoana
Dacă bunul face parte din domeniul public al statului sau al determinata de părţi (nu este un arbitru, dar nu are nici
unităţilor administrativ-teritoriale, contractul este nul în absolut calitatea de expert, ci este, de fapt, mandatarul comun al
toate cazurile (chiar dacă cumpărătorul a fost de buna-credinţa). părţilor care, prin derogare de la dreptul comun, nu
3. în cazul bunurilor aflate în indiviziune, se aplica poate fi revocat decât prin acordul comun al părţilor). Dacă
regulile specifice stării de indiviziune: preţul rămâne la aprecierea ulterioara a părţilor sau a unei
- Dacă unul dintre coproprietari înstrăinează întregul bun părţi, sau dacă terţul nu desemnat nu poate sau nu vrea să
(nu doar cota să parte indiviza), fără acordul celorlalţi determine preţul, vânzarea este nulă de drept (nu este
coproprietăţi, vânzarea nu este nula, însă dreptul acelaşi lucru atunci când părţile stabilesc terţul mai târziu
cumpărătorului asupra bunului respectiv este supus unei - vânzarea se considera încheiata în acel moment), în nici
condiţii pe tot timpul indiviziunii. După încetarea stării un caz instanţa nu e competenta să determine preţul sau
de indiviziune, dreptul dobânditorului va depinde de persoana terţului.
rezultatul partajului:
-Dacă bunul intra în lotul vânzătorului, vânzarea va fi ------------------------------------------
considerata valabilă retroactiv; 19 F. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale. Editura Universul juridic,
Bucuresti 2007, p. 34

30 31
în cazul în care exista preţuri legale obligatorii, părţile autorităţii tutelare pentru acel contract) şi nu 1-a ratificat
sunt obligate să se conformeze, respectiv se subînţelege expres sau tacit după ce a împlinit 18 ani -Dacă
ca părţile au avut în vedere acel preţ: contractul este încheiat de o persoana incapabila
- Dacă părţile au stabilit un alt preţ, acesta se înlocuieşte (sub 14 ani sau pusa sub interdicţie), acesta este anulabil
de drept cu cel legal; chiar fără leziune.
-Dacă contractul a fost executat cu alt preţ, diferenţa Dacă partea lezata este un major, nu poate introduce
urmează să fie plătită (vânzătorul are acţiune acţiunea în resciziune, dar, în mod excepţional, dacă cineva
contractuala), respectiv restituita (plata nedatorata). profita de neştiinţa, ignoranta, stare de constrângere pentru a
C) să fie sincer şi serios: obţine avantaje disproporţionate, contractul poate fi considerat
-Este sincer un preţ real, care nu e stabilit în mod fictiv, nul pentru ca s-a întemeiat pe o cauza imorala22.
ci în scopul de a fi cerut şi plătit în realitate:
8. Efectele contractului de vânzare-cumpărare
- în cazul în care preţul este simulat, contractul este nul ca
vânzare-cumpărare; poate fi recunoscut valabil ca o Interpretarea clauzelor contractului
donaţie deghizata, dacă sunt îndeplinite condiţiile Efectele contractului reprezintă obligaţiile pe care
donaţiei20; contractul le creează pentru părţi. Pentru a interpreta clauzele
-Preţul trebuie să fie serios, adică să nu fie derizoriu, exista anumite reguli:
adică atât de disproporţionat faţă de valoarea lucrului De regula, daca înţelesul este îndoielnic, interpretarea se
încât să nu poată constitui obiectul obligaţiei face în favoarea debitorului;
cumpărătorului; seriozitatea este lăsata la aprecierea însă, în materie de vânzare exista o regula speciala şi
instanţei; dacă preţul este derizoriu, contractul este nul derogatorie: vânzătorul trebui să explice şi să stabilească clar
ca vânzare-cumpărare, dar poate subzista ca donaţie, clauzele centratului; clauzele care nu sunt clare se interpretează
dacă sunt îndeplinite condiţiile21; in contra vânzătorului (in dubio contra stipulatem);
-Dacă preţul este sincer şi serios, contractul este valabil în materie de vânzare, toate clauzele îndoielnice se
chiar dacă preţul este mult inferior/superior valorii reale a interpretează în favoarea cumpărătorului.
lucrului vândut; prin derogare se poate cere anularea
pentru leziune (acţiunea în resciziune) daca:
- Exista disproporţie vădita între valoarea lucrului şi preţ,
-Lezatul este un minor între 14 - 18 ani care a încheiat
singur contractul (si nu se cere autorizarea prealabila a

20
daca preţul este deghizat parţial (fără să devină derizoriu), contractul este valabil ca
vânzare-cumpărare, se aplica regulile de la simulaţie şi cele fiscale. :2l F. Deak, Tratat
de drept civil. Contracte speciale, Editura Universul juridic, Bucureşti 2007, p. 34
22 Toader C., Drept civil. Contracte speciale, Ed. AII Beck, Bucureşti, 2003, p.
32 56

33
sarcina cumpărătorului, dacă nu este stipulaţie contrara (ex:
SECŢIUNEA II. OBLIGAŢIILE VÂNZĂTORULUI dacă s-a stabilit ca locul prestării este la domiciliul
cumpărătorului, cheltuielile de transport sunt în sarcina
-Sa predea lucrul vândut cumpărătorului; vânzătorului);
-Sa garanteze contra evicţiunii şi contra viciilor; Obiectul predării: lucrul vândut trebuie predat în măsura
-Nu este prevăzuta obligaţia de a transmite proprietatea determinata prin contract şi în starea în care se găsea în
lucrului vândut, deoarece aceasta se produce, de regula, momentul încheierii contractului; în cazul bunurilor de gen sau
prin încheierea contractului. viitoare se aplica regulile generale referitoare la obiectul plătii.
1. Predarea lucrului vândut Reguli speciale sunt prevăzute în materie de vânzare de
imobile (aplicabile în lipsa de stipulaţie contrara în contract, ca
A) Obligaţia principala de predare (punerea la si în caz de frauda):
dispoziţie a lucrului vândut; nu are semnificaţia transferului A) dacă vânzarea s-a făcut "cu arătare de cuprinsul sau şi
dreptului de proprietate şi nici a posesiei, ci doar a detenţiei, pe atât măsura (m.p.)", si, ulterior se constata ca întinderea nu
cumpărătorul posedând, din momentul încheierii contractului, corespunde celei arătate în contract:
corpore alieno)23: - Dacă întinderea este mai mica, cumpărătorul poate cere
Modul de executare: completarea, dacă vânzătorul mai are teren, sau
s*

-In unele cazuri — atitudine pasiva; ex: lăsarea lucrului la reducerea proporţionala a preţului; rezolutiunea doar
dispoziţia cumpărătorului; -In alte cazuri - atitudine dacă imobilul nu mai poate fi folosit pentru destinaţia
activa; ex: îndeplinirea unor avuta în vedere;
acte sau fapte pozitive necesare pentru ca cumpărătorul - Dacă întinderea este mai mare, cumpărătorul este obligat
să între în posesia lucrului (predarea cheilor, eliberarea să plătească excedentul; el poate cere rezolutiunea doar
clădirii) dacă excedentul (dovedit prin măsurare) depăşeşte a 20
Termenul şi dovada predării -se aplica regulile generale - parte din întinderea arătată în contract.
referitoare la executarea obligaţiilor; Locul predării: -In cazul B) dacă vânzarea este făcută altfel decât pe măsura (adică
în care lucrul poate fi localizat în momentul pe preţ global):
încheierii contractului, predarea se face la locul unde se -Diferenţa - în plus sau în minus - fata de întinderea
afla acesta; -In celelalte cazuri, regula este ca predarea declarata nu se ia în considerare decât dacă depăşeşte a
să se facă la 20-a parte din întindere;
domiciliul debitorului (vânzătorul) plata este cherabilă. - în caz de excedent peste a 20-a parte - spor al preţului,
Cheltuielile de predare - sunt în sarcina vânzătorului şi cumpărătorul poate opta şi pentru rezoluţiune;
(cântărire, măsurare, numărare); cheltuielile ridicării sunt în - în caz de lipsa cu mai mult de a 20-a parte - micşorare a
preţului, însă cumpărătorul nu poate cere completarea
terenului sau rezolutiunea contractului.
23F. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Universul juridic,
Bucureşti 2007, p. 36

34 35
C) dacă s-au vândut doua (sau mai multe) imobile (cu -Poate cere executarea contractului, iar dacă nu este posibil
arătarea întinderii) printr-un singur contract şi preţ, iar poate cere daune-interese sau procurarea bunurilor de gen
întinderea unuia este mai mare şi a altuia mai mica, diferenţele de la terţi pe seama vânzătorului, în cazul predării cu întârziere,
de preţ datorate se compensează. cumpărătorul are dreptul la daune-interese, dar numai de la
In cazul în care cumpărătorul cere rezoluţiunea, el are data punerii în întârziere a vânzătorului.
dreptul, pe lângă preţ, la restituirea cheltuielilor vânzării şi la 2. Obligaţia de garanţie
daune-interese. Dacă păstrează imobilul, este obligat să
plătească diferenţa de preţ. Dreptul la acţiune pentru cele Vânzătorul trebuie să facă tot ce-i stă în putinţă pentru a asigura
arătate mai sus se prescrie intr-un an de la încheierea cumpărătorului stăpânirea - liniştita (contra evictiunii) şi utila
contractului. (contra viciilor) - a lucrului vândut. I) Garanţia contra
-Fructele: vânzătorul trebuie să predea, o dată cu lucrul, evictiunii
şi fructele percepute după momentul transferării Evicţiunea reprezintă pierderea proprietăţii lucrului (in tot
dreptului de proprietate, în schimb, vânzătorul are sau în parte) sau tulburarea cumpărătorului în exercitarea
dreptul la restituirea cheltuielilor făcute pentru prerogativelor de proprietar
producerea fructelor. -Vânzătorul este de drept obligat să-l garanteze pe
-Accesoriile: cumpărătorul are dreptul la accesoriile cumpărător de evicţiunea totala sau parţială precum şi
lucrului vândut şi la tot ce a fost destinat uzului sau de sarcinile care nu au fost declarate la încheierea
perpetuu. contractului;
B) Obligaţia accesorie predării este aceea de - Aceasta obligaţie subzistă şi faţă de subdobânditor, chiar dacă
conservare a lucrului vândut pana în momentul predării (in aceştia sunt succesori cu titlu particular şi cu titlu gratuit (ex:
cazul în care lucrul nu a fost predat în momentul încheierii donatar), şi cu toate ca cumpărătorul iniţial (donatarul) PU
contractului). Efectele acestei obligaţii: răspunde fata de donatar; dacă contractul s-a încheiat prin
•în caz de deteriorare/pieire a lucrului, vânzătorul intermediar, acesta nu răspunde pentru evicţiune decât dacă s-a
răspunde ca un depozitar; -întrucât conservarea se face comportat ca vânzător aparent (ex: mandat simulat prin
în numele şi pe seama lui, interpunere de persoane); A) Garanţia contra evictiunii
cumpărătorul trebuie să plătească cheltuielile rezultând din fapte personale:
conservării. Fapt personal constă în orice fapt sau act - anterior
C) Sancţiunea nerespectării obligaţiei de a preda vânzării, dar tăinuit fata de cumpărător, sau ulterior vânzării,
lucrul: dar neprevăzut în contract săvârşit de către vânzător sau
-Cumpărătorul poate invoca excepţia de neexecutare succesorii lui universali sau cu titlu universal , de natura a-1
(excepţia non adimpleti contractus); -Poate cere tulbura pe vânzător în liniştita folosinţa, indiferent ca este vorba de
rezoluţiunea contractului cu daune-interese; o tulburare de fapt (ex: deposedarea de bun) sau de drept (ex:
invoca un drept de uzufruct sau de abitaţie).
37

36
-Cumpărătorul se poate apăra împotriva vânzătorului - Orice convenţie contrara garanţiei pentru evicţiune este
opunându-i "excepţia de garanţie" (cine trebuie să nulă (obligaţia negativa a vânzătorului de a nu îl
garanteze pentru evicţiune nu poate să evingă); astfel tulbura pe cumpărător în liniştita folosinţă fiind de
vânzătorul nu poate să evingă nici măcar dacă esenţa vânzării.
dobândeşte o noua calitate, pe care nu o avea la B) Garanţia contra evicţiunii rezultând din fapta unui
încheierea contractului (ex: a vândut lucrul altuia, apoi terţ.
1-a moştenit pe adevăratul proprietar); - Vânzătorul va trebui sa-l apere pe cumpărător de tulburarea ce
-Obligaţia de garanţie este o obligaţie patrimoniala provine din partea unui terţ, iar dacă nu reuşeşte va fi obligat
după moartea vânzătorului, aceasta se transmite să suporte consecinţele evicţiunii;
succesorului universal sau cu titlu universal; având în -Obligaţia aceasta exista dacă sunt îndeplinite următoarele
vedre cele de mai sus, excepţia de garanţie poate fi condiţii:
invocata şi când adevăratul proprietar îl moşteneşte pe - Sa fie vorba de o tulburare de drept;
vânzător, dacă tulburarea provine din partea - Cauza evicţiunii să fie anterioara vânzării;
moştenitorului; - Cauza evicţiunii să nu fi fost cunoscuta de cumpărător.
- Excepţia de garanţie nu poate fi opusa succesorilor cu - La aceste condiţii se adăuga uneori condiţia unei acţiuni în
titlu particular ai vânzătorului (nu sunt ţinuţi de justiţie intentata de cate terţ împotriva cumpărătorului; în
obligaţiile autorului lor); este situaţia în care literatura de specialitate se arată însă şi cazuri de evicţiune
vânzătorul vinde imobilul de doua ori şi primul care nu sunt consacrate printr-o hotărâre judecătoreasca
cumpărător îl revendica de la cel de al doilea (procesul (dreptul terţului este atât de evident încât cumpărătorul
nu pate fi soluţionat prin invocarea excepţiei de renunţă la lucru fără judecata; cumpărătorul de la neproprietar
garanţie decât de către al doilea cumpărător dacă devine proprietarul lucrului pe cale de moştenire;
primul cumpărător (reclamantul) cumulează şi calitatea cumpărătorul plăteşte creanţa ipotecara pentru a degreva
de vânzător; imobilul şi a-l păstra); pe de alta parte, cumpărătorul însuşi
-Obligaţia de garanţie a vânzătorului pentru fapte poate introduce acţiune împotriva terţului care a pus stăpânire
proprii (săvârşite înainte sau după încheierea pe lucru; obligaţia de garanţie contra evicţiunii nu poate fi
contractului de vânzare-cumpărare) vizează nu numai condiţionata de acţiunea în justiţie a terţului.
tulburarea directa a cumpărătorului, dar şi evicţiunea Tulburarea din partea terţului să fie o tulburare de drept
care se realizează prin intermediul unui terţ; ex: - In contra tulburărilor de fapt, cumpărătorul se poate apară
vânzătorul vinde imobilul de doua ori, răspunde de singur prin mijloacele legale (cum ar fi acţiunile posesorii);
evicţiune fata de primul cumpărător dacă cel de-al Dreptul invocat de terţ poate fi un drept real (drept de
doilea si-a transcris titlul înaintea primului; sau, după proprietate, drept de uzufruct);
vânzarea unui imobil, vânzătorul îl ipotechează şi Vânzătorul răspunde pentru existenţa unor servituti
creditorul ipotecar trece la realizarea garanţiei; nedeclarate şi care sunt neaparente (cele aparente se
presupune ca sunt cunoscute şi acceptate de cumpărător);

38 39
dacă în schimb, imobilul a fost vândut ca fond dominant, coproprietari): vânzătorul trebuie să se abţină de la orice fapt
vânzătorul răspunde dacă servitutea nu există (se presupune ce ar putea avea drept consecinţa tulburarea cumpărătorului;
ca acest fapt micşorează valoarea imobilului); Dacă evicţiunea este pe cale să se producă
- In cazul ipotecilor şi a privilegiilor, obligaţia se declanşează - Obligaţie de a face (vezi mai sus): vânzătorul este obligat să îl
numai dacă debitorul principal nu plăteşte, şi creditorul trece apere pe cumpărător împotriva pretenţiilor terţului; el trebuie
la executarea garanţiei; introdus in proces de către cumpărător. Printr-o cerere de
- Poate exista evicţiune şi în cazul invocării de către terţ a unui chemare în garanţie;
drept de creanţă; de exemplu: contract de locaţiune încheiat - Dacă vânzătorul nu este introdus de cumpărător în proces,
de către vânzător (care, în anumite condiţii, este opozabil cumpărătorul se poate întoarce apoi împotriva acestuia, intr-
cumpărătorului) sau de existenţa unor îmbunătăţiri aduse de un alt proces; în aceasta acţiune însă, vânzătorul îi poate
locatar, de care cumpărătorul nu avea cunoştinţa la încheierea opune cumpărătorului excepţia procesului rău condus
contractului vânzătorul este obligat să răspundă pentru (exceptio mali processus) dacă dovedeşte ca introdus în
evicţiune. proces, ar fi reuşit să îl apere pe cumpărător împotriva
Tulburarea din partea terţului să aibă o cauza pretenţiilor terţului.
anterioara vânzării Dacă evicţiunea s-a produs
- Vânzătorul nu răspunde pentru împrejurări ivite după - Obligaţie de a da (obligaţie divizibila): se angajează
încheierea contractului, decât dacă evicţiunea provine dintr- răspunderea vânzătorului (sau a succesorului său universal
un fapt personal; sau cu titlu universal) pentru pagubele suferite de cumpărător.
- Ex: pentru uzucapiunea, chiar începută anterior vânzării, dar III. Efectele obligaţiei de garanţie în caz de evicţiune
definitivata după, vânzătorul nu va răspunde deoarece consumata
cumpărătorul, devenit proprietar, putea să întrerupă - Drepturile cumpărătorului (sau ale succesorului sau în
prescripţia achizitiva. drepturi, fie şi cu titlu particular) sunt stabilite după cum
Necunoaşterea cauzei evicţiunii de către cumpărător evicţiunea a fost totala sau parţială;
- Dacă a avut cunoştinţa, înseamnă ca a acceptat riscul Evicţiunea totală
contractul are caracter aleatoriu; - Vânzătorul este obligat să restituie integral preţul primit,
- Sarcina probei cunoaşterii cauzei evicţiunii de către chiar dacă valoarea lucrului s-a micşorat din cauze fortuite
cumpărător incumba vânzătorului (cine pretinde trebuie să ori din neglijenta cumpărătorului (acesta are dreptul să fie
dovedească). neglijent cu privire la un lucru pe care îl considera al sau);
II. Natura şi modul de funcţionare a obligaţiei de singura excepţie: foloasele realizate de cumpărător din
garanţie stricăciunile aduse lucrului;
Cat timp evicţiunea nu s-a produs Vânzătorul este obligat să restituie preţul şi în ipoteza
- Obligaţie de a nu face (indivizibila, de exemplu: între exercitării dreptului de către un subdobânditor, indiferent
moştenitorii vânzătorului sau între mai mulţi vânzători dacă acesta a obţinut bunul la un preţ mai mare sau cu titlu

40 41
gratuit (deoarece drepturile cumpărătorului legate de lucru se cumpărătorul poate alege între rezoluţiunea vânzării şi
transmit subdobânditorului); menţinerea vânzării cu despăgubiri:
- Cumpărătorul are dreptul la valoarea fructelor pe care a fost Dacă evicţiunea este atât de importanta încât
obligat să le înapoieze terţului evingător;este vorba de cumpărătorul nu ar fi cumpărat dacă ar fi prevăzut-o, el poate
fructele percepute după ce cumpărătorul a devenit de rea cere rezoluţiunea vânzării. Cumpărătorul va restitui bunul aşa
credinţa (a luat cunoştinţa de dreptul terţului asupra lucrului), cum a rămas după evicţiune şi va primi preţul şi despăgubiri ca
deoarece la valoarea fructelor percepute cat timp a fost de în cazul evictiunii totale;
buna credinţa are dreptul oricum; - Dacă vânzătorul nu cere sau nu obţine rezoluţiunea, el are
- Cumpărătorul are dreptul să ceara restituirea cheltuielilor de dreptul la valoarea părţii pierdute (socotita în momentul
judecata (atât a procesului din care a rezultat evicţiunea, cat evictiunii). Vânzătorul nu poate oferi şi nici cumpărătorul nu
si, dacă este cazul, ale acţiunii în regres contra vânzătorului; poate cere o parte din preţ, proporţională cu partea evinsa,
la acestea se adaugă şi cheltuielile contractului; indiferent de creşterea sau de scăderea valorii de vânzare;
- Cumpărătorul mai are dreptul la daune-interese conform - în cazul servitutilor (active sau pasive) sau a altor drepturi,
dreptului comun, cu respectarea următoarelor reguli speciale: dacă nu intervine rezoluţiunea, cumpărătorul are dreptul la
- Vânzătorul trebuie să plătească cumpărătorului sporul de daune-interese.
valoare dobândit de lucru între momentul încheierii Acţiunea în garanţie pentru evicţiune a
contractului şi data producerii evictiunii, indiferent de cauza cumpărătorului împotriva vânzătorului se prescrie în
producerii excedentului de valoare, dacă acesta a fost sau nu termenul general. Termenul începe să curgă de la data
previzibil şi dacă cumpărătorul a fost sau nu de buna credinţă; producerii evictiunii. Pana în acel moment obligaţia
- Vânzătorul este obligat să restituie cumpărătorului cheltuielile vânzătorului este condiţională iar cumpărătorul nu poate să
necesare (făcute pentru conservarea lucrului) şi utile (care acţioneze.
sporesc valoarea lucrului), iar dacă vânzătorul a fost de rea Modificări convenţionale ale garanţiei contra
credinţă, chiar şi cheltuielile voluptuarii (făcute în scop de lux evictiunii:
sau de plăcere). - Regimul legal al evictiunii nu are caracter imperativ poate fi
Aceste cheltuieli vor trebui restituite în primul rând de modificat prin convenţia părţilor:
către terţul evingător, vânzătorul fiind garant doar în subsidiar, Clauze de agravare a răspunderii vânzătorului pentru fapte
însă terţul poate fi Obligat doar la restituirea cheltuielilor proprii, ale terţilor sau chiar pentru evenimente fortuite
necesare (dacă nu se compensează cu valoarea fructelor) şi utile -legea nu prevede limitări, însă clauzele trebuie să fie expres
(acestea numai în limita sporului de valoare). Pentru rest prevăzute şi clar exprimate, deoarece sunt de stricta
răspunde numai vânzătorul. interpretare;
Evicţiunea parţiala are ca obiect fie o fracţiune din - Clauzele de exonerare (înlăturare sau micşorare a
lucru sau o cota ideala din dreptul de proprietate, fie răspunderii) sunt prevăzute doua limitări:
valorificarea sau negarea unui alt drept cu privire la lucru; -Obligaţia negativa de răspundere a vânzătorului pentru
faptele personale nu poate fi nici înlăturată şi nici

42 43
micşorată prin convenţia între părţi; atunci când însă este afectata de vicii, intra în funcţiune obligaţia de
intervine nulitatea clauzei (nu a contractului); în garanţie pentru vicii.)
literatura de specialitate se admite ca exonerarea de Aceste vicii se mai numesc şi redhibitorii, deoarece
garanţie pentru fapte personale se admite totuşi dacă cumpărătorul are la dispoziţie o acţiune redhibitorie (in
vizează anumite fapte determinate, săvârşite înainte de garanţie) prin care poate cere rezoluţiunea contractului, dacă nu
încheierea contractului şi aduse la cunoştinţa se mulţumeşte cu reducerea preţului.
cumpărătorului. Condiţii (care toate trebuie dovedite de cumpărător):
-Exonerarea totala sau parţială pentru fapta unui terţ este Viciul să fie ascuns (vânzătorul nu răspunde de viciile
permisa dar nu îl poate scuti pe vânzător de restituirea aparente şi despre care vânzătorul a putut singur să se
preţului (fără despăgubiri), numai dacă cumpărătorul nu convingă) - la o verificare normala, dar atenta, viciul nu putea
a cunoscut la încheierea contractului pericolul evictiunii fi cunoscut, şi nici vânzătorul să nu îl fi comunicat
(in acest caz fiind vorba de un contract aleatoriu). cumpărătorului (aprecierea se face în abstracto, avându-se în
vedere un cumpărător atent şi diligent;
Viciul să fi existat în momentul încheierii contractului,
C) Garanţia contra viciilor lucrului vândut
chiar dacă predarea se face ulterior; în cazul în care proprietatea
Noţiune
nu se transmite în momentul încheierii contractului, vânzătorul
Vânzătorul răspunde de viciile ascunse ale lucrului
daca: răspunde şi pentru viciile apărute ulterior vânzării, dar pana în
Din cauza lor lucrul este impropriu întrebuinţării după momentul transferării dreptului de proprietate;
destinaţie. Viciul să fie grav şi din cauza lui lucrul să fie impropriu
Dacă viciile micşorează intr-atât valoarea de întrebuinţării la care este destinat sau să se micşoreze valoarea
întrebuinţare, încât cumpărătorul nu ar fi cumpărat dacă ar fi de întrebuinţare încât cumpărătorul, dacă ar fi ştiut, nu ar fi
ştiut sau ar fi plătit un preţ mai redus (art. 1352). cumpărat sau ar fi plătit un preţ mai redus.
Cea de-a doua situaţie prezintă asemănare cu viciul de Răspunderea nu este condiţionată de cunoaşterea viciului
consimţământ al erorii asupra substanţei obiectului. Deosebiri: de către vânzător, ci doar întinderea răspunderii diferă în
In cazul viciului de consimţământ, din cauza acestui viciu funcţie de aceasta.
cumpărătorul nu a putut cumpăra în substanţa să lucrul dorit şi Obligaţia de garanţie pentru vicii se aplica la orice tip de
poate cere anularea contractului; vânzare, inclusiv antecontractul de vânzare-cumpărare,
In cazul art. 1352, cumpărătorul a cumpărat lucrul voit indiferent dacă bunul este un imobil sau un mobil sau de starea
însă acesta este impropriu întrebuinţării după destinaţie, sau în care se afla acesta cu două excepţii:
valoarea de întrebuinţare este mult micşorată eroarea se Nu există obligaţia de garanţie în cazul vânzării prin
referitoarea la calitatea lucrului şi cumpărătorul nu poate cere licitaţie publică care se face prin intermediul justiţiei;
anularea contractului, ci are o acţiune în garanţie contra în cazul vânzării de drepturi succesorale - dacă nu s-a
vânzătorului (ex: se vinde o casa despre care vânzătorul afirma obligat să garanteze conţinutul universalităţii vânzătorul
ca este din cărămida, dar în realitate este din material lemnos se răspunde numai de calitatea să de moştenitor.
poate cere anularea; dacă însă casa este construita din cărămida

44 45
Efectele şi limitarea răspunderii vânzătorului pentru viciile lucrului); dacă nu cunoştea viciul, poate fi obligat doar la
vicii restituirea preţului şi a cheltuielilor vânzării; Aceasta spre
Cumpărătorul are dreptul să ceară fie rezoluţiunea deosebire de materia evictiunii, unde şi vânzătorul de
vânzării, fie o reducere a preţului, iar dacă vânzătorul a fost de bună-credinţa poate fi obligat la daune-interese.
rea credinţa, şi daune-interese; Dovada prejudiciului (majorarea preţului, paguba
Dreptul de opţiune al cumpărătorului între acţiunea suferita de cumpărător sau despăgubirea plătită terţului pentru
redhibitorie şi acţiunea estimatorie paguba cauzata de accidentul survenit din viciul lucrului)
Acţiunea redhibitorie este admisibila chiar dacă natura trebuie să fie făcută de cumpărător.
viciului n-ar face lucrul absolut impropriu destinaţiei sale Deşi art. 1356 C. Civ. vizează plata daunelor numai în
normale. Totuşi instanţa poate aprecia ca dreptul de opţiune a cadrul acţiunii redhibitorii, ea se admite şi în cazul acţiunii
fost exercitat abuziv şi să acorde doar o reducere a preţului. estimatorii.
In caz de admitere a acţiunii redhibitorii, vânzătorul este Riscul pieirii lucrului afectat de vicii
obligat să restituie preţul şi cheltuielile vânzării, iar, în schimb, • Vânzătorul este obligat să restituie preţul şi
reprimeşte bunul. Dacă cumpărătorul a exercitat lucrul, cheltuielile vânzării, iar dacă vânzătorul a fost de
acţiunea redhibitorie poate fi exercitata de către subdobânditor. rea-credinţă poate fi obligat la plata daunelor-
Acţiunea estimatorie (acţiunea speciala de reducere a interese;
preţului) - poate fi intentata de cumpărător în loc de acţiunea • Dacă lucrul afectat de vicii a pierit fortuit (sau
redhibitorie; se numeşte estimatorie deoarece deprecierea datorita culpei cumpărătorului) vânzătorul nu
valorii lucrului se estimează prin expertiza; răspunde pentru vicii.
Deşi legea reglementează numai opţiunea între cele doua Termenul de intentare a acţiunilor
acţiune, în literatura de specialitate şi în practică se întrevede şi • 6 luni dacă viciile nu au fost ascunse cu viclenie;
posibilitatea remedierii defecţiunilor (înlăturării viciilor) de • Termenul general de prescripţie dacă viciile au
către sau în contul vânzătorului, atunci când: fost ascunse CM viclenie (vânzătorul a fost de rea-
• Aceasta reparare este posibila; credinţă);
• Repararea nu ar ocaziona cheltuieli • Termenele încep să curgă de la data descoperirii
disproporţionate cu valoarea lucrului; viciilor însă cel mai târziu de la împlinirea unui
• Când asemenea soluţie nu contravine cu interesele an de la predarea lucrului de orice natura cu
cumpărătorului (ex: când lucrul era în stare noua). excepţia construcţiilor (cel mai târziu la împlinirea
Acordarea de daune-interese a 3 ani de la predare)
în cazul viciilor ascunse vânzătorul este obligat să Aceste termene sunt privite, de regula, ca termene limita
plătească daune-interese numai dacă cumpărătorul dovedeşte, în care viciile ascunse trebuie să fie descoperite , deci ca
cu orice mijloace de proba (inclusiv prezumţii: cum ar fi aceea termene legale de garanţie pentru descoperirea lor nu sunt
ca în cazul vânzătorului profesionist ignoranta se prezuma a fi susceptibile de întrerupere sau suspendare.
culpabila), ca vânzătorul a fost de rea-credinţă (a cunoscut

46 47
Dacă viciile nu au fost invocate (pe cale de acţiune sau pe
cale de excepţie) în cadrul termenului de prescripţie, ele nu pot fi SECŢIUNEA III. OBLIGAŢIILE CUMPĂRĂTORULUI
invocate pe cale de excepţie în cadrul acţiunii neprescrise intentate
de vânzător pentru plata preţului (termenul este de 3 ani). • De a plăti preţul;
Modificări convenţionale ale garanţiei pentru vicii • De a lua în primire lucrul vândut;
Dispoziţiile de drept comun analizate mai sus sunt Dacă nu s-a prevăzut altfel în contract, de a suporta
supletive părţile sunt libere să agraveze, să limiteze sau chiar să cheltuielile vânzării;
înlăture prin convenţia lor aceasta obligaţie a vânzătorului Părţile pot stipula şi alte obligaţii (ex: de a asigura pentru
printr-o clauza expresa. vânzător sau pentru alte personale folosinţă lucrului)
Clauza de limitare sau de înlăturare a garanţiei pentru 1. Plata preţului
vicii este valabilă şi produce efecte numai dacă vânzătorul a
fost de buna-credinţa; dovada cunoaşterii viciilor de către Locul şi data plătii
vânzător poate fi făcuta de către cumpărător cu orice mijloc de Dacă nu s-a prevăzut altfel în contract, cumpărătorul
proba; în caz de rea-credinţa, clauza de exonerare nu poate fi este obligat să plătească preţul la locul şi în momentul în care i se
invocata fata de cumpărătorul de buna-credinţă; face predarea lucrului vândut. Acest text este derogatoriu de la
Clauzele de limitare sau de înlăturare a răspunderii pot fi regulile generale sub doua aspecte:
foarte variate (suprimarea totala a garanţiei, posibilitatea Conform regulilor generale plata se face, în lipsa de
intentării numai a unei acţiuni estimatorii, asigurarea numai a stipulaţie contrara, la domiciliul debitorului, pe când în materia
pieselor de schimb sau a garanţiilor necesare); limitarea poate vânzării, plata este portabila; dacă însă părţile deroga de la
fi stipulată şi sub forma scurtării termenului de l an/3 ani; în regula executării concomitente, plata preţului trebuie făcută la
schimb termenul de prescripţie însuşi nu poate fi modificat prin domiciliul debitorului, conform regulilor generale;
convenţia părţilor; în dreptul comun, în lipsa de termen, plata se poate cere
Clauzele de agravare - nu comporta limitări. Stipularea imediat, iar în materie de vânzare - numai în momentul predării
unei clauze de agravare pentru orice vicii, inclusiv cele lucrului vândut; în schimb, termenul prevăzut pentru plata
aparente, în cadrul unui termen mai scurt decât cel prevăzut preţului nu afectează obligaţia vânzătorului de a preda lucrul
pentru descoperirea viciilor ascunse nu atrage de la sine - la vândut.
expirare- încetarea garanţiei pentru viciile ascunse, dacă Dacă părţile au stabilit un termen pentru plata
termenul legal stabilit pentru descoperirea acestora nu a expirat preţului (vânzare pe credit), la scadenta vânzătorul trebuie să
(clauza de agravare nu poate fi transformata, prin interpretare, plătească datoria în întregime, doar dacă părţile nu s-au înţeles
în contrariul ei). Pentru aceasta trebuie stipulata o clauza ca preţul să fie plătit în mod fracţionat (vânzare în rate);
expresa, nu numai de agravare a garanţiei, ci şi de limitare a In toate cazurile de vânzare în rate cumpărătorul are
acesteia în timp (la o perioadă mai scurtă pentru descoperirea dreptul să plătească cu anticipaţie, deoarece se presupune ca
viciilor ascunse). termenul a fost convenit în favoarea sa; dobânda stipulata va fi
însă calculata şi datorata pana la termenul stabilit în contract,

48 49
dacă vânzătorul nu consimte la recalcularea ei în funcţie de data invocarea ei) vânzătorul refuza să predea dacă cumpărătorul nu
plătii. plăteşte preţul şi nu beneficiază de un termen suspensiv; dacă
Când cumpărătorul are motive să se teama de vreo cumpărătorul beneficiază de un termen suspensiv, vânzătorul
evicţiune, el are dreptul să suspende plata preţului până când nu poate invoca excepţia decât dacă cumpărătorul a decăzut din
vânzătorul va face să înceteze tulburarea sau ii va da o beneficiul acestui termen (a căzut în faliment sau a devenit
cauţiune, afară de cazul în care s-a stipulat ca preţul se va plăti şi insolvabil) cazuri în care vânzătorul va fi obligat să predea
atunci. numai dacă cumpărătorul da cauţiune ca va plăti la termen;
Dobânda preţului Excepţia de neexecutare poate fi ceruta de vânzător cu
Cumpărătorul este obligat să plătească dobânda preţului următoarele precizări:
pana la efectiva achitare a preţului în următoarele cazuri: în materia vânzării de imobile instanţa nu acorda termen
• Dacă exista convenţie în acest sens ; de gratie dacă vânzătorul este în pericol să piardă şi preţul şi
• Dacă lucrul vândut şi predat este producător de bunul; dacă asemenea pericol nu exista instanţa poate acorda un
fructe (civile sau naturale); singur termen de gratie (cumpărătorul plăteşte sau pierde
/s bunul);
In toate celelalte cazuri dacă şi numai în momentul în Dacă există pact comisoriu expres care prevede
care cumpărătorul a fost pus în întârziere printr-o notificare rezoluţiunea de drept a contractului pentru neplata preţului,
(nu neapărat prin chemare în judecata). acesta se produce fără intervenţia justiţiei însă numai după
Dobânda datorata va fi cea legala dacă prin convenţie nu punerea în întârziere a cumpărătorului cu excepţia cazului în
s-a stabilit o dobânda mai mica. care părţile au renunţat expres la necesitatea punerii în
Sancţiunea neplăţii preţului: întârziere (pact comisoriu de ultim grad);
Vânzătorul poate alege intre: Acţiunea în rezoluţiunea vânzării este reala se urmăreşte
Obligarea cumpărătorului la executarea în natura a nu persoana ci bunul, deci poate fi intentata împotriva
obligaţiei - întotdeauna posibil dacă vânzătorul este solvabil, persoanei în mana căreia se afla lucrul vândut cu 3 restricţii:
fiind vorba de o suma de bani; acţiunea are caracter personal Rezoluţiunea rămâne fără efect în contra autorităţilor
şi se prescrie în termenul general de prescripţie; publice (exemplu: rechiziţie sau expropriere);
Vânzătorul nu este obligat să ceara executarea silita poate Rezoluţiunea pentru neplata preţului nu este opozabilă
fie să invoce excepţia de neexecutare (dacă lucrul vândut nu a terţilor dobânditori de drepturi reale asupra lucrului vândut
fost predat cumpărătorului) fie, dacă a predat, e gata să predea (care au îndeplinit actele necesare ca dreptul lor să fie opozabil
sau nu înţelege să invoce excepţia să ceara rezoluţiunea terţilor) decât dacă vânzătorul a îndeplinit cerinţele legii pentru
contractului pentru neplata preţului (inclusiv a dobânzilor), conservarea privilegiului sau de vânzător:
aceste sancţiuni fiind indivizibile (in caz de transmitere a Dacă bunul e un imobil - prin transcrierea actului de
obligaţiei de plata asupra moştenitorilor cumpărătorului sau a vânzare în care se face menţiune de neplata preţului, înainte ca
creanţei asupra moştenitorilor vânzătorului: terţul dobânditor să îşi transcrie titlul sau;
Excepţia de neexecutare (confundata cu dreptul de
retenţie dacă cumpărătorul a devenit proprietar înainte de

50 51
2. Luarea în primire a lucrului vândut 3. Suportarea cheltuielilor vânzării
Cumpărătorul este obligat să ia în primire bunul la locul Cumpărătorul mai este obligat, în lipsa de stipulaţie
şi la termenul la care vânzătorul este obligat sa-l predea, contrara, să plătească, ca accesoriu al preţului, cheltuielile
suportând şi cheltuielile ridicării de la locul predării. vânzării (cu actul, taxe de timbru, de autentificare, de
în caz de neexecutare după punerea în întârziere a publicitate imobiliara etc.); dacă cumpărătorul pretinde ca s-a
cumpărătorului, vânzătorul poate cere: înţeles cu vânzătorul să plătească parte din cheltuieli, trebuie să
Obligarea cumpărătorului la luarea în primire a facă dovada (dacă nu s-a prevăzut în actul de
lucrului, la nevoie sub sancţiunea plătii de daune cominatorii; vânzare-cumpărare); cheltuielile nu pot fi puse în sarcina
Autorizarea instanţei sa-l depună în alt loc dacă are vânzătorului pe baza unor simple prezumţii24;
nevoie de locul în care se găseşte, cheltuielile de transport fiind Prevederile Codului civil referitoare la vânzare, precum şi
în sarcina cumpărătorului. înţelegerea părţilor nu sunt opozabile statului; aceste reguli
Vânzătorul mai poate opta pentru rezoluţiunea vizează numai raporturile între părţi (vânzător-cumpărător şi
contractului cu daune-interese; dacă părţile nu au stipulat un succesorii lor în drepturi); spre exemplu: dacă avocatul care a
pact comisoriu expres care să aibă ca efect rezoluţiunea de redactat contractul şi a efectuat alte acte este mandatarul
drept, aceasta se face pe cale judecătoreasca: ambelor părţi, ele vor răspunde solidar pentru plata onorariului;
Prin derogare de la regula rezoluţiunii judiciare, în cazul Regulile care reglementează raporturile părţilor cu terţii,
produselor care se deteriorează repede şi a altor lucruri mobile nu modifica însă reglementarea aplicabila între părţi (art. 1305);
ex: dacă una din părţi (contrar obligaţiilor contractuale dintre
(in special efecte şi acţiuni supuse fluctuaţiilor de valoare),
fie) plăteşte în întregime, va avea acţiune în regres în contra
codul civil prevede rezoluţiunea contractului chiar şi fără
celeilalte părţi, deoarece obligaţia ambelor părţi (solidara) este
punerea în întârziere dar numai dacă în contract s-a stabilit prevăzută numai în favoarea terţului.
termenul ridicării şi numai în favoarea vânzătorului (care poate
renunţa la beneficiul lui cerând executarea) dacă nerespectarea SECŢIUNEA IV. VARIETĂŢI DE VÂNZARE
termenului de ridicare nu se datorează faptei sale;
Cumpărătorul nu ar putea invoca aceasta rezoluţiune Pentru anumite varietăţi de vânzare sunt prevăzute
pentru a se elibera de obligaţie de a plăti preţul; anumite reguli speciale:
Vânzătorul, dacă a valorificat lucrul vânzându-1 unui terţ,
nu poate retine preţul încasat de la primul cumpărător; el are 1. Vânzarea după greutate, număr sau măsură
însă dreptul la daune-interese (cum ar fi diferenţa între preţul Noţiune, încheiere
obţinut şi cel iniţial); Are ca obiect lucruri de gen, dar dintr-un lot determinat
Cumpărătorul nu ar putea pretinde diferenţa dacă şi este necesar să se procedeze la cântărire, numărare sau
vânzătorul a valorificat lucrul după rezoluţiunea de drept a
contractului la un preţ mai mare; rezoluţiunea operează numai
în folosul vânzătorului. 24 D. Chirica, Drept civil. Contracte speciale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000,
p43

52 53
măsurare, fie pentru individualizarea cantităţii vândute din lot, sarcina vânzătorului (proprietar sub condiţie rezolutorie),
fie pentru determinarea preţului; deoarece proprietatea nu a fost transmisa;
Vânzarea este perfecta din momentul în care părţile au După îndeplinirea condiţiei, cumpărătorul devine
căzut de acord asupra lucrului şi asupra preţului în caz de proprietar în mod retroactiv.
neexecutare din partea vânzătorului, cumpărătorul este în drept Delimitarea fata de vânzarea pe gustate:
să ceara fie executarea, fie rezoluţiunea cu daune-interese; Exista mărfuri (ex: vinul) pe care cumpărătorul le gusta
Efecte înainte de le cumpără; vânzarea, în acest caz, nu este
Proprietatea şi riscurile nu se transmit pana la numărare, considerata încheiata decât după ce cumpărătorul a gustat marfa
măsurare sau cântărire, deoarece nu este individualizat lucrul si a declarat ca ii convine; el poate refuza pe simplul motiv ca nu
vândut sau preţul, iar în caz de pieire determinarea nici nu r fi ii place;
posibila; Vânzarea pe gustate nu este o vânzare sub condiţie,
Dacă pieirea este fortuita, vânzătorul nu va putea fi deoarece în acest caz condiţia ar fi pur potestativa şi vânzarea
obligat să plătească daune-interese dar nici nu va putea să ceara ar fi nulă vânzarea exista după ce cumpărătorul si-a dat acordul
preţul (suporta riscul lucrului şi riscul contractului). (după gustare), iar proprietatea se transmite după
Delimitarea fata de vânzarea cu grămada: individualizarea bunului.
Vânzarea cu grămada are ca obiect o cantitate 3. Vânzarea cu pact de răscumpărare
determinata prin masa ei (ex: grâul aflat intr-un hambar), iar
preţul este determinat global pentru întreaga cantitate; Este supusa unei condiţii rezolutorii exprese, condiţie ce
Proprietatea şi riscurile trec asupra cumpărătorului din reprezintă facultatea pe care si-o rezerva vânzătorul de a relua
momentul încheierii contractului, deoarece lucrul vândut şi lucrul vândut, restituind preţul şi cheltuielile făcute de
preţul sunt bine individualizate. cumpărător, intr-un anumit termen;
Reluarea operează cu efect retroactiv atât împotriva
3. Vânzarea pe încercate cumpărătorului (succesorilor lui în drepturi), cat şi împotriva
Noţiune: terţilor dobânditori de drepturi asupra lucrului vândut (cu
^
excepţia art. 1909 - 1910 Cod civil şi a uzucapiunii); nu sunt
încheiat din momentul realizării acordului de voinţa în supuse restituirii fructele percepute pana la răscumpărare;
care se prevede condiţia suspensiva a încercării lucrului de Astfel de vânzare este nulă de drept, chiar dacă pactul
către cumpărător; cumpărătorul nu poate refuza lucrul pe motiv de răscumpărare este încheiat printr-un alt înscris (care conform
ca nu ii place, deoarece vânzătorul poate cere expertiza în acest voinţei părţilor face parte integranta din contract); aceasta
caz; lucrul poate fi refuzat dacă în mod obiectiv este interdicţie nu priveşte actele de retrocesiune prin care
necorespunzător; vânzătorul are dreptul de a fixa termen cumpărătorul unui bun revinde bunul fostului proprietar,
potrivit pentru încercare şi răspuns. printr-un contract separat şi ulterior vânzării iniţiale;
Efecte: Astfel de vânzări sunt interzise deoarece - de cele mai
Fiind condiţiei suspensiva, pana la îndeplinirea acesteia umile ori ascund împrumuturi cu dobânzi cămătăreşti
(răspuns pozitiv) - deşi contractul a fost realizat în momentul (garantate real cu bunul respectiv), în contractul de vânzare-
realizării acordului de voinţă - riscul pieirii fortuite este în
55
54
cumpărare stipulându-se drept preţ sume disproporţionat de vânzătorului fata de succesiune, ce se stinseseră prin
mare fata de suma împrumutata (diferenţa reprezentând confuziune;
dobândă); în plus, dacă cumpărătorul nu plăteşte suma trecuta Datoriile succesiunii fata de alţi creditori decât vânzătorul
în contract drept preţ, împrumutatul pierde definitiv bunul, l rec asupra cumpărătorului, dar aceasta transmitere nu produce
pentru o suma care, de regula, este cu mult inferioara valorii efecte fata de creditorii moştenirii (cesiunea de datorie între vii
lui; nu este admisa), creditorii urmărindu-1 pe vânzător, care nu a
Vânzarea afectată o condiţie rezolutorie este nulă de drept putut înstrăina şi calitatea să succesorala; vânzătorul se poate
numai dacă reprezintă o vânzare cu pact de răscumpărare. întoarce împotriva cumpărătorului printr-o acţiune în regres;
cumpărătorul va putea fi urmărit de creditorii succesiunii pe
4. Vânzarea unei moşteniri calea acţiunii subrogatorii (oblice) - nu este debitorul lor
Noţiune: direct;
Titularul unui drept succesoral înstrăinează cu titlu oneros în ceea ce priveşte obligaţia de garanţie, vânzătorul
acest drept altei persoane; poate avea loc numai după răspunde numai de calitatea să de moştenitor, nu şi de
deschiderea succesiunii; moştenirea nedeschisa nu poate fi conţinutul universalităţii transmise; aceasta garanţie poate fi
înstrăinata sancţiunea nulităţii absolute nici cu modificata pe cale convenţională (in sensul agravării ei);
consimţământul persoanei despre a cărei moştenire este vorba; exonerarea de garanţie poate fi stipulata numai în limitele
Obiectul acestei vânzări este moştenirea dobândită de permise în materie de evicţiune;
vânzător: Dacă moştenirea cuprinde şi dreptul de proprietate asupra
Dreptul asupra unei universalităţi - dacă este singurul mim imobil, contractul trebuie să fie încheiat în forma
moştenitor; autentica, iar pentru opozabilitate, în funcţie de natura
Sau cota parte indiviza asupra universalităţii - dacă sunt drepturilor - îndeplinirea formelor de publicitate.
mai mulţi moştenitori. Vânzarea de drepturi litigioase şi retractul litigios
Dacă vânzătorul înstrăinează bunuri determinate se aplica Noţiune:
regulile generale ale vânzării. Obiectul vânzării este reprezentat de dreptul litigios
Efecte: supus unei contestaţii judiciare, indiferent ca este vorba de un
Fiind vorba de o universalitate, vânzarea cuprinde tot drept real sau de creanţă, drept de proprietate intelectuala sau
activul moştenirii (respectiv a cotei părţi din moştenire): drepturi succesorale; contractul este aleatoriu, întrucât
inclusiv fructele percepute, creanţele încasate sau preţul vânzarea are ca obiect şansele câştigării/pierderii procesului,
lucrurilor vândute din masa succesorala se renasc prin efectul vânzătorul nu garantează existenţa dreptului cedat;
vânzării şi datoriile vânzătorului fata de succesiune, ce se După o astfel de înstrăinare, adversarul cedentului are
stinseseră prin confuziune; posibilitatea de a elimina din proces pe cesionar, plătindu-i
Cumpărătorul dobândeşte şi pasivul moştenirii este dator Mima cu care a cumpărat dreptul litigios, împreuna cu cheltuieli
să restituie vânzătorului sumele plătite de acesta pentru şi cu dobânzi; Aceasta operaţiune se numeşte retract litigios,
datoriile şi sarcinile moştenirii, şi renasc şi creanţele iar cel care îl exercita poartă denumirea de retractant.

56 57
Condiţii: La aceste cazuri se poate adaugă cel prevăzut de art. 48
Sa existe un proces început dar neterminat asupra din legea 18/199125:
fondului dreptului; trebuie să fie în stare de judecata atât în Când litigiul are ca obiect dreptul de proprietate
asupra unui teren agricol din extravilan, iar cesionarul
momentul cesiunii cat şi în momentul exercitării retractului
dreptului litigios beneficiază de dreptul de preemţiune.
-interpretare restrictiva;
Efecte:
Cesiunea să fie făcută în schimbul unui preţ;
Vânzarea dreptului litigios se desfiinţează fata de
Manifestarea voinţei de a exercita retractul litigios trebuie retractat cu efect retroactiv (ca şi cum ar fi fost vorba de
să fie însoţită de faptul material al plătii preţului real al îndeplinirea unei condiţii rezolutorii) dacă cesionarul dreptului
cesiunii, cu dobânzile aferente din ziua plătii şi a cheltuielilor litigios ar fi constituit drepturi în folosul altora (ex: ipoteca) sau
făcute de cesionar; dacă creditorii cesionarului ar fi înfiinţat poprire asupra creanţei
Retractul să fie exercitat în fata instanţei cu ocazia cumpărate de debitorul lor, acestea rămân fără efect fata de
dezbaterii procesului sau pe cale extrajudiciara printr-o retractant, deoarece vânzarea dreptului litigios este desfiinţată
notificare. fata de el cu efect retroactiv;
Dacă aceste condiţii au fost îndeplinite, efectele Se stinge procesul deoarece retractantul cumulează
retractului litigios nu pot fi anihilate printr-o retrocesiune calităţile incompatibile de parat şi de reclamant;
voluntară sau prin anularea cesiunii printr-o hotărâre Intre cedent şi cesionar retractul nu produce nici un
judecătoreasca obţinută intr-un proces de convenienţa între efect; între ei continua să producă efecte vânzarea; fata de
cedent şi cesionar, intentat posterior exercitării retractului. retractant, cedentul nu are nici o acţiune pentru plata preţului
Retractul nu se poate exercita în cazurile limitativ (nici acţiune oblica).
prevăzute de lege:
NOŢIUNI DE AUTOEVALUARE
Art. 1404 Cod civil prevede aceste cazuri:
Când cesiunea s-a făcut către un moştenitor sau Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului e vânzare-
coproprietar al dreptului cedat (in acest caz, cesiunea are drept 'cumpărare.
scop să pună capăt indiviziunii); Publicitatea dobândirii drepturilor reale principale.
Când cesiunea s-a făcut la un creditor spre plata creanţei Promisiunea de vânzare (antecontractul).
(dare în plată); Pactul de preferinţă.
Când cesiunea s-a făcut către posesorul fondului asupra Incapacităţi speciale de vinde şi cumpăra.
căruia exista dreptul litigios (ex: cazul în care proprietarul Lucrul vândut. Condiţii.
imobilului ipotecat cumpăra creanţa ipotecara de la creditorul Pretul. Condiţii.
reclamant, chiar pe un preţ mai mic, dar nu în scopuri Interpretarea contractului de vânzare-cumpărare.
speculative, ci pentru a pune la adăpost imobilul de eventuala
urmărire).

" publicată în M. Of. nr. 37/20 feb. 1991 şi republicată în M. 1


H ni. 1/5 ian. 1998, în prezent modificată
58 59
Predarea lucrului vândut. exteriorizat, ci acesta să fie liber exprimat şi dat în cunoştinţă
Garanţia contra evicţiunii. de cauza, adică să nu fie viciat potrivit art. 948 alin. 2 C. Ci v. în
Garanţia contra viciilor lucrului vândut. afară de art. 953 C. Civ., care prevede ca atunci când este dat
Plata preţului. prin eroare, consimţământul nu este valabil, reglementarea
Luarea în primire a lucrului vândut. cuprinsa în art. 954 C. Civ. Stabileşte ca eroare nu produce
Suportarea cheltuielilor vânzării. nulitate decât atunci când cade asupra substanţei obiectului
Vânzarea după greutate, număr sau măsură. convenţiei sau asupra identităţii ori calităţilor persoanei
Vânzarea pe încercate. contractante.
Vânzarea cu pact de răscumpărare. Expertizele medico-legale efectuate în cauza au
Vânzarea unei moşteniri. demonstrat ca vânzătorul, în vârstă de peste 80 de ani prezenta
Vânzarea de drepturi litigioase şi retractul litigios. afecţiuni psihice care au condus la diminuarea foarte mare a
discernământului iar martorii au relatat ca reclamantul nu a
SPEŢE primit preţul vânzării, având credinţa ca va fi întreţinut de
pârâţi, ceea ce duce la concluzia alterării consimţământului în
Analizaţi următoarea speţă26: conţinutul sau intelectual, conştient.
Recursul a fost admis de Curtea de Apel Timişoara
Prin sentinţa civila nr. 4969/1994, judecătoria Arad a prin decizia civila nr. 960/1996, care a casat decizia
respins acţiunea intentata de reclamantul C. T. împotriva instanţei de apel şi a trimis cauza spre re judeca re Ia aceeaşi
pârâţilor TI şi TA, pentru anularea contractului de vânzare instanţa, Tribunalul Arad, în vederea efectuării de noi
cumpărare, cu motivarea ca Ia data încheierii actului în forma expertize medico-legale.
autentica, potrivit concluziei expertizei medico-legale, efectuata
în cauza, a avut discernământul diminuat. Răspundeţi la următoarele întrebări:
Cum la 2 septembrie 1993, reclamantul a decedat,
procesul a fost continuat de fiul sau DI, în calitate de Care este definiţia contractului de vânzare?
moştenitor legal şi acceptant al succesiunii, care a declarat apel Enumeraţi şi argumentaţi caracterele juridice ale
împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond, apel respins contractului de vânzare-cumpărare.
de Tribunalul Arad, prin decizia civila numărul 96/1997. Enumeraţi şi argumentaţi viciile de consimţământ şi
Reclamantul a declarat recurs susţinând ca datorita spuneţi cum afectează ele voinţa.
vârstei înaintate şi afecţiunilor psihice, pe fondul consumului de Când reclamantul, datorita vârstei înaintate şi afecţiunilor
alcool şi medicamente, prealabil încheierii contractului, C. T. a psihice, care i-au diminuat intr-o măsura foarte mare
fost în eroare cu privire la natura juridica a actului încheiat. discernământul, a fost în eroare cu privire la natura juridica a
Pentru formarea valabilă a oricărui act juridic, actului încheiat, având credinţa ca încheie un contract de
consimţământul părţilor trebuie nu doar să existe, să fie vânzare cumpărare cu clauza întreţinerii, nicidecum un contract
------------------------------------------
26
www.scj.ro

60 61
de vânzare cumpărare, consimţământul sau fiind viciat, Drept urmare, instanţa nu putea decât să ia act de efectele pe
contractul mai poate fi considerat valabil ? Cum comentaţi care le produce convenţia părţilor, în sensul ca acest contract
soluţia instanţei ? este de drept reziliat şi nu mai putea să se pronunţe asupra
rezilierii. Instanţa avea numai posibilitatea de a constata dacă
Analizaţi următoarea speţă27: debitorii obligaţiei de întreţinere si-au îndeplinit sau nu
obligaţia asumata si, în caz de neîndeplinire a obligaţiei, să
Reclamantul R.M. a chemat în judecata pe pârâţii P.C. constate ca a intervenit rezilierea.
şi P.E. pentru ca instanţa prin sentinţa ce o va pronunţa, să Din probele administrate rezulta ca intimaţii veneau la
dispună rezilierea contractului de vânzare-cumpărare cu clauza părinţii lor doar în vizită, iar contribuţia la întreţinerea acestora
de întreţinere încheiat între părţi, precum şi repunerea acestora era sporadica şi insuficienta, întrucât intimaţii nu si-au
în situaţia anterioara. îndeplinit la timp şi în mod corespunzător obligaţia asumata
Prin sentinţa civila nr. 783/1995, Judecătoria Giurgiu a respins prin convenţie, nici fata de recurentul reclamant şi nici fata de
acţiunea ca nefondată, cu motivarea ca din probele administrate soţia acestuia, soluţia tribunalului de respinge a apelului
a rezultat că pârâţii au acordat întreţinerea necesara atât formulat de reclamant este nelegala, ceea ce impune în
reclamantului, cat şi soţiei sale, iar după decesul acesteia din condiţiile art. 312 Cod procedura civila, admiterea recursului.
urma, intervenit în anul 1993, reclamantul a refuzat întreţinerea,
în aceste condiţii, el nu poate invoca propria culpa. Prin decizia Răspundeţi la următoarele întrebări:
civila nr. 37/1996, Tribunalul Giurgiu a respins ca nefondat Definiţi pactul comisoriu expres.
apelul declarat de reclamant împotriva acestei sentinţe. Definiţi noţiunea de reziliere şi argumentaţi diferenţa
împotriva deciziei tribunalului, apelantul a declarat reziliere-rezoluţiune.
recurs, critica privind faptul ca instanţa a interpretat greşit actul Care este diferenţa între nulitate şi rezoluţiune?
juridic dedus judecaţii, respectiv actul de vânzare-cumpărare cu Care credeţi ca va fi hotărârea instanţei de recurs?.
clauza de întreţinere şi decizia se întemeiază pe o grava Motivaţi.
greşeală de fapt, decurgând din aprecierea eronata a probelor
administrate, probe din care rezulta ca intimaţii nu si-au Analizaţi următoarea speţă28:
îndeplinit obligaţia asumata prin contract. Prin sentinţa civila nr. 1329/2007 judecătoria Lugoj a
Recursul este fondat pentru următoarele considerente: respins acţiunea intentata de reclamanţii MĂ şi MR împotriva
în contractul încheiat între părţi a fost inserata părţilor MG şi MI pentru rezilierea contractului de
următoarea clauză: „ în cazul când dobânditorii nu-si vor vânzare-cumpărare cu clauza întreţinerii şi a admis cererea
îndeplini la timp şi în mod corespunzător obligaţia de reconvenţională formulata de cei din urma, dispunând
întreţinere viageră menţionată, se va putea cere rezilierea înlocuirea obligaţiei de întreţinere în natura cu plata lunara a
contractului, fără nici o formalitate sau punere în întârziere". unui echivalent bănesc.

27 www.scj.ro
www.scj.ro

62 63
S-a reţinut ca în permanenta pârâţii au încercat să Analizaţi următoarea speţă29:
presteze întreţinerea, dar reclamanţii s-au opus, situaţie în care, Reclamantul a chemat în judecata pe fiul fostei sale
potrivit prevederilor art. 1075 C. Civ., se poate pretinde concubine, decedata, pentru anularea contractului de
transformarea obligaţiei de întreţinere în plata periodica a unor vânzare-cumpărare, încheiat cu mama acestuia, ca fiind
despăgubiri echivalente. întemeiat pe cauza ilicita şi pentru ca nu a plătit preţul.
Apelul declarat de reclamanţi a fost admis de Tribunalul Judecătoria Rădăuţi, prin interpretarea contractului, a
Timiş, care prin decizia civila nr. 515/2008, a schimbat în tot reţinut ca este vorba de un contract de întreţinere, cu prestaţii
sentinţa civila, fiind admisa acţiunea principala şi respinsa reciproce şi ca, pe cale de consecinţa, este puţin probabila
cererea reconvenţionala, în urma constatării culpei exclusive a achitarea preţului, anulând contractul, deşi, în situaţia
pârâţilor la neîndeplinirea obligaţiilor contractuale. contractelor de întreţinere sunt aplicabile dispoziţiile dreptului
împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâţii MG şi comun - art. 1021 Cod civil, potrivit cărora se poate cere
MI, recurs ce a fost admis, Curtea de Apel dispunând casarea rezoluţiunea actului.
ambelor hotărâri judecătoreşti pronunţate în cauza şi în urma Soluţia a fost menţinută de tribunalul Suceava, prin
rejudecării în fond, au fost respinse atât acţiunea principala cat respingerea apelului, reţinându-se, contrar motivării
şi cererea reconvenţionala. judecătoriei, ca actul fiind încheiat între concubini, deci pentru
Contractul de vânzare cu clauza de întreţinere este un cauza imorala, este lovit de nulitate, conform art. 966 Cod civil.
contract nenumit cu titlu oneros, aleatoriu, bilateral, consensual, Or, vânzarea între concubini este valabilă, afară de cazul când
translativ de proprietate, căruia i se aplica regulile generale din contractul s-a încheiat pentru determinarea uneia dintre părţi
materia obligaţiilor înscrise în art. 1020 şi 1021 C. Civ., în baza să menţină starea de concubinaj şi deci are o cauza imorala.
cărora condiţia rezolutorie este subînţelesă în situaţia când una în ce priveşte neplata preţului, ca motiv de nulitate
dintre părţi nu îşi îndeplineşte angajamentul luat. încât, s-a reţinut ca neachitarea lui duce la anularea actului, însă
în acest caz, contractul nu este desfiinţat de drept, partea atunci când preţul este fictiv sau neserios, contractul este nul ca
în privinţa căreia angajamentul nu a fost îndeplinit putând fie să vânzare, dar poate fi valabil ca donaţie deghizata, liberalitatea
silească pe cealaltă parte la executarea convenţiei - când aceasta şi ea este lovită de nulitate absolută în cazul în care este făcuta
mai este posibila - fie să solicite desfiinţarea contractului, cu scopul menţinerii relaţiilor de concubinaj.
transformarea obligaţiei de întreţinere în renta viageră neputând In acest context, instanţele nu s-au preocupat pentru
avea loc decât cu acordul tuturor părţilor contractante. clarificarea, fără echivoc, a obiectului cererii de chemare în
judecata, în conformitate cu art. 112, pct. 4 Cod procedura
Răspundeţi la următoarele întrebări: civila, pentru ca de la început să fixeze limita procesului,
Ce se înţelege prin contract de vânzare cu clauză de reclamantul având obligaţia de a se limita la un singur motiv de
întreţinere ca şi contract nenumit cu titlu oneros, aleatoriu, nulitate pentru a da posibilitatea paratului să se apere în raport
bilateral, consensual, translativ de proprietate? de pretenţia reclamantului.
Definiţi renta viageră.
Care credeţi ca va fi soluţia instanţei? Motivaţi. www.scj.ro

64 65
Ca atare, recursul declarat de parat a fost admis, ambele schimbat sentinţa primei instanţe, în sensul că a admis acţiunea
hotărâri au fost casate şi cauza trimisa pentru rejudecare la şi a constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare
Judecătoria Rădăuţi. intervenit între pârâţi.
Pârâţii au declarat recurs, susţinând, în esenţă, printre
Răspundeţi la următoarele întrebări: altele, că instanţa de apel a admis o acţiune inadmisibilă,
Care sunt incapacităţile prevăzute expres în cazul neobservând că reclamantele aveau altă cale dacă se pretind
contractului de vânzare-cumpărare ? Este aplicabilă în această lezate în drepturile lor, că pârâţii au încheiat contractul cu
speţă vreuna dintre aceste incapacităţi ? bună-credinţă, că nu există nici un caz de nulitate absolută a
Definiţi noţiunea de preţ şi comentaţi caracteristicile contractului
acestuia. Recursurile sunt întemeiate.
Definiţi noţiunea de „clauză a contractului" dar şi Obiect al procesului este constatarea nulităţii absolute
„noţiunea de imoral". pentru cauză ilicită a contractului prin care pârâtul H.T. a
vândut pârâţilor Ţ.R. şi Ţ.V. lucrul altuia, anume terenul pretins
Analizaţi următoarea speţă30: de reclamante a fi proprietatea lor.
La 18 iunie 2001, reclamantele S.M. şi D.D. au chemat Potrivit art. 968 C. Civ., cauza este ilicită când este
în judecată pe pârâţii H.T., Ţ.R. şi Ţ.V. solicitând constatarea prohibită de legi, când este contrară bunelor moravuri şi ordinii
nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare publice.
autentificat sub nr. 910 din 2 august 2000, prin care primul în legislaţia civilă, nu numai că nu este interzisă vânzarea
pârât a vândut secunzilor un teren, în suprafaţă de 4399 mp, hunului altuia, dar, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 1895 şi
situat în intravilanul comunei Dobra. nun. C. Civ., titlul translativ de proprietate care emană de la un
Motivând acţiunea, reclamantele au arătat că terenul, ncproprietar este una din condiţiile cerute pentru a se putea
obiect al contractului intervenit între pârâţi, este proprietatea dobândi proprietatea prin uzucapiune (după o posesie utilă) de
lor. l0-20 ani.
Prin sentinţa civilă nr. 1331 din 24 aprilie 2002, Nu trebuie înţeles, însă, că adevăratul proprietar se află la
Judecătoria Deva a respins acţiunea cu motivarea că, potrivit discreţia celor ce doresc să dispună de bunurile sale.
raportului de expertiză tehnică, necontestat de părţi, terenul în Prin vânzarea bunului său de către o altă persoană,
litigiu este înscris atât în titlul de proprietate emis reclamantelor adevăratul proprietar nu îşi pierde dreptul, ci, dacă bunul se află
în temeiul Legii nr. 18/1991, cât şi în cel emis pârâtului H.T., în posesia altei persoane, poate recurge la acţiunea în
convingerea instanţei fiind că, prin titlul de proprietate emis revendicare, cât timp nu a intervenit uzucapiunea, iar dacă
reclamantelor, nu le-a fost atribuit terenul, acesta fiind atribuit stăpâneşte bunul va putea opune dreptul său de proprietar celui
pârâtului H.T. prin titlul de proprietate care i-a fost eliberat. ce invocă drept titlu actul încheiat cu un neproprietar.
Curtea de Apel Alba lulia, prin decizia civilă nr. 526/A In consecinţă, întrucât contractul de vânzare-cumpărare
din 17 decembrie 2003, a admis apelul reclamantelor şi a in. lu'iat de pârâţi nu este prohibit de lege şi nici contrar bunelor
moravuri sau ordinii de drept, şi, deci, nu era lovit de nulitate
www.scj.ro

66 67
absolută, reclamantele nu puteau solicita cu temei constatarea
nulităţii. MODEL DE CONTRACT
Statuând contrariul, instanţa de apel a pronunţat o
hotărâre esenţial nelegală. între subsemnaţii: _____________________________ ,
Pentru cele arătate, recursurile au fost admise, iar decizia necăsătorit/căsătorit cu_________________, domiciliat în
atacată a fost modificată în sensul că apelul declarat de _________________________________ , în calitate de vânzător si,
reclamante, împotriva sentinţei primei instanţe, a fost respins ca _, necăsătorit/căsătorit cu, domiciliat în
nefondat31. ________ , în calitate de cumpărător, a intervenit prezentul
contract de vânzare-cumpărare în următoarele condiţii:
Răspundeţi la următoarele întrebări: DESCRIERE APARTAMENT Contract vânzare
Ce înţelegeţi prin „nulitatea absolute a contractului de cumpărare apartament
vânzai e-cumpărare,, ? Eu,____________ _, vând lui ______________ dreptul
în ce condiţii intervine această nulitate? de proprietate ce-1 deţin asupra apartamentului
Se aplică vreuna din condiţii în speţa de mai sus? nr. ________________ situat în __________________ , având
Care este obiectul contractului de vânzare-cumpărare? numărul cadastral _ _____________ , identificat ca făcând
Prin vânzarea bunului de către o altă persoană, adevăratul parte din zona _________________ stradala, compus din
proprietar îşi pierde sau nu dreptul? _ camera de locuit cu o suprafaţa utila de
Cum comentaţi hotărârile instanţelor? Argumentaţi. ______________ mp bucătărie, baie, vestibul, cămară,
debara etc. precum şi dreptul de folosinţa asupra cotei indivize
de ______________ % din terenul aferent locuinţei, respectiv
suprafaţa de ________ _ mp care va urma regimul
juridic prevăzut de Legea 18/1991 privind Fondului Funciar.
DOBÂNDIRE APARTAMENT Contract vânzare
cumpărare apartament Am dobândit locuinţa prin
cumpărare, necăsătorit fiind,
în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.______________
clin data de_ _______ , act încheiat cu
_ , achitata integral aşa cum rezulta din adresa
nr. _______________ , eliberata de către_______________ .
Eu, vânzătorul, declar pe proprie răspundere ca bunul ce
face obiectul prezentului act nu a fost scos din circuitul civil în
temeiul vreunui act normativ de trecere în proprietatea statului,
nu a fost vândut, ipotecat sau grevat de alte sarcini, şi garantez
" I. C. C.J., secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 5801 din 21 cumpărătorul împotriva oricărei evicţiuni conform Art. 1337
octombrie 2004
Cod Civil.
68 69
Pentru prezenta vânzare (nu) s-a eliberat certificat de CONTRACT DE VÂNZARE - CUMPĂRARE pentru
sarcini. UN VEHICUL FOLOSIT
TAXELE
Contract vânzare cumpărare apartament /. VÂNZĂTOR
Taxele şi impozitele sunt achitate la zi de către vânzător, PERSOANĂ FIZICĂ ...................................... Act de identitate
aşa cum rezulta din certificatul nr. __________ / __________ , seria........ Nr........................................
eliberat de _______________ , iar de la aceasta data trec în PERSOANĂ JURIDICĂ ......................................................
sarcina cumpărătorului care suporta şi taxa de autentificare. Nr. de înmatriculare la Reg. Com ..................................
Transmisiunea proprietăţii, posesiei şi folosinţei are loc astăzi, Reprezentată prin....................................................................
data autentificării prezentului contract. Domiciliul/sediul în ........................... Str........................ Nr.
PREŢUL Contract vânzare ....... , bl ..... , se ....... , ap ...... , sector/judeţ..............Cod..............
cumpărare apartament 2. CUMPĂRĂTOR
Preţul vânzării este de ___________lei ( ____________ ) PERSOANĂ FIZICĂ ........................ Act de identitate seria
pe care eu, vânzătorul, declar ca 1-am primit în întregime de la ........Nr...............
cumpărător astăzi, la semnarea actului. PERSOANĂ JURIDICĂ .................................................. Nr.
Eu,_______________ , cumpăr de la ____________ De înmatriculare la Registrul Comerţului ...................
locuinţa descrisa mai sus cu preţul şi în condiţiile prezentului Reprezentată prin ........................................................................
contract cu care mă declar în mod expres de acord şi mă oblig să Domiciliul/sediul în.......................Str...............Nr ......... , bl......,
efectuez personal intabularea la Judecătoria competenta în se....... , ap ...... , sector/judeţ ............... Cod...............
termenul legal. Cunosc faptul ca pentru prezenta vânzare (s-a) nu 3. OBIECTUL CONTRACTULUI
s-a eliberat certificat de sarcini, sunt de acord să cumpăr locuinţa Vehiculul marca ................... , tipul ..................... , număr de
în aceste condiţii, scutind judecătoria competenta şi notarul identificare ................. Serie motor .................., cilindree
instrumentator de cercetarea registrelor de carte funciara. ........... Cmc, nurn^r de înmatriculare ................, data Ir care
Totodată ni s-au pus în vedere consecinţele ce decurg din expiră inspecţia tehnică periodică ..................., numărul cărţii
nerespectarea dispoziţiilor legale privind declararea preţului de identitate a vehiculului .......................
real în cadrul actelor care cad sub incidenţa articolului 4, 4. PREŢUL în cifre................... Lei, în litere .......................
coroborat cu dispoziţiile art. 6 din Ordonanţa nr. 12/1998 şi 5. Vânzătorul menţionat la punctul (1) declară că vehiculul este
Legea 87/1997 pentru combaterea evaziunii fiscale. proprietatea sa, liberă de orice sarcini. De asemenea, declară că
Redactat , procesat şi autentificat de notar a predat cumpărătorului menţionat la punctul (2) vehiculul,
public_________________ în sase exemplare din care cinci li cheile, fişa de înmatriculare şi cartea de identitate a vehiculului,
s-au înmânat părţilor. primind de la acesta preţul prevăzut la punctul (4).
VÂNZĂTOR _J ______ _ CUMPĂRĂTOR ____ Cumpărătorul menţionat la punctul (2) declară că a primit de la
vânzătorul menţionat la punctul (1) vehiculul, cheile, fişa de

70 71
înmatriculare şi cartea de identitate a vehiculului, achitând
vânzătorului preţul menţionat la punctul (4). Anexa la contract: (iRILE
Da Nu
Nu poate forma obiectul contractului de vânzare-o
Semnătura vânzătorului....................... u mp arare:
1. Dreptul real de uz;
Locul încheierii contractului............... 2. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor;
3. Dreptul de întreţinere, dreptul de pensie.
Data.......................
Semnătura cumpărătorului...
r Transmiterea proprietăţii în cazul contractului de vânzare
cumpărare:
1. Este de natura acestui contract;
2. Este de esenţa acestui contract;
3. Are loc, de drept, din momentul perfectării acordului de
voinţa
(Piranda vânzătorului împotriva evictiunii:
1. priveşte tulburările de drept sau de fapt;
2. intervine când evicţiunea are o cauza anterioara
vânzării;
3. presupune necunoaşterea, de către cumpărător, a cauzei
evictiunii la încheierea contractului.
('ontractului de vânzare-cumpărare:
1. este un contract unilateral;
2. poate fi cu titlu gratuit;
3. este solemn, când are ca obiect un teren, dar numai dacă
acesta este situat în extravilan.
4. nici un răspuns corect
Dacă vânzarea are ca obiect un lucru dintre doua sau mai
multe lucruri de gen, dar numai alternativ:
1. Riscul pieirii fortuite este suportat, numai pana la
alegere, de către vânzător;
2. Proprietatea se transmite în momentul alegerii;
3. Proprietatea se transmite, după alegere, în momentul
individualizării.
72 73
Nu pot fi cumpărători nici direct, nici prin persoane Contractului de vânzare-cumpărare încheiat de o persoana
interpuse: sub 14 ani sau pusa sub interdicţie:
1. Tutorii, cu privire la bunurile persoanelor care se afla 1. Este nul absolut;
sub tutela lor; 2. Este anulabil, numai dacă exista leziune;
2. Mandatarii, dar numai cei legali, în privinţa bunurilor ce 3. Este anulabil chiar şi fără leziune.
sunt însărcinaţi să le vândă;
3. Judecătorii, procurorii şi avocaţii în privinţa drepturilor Rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare poate fi
litigioase ce sunt de competenta curţii de apel în a cărei cerută de vânzător atunci când:
circumscripţie îşi exercita funcţia sau profesia. 1. cumpărătorul nu plăteşte preţul bunului deşi acesta nu a
fost predat iar pentru predare s-a prevăzut un termen
Dacă în momentul vânzării lucrul vândut era pierit total: suspensiv;
1. Vânzarea este anulabila, dacă se face dovada ca lucrul a 2. cumpărătorul a plătit preţul bunului, dar nu a preluat
existat; bunul cumpărat;
2. Vânzarea este valabilă, dacă cumpărătorul consimte ca 3. cumpărătorul a plătit doar o parte din preţ.
vânzătorul să facă rost de un alt lucru;
3. Vânzarea este nulă. în caz de evicţiune totala, ce drepturi are cumpărătorul ?
1. Sa i se restituie preţul plătit,
Intr-un contract de vânzare-cumpărare, preţul: 2. Sa i se plătească daune-interese,
1. Trebuie să fie determinat în momentul încheierii 3. Sa i se restituie valoarea fructelor pe care a fost obligat
contractului şi stabilita şi modalitatea de plata, sub să le înapoieze terţului evingător,
sancţiunea nulităţii; 4. Sa i se restituie diferenţa între preţ şi sporul de valoare
2. Poate fi determinabil, în cazul în care stabilirea lui este dobândit de lucru între
lăsata la aprecierea unui terţ desemnat de instanţa; 5. Momentul încheierii contractului şi data producerii
3. Determinarea preţului poate rămâne la aprecierea evictiunii.
ulterioara a părţilor.
4. nici un răspuns corect în caz de neplata a preţului de către cumpărător, ce acţiuni
are la dispoziţie vânzătorul?
Prin preţ sincer se înţelege: 1. De a cere obligarea cumpărătorului la executarea în
1. Preţul să nu fie derizoriu, disproporţionat în raport cu natura a obligaţiei,
valoarea lucrului vândut; 2. De a cere rezoluţiunea contractului,
2. Preţul real pe care părţile 1-au stabilit în scopul de a fi
cerut şi plătit în realitate; Pentru a se antrena garanţia vânzătorului pentru viciile
3. Preţul să nu fie inferior sau superior valorii reale a lucrului vândut, care sunt condiţiile pe care trebuie să Ie
lucrului vândut. îndeplinească viciul?
1. Sa fie ascuns,
2. Sa fie grav,
3. Sa fi existat în momentul încheierii contractului,

74 75
Nu pot forma obiect al contractului de vânzare-cumpărare: l D materia vânzării-cumpărării, cheltuielile de ridicare sunt
1. Drepturile personale nepatrimoniale; m sarcina:
2. Drepturile patrimoniale cu caracter strict personal; 1. Vânzătorului;
3. Drepturile prevăzute de lege ori contractate intuiţii 2. Cumpărătorului;
personae. 3. Vânzătorului, dacă se stipulează expres în contract.
De regula, vânzarea-cumpărarea este un contract: tu lipsa de stipulate contrara şi dacă lucrul nu poate fi
1. Solemn; localizat, obligaţia de predare a lucrului vândut:
2. Real; 1. Este cherabilă;
3. Consensual. 2. Este portabila;
Contractul de vânzare-cumpărare este solemn în cazul: 3. Predarea se face la locul unde se afla lucrul vândut în
1. Vânzării-cumpărării unui autoturism; momentul contractării.
2. în care părţile se înţeleg să încheie actul de vânzare- Proprietatea şi riscurile se transmit asupra cumpărătorului
cumpărare la notar; illn momentul încheierii contractului, în cazul vânzării:
3. Vânzării-cumpărării unui teren, dar numai dacă acesta 1. Cu grămada;
se afla în extravilan. 2. Pe încercate;
4. Nici un răspuns corect 3. Pe gustate, chiar dacă nu s-a individualizat bunul;
4. După greutate, număr şi măsura.
Transmiterea proprietăţii, în cazul contractului de
vânzare-cumpărare, are Ioc în momentul încheierii Promisiunea unilaterala de vânzare înseamnă:
contractului dacă sunt îndeplinite şi condiţiile: 1. Proprietarul unui bun se obliga ca, în cazul în care îl va
1. Vânzătorul să fie proprietarul lucrului vândut, iar vinde, să acorde preferinţă unei anumite persoane, la
contractul să fie valabil încheiat; preţ egal;
2. Contractul să aibă ca obiect transmiterea unor lucruri 2. Un act juridic bilateral prin care o persoana, prevăzând
determinate individual sau generic; un eventual interes pentru ea de a vinde un bun,
3. Lucrul vândut să existe; primeşte promisiunea unei alte persoane de a cum-para
4. Părţile să nu fi amânat transferul proprietăţii, printr-o acel bun, rezervându-si facultatea de a-si manifesta
clauza speciala, pentru un moment ulterior încheierii ulterior consimţământul sau de a-1 vinde;
contractului. 3. Un contract bilateral prin care o persoana, prevăzând un
eventual interes pentru ea de a dobândi proprietatea
în materia vânzării-cumpărării, cheltuielile de predare sunt
în sarcina: unui bun, primeşte promisiunea proprietarului de a
Vânzătorului; vinde acel bun, rezervându-si facultatea de a-si
1. Cumpărătorului; manifesta ulterior consimţământul sau de a-1 cumpăra.
4. Nici un răspuns corect
2. Vânzătorului, numai dacă se dispune astfel prin
contract.

76 77
în cazul refuzului vânzătorului de a vinde bunul ce a făcut
obiectul unui antecontract de vânzare-cumpărare,
cumpărătorul are următoarele posibilităţi: CONTRACTUL DE DONAŢIE
1. Sa ceara daune-interese;
2. Sa ceara obligarea promitentului, sub sancţiunea
daunelor cominatorii, la încheierea contractului; 1. Noţiune.
3. Sa ceara instanţei să pronunţe o hotărâre care să tina loc Potrivit art. 801 C. Civ. „Donaţiunea este un act de
de contract de vânzare-cumpărare. liberalitate prin care donatorele dă irevocabil un lucru
donatarului care-1 primeşte".
Prin interdicţia vânzării-cumpărării între soţi, legiuitorul a Definiţia dată donaţiei de Codul civil a fost apreciată ca
urmărit: „inexactă"32, deoarece ar lăsa impresia că este vorba numai de o
1. Neocolirea de către soţi a dispoziţiei imperative potrivit manifestare unilaterală de voinţă şi nu de un contract (cum este
căreia donaţia între soţi este revocabila;
în realitate)33.
2. Apărarea intereselor moştenitorilor rezervatari ai soţului
în aceste condiţii, definim donaţia ca fiind: contractul
vânzător;
prin care una dintre părţi, donatorul îşi manifestă intenţia
3. Apărarea intereselor creditorilor personali ai soţului
vânzător liberală (animus donandi) prin care îşi micşorează, în mod
irevocabil propriul patrimoniu cu un drept real sau de
Anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între creanţă, fără a urmări să primească ceva în schimb.
soţi: Contractul de donaţie este o liberalitate deoarece prin
1. Poate fi ceruta numai de soţul cumpărător; încheierea să patrimoniului donatorului se micşorează cu un
2. Poate fi ceruta de oricare diptre soţi; bun (sau un drept), împreună cu contractele dezinteresate (de
3. Poate fi ceruta de moştenitorii ocrotiţi ai soţului exemplu, comodatul, mandatul, depozitul etc.) Donaţia face
vânzător, fără a fi obligaţi să dovedească fraudarea parte din categoria actelor cu titlu gratuit34.
drepturilor lor. Donaţia este totodată, o liberalitate inter vivos, deoarece
se încheie şi îşi produce efectele, de regulă, în timpul vieţii
donatorului (spre deosebire de testament care este tot o
liberalitate, însă mortis causa)*5.

" R. Safta-Romano, Contracte civile, Ed. Polirom, Iaşi, 1999. p. 177.


Deşi incomplet definită, legiuitorul de la 1864 a conceput donaţia ca un act juridic
ilc formaţie bilaterală, ce presupune acordul ambelor părţi, prin care: donatorul „dă
un lucru" donatarului „care-I primeşte".
!•'. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Universul juridic,
Bucureşti 2007, p. 41
idem nota 15

78 79
Calificarea contractului drept donaţie este uneori dificilă. Prin dispoziţiile Legii nr. 32/1994 (modificată prin
Ea are drept criteriu principal intenţia liberală (animus donandî) Legea nr. 204/2001) au fost numite "două contracte noi"37,
a donatorului care „trebuie să fie temeinic ancorată în respectiv contractul de sponsorizare'™ şi contractul de
elementele convenţiei între părţi", în materie de liberalităţi mecenat39.
elementul voinţei prezintă, mai mult ca oricând, o importanţă 3. Caractere juridice.
deosebită deoarece prin aceste acte (cu caracter gratuit)
dispunătorul înstrăinează bunurile sale fără a primi un A). Donaţia este un contract unilateral. Deşi actul juridic
echivalent în schimb (cum se întâmplă de obicei). se încheie prin acordul celor două părţi, numai una dintre
După forma de realizare a voinţei animus donandî, acestea are obligaţii contractuale (donatorul).
donaţiile pot fi: directe (realizate cu respectarea formei în principiu, donatarul nu-şi asumă obligaţii faţă de
autentice), indirecte (înfăptuite pe calea unui alt act juridic donator. Se acceptă unanim însă că donatarul trebuie să aibă
decât donaţia; de exemplu, renunţarea la un drept, remiterea de o obligaţie de recunoştinţă (faţă de donator).
datorie, stipulaţia pentru altul) sau simulate (deghizate sau Obligatul de recunoştinţă a donatarului este, în general,
„disimulate sub aparenţa unui act cu titlul oneros" (s.n.))36. o obligaţie morală şi deci, neîndeplinirea ei nu poate atrage în
Practica cunoaşte şi aşa numitele „contracte de donaţie mod direct sancţiuni juridice.
cu clauză de întreţinere" prin care una dintre părţi B). Donaţia este un contract gratuit. Astfel, donatorul
înstrăinează un bun (de regulă, un imobil), iar cealaltă parte transmite unul sau mai multe drepturi donatarului, fără ca
se obligă să-l întreţină pe tot timpul vieţii. Calificarea acesta (din urmă) să se oblige la plata vreunui echivalent.
contractului drept „donaţie" provine din faptul că Ca excepţie, în cazul donaţiei cu sarcini contractul
înstrăinătorul bunului nu primeşte în schimb o sumă de bani devine oneros, dar numai în limitele valorii sarcinii, în
ori un alt bun (şi îşi produce o diminuare a patrimoniului),
însă atât timp cât contractul nu are la bază intenţia liberală
(ci asigurarea întreţinerii viagere) el nu poate fi donaţie.
2. Reglementare. A se vedea C. Toader, Drept civil. Contracte speciale, Ed. AII Beck, Bucureşti,
2003, p. 105; F. Ţuca, Donaţie, sponsorizare, mecenat, în RDC nr. 9/1998, p. 100. w
Donaţiile sunt reglementate îndeosebi, de Codul Civil în Sponsorizarea este un contract "prin care două persoane convin cu
Cartea a lll-a intitulată "Despre diferitele moduri prin care privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri
se dobândeşte proprietatea", în Titlul II "Despre donaţiuni materiale sau mijloace financiare pentru susţinerea unor activităţi fără
scop lucrativ desfăşurate de una dintre părţi, denumită beneficiarul
între vii şi despre testamente", Capitolele I-IV, art. 813-855. sponsorizării" (art. l alin. l din lege).
Astfel, donaţiile au fost reglementate alături de testamente (ca w
Mecenatul este un "act de libcralitatc prin care o persoană fizică sau
liberalităţi inter vivos şi respectiv morţiş causa) şi nu juridică, numită mecena, trasferă fără obligaţie de contrapartidă
împreună cu celelalte contracte civile. directă sau indirectă, dreptul său de proprietate asupra unor bunuri
materiale sau mijloace financiare către o persoană fizică, ca activitate
Filantropică cu caracter umanitar, pentru desfăşurarea unor activităţi
3f>
A se vedea, C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălânescu, Al. Băicoianu, Tratat de m domeniile: cultural, artistic, medico-sanitar sau ştiinţific-cercetare
drept civil, voi. III, Ed. AII, Bucureşti, 1998. p. 398. fundamentală sau aplicată" (art. l alin. 3 din lege ).

80 81
această situaţie donaţia nu mai este unilaterală, ci în limitele liberalităţii, dar dacă donaţia este divizibilă şi clauza o
sarcinii devine sinalagmatică40. afectează numai în parte, pentru rest efectele contractului se
C). Donaţia este un contract solemn, deoarece este menţin,
supusă formei speciale, impusă ca o condiţie ad validitatem de - în mod excepţional, donaţiile se revocă pentru
art. 813 C. Civ. Potrivit căruia „Toate donaţiunile se fac prin neîndeplinirea condiţiilor cu care s-au făcut: neexecutarea
act autentic". sarcinilor, ingratitudine şi pentru survenienţă (naşterea) de copii
Excepţie de la regula de rnai sus o fac darurile manuale, în urma donaţiei,
care se perfectează valabil numai prin predare, tradiţiune. Se poate revoca donaţia bunurilor viitoare, acestea
D). Donaţia este un contract translativ de proprietate. neputând face obiectul darurilor manuale,
Astfel, o dată cu încheierea contractului operează de regulă, şi
transferul dreptului de proprietate de la donator la donatar41. SECŢIUNEA L CONDIŢII DE FOND
în principiu, şi în cazul donaţiei, dreptul de proprietate se
Pentru a fi valabil încheiată donaţia, ca orice contract,
transferă din momentul încheierii contractului, dar este posibil
trebuie să îndeplinească condiţiile de fond ale contractului
ca părţile (solo consensu) să amâne acest moment.
prevăzute de art. 948 C. Civ. (capacitate, consimţământ, obiect,
Ca excepţie, amânarea transferului dreptului de
cauză).
proprietate nu este posibilă în cazul darului manual, deoarece
Originalitatea contractului (în raport cu celelalte contracte
fiind un contract real, încheierea să valabilă presupune (pe
speciale) se manifestă, în acest domeniul, printr-o regulă
lângă acordul de voinţă) şi tradiţiunea (predarea) bunului la
importantă exprimată de principiul irevocabilităţii donaţiei42.
momentul încheierii contractului.
Transmiterea dreptului de proprietate de la donator Ia 1. Capacitatea părţilor
donatar produce consecinţele instituite de dreptul comun (de Potrivit regulii generale, aplicabile şi contractului de
exemplu, riscul pieirii lucrului va fi suportat de donatar potrivit donaţie, capacitatea de a contracta constituie regula, iar
principiului res perit domino). incapacitatea excepţia.
E) Donaţia este un contract irevocabil: Atât donatorul cât şi donatarul trebuie să aibă, la
-după încheierea contractului, donatorul nu îşi mai poate momentul perfectării contractului, capacitatea necesară pentru
retrage oferta, fiind nulă orice donaţie făcută cu condiţii a căror a încheia acte de dispoziţie.
îndeplinire atârnă numai de voinţa donatorului, în cazul donaţiei încheiate între absenţi, părţile (dar mai
- sancţiunea nulităţii loveşte contractul în întregime, nu ales donatorul) trebuie să fie capabile atât la momentele ofertei şi
numai clauza incompatibilă cu principiul irevocabilităţii, chiar acceptării, precum şi la momentul primirii comunicării udului
dacă această clauză nu a fost cauza determinantă şi impulsivă a de acceptare43.
F. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Universul juridic,
Bucureşti 2007, p. 37 l 1 . Dcak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Universul juridic,
Precizăm însă, că donaţia este translativă de proprietate numai prin natura sa, llnciiu-şti 2007, p. 57
contractul putând transmite valabil şi un alt drept (de exemplu, un alt drept real sau
un drept de creanţă). Într-o opinie restrictivă se apreciază că donatarul nu trebuie să fie capabil decât la

82 83
Incapacităţile în materie pot fi: absolute, când persoana în De precizat că alienatul sau debilul mintal, nepus sub
cauză nu poate face şi nici primi donaţii, şi incapacităţi relative interdicţie, este prezumat a fi normal, iar actele încheiate de el
care presupun că incapabilul nu poate dona anumitor persoane vor fi valabile, până când acesta va fi pus sub interdicţie
şi nici primi de la unele din ele44. (momentul de referinţă al capacităţii persoanei fiind evident cel
Incapacităţile la .încheierea contractului de donaţie sunt al încheierii contractului).
expres şi limitativ prevăzute de lege. Ele urmează a fi analizate j Sancţiunea nerespectării incapacităţii minorilor şi a
în continuare, după cum interdicţia este de a dispune sau de a interzişilor judecătoreşti de a dispune prin donaţii este nulitatea
primi donaţii. absolută a actului încheiat47.

A. Incapacităţi de a dispune prin donaţii B. Incapacităţi de a primi donaţii


Sunt incapabili absolut de a dispune: minorii şi A). Sunt incapabili absolut de a primi donaţii:
persoanele puse sub interdicţie judecătorească. persoanele ncconcepute precum şi organizaţiile care nu au
A). Potrivit art. 129 şi art. 133 alin. 3 C. Fam., minorii nu dobândit personalitate juridică.
pot face donaţii nici prin reprezentanţi legali şi nici cu Potrivit art. 808 alin. (1) C. Civ. „este capabil de a primi
autorizaţia autorităţii tutelare. prin donaţiune între vii oricine este conceput în momentul
Mai mult, minorul nu poate dispune prin donaţii nici în donaţiunii"48.
favoarea tutorelui său, chiar după împlinirea vârstei majoratului Este posibil totuşi ca persoanele neconcepute să fie
(dacă autoritatea tutelară nu a dat descărcare de gestiune gratificate indirect, de exemplu, prin gratificarea unor terţi
tutorelui). Excepţie face cazul când tutorele este însă un capabili în favoarea unui copil neconceput sau prin contractul
ascendent al minorului (art. 809 alin. 3 C. Civ.)45. de asigurare (ca beneficiare ale asigurării).
în practică, se admite valabilitatea unor donaţii făcute de Tot aşa, organizaţiile care nu au dobândit personalitate
minori cu condiţia să reprezinte daruri obişnuite (de exemplu, juridică nu pot primi donaţii. Pentru a primi donaţii persoana
la aniversări)46 juridica îrebuie să fie bgsl constituită, iar 'iberalitatea se
B). Persoanele puse sub interdicţie judecătorească, fiind dobândeşte numai cu respectarea principiului specialităţii
lipsite de capacitate de exerciţiu, nu pot încheia valabil contracte capacităţii de folosinţă, potrivit căruia obiectul donaţiei trebuie
de donaţie (cu atât mai mult cu cât, în general, nu pot contracta). să corespundă scopului organizaţiei prevăzut în actul de
constituire49.
momentul acceptării ofertei, întrucât oferta este un act unilateral al donatorului: a se
vedea, Fr. Deak, op. cit., p. 139.
t4
Pentru amănunte privind incapacităţile în materie de liberalitati, a se vedea F. Incapacităţile speciale de a dispune sunt, în dreptul nostru, numai de folosinţă,
Terre, Y. Lequette, Droit civil. Leş miccessions. Leş libendites, Daloz, Paris, 1997, „cu .ilu- cuvinte legea refuză incapabilului...chiar dreptul de a dispune prin donaţie
p. 223-224. sau li'i:ai" (s. n.); a se vedea, M. Eliescu, Moştenirea şi devoluţiunea ei în dreptul RSR,
15
în cazul în care minorul (minora) se căsătoreşte şi dobândeşte capacitatea de l'.d. Academiei, 1966, p. 158-163
exerciţiu deplină el va putea să încheie valabil contracte de donaţie. Potrivit art. 654 alin. (2) C. civ. „Copilul conceput este considerat că există" eu
46
în favoarea tutorelui minorului nu poate dispune nici dacă a ajuns la majorat, până rondilia să se nască viu [„copilul născut mort este considerat că nu există" art. 654
când nu a fost descărcat de gestiunea să (cu excepţia ascendenţilor minorului), a se uliu. (3) C. civ.J.
vedea, Fr. Deak, op. cit., p. 134. Potrivit art. 33 alin. (3) din Decretul nr. 31/1954, ca excepţie, organizaţiile care nu

84 85
B). Alte categorii de persoane sunt incapabili relativ de facute în numele unor persoane interpuse" (art. 812 alin. (1) C.
a primi donaţii. Civ.), mai mult legea instituie o prezumţie de persoane
Potrivit art. 810 C. Civ. Medicii şi farmaciştii nu pot interpuse în favoarea tatălui, mamei, copiilor (şi descendenţii
primii donaţii de la persoanele tratate pentru boli care au lor), precum şi a soţului persoanei incapabile (art. 812 alin. (2) C.
produs decesul acestora. Incapacitatea se întemeiază pe o Civ.).
prezumţie absolută de captaţie şi sugestie (varietăţi ale dolului), Opinăm că nerespectarea incapacităţilor relative de a
apreciindu-se consimţământul ca fiind viciat. primi donaţii privind pe medici, farmacişti şi preoţi se
Pentru a opera, interdicţia trebuie să îndeplinească trei sancţionează cu nulitatea relativă a donaţiei.
condiţii cumulative: Minorii şi interzişii au dreptul de a primi donaţii, dar
- donaţia trebuie să fi fost făcută în cursul unei boli de neavând capacitate de exerciţiu le pot accepta numai prin
care donatorul a murit; reprezentanţii lor legali sau cu încuviinţarea autorităţii tutelare.
- moartea să fi fost cauzată de boala pentru care era Astfel, potrivit art. 815 alin. (1) C. Civ., „donaţiile făcute unui
îngrijit; . minor sau interzis, se acceptă de tutore sau de părinte".
- tratamentul să fi avut caracter repetat sau de în apărarea intereselor minorilor şi interzişilor legiuitorul
continuitate. (art. 815 alin. (2) C. Civ.) A intervenit dând posibilitatea şi altor
Ca excepţie de la regula de mai sus, legea declară valabile persoane (fără calitate de tutori) să poată accepta donaţii pentru ei,
donaţiile remuneratorii făcute de pacient medicului sau cum ar fi: ceilalţi ascendenţi (decât părinţii, chiar dacă aceştia
farmacistului, dacă sunt potrivite cu starea materială a acestuia, ar fi în viaţă), în toate cazurile, însă dacă donaţia este cu titlu
precum şi cele făcute unei rude până la gradul IV inclusiv, cu oneros (cu sarcini sau sub condiţie) acceptarea este un act de
condiţia ca donatorul să nu aibă moştenitori în linie dreaptă, dispoziţie şi, în consecinţă, ea trebuie autorizată de
afară de cazul în care donatarul este chiar el un astfel de erede autoritatea tutelară.
(art. 810 alin. (1) şi (2) C. Civ.). încălcarea dispoziţiilor prevăzute de art. 815 C. Civ.
Potrivit art 810 alin. (3) C. Civ „Aceleaşi reguli sunt Atrage nulitatea relativă a donaţiei.
aplicabile în privinţa preoţilor". Este necesar ca preotul să-1 fi Potrivit art. 816 C. Civ., incapabil de a primi donaţii este şi
asistat pe bolnav şi să nu fi săvârşit un act izolat50. „surdo-mutul ce nu ştie să scrie" care poate accepta valabil o
Datorită faptului că incapacitătile medicilor, farmaciştilor donaţie numai cu asistarea unui curator special numit de
şi preoţilor pot fi uşor ocolite prin simulaţie, legiuitorul a autoritatea tutelară (cu rol de interpret al voinţei acestuia)51.
intervenit arătând că „Dispoziţiile în favoarea unui incapabil Potrivit art. 34 din Decretul nr. 31/1954, în principiu,
sunt nule, fie ele deghizate sub forma unui contract oneros, fie persoanele juridice pot primi donaţii dacă dreptul ce face
obiectul donaţiei corespunde scopului stabilit în actul de
au dobândii personalitate juridică pol primi donaţii în cursul constituirii (de la data constituire.
actului de constituire) în vederea formării unui patrimoniu necesar funcţionarii.
Nerespectarea incapacităţilor absolute de a primi donaţii este sancţionată cu nulitatea
absolută.
Sancţiunea nerespectării prevederilor art. 816 C. civ. privind incapacitatea surdo-
In categoria preoţilor intră: preoţii mireni, călugării, diaconii, arhiereii, ieromonahii etc. (nu
mutului de a primi donaţii este nulitatea relativă.
însă şi dascălii, paracliserii etc.); a se vedea, E. Safta-Romano, op. cit., p. 182.

86 87
Donaţiile făcute instituţiilor bugetare (ministere sau alte Contractul al cărui consimţământul este viciat se
instituţii centrale) urmează să fie acceptate de ministru sau de sancţionează cu nulitatea relativă.
conducătorul instituţiei centrale de stat (potrivit prevederilor 3. Obiectul contractului
Decretului nr. 478/1954). în cazul în care donaţiile făcute
statului au ca obiect un bun grevat de sarcini acceptarea se va Pot forma obiectul donaţiei bunurile mobile şi imobile
face numai cu avizul Ministerului Finanţelor. care deopotrivă, trebuie să îndeplinească (potrivit dreptului
Potrivit art. 7 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea comun) o serie de condiţii precum: să fie în circuitul civil, să fie
publică bunurile donate ce urmează a intra în domeniul public determinate sau determinabile, posibile, licite şi să existe sau
al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale se acceptă să poată exista în viitor 54.
de Guvern sau de consiliul judeţean ori local (după caz). Excepţie de la condiţiile arătate mai sus fac: darurile
Sancţiunea nerespectării dispoziţiilor legale privind manuale, care nu pot avea ca obiect bunuri viitoare, întrucât nu
autorizaţia dată de către organul competent este nulitatea sunt susceptibile de tradiţiune.
absolută. Ca şi în alte contracte transmisibile de proprietate,
bunurile viitoare pot forma, în principiu, obiectul donaţiei, cu
2. Consimţământul excepţia moştenirilor nedeschise care nu pot fi înstrăinate, sub
Pentru că donaţia este, în primul rând un contract, ea sancţiunea nulităţii absolute (art. 702 C. Civ.).
trebuie să aibă la bază acordul de voinţă al părţilor. Deoarece Când bunul este individual determinat, donatorul trebuie
donaţia este şi o liberalitate, prin esenţa sa, acordul de voinţă să aibă calitatea de proprietar.
trebuie să exprime voinţa animus donandi a donatorului şi Dacă obiectul donaţiei este lucrul altuia, donaţia este
acceptarea acesteia de donatar52. nulă asolut.
în principiu, consimţământul, ca element de validitate a 4. Cauza
contractului trebuie să nu fie „dat prin eroare, smuls prin
violentă, sau surprins prin doi" (art. 953 C. Civ.). Scopul pentru care donatorul transferă, cu titlul
In materie de liberalităţi vicierea consimţământului se gratuit, proprietatea sau un alt drept patrimonial altei
face de regulă, prin doi, manifestat sub forma captaţiei sau persoane trebuie să fie real, licit şi moral, în caz contrar,
sugestiei53. donaţia nu poate fi valabil încheiată (pentru neîndeplinirea
condiţiilor prevăzute de art. 948 C. Civ.).
Donaţia care are o cauză (scop) ce contravine legii sau
bunelor moravuri ori ordinii publice este nulă absolut. Dovada
' 2 F. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Universul juridic, cauzei ilicite incubă celui care o pretinde şi fiind o chestiune de
Bucureşti 2007, P .65 lupt, poate fi făcută prin orice mijloace de probă.
Sugestia constă în folosirea unor mijloace nepermise în scopul de a sădi în mintea
testatorului ideea de a face o liberalitate pe care nu ar fi făcut-o din proprie iniţiativă.
Captaţia înseamnă folosirea de manopere dolosive în scopul de a înşela buna
credinţă a testatorului pentru a-1 determina să facă o liberalitate, fără de care nu ar fi F. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale. Editura Universul juridic,
făcut-o. Iluaireşti 2007, p. 63

88 89
Cauza donaţiei cuprinde două elemente: intenţia de a Irevocabilitatea donaţiei este, în consecinţă specială,
gratifica şi motivul determinant. deoarece priveşte nu numai efectele contractului, dar şi natura
Intenţia de a gratifica constă în transmiterea dreptului de intrinsecă a contractului. Pentru aceste considerente, în
proprietate asupra unui bun sau altui drept real ori de creanţă, doctrină irevocabilitatea donaţiei a fost supranumită şi
cu titlu gratuit. Voinţa de a gratifica a donatorului este un „irevocabilitate de gradul doi".
element abstract, obiectiv, invariabil şi comun tuturor Irevocabilitatea se justifică prin ocrotirea intereselor
contractelor de donaţie55. Evident, că intenţia de a gratifica este donatorului, garantarea dreptului de proprietate dobândit de
strâns legată de consimţământul liber exprimat al donatorului. donatar, precum şi pentru protejarea intereselor terţilor ce intră
Motivul determinant este scopul practic urmărit de în raporturi juridice cu acesta din urmă şi în consecinţă,
donator, element subiectiv, variabil şi concret în fiecare contribuie la siguranţa circuitului civil (art. 801, art. 822, art.
contract de donaţie. 823, art. 824 C. Civ.).'
Părţile nu pot include în contract clauze care să
5. Principiul irevocabilităţii speciale. Excepţii contravină irevocabilităţii donaţiei, astfel că orice condiţie
1. Potrivit art. 969 C. Civ. "Convenţiile legal făcute au incompatibilă cu esenţa să va atrage nulitatea absolută a
putere de lege între părţile contractante". Cu alte cuvinte orice contractului, cu specificaţia că nulitatea va lovi întreg
contract valabil încheiat este şi irevocabil (neputând fi desfăcut contractul şi nu numai clauza nepermisă.
sau desfiinţat prin manifestarea de voinţă a unei singure părţi). Nulitatea absolută a unei clauze incompatibile
Astfel, putem spune că donaţia (ca şi celelalte contracte civile) irevocabilităţii donaţiei poate fi invocată de orice persoană, cu
este irevocabilă, în primul rând, în temeiul dreptului comun excepţia succesorilor în drepturi ai donatorului care, după ce au
(pentru că este un contract). confirmat, ratificat sau executat voluntar donaţia nu o mai pot
Irevocabilitatea donaţiei nu este însă, numai una generală, invoca pentru a solicita restituirea bunului (art. 1167 alin. (3) C.
comună tuturor contractelor, ci şi o irevocabilitate, proprie, Civ.).
specială acestui contract, derivată din calitatea sa, distinctă de Facem precizarea că nu orice clauze contractuale sunt
celelalte contracte, de liberalitate. Acesta este şi sensul incompatibile cu principiul irevocabilităţii donaţiilor, ci numai
dispoziţiilor art. 801 C. Civ. Potrivit cărora donaţia este "un act cele care afectează în esenţă dobândirea dreptului transmis
de liberalitate prin care donatorele dă irevocabil un lucru donatarului. De exemplu, pot fi inserate clauze privind:
donatarului" (s.n.). transmiterea bunului la un termen ulterior încheierii
în literatura de specialitate, irevocabilitatea specială a contractului, reţinerea uzufructului viager de către donator sau
donaţiei a fost adesea exprimată prin adagiul "Donner et retenir plata unor datorii determinate etc.
ne vaut "56. Potrivit art. 825 alin. (1) şi (2) C. Civ., „Donatorul poate
stipula întoarcerea bunurilor dăruite" în caz de predeces al
donatarului ori al acestuia şi al descendenţilor lui, dar numai în
Corneliu Turianu, Drept civil. Editura Universitara, Bucureşti 2004, p. 54
favoarea sa, nu şi a altei persoane. Această clauză conţine o
56
Corneliu Turianu, Drept civil, Editura Universitara, Bucureşti 2004, p. 45

90 91
condiţie rezolutorie cauzală (permisă de lege), care nu depinde B. Clauze compatibile cu principiul irevocabilităţii
de voinţa donatorului, ci de hazard (art. 1005 C. Civ.). donaţiei.
A. Clauze incompatibile cu principiul irevocabilităţii
donaţiilor. A). Donaţia poate fi afectată de un termen. Clauza este
A). „Este nulă orice donaţiune făcută în condiţii a căror permisă deoarece termenul, ca modalitate a actului juridic,
îndeplinire atârnă numai de voinţa donatorului" (art. 822 C. nu afectează dobândirea dreptului transmis, ci numai
Civ.). exerciţiul acestuia.
Donaţia este nulă, chiar dacă condiţiile sunt simple B). Donatul poate fi afectată şi de o condiţie, însă
potestative. Aceasta deoarece donaţia este o liberalitate, regimul aceasta trebuie să fie exclusiv cauzală şi mixtă.
său juridic fiind diferit de contractele cu titlu oneros (care devin C). Donaţia poate stipula plata datoriilor prezente (deci
nule numai dacă sunt afectate de condiţii potestative pure). cu dată anterioară încheierii contractului).
B). Potrivit art. 824 C. Civ. Donaţia este nulă dacă D). Potrivit art. 825 C. Civ. „Donatorul poate stipula
donatorul şi-a rezervat dreptul de a dispune de bunurile întoarcerea bunurilor dăruite, atât în cazul când donatarul ar
liberalităţii şi după perfectarea contractului (chiar dacă a muri înaintea lui, cât şi în cazul când donatarul şi
murit f ar ă a fi dispus de ele). descendenţii săi ar muri înaintea sa".
Tot nulă absolut este şi donaţia ce reprezintă o De menţionat că stipulatul „ nu se poate face decât în
substituţie fideicomisară (caz în care donatorul a desemnat favoarea donatorului" (art. 825 alin. (2) C. Civ.).
un instituit cu obligaţia de a păstra, conserva şi remite bunul Stipulatul în favoarea donatorului reprezintă o condiţie
la moartea să unei alte persoane, numită substituit - art. 803 C. cauzală rezolutorie.
Civ.). 2. Revocabttitatea donaţiilor între soţi. Prin excepţie de
C). Este nulă şi donaţia prin care donatarul a fost la principiul irevocabilităţii speciale a donaţiilor, donaţiile între
obligat la plata unor datorii viitoare şi „care nu existau la soti (art. 937 C. Civ.) Şi donaţiile "între vii pentru bunurile
epoca donaţiunii sau care nu erau arătate în actul de viitoare" (art. 821 C. Civ.) Sunt revocabile57.
donaţiune" (art. 823 C. Civ.). Potrivit art. 937 alin. (1) C. Civ. „Orice donaţiune
Sancţiunea s-a impus pentru a nu permite donatorului făcută între soţi în timpul maritagiului este revocabilă"38.
revocarea indirectă a donaţiei prin crearea de datorii Revocarea donaţiei dintre soţi se poate realiza prin
posterioare, până la valoarea donaţiei f acute. voinţa unilaterală a soţului donator, indiferent de forma în
D). Donaţia care conţine o clauză de denunţare
unilaterală a contractului (de către donator) este de asemenea
" Menţionăm că doctrina este unanimă în a aprecia că revocarea donaţiilor între
nulă, deoarece reprezintă o condiţie pur potestativă. xofi este singura excepţie veritabilă de la principiul irevocabilităţii speciale a
Rezultă că donaţia face excepţie de la regula potrivit donaţiei.
căreia nimic nu se poate opune ca părţile să prevadă în s
Donaţiile având ca obiect bunurile proprii sunt permise între soţi. Ca urmare a
contract o clauză de denunţarea acestuia. liheralitâţii inter vivos, bunurile proprii ale unui soţ (donator), devin bunuri proprii
ale celuilalt soţ-donatar (fără a se putea stipula intrarea acestora în comunitatea lor
de bunuri, „ceea ce însemnă prefacerea dreptului de proprietate exclusivă a soţului
donator într-un drept de proprietate devălmaşe a ambilor soţi").

92 93
care s-a efectuat donaţia (act autentic, donaţie indirectă sau Donaţia de bunuri viitoare (ce are ca obiect bunuri pe
dar manual). care donatorul le va lăsa, la moartea sa, donatarului) este de
Dreptul de a revoca liberalitatea inter vivos, este de asemenea, revocabilă prin esenţa sa. Dacă însă donatarul
esenţa donaţiilor f acute între soţi. moare înaintea donatorului, donaţia de bunuri viitoare devine
Dreptul soţului-donator de a revoca donaţia poate fi caducă60.
exercitat oricând în timpul căsătoriei sau după încetarea Donaţia "între vii de bunuri viitoare" (prevăzută de art.
acesteia (sau chiar după moartea soţului donatar, împotriva 821 C. Civ.) Este rar întâlnită în practică şi prezintă în
moştenitorilor celui gratificat). consecinţă, un interes pur teoretic. Din aceste considerente
Donaţia între soţi devine definitivă şi irevocabilă după literatura de specialitate s-a ferit să o asimileze unei
moartea donatorului59.
"veritabile excepţii" de la principiul irevocabilităţii donaţiilor.
Revocarea donaţiei dintre soţi operează prin simpla
manifestare de voinţă a soţului donator (care nu este ţinut de a SECŢIUNEA II. CONDIŢII DE FORMĂ.
o şi motiva). Voinţa soţului donator de revocare a donaţiei
poate fi manifestată expres, prin solicitarea restituirii 1. Principiul solemnităţii donaţiei
lucrului, dar şi tacit (de exemplu, în cazul în care donatorul
instituie un legat cuprins într-un testament cu privire la Potrivit art. 813 C. Civ. „Toate donaţiile se fac prin act
lucrul respectiv, în favoarea unei terţe persoane). autentic"; rezultă că donaţia este un contract solemn (înscrisul
Soţul donator nu are posibilitatea ca prin actul de autentic fiind cerut ca element esenţial de valabilitate a
donaţie sau printr-un alt act juridic să renunţe la dreptul de contractului şi nu ca mijloc de probă). Astfel, donaţia se
revocare, deoarece revocabilitatea donaţiilor între soţi este de prezintă ca o excepţie de la principiul consensualismului
ordine publică. (caracteristic dreptului obligaţional)61.
Donaţiile între soţi sunt revocabile pentru „ca soţul, Solemnitatea donaţiei nu însemnă însă, numai o simplă
nevoit să ceară desfacerea căsătoriei din culpa celuilalt soţ, să formă de prezentare a voinţei liberale (animus donandf). Ea are o
poată revoca şi donaţiile făcute înainte de intervenirea semnificaţie mai profundă, ţinând de natura extrinsecă a
cauzelor care determină desfacerea căsătoriei". acestui contract62.
Ca efect al revocării donaţiei, bunurile în cauză redevin In acelaşi sens, s-a opinat că forma solemnă (autentică) a
bunuri proprii ale soţului donator. donaţiei reprezintă şi "o măsură de protecţie a voinţei
în doctrină se aminteşte uneori şi despre un al doilea donatorului, care dispune în mod actual şi irevocabil de un
caz de revocabilitate a donaţiei, avându-se în vedere drept în favoarea unei alte persoane", fără echivalent.
prevederile art. 821 C. Civ. Potrivit căruia „Donaţiunea între
vii pentru bunurile viitoare este revocabilă". Precizăm că donaţia de bunuri viitoare nu constituie un pact asupra unei
succesiuni viitoare (prohibit de lege şi sancţionat cu nulitatea absolută).
Contractul produce efecte juridice numai daca consimţământul ambelor părţi este
Ca excepţie, după moartea donatorului moştenitorii acestuia vor putea cere manifestat în forma autentica. Nerespectarea acestei forme se sancţionează cu
revocarea donaţiei, dar pentru cauze legale (neexecutarea sarcinii sau pentru nulitatea absoluta a contractului.
ingratitudinea donatarului). losif R. Urs, Smaranda Anghene, Drept civil, Contracte civile, Editura Oscar
Prinţ, Ediţia a IlI-a, voi. 111, Bucureşti, 2000, p. 31
94
95
Putem afirma astfel, că între principiul irevocabilităţii Iar dacă nu s-a fixat un termen, înainte de revocarea ofertei (în
speciale şi principiul solemnităţii (ca elemente principale de înnpul vieţii lui şi înainte de a deveni incapabil - art. 814 alin. (2)
fond şi respectiv, de forma) există o strânsă şi inseparabilă C. Civ). Notificarea acceptării, neavând caracter personal,
legătură care împreună, fac din donaţie "cel mai special l»mie fi făcută şi de către alte persoane (de exemplu
contract" (dintre cele civile speciale)63. moştenitorii donatarului)
Nerespectarea formei autentice atrage nulitatea absolută a Potrivit art. 827 C. Civ. „Orice act de donaţiune de
contractului. Pentru ca liberalitatea inter vivos să producă totuşi mobile este valabil numai pentru obiectele trecute într-un act
efecte „ea trebuie să se refere în formele legiuite" (art. 1168 C. estimativ subsemnat de donator şi donatar". Deci, legea cere, în
Civ.). i ;I/AI l donaţiei de bunuri mobile existenţa, drept condiţie de
Deoarece forma solemnă este cerută imperativ (ad valabilitate a contractului, a unui stat estimativ. Acesta trebuie
validitatem); dovada existenţei contractului de donaţie nu poate să cuprindă descrierea fiecărui bun donat în parte, inclusiv
fi făcută cu martori (chiar dacă există un început de dovadă valoarea lui.
scrisă). Statul (actul) estimativ poate fi cuprins în înscrisul
Nulitatea donaţiei pentru lipsa formei autentice poate fi constatator al contractului de donaţie sau poate fi un înscris
invocată de orice persoană sau de instanţă, din oficiu (neputând separat, ataşat contactului principal. De menţionat că actul
fi înlăturată în nici un fel). estimativ poate fi şi sub semnătură privată (nu neapărat înscris
Nerespectarea formei donaţiei nu poate fi acoperită autentic), el trebuind însă, să fie semnat de ambele părţi
ulterior prin confirmare de către donator (art. 1168 C. Civ.). contractante. Sunt scutite de formalitatea actului estimativ
In schimb, s-a admis că după moartea donatorului, donaţiile indirecte şi darurile manuale65.
nulitatea donaţiei pentru viciul de formă poate fi acoperită prin
confirmare, ratificare sau executare voluntară, de către 2. Donaţiile deghizate, donaţiile indirecte şi darurile
moştenitorii donatorului. de nuntă
In cazul în care donaţia se încheie prin mandatar, Doctrina şi practica au recunoscut existenţa unor donaţii
împuternicirea specială a acestuia trebuie să aibă tot formă "scutite de formalismul art. 813 c. Civ." Precum: donaţiile
autentică, asemenea actului ce urmează a fi încheiat prin deghizate, donaţiile indirecte şi darurile manuale, care sunt
reprezentant (contractul de donaţie)64. astfel, excepţii de la principiul solemnităţii donaţiilor.
Acceptarea donaţiei trebuie făcută personal de donatar şi 1. Donaţia deghizată este o donaţie simulată care, sub
notificată donatorului, în limitele termenului stabilit de acesta, aparenţa unui contract cu titlu oneros, ascunde natura gratuită
a unui contract secret. De exemplu, deşi printr-un contract
' Din acest considerent, forma solemnă nu constituie numai un simplu (şi comun) public de vânzare-cumpărare se înstrăinează o casă, în fapt
caracter al contractului, ci putem vorbi de mai mult şi anume, despre principiul dreptul de proprietate se transmite cu titlu gratuit, în acest caz,
solemnităţii donaţiei.
Când donaţia se încheie între absenţi, prin ofertă şi acceptare separate, ambele acte
trebuie să fie făcute în formă autentică (sub sancţiunea nulităţii absolute). De
menţionat, că acceptarea donaţiei trebuie să aibă loc în timpul vieţii donatorului, în caz ' 5 losif R. Urs, Smaranda Anghene, Drept civil, Contracte civile, Editura Oscar
contrar oferta fiind caducă [art. 814 alin. (2) C. civ.].
Prinţ, Ediţia a IlI-a, voi. III, Bucureşti, 2000, p. 32
96 97
deşi părţile contractante recunosc existenţa unui preţ, acesta nu vedere, imperativă ("Toate donaţiile..." s.n) însuşi legiuitorul a
există în realitate (nefiind datorat). admis anumite derogări directe sau implicite (a se vedea art.
Donaţiile deghizate sunt valabile, simulaţia nefiind, în 812, 845, 940 etc.). Tot aşa, apreciem că nu se poate susţine
principiu, sancţionată cu nulitatea. Dacă însă, deghizarea este concomitent, pe de o parte că donaţia deghizată este o excepţie
frauduloasă contractul este nul. de la principiul solemnităţii, iar pe de altă parte că forma
în ceea ce priveşte respectarea condiţiilor de fond, s-a trebuie să fie (musai) cea autentică.
apreciat unanim că actul care deghizează donaţia (cel aparent) Proba deghizării se face potrivit regulilor din materia
trebuind să întrunească toate cerinţele prevăzute de lege (în simulaţiei: părţile contractante, precum şi succesorii lor
materie de donaţii). universali sau cu titlu universal o pot face cu un contra înscris
în doctrină66 şi în practică s-a pus însă întrebarea: ce sau cu început de dovadă scrisă (completat cu martori sau
formă trebuie să îmbrace contractul care deghizează o donaţie, prezumţii), iar terţii o pot face prin orice mijloc de probă
forma cerută în general pentru valabilitatea contractelor sau (deoarece pentru ei, simulaţia este un simplu fapt).x
forma specială (autentică) impusă de art. 813 C. Civ. Pentru în acelaşi context, adăugăm că dispoziţiile art. 845 C.
donaţii Civ. Instituie o prezumţie relativă de donaţie deghizată în
Unii autori au susţinut cerinţa formei autentice a donaţiei favoarea moştenitorilor rezervatari ai donatorului, în caz de
deghizate, motivând că renunţarea la cerinţa solemnităţii este în înstrăinare cu titlu oneros sub forma unei rente viagere sau cu
contradicţie cu dispoziţiile imperative ale art. 813 C. Civ., care rezerva dreptului de uzufruct, către un moştenitor în linie
prevăd că „toate donaţiile se fac prin act autentic", (prin aceasta dreaptă directă care să fi consimţit la încheierea actului.
înţelegându-se atât donaţiile declarate de părţi, cât şi cele Donaţia prin interpunere de persoane este tot o donaţie
deghizate). simulată67, asemănătoare donaţiei deghizate, care însă are un
Practica judiciară şi o parte importantă a doctrinei a obiect diferit. Astfel, dacă în cazul donaţiei deghizate simulaţia
susţinut că este suficient să fie îndeplinite condiţiile de formă vizează natura gratuită a contractului, în cazul interpunerii de
cerute de lege pentru contractul care deghizează donaţia (actul persoane simulaţia priveşte persoana donatarului.
aparent), în acest sens, în exemplul de mai sus, vânzarea Având în vedere că obiectul simulaţiei este persoana
aparentă a casei (construcţie) în formă consensuală (deci fără donatarului şi nu operaţiunea juridică efectuată de părţi,
respectarea formei autentice) a fost valabil încheiată. problema formei ce trebuie respectată la încheierea contractului
Ne raliem opiniei exprimate de practica judiciară şi a nu mai este importantă, deoarece contractul încheiat cu
autorilor, potrivit căreia forma donaţiei deghizate este aceea persoana interpusă este o donaţie (evident supusă prevederilor
cerută de lege pentru actul aparent. art. 813 C. Civ.).
Susţinem soluţia de mai sus, pe considerentul (unanim
acceptat) că, dacă sunt întrunite condiţiile de validitate a
contractului ostensibil (aparent) simulaţia (deghizarea) este
valabilă. De asemenea, deşi formularea art. 813 este la prima în practică, această formă de simulatie este întâlnită când se doreşte gratificarea
iniei persoane incapabile de a primi o donaţie, caz în care, contractul (public) se
încheie cu o persoană interpusă.
' a se vedea F. Deak, op. cit. p. 65

98 99
Potrivit art. 812 C. Ci v. Dispoziţiile în favoarea unui Actele juridice prin care se realizează donaţii indirecte
incapabil sunt nule, „fie ele deghizate sub forma unui contract sunt numeroase, însă cele mai uzitate sunt: renunţarea la un
oneros, fie făcute în numele unor persoane interpuse". Sunt drept, remiterea de datorie şi stipulaţia în favoarea unei terţe
considerate persoane interpuse: tatăl, mama, copii şi persoane.
descendenţii, precum şi soţul persoanei incapabile (art. 812 alin. A. Renunţarea la un drept constituie o donaţie indirectă
(2) C. Civ.). .-o

ori de câte ori se fundamentează pe animus donandi . De


Potrivit art. 940 alin. (2) C. Civ. Sunt interzise, sub
exemplu, renunţarea uzufructuarului la dreptul său de uzufruct
sancţiunea nulităţii absolute, donaţiile deghizate între soţi, ori
făcute prin persoane interpuse, chiar dacă nu aduc atingere pentru a întregi dreptul nudului proprietar, renunţarea
rezervei succesorale. Dispoziţia este raţională, având în vedere comoştenitorului la drepturile sale succesorale pentru a profita
caracterul revocabil al donaţiilor între soţi şi esenţa acestora celorlalţi moştenitori69 etc.
(uşor de eludat prin simulaţie). Pentru a produce efectele unei donaţii indirecte
Prin art. 941 C. Civ. Se instituie, de asemenea, o renunţarea trebuie să fie însă, pur abdicativă, deoarece dacă
prezumţie de interpunere pentru copiii soţului donatar, din altă s-ar face, de exemplu, în favoarea unuia dintre comoştenitorii
căsătorie, din afară căsătoriei ori adopţie şi rudele în linie existenţi, prin acesta s-ar realiza practic, o acceptare a
directă sau colaterală, până la gradul patru inclusiv, cu condiţia moştenirii şi o transmitere a acesteia către persoana avută în
ca, în momentul încheierii contractului de donaţie, soţul donatar vedere.
să aibă (real) vocaţie succesorală utilă la moştenirea acestora. Per a contrario, dacă renunţarea ar fi translativă de
2. Donaţiile indirecte. Donaţiile indirecte sunt acte drepturi (şi nu pur abdicativă) actul juridic trebuie să îmbrace
juridice fundamentate pe intenţia de a gratifica (animus forma autentică prevăzută de art. 813 şi art. 814 C. Civ. Pentru
donandi], dar înfăptuite pe calea unui alt act juridic, diferit donaţii.
de contractul de donaţie. B. Remiterea de datorie constituie un mijloc voluntar de
Spre deosebire de donaţia deghizată, în care contractul stingere a unei obligaţii şi reprezintă renunţarea cu titlu gratuit
aparent nu corespunde voinţei reale a părţilor (fiind fictiv), în a creditorului la valorificarea unui drept de creanţă pe care o are
cazul donaţiei indirecte, actul perfectat (prin care se realizează împotriva debitorului său.
o liberalitate) este cel voit de părţi. Renunţarea creditorului la valorificarea dreptului său nu
Strict juridic, donaţiile indirecte sunt liberalităţi efectuate este un act unilateral, ci un contract, în sensul că presupune
pe calea altor acte juridice (neasimilate sensului comun dat acceptarea din partea debitorului. Efectul principal al încheierii
contractului de donaţie). contractului este stingerea raportului de obligaţie. Drept
Pentru acest considerent donaţiile indirecte nu sunt
supuse regulilor de formă cerute de lege pentru validitatea Renunţarea la un drept care nu are la bază intenţia liberală, nu realizează o donaţie
donaţiei, fiind o excepţie de la principiul solemnităţii donaţiei, indirecta. „In acest sens, se spune că renunţarea la un drept este un act juridic
în schimb, donaţiile indirecte sunt supuse regulilor de fond la neutru"; a se vedea, Fr. Deak, op. cit., p. 156.
69
care este supusă această liberalitate. De menţionat că între renunţare şi donaţie (ca instituţii de drept civil) există un
raport juridic de interdependenţă, în care însă donaţia e.tte de fapt un simplu
accesoriu al operaţiei principale (care este renunţarea).

100 101
sarcinii stipulate, care este o donaţie indirectă pe o donaţie
consecinţă, debitorul realizează un folos gratuit, o îmbogăţire
directă, se vor aplica regulile specifice stipulaţiei pentru altul (în
care corespunde cu valoarea creanţei ce ar trebui să o plătească
principal, lipsa formei solemne)72.
creditorului.
Când remiterea de datorie se realizează prin acte între vii, 3. Darurile manuale. Darul manual este o donaţie
ea poate fi făcută prin orice formă: scrisă, verbală sau chiar realizată prin tradiţiunea bunului mobil corporal transmis
tacită (atunci când rezultă din anumite fapte ale creditorului), de la dispunător Ia gratificat, în baza acordului de voinţă al
deci nu este supusă formei autentice. părţilor contractante.
Remiterea de datorie poate fi făcută şi pentru moarte, Darul manual reprezintă forma cea mai simplă de donaţie,
printr-un legat, pe care debitorul poate sau nu să-1 accepte (caz impunând doar tradiţiunea unui mobil donat (pe lângă acordul
în care trebuie să îmbrace formele cerute de lege pentru de voinţă, indispensabil încheierii contractului).
testamente)70. Darul manual este exceptat de la condiţiile de formă
C. Stipulaţia în favoarea unei terţe persoane este un impuse donaţiei propriu-zise, dar este supus aceloraşi condiţii
contract prin care o persoană numită promitent se obligă faţă de de fond ale acesteia. El reprezintă o excepţie atât de la
altă persoană numită stipulant să execute o anumită prestaţie în principiul consensualismului instituit de art. 971 C. Civ., dar şi
folosul unei terţe persoane numită beneficiar, care nu participă de la principiul solemnităţii instituit de art. 813 C. Civ.
şi nici nu este reprezentată la încheierea contactului71. Darul manual face parte din categoria contractelor reale, a
Stipulaţia în favoarea unei terţe persoane făcută cu căror valabilitate este recunoscută în dreptul nostru de art. 644
intenţia de a gratifica (donandi causa), reprezintă tot o donaţie C. Civ.
indirectă. Tradiţiunea bunului donat de la donator la donatar este de
Atunci când stipulaţia în favoarea unei terţe persoane este esenţa acestei varietăţi de donaţie. Ca excepţie, darul manual
o donaţie indirectă ea este scutită de forma solemnă impusă operează prin simplul acord de voinţă al părţilor contractante,
donaţiilor. atunci când pentru un motiv sau altul, obiectul acestuia se află deja
Aplicaţiile practice ale stipulaţiei pentru altul sunt: în mâinile donatarului (la momentul perfectării contractului).
contractul de rentă viageră în folosul unui terţ, donaţia cu Obiectul darului manual poate consta numai în bunuri
sarcină în folosul unei terţe persoane, contractul de asigurare mobile corporale, susceptibile de tradiţiune de mă nu ad mă nu
asupra vieţii, contractul de asigurare de răspundere civilă etc. (cărora le sunt asimilate titlurile la purtător şi biletele de bancă,
De precizat că, dacă stipulaţia făcută donandi causa este întrucât încorporează valoarea creanţei şi pot fi transmise prin
prevăzută în cadrul unei donaţii directe (donaţie dublă făcută tradiţiune).
printr-un singur act juridic), contractul va fi guvernat de regulile
Bunurile imobile, precum şi mobilele incorporale
aplicabile donaţiilor (formă autentică etc.). Numai în privinţa
(drepturi de creanţă, drepturi de creaţie intelectuală, fond de
70
în ceea ce priveşte proba remiterii de datorie, aceasta urmează regulile de dovadă
comerţ etc.) Nu pot forma obiectul unui dar manual, pentru că
ale actelor juridice stipulate în art. 1191 şi urm. C. civ. Astfel, creditorul poate nu sunt susceptibile de a fi transferate şi dobândite printr-o
elibera debitorului o chitanţă prin care recunoaşte efectuarea plăţii, deşi în realitate predare şi primire efectivă. Nu pot forma obiectul darului
plata nu s-a (acut.
71
a se vedea F. Deak, op. cit. p. 67 :
A se vedea, Fr. Deak, op. cit., p. 158.
102
103
manual nici bunurile viitoare, pentru simplul motiv că a existat intenţia donatorului ca ele să între în comunitatea de
neexistând, nici nu pot fi predate. bunuri a soţilor).
Sumele de bani consemnate la C.E.C. vor putea fi obiect în schimb, donaţia făcută de părinţii unuia dintre soţi,
al darului manual în condiţiile în care lichidarea libretului după serbarea nunţii, califică bunul drept bun propriu. Soluţia
C.E.C. al donatorului, concomitent cu constituirea soldului îşi are temeiul în prevederile art. 31 lit. B) C. Fam. (excepţie de
livretului emis pe numele donatarului „au semnificaţia juridică a Ia regulă) potrivit cărora bunurile dobândite în timpul căsătoriei
unei donaţii". Deci, depunerea unei sume de bani la C.E.C. pe prin donaţie sunt bunuri proprii (cu excepţia cazului când
numele unei alte persoane, poate face obiectul darului manual, donatorul a prevăzut că ele vor fi comune).
cu condiţia să nu se fi făcut cu alt titlu (de exemplu, plata unei în doctrină s-a admis însă că darurile obişnuite au un
datorii). regim derogatoriu de la dreptul comun, neintrând sub incidenţa
în consecinţă, simpla predare a unui libret C.E.C. altei excepţiei prevăzute de art. 31 lit. B) C. Fam., şi în consecinţă
persoane, nominalizat pe numele donatorului (şi netransferat pe devin bunuri comune ale soţilor (potrivit regulii instituite de
numele donatarului), nu constituie dar manual, deoarece nu s-a art. 30 C. Fam.), în susţinerea punctului de vedere de mai sus s-au
transferat proprietatea sumelor de bani asupra celui căruia i s-a invocat prevederile art. 759 C. Civ., potrivit cărora darurile
predat libretul nominativ. obişnuite nu sunt supuse raportului donaţiilor.
Dovada darului manual poate fi făcută, în principiu, prin De menţionat însă, că celelalte donaţii reprezentând sume
orice mijloc de probă (fiind o chestiune de fapt). Ca excepţie, mari de bani sau alte bunuri de mare valoare, devin bunuri
donatorul şi succesorii săi pot proba darul manual, numai proprii (potrivit art. 31 lit. B) C. Fam.), chiar dacă sunt făcute
printr-un înscris sau început de dovadă scrisă, completată cu cu ocazia serbării nunţii şi de către persoane care nu sunt
martori sau prezumţii, conform regulilor generale în materie de părinţii unuia dintre soţi (cu excepţia cazului în care donatorul a
probe (art. 1191 şi urm. C. Ci v.). dorit ca bunurile respective să devină comune).
Donatorul-posesor nu are nevoie de dovadă scrisă (fiind
prezumat proprietar în baza art. 1909 C. Civ).
Darurile de nuntă constituie una dintre cele mai SECŢIUNEA III. EFECTELE CONTRACTULUI DE DONAŢIE
cunoscute categorii de daruri manuale73 având în vederea
tradiţia potrivit căreia, cu ocazia căsătoriei, părinţii obişnuiesc Principalul efect (legal) al contractului de donaţie este
să-şi înzestreze copiii cu bunuri sau alte valori, de natură a transmiterea dreptului de proprietate de la donator la donatar
constitui, pentru început, patrimoniul comun al soţilor. (consecinţă a caracterului translativ de proprietate al donaţiei).
Aceste bunuri sunt dăruite, de regulă, după oficierea Deşi, prin natura să donaţia transmite dreptul de
căsătoriei, cu ocazia serbării nunţii, ceea ce face ca ele să proprietate, este posibil ca dreptul transmis cu titlu gratuit să fie
constituie bunuri comune ale soţilor (deoarece se presupune că un alt drept real (decât dreptul de proprietate) sau un drept de
creanţă, în acest din urmă caz, operaţia juridică se va analiza ca
73 o cesiune de creanţă cu titlu gratuit, căreia i se vor aplica
Alte daruri manuale suni: „pomana" care se dă cerşetorilor (care constă, de regulă, regulile prevăzute de art. 1391 şi urm. C. Civ. (cu derogările
în sume mici de bani sau alimente) şi „ciubucul" sau „bacşişul" care constă în
gralificarea unei persoane care a prestat un serviciu satisfăcător pentru dispunător.
corespunzătoare naturii gratuite a transferului).

104 105
1. Obligaţiile donatorului 2. Obligaţiile donatarului
Principala obligaţie (personală) a donatorului este predea Atunci când donaţia este pur gratuită (neafectată de vreo
bunului donat donatarului. Predarea bunului are semnificaţia sarcină), donatarul nu are nici o obligaţie faţă de donator
transmiterii materiale a lucrului şi se poate face ulterior (contractul fiind unilateral).
încheierii contractului, potrivit clauzelor contractuale. în cazul de mai sus, donatarul are, cel mult o obligaţie
Dacă părţile au convenit ca bunul donat să fie păstrat de imperfectă, de recunoştinţă (morală) care, dacă este încălcată
donator şi după perfectarea contractului, acesta va răspunde poate duce implicit, în anumite condiţii, la revocarea donaţiei
pentru pieirea sau deteriorarea bunului, dar numai dacă a pentru ingratitudine (art. 831 C. Civ.).
survenit din culpa să (pentru celelalte cazuri răspunderea fiind a Dacă donaţia este sub modo (cu sarcini), donatarul are
donatarului-proprietar). Evident că, dacă bunul donat este un obligaţia de a executa sarcina, întocmai ca debitorii din
dar manual, întotdeauna donatarul va răspunde de pieirea contractele sinalagmatice deoarece, în caz contrar, donaţia
lucrului în calitatea să de proprietar. poate fi revocată.
Având în vedere caracterul gratuit al contractului, în
principiu, donatorul nu are şi obligaţia de a-l garanta pe 3. Efectele donaţiei faţă de terţi
donatar pentru evicţiune sau pentru viciile ascunse (art. 828 Prin caracterul său translativ de proprietate, contractul de
alin. (1) C. Civ.). donaţie, produce efecte directe, doar între părţile contractante.
Ca excepţie de la regula de mai sus, donatorul datorează Pentru ca donaţia să producă efecte şi faţă de terţi este
totuşi, garanţie pentru evicţiune în următoarele cazuri: necesară îndeplinirea formelor de publicitate.
A) când a promis expres garanţie pentru evicţiune (art. Când bunul donat este un mobil corporal opozabilitatea
828 alin. (2) C. Civ.); se realizează prin transmiterea posesiei bunului respectiv (art.
B) când evicţiunea provine dintr-un fapt personal (art. 972 şi art. 1909 C. Civ.).
828 alin. (3) C. Civ.); Dacă obiectul donaţiei este un drept de creanţă
C) când donaţia este cu sarcini, în limitele valorii acestora opozabilitatea faţă de terţi se realizează numai prin notificarea
(art. 828 alin. (3) C.' Civ.). cesiunii către debitorul cedat ori prin acceptarea ei de către
Tot ca excepţie, donatorul datorează garanţie pentru acesta printr-un act autentic (art. 1393 C. Civ.).
viciile bunului donat, în următoarele cazuri: în cazul în care obiectul donaţiei este un imobil,
A) când s-a obligat expres în acest sens; contractul devine opozabil terţilor din momentul transcrierii
B) când viciile ascunse cunoscute de donator au pricinuit dreptului în cartea funciară (art. 818 C. Civ. Şi art. 22 din
un prejudiciu donatarului; Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare).
C) când donaţia este cu sarcini, în limitele valorii Transcrierea în cartea funciară poate fi cerută, în primul
acestora. rând de donatar, deoarece el este cel mai interesat să
preîntâmpine dobândirea aceluiaşi drept de către terţi. Pot de
asemenea să ceară transcrierea: mandatarul donatarului,
tutorele, ascendenţii minorului donatar şi chiar donatorul.

106 107
Potrivit art. 820 C. Civ. Anumite persoane, cum sunt: ingratitudine, şi pentru naşterea unui copil), cunoscute în
tutorii care îi reprezintă pe minori sau pe interzişi sunt obligate doctrină drept "cauze legale de revocare a donaţiilor".
să solicite transcrierea donaţiei, sub sancţiunea acoperirii
Doctrină este unanimă în a aprecia că cele trei cauze
daunelor create persoanelor fără capacitate, prin inacţiunea lor.
legale de revocare nu sunt excepţii de la principiul
Art. 819 C. Civ. Prevede dispoziţii derogatorii în materie
irevocabilităţii donaţiei, deoarece nu depind exclusiv de voinţa
(faţă de publicitatea actelor cu titlu oneros), în sensul că lipsa
transcrierii poate fi invocată de orice persoană interesată, dar în donatorului75.
primul rând de cei care au primit de la înstrăinător proprietatea Elementul care a creat confuzii în cazul excepţiilor de la
bunului, creditorii ipotecari asupra bunului donat şi succesorii principiul irevocabilităţii donaţiilor a fost folosirea improprie a
cu titlu particular ai donatorului. termenului de "revocare" în art. 829. Precizăm că cele trei
Nu pot invoca lipsa transcrierii donaţiei: donatorul şi cazuri de "revocare legală" prevăzute de legiuitor sunt în fapt,
succesorii săi universali sau cei cu titlu universal, precum şi cazuri de rezoluţiune a contractului.
reprezentanţii legali sau convenţionali ai donatarului, deoarece De menţionat că părţile pot stipula în contract şi alte
aceştia erau obligaţi să ceară transcrierea actului. clauze care pot duce la revocarea donaţiei (cu respectarea
Potrivit art. 37 alin. (2) din Legea nr. 7/1996 a cadastrului principiului irevocabilităţii).
şi publicităţii imobiliare74 dobânditorul de bună-credinţă al unui Precizăm că numai revocarea legală pentru naşterea unui
drept real (prin donaţie sau legat), ce şi-a înscris dreptul în copil operează de drept (celelalte două fiind judiciare).
cartea funciară va simţi pe deplin efectele publicităţii imobiliare
"decât în termen de 10 ani, socotiţi din ziua când s-a înregistrat 1. Revocarea donaţiei pentru neexecutarea sarcinii
cererea lor de înscriere" (după prescripţia acţiunii în
rectificare). Dacă donaţia este sub modo (cu sarcini), donatarul are
obligaţia de a executa sarcina, deoarece în caz contrar, donaţia
va fi revocată (rezoluţionată).
SECŢIUNEA A IV-A. CAUZELE LEGALE DE REVOCARE A Sarcina reprezintă o obligaţie impusă de donator
DONAŢIILOR gratificatului, în limita căreia se diminuează caracterul gratuit al
liberalităţii.
Donaţiile sunt, prin esenţa lor, în principiu, irevocabile. Sarcina trebuie să fie posibilă, licită si morală. Ea poate
După cum am văzut anterior, ca excepţie de la principiul fi dispusă în favoarea dispunătorului, în favoarea unui terţ sau
irevocabilităţii, donaţiile sunt revocabile în două cazuri. Este în favoarea gratificatului însuşi, în primele două situaţii, sarcina
cazul donaţiilor între soţi (art. 937 C. Civ.) Şi a donaţiilor de transformă liberalitatea într-un act mixt, în parte oneros, în
bunuri viitoare (art. 821 C. Civ.). parte gratuit. Dacă sarcina absoarbe integral valoarea
Codul civil (art. 829) prevede şi alte trei cazuri în care liberalităţii, caracterul gratuit dispare şi liberalitatea se
donaţia "se revocă" (pentru neexecutarea sarcinii, pentru transformă într-un act cu titlu oneros.
74
Republicată în M. Of. nr. 201/3 mar. 2006 75
Adăugăm că în acest sens, că cele trei cauze nici nu sunt de fapt revocări veritabile (ci
în fapt sunt cauze de rezoluţiune a contractului).
108
109
Sarcina se aseamănă cu o condiţie rezolutorie deoarece 2. Revocarea pentru ingratitudine
nici una nu afectează naşterea dreptului, iar în caz de realizare a Faptele care atrag revocarea donaţiei pentru ingratitudine
condiţiei sau de revocare legală a donaţiei pentru neexecutarea sunt enumerate limitativ de art. 831 C. Civ. (şi, în consecinţă,
sarcinii, efectele sunt retroactive.
sunt de strictă interpretare).
Sarcina şi condiţia rezolutorie nu se confundă. Astfel, în
A). Donatarul să fi atentat la viaţa donatorului (art. 831
cazul condiţiei rezolutorii nu se creează obligaţii în sarcina
pct. l C. Civ.). în această situaţie, nu se cere o condamnare
donatarului (chiar dacă este potestativă)76, în schimb sarcina
obligă pe donatar (în caz de neexecutare putându-se recurge la penală (aşa cum se cere în cazul nedemnităţii prevăzute de art.
măsuri de executare). 655 C. Civ.), fiind suficient să existe intenţia autorului de a
ucide (chiar dacă donatorul nu a fost nici măcar rănit).
Având în vedere că în limita sarcinii, contractul de
donaţie are caracter sinalagmatic, în caz de neexecutare, Uciderea din culpă sau în legitimă apărare nu este cauză
donatorul poate cere justiţiei executarea silită a obligaţiei (ce de revocare (precum nici uciderea donatorului de către
formează obiectul sarcinii), cu daune-interese sau revocarea donatarul lipsit de discernământ).
donaţiei, potrivit dispoziţiilor art. 1020 şi 1021 C. Civ. în B). Donatarul să fi săvârşit delicte, cruzimi sau injurii
schimb, donatarul nu se poate elibera de sarcină, abandonând grave (art. 831 pct. 2 C. Civ.).
bunurile dăruite (fără acordul donatorului). Prin delicte se înţeleg orice fapte penale, prin care sunt
Neîndeplinirea sarcinii trebuie să fie culpabilă lezate bunurile sau persoana donatorului.
donatarului. Delictul comis asupra persoanei sau averii soţului
Revocarea donaţiei pentru neexecutarea sarcinii este donatorului sau contra rudelor acestuia se consideră delict
judiciară, deci trebuie să fie cerută instanţei. îndreptat contra donatorului însuşi.
Acţiunea în revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea
Actele de cruzime vizează integritatea corporală şi
sarcinilor poate fi exercitată în principiu, de donator, dar şi de
sănătatea doctorului (şi trebuie săvârşite de donatar sau din
succesorii săi în drepturi, de creditorii chirografari pe cale
ordinul acestuia, de către o altă persoană).
oblică (art. 974 C. Civ.) Ori de cesionar (atunci când i s-a
transmis acţiunea în revocare, cu titlu oneros sau gratuit). Injuriile sunt fapte care ating onoarea, demnitatea sau
în cazul sarcinii stipulate în favoarea unui terţ, acesta reputaţia donatorului. Faptele trebuie să aibă o anumită
poate cere numai executarea obligaţiei asumate de donatar, dar gravitate (care se apreciază de instanţa de judecată).
nu şi rezoluţiunea contractului, deoarece el nu este parte Faptele enumerate de art. 831 pct. 2 C. Civ. Trebuie
contractantă77. săvârşite cu intenţie (în lipsa acesteia, ingratitudinea nu se
poate presupune).
C). Refuzul donatarului de a da alimente donatorului (art.
831 pct. 3 C. Civ.). Se are în vedere fapta donatarului care (deşi
avea posibilitatea) a refuzat cererea donatorului (aflat în
nevoie) de a-i da alimente.
' Condiţia potestativă contravine principiului irevocabilităţii numai dacă este din
partea donatorului; a se vedea, Fr. Deak, op. cit., p. 170. '7 Turianu C., Drept civil,
Editura Universitara, Bucureşti 2004, p. 45

110 111
De menţionat că, revocarea donaţiei nu operează dacă Datorită faptului că acţiunea în revocare pentru
donatorul avea obligate alte persoane de ai acorda întreţinere ingratitudine are caracter esenţialmente personal, admiterea
(inclusiv alimente). acesteia nu va produce efecte retroactive fata de terţi.
Valoarea alimentelor nu poate depăşi valoarea Toate donaţiile sunt supuse revocării pentru ingratitudine.
bunului donat.
In toate cazurile, „refuzul nejustificat de alimente este 3. Revocarea pentru naşterea unui copil
sancţionat numai prin posibilitatea revocării donaţiei". Orice donaţie făcută de o persoană care nu are copii, va fi
Donatorul şi donatarul nu au acţiune în justiţie pentru a cere, revocată de drept, dacă donatorului după încheierea donaţiei i
întreţinere de la donatar şi respectiv restituirea prin echivalent a se naşte un copil sau un alt descendent, din căsătorie sau din
prestaţiilor. afară căsătoriei.
Acţiunea în revocarea donaţiei pentru ingratitudine va Potrivit art. 836 C. Civ. Revocarea donaţiei va avea loc
putea fi îndreptată doar împotriva donatarului vinovat (art. chiar şi în cazul în care copilul se naşte după moartea
833 alin. (2) C. Civ.). Moştenitorii donatarului nu pot fi donatorului.
obligaţi să restituie bunul primit de autorul lor cu titlu de Cauza de revocare se întemeiază pe prezumţia voinţei
donaţie. donatorului de a revoca donaţia în caz de producere a acestui
Ea poate fi intentată numai de donator, fiind o acţiune eveniment, dar şi pe ideea de protecţie a copilului.
strict personală. Pentru ca donaţia să fie revocată pentru naşterea unui
Ca excepţie, moştenitorii donatorului vor putea deveni copil se cer întrunite două condiţii:
titulari ai acţiunii în revocare, dacă acţiunea a fost introdusă de A). Donatorul să nu fi avut copii sau alţi descendenţi, la
donator sau dacă donatorul a decedat înainte de expirarea momentul încheierii donaţiei. Existenţa unui copil conceput la
termenului în care acţiunea putea fi intentată (art. 833 alin. (2) C. încheierea donaţiei nu împiedică revocarea contractului (art.
Civ.). Acţiunea nu poate fi intentată nici de către creditorii 837 C. Civ.).
donatorului pe calea acţiunii oblice, deoarece „ea presupune B). Ulterior donaţiei, să i se fi născut (donatorului) un copil
aprecierea morală a conduitei donatarului, pe care o poate face viu. 78
numai donatorul". Revocarea pentru naşterea unui copil operează de drept (art.
Revocarea legală pentru ingratitudine este de asemenea 836 C. Civ.) Şi pentru orice fel de donaţii. In consecinţă, prin
judiciară (deci trebuie cerută instanţei de judecată). simplul fapt al naşterii unui copil al donatorului, donaţia
Acţiunea trebuie introdusă în termen de un an, calculat de anterior încheiată este desfiinţată prin dispoziţia legii (fără a fi
la data producerii faptului sau din ziua când donatorul 1-a necesară intervenţia justiţiei).
cunoscut (art. 833 alin. (1) C. Civ.). Termenul de un an este un Pentru considerentele de mai sus, în caz de litigiu
termen de decădere (nu de prescripţie), prezumându-se că dacă a instanţa, reţinând că sunt îndeplinite condiţiile legale, va
trecut un an fără ca donatorul să ceară revocarea donaţiei, constata numai revocarea (nepronunţându-se în cauză).
acesta 1-a iertat pe donatar.

Este tară ele relevanţă dacă copilul este născut viu sau viabil.

112 113
Acţiunea în restituire poate fi intentată de către donator,
dar şi de către succesorii săi în drepturi (inclusiv creditorii, pe NOŢIUNI DE AUTOEVALUARE
calea acţiunii oblice).
Potrivit art. 21 din Decretul nr. 167/1958, acţiunea în
restituirea bunului donat - proprietatea fiind redobândită de Noţiunea şi interpretarea contractului de donaţie.
drept - se prescrie după 30 de ani de la naşterea copilului. Obiectul contractului de donaţie.
Ca efect al naşterii unui copil, dreptul de proprietate al Contractul de donaţie. Condiţii de formă.
donatarului este desfiinţat retroactiv, iar lucrurile donate reintră Contractul de donaţie. Incapacităţi de a dispune.
în patrimoniul donatorului, libere de orice sarcini. Contractul de donaţie. Incapacităţi de a primi.
Orice clauză, „prin care donatorul ar renunţa la revocarea Principiul irevocabilităţii donaţiilor.
donaţiunii pentru naştere de fiu (copil - s.n.), este nulă şi fără Revocabilitatea donaţiilor între soţi.
nici un efect" (art. 839 C. Civ.). Donaţiile deghizate.
După cum am văzut, doctrina este unanimă în a aprecia Donaţiile prin interpunere de persoane.
că naşterea unui copil din căsătorie sau din afară căsătoriei Donaţiile indirecte.
revocă, de drept, donaţia anterior încheiată. Darurile manuale.
Doctrina a fost însă împărţită când a trebuit să răspundă la Darurile de nuntă.
întrebarea: ce efecte va produce adopţia în această materie? Obligaţiile donatarului.
Potrivit unei opinii, dacă donatorul avea un copil adoptat Obligaţiile donatorului.
în momentul donaţiei, naşterea ulterioară a unui copil nu va Revocarea donaţiei pentru ingratitudine.
determina revocarea donaţiei, deoarece adoptatul „este asimilat Revocarea donaţiei pentru survenienţă de copil.
copilul din căsătorie". Tot aşa adoptarea unui copil ulterior
donaţiei ar avea drept efect revocarea acesteia.
Intr-o altă opinie, la care ne raliem, împărtăşită şi de
practica judecătorească s-a reţinut soluţia contrară, potrivit
căreia revocarea pentru naşterea unui copil operează numai
când donatorul dobândeşte (chiar postum) un copil exclusiv din
căsătorie sau din afară căsătoriei.
în acest context, trebuie să admitem implicit, că nici
existenţa unui copil adoptat anterior donaţiei nu împiedică
revocarea contractului.

114 115
în consecinţa, recursul va fi respins, iar instanţa va
SPEŢE schimba numai motivarea greşita în drept, constatând ca
hotărârea de respingere a cererii de revocare a donaţiei trebuie
Analizaţi următoarea speţă79: menţinută, cu precizarea ca este inadmisibila şi nu tardiva ori
Reclamantul K.M. a chemat în judecata pe parata C.M. prescrisa.
solicitând instanţei să dispună revocarea donaţiei încheiata între
el, în calitate de donator, şi fosta şotie, parata CM, în calitate de Răspundeţi Ia următoarele întrebări:
donatar.
Reclamantul a susţinut ca a donat şotiei sale un Citiţi şi explicaţi prevederile art. 937 din Codul Civil.
apartament, în perioada căsătoriei, si, având în vedere ca şotii Definiţi noţiunea de prescripţie extinctivă.
au divorţat, considera oportuna revocarea donaţiei. Explicaţi diferenţa între următoarele noţiuni: inadmisibil,
Prin sentinţa civila nr. 1707/1997, Judecătoria sectorului tardiv, ori prescris.
2 Bucureşti a respins acţiunea, ca fiind tardiv formulata, Acţiunea promovata poate fi admisa ? Motivaţi.
întrucât cererea are caracter patrimonial şi trebuia respectat Exista vreo cauza legala de revocare, ale cârei condiţii de
termenul de prescripţie de 3 ani, prevăzut de Decretul îndeplinire să poată fi analizate de către instanţa, ştiut fiind ca
167/1958, termen care a început să curgă de la desfacerea instanţa nu poate hotări în privinţa a aceea ce legiuitorul a
căsătoriei (acţiunea fiind introdusa la data de 23.09.1996). dispus să fie lăsat la voia neîngrădita a persoanei (ad nutum) ?
Sentinţa a rămas definitiva, prin respingerea apelului
formulat de reclamantul KM, potrivit deciziei civile nr. Analizaţi următoarea speţă80:
1836/05.09.1997, pronunţata de Tribunalul Bucureşti secţia a La data de 02 februarie 2006, M.A. şi fiica să M.O. s-au
IV-a civila. Instanţa de apel a constatat ca dispoziţii prezentat în fata notarului public pentru a încheia un contract de
Decretului nr. 167/1958 au fost aplicate corect, având în vedere donaţie în forma autentica pentru imobilul situat în Str.
calificarea dreptului ce se valorifica prin prezenta cerere. Primăverii nr. 43, M.A. în calitate de donatoare şi M.O în
Sub acest aspect, instanţa a reţinut caracterul patrimonial calitate de donatar.
al dreptului de a revoca donaţia, împotriva acestei decizii a Notarul public a luat astfel de act de consimtantul celor
declarat recurs apelantul KM, solicitând casarea hotărârii în doua persoane dar nu a întocmit actul de donaţie datorita
baza art.304 pct.9 Cod proc.civ., pentru aplicarea greşita a faptului ca cele doua părţi nu aveau suficienţi bani pentru
dispoziţiilor privitoare la prescripţie şi a cerut, de asemenea, achitarea taxelor de timbru prevăzute conform legii.
trimiterea cauzei spre rejudecare. Recursul va fi respins, La data de 19 februarie 2006 M.A. a decedat iar la data
deoarece deşi motivarea în drept a instanţelor este greşita, deschiderii moştenirii, o luna mai târziu, în condiţiile în care la
trebuie menţinută soluţia de respingere a cererii, iar conform moştenire a venit şi fratele lui M.O, aceasta din urma prezintă
considerentelor prezentei decizii, nu se impune nici trimiterea un contract de donaţie încheiat între ea şi mama să la data de 21
cauzei spre rejudecare. februarie 2006.
www. spete.avocatura.com 80
www.scj.ro
116
117
Prin urmare M.A. a acţionat-o în judecata pe sora să M.O.
solicitând instanţei să desfiinţeze contractul de donaţie, MODEL DE CONTRACT
motivând ca autentificarea s-a produs după decesul donatoarei
astfel încât consimţământul acesteia nu mai este valabil. CONTRACT DE DONAŢIE
încheiat astăzi.............
La ................................
Răspundeţi la următoarele întrebări:
L PĂRŢILE CONTRACTANTE
Ce este consimţământul şi cum trebuie acesta să fie 1.1. D .................................................................., domiciliat în
exprimat pentru a produce efecte juridice? ................................................. , str ......................................... Nr.
Este valabilă autentificarea actului de donaţie în acest ...... , bloc ....... , scara ....... , etaj ........, apartament ...,
caz? sector/judeţ........................., născut la data de (ziua, luna, anul)
Care credeţi ca va fi soluţia instanţei. Motivaţi. ....................................... în (localitatea) ..........................,
sector/judeţ ................................ , fiul lui ..............................
Şi al ............................................., posesorul buletinului
(cărţii) de identitate seria ..................Nr ...................... , eliberat
de ........................., cod numeric personal................................,
în calitate de donator , pe de o parte, şi

1.2. D ................................................................. , domiciliat în


.............................................., str.................................... Nr .............,
bloc ........, scara ......... , etaj ........., apartament ......,
sector/judeţ ........................ , născut la data de (ziua, luna, anul)
....................................................... în (localitatea) ...............,
sector/judeţ ................................., fiul lui
.................................................. Şi al .............................................. ,
posesorul buletinului (cărţii) de identitate seria................... Nr.
......................... , eliberat de ............................. , cod numeric
personal ........................, în calitate de donatar, pe de altă parte,

Au convenit să încheie prezentul contract de donaţie, cu


respectarea următoarelor clauze:

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

118 119
2.1. A) Eu donatorul, donez donatarului apartamentul nr. G) Transmiterea proprietăţii asupra apartamentului se face
.............. Din blocul ......... , scara ........ , etajul .......... , situat în astăzi, data autentificării contractului, fără îndeplinirea altei
localitatea ................................ , sectorul/judeţul formalităţi, donatarul urmând a dobândi şi posesia
............................. , compus din ..................Camere şi dependinţe, apartamentului la data decesului donatorului.
precum şi dreptul de coproprietate în cotă indiviză de ..... %
din părţile şi dependinţele comune ale imobilului, care prin 2.2. Evaluăm prezenta donaţie la ........................Lei, exclusiv
natura şi destinaţia lor sunt în folosinţa tuturor proprietarilor. cu scopul stabilirii taxei de timbru.
2.3. A) Eu donatarul, primesc cu recunoştinţă donaţia făcută de
B) O dată cu apartamentul se transmite donatarului şi dreptul de
......................................... Având ca obiect apartamentul descris
folosinţă asupra terenului aferent locuinţei în suprafaţă de .........
Mp, adică cota indiviză de....... % atribuit pentru toată durata mai sus, proprietatea sa, şi sunt întru totul de acord cu prezentul
existenţei construcţiei. înscris.
B) Cunosc situaţia juridică şi de fapt a apartamentului, ca fiind
C) Eu, donatorul, îmi rezerv dreptul de uzufruct viager asupra cea descrisă mai sus de către donator şi declar că îl scutesc pe
apartamentului descris mai sus. acesta de cercetarea registrelor de publicitate imobiliară şi că
înţeleg să-1 dobândesc în aceste condiţii şi pe riscul meu ceea ce
D) Acest apartament a intrat în proprietatea mea astfel: nu îl exonerează pe donator de răspunderea pentru evicţiune.
III. CLAUZE FINALE
E) Apartamentul care se donează este liber de orice sarcini şi 3.1. Noi, părţile, potrivit prevederilor art................. Din Legea
urmări de orice natură, nu a fost scos din circuitul civil prin
cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, declarăm că
trecere în proprietate publică, fiind în mod legal şi continuu în
vom îndeplini formalităţile necesare pentru efectuarea
proprietatea şi posesia mea, de la data dobândirii şi până în
prezent. Eu, donatorul, garantez pe donatar împotriva oricărei operaţiunii de publicitate imobiliară.
evicţiuni, potrivit art. 828 Cod civil. 3.2. Prezentul contract a fost redactat într-un număr de
................................................. Exemplare, la Biroul Notarului
F) Impozitele şi taxele aferente apartamentului, care face Public...............................................
obiectul prezentului contract, sunt achitate la zi de către
donator, aşa cum rezultă din certificatul nr ...................... Din 3.3. S-au eliberat părţilor ............... Exemplare, un exemplar
.................... Eliberat de ................., urmând ca de astăzi, data păstrându-se în arhiva biroului notarial.
autentificării să treacă în sarcina donatarului, care suportă plata
taxelor şi onorariul notarului public, pentru autentificarea DONATOR
prezentului contract.
DONATAR

120 121
MODEL NR. 2 Şi al ........................................ , posesorul buletinului (cărţii)
de identitate seria ..................... Nr.................... , eliberat de
CONTRACT DE DONAŢIE ................................. , cod numeric personal ......................, în
calitate de donatar, pe de altă parte,
încheiat astăzi .............
La................................. Au convenit să încheie prezentul contract de donaţie, cu
respectarea următoarelor clauze:
I. PĂRŢILE CONTRACTANTE II. OBIECTUL CONTRACTULUI
1.1. D ................................................................., domiciliat în 2.1. A) Noi donatorii, donăm fiului nostru.................................
............................................. , str................................. Nr ................ , în mod irevocabil şi fără sarcini suma de (în cifre şi litere)
bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ...... , ............................... , echivalentul a (în cifre şi litere)
sector/judeţ.......................... , născut la data de (ziua, luna, anul) ....................................... , calculaţi la cursul de schimb al B.N.R. de
................................................. în (localitatea) ........................... .................................. Lei, din ziua efectuării donaţiei, în scopul
Sector/judeţ .........................., fiul lui ........................................ cumpărării unei locuinţe proprietate personală în .......................
Şi al ......................, posesorul buletinului (cărţii) de identitate
seria .......... Nr .......................... , eliberat de ..............., cod B) Declarăm că aceşti bani provin din
numeric personal....................... , şi ......................................................................... Supuse regimului fiscal
1.1. D ......................................................, domiciliat în de impozitare în conformitate cu legea română. 2.2. Eu
., .........................................., str...............................Nr .............. , donatarul, declar că accept cu recunoştinţă donaţia făcută de
bloc .........., scara .........., etaj .......... , apartament ...... , părinţii mei ....................................... Privind suma de
sector/judeţ ......................... , născut la data de (ziua, luna, anul) ..................................... Şi declar că îi voi folosi pentru
................................................. în (localitatea) .............................. cumpărarea unei locuinţe proprietate personală în......................
Sector/judeţ ........................., fiul lui ........................................ III. CLAUZE FINALE
Şi al .........................................., posesorul buletinului (cărţii) 3.1. Prezentul contract de donaţie se face în baza
de identitate seria ........................ Nr........................... , eliberat Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 3/1997
de ......................., cod numeric personal privind efectuarea operaţiunilor valutare.
............................................ , în calitate de donatori , pe de o parte, 3.2. Prezentul contract a fost redactat într-un număr de.........
Şi Exemplare la Biroul Notarului Public...........
1.2. D ........................................................................., domiciliat 3.3. S-au eliberat părţilor ............... Exemplare, un exemplar
în ........................................... , str ................................. Nr. păstrându-se în arhiva biroului notarial.
................, bloc .......... , scara ......... , etaj........... , apartament........,
sector/judeţ ..............................., născut la data de (ziua, luna, DONATORI
anul)........................................în (localitatea).............................. DONATAR
Sector/judeţ ......................, fiul lui ...........................................

122 123
GRILE C) poate fi făcuta cu martori numai când exista început de
dovada scrisa.
Constituie donaţie (liberalitate):
Donaţia nulă pentru vicii de forma:
A) executarea unei obligaţii civile imperfecte;
A) poate fi confirmata, ratificata sau acoperita prin executarea
B) premiile sau recompensele oferite în scopuri publicitare de
de buna voie de către donator;
un comerciant clienţilor;
B) poate fi confirmata, ratificata sau acoperita de către
C) repararea pagubei cauzate, deşi nu sunt îndeplinite condiţiile moştenitorii donatorului, dacă ratificarea, confirmarea sau
răspunderii civile delictuale.
executarea este benevola şi făcuta în deplina cunoştinţa de
Neexecutarea sarcinii: cauza;
A) afectează valabilitatea actului juridic; C) nu poate fi confirmata, ratificata sau acoperita nici de
B) afectează numai eficacitatea actului juridic; moştenitori.
C) da dreptul dispunătorului de a opta între a cere rezoluţiunea Intre absenţi donaţia este valabilă în condiţiile:
actului juridic sau a pretinde obligarea la executarea în natura a
sarcinii. A) oferta de a dărui este făcuta în forma autentica;
B) acceptarea este făcuta în forma autentica;
Donaţia cu sarcina în favoarea celui gratificat este: C) acceptarea, prin înscris separat, să aibă loc în timpul vieţii
A) lovita de nulitate, întrucât contravine principiului donatorului;
irevocabilităţii donaţiilor; D) moştenitorii donatarului pot accepta ei donaţia;
B) un contract sinalagmatic, în limita sarcinii; E) creditorii pot accepta donaţia, dar numai în timpul vieţii
C) un act juridic afectat de o condiţie rezolutorie pur donatarului;
potestativa. F) actul de acceptare să fie comunicat donatorului în timpul
Nu pot constitui obiectul darului manual: vieţii acestuia.
A) succesiunile nedeschise; Donatorul poate revoca donaţia:
B) bunurile viitoare; A) pana în momentul primirii comunicării de acceptare;
C) bunurile mobile publice. B) nu numai expres, ci şi tacit;
Dacă donaţia are ca obiect bunul altuia: C) fără a notifica donatarului revocarea.
A) contractul este nul, în toate cazurile; în cazul donaţiilor, statul estimativ:
B) contractul este valabil dacă donatarul este de buna-credinţa; A) poate fi întocmit şi printr-un înscris separat sub semnătura
C) contractul este nul numai dacă donatorul este de rea- privata, semnat însă de ambele părţi;
credinţa. B) atrage sancţiunea nulităţii relative dacă nu este întocmit;
Dovada donaţiei unei case: C) reprezintă o descriere şi evaluare, cel puţin globala, a
A) poate fi făcuta numai cu act autentic; bunurilor mobile (corporate, incorporale) dăruite;
B) nu poate fi făcuta cu martori; D) este cerut ad probationem;
E) nu este necesar la darul manual şi la donaţia indirecta.
124 125
Donaţia între absenţi produce efecte:
Pot fi donatori:
A) din momentul acceptării ei de către donatar;
A) persoanele puse sub interdicţie judecătoreasca, dar numai
B) din momentul facerii ofertei;
prin reprezentanţii legali;
C) din momentul primirii actului de acceptare.
B) minorii, cu încuviinţarea autorităţii tutelare;
C) minorul poate dispune prin donaţie în favoarea tutorelui Constituie cauze de revocare a donaţiei pentru
după ce a ajuns la majorat, chiar dacă autoritatea tutelara n-a ingratitudine
dat descărcare de gestiune tutorelui, cu excepţia cazului când A) dacă donatarul a atentat la viata donatorului;
tutore este ascendentul minorului. B) dacă donatarul este culpabil fata de donator, de delicte
D)nici un răspuns corect cruzimi sau injurii grave;
Nu au capacitatea de a primi donaţii în mod direct: C) refuzul de alimente;
A) persoanele neconcepute; D) dacă donatarul a atentat la viata donatorului, numai însă
B) organizaţiile care n-au dobândit personalitate juridica, cu dacă exista o condamnare penala.
excepţia cazului când donaţia este făcuta în cursul constituirii, Acţiunea în revocarea donaţiei pentru ingratitudine:
dar numai întrucât aceasta este ceruta pentru ca persoana A) este o acţiune strict personala;
juridica să ia fiinţa; B) trebuie introdusa în termen de 2 ani din ziua faptei sau din
C) cetăţenii străini şi apatrizii nu pot primi donaţii având ca ziua când donatarul a cunoscut fapta de ingratitudine;
obiect dreptul de proprietate asupra unui teren sau asupra unei C) poate fi continuata de moştenitori, dacă donatorul a decedat
construcţii înainte de terminarea procesului.
Nu au capacitatea de a primi donaţii: Revocarea pentru survenienta de copil:
A) medicul sau preotul nu pot primi nici un fel de donaţii de la A) intervine de drept;
persoana căreia i-au acordat asistenta cu caracter repetat în B) nu intervine daca, în momentul facerii donaţiei, donatorul
boala de care a decedat; avea un copil conceput şi acesta se naşte;
B) minorii şi interzişii au dreptul de a primi donaţii, dar nu au C) intervine şi când donatorul adopta un copil, după facerea
exerciţiul acestui drept;
donaţiei.
C) surdo-muţii care nu ştie să scrie nu poate accepta o donaţie
decât cu asistarea unui curator special. Acţiunea în revocarea donaţiei pentru ingratitudine:
A) poate fi introdusa de moştenitorii donatorului, dacă acesta a
Donaţiile făcute unor minori sau interzişi pot fi acceptate:
decedat înainte de expirarea termenului în care acţiunea putea fi
A) de tutore;
B) de părinţi; introdusa;
C) de ceilalţi ascendenţi ai minorului sau interzisului, chiar B) se poate introduce numai împotriva autorului faptului de
dacă părinţii ar fi în viata şi ar refuza să accepte donaţia. ingratitudine;
C) în cazul în care este admisa, produce efecte retroactive şi
fata de terţi;
D) poate fi introdusa împotriva erezilor donatarului.
126
127
Revocarea pentru survenienta de copil: Constituie clauze incompatibile cu principiul irevocabilităţii
A) nu intervine dacă donatorul avea un copil adoptat şi ulterior, donaţiilor:
după donaţie, i se naşte un copil; A) dreptul de denunţare unilaterala a contractului;
B) intervine dacă donatorul a recunoscut un copil după donaţie, B) condiţiile potestative din partea donatorului;
copil ce era născut în momentul donaţiei;
C) plata datoriilor viitoare nedeterminate ce ar trebui făcuta h
C) intervine chiar dacă copilul se naşte după moartea
donatorului; către donatar pentru datoriile donatorului;
D) intervine şi când copilul donatorului ar fi fost conceput la D) dreptul de a dispune de bunul donat, rezervat donatorului
momentul donaţiei; Constituie clauze permise în contractul de donaţie:
E) nu intervine dacă donatarul a intrat în posesia lucrurilor A) termenul, condiţia cazuala sau mixtă;
dăruite şi a fost lăsat în posesia acelor lucruri după naşterea B) substituţia fideicomisara condiţională;
fiului donatorului. C) inserarea în libretul CEC a numelui donatorului la clauza de
Trebuie să fie prevăzute în forma solemna: împuternicire.
A) oferta de donaţie; Soţul donator poate revoca donaţia făcuta celuilalt soţ:
B) acceptarea ofertei de donaţie; A) numai în timpul căsătoriei;
C) sarcinile sau condiţiile donaţiei.
B) chiar după decesul soţului donatar, împotriva moştenitorilor
Când donaţia se încheie între absenţi, donatorul trebuie să lui
fie capabil: C) şi după încetarea căsătoriei;
A) în momentul facerii ofertei;
D) numai pana la momentul morţii sale (a soţului donator).
B) în momentul acceptării de către donatar;
C) în momentul primirii actului de acceptare. Donaţia între soţi:
A) se revoca de drept pentru survenienta de copil;
Când donaţia se încheie între absenţi, donatarul trebuie să B) poate fi revocata de creditorii sau moştenitorii soţului
fie capabil:
A) în momentul facerii ofertei; donator;
B) în momentul acceptării ofertei; C) poate fi revocata pentru neexecutarea sarcinii sau pentru
C) în momentul primirii actului de acceptare de către donator. ingratitudine de către moştenitorul donatorului.
Atrag sancţiunea nulităţii relative: Sunt interzise, sub sancţiunea nulităţii absolute:
A) nerespectarea dispoziţiilor de a face şi de a primi donaţii, A) donaţiile mutuale reciproce între soţi făcute în acelaşi act;
când donatarul este un incapabil, în toate cazurile; B) donaţiile deghizate între soţi;
B) donaţia unui teren, când donatarul este cetăţean străin; C) donaţiile făcute prin interpunere de persoana între soţi, dar
C) donaţiile substanţiale, neremuneratorii, făcute medicului sau numai dacă aduc atingere rezervei succesorale.
preotului, dacă i-au îngrijit în ultima boală pe donator şi acesta
Donaţia între vii pentru bunurile viitoare:
a murit.
D) nici un răspuns corect A) este irevocabila;
B) este revocabila;
C) este nula.

128 129
Donaţia cu sarcina în favoarea celui gratificat este:
A) lovita de nulitate, întrucât contravine principiului CONTRACTUL DE MANDAT
irevocabilităţii donaţiilor;
B) un contract sinalagmatic, în limita sarcinii; - MANDATUL cu REPREZENTARE -
C) un act juridic afectat de o condiţie rezolutorie pur
potestativa. SECŢIUNEA L NOŢIUNE şi REGLEMENTARE
Constituie donaţii simulate: 1. Noţiune. Potrivit art. 1532 C. Civ. Mandatul este un
A) donaţiile deghizate; contract „în puterea căruia o persoană se obligă, fără plată, de a
B) donaţiile prin interpunere de persoana; face ceva pe seama unei alte persoane de la care a primit
C) donaţiile indirecte. însărcinarea".
Definiţia dată mandatului de Codul civil, deşi conţine
elementele generale ce caracterizează acest contract, are însă
neajunsul de a nu-1 delimita suficient de alte contracte civile (de
exemplu, de contractul de antrepriză sau de contractul de
muncă).
Din cele de mai sus rezultă că, părţile contractului de
mandat sunt mandantul (persoană fizică sau juridică) care
împuterniceşte o altă persoană să încheie acte juridice pe seama
să şi mandatarul (persoană fizică sau juridică) care se obligă să
încheie acte juridice în numele mandantului.
De menţionat că, trimisul sau mesagerul nu pot fi
asimilaţi mandatarului, ei executând, de regulă, servicii care nu
implică încheierea de acte juridice şi, oricum, nu au calitatea de
reprezentanţi ai mandantului (activitatea lor putând fi calificată
ca antrepriză).
în general, contractul de mandat este rodul exclusiv al
voinţelor reunite ale mandantului şi respectiv, mandatarului,
însă raporturile juridice de mandat pot fi generate şi de litera
legii; de exemplu, art. 35 alin. (2) C. Fam instituie prezumţia de
mandat tacit reciproc între soţi în ceea ce priveşte actele de
administrare (şi uneori chiar de dispoziţie) cu privire la bunurile
comune81.

Mandatul are o planşă largă de acriile: de la activităţi simple de reprezentare (de

130 131
2. Reglementare. Sediul materie se află în Codul civil, Din conţinutul art. 1534 C. Civ. Rezultă însă că mandatul
Cartea a IlI-a, Titlul IX „Despre mandat": Capitolul I „Despre este gratuit numai în lipsa unei stipulaţii contrare; deci
natura mandatului", art. 1532-1538, Capitolul II „Despre mandatul poate fi şi remunerat.
îndatoririle mandatarului" art. 1539-1545, Capitolul III „Despre In consecinţă, prin natura să contractul de mandat este
obligaţiile mandantului art. 1546-1551 şi Capitolul IV „Despre gratuit. Gratuitatea mandatului nu este însă şi de esenţa acestuia,
diferitele moduri dup care mandatul încetează" art. 1552-1559. părţile putând conveni şi asupra unei plăţi datorate mandatarului
1. Caractere juridice şi delimitare (caz în care mandatul devine oneros)84.
1. Caractere juridice. C). Mandatul este un contract intuitu personae, deoarece
se încheie în consideraţia unei anume persoane, încrederea pe
A). Mandatul este un contract consensual deoarece
pentru încheierea lui valabilă este suficientă simpla manifestare care mandantul o are în mandatar având o importanţă esenţială
de voinţă a părţilor. Ia perfectarea contractului.
In practică, mandatul, ca instrumentum, se prezintă sub D). Când mandatul este cu titlu gratuit, el are caracter
forma unui înscris, care de cele mai multe ori poartă numele de unilateral, deoarece creează obligaţii exclusiv în sarcina uneia
mandat, procură sau împuternicire. In limbajul juridic curent, din părţi (a mandatarului), în cazul în care contractul este cu
se mai foloseşte şi termenul de „delegaţie" (total inadecvat)82. titlu oneros, mandatul devine bilateral (sinalagmatic), fiecare
Dovada mandatului se face, de regulă, potrivit dreptului dintre părţi obligându-se.
comun (art. 1191 alin. l,2,şi 3), atât faţă de părţi, dar şi faţă de 2. Delimitare. Mandatul prezintă asemănări cu contractul
terţul contractant (nu şi de alţi terţi), respectiv înscris peste 250 de muncă şi contractul de antrepriză85.
lei, interdicţia probei cu martori etc.83. Deosebirile principale sunt determinate de obiectul distinct
In ceea ce priveşte pe terţi (alţii decât cei care au al contractului de mandat, respectiv încheierea de acte juridice de
contractat cu mandatarul) aceştia vor putea face dovada către mandatar pe seama şi în numele mandantului.
mandatului prin orice mijloace de probă (inclusiv martori sau în contractele de antrepriză şi de muncă, atât
prezumţii), deoarece pentru ei contractul nu este decât un fapt antreprenorul cât şi salariatul nu au, de regulă, calitatea de
juridic (şi nu act juridic). reprezentanţi, în principiu, angajatul nu poate fi reprezentantul
B), în principiu, mandatul este cu titlu gratuit, fiind „fără angajatorului (patronului) şi nici nu poate fi reprezentat, el
plată, când nu s-a stipulat contrariu" (art. 1532,1534 C. Ci v.). trebuind să presteze personal munca la care s-a obligat (spre
deosebire de mandatar care îşi poate substitui o altă persoană
pentru realizarea actelor juridice la care s-a obligat).

exemplu, exercitarea voiului într-un consiliu de administraţie), până la activităţi


complexe (de exemplu, administrarea unui patrimoniu). Dacă mandatarul este un profesionist se prezumă că mandatul este oneros, în acest
09 caz, poate fi prezumată chiar retribuţia mandatarului, cuantumul acesteia rezultând
" [osif R. Urs, Smaranda Anghene, Drept civil, Contracte civile, Editura Oscar clin natura profesiei lui (de exemplu, avocat).
Prinţ, Ediţia a IlI-a, voi. I I I , Bucureşti, 2000, p. 36 85
Obiectul contractului de antrepriză îl reprezintă actele sau faptele materiale pe care
Ca o excepţie de la regula, dacă mandatul este tacit dovada se va putea face atât antreprenorul se obligă să le execute pentru client (de exemplu, construirea unui
între părţi cât şi faţă de terţi prin orice mijloace de probă admise de lege, indiferent de imobil).
valoarea actului.

132 133
aibă capacitatea deplină, chiar dacă actul cu care 1-a
Ca excepţie, salariatul sau antreprenorul pot fi împuternicit pe mandatar este numai unul de administrare sau
împuterniciţi să reprezinte patronul ori clientul. Ei pot încheia,
în accesoriu, şi acte în numele patronului sau clientului, dar conservare.
obligaţiile lor principale nu sunt de mandat, ci derivă din De precizat că trimisului sau mesagerului (nefiind părţi în
raporturile de muncă sau de antrepriză. contractul de mandat) nu li se aplică regulile de mai sus, ei
De exemplu, între avocat, ca liber profesionist şi client se trebuind să aibă numai discernământul necesar pentru
stabileşte, de regulă, un raport de mandat cu reprezentare86. activitatea îndeplinită87.
2. Condiţiile de validitate a mandatului A. B. Obiectul mandatului
Capacitatea părţilor Mandatul poate avea ca obiect numai încheierea de
acte juridice de către mandatar pe seama şi în numele
Având în vedere că art. 1552 pct. 3 C. Ci v., printre altele, mandantului.
prevede că interdicţia mandantului ori a mandatarului este caz
Ca în orice contract obiectul trebuie să îndeplinească
de încetare a mandatului, putem aprecia, implicit că:
condiţiile generale de validitate: să fie determinat sau cel puţin
A) mandatarul trebuie să aibă capacitate de exerciţiu
determinabil, să fie licit, moral şi posibil.
deplină (deoarece, deşi încheie acte juridice pe seama şi în
numele mandantului, el devine parte contractantă în raporturile Nu pot face obiectul (principal) al contractului de mandat
cu terţii, trebuind să aibă astfel capacitatea necesară pentru a faptele materiale. Acestea pot fi numai obiectul accesoriu al
încheia el însuşi actele respective); mandatului în care obiectul principal înseamnă încheierea de
B) mandantul trebuie să aibă capacitatea necesară de a acte juridice (de ex., expertizarea unui bun ce urmează a fi
contracta, el însuşi actul juridic cu care 1-a împuternicit pe cumpărat).
mandatar, deci capacitatea juridică a acestuia se va determina Actele juridice cu caracter strict personal nu pot fi
în funcţie de natura actului juridic care face obiectul încheiate prin mandatar (de ex., testamentului, căsătoria etc.).
contractului de mandat. In consecinţă, mandatarul nu poate săvârşi decât actele
Astfel, dacă se are în vedere încheierea unui act de juridice cu care a fost împuternicit de mandant, el neputând
dispoziţie, mandantul trebuie să aibă capacitate de exerciţiu face nimic peste limitele mandatului său.
deplină iar dacă actul ce urmează a fi încheiat este însă numai C. Forma mandatului
de administrare, mandatul va putea fi dat chiar de un minor cu
capacitate de exerciţiu restrânsă. Potrivit art. 1533 C. Civ. Mandatul poate fi scris, verbal
Dacă mandatul este cu titlu oneros, în toate cazurile sau tacit.
mandantul (care plătind efectuează acte de dispoziţie) trebuie să Mandatul este tacit când rezultă din împrejurări care fac
neîndoielnică voinţa părţilor (nu trebuie confundai cu mandatul
aparent).
> F
50
Este posibil însă, ca obligaţia avocatului să se rezume exclusiv Ia acordarea de
consultaţii juridice, situaţie în care nu mai suntem în limitele contractului de mandat !7
Stănciulescu, Liviu. Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni. Editura ALL
(ci de antrepriza).
Beck, Bucureşti, 2000. P .36

135
134
Mandatul este aparent când nu există voinţa mandantului 2. Dubla reprezentare este mandatul încheiat între
de a fi reprezentat sau voinţa există, dar mandatarul şi-a depăşit mandatar (ca reprezentant al mandantului) cu el însuşi (ca
limitele împuternicirii, iar terţii contractează cu credinţa că reprezentant al terţului).
mandatarul are puteri de reprezentare88. în doctrină, actul cu sine însuşi şi dubla reprezentare sunt
Mandatul poate fi general sau special (art. 1535 C. Civ.). cunoscute sub numele de autocontracte.
Mandatul este general când împuternicirea mandatarului nu are Autocontractul prezintă pericol pentru intereselor
limite. Mandatul este special când se dă pentru o singură mandantului (cu excepţia cazului când acesta a fost în
operaţie juridică. cunoştinţă de cauză). Când interesele mandantului sunt lezate
Potrivit art. 1536 alin. (2) C. Civ. Pentru actele de acesta poate cere anularea actului pentru doi prin reticenţă.
dispoziţie (înstrăinări, tranzacţii, inclusiv participări la licitaţii) 3. Mandatul în interes comun este mandatul în care
se cere mandat special. Specializarea se rezumă la indicarea mandatarul contractează cu un terţ, atât în interesul
naturii operaţiei juridice şi a obiectului ei (în practică se cere mandantului, cât şi în interesul său (pentru că au aceleaşi
mai mult). De exemplu, pentru a încheia o vânzare având ca interese, de ex., bunul care urmează a se vinde este
obiect un teren mandatarul trebuie să aibă procură (ca coproprietate: mandant, mandatar.
instrumentam) în formă autentică, care să precizeze Mandatul remunerat este mandatul cu titlu oneros, în care
împuternicirea de vânzare-cumpărare, precum şi obiectul interesul mandatarului derivă din plata remuneraţiei (şi nu
vânzării (cu indicarea datelor de identificare). obiectul comun).
Pentru actele de administrare, conservare este suficient un '
mandat general (art. 1536 alin. (1) C. Civ.). SECŢIUNEA II. EFECTELE CONTRACTULUI DE MANDAT
De menţionat, că mandatul trebuie să aibă forma cerută
de lege pentru actului juridic preconizat a se încheia. Această întrucât mandatul este un contract, el va produce efecte
regulă este cunoscută în doctrină sub denumirea de regula juridice (între părţile contractante) potrivit dreptului comun.
simetriei formelor". Având în vedere însă, că mandantul împuterniceşte
mandatarul să încheie acte juridice cu un anume terţ, ne aflăm în
3„ Varietăţi de mandat prezenţa a trei subiecte de drept civil, fapt pentru care efectele
1. Actul cu sine însuşi este mandatul încheiat între contractului se vor produce implicit şi faţă de acesta din urmă
mandatar (ca reprezentant al mandantului) şi persoana să (în (nu însă şi faţă de alţi terţi, pentru care contractul este o res inter
nume propriu, de această dată). alios acta aliis neque nocere, neque prodesse potest).
în consecinţă, datorită particularităţilor contractului de
mandat efectele acestuia vor fi analizate, atât inter partes, cât şi
faţă de terţul cu care s-a încheiat actul juridic preconizat.
Stănciulescu, Liviu. Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni. Editura ALL
Beck, Bucureşti, 2000. P .36
0(1

losif R. Urs, Smaranda Anghene, Drept civil, Contracte civile, Editura Oscar
Prinţ, Ediţia a IlI-a, voi. III, Bucureşti, 2000, p. 45

136
137
L Efectele mandatului între părţi A. independent obligaţiile contractuale, neexistând solidaritate
între mandatari.
Obligaţiile mandatarului 2. Obligaţia de a da socoteală. Potrivit art. 1541 C. Ci v.
1. Obligaţia de a îndeplini mandatul. Potrivit art. 1539 „mandatarul este dator, oricând i se va cere, a da seama
C. Civ. „Mandatarul este îndatorat a executa mandatul atât timp mandantului de lucrările sale". Totodată el este obligat, la
cât este însărcinat". Astfel, principala obligaţie a mandatarului cerere, să înapoieze toate actele sau bunurile primite de la
este aceea de a îndeplini mandatul (obligaţie de a face). mandant pentru realizarea obligaţiilor sale.
In doctrină90, s-a apreciat că obligaţia mandatarului este Obligaţia principală a mandatarului de a da socoteală,
una de mijloace şi nu de rezultat, mandatul considerându-se precum şi cea auxiliară a restituirii bunurilor la cerere, operează
îndeplinit, dacă mandatarul a depus toate diligentele pentru fără distincţie: dacă mandatul este gratuit sau cu titlu oneros.
perfectarea actului juridic cu care a fost împuternicit (chiar dacă Sumele de bani primite de mandatar urmează să fie
operaţiunea juridică nu s-a realizat). restituite distinct, după cum au fost sau nu întrebuinţate de
Nerealizarea actului juridic preconizat din culpa mandatar în folosul său91:
mandatarului, atrage însă răspunderea acestuia (art. 1540 alin. A) dacă sumele de bani sunt folosite de mandatar în
(1)C. Civ.). interesul său ele vor fi producătoare de dobânzi fără punere în
Culpa mandatarului se apreciază însă diferit după cum întârziere;
mandatul este gratuit sau oneros. B) dacă sumele de bani primite de mandatar nu au fost
Astfel, dacă mandatul este cu titlu gratuit, culpa întrebuinţate ele sunt producătoare de dobânzi numai după ce
mandatarului se va aprecia în concret, în raport cu diligenta pe au fost cerute de mandant.
care acesta o depune pentru realizarea propriilor sale interese. în caz că mandatarul refuză să predea sumele de bani
Dacă însă mandatul este cu titlu oneros, potrivit art. 1540 primite, mandantul are la dispoziţie o acţiune personală
alin. (2) C. Civ. Culpa mandatarului se apreciază după tipul prescriptibilă în termenul general de prescripţie. Prescripţia
abstract al omului prudent şi diligent (culpa levis în abstracta). dreptului la acţiune al mandantului începe să curgă de la data
Dacă bunul deţinut în baza mandatului piere fortuit, - •• i-92

mandatarul nu va răspunde, chiar dacă 1-ar fi putut salva încetam contractului .


sacrificând propriile sale bunuri. 3. Obligaţia de răspundere pentru faptele persoanei
Răspunderea mandatarului poate fi modificată însă de substituite în executarea contractului. Potrivit art. 1542 alin.
părţi, atenuată sau agravată (regulile de mai sus fiind aplicabile (1) C. Civ. „Mandatarul este răspunzător pentru acela pe care a
în lipsa unor dispoziţii contractuale). substituit în gestiunea sa".
Dacă într-un contract de mandat sunt împuternicite mai întrucât mandatul este un contract încheiat intuitu
multe persoane în calitate de mandatari, fiecare îşi va executa personae, mandatarul îndeplineşte personal obligaţiile asumate.

F. Deak, Traiul de drept civil. Contracte speciale, Editura Universul juridic,


Bucureşti 2007, p. 56
91
Trofiniov, Igor. Drept civil. Contracte civile. Editura ARC, Chişinău, 2004. y"
A se vedea, Fr. Deak, op. cit., p. 350.
138
139
Codul civil conferă însă mandatarului posibilitatea de a-şi anticipaţiilor ... ar fi putut fi mai mică" sau că nu au produs un
substitui expres o terţă persoană căreia să-i transfere executarea rezultat (obligaţia fiind de diligentă).
mandatului. Mandantul trebuie să plătească dobânzi la sumele
Dacă s-a făcut substituirea, în principiu, răspunzător de cheltuite de mandatar, fără punere în întârziere (chiar din
executarea mandatului devine substituitul, mandatarul fiind momentul avansării lor).
eliberat de sarcini. Ca excepţie, el va răspunde totuşi de faptele „Mandantul trebuie asemenea să dezdăuneze pe mandatar
substituitului, dar numai în două cazuri: de pierderile suferite cu ocazia îndeplinirii însărcinărilor sale",
A) dacă substituirea s-a făcut fără acordul mandantului; şi dacă nu îi sunt imputabile (art. 1549 C. Civ.).
B) dacă a existat acordul mandantului, dar mandatarul a 2. Obligaţia de plată a remuneraţiei. Când mandatul
trecut puterile sale unei persoane incapabile sau insolvabile (art. este oneros mandantul este obligat să plătească onorariu
1542 pct. 2 C. Civ.). (retribuţia) stipulată în contract. Onorariu este datorat pentru
Menţionăm că, cele trei subiecte de drept civil sunt părţi diligentele depuse de mandatar, chiar dacă operaţia juridică nu
în două raporturi juridice diferite: pe de o parte mandantul şi s-a finalizat (art. 1547 C. Civ.).
mandatarul, iar pe de altă parte mandatarul şi substituitul, în Culpa mandatarului îl poate scuti pe mandant de plata
aceste condiţii, în principiu, mandantul şi substituitul nu au parţială sau totală a retribuţiei (art. 1548 C. Civ.).
acţiuni directe şi, în consecinţă, nu se pot acţiona reciproc decât Când mai mulţi mandanţi „au numit un mandatar pentru
pe calea acţiunii oblice prevăzută de art. 974 C. Civ. aceeaşi operaţie juridică, ei vor fi ţinuţi să răspundă solidar"93.
Legea a conferit numai mandantului dreptul de a-1 Mandatarul poate reţine lucrurile care le-a primit de la
acţiona direct pe substituit (art. 1542 alin. Ultim C. Civ.), în mandant până la achitarea cheltuielilor făcute cu îndeplinirea
măsură în care acesta din urmă are datorii faţă de mandatar. mandatului (drept de retenţie).
In consecinţă, substituitul nu are însă acţiune directă II. Efectele faţă de terţi
asupra mandantului, putându-1 acţiona numai pe calea
prevăzută de art. 974 C. Civ. Raporturile dintre mandant şi terţi.
Dacă mandatarul va reuşi, în fapt, încheierea actului
B. Obligaţiile mandantului juridic pentru care a fost împuternicit, de drept, raporturi
1. Obligaţia de a dezdăuna pe mandatar pentru juridice directe se vor crea între mandant şi terţi (deoarece
cheltuielile făcute. Potrivit art. 1547 C. Civ. „Mandantul mandatarul încheie actul juridic pe seama şi în numele
trebuie să dezdăuneze pe mandatar de anticipaţiile şi spezele mandantului).
făcute pentru îndeplinirea mandatului". Actele juridice încheiate de mandatar nu vor obliga pe
Deci, mandantul este obligat să restituie mandatarului mandant, dacă s-au făcut cu depăşirea limitelor
toate cheltuielile făcute pentru executarea mandatului. Numai împuternicirii date acestuia (decât dacă mandantul le-a
culpa îl poate scuti de plata remuneraţiei. ratificat). Ratificarea lor de către mandant va produce
Potrivit art. 1548 C. Civ., în lipsa culpei, mandantul nu
poate refuza cheltuielile pe motiv că „suma cheltuielilor sau
13
Stănciulescu, Li viu. Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni. Editura ALL
Reck, Bucureşti, 2000. P .36

140 141
efecte retroactive (de la data încheierii actului), ca şi cum Mandantul poate revoca oricând mandatul, indiferent că
actul juridic ar fi fost valabil încheiat. este gratuit sau cu titlul oneros (dacă părţile nu au convenit în
Actele juridice încheiate cu depăşirea limitelor alt fel).
împuternicirii şi neratificate nu vor obliga pe mandant, decât Dacă mandatul „este salariat (oneros - s.n.) Revocarea,
eventual, în cadrul unor obligaţii extracontractuale (de deşi liberă, poate îndreptăţi pe mandatar să ceară o
exemplu, gestiunea de afaceri). indemnizare, când revocarea este intempestivă sau abuzivă".
Suma de bani pe care mandatarul este îndreptăţit să o primească
Raporturile dintre mandatar şi terţi. are titlu de daune-interese.
Intre mandatar şi terţi nu se creează raporturi juridice, In caz de pluralitate de mandanţi, revocarea se face cu
deoarece mandatarul contractează, în drept, în numele şi pe acordul lor unanim.
seama mandantului (şi numai în fapt, personal). Revocarea mandatului de către mandant poate fi expresă
In consecinţă, pentru mandatar actul juridic încheiat (de sau tacită.
el, în fapt) este numai o res inter alios acta. Revocarea produce efecte numai pentru viitor.
Pentru actele excesive, mandatarul garantează faţă de Revocarea va fi opozabilă terţilor abia după ce a fost
terţi, cu excepţia cazului când aceştia au cunoscut întinderea notificată acestora.
mandatului (art. 1545 C. Ci v.). 2. Renunţarea mandatarului. Mandatarul poate de
asemenea renunţa unilateral la mandat, cu condiţia notificării
SECŢIUNEA III. ÎNCETAREA MANDATULUI către mandant (art. 1556 C. Civ.).
Prin renunţarea să mandatarul nu trebuie să-1 păgubească
Ca orice alt contract civil, mandatul încetează o dată cu pe mandant, în caz contrar va răspunde de prejudiciul cauzat
executarea obligaţiilor contractate ori la intervenţia altor cauze (cu excepţia cazului în care continuarea contractului i-ar
generale precum: expirarea termenului, realizarea condiţiei pricinui o pagubă proprie).
rezolutorii, pieirea bunului etc. Fiind dictată de o normă imperativă posibilitatea
Pe lângă cauzele generale, mandatul poate înceta şi mandatarului de a renunţa la mandat nu poate fi împiedicată
datorită unor cauze specifice lui, astfel, „mandatul se stinge: prin printr-o clauză contrară
revocarea mandatarului, prin renunţarea mandatarului la mandat, 3. Moartea uneia dintre părţi. Deoarece mandatul este
prin moartea, interdicţia, insolvabilitatea şi falimentul ori a încheiat intuita personae, de regulă, contractul încetează la
mandantului ori a mandatarului" (art. 1552 C. Civ.). moartea uneia dintre părţi.
1. Revocarea mandatului de către mandant. Deoarece Potrivit art. 1559 C. Civ. „în caz de moarte a
mandatul este încheiat în folosul mandantului şi are la bază mandatarului" moştenitorii acestuia trebuie să-1 înştiinţeze pe
încrederea mandantului faţă de mandatar, el poate în principiu, mandant şi să continue mandatul pentru apărarea intereselor
revoca mandatul ori de câtre ori apreciază că interesele sale nu acestuia.
sunt urmărite corespunzător de cel împuternicit să-1 reprezinte In caz de moarte a mandantului, mandatarul trebuie să
(fără a fi nevoit a face dovada, revocarea putând fi şi „arbitrară"). termine operaţiunea pentru a nu provoca pagube moştenitorilor.
Actele juridice încheiate de mandatar după moartea

142 143
mandantului sunt, în principiu valabile, cu condiţia ca în cazul de mai sus, deşi îi lipseşte reprezentarea,
mandatarului să nu fi cunoscut moartea mandantului, iar terţii contractul încheiat este totuşi de mandat întrucât reprezentarea
să fi fost şi ei de bună-credinţă. este numai de natura, nu şi de esenţa mandatului.
4. Alte cauze de încetare a mandatului. Potrivit art. In practică, se apelează la mandatul fără reprezentare
1552 pct. 3 C. Civ. Mandatul se stinge şi prin punerea sub atunci când o persoană doreşte încheierea unui act juridic fără a
interdicţie, insolvabiliatea sau falimentul uneia dintre părţi. fi cunoscută însă de terţi.
în doctrină s-a apreciat că orice împrejurare care determină Contractul civil de mandat fără reprezentare este cunoscut
o incapacitate duce implicit şi la încetarea mandatului, „întrucât şi sub denumirea de contract de interpunere.
normele privind incapacitatea şi reprezentarea legală a Contractul de interpunere este în fapt un mandat simulat
incapabililor se opun continuării mandatului". prin interpunere de persoane.
5. Efectele încetării mandatului. Când mandatul Părţile contractului de interpunere poartă denumirea de
încetează mandatarul nu mai poate încheia acte juridice în cocontractant (terţul contractant) şi mandatar ocult.
numele şi pe seama mandantului (cu excepţia cazului când Suntem în situaţia a două acte juridice:
prerogativele sale sunt continuate pentru a nu prejudicia A) actul public între mandatarul ocult şi terţul
interesele mandantului - art. 1539 C. Civ.). cocontractant;
Ca urmare a încetării mandatului, în toate cazurile, B) convenţia dintre mandant şi mandatarul ocult (actul
mandatarul este obligat: secret).
A) să restituie mandantului procura primită; Contractul de interpunere „consfinţeşte o situaţie juridică
B) să predea orice act primit; necorespunzătoare realităţi?^5, deci este un act simulat şi, în
C) să predea bunurile primite pentru executarea consecinţă, supus regimului juridic prevăzut de art. 1175 C. Civ.
mandatului. între terţul cocontractant şi mandant nu se stabilesc
Potrivit art. 1557-1558 C. Civ. Actele încheiate de el sunt raporturi juridice. Ei se pot acţiona numai pe calea acţiunii
valabile şi executorii în privinţa terţilor de bună-credinţă, oblice, subrogându-se în drepturile mandatarului.
„atât timp cât nu cunoaşte moartea lui (a mandantului - s.n.) Convenţia de interpunere „ nu are nimic ilicit", deci este
Sau una din cauzele ce desfiinţează mandatul"94. valabilă. Numai dacă a fost încheiată pentru eludarea sau
încălcarea legii, ambele acte vor fi nule96.
MANDATUL FĂRĂ REPREZENTARE
(CONTRACTUL DE INTERPUNERE)- NOŢIUNI DE AUTOEVALUARE
Când mandatarul încheie un act juridic în nume Contractul de mandat. Noţiune şi condiţii de validitate.
propriu (deci, fără a se prezenta ca reprezentant al altei Forma mandatului.
persoane), deşi el în esenţă lucrează în interesul
------------------------------------------
mandantului, contractul este de mandat fără reprezentare. 95
A se vedea, Fr. Deak, op. cit., p. 363.
96
D. Chirica, Drept civil. Contracte speciale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000,
Cele două texte de lege sunt aplicabile la orice formă de încetare a contractului de p. 56
mandat; a se vedea, E. Safta-Romano, op. cit., p. 250.

144 145
Obiectul şi întinderea mandatului. de 30 martie 1994. Preţul autoturismului a fost achitat la data
Obligaţiile mandatarului. de 30 decembrie 1993, agentului zonal, respectiv apelantului,
Obligaţiile mandantului. acesta virând suma agentului general din Bucureşti.
Raporturile dintre mandant şi terţi. Raporturile dintre mandatar Din clauzele contractului de reprezentare încheiat între
şi terţi. parate, rezulta ca obligaţiile apelantei-parate, S.C. "Uniservice
încetarea contractului de mandat. Graitaru" S.N.C. Piatra Neamţ, erau acelea de a desface
Mandatul fără reprezentare. produsele "agentului general" şi deşi acesta a încasat preţul, nu
a depus toate diligentele pentru îndeplinirea obligaţiilor
SPEŢE asumate. Instanţa a stabilit ca apelantul trebuia să răspundă în
solidar, alături de apelanta-parata, în baza art. 1034 Cod civil,
Analizaţi următoarea speţă97: aşa cum în mod corect a stabilit instanţa de fond.
Tribunalul Neamţ, prin sentinţa nr. 921 din 10 noiembrie De asemenea, s-a reţinut ca pentru serviciile efectuate,
1997, a admis în parte cererea de chemare în judecata formulata apelanta-parata a beneficiat de un comision de 5%, astfel ca nu
de reclamantul C.M. împotriva paratelor S.C. "Uniservice se poate susţine ca alături de drepturi, aceasta societate nu are şi
Graitaru" S.N.C. Piatra Neamţ şi S.C. "Pan Cors" S.A. obligaţii, între cele trei părţi existând un raport juridic.
Bucureşti. In consecinţa, apelul declarat a fost respins ca nefondat.
Instanţa a dispus obligarea paratelor la plata în solidar
către reclamant a sumei de 62.396.220 lei, cu titlu de preţ Răspundeţi la următoarele întrebări:
reactualizat, achitat în avans, calculat pentru perioada 30 Enumeraţi drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi din speţă.
decembrie 1993 - l octombrie 1997 şi în continuare, pana la Credeţi că hotărârea primei instanţe a fost corectă.
rămânerea irevocabila a hotărârii, sau la livrarea autoturismului
contractat, marca "Skoda Formau". Argumentaţi.
Dar hotărârea instanţei de apel?
Apelanta, S.C. "Uniservice Graitaru" S.N.C. Piatra
Neamţ a susţinut ca în mod greşit acţiunea a fost admisa şi Analizaţi următoarea speţă98:
împotriva sa, atâta timp cat contractul de vânzare-cumpărare s-a La data de 17 iunie 1998 D.N., cetăţean român, domiciliat
încheiat cu cealaltă parata, care a încasat preţul şi s-a obligat să în S.U.A., prin intermediul numitului V.A.V., a chemat în
predea reclamantului bunul. judecată pe pârâţii Consiliul General al Municipiului Bucureşti
Curtea de apel a respins apelul declarat ca nefondat. şi Ministerul Finanţelor Publice pentru ca prin hotărârea ce se
Este adevărat ca prin contractul de mandat şi prestări de va pronunţa să fie obligaţi să-i restituie în deplină proprietate
servicii, încheiat între parata S.C. "Pan Cros" S.A. Bucureşti şi un apartament, descris în acţiune şi situat în Bucureşti, bun
intimatul-reclamant, mandatarul s-a obligat sa-i procure trecut în proprietatea statului conform Decretului nr. 223/1974
acestuia din urma un autoturism "Skoda Forman" la preţul de şi să fie desfiinţată Hotărârea nr. 1480 din 18 mai 1998 dată de
8.833.000 lei, termenul de livrare fiind de 120 zile de la Comisia municipală Bucureşti pentru aplicarea Legii nr.
producerea dovezii de achitare a preţului, respectiv pana la data
97
c
www.scj.ro «
www.scj.ro
146
147
112/1995 prin care, pentru acelaşi imobil, reclamantului i s-au
oferit despăgubiri în sumă de 70.494.502 lei. MODEL DE CONTRACT
La data de 9 ianuarie 2001, reclamantul şi-a completat
acţiunea în sensul că a chemat în judecată, în calitate de pârâţi, şi CONTRACT DE MANDAT
pe soţii A. Pentru a se constata nulitatea absolută a încheiat astăzi................
contractului de vânzare-cumpărare nr. 1182 din 20 decembrie La ..................................
1996 pe care 1-au încheiat cu Primăria Municipiului Bucureşti
cu referire la imobilul litigios şi pentru a se dispune repunerea I. PĂRŢILE CONTRACTANTE
părţilor în situaţia anterioară încheierii contractului. 1.1. D .......................... , domiciliat în ....................................,
Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a Civilă şi de Contencios str ............................. Nr................, bloc ......... , scara ..........,
Administrativ, prin sentinţa nr. 628 F din 24 septembrie 2001, a etaj.......... , apartament........, sector/judeţ .................... , născut
anulat acţiunea, urmare a admiterii excepţiei lipsei calităţii de la data de (ziua, luna, anul)................în (localitatea) ...............
reprezentant al numitului V.A.V., soluţie ce a fost confirmată Sector/judeţ ................................. , fiul lui.........................Şi al
de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, care, prin .................................... , posesorul buletinului (cărţii) de identitate
decizia nr. 205 A din 24 aprilie 2002, a respins ca nefondat seria ......... Nr..................... Eliberat de ................... , cod
apelul reclamantului. numeric personal............ , în calitate de mandant, pe de o parte,
Pentru a hotărî astfel, instanţele au reţinut, în esenţă, că, la Şi
data acţiunii din 17 iunie 1998, conform procurii 1.2. D ................................. , domiciliat în...............................,
autentificată sub nr. 640, la 20 iunie 1997, numitul V.A.V. avea str .............................. Nr ............... , bloc .......... , scara...........,
împuternicire numai de reprezentare a reclamantului în faţa etaj.......... , apartament....... , sector/judeţ..................... , născut
organelor de stat (administrative şi instanţe judecătoreşti), în la data de (ziua, luna, anul) ............... în (localitatea) ................
vederea administrării bunurilor pe care reclamantul le deţine pe Sector/judeţ ....................................., fiul lui ..........................
teritoriul României, procură din care nu rezultă exerciţiul Şi al........................., posesorul buletinului (cărţii) de identitate
dreptului de chemare în judecată; în lipsa unei procure speciale, seria .......... Nr................... Eliberat de ................. , cod numeric
numitul V.A.V. nu are calitatea de reprezentant pentru personal....................., în calitate de mandatar, pe de altă parte,
exerciţiul actelor de dispoziţie, (în speţă, acţiune în revendicare şi
de constatare a nulităţii unui contract de vânzare-cumpărare Au convenit să încheie prezentul contract de mandat, cu
fondat ge Legea nr. 112/1995) respectarea următoarelor clauze:
împotriva deciziei dată în apel, prin care s-a confirmat
soluţia tribunalului de anulare a acţiunii, în termen legal, a II. OBIECTUL CONTRACTULUI
declarat recurs reclamantul D.N., prin V.A.V 2.1. Mandantul îl împuterniceşte pe mandatar, ca în numele său
şi pentru el, să vândă cui va crede de cuviinţă, în condiţiile pe
Răspundeţi la următoarele întrebări: care le va crede de cuviinţă şi la preţul ce-1 va socoti potrivit,
Definiţi contractul de mandat. imobilul proprietatea mandantului în temeiul
Comentaţi decizia instanţei de fond. ................................, compus din ......................... , situat în

148 149
(localitatea) ................ Str .................. Nr........ , bloc....... , scara V. ÎNCETAREA CONTRACTULUI
...... , etaj ....... , ap ........... , judeţul/sectorul ............................... 5.1. Prezentul contract de mandat încetează în următoarele
Şi având următoarele vecinătăţi ................................................ cazuri:
Mandatarul va primi, pentru mandant şi în numele său, preţul • revocare totală sau parţială ;
convenit, îndeplinind toate formalităţile necesare încheierii şi • renunţare;
autentificării contractului de vânzare-cumpărare şi semnând • moartea mandantului sau a mandatarului;
valabil pentru mandant şi în numele său ori de câte ori va fi • interdicţia mandantului sau mandatarului;
nevoie. • falimentul sau insolvabilitatea mandantului sau mandatarului;
2.2. Mandatarul poate trata şi încheia orice contract de • imposibilitatea executării mandatului ;
închiriere cu oricine, fixând termenul şi preţul în condiţiile ce le • îndeplinirea mandatului.
va crede de cuviinţă, dar nu în defavoarea mandantului, în 5.2. După încetarea contractului, toate actele juridice încheiate
conformitate cu dispoziţiile legale, va putea primi chiriile şi ca mandatar sunt nule. 10)
plăti impozitele şi taxele de orice natură, va putea face reparaţii, VI. CLAUZE FINALE
va putea acţiona în judecată pe chiriaşi şi va putea face orice act 6.1. Mandatarul răspunde:
necesar pentru o bună administrare. El va putea reprezenta pe • în cazul în care a primit bunul, dar a pierit din culpa sa;
mandant şi îi va putea susţine interesele faţă de organele de • de valoarea bunurilor pe care trebuie să le primească, dar a
administraţie publică, de instanţele judecătoreşti şi în faţa neglijat să le ridice;
oricăror persoane fizice şi juridice. • de fructele percepute sau de cele pe care ar fi trebuit să le
2.3. Pentru prestaţia realizată, mandantul se obligă să plătească perceapă.
mandatarului ............................ % din valoarea profitului
realizat. 6.2. Mandatarul se obligă să plătească dobândă la sumele
III. DURATA CONTRACTULUI încasate în numele mandantului şi folosite în interesul său.
3.1. Prezentul contract s-a încheiat pe o durată de ............
Luni/ani, începând cu data de...........Până la data de................. 6.3. Mandatarul poate să-şi substituie o altă persoană, care să
IV. OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR îndeplinească total sau parţial obligaţiile rezultate din mandat.
4.1. Obligaţiile mandatarului sunt următoarele:
• să execute mandatul; 6.4. Prezentul contract s-a încheiat astăzi...............................
• să dea socoteală de gestiunea sa.
4.2. Obligaţiile mandantului sunt următoarele: In............................ Exemplare originale.
• de a-1 dezdăuna pe mandatar pentru pierderile suferite prin
îndeplinirea mandatului; MANDATAR
• de a-i restitui cheltuielile utile şi necesare efectuate cu ocazia
executării mandatului. MANDANT

150 151
Mandatarul poate încheia acte juridice de dispoziţie:
GRILE A) numai în temeiul unui mandat special;
B) în temeiul unui mandat general;
Contractul de mandat: C) în temeiul unui mandat conceput în termeni generali.
A) poate avea ca obiect principal încheierea de acte cu terţii;
B) poate avea ca obiect principal acte sau fapte materiale Mandatul este în interes comun:
prestate pentru mandant; A) când mandatarul încheie actul juridic care formează obiectul
C) este esenţialmente gratuit; mandatului cu sine însuşi sau cu o terţa persoana pe care tot el o
D) poate avea ca obiect încheierea de acte juridice cu caracter reprezintă;
strict personal. B) când mandatarul este interesat la îndeplinirea mandatului
fiindcă astfel are dreptul la remunerate;
Trebuie să fie expresa: C) când, alături de mandant, este şi el cointeresat în încheierea
A) acceptarea ofertei de mandat special; actului care formează obiectul mandatului.
B) oferta de mandat special;
C) oferta de mandat şi acceptarea de mandat, indiferent. Mandatul este general:
A) când mandatarul primeşte împuternicirea să facă anumite
Procura sau împuternicirea data în scris de către mandant acte determinate, iar aceste acte sunt numai de administrare sau
mandatarului: de conservare;
A) trebuie să fie întotdeauna autentica; B) când se indica doar natura operaţiei juridice şi obiectul ei;
B) trebuie să fie autentica dacă se da pentru constituirea unei C) când mandatarul primeşte împuternicirea de a se ocupa de
ipoteci sau pentru schimbul unui teren; toate treburile mandantului, putând încheia orice acte juridice
C) reprezintă un act juridic bilateral. (inclusiv de dispoziţie).
De regula, contractul de mandatul este: Este necesar un mandat special:
A) cu titlu oneros; A) pentru ipotecarea unui imobil;
B) cu titlu gratuit; B) pentru încheierea unei tranzacţii;
C) cu titlu gratuit, numai dacă s-a stipulat astfel în contract. C) pentru acceptarea unei succesiuni.
Când obiectul mandatului îl constituie încheierea unui act Mandatarul:
juridic de conservare: A) nu poate face nimic afară din limitele mandatului sau;
A) mandantul trebuie să aibă în mod obligatoriu capacitate B) poate face un compromis, dacă a fost împuternicit să facă o
deplină de exerciţiu; tranzacţie;
B) mandatarul trebuie să aibă în mod obligatoriu capacitate C) răspunde de neîndeplinirea actului juridic ce a făcut obiectul
deplina de exerciţiu; mandatului, chiar dacă a depus toate diligentele;
C) este suficient ca mandatarul să aibă discernământul strict D) este obligat să termine operaţiunea începută la moartea
necesar pentru activitatea sa. mandantului, dacă întârzierea ar provoca pagube moştenitorilor
mandantului.
152 153
Mandatarul este răspunzător pentru faptele persoanei în caz de moarte a mandatarului:
substituite:
A) mandatul încetează, erezii lui nemaiputând efectua nici un
A) când a efectuat substituirea fără a fi avut acest drept;
B) când a fost autorizat sa-si substituie o persoana şi el si-a act;
substituit o alta persoană; B) moştenitorii lui trebuie sa-1 înştiinţeze pe mandant despre
C) când a fost autorizat sa-si substituie o alta persoana (fără aceasta, dar nu mai pot efectua nici un act fără consimţământul
arătarea acesteia) şi el si-a substituit o persoana cunoscuta ca mandantului;
incapabila sau de insolvabilitate notorie. C) moştenitorii lui trebuie să-1 înştiinţeze pe mandant despre
aceasta si, pana atunci, să continue îndeplinirea mandatului,
Mandantul: efectuând actele necesare apărării intereselor mandantului.
A) suporta pierderile suferite de mandatar cu ocazia îndeplinirii
mandatului, dacă acestuia nu i se poate imputa vreo culpa; Contractul de mandat poate înceta:
B) este obligat să plătească remuneraţia, când mandatul este cu A) prin punerea sub interdicţie a mandantului;
titlu oneros, chiar dacă mandatul a fost executat după expirarea B) prin punerea sub interdicţie a mandatarului;
termenului stipulat, dar mandantul s-a folosit de actul încheiat; C) prin ajungerea în stare de faliment sau insolvabilitate a
C) trebuie să plătească dobânzi la sumele avansate de mandatar, mandantului sau a mandatarului.
ele curgând din ziua când mandatarul a făcut plata, chiar fără
punere în întârziere.
Când exista mai mulţi mandanţi:
A) ei răspund solidar;
B) exista solidaritate numai dacă s-a prevăzut astfel;
C) nu există solidaritate, însă plata făcută de unul dintre ei ii
liberează pe ceilalţi.
Mandantul:
A) poate refuza restituirea cheltuielilor făcute de mandatar pe
motiv ca operaţia în vederea căreia a fost conferit mandatul nu
a putut fi efectuata, şi pe motiv ca mandatarul nu a acţionat ca
un bonus pater familias, deşi mandatul era cu titlu gratuit;
B) poate solicita reducerea cheltuielilor făcute de mandatar pe
motiv ca ar fi fost prea exagerate, dacă mandatarului nu i se
poate imputa nici o culpa;
C) este obligat să îndeplinească obligaţiile contractate de către
mandatar în limitele puterilor date şi pe cele făcute în afară
acestor limite numai dacă le-a ratificat expres sau tacit.

154 155
Antecontract de locaţiune - promisiune unilaterala sau
bilaterala, guvernat de regulile generale aplicabile contractului.
CONTRACTUL DE LOCAŢIUNE 2. Caracterele juridice ale contractului de locaţiune
Contract sinalagmatic (bilateral) - dă naştere la obligaţii
SECŢIUNEA I. NOŢIUNEA, CARACTERELE JURIDICE şi bilaterale între părţi (asigurarea folosinţei, respectiv preţul
chiriei);
CONDIŢIILE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE
LOCAŢIUNE
Contract cu titlu oneros - dacă folosinţa unui lucru se
transmite gratuit, contractul este nul ca locaţiune dar poate fi
valabil ca împrumut de folosinţa (dacă sunt îndeplinite şi
1. Noţiunea contractului de locatiune reprezintă celelalte condiţii);
contractul prin care o persoana (locator) se obliga să asigure Contract comutativ - existenţa şi întinderea drepturilor
altei persoane (locatar) folosinţa temporara, totala sau parţiala, a nu depinde de hazard;
unui bun, în schimbul unei sume de bani sau a altei prestaţii Contract consensual - se încheie prin acordul - fie şi
(chirie)99. tacit - al părţilor, fără vreo formalitate;
Varietăţile contractului de locaţiune: în cazul în care contractul nu este concretizat printr-un
Contractul de arendare - locaţiunea fondurilor rurale; înscris, proba este mai dificil de făcut; se disting următoarele
Contractul de închiriere a suprafeţelor locative - situaţii:
reglementat prin Legea nr. 114/1996'°° (legea locuinţei); fiind o Dacă nu s-a început executarea contractului încheiat
varietate a locaţiunii şi nu un contract distinct, ii sunt aplicabile verbal şi una din părţi neaga existenţa lui, dovada cu martori
dispoziţiile referitoare la locaţiune numai în măsura în care nu este admisa oricât de mica ar fi chiria;
legislaţia locativă nu prevede norme speciale101; In cazul în care contractul încheiat verbal este în curs de
executare (ceea ce poate fi probat cu un început de dovada
19
spre deosebire de vânzare-cumpărare, locaţiunea transmite numai dreptul de scrisa completat cu martori şi prezumţii, iar nu prin simplul fapt
folosinţa; chiar daca lucrul dat în locaţiune este producător de fructe, locatarul al deţinerii lucrului) si, în lipsa de chitanţa exista o contestaţie
dobândeşte folosinţa fructelor doar ca accesoriu al locaţiunii, locatorul nefiind
obligat sa-i asigure dobândirea proprietăţii fructelor (in acest caz ar fi vorba despre asupra preţului, locatarul poate provoca o expertiza pentru
vânzare-cumpărare); stabilirea preţului, urmând să plătească expertul în cazul în care
100
publicată în M. Of. nr. 254/21 oct. 1996 în prezent modificată prin Ordonanţa de expertiza arata ca preţul este mai mare decât cel pe care 1-a
Urgenţă nr. 57 din 7 mai 2.008 invocat el;
pentru modificarea Legii locuinţei nr. 114/1996 şi pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2007 privind asigurarea fondului de
locuinţe sociale destinate chiriaşilor evacuaţi sau care urmează a fi evacuaţi din
locuinţele retrocedate foştilor proprietari publicată în M. Of. nr. 358/9 mai. 2008 plătită în avans în contul chiriei; f) locul şi condiţiile în care se realizează primirea şi
Art. 21 din Legea 114 din 1996 prevede faptul că „ închirierea locuinţelor se face pe restituirea cheilor; g) obligaţiile părţilor privind folosirea şi întreţinerea spatiilor care
baza acordului dintre proprietar şi chiriaş, consemnat prin contract scris, care se va fac obiectul contractului; h) inventarul obiectelor şi al dotărilor aferente; i) data
înregistra la organele fiscale teritoriale, şi va cuprinde: a) adresa locuinţei care face intrării în vigoare şi durata; j) condiţiile privind folosinţa exclusiva şi în comun a
obiectul închirierii; b) suprafaţa locativă şi dotările folosite în exclusivitate şi în comun; părţilor aflate în coproprietate; k) persoanele care vor locui împreuna cu titularul
c) suprafaţa curţilor şi a grădinilor folosire în exclusivitate sau în comun; d) valoarea contractului; I) alte clauze convenite intre părţi."
chiriei lunare, regulile de modificare a acesteia şi modul de plata; e) suma
157
156
Dacă litigiul priveşte alte elemente decât preţul, se aplica lotul locatorului) sau ale mandatului tacit reciproc sau a
regulile generale în materie de proba; în privinţa termenului, gestiunii de afaceri.
legea face referire la obiceiul lucrului şi stabileşte câteva 4. Obiectul contractului
prezumţii relative;
Contract cu executare succesiva; elementul timp este de Lucrul închiriat:
esenţa locaţiunii; durata contractului poate fi şi nedeterminata, Poate fi un lucru mobil sau imobil, corporal sau
dar nu poate fi perpetua (locaţiunile ereditare sunt prohibite de incorporai (ex: dreptul de proprietate industriala), dar, în toate
lege); în principiu, durata contractului se stabileşte liber; în cazurile, cu condiţia:
anumite domenii însă statul intervine prin prorogări legale sau Sa nu se distrugă;
acorda locatarului dreptul de a reînnoi contractul fără acordul Sau să nu se consume prin folosinţa conform destinaţie
locatorului (ex: în materie de închiriere de locuinţe). după natura obiectului sau conform destinaţiei stabilita prin
Locaţiunea transmite doar dreptul de folosinţa temporara acordul părţilor.
a lucrului închiriat riscul pieirii fortuite este suportat de locator. Un lucru viitor poate forma obiectul contractului, cu
exepţia bunurilor dintr-o moştenire nedeschisa (in caz de
3. Condiţiile de validitate ale contractului de nerealizare a lucrului viitor, se va angaja răspunderea
locaţiune locatorului potrivit regulilor generale);
Atât locatarul cat şi locatorul trebuie să aibă capacitatea Bunurile din domeniul public al statului sau al unităţilor
de a face acte de administrare; administrativ teritoriale pot fi închiriate numai în condiţiile
în cazul imobilelor, dacă durata locaţiunii depăşeşte legii speciale;
termenul de 5 ani, este considerata act de dispoziţie este ceruta Dreptul de servitute nu poate forma obiectul
capacitatea de a face acte de dispoziţie; în caz contrar, contractului decât împreuna cu imobilul de care este ataşat;
locaţiunea va fi redusa la 5 ani, dar numai la cererea părţii Bunurile coproprietate forţată nu pot fi închiriate decât
incapabile; odată cu bunul principal de existenţa căruia depinde şi
Deoarece locaţiunea nu transmite dreptul de proprietate, coproprietatea forţată;
locatorul poate să nu fie proprietarul lucrului dat în locaţiune; Locaţiunea nu poate avea ca obiect o persoana; dacă se
insă, în cazul închirierii bunului de către o persoana care nu are închiriază un lucru cu personalul de deservire, contractul este
un drept opozabil fata de proprietar - drept care să ii confere mixt: locaţiune pentru lucru şi prestări servicii pentru
posibilitatea închirierii (de ex: este doar posesor de buna sau de personalul de deservire;
rea credinţa), proprietarul nu va fi obligat să respecte Lucrurile cu regim special pot fi închiriate numai în
locaţiunea; pe de alta parte, locatorul nu poate fi locatarul condiţiile legii speciale (ex: armele - numai către persoane care
propriului sau bun, decât dacă nu are prerogativa folosinţei (ex: au dreptul să le deţină).
este nud proprietar); Preţul:
Dacă coindivizarul închiriază bunul aflat în indiviziune, Chiria se fixează în raport cu durata contractului, fie
se aplica regulile care guvernează vânzarea de către unul din global, fie pe unităţi de timp şi se plăteşte la termenele
coproprietari (supusa condiţiei ca la partaj bunul să cada în stipulate, de regula în mod succesiv;

158 159
Chiria trebuie să fie determinata în momentul încheierii Lucrul, împreuna cu accesoriile sale, intr-o stare
contractului; ea poate fi şi determinabila (de ex: lăsata la corespunzătoare destinaţiei în vederea căreia a fost închiriat,
aprecierea unui terţ - ales de către părţi sau de către persoana IAR nu cum se găsea în momentul încheierii contractului;
desemnata de părţi, sau să reprezinte un procent din beneficiul locatorul este obligat • în lipsa stipulaţiei contrare) - să
realizat de locatar); uneori chiria este stabilita pe cale legala; efectueze toate reparaţiile (inclusiv cele locative) înainte de
Chiria trebuie să fie sincera şi serioasa, sub sancţiunea preluarea lucrului de către locatar.
nulităţii; dacă a fost trecuta fictiv o chirie sau lucrul a fost Obligaţia efectuării reparaţiilor:
închiriat în schimbul unei sume derizorii, contractul nu mai este Locatorul trebuie să menţină bunul în stare de a servi la
locaţiune ci - dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru aceasta intrebuinţarea pentru care a fost închiriat (art. 1420 pct. 2 şi art.
-un comodat102; 1421 alin 2); pentru aceasta, el trebuie să efectueze reparaţiile
Preţul se fixează, de regula, în bani; dar, spre deosebire necesare în tot timpul locaţiunii, dar nu şi aşa numitele reparaţii
de vânzare, contractul rămâne locaţiune chiar dacă chiria s-a locative care, din momentul predării, sunt în sarcina locatarului;
fixat sub forma unei alte prestaţii (ex: cota parte din fructe sau aceasta nu însemnă ca locatorul trebuie să reconstruiască
prestări de servicii). imobilul care a pierit în totalitate sau care nu mai poate fi
folosit conform destinaţiei, în acest moment încetând
SECŢIUNEA II. EFECTELE CONTRACTULUI DE contractul103;
LOCAŢIUNE Dacă locatorul nu efectuează reparaţiile necesare,
locatarul poate cere instanţei: obligarea la plata de daune
1. Obligaţiile locatorului cominatorii, autorizarea de a le efectua în contul locatorului,
Toate obligaţiile lui decurg din faptul principiul ca el reţinând cheltuielile efectuate din chirie, fie rezilierea
trebuie să asigure locatarului folosinţa lucrului în tot timpul contractului; în caz de urgenta, reparaţiile pot fi efectuate şi fără
locaţiunii: autorizarea justiţiei104.
Obligaţia de predare: Obligaţia de garanţie:
Predarea se poate cere Ia termenul convenit de părţi în virtutea acestei obligaţii, locatorul răspunde de
(imediat dacă nu s-a convenit un termen) si, în lipsa de tulburările provenite din: propria să fapta, de la terţi şi din
stipulaţie contrara, la locul unde se găsea lucrul în momentul viciile lucrului:
contractării şi cu cheltuiala locatorului; dacă nu - locatarul se 103
losif R. Urs, Smaranda Anghene, Drept civil. Contracte civile, Editura Oscar
poate adresa justiţiei cerând predarea silita (dacă nu vrea să Prinţ, Ediţia a IlI-a, voi. III, Bucureşti, 2000, P .75
M
ceara rezilierea contractului pentru neexecutare sau nu se Art. 22. din Legea 114 din 1996 prevede că « Sunt nule de drept orice clauze
cuprinse în contractul de închiriere, care: a) obliga chiriaşul să recunoască sau să
mulţumeşte să invoce excepţia de neexecutare); instanţa îl plătească în avans proprietarului orice suma cu titlu de reparaţie în sarcina
poate obliga pe locator la daune-interese; proprietarului; b) prevăd responsabilitatea colectiva a chiriaşilor în caz de degradare a
elementelor de construcţii şi a instalaţiilor, a obiectelor şi dotărilor aferente
spatiilor comune; c) impun chiriaşilor să facă asigurări de daune; d) exonerează
proprietarul de obligaţiile ce ii revin potrivit prevederilor legale; e) autorizează pe
proprietar să obţină venituri din nerespectarea clauzelor contractului de închiriere. »
a se vedea F. Deak, op. cit. p. 70
161
160
Locatorul trebuie să se abţină de Ia orice fapt personal confirmat în justiţie, dar a împiedicat folosinţa locatarului;
care ar avea drept consecinţa tulburarea locatarului în folosinţa locatarul are dreptul de a cere fie rezilierea contractului cu
lucrului, tulburare de fapt sau de drept; astfel, locatorul nu daune interese, fie o micşorare a chiriei proporţională cu
poate să schimbe forma lucrului închiriat, fie direct (prin pierderea parţiala a folosinţei şi daune interese; în ambele
transformarea materiala) fie indirect (prin schimbarea cazuri, locatorul va răspunde numai dacă a fost înştiinţat în
destinaţiei); dacă nu locatarul poate cere în instanţa oprirea sau timp util de ameninţarea evicţiunii (chemat în garanţie) - în caz
distrugerea schimbărilor; contrar el poate dovedi ca ar fi avut mijloace potrivite pentru a
Locatorul nu va răspunde pentru stânjenirea folosinţei respinge pretenţiile terţului;
locatarului, adusa prin efectuarea reparaţiilor, chiar dacă va fi Când tulburarea de drept se produce împotriva
lipsit în parte de folosinţa lucrului; însă reparaţiile trebuie să locatarului, acesta poate ieşi din proces, arătând cine este
aibă un caracter urgent, neputând fi amânate pana la încetarea locatorul împotriva căruia pretenţia trebuie îndreptata, şi care
contractului; legea dispune ca reparaţiile să fie făcute în cel este obligat să ii apere folosinţa;
mult 40 de zile; dacă reparaţiile nu se efectuează în acest timp, Dacă tulburarea din partea terţului se combina cu fapta
locatarul are dreptul să ceara reducerea proporţionala a chiriei; locatorului însuşi (ex: închiriază o camera locatarului, iar restul
dacă reparaţiile sunt de aşa natura încât locatarul pierde imobilului îl închiriază unui meseriaş care îl tulbura pe locatar),
folosinţa totala a bunului, atunci el (si numai el) poate cere locatorul va răspunde în virtutea obligaţiei sale de a se abţine de
rezilierea contractului, chiar dacă pierderea folosinţei nu ar la orice fapt care ar putea produce o tulburare locatarului în
depăşi 40 de zile. folosinţa lucrului;
Dacă tulburarea provine de la un terţ, legea distinge între Dacă folosinţa locatarului este tulburata printr-un fapt al
tulburarea de drept şi tulburarea de fapt: unui colocatar, al unui vecin sau al unui terţ, nu pe baza unui
Locatorul nu răspunde de tulburarea cauzata de fapta unui drept asupra lucrului, ci printr-un fapt ilicit cauzator de
terţ care nu invoca vreun drept asupra lucrului; locatarul se prejudicii, locatarul va avea împotriva acestuia o acţiune în
poate apăra singur împotriva tulburărilor de fapt, prin acţiunile despăgubire (răspundere delictuala), dar nu va avea acţiune în
posesorii (deşi nu este posesor, ci detentor precar), cu condiţia garanţie contra locatorului.
ca agentul tulburător: Locatorul este garant pentru viciile ascunse ale lucrului
Sa nu fie locatorul - fata de care le se poate apăra în (ex: existenţa de insecte, infiltraţii de apa sau alte defecte de
temeiul contractului de locaţiune; construcţie); în practica, răspunderea este angajata chiar dacă
Sa nu invoce vreun drept asupra lucrului închiriat lucrul nu este cu desăvârşire impropriu folosinţei, dar folosinţa
-cum ar fi dreptul de proprietate, în cazul în care locatorul a este intr-atât micşorată încât se presupune ca dacă ar fi ştiut,
încheiat contractul în baza altui drept decât drept decât dreptul locatarul nu ar mai fi închiriat sau ar fi plătit un preţ mai mic.
de proprietate.
Locatorul răspunde chiar dacă a fost de buna-credinţa la
In toate cazurile în care locatarul este tulburat în folosinţa data încheierii contractului, şi indiferent dacă viciile existau la
prin faptul exercitării de către un terţ (inclusiv un alt locatar) a data încheierii contractului sau provin din cauze ulterioare,
unui drept, locatorul va răspunde pentru pierderea sau deoarece obligaţia locatorului de a asigura folosinţa lucrului
reducerea folosinţei, chiar dacă dreptul respectiv nu a fost este succesiva (deosebire fata de vânzare);

162 163
în cazul descoperii unor astfel de vicii, locatarul poate neautorizate, locatorul va putea cane: repunerea lucrului în
cere o reducere proporţionala din preţ sau rezilierea starea anterioara sau rezilierea contractului cu daune-interese;
contractului cu daune interese (chiar dacă locatorul nu a sunt permise lucrări de mica însemnătate, cum ar fi: instalarea
cunoscut viciile lucrului); telefonului sau a antenei de televizor, introducerea luminii
Deosebire între locatorul de buna-credinţa şi locatorul de electrice etc.;
rea-credinţa: cel de al doilea răspunde şi de daunele Obligaţia de a întreţine lucrul pe tot timpul! locatiunii ut
imprevizibile; stare de întrebuinţare obligaţia de a efectua micile reparaţii
Dacă viciile se datorează cazului fortuit sau forţei majore, locative, spre deosebire de reparaţiile capitale şi repararea
locatarul poate cere reducerea preţului sau rezilierea degradărilor provenind din uzul normal al lucrului, care sunt în
contractului dar fără daune-interese (cauza străina care nu poate sarcina locatorului; indiferent de natura lor, reparaţiile nu cad
fi imputata locatorului). în sarcina locatarului dacă au fost cauzate de vechime sau de
Obligaţia de garanţie nu este reglementata prin norme forţa majora, caz fortuit sau culpa locatorului, inclusiv viciile
imperative poate fi modificata prin convenţia dintre părţi: de construcţie; sarcina probei incumba locatarului;
agravata, limitata sau înlăturata; limitarea sau înlăturarea Dacă degradarea lucrul se datorează culpei locatarului
produce efecte numai dacă locatorul este de buna-credinţa (ex: acesta va fi obligat să facă reparaţiile pe cheltuiala sa, chiar
tulburarea nu se datorează actelor sau faptelor săvârşite de el dacă nu sunt locative; de asemenea, dacă întârzierea reparaţiilor
sau nu a cunoscut viciile); înlăturarea îl exonerează de plata ce sunt în sarcina locatorului provoacă stricăciuni şi mai mari,
daunelor-interese, dar nu îl pune la adăpost de rezilierea totala locatarul este obligat să le facă;
sau parţiala a contractului. Locatarul răspunde, de asemenea, de stricăciunile şi
2. Obligaţiile locatarului pierderile provocate de persoanele familiei sale (inclusiv
persoanele introduse de el în imobil) sau de sublocatari;
Obligaţia de a întrebuinţa lucrul ca un bun locatar şi
Reparaţiile privind părţile comune folosite de locatari
potrivit destinaţiei
sunt în sarcina proprietarului, dacă nu se dovedeşte ca
Ex: o casa de locuit nu va putea fi folosita pentru
stricăciunile au fost produse de locatar;
exercitarea comerţului sau pentru instalarea sediului unui partid
Dacă locatarul nu efectuează reparaţiiile locative,
politic; în schimb, dacă nu s-a prevăzut altfel în contract,
locatarul poate să exercite o profesiune liberala sau •• chiar o locatorul poate cere daune-interese, dar numai la încetarea
meserie, cu condiţia să nu schimbe destinaţia imobilului; dacă locatiunii; dacă însă neefectuarea reparaţiilor locative poate
în contract se menţionează şi profesiunea locatarului, se poate provoca deteriorarea sau chiar pieirea lucrului închiriat,
prezuma acordul locatorului pentru exercitarea acelei locatorul poate cere efectuarea reparaţiilor în contul locatarului
profesiuni; sau rezilierea contractului.
Culpa este apreciata după tipul abstract al omului diligent Plata chiriei:
şi prudent; La termenele stipulate; în lipsa de stipulaţie contrara,
Dacă locatarul nu întrebuinţează lucrul • total sau plata se face la domiciliul debitorului (cherabfla) şi în caz de
parţial - conform destinaţiei sale sau efectuează transformări pluralitate de locatari obligaţia este conjuncta (divizibila).,
dacă din contract nu rezulta ca este imdivîzilbila;

164 165
•">
In caz de neexecutare, se poate cere executarea silita sau Dacă sunt mai mulţi locatari, fiecare răspunde pentru
rezilierea contractului, beneficiind şi de privilegiul locatorului pagube proporţional cu valoarea locative a părţii din imobil pe
de imobile asupra mobilelor locatorului; de asemenea, dacă care o ocupa; este o răspundere contractuală este o răspundere
chiria urma să fie plătită cu anticipaţie şi lucrul nu s-a predat, conjugată, nu solidară;
locatorul poate invoca şi excepţia de neexecutare; Pentru a fi exonerat de răspundere, oricare colocatar va
Chitanţele de plata sunt opozabile terţilor chiar dacă nu putea dovedi, în plus fata de cele menţionate mai sus, ca
au data certa, iar chitanţele date fără rezerva fac să se prezume incendiul a izbucnit în partea ocupata de altul sau ca nu a putut
plata chiriilor anterioare; cesiunea sau chitanţa de plata a chiriei izbucni în partea ocupata de el; în cazul inc are se dovedeşte ca
cu anticipaţie pe doi ani viitori trebuie să fie transcrisa; incendiul a izbucnit intr-o parte comuna a imobilului, care se
Dacă lucrul este vândut şi locatarul nu este înştiinţat, găseşte în întreţinerea şi administrarea locatorului, toţi locatarii
plata făcuta vechiului proprietar este valabilă. vor fi exoneraţi de răspundere;
Restituirea lucrului: Simplul fapt ca locatorul foloseşte şi el o parte a
După încetarea contractului, lucrul trebuie restituit în imobilului închiriat nu ii exonerează pe locatari de răspunderea
starea în care a fost predat conform inventarului (sau actului de pentru incendiu, ei trebuind să dovedească una din
constatare a stării) făcut; în lipsa inventarului, se prezuma ca împrejurările prevăzute mai sus.
lucrul a fost primit în buna stare - prezumţie relativa, ce poate fi Apărarea contra uzurpărilor
combătută de locatar prin dovada contrara; Uzurparea reprezintă orice atingere provenita de la un terţ
Restituirea poate fi ceruta de locator printr-o acţiune asupra proprietăţii sau posesiei lucrului dat în locaţiune;
personala (ex contractus) sau printr-o acţiune în revendicare locatarul trebuie informat în termen util ca să se poată apăra
(dacă este proprietar); nu se poate intenta o acţiune posesorie contra încercării de uzurpare;
împotriva unui detentor precar, decât dacă detenţia a fost Dacă locatarul nu îl înştiinţează pe locator, el va
intervertita intr-o posesie utila. răspunde pentru prejudiciul suferit de locator în urma
Locatarul nu răspunde de deteriorarea sau pierirea neînstiinţării.
lucrului din cauza forţei majore sau a cazului fortuit, şi nici
SECŢIUNEA III. CONTRACTUL DE SUBLOCAŢIUNE şi DE
de uzura normala a lucrului
CESIUNE A CONTRACTULUI
In cazul în care locatarul a făcut lucrări sau plantaţii, ele
devin prin accesiune proprietatea locatorului, la restituire 1. Sublocaţiunea
aplicandu-se regulile de la accesiune; locatarul este considerat
de rea-credinţa, întrucât este un detentor precar. în principiu, locaţiunea nu este un contract încheiat
Răspunderea pentru incendiu intuituu personae drepturile părţilor se pot transmite morţiş
Locatarul este răspunzător dacă nu dovedeşte ca incendiul cama sau prin acte între vii (ex: locatorul poate transmite
a provenit din caz fortuit, forţa majora sau dintr-un defect de dreptul la chirie printr-o cesiune de creanţa); astfel locatarul are
construcţie ori prin comunicarea focului (fără greşeala sa) de posibilitatea de a transmite dreptul de folosinţa asupra unui terţ,
la o casa vecina; în tot sau în parte, în baza unui contract de sublocaţiune;
Pentru admiterea sublocaţiunii sunt cerute doua condiţii:

166 167
Transmiterea folosinţei să nu fie interzisă prin acţiune directa unul împotriva celuilalt, putând acţiona numai
contractul principal (aceasta ar transforma contractul intr-unul pe calea acţiunii oblice.
intuituu personae); interzicerea nu se prezuma (deoarece este o Totuşi, în virtutea privilegiului de locator, acesta poate
excepţie) ci trebuie menţionata expres; de asemenea, o astfel de sechestra mobilele sublocatarului, aduse în imobilul închiriat,
clauza este interpretată restrictiv: dacă se interzice dar numai în limita chiriei datorate de sublocatar pentru trecut
Sublocaţiunea totala - este permisa Sublocaţiunea parţiala, iar şi în contul chiriei viitoare, chiar dacă chiria pentru viitor a fost
dacă interdicţia este imprecisa (" nu se poate subînchiria"), ea plătită de sublocatar anticipat (deoarece aceasta a fost plătită
se interpretează în sensul unei sublocaţiune totale, cea parţiala locatarului, iar nu locatorului); aceasta deoarece existenţa
fiind permisa. privilegiului nu presupune existenţa unor raporturi juridice
Validitatea sublocatiunii poate fi condiţionata şi de directe.
consimţământul locatorului la încheierea contractului (care
poate fi dat în scris sau verbal, ori să rezulte din cate sau fapte 2. Cesiunea
^
concludente). Oricum, refuzul locatorul de a consimţi la In condiţiile în care este permisa Sublocaţiunea, este
subînchiriere nu trebuie să fie motivat, dar nici să fie abuziv. permisa şi cesiunea contractului de locaţiune de către locatar;
Locatarul nu poate aduce ca aport social intr-o societate spre deosebire de sublocaţiune, care este tot o locaţiune,
civila sau comerciala dreptul la folbsinţa a unui imobil dacă cesiunea reprezintă o vânzare a dreptului de folosinţa (o cesiune
Sublocaţiunea a fost interzisă (sau poate fi adus numai cu de creanţa cu titlu oneros) consecinţe:
aportul locatorului în cazul în care Sublocaţiunea a fost Cesiunea trebuie să fie notificata locatorului sau
condiţionata de acordul acestuia). acceptata de acesta - pentru opozabilitatea fata de terţi;
Sublocaţiunea să nu fie convenita în condiţii care să Obiectul cesiunii reprezintă numai drepturile locatarului
contravină condiţiilor din contractul principal (exemplu: (întrucât dreptul nostru nu cunoaşte cesiunea de obligaţii);
casa de locuit să fie subînchiriata cu destinaţia de local public) locatorul îl poate libera pe locatar, caz în care cesiunea se
în aceste limite, Sublocaţiunea poate fi convenita în dublează cu o delegaţie perfecta, confundata cu o novaţie prin
condiţii diferite fata de contractul principal. Dacă însă schimbare de debitor, în cazul în care cesiunea este însoţita de
contractul este încheiat cu nerespectarea condiţiilor de mai sus, o stipulaţie pentru altul în favoarea locatorului, având ca obiect
locatorul va putea cere în justiţie executarea obligaţiilor (care preţul cesiunii (sau o parte din ea), locatorul va avea acţiune
poate avea ca efect expulzarea sublocatarului) sau rezilierea directa împotriva cesionarului, în calitate de terţ beneficiar,
contractului principal de locaţiune (cu daune-interese), Locatarul-ccdent garantează numai existenţa
instanţa putând acorda locatarului un termen pentru a executa dreptului de folosinţa în momentul încheierii contratului,
condiţiile contractului. nu şi executarea obligaţiilor de către locator (deoarece
Dacă sunt respectate condiţiile arătate, sub;locaţiunea este contractul este cu executare dintr-o data, nu cu executare
valabilă, însă nu produce efecte fata de locator, astfel încât succesiva ca şi contractul de sublocaţiune); în schimb,
drepturile şi obligaţiile din contractul principal rămân neatinse cesionarul are acţiune directa împotriva locatorului pentru
(ex: locatarul răspunde pentru incendiu, urmând să se întoarcă a cere executarea contractului sau rezilierea Iui pentru
împotriva sublocatarului) locatorul şi sublocatarul nu au nici o

168 169
neexecutare, cu daune-interese (la sublocaţiune, sublocatarul Denunţarea unilaterala
poate cere aceasta numai fata de locatar); Dacă părţile sau legea nu au determinat durata locaţiunii -
Cesiunea este supusa regulilor de la cu condiţia respectării termenului de preaviz (reprezentat de
vânzarea-cumpărarea de creanţe (spre deosebire de intervalul de timp dintre manifestarea voinţei de a desface
sublocaţiune care se supune regulilor de la locaţiune); contractul şi data la care contractul urmează să înceteze); acest
Cesionarul ia locul cedentului în timp ce sublocatarul termen poate fi stabilit prin convenţia părţilor, iar în lipsa
poate dobândi drepturi diferite de cele ale locatarului; -după natura lucrului şi obiceiul locului;
Cedentul (fiind vânzător) nu are privilegiul locatorului Manifestarea de voinţa este un act unilateral de voinţa şi
de imobile (pe care îl are locatarul principal). produce efecte chiar dacă nu a fost acceptata de partea
Aceste reguli se aplica şi în cazul în care dreptul de concediata; legea nu prevede vreo forma speciala pentru
folosinţa se transmite în schimbul unui alt drept de folosinţa denunţare - practic trebuie făcuta în scris, iar dacă partea
(dubla cesiune); fiecare copermutant rămâne obligat fata de concediata refuza să dea o dovada de primire, notificarea se
locatorul iniţial, dacă acesta nu a consimţit la liberarea face prin intermediul executorilor judecătoreşti; oricum
debitorului; dacă schimbul drepturilor de folosinţa este acţiunea de chemare în judecata pentru evacuare constituie
reglementat de reguli speciale, aceste se aplica; ex: în materia manifestarea neechivoca a voinţei de denunţare a contractului,
schimbului de folosinţa, chiriaşii sunt liberaţi fata de locatorii termenul de preaviz fiind acoperit de timpul necesar
iniţiali, realizându-se şi o dubla delegaţie perfecta. soluţionării litigiului; după expirarea termenului de locaţiunea
încetarea locaţiunii preaviz încetează, iar un nou contract poate fi încheiat prin
Cauze de încetare consimţământul ambelor părţi. Expirarea termenului
• Acordul de voinţa al părţilor (reziliere Dacă termenul a fost determinat prin voinţa părţilor sau prin
convenţionala); lege, locaţiunea încetează de drept la trecerea timpului, fără să
• Denunţare unilaterala; mai fie nevoie de înştiinţare prealabila; (nu e o regula, părţile îşi
• Expirarea termenului; pot rezerva dreptul să denunţe contractul înainte de expirarea
• Rezilierea contractului pentru neexecutare; termenului, sau, şi în cazul în care exista termen, părţile pot stipula
• Pieirea lucrului; necesitatea preavizului şi la expirarea termenului;
• Desfiinţarea (desfacerea) titlului locatorului; Dacă locatarul rămâne în folosinţa lucrului după
Prin acte între vii cu titlu particular (in anumite condiţii şi expirarea contractului şi fără ca locatorul sa-1 împiedice,
prin efectul înstrăinării). locaţiunea se considera înnoita prin tacita relocutiune, care
Nici moartea locatarului şi nici cea a locatorului nu atrag operează ca un nou contract de locaţiune, unde trebuiesc
încetarea contractului drepturile şi obligaţiile se transmit asupra îndeplinite toate condiţiile cerute de lege; în caz de pluralitate
moştenitorilor, cu excepţia cazurilor în care părţile s-au interes de părţi, reînnoirea tacita poate opera numai cu consimţământul
altfel sau dacă moştenitorul părţi decedate este cealaltă parte tacit al tuturor părţilor;
(caz încă are obligaţiile reciproce se sting prin confuziune total Tacita relocutiune, dacă nu a fost interzisă prin contract,
sau parţial) poate fi împiedicata numai prin anunţarea concediului - înainte

170 171
de expirarea termenului prevăzut în contract; dacă a anunţat Desfiinţarea (desfacerea) titlului locatorului
concediul, locatarul nu poate opune tacita relocutiune, chiar De exemplu dacă titlul locatorului este anulat sau rezolvit
dacă a continuat să folosească bunul (locatorul poate cere sau dacă este evins printr-o acţiune în revendicare sau dacă
restituirea bunului şi daune-interese); titlul locatarului principal s-a desfăcut prin expirarea termenului
Tacita relocutiune va avea loc în condiţiile primului prevăzut în contract şi nu mai poate asigura sublocatarului
contract, dar se va considera încheiat fără termen (cu excepţia folosinţa lucrului;
cazurilor în care termenul este arătat de lege); Deasemenea, în Excepţii:
lipsa de stipulaţie contrara, noua locaţiune nu va avea garanţiile Contractele de locaţiune încheiate de uzufructuar rămân
din contractul iniţial, căci garanţiile trebuiesc prevăzute expres valabile pe cel mult 5 ani, în limitele unui act de administrare,
şi nu pot fi prelungite peste termenul stipulat; chiar dacă uzufructul a încetat;
Rezilierea pentru neexecutare Contractele încheiate de terţul dobânditor al imobilului
După punerea în întârziere rezilierea contractului cu ipotecat, chiar dacă el este evins, însă numai dacă contractul de
daune-interese;
locaţiune este încheiat cu buna-credinţa şi cu data certa
Nu orice executare, ci neexecutarea cu privire la obligaţii anterioara transcrierii comandamentului;
principale, prin violarea cărora se aduce o vătămare celeilalte Aplicarea teoriei proprietarului (moştenitorului)
părţi (ex: abuzul de folosinţa , schimbarea destinaţiei bunului, aparent: contractul de locaţiune încheiat de proprietarul
neplata chiriei, neefectuarea reparaţiilor importante, aparent cu un locatar de buna-credinţa îşi păstrează efectele ca
descoperirea de vicii ascunse;
şi un contract ce ar fi fost încheiat cu proprietarul real.
Instanţa nu este obligată să pronunţe reziliere, putând acorda Efectele înstrăinării lucrului prin acte între vii
termen de gratie. Pieirea lucrului Dacă locatorul vinde lucrul închiriat sau arendat,
Dacă pieirea este totala - contractul este desfăcut de cumpărătorul, chiar dacă nu s-a obligat în acest sens, este dator
drept (locatorul nu mai poate asigura folosinţa, şi nici nu poate să respecte locaţiunea făcuta înainte de vânzare, cu Condiţia să
fi obligat la reconstruirea, refacerea sau înlocuirea lui (se fi fost încheiata prin înscris autentic sau prin înscris sub
încadrează aici şi rechiziţionarea, exproprierea sau
semnătură privată, dar cu dată certă (cu excepţia cazului în care
rechiziţionarea - imposibilitate de a se folosi bunul); contractul
este desfăcut indiferent dacă pieirea bunului este fortuita sau desfacerea contractului de locaţiune din cauza vânzării s-ar fi
cuplabila (in acest caz se plătesc şi daune-interese), căci nu mai prevăzut în însuşi contractul de locaţiune);
exista obiect; Dacă contractul este încheiat pe mai mult de 3 ni le
trebuie să fie transcris (înainte de transcrierea contractului de
Dacă lucrul a pierit numai în parte - rezilierea este vânzare-cumpărare) pentru a fi opozabil terţilor; dacă nu a fost
judiciara: se poate cere desfacerea contractului dacă partea
transcris însă are data certa, efectele lui se reduc la 3 ani de la
pierită este atât de însemnata (la aprecierea instanţei) încât se
data vânzării (transcrierii);
presupune ca, fără acea parte, locatarul nu ar fi încheiat
Vânzarea reprezintă o cauza de încetare a contractului de
contractul, sau se poate cere o scădere de preţ + daune-interese
după cum pieirea s-a produs fortuit sau din culpa. locaţiune în cazul în care contractul de vânzare-cumpărare a
fost încheiat verbal sau prin înscris sub semnătură privata sau
fără data certa;

172 173
în cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile de mai sus, în literatura de specialitate: dreptul de folosinţă ar fi un
contractul nu produce efecte opozabile cumpărătorului, chiar drept real, în principal pentru următoarele motive:
dacă el a avut cunoştinţa de existenţa locaţiunii; împotriva tulburărilor de fapt locatarul se poate apără prin
în cazul în care cumpărătorul nu este obligat să respecte acţiunea posesorie;
locaţiunea consimţită de vânzător, pentru a obţine desfacerea în anumite condiţii (data certa a contractului şi
contractul trebuie să aducă la cunoştinţa locatarului concediul, îndeplinirea formalităţilor de publicitate), locatarul se bucura de
respectând termenul de preaviz (chiar dacă desfacerea locaţiunii un drept de urmărire fata de terţul dobânditor şi fata de
din cauza vânzării a fost stipulata în contractul de locaţiune) creditorii urmăritori care au transcris comandamentul după
desfacerea nu operează de drept; încheierea contractului de locaţiune şi de un drept de preferinţă
în toate cazurile de desfacere a locaţiunii (inclusiv prin fata de locatarii ulteriori ai aceluiaşi bun;
clauza expresa în contractul de locaţiune), locatarul este în Dacă termenul de locaţiune depăşeşte 3 ani, contractul
drept să ceara despăgubiri de la locator, dacă nu s-a prevăzut în
este supus publicităţii;
contract o stipulaţie expresa contrara; pana la plata daunelor,
în realitate: dreptul de folosinţa este un drept de creanţă,
locatarul are drept de retentie pana când va fi despăgubit de
către locator sau de către cumpărător (care are acţiune în regres argumentele invocate mai sus nu sunt hotărâtoare întrucât:
contra locatorului); Acţiunile posesorii pot fi intentate şi de detentorii precari;
Opozabilitatea contractului fata de dobânditori şi fata de
Dacă însă cumpărătorul cere, locatarul trebuie să respecte creditorii urmăritori este o simpla excepţie de la principiul
contractul de locaţiune chiar dacă nu are data certa şi nu este
relativităţii efectelor contractului; dacă dreptul de folosinţa ar fi
transcris (deoarece facultatea de a invoca inopozabilitatea
un drept real nu ar fi necesare texte care să consacre excepţia; în
contractului fără data certa şi netranscris o are doar cumpărătorul
(cu excepţia cazului în care s-a prevăzut în contractul de ceea ce priveşte opozabilitatea contractului fata de locatarii
locaţiune desfacerea lui în caz de vânzare, de drept sau la cererea ulteriori, problema este controversata (unii doctrinari susţin că
locatarului); cumpărătorul, se substituie în drepturile şi are întâietate cel care a intrat primul în folosinţa bunului, chiar
obligaţiile locatorului-vânzător de la data vânzării-cumpărării dacă are titlu cu data ulterioara, alţii susţin- soluţia contrară
(nu şi cu efect retroactiv), neavând dreptul să ceara ratele -se aplică regulile opozabilităţii actelor juridice), dar şi
devenite exigibile anterior şi neplătite şi nici să ceara rezilierea independenta de soluţia adoptata în privinţa naturii juridice a
contractului pentru cauze anterioare vânzării-cumpărării; dreptului locatarului;
Regulile de mai sus sunt aplicabile şi în alte cazuri de Dacă dreptul ar fi real, publicitate s-ar impune indiferent
înstrăinare sau constituire de drepturi reale prin acte între vii, cu de durata (chiar dacă depăşeşte 3 ani);
titlu particular, fie ca sunt cu titlu oneros (schimb, contract de Drepturile reale, ca drepturi absolute, sunt limitativ
întreţinere, de constituire de uzufruct etc.), fie ca sunt cu titlu enumerate de lege.
gratuit (donaţie). Este un drept de creanţă, dar prezintă unele aspecte
Natura .juridica a drepturilor locatarului Dreptul de particulare, mai ales în privinţa opozabilităţii, deci se
folosinţă al locatarului este un drept de creanţă; încadrează în categoria obligaţiilor opozabile terţilor (obligaţii
în rem scriptae).

174 175
Are un caracter mobiliar (chiar dacă are ca obiect un Pentru a decide astfel, Curtea de Apel a reţinut că greşit
imobil), temporar (nu poate fi perpetuu), este susceptibil de Judecătoria a respins acţiunea pentru constatarea rezilierii de
gaj (nu de ipoteca), poate fi transmis între vii conform drept a contractului de închiriere şi de evacuare a pârâtului cu
regulilor de la cesiunea de creanţă şi morţiş causa ca şi toate că acesta a recunoscut că nu a achitat chiria din ianuarie
celelalte drepturi de creanţă. 2003 şi cheltuielile de întreţinere din luna aprilie 2002, iar
contractul cuprinde clauza rezilierii de plin drept a acestuia, în
NOŢIUNI DE AUTOEVALUARE cazul neachitării chiriei şi cheltuielilor de întreţinere, timp de 3
luni consecutiv. (Judecătoria a considerat că neplata nu se
Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de locaţiune. datorează culpei pârâtului a cesta aflându-se în imposibilitate
Condiţiile de validitate ale contractului de locaţiune. fortuită de plată, având un venit de numai 740.000 lei lunar)
Lucrul închiriat.
Preţul închirierii. Recursul declarat de pârât este fondat, pentru
Obligaţiile locatorului. următoarele motive:
Obligaţiile locatarului. La data de 17 ianuarie 2001, s-a încheiat între reclamanta
Contractul de sublocaţiune şi de cesiune a contractului. şi pârât contractul de închiriere nr. 517 din 30 ianuarie 2001.
Cauze de încetare a contractului de locaţiune. Termenul prevăzut al locaţiunii era de un an iar contractul
Contractul de închiriere a locuinţei. Definiţie şi caractere cuprindea şi un pact comisoriu de gradul IV, în sensul că
juridice. rezilierea contractului înainte de termen operează de plin drept,
încheierea contractului de închiriere. Părţi, formă, obiect, fără vreo somaţie prealabilă, în cazul în care chiriaşul nu a
termen. achitat chiria şi cheltuielile de întreţinere 3 luni consecutiv.
Dreptul de preemţiune al chiriaşului. La expirarea termenului contractual, deşi nu s-a încheiat
un nou acord de voinţă, pârâtul a rămas în folosinţa imobilului,
SPEŢE fără ca locatorul să-1 împiedice, în această situaţie, contractul a
fost prelungit prin tacita relocaţiune, conform art. 1437 şi 1452
Analizaţi următoarea speţă105: din Codul civil.
Prin decizia civilă nr. 897/A din 15 aprilie 2004, Curtea Curtea de Apel a constatat că instanţa de fond a depăşit
de Apel Cluj a admis apelul declarat de reclamanta Regia limitele cadrului procesual cu care a fost investită, ea trebuind
Autonomă de Gospodărire Comunală şi Locativă Gherla să constate doar că a operat rezilierea de plin drept a
împotriva sentinţei civile nr. 1645 din 9 decembrie 2003 a contractului, în virtutea pactului comisoriu de gradul IV inserat
Judecătoriei Gherla, a admis acţiunea reclamantei împotriva în contract.
pârâtului M.L. a constatat rezilierea contractului de închiriere Dar, aşa cum s-a arătat, pactul comisoriu la care se face
nr. 517 din 30 ianuarie 2001 şi a dispus evacuarea pârâtului din referire vizează rezilierea contractului înainte de termen. Prin
căminul de nefamilişti precizat în acţiune. urmare, această clauză contractuală putea fi invocată doar atât
timp cât contractul avea natura unui contract cu durată
www.scj.ro determinată, nu şi pentru perioada ulterioară lunii ianuarie

176 177
2002, ştiut fiind că în urma reînnoirii prin tacită relocaţiune,
contractul este considerat că s-a încheiat fără termen. MODEL DE CONTRACT
Pe cale de consecinţă, pentru perioada de plată invocată
CONTRACT DE ÎNCHIRIERE
sunt aplicabile dispoziţiile legale în materia rezilierii judiciare.
Fiind stabilit acest lucru şi având în vedere faptul că rezilierea
încheiat între:
este sancţiunea ce intervine în cazul neexecutării culpabile a
l ...................................., în calitate de LOCATOR
unei obligaţii izvorâte dintr-un contract sinalagmatic cu
executare succesivă, urmează a se determina în ce măsură Si
neexecutarea obligaţiilor contractuale este imputabilă pârâtului. 2....................................... , în calitate de LOCATAR
Or, din actele dosarului rezultă că, în condiţiile în care suma Art.l OBIECTUL CONTRACTULUI.
stabilită cu titlu de chirie depăşeşte jumătate din veniturile Locatorul,........................... , închiriază locatarului,...................
realizate, pârâtul are o situaţie materială precară, fiind Imobilul din ......................., unde îşi va desfăşura activitatea
cunoscut şi cu afecţiuni fizice. ................................ , societate în curs de constituire. Imobilul a
Se constată că reclamanta nu a dovedit prin nici un fost predat locatarului astăzi data semnării contractului în bună
mijloc de probă faptul că pârâtul, deşi avea mijloace materiale, stare.
a refuzat executarea contractului. Art.2 DURATA
Pentru aceste considerente, înalta Curte a admis recursul Termenul de închiriere este de ............... an, cu începere de la
declarat de pârât şi a modificat decizia Curţii de Apel, în sensul ............................ Pana la ..........................................
că s-a respins apelul declarat împotriva hotărârii pronunţate de La expirarea termenului de închiriere, prezentul contract poate fi
Judecătorie. prelungit de părţi prin act adiţional. Art.3 CHIRIA
Răspundeţi la următoarele întrebări: Chiria lunara este de .............. Şi se plăteşte lunar în ultima zi
Definiţi pactul comisoriu şi analizaţi efectele acestui pact în lucrătoare a fiecărei luni.
contractul de mai sus. Art.4 OBLIGAŢII şi DREPTURI
Care este temeiul juridic al evacuării solicitate în speţă? Care 4.1 Obligaţiile locatarului:
sunt caracterele juridice ale contractului din speţă? Ce înţelegeţi - să achite chiria şi cheltuielile comune de întreţinere la
prin rezilierea contractului ? Ce înţelegeţi prin termenul « tacita termenele convenite;
relocaţiune » ? Este corectă soluţia instanţei de fond ? Dar cea - să folosească spaţiul conform destinaţiei sale;
din apel ? Faptul ca pârâtul este bolnav şi se află în - să exploateze imobilul închiriat ca un bun proprietar, evitând
imposibilitatea de a-şi procura o altă locuinţă, constituie distrugerea, degradarea sau deteriorarea construcţiilor şi
impedimente la dispunerea evacuării? Cum credeţi că trebuie accesoriilor aferente;
procedat pentru evacuarea chiriaşului ? - să permită proprietarului să execute, intr-o perioada stabilita
de comun acord, lucrările de reparaţie şi întreţinere care-i cad în
sarcina;
- să nu execute nici un fel de reparaţii sau modificări în spaţiul
închiriat sau la instalaţiile aferente, fără acordul proprietarului;

178
179
- să restituie proprietarului spaţiu] închiriat la termenul stabilit GRILE
pentru încetarea contractului;
4.2 Obligaţiile proprietarului: Contractul de locaţiune:
- să asigure folosinţa spaţiului închiriat pe toata durata A) este cu titlu oneros;
prezentului contract B) poate fi cu titlu gratuit;
- să execute pe cheltuiala să lucrările de întreţinere la C) este un contract comutativ.
elementele de construcţii şi la instalaţii, devenite necesare ca Dacă nu a început executarea contractului de locaţiune
urmare a uzurii normale a acestora, pe toata durata contractului; încheiat verbal şi una dintre părţi neaga existenţa lui:
Art.5 RĂSPUNDEREA CONTRACTUALA
A) dovada cu martori nu este admisa oricât de mic ar fi preţul
In cazul în care locatarul nu achita locatorului chiria datorata la locaţiunii;
termenele prevăzute în prezentul contract, datorează suma de
0.001% cu titlul de penalităţi pentru fiecare zi de întârziere. Dacă B) dovada cu martori este admisa, dacă preţul locaţiunii este
locatorul nu-si executa obligaţia de a efectua lucrările de mai mic de 250 lei pe luna;
reparaţie care-i cad în sarcina, va datora locatarului suma de C) instanţa poate, pe baza de prezumţii simple, să constate
0.001%, cu titlu de daune interese pentru fiecare zi de întârziere existenţa contractului.
pana la executarea obligaţiei. Locatarul poate dovedi faptul executării unui contract de
Art.6 Riscul pieirii fortuite a bunului este suportat în toate locaţiune încheiat verbal:
cazurile de proprietar. A) prin martori şi prezumţii;
Art.7 INTERDICŢIA SUBANCHIRIERII SAU CEDĂRII B) prin simplul fapt al deţinerii lucrului ce constituie obiectul
SPAŢIULUI
locaţiunii;
Este absolut interzisă subînchirierea sau cedarea sub orice C) prin început de dovada scrisa completata cu martori şi
forma, totala sau parţială a imobilului închiriat, fără aprobarea prezumţii.
scrisa a locatorului.
Art.8 FORŢA MAJORA Calitate de locator intr-un contract de locaţiune o poate
avea:
Forţa majora exonerează părţile de răspundere în cazul
A) proprietarul lucrului;
executării necorespunzătoare sau cu întârziere a obligaţiilor
asumate prin prezentul contract. Prin forţa majora se înţelege B) uzufructuarul lucrului;
un eveniment independent de voinţa părţilor, imprevizibil şi C) un alt locatar al lucrului;
insurmontabil, apărut după încheierea contractului care D) uzuarul lucrului.
împiedică părţile sa-si execute obligaţiile asumate. Obiect al contractului de locaţiune poate fi:
Art.9 SOLUŢIONAREA LITIGIILOR A) bunul ce aparţine unei moşteniri nedeschise;
Orice litigiu decurgând din sau în legătură cu acest contract, se B) bunul ce constituie coproprietate forţată, chiar dacă nu se
va soluţiona de către instanţele judecătoreşti competente. închiriază şi bunul principal;
Prezentul contract s-a încheiat astăzi 23.03.2004 în 2 C) bunul fungibil, după natura lui sau după voinţa părţilor;
exemplare. D) bunul consumptibil:
E) o persoana.
LOCATOR LOCATAR

180
Preţul pe care locatarul îl plăteşte în schimbul folosinţei
asigurate în temeiul unui contract de locaţiune: CONTRACTUL DE ARENDARE
A) poate fi numai o suma de bani;
B) poate fi asigurarea folosinţei unui alt lucru în favoarea 1. Noţiunea contractului de arendare
locatorului, de către locatar;
C) poate fi prestarea unor servicii de către locatar. 1. Definiţie.
Contractul de arendare , varietate a contractului de
Dacă în contractul de locaţiune nu se prevede interzicerea locaţiune, este un contract prin care una dintre părţi, numita
sublocatiunii: arendator, transmite celeilalte părţi, numita arendaş, bunuri
A) Sublocaţiunea se prezuma interzisă; agricole în vederea exploatării pe o durata determinata şi în
B) locatarul poate închiria dreptul sau unui alt locatar, acesta schimbul unui preţ, numit arenda, stabilite de părţi106.
din urma preluând şi obligaţiile pe care primul locatar le avea 2. Reglementare. Contractul de arendare este reglementat
fata de locator;
prin Legea arendării nr.16/1994107. Aceste dispoziţii se
C) locatarul poate închiria dreptul sau unui alt locatar, completează cu prevederile legislaţiei civile, în măsura în care
rămânând în continuare răspunzător fata de obligaţiile pe care acestea nu sunt contrare Legii nr. 16/1994. înseamnă ca, în
le are fata de locator.
completarea celor doua acte normative se aplica, în condiţiile
Locatorul trebuie să predea lucrul închiriat locatarului: arătate, "regulile particulare la arendare" prevăzute în Codul civil
A) în starea în care se afla la momentul încheierii contractului; (art.1454 şi urm., care n-au fost abrogate expres de lege), iar apoi
B) intr-o stare corespunzătoare destinaţiei în vederea căreia a dispoziţiile care guvernează locaţiunea de drept comun,
fost închiriat; arendarea fiind o varietate a acesteia. In completarea acestor
C) în starea în care se afla la momentul încheierii contractului, norme, se aplica regulile din partea generala a dreptului civil
dacă exista dispoziţie specială în acest sens în contract. obligaţional (teoria generala a obligaţiilor civile). Precizam ca
Locatorul: legile comerciale nu sunt incidente în materie, întrucât contractul
de arendare are natura pur civila.
A) trebuie să menţină lucrul în stare de a servi la întrebuinţarea
pentru care a fost închiriat, în acest sens el trebuie să efectueze 2. Caracterele juridice ale contractului de arendare
reparaţiile necesare şi cele locative; 1. Caractere comune cu locaţiunea.
B) răspunde pentru viciile ascunse lucrului închiriat, chiar dacă Arendarea este un contract sinalagmatic (bilateral), cu
a fost de buna-credinţa la încheierea contractului; executare succesiva şi netranslativ de proprietate, ca şi
C) nu răspunde pentru tulburările de fapt provocate de un terţ, locaţiunea. Tot astfel, este un contract prin definiţie
chiar dacă invoca vreun drept asupra lucrului. (esenţialmente) cu titlu oneros. Dacă un bun agricol se transmite,
în vederea folosinţei sau exploatării temporare, cu titlu gratuit,

106
a se vedea F. Deak, op. cit. p. 78
107
modificată prin Legea nr. 20 din 29 februarie 2008 pentru modificarea anexei la
Legea arendării nr. 16/1994, publicată în M. Of. nr. 170/5 mar. 2008
182 183
- cesiunea se face (in calitate de cesionar) soţului
arendaşului, coparticipant la exploatarea bunurilor agricole sau integral străin, să aibă ca obiect de activitate exploatarea
descendenţilor săi (unul sau mai mulţi) care au împlinit vârsta terenurilor agricole şi să prezinte garanţiile solicitate de
majoratului. arendator (art.3 şi 3).
întrucât cesiunea se face cu acordul (se subînţelege, Legea mai interzice funcţionarilor publici şi salariaţilor
prealabil) al arendatorului, ea va avea ca obiect nu numai din conducerile administrative ale regiilor autonome cu profil
drepturile arendaşului, dar şi obligaţiile lui, el fiind eliberat fata agricol, ale instituţiilor şi staţiunilor de cercetare şi producţie
de arendator. Aceasta înseamnă ca cesiunea realizează şi o agricola, ale societăţilor comerciale agricole pe acţiuni şi ale
delegaţie perfecta (confundata cu novaţie prin schimbare de altor unităţi care au în patrimoniu sau în administrare terenuri
debitor). agricole proprietate de stat să ia în arenda orice fel de bunuri
In legătura cu calitatea de arendator, legea mai prevede ca destinate exploatării agricole (art.18).
regiile autonome, institutele şi staţiunile de cercetare şi 5. Obiectul contractului.
producţie agricola, societăţile comerciale şi alte unităţi care au
în patrimoniu sau în administrare terenuri proprietate de stat nu Arendarea fiind un contract sinalagmatic (bilateral) are un
pot da în arenda bunurile destinate exploatării agricole (art.4 dublu obiect: bunurile arendate şi preţul plătit de arendaş, numit
alin.l). arenda.
Precizam, de asemenea, ca legea nu prevede pentru A. Bunurile arendate. Potrivit legii, prin bunuri agricole
nimeni obligaţia de a încheia, în calitate de arendator, contract care pot fi arendate se înţeleg terenurile cu destinaţie agricola
de arendare, în privinţa terenurilor agricole, Legea fondului (arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, arbuştii
funciar nr. 18/1991 prevede însă obligaţia cultivării lor (art.74). fructiferi, plantaţiile de hamei şi duzi), păşunile împădurite,
Astfel fiind, deţinătorii care, indiferent de cauza, nu pot asigura terenurile ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice,
cultivarea terenului agricol, sunt nevoiţi sa-1 arendeze, dacă nu amenajări piscicole şi de îmbunătăţiri funciare, drumurile
au obligaţia legala de a-1 cultiva personal (vz., de ex., art.19, 21, tehnologice, platformele şi spatiile de depozitare care servesc
43 şi 49 din Legea nr. 18/1991 republicata). nevoilor producţiei agricole şi terenurile neproductive care pot fi
B. în calitate de arendaş - unul sau mai mulţi, de amenajate şi folosite pentru producţia agricola, precum şi
exemplu, membrii unei familii - contractul poate fi încheiat animalele, construcţiile de orice fel, maşinile, utilajele şi alte
numai de către persoane fizice care sunt cetăţeni romani asemenea bunuri destinate exploatării agricole (art. L).
-indiferent dacă au domiciliul în tara sau în străinătate - şi au Bunurile agricole care formează obiectul contractului
pregătire de specialitate agricola, practica agricola sau un trebuie să fie complet şi precis determinate (descrierea
atestat de cunoştinţe agricole şi reprezintă garanţiile solicitate amănunţita a tuturor bunurilor arendate şi inventarul lor, planul
de arendator. Atestatul se eliberează de organele abilitate de de situaţie al terenurilor). Dacă nu se arendează toate bunurile
Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei (art.3). agricole deţinute de arendator, trebuie să se specifice în
Arendaşii, persoane juridice, trebuie să aibă naţionalitatea contract suprafaţa de teren sau orice alt bun agricol ce se va
romana şi sediul în România, inclusiv cele cu capital parţial sau retine de acesta (art.5 lit.b şi f).
186
187
In toate cazurile, pentru a fi în prezenta unui contract de 6. Termenul arendării.
arendare, bunurile menţionate trebuie să fie destinate
exploatării (producţiei) agricole de către arendaş. Dacă Spre deosebire de locaţiunea de drept comun (care poate
folosinţa unor bunuri dintre cele prevăzute de lege se transmite fi contractata fără precizarea termenului), durata arendării (data
cu titlu oneros în alte scopuri (de exemplu, terenul cu sau fără de la care începe şi data la care încetează) trebuie să fie
construcţie în scopuri turistice sau sportive, animalele pentru determinata de către părţi în contract (art.2, 5 lit.d, şi art.7
cărăuşie la construcţia unei case etc.), contractul nu va mai fi alin.l). Dar Legea arendării, astfel cum a fost modificata, nu
supus reglementarilor vizând arendarea (ci regulilor locaţiunii). prevede o durata minimala (sau maximala) a termenului
Bineînţeles, nu constituie arendare nici contractul prin care arendării. Deci părţile sunt libere să stabilească durata
deţinătorul bunurilor agricole executa lucrările agricole, arendării, fără limitări legale. Consideram ca - deşi legea
cealaltă parte dobândind recolta realizata la preţul stipulat speciala nu mai stabileşte o durata minima - ea nu poate fi mai
(vânzare-cumpărare de bunuri viitoare). mica decât "timpul necesar ca arendaşul să culeagă fructele"
B. Arenda. Codul civil a lăsat la libera apreciere a (art.1462 C.civ.), de regula, un an agricol (in cazul terenurilor).
părţilor stabilirea preţului arendării, fie sub forma unei sume de 7. Dreptul de preemptiune al arendaşului.
bani (arendarea pe bani), fie sub forma unei cantităţi de produse
agricole (parte de recolta -art.1467) plăti bila în natura, în fructe Condiţii şi regim juridic.
(arendarea pe fructe), nefiind exclusa nici stabilirea arendei în Potrivit art.9 din L. Nr. 16/1994 şi art.5 din L.
parte în natura şi restul în bani (arenda mixta)110. Nr.54/1998, arendaşul, persoana fizica, are drept de
Legea nr. 16/1994, astfel cum a fost modificata prin preemptiune, în cazul înstrăinării prin vânzare a terenurilor
Legea nr.65/1998, lasă, de asemenea, la libera apreciere a agricole din extravilan, arendate. Subliniem ca arendaşul are
părţilor stabilirea preţului arendării (cuantumul arendei în drept de preemptiune numai dacă:
natura - determinata în cifre absolute, de exemplu, 1000 kg - este o persoana fizică;
grâu pe hectar de teren arendat, sau determinata procentual din - arendarea are ca obiect terenuri agricole situate în
recolta, de exemplu, 25 % din recolta realizata - sau în bani). extravilan. Dacă contactul are ca obiect alte bunuri agricole
Legea indica numai anumite elemente orientative de stabilire a (animale, maşini, utilaje etc.) Sau terenuri agricole situate în
arendei (de exemplu, potenţialul de producţie al terenului, intravilan ori terenuri neagricole, arendaşul nu are drept de
gradul de accesibilitate a mecanizării, amenajările de preemptiune. Iar dacă, pe lângă terenul agricol situat în
îmbunătăţiri funciare sau rasa, vârsta, starea biologica în cazul extravilan, contractul are ca obiect şi alte bunuri agricole,
efectivelor de animale etc.), care "pot fi" avute în vedere de dreptul de preemptiune poate fi exercitat numai cu privire la
către părţi la stabilirea arendei (art.13-14). înseamnă ca părţile acel teren (dacă părţile nu au încheiat un pact de preferinţă
sunt libere să stabilească cuantumul arendei, neexistând vreo având ca obiect alte bunuri arendate);
limita maxima (sau minima) legala. - înstrăinarea terenului agricol de către arendator
a se vedea F. Deak, op. cit. p. 65 (proprietar) se face prin vânzare, iar nu prin alte acte translative
i in de proprietate (schimb, donaţie, contract de întreţinere etc.), ori
prin moştenire. Legea mai precizează ca dreptul de preemptiune

188 189
al arendaşului "se exercita în condiţiile legii" (art.9 alin.2). Se au rezolvarea problemei, trebuie să se precizeze (prin norme
în vedere dispoziţiile Legii nr.54/1998 art.5-11 şi art.14, ca supletive) cine suporta riscurile dacă contractul nu conţine
drept comun în materia dreptului de preempţiune exercitat cu clauze în aceasta privinţa. In lipsa unor asemenea norme în
ocazia vânzării de terenuri agricole situate în extravilan. Legea nr. 16/1994, problemele urmează să fie soluţionate în
Semnalam însă o deosebire de natura juridica; dreptul de lumina principiilor şi reglementarilor legislaţiei civile, care
preempţiune reglementat de Legea nr.54/1998 are natura legala, completează dispoziţiile legii speciale (art.26).
voinţa proprietarului-vânzător neavând nici un rol în naşterea şi
înainte de analiza acestor reguli, se mai impune o
exercitarea dreptului de către titularul lui. In schimb, dreptul de
precizare terminologica, în art.21 alin. l se face referitoare la
preempţiune al arendaşului are natura contractuala, deşi rezulta
calamităţi naturale, iar în alin.2 la cazuri fortuite şi de forţa
dintr-o dispoziţie imperativa a legii. Intr-adevăr, dreptul de
preempţiune al arendaşului este grefat pe contractul de arendare majora, ca şi cum ar fi doua noţiuni distincte din punct de
încheiat cu consimţământul proprietarului-arendator; convenind vedere juridic, în realitate, calamităţile naturale reprezintă şi ele
arenda ea el accepta dreptul de preempţiune al arendaşului cazuri fortuite sau de forţa majora, în prezenta cărora se pune
prevăzut imperativ de lege. însă legea prevede dreptul de problema suportării riscurilor. Iar aceasta problema vizează, în
preempţiune în favoarea arendaşului necondiţionat de ambele cazuri, suportarea pagubelor (daunelor) rezultând din
încheierea contractului de arendare în calitate de arendator, de pieirea totala sau parţială a unor bunuri datorata cazului fortuit
către proprietarul-vânzător al terenului, înseamnă ca dreptul de ori forţei majore (deci fără ca una dintre părţi să săvârşească
preempţiune al arendaşului poate avea şi natura legala (de vreo fapta culpabilă care să-i angajeze răspunderea).
exemplu, când arendatorul este uzufructuarul, iar vânzătorul Se pare ca legiuitorul, folosind o terminologie imprecisa,
terenului nudul proprietar). a avut în vedere, în cadrul a doua alineate, cele doua aspecte ale
problematicii riscurilor, riscul lucrului (pieirea "bunurilor
8. Suportarea riscurilor arendate") si, în parte, riscul contractului de arendare (pierderea
Reglementare. recoltei, a produselor agricole datorată "calamităţilor naturale"),
Potrivit art.21 din Legea nr. 16/1994: "In contractul de în ambele cazuri în mod fortuit.
arendare, de comun acord, părţile contractante pot stabili Riscul lucrului
cazurile şi limitele suportării daunelor produse de calamităţi Adică paguba rezultata din pieirea fortuita a bunurilor
naturale. arendate (animale, construcţii, maşini şi utilaje etc.) Se suporta,
De asemenea, de comun acord pot să prevadă suportarea potrivit regulilor generale, de către proprietarul-arendator (res
pierderilor totale sau parţiale ale bunurilor arendate ca urmare a perit domino). Dacă contractul a fost încheiat în calitate de
unor cazuri fortuite sau de forţa majora. arendator de către un alt titular de drepturi reale asupra lucrului
După cum se poate observa, prin cele doua dispoziţii arendat (de exemplu, uzufructuar), va suporta şi el riscul
citate legea nu a rezolvat nimic în problema suportării riscurilor lucrului, corespunzător cu dreptul pe care îl are asupra lucrului.
în materia contractului de arendare, prevăzând numai Deoarece bunurile arendate se găsesc în detenţiunea
posibilitatea părţilor de a se înţelege în aceasta privinţa, iar arendaşului, obligat să ia masurile necesare pentru păstrarea lor
aceasta posibilitate ar fi existat şi în lipsa textului. Pentru în bune condiţii şi să le restituie la încetarea contractului, el va

190
191
fi ţinut să facă dovada ca pieirea s-a produs fără culpa din - astfel, dacă arenda a fost stipulata sub forma unei
partea să (art.1431, 1434 C.civ.), adică din o cauza străina, care cote-părţi din producţie, din recolta realizata (arenda procentuala,
nu-i poate fi imputata (caz fortuit sau forţa majora). de exemplu, 30 % din recolta), pierderea recoltei (neculese) se
Dacă s-a dovedit ca pieirea este fortuita, arendaşul nu suporta proporţional de ambele părţi (art.1469, 1467 C.civ.).
suporta riscul lucrului, cu excepţia cazului în care lucrul a pierit Deoarece arenda este procentuala, adică în funcţie de recolta ce
după ce a fost pus în întârziere pentru neexecutarea obligaţiei se realizează, orice nerealizare (pieire) fortuita a recoltei se
de restituire la încetarea contractului şi nu reuşeşte să suporta proporţional de ambele părţi.
dovedească ca lucrul ar fi pierit şi la arendator, dacă i s-ar fi Dacă recolta a fost culeasă şi deci pieirea vizează nu
restituit (ar. 1074, 1082-1083 şi 1156 C.civ.). recolta, ci produsele agricole culese, riscul va fi suportat de
Riscul contractului. proprietarul produselor, respectiv de către ambele părţi,
In materie de arendare, problema privind riscul proporţional, dacă arenda reprezintă o parte din producţie, în
contractului (soarta obligaţiei arendaşului de a plăti arenda) se natura, deoarece şi arendatorul este coproprietarul produselor,
pune sub doua aspecte (spre deosebire de alte contracte atât înainte, cat şi după culegerea lor. Dacă arenda se plăteşte
sinalagmatice cu executare succesiva, cum ar fi, de exemplu, nu în natura, ci în bani, arendatorul nu suporta riscul pieirii
antrepriza). produselor după recoltare, pentru ca nu are calitatea de
1. în caz de pieire fortuita a bunurilor arendate, riscul proprietar (coproprietar) al produselor culese, fiind creditorul
contractului este suportat de arendator, în calitate de debitor al unei creanţe băneşti.
obligaţiei (de a asigura folosinţa) imposibil de executat, care nu
mai poate cere arendaşului executarea obligaţiei corelative, 9. Obligaţiile părţilor
adică plata arendei. Reglementare.
Practic, în caz de pieire totala, contractul se desface de Legea nr. 16/1994 a consacrat puţine texte reglementarii
drept, iar în caz de pieire parţială, arendaşul poate cere, după obligaţiilor părţilor în contractul de arendare, în completarea lor
împrejurări, fie o reducere proporţională din arenda, fie se aplica regulile de drept comun privind locaţiunea, ţinând
rezilierea judiciara a contractului dacă scopul pentru care s-a seama, bineînţeles, de specificul raporturilor din materia
încheiat contractul nu mai poate fi realizat (art.1423c.civ.). arendării, în consecinţa, urmează să facem numai unele
2. Mai dificila este problema în caz de pieire fortuita, precizări.
totala sau parţială - nu a bunurilor arendate - ci a recoltei, a Obligaţiile arendatorului.
producţiei (grindina, bruma, inundaţie, incendiu etc.). Potrivit art.8 alin. l "arendatorul este obligat să predea
Dacă contractul nu conţine clauze în aceasta privinţa şi bunurile arendate în termenul şi în condiţiile stabilite, să
dat fiind ca Legea nr. 16/1994 nu reglementează problema, ea garanteze pe arendaş de evicţiune totala sau parţială şi să
urmează să fie soluţionată tot în lumina legislaţiei civile care execute toate celelalte obligaţii asumate prin contract".
completează materia (art.26), respectiv dispoziţiile din Codul Dacă la predare se constata ca imobilul (terenul) arendat
civil referitoare la contractul de arendare. are o întindere mai mica sau mai mare decât cea prevăzută în
contract, se va putea cere micşorarea sau majorarea arendei
numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Codul civil la
192 193
materia vânzării (art.1454 C.civ.). Bunurile arendate trebuie să Arendatorul are dreptul de a controla oricând modul în
fie predate în stare corespunzătoare folosinţei, exploatării care arendaşul administrează bunurile arendate (art.8 alin.3).
agricole, iar după predare arendatorul este obligat să efectueze 2. Plata arendei. Arendaşul trebuie să plătească arenda,
acele reparaţii (lucrări) care nu sunt în sarcina arendaşului (de în natura si/sau bani, la termenele şi la locul de plata prevăzute
exemplu, reparaţiile capitale la construcţiile şi instalaţiile în contract. Dacă locul plătii nu este prevăzut, plata se face la
agrozootehnice), fiind aplicabile dispoziţiile art.1425 C.civ.
domiciliul arendaşului, fiind cherabilă, iar nu portabila (art. l
Deşi legea speciala nu prevede, arendatorul este garant nu
104 C.civ.).
numai de evicţiune, dar şi pentru viciile ascunse ale bunurilor
3. Restituirea bunurilor arendate. La încetarea
arendate care ii împiedica întrebuinţarea (art.1422 C.civ.).
contractului arendaşul trebuie să restituie bunurile arendate în
Mai menţionam ca impozitele şi taxele datorate, potrivit
legii, pentru bunurile agricole arendate sunt în sarcina starea în care le-a primit conform inventarului (proces-verbal)
arendatorului (art.10). făcut la predare, iar în lipsa se prezuma (iuris tantum) ca le-a
primit în buna stare (art. 1431-1432 şi art.1421 alin. l C.civ.).
Riscul pieirii fortuite, după cum am văzut, se suporta de
Obligaţiile arendaşului. arendator, în caz de incendiu, arendaşul răspunde de pagubele
Potrivit art.8 alin.2, "arendaşul are obligaţia de a folosi cauzate clădirilor arendate, dacă nu dovedeşte o cauza
bunurile arendate, ca un bun proprietar, în condiţiile stabilite, exoneratoare de răspundere potrivit regulilor aplicabile
de a menţine potenţialul productiv al bunurilor arendate, de a le locaţiunii (art. 1435 C.civ).
restitui la încetarea contractului, de a plăti arenda la termenele Dacă arendaşul a făcut cheltuieli cu conservarea,
şi în modalităţile stabilite, precum şi de a executa toate obligaţii întreţinerea ori îmbunătăţirea bunurilor arendate - care, potrivit
contractuale". Neexistând diferenţe semnificative fata de raporturilor contractuale dintre părţi, sunt în sarcina
obligaţiile locatarului, urmează să facem numai unele precizări. arendatorului - instanţa poate recunoaşte arendaşului un drept
1. Obligaţia de a întrebuinţa bunurile arendate ca un de retenţie (art.8 alin.4), adică dreptul de a refuza restituirea
bun proprietar se apreciază după tipul abstract al omului bunurilor arendate la încetarea contractului, cat timp
prudent şi diligent (culpa levis în abstracte), ţinând seama şi de arendatorul nu va plăti sumele datorate.
faptul ca arendaşul este un profesionist (agricultor - vz. Art.3 şi 4. Alte obligaţii. Legea mai precizează ca taxele de
11). El trebuie să folosească bunurile arendate la destinaţia redactare şi înregistrare a contractului de arendare sunt în
determinata în contract sau prezumata după circumstanţe sarcina arendaşului (art.6 alin.3). Iar pe plan financiar, fiind
(art.1429 pct. l C.civ.), în astfel de condiţii încât să menţină considerat agricultor, el este obligat să plătească impozitele
potenţialul lor productiv. Arendaşul poate schimba categoria de datorate pe veniturile realizate din exploatarea bunurilor
folosinţa a terenului arendat numai cu acordul prealabil dat în agricole arendate, beneficiind de facilităţile de creditare şi
scris de către proprietar (chiar dacă arendatorul este un impozitare prevăzute de lege (art. l).
uzufructuar sau alt deţinător legal) şi cu respectarea Sunt aplicabile şi dispoziţiile Codului civil privind
dispoziţiilor legale (art.20). obligaţia locatarului de a apăra lucrul dat în arenda contra
uzurpărilor.

194 195
Sancţiunea neexecutării obligaţiilor. contractului rezulta o alta soluţie sau când partea decedata este
In caz de neexecutare culpabila a obligaţiilor de către moştenită de cealaltă parte, obligaţiile reciproce stingându-se
arendator sau arendaş, se aplica dreptul comun, în acest sens, prin confuziune.
legea speciala precizează ca oricare dintre părţi poate cere în In urma modificării şi completării Legii arendării prin
justiţie, "in condiţiile legii", rezilierea pentru neexecuare de Legea nr. 65/1998, s-a adoptat o alta reglementare (cat se poate
obligaţii (principale - art.1439 alin.2 C.civ.) Şi are la dispoziţie de confuza, neclara).
toate mijloacele juridice pentru apărarea drepturilor şi Astfel, potrivit art.211 alin.l, "contractul de arendare
intereselor contractuale în legătura cu bunurile arendate poate continua în cazul decesului arendatorului sau al
(art.24). Deoarece legea prevede rezilierea prin justiţie, se pare arendaşului. Pentru aceasta, moştenitorii majori trebuie să
ca pactele comisorii exprese care ar avea ca efect rezilierea de comunice în scris intenţiile lor şi să obţină acordul scris al
drept, fără intervenţia justiţiei, nu pot produce efecte. 10. celeilalte părţi, în termen de 30 de zile de la data decesului".
încetarea contractului Reguli de drept comun. Din acest text pare a rezulta regula încetării arendei prin
Derogări. Aşa cum am văzut, în cazul neexecutării moartea oricăreia dintre părţi, afară numai dacă moştenitorii
obligaţiilor se poate cere prin justiţie rezilierea contractului, solicita în scris şi obţin acordul scris al celeilalte părţi (in termen
potrivit dreptului comun, în caz de pieire - totala sau parţiala - a de 30 de zile) în sensul continuării raporturilor de arendare, în
bunurilor arendate, precum şi în cazul desfiinţării (desfacerii) plus, moştenitorii arendaşului decedat - pentru a putea continua
titlului arendatorului, sunt aplicabile, de asemenea, regulile raporturile de arendare - trebuie să fie persoane majore; dacă
dreptului comun. moştenitorii sunt minori, contractul încetează prin deces. Aceasta
din urma condiţie trebuia să fie prevăzuta prin raportare nu la
în schimb, denunţarea unilaterala (ca mod de încetare a vârsta majoratului, ci la capacitatea de munca şi cunoştinţele
contractului de locaţiune încheiat pe durata nedeterminata) nu agricole ale moştenitorului, în cazul decesului arendatorului,
este aplicabila arendării, deoarece ea se încheie pe o durata consideram (deşi din textul citat nu rezulta clar aceasta
determinata. Legea prevede însă ca "prin acordul părţilor, concluzie) ca vârsta moştenitorilor este indiferenta; dacă sunt
contractul de arendare poate să înceteze şi înainte de a ajunge la minori sau persoane puse sub interdicţie vor consimţi la
termen" (art. 12 alin.3). Este avuta în vedere o înţelegere continuarea raporturilor de arendare cu abilitările prevăzute de
(mutuus dissensus) realizata pe parcursul executării lege (după cum sunt persoane lipsite de capacitate de exerciţiu
contractului, iar nu posibilitatea denunţării unilaterale. sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, ţinând seama şi de faptul
ca arendarea este, în principiu, un act de administrare).
Moartea uneia dintre părţi. Pentru cazul decesului arendaşului, legea mai prevede ca,
Reamintim ca, în dreptul comun, locaţiunea nu încetează dacă sunt mai mulţi moştenitori, ei pot conveni să continue în
prin moartea locatorului sau locatarului (art. 1440 C.civ.); comun exploatarea bunurilor agricole arendate sau să
drepturile şi obligaţiile părţii decedate trec asupra desemneze pe unul dintre ei să continue exploatarea acestor
moştenitorilor ei, cu excepţia cazurilor în care din clauzele bunuri. Dacă moştenitorii nu se înţeleg, la cererea oricăruia
dintre ei, judecătoria în a cârei raza teritoriala se afla bunul
196
197
agricol poate desemna, prin ordonanţa preşedinţiala, pe unul Dacă legiuitorul a voit să deroge de la dispoziţiile clare
dintre ei pentru continuarea raporturilor de arendare (art.251 ale Codului civil referitoare la tacita relocaţiune, trebuia să
alin.2). răspundă la aceste întrebări întrucât în ipoteza opţiunilor
Legea mai prevede obligaţia succesorilor arendatorului, convergente (de exemplu, părţile se înţeleg să reînnoiască
respectiv arendaşului decedat, de a înştiinţa consiliul local unde contractul, indiferent ca acordul se realizează cu un an înainte
contractul de arendare este înregistrat cu privire la subrogaţia în de expirarea termenului sau mai târziu, fie şi după expirarea
drepturile şi obligaţiile părţii decedate (art.251 alin.3). termenului contractual) textul nici nu era necesar.
Prin urmare, ce se întâmpla dacă manifestările de voinţa
Expirarea termenului. (cu privire la soarta arendării după expirarea termenului
Problema încetării contractului la termenul stabilit contractual) lipsesc sau sunt divergente?
necesita o analiza speciala deoarece textele corespunzătoare din Este evident ca reînnoirea contractului nu poate avea loc,
lege sunt neclare si, practic, nu rezolva problema. în nici un caz, împotriva voinţei arendaşului, în schimb, ar fi
"Art. 12 - Contractul de arendare poate fi reînnoit potrivit fost indicat să se recunoască în favoarea lui şi în anumite
înţelegerii părţilor şi cu respectarea prevederilor prezentei legi. condiţii un drept la reînnoirea contractului chiar dacă
Fiecare parte contractanta este obligata să înştiinţeze în arendatorul si-ar fi manifestat voinţa în sens contrar. Numai ca,
scris pe cealaltă parte, cu cel puţin l an înainte de expirarea un asemenea drept nu poate fi recunoscut în lipsa unei
contractului, despre intenţia să de a reînnoi sau de a nu reînnoi dispoziţii legale exprese.
contractul de arendare." Rezulta ca, la expirarea termenului prevăzut, contractul
Primul alineat conţine o dispoziţie inutila, cel puţin în încetează, dacă nu a fost reînnoit (fie şi cu mai puţin de un an
parte; dacă contractul iniţial putea fi încheiat prin acordul înainte de expirarea termenului) cu acordul ambelor părţi
părţilor şi cu respectarea legii, este evident ca el poate fi şi contractante . Mai mult decât atât se pare ca nu sunt aplicabile
reînnoit în aceleaşi condiţii (forma scrisa, înregistrare, durata şi nici dispoziţiile din Codul civil referitoare la tacita relocaţiune,
arenda determinat etc.). deoarece contractul de arendare poate fi reînnoit potrivit art.12
Al doilea alineat este nu numai inutil, dar creează şi alin.l, numai în condiţiile legii speciale (forma scrisa
confuzii, cerând ambelor părţi să comunice în scris, cu un an înregistrare etc.).
înainte de expirarea termenului contractual, intenţia "de a înseamnă că, după expirarea termenului, părţile nu mai au
reînnoi sau de a nu reînnoi contractul", fără a preciza ce se obligaţii contractuale, iar eventuala folosire a bunurilor agricole
întâmpla dacă una dintre părţi comunica intenţia de a reînnoi, de către arendaş este lipsita de temei juridic, cu toate
iar cealaltă parte intenţia de a nu reînnoi contractul? Sau dacă consecinţele prevăzute de lege pentru aceasta situaţie (raporturi
nici una dintre părţi nu comunica nimic ori una face o extracontractuale).
comunicare, iar cealaltă parte nu-si manifesta voinţa? Sau dacă
manifestările de voinţa, fie şi convergente, au fost comunicate Efectele înstrăinării bunurilor arendate prin acte între vil
cu mai puţin de un an înainte de expirarea termenului Existenţa contractului de arendare nu atrage
contractual? indisponibilizarea (inalienabilitatea) bunurilor arendate. Astfel

198 199
fiind, se pune întrebarea: ce se întâmpla în caz de înstrăinare a
bunurilor arendate de către arendatorul-proprietar? MODEL DE CONTRACT
Dacă arendaşul nu înţelege să exercite dreptul de
preempţiune sau nu are acest drept întrucât înstrăinarea nu se CONTRACT DE ARENDARE
face prin vânzare ori nu are ca obiect terenuri agricole din încheiat astăzi ..................La ......................................
extravilan, contractul de arendare va fi opozabil dobânditorului I. PĂRŢILE CONTRACTANTE
în condiţiile prevăzute de lege în materia locaţiunii de imobile, 1.1. S.C......................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L.,
cu deosebirea ca, potrivit Legii nr.16/1994, sunt opozabile cu sediul social în (localitatea) ............... , str .................Nr ..... ,
numai contractele de arendare încheiate în scris şi înregistrate la bloc ......... , scara ..........., etaj ........... , apartament .......... ,
consiliul local (art.6 alin.4), indiferent de durata arendării. judeţ/sector ............., înregistrată la Oficiul Reg. Corn.
..........................., sub nr ......................din.................................. ,
NOŢIUNI DE AUTOEVALUARE cod fiscal nr........................din.................... , având contul nr.
............................. , deschis la ............................ , reprezentată de
Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de arendare. .........................., cu funcţia de .......................... în calitate de
Condiţiile de valabilitate ale contractului de arendare. arendator, pe de o parte, şi,
Obiectul şi termenul arendării. sau
Suportarea riscurilor. 1.1. D ............................ , domiciliat în .................................
Obligaţiile arendatorului. Str............... , nr........... , bloc ..., scara ..., etaj ....... , ap. ...,
Obligaţiile arendaşului. sector/judeţ ........................., născut la data de (ziua, luna, anul)
încetarea contractului de arendare. ............................... în (localitatea) ......................... , sector/judeţ
......................... , fiul lui .................... Şi al ......................... ,
posesorul buletinului (cărţii) de identitate seria ......... Nr.
......................, eliberat de.............................. , cod numeric
personal .................... , în calitate de arendator , pe de o parte, şi
1.2. S.C .......................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L.,
cu sediul social în (localitatea)................, str.................Nr ......,
bloc .........., scara ..........., etaj ........... , apartament ..........,
judeţ/sector ............. , înregistrată la Oficiul Reg. Corn.
........................... , sub nr......................din ..................................,
cod fiscal nr........................din ...................., având contul nr.
.............................., deschis la ............................., reprezentată de
.......................... , cu funcţia de ......................... în calitate de
arendaş , pe de altă parte, Sau
1.1. D ............................., domiciliat în .................................
Str............... , nr........... , bloc ..., scara ..., etaj ....... , ap. ...,
sector/judeţ ........................., născut la data de (ziua, luna, anul)
200 201
.............................. In
(localitatea) .........................., sector/judeţ 4.1. Părţile au convenit să încheie prezentul contract de
........................ , fiul
lui .................... Şi al .........................., arendare pe termen de..................... ani111 .
posesorul buletinului (căiţii) de identitate seria ......... Nr. 4.2. Predarea bunurilor va avea loc la data de .........................,
..................... , eliberat de .......................... , cod numeric dată la care începe executarea contractului.
personal.................... , în calitate de arendaş , pe de altă parte, 4.3. Prin acordul părţilor, prezentul contract poate să înceteze şi
Au convenit să încheie prezentul contract de arendare, cu înainte de termen.
respectarea următoarelor clauze: V. PREŢUL CONTRACTULUI
II. OBIECTUL CONTRACTULUI: 5.1. Părţile au convenit ca arendatorul să plătească o arendă de
2.1. Arendatorul dă arendaşului următoarele bunuri 3) '...., astfel112:..........
5.2. Impozitele şi taxele datorate, potrivit legii, pentru bunurile
2.2. Bunurile agricole arendate 4) sunt cuprinse în inventarul ce agricole arendate sunt în sarcina arendatorului.
constituie anexa nr ................. Şi sunt prezentate în planul de VI. CAZUL FORTUIT SAU DE FORŢĂ MAJORĂ
situaţie anexa nr. 5).................................................................. 6.1. Nici una dintre părţile contractante nu răspunde de
III. OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR neexecutarea la termen sau/şi de executarea în mod
3.1. Obligaţiile arendatorului sunt următoarele: necorespunzător - total sau parţial - a oricărei obligaţii care îi
• să predea bunurile arendate la termenul şi în condiţiile revine în baza prezentului contract, dacă neexecutarea sau
stabilite; executarea necorespunzătoare a obligaţiei respective a fost
• să controleze oricând modul în care arendaşul administrează cauzată de forţa majoră, aşa cum este definită de lege.
bunurile arendate; Partea care invocă forţa majoră este obligată să notifice
• alte obligaţii prevăzute de lege şi de prezentul contract. celeilalte părţi, în termen de ................. (zile, ore), producerea
Arendatorul garantează pe arendaş împotriva oricărei evicţiuni evenimentului şi să ia toate măsurile posibile în vederea
totale sau parţiale, în conformitate cu prevederile legii. limitării consecinţelor lui.
3.2. Obligaţiile arendaşului sunt următoarele: 6.2. Dacă în termen de.................. (zile, ore) de la producere
• să folosească bunurile arendate în scopul pentru care s-a făcut evenimentul respectiv nu încetează, părţile au dreptul să-şi
arendarea, ca un bun proprietar şi în condiţiile stabilite de notifice încetarea de plin drept a prezentului contract fără ca
prezentul contract; vreuna dintre ele să pretindă daune-interese.
• să menţină potenţialul productiv al bunurilor arendate; 6.3. Dacă, înainte de a fi culeasă, recolta a pierit integral sau cel
• să restituie bunurile arendate la încetarea contractului; puţin o jumătate din ea, ca urmare a unui caz fortuit sau de foiţă
• să plătească arenda la termenele şi în modalităţile stabilite în majoră , arendaşul poate obţine o reducere de preţ dacă face
prezentul contract; dovada îndeplinirii următoarelor condiţii:
• alte obligaţii prevăzute de lege şi de prezentul contract.
3.3. Arendaşul poate schimba categoria de folosinţă a terenului
" Dacă în contract nu s-a prevăzut nici un termen, arenda se consideră valabilă
arendat numai cu acordul scris al arendatorului şi cu respectarea pentru tot timpul necesar, astfel încât arendaşul să poată culege fructele, în cazul în
prevederilor legii. care, la expirarea termenului, arendaşul continuă să folosească bunurile agricole,
3.4. Subarendarea parţială sau totală este interzisă. părţile se află în faţa unei rearendări (relocaţiune).
IV. DURATA CONTRACTULUI Arenda se poate plăti în bani, în natură, precum şi în bani şi în natură, potrivit
înţelegerii părţilor.

202 203
• cauza pieirii totale sau parţiale a recoltei să se datoreze
cazului fortuit sau de forţă majoră;
• pierderea recoltei să fie anterioară culegerii ei; CONTRACTUL DE ANTREPRIZA
• cel puţin o jumătate din recoltă să fi pierit în mod fortuit sau
din forţă majoră;
• pierderea suferită de arendaş să nu fi fost compensată din anii SECŢIUNEA I. NOŢIUNEA CONTRACTULUI DE
precedenţi sau din anii următori. ANTREPRIZA ŞI DELIMITAREA LUI FATA DE ALTE
VII. LITIGII
7.1. In cazul în care un litigiu nu s-a putut soluţiona cu acordul CONTRACTE
părţilor sau prin arbitraj, oricare dintre ele poate cere, injustiţie,
în condiţiile legii, rezilierea prezentului contract. Noţiune
VIII. REÎNNOIREA CONTRACTULUI Contractul de antrepriză reprezintă contractul în care una
8.1. Prezentul contract poate fi reînnoit, printr-o înţelegere a din părţi (antreprenor) se obliga să execute pe riscul sau o
părţilor şi cu respectarea prevederilor legii. anumita lucrare pentru cealaltă parte (client) în schimbul unui
8.2. Fiecare parte contractantă este obligată să încunoştinţeze, preţ.
în scris, cealaltă parte, cu cel puţin un an înainte de expirarea Preţul este un element esenţial al antreprizei. Codul civil
prezentului contract, despre intenţia să de a-1 reînnoi sau de a -"preţ determinat", în cazul lucrărilor de mare amploare
nu-I reînnoi. contractul e nul dacă preţul nu e determinat sau determinabil în
IX. CLAUZE FINALE momentul încheierii contractului.
9.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act Fără preţ contractul nu mai e antrepriză ci act dezinteresat
adiţional încheiat între părţile contractante.
(nu liberalitate).
9.2. Prezentul contract, împreună cu anexele sale care fac parte
integrantă din cuprinsul său, reprezintă voinţa părţilor şi Delimitarea de alte contracte:
înlătură orice altă înţelegere verbală dintre acestea, anterioară Datorita faptului ca antrepriza se aseamănă cu anumite
sau ulterioară încheierii lui. contracte este necesar să o deosebim de aceste contracte de
9.3. în cazul în care părţile îşi încalcă obligaţiile lor, munca, locaţiune, vânzare, mandat şi depozit întrucât regulile
neexercitarea, de partea care suferă vreun prejudiciu, a aplicabile sunt diferite.
dreptului de a cere executarea întocmai sau prin echivalent De exemplu, obligaţia de garanţie pentru vicii,
bănesc a obligaţiei respective, nu înseamnă că ea a renunţat la răspunderea în caz de neexecutare, suportarea riscurilor, etc.
acest drept al său. In baza contractului de munca salariul se plăteşte după
9.4. Prezentul contract a fost încheiat într-un număr de cantitatea şi calitatea muncii depuse, în cazul antreprizei se
................ Exemplare, din care ....................., astăzi plăteşte numai rezultatul muncii antreprenorului, predat
......................... , data semnării lui. clientului. Salariatul îşi executa obligaţiile de serviciu fiind în
dependenta, subordonare juridica totala fata de patron şi obligat
ARENDATOR ARENDAŞ să respecte regulile stabilite de acesta, respectiv regulamentul
de ordine interioara, programul de lucru, etc.

204 205
Stabilindu-se un raport de prepuşenie, comitentul valoarea muncii, operaţia juridica trebuie calificata vânzare a
răspunde fata de terţi pentru faptele persoanei încadrate în unui lucru viitor. In toate cazurile aprecierea trebuie să fie
muncă, respectiv prepusul, în schimb, antreprenorul care spre făcuta cu multa atenţie, nu prin compararea pur aritmetica a
deosebire de salariat poate fi şi comerciant se bucura de valorii celor doua prestaţii.
independenta juridica cat priveşte modul de executare a lucrării De exemplu, în cazul reparaţiilor făcute la autovehicule
în conformitate cu comanda primita de la client, respectiv valoarea pieselor care se înlocuiesc nu trebuie să fie adăugata la
proiecte, planuri, masuri sau alte directive. valoarea materialelor folosite. Iar daca materialele necesare
In virtutea acestei independente este liber să încredinţeze executării lucrării sunt procurate de client sau daca este vorba
executarea efectiva, materiala, a lucrării sub îndrumarea să de executarea unor lucrări de construcţii pe terenul clientului
nemijlocita, personala, unor lucrători sau subantreprenori. El chiar cu materialele antreprenorului, contractul este de
organizează munca după aprecierea să iar spre deosebire de antrepriza.
contractul de munca o efectuează pe propriul sau risc. întrucât 1. Caracterele juridice şi condiţiile de validitate ale
antreprenorul păstrează toata independenta în executarea contractului de antrepriza
lucrării iar între părţile contractante nu se creează raport de Antrepriza este un contract sinalagmatic (bilateral) cu
subordonare, clientul nu răspunde de pagubele cauzate de titlu oneros, comutativ, cu executare succesiva şi consensual.
antreprenor sau de lucrătorii săi terţilor şi nici de cele pe care Legea nu cere nici o forma speciala pentru validitatea lui.
le-ar putea suferi aceştia din cauza accidentelor survenite în Antrepriza este un contract consensual (iar nu real), chiar
cursul executării lucrării. daca lucrarea se executa asupra unui bun al clientului (reparaţii,
Antrepriza se deosebeşte şi de locuţiune prin faptul ca transformări etc.), deoarece predarea bunului în vederea
preţul ultimei este determinat în raport cu durata folosinţei iar executării lucrării poate avea loc şi după încheierea
contractul de antrepriza nu serveşte drept temei pentru folosinţa contractului. Cat priveşte proba contractului, se aplica regulile
unui lucru. Antrepriza nu este o varianta a locaţiunii ci un de drept comun.
contract independent. In principiu, antrepriza este un contract încheiat intuiţii
Când antreprenorul se obliga a procura pe lângă munca să personae. Acest caracter vizează insa numai organizarea şi
şi materialul necesar pentru confecţionarea lucrului care face conducerea lucrării de către antreprenor. Antreprenorul va fi
obiectul contractului, preţul stabilit cuprinzând şi obligat să execute personal lucrarea numai daca exista clauza
contravaloarea materialului, operaţiunea juridica se aseamănă contractuala în acest sens sau rezulta din împrejurări (de
cu vânzarea unui lucru viitor, de confecţionat, în acest caz, exemplu, tabloul comandat unui pictor renumit, intervenţia
contractul va fi calificat antrepriza daca din intenţia părţilor chirurgicala contractata cu un medic etc.).
rezulta ca procurarea materialului de către antreprenor nu Cat priveşte proprietatea, daca materialele sunt procurate
constituie decât o clauza accesorie a contractului, al cărui de antreprenor, el rămâne proprietarul lor şi al lucrării pana la
obiect principal este realizarea lucrării privita ca rezultat. terminarea ei, după care clientul poate obţine predarea silita,
Daca din contra materialul procurat de antreprenor este devenind proprietar. Daca materialele sunt procurate de client,
elementul esenţial al contractului, depăşind în mod vădit el păstrează proprietatea lor (si a lucrării) şi în cursul executării,
207
206
creditorii antreprenorului neavând asupra lor drept de gaj
general. 2. Riscul contractului este suportat, în toate cazurile, de
antreprenor, deoarece s-a obligat pe riscul sau (art. 1479 şi
Condiţii de validitate - aplicabile cele de drept comun ale 1481 C. Civ.) Şi este debitorul obligaţiei imposibil de executat
contractului.
(res perit debitori). Prin urmare, daca executarea contractului
Clientul trebuie să aibă, respectiv să îndeplinească (predarea lucrării executate) devine imposibila datorita cazului
condiţiile prevăzute de lege pentru încheierea fie a actelor de
fortuit sau forţei majore, antreprenorul nu are dreptul la plata
administrare, fie a actelor de dispoziţie, după cum contractul
preţului (remuneraţiei), căci nu a predat clientului rezultatul
reprezintă un act de administrare a patrimoniului (de exemplu,
muncii sale. Clientul va fi obligat să plătească preţul numai
reparaţii curente la un imobil) sau un act de dispoziţie (de
daca a fost pus în întârziere în ceea ce priveşte obligaţia de a
exemplu, construirea unei case).
verifica (recepţiona) şi de a lua în primire lucrarea executata.
In schimb, antreprenorul trebuie să aibă, în toate cazurile, Art. 1481 C. Civ. Mai precizează ca daca lucrul a pierit din
capacitate deplina de exerciţiu, întrucât antrepriza este un
contract civil, iar nu de munca, nu pot fi aplicate dispoziţiile cauza unui viciu al materialelor procurate de client,
privitoare la capacitatea minorului de a încheia un contract de antreprenorul are dreptul să pretindă plata preţului, în acest caz,
munca de fapt, nu mai este vorba de riscuri (căci pieirea nu se produce
dintr-un caz fortuit sau de forţa majora), ci de suportarea
2. Reguli generale cu privire la contractul de pagubei rezultate din procurarea de către client a unor materiale
antrepriza necorespunzătoare.
A. Problema riscurilor. Daca lucrarea executata, în parte sau total, a pierit fortuit,
dar executarea ulterioara (de exemplu, reconstrucţia) n-a
1. In materia contractului de antrepriza, potrivit regulilor
devenit prin aceasta imposibila, antreprenorul suporta riscul
generale, riscul pieirii fortuite a lucrului (materialelor) este
suportat de proprietar (res perit domino). contractului în sensul ca, deşi a executat lucrarea (sau o parte
din lucrare) de doua ori, clientul va fi obligat să plătească preţul
In acest sens, art. 1479 C. Civ. Prevede: "Când lucrătorul
numai o singura data (cu excepţia celor doua cazuri menţionate:
da materia, daca lucrul piere, fie în orice chip, înainte insa de a
punerea în întârziere a clientului şi viciile materialelor).
şefi trădat, dauna rămâne în sarcina sa...". Aceasta dispoziţie
B. Recepţia lucrării constă în obligaţia clientului care
se explica prin faptul ca, după cum am văzut, antreprenorul
trebuie să ia în primire lucrarea după terminarea să integrala, în
rămâne proprietarul materialelor pana la predarea lucrării
clientului şi suporta pagubele rezultate din pieirea lor, în cazul unui lucru ce se măsoară sau are mai multe bucăţi
calitate de proprietar"3. -recepţia se poate pe părţi, părţile plătite considerându-se
verificate.
Odată cu recepţionarea şi luarea în primire clientul e
13
Daca materialele au fost procurate de client, în calitate de proprietar, el suporta
obligat să plătească preţul stabilit. Dacă s-a stabilit plata pe
riscul pieirii lor. Deoarece insa materialele se găsesc în detenţiunea antreprenorului, măsura executării lucrării - clientul poate invoca excepţia - non
care este obligat să ia toate masurile necesare pentru păstrarea lor în bune condiţii, el va adimpleti contractus dacă antreprenorul nu-si executa
fi ţinut să facă dovada ca pieirea s-a produs fără culpa din partea sa" (art. 1480 C. civ.).
obligaţiile potrivit clauzelor contractuale.
208
209
Răspunderea antreprenorului ca la moartea să contractul să înceteze. Clientul este insa
1. Răspunderea pentru neexecutare. obligat să plătească moştenitorilor antreprenorului valoarea
In caz de neexecutare culpabila a lucrării antreprenorul lucrărilor executate şi a materialelor pregătite, în proporţie cu
răspunde fata de client potrivit dreptului comun clauza penala, preţul stabilit în contract, în măsura în care aceste lucrări şi
daune-interese, fiind posibila şi obligarea antreprenorului la materiale ii sunt folositoare (art. 1486 C. Cav.). In cazul în care
executarea lucrării sub sancţiunea plaţii daunelor cominatorii contractul nu oferă elementele necesare, sumele de plătit se
sau executarea în contul debitorului-antreprenor cu autorizaţia determina prin experţi.
justiţiei etc.).
2. Răspunderea pentru viciile lucrării. C. Reguli speciale privind antrepriza de construcţii
Precizam, în primul rând, ca recepţia lucrării din partea Construire (reconstruire, consolidare, modificare,
clientului fără obiecţii şi rezerve - daca nu a fost obţinută prin extindere etc.) de clădiri şi alte imobile (construcţii de orice fel,
frauda (fraus omnia currumpit) - echivalează cu descărcarea precum şi lucrări de instalaţii şi reparaţii la construcţii, inclusiv
antreprenorului şi decade pe client din dreptul de a invoca activităţile de proiectare a lucrărilor de construcţii.
ulterior viciile aparente ale lucrării. Pentru aceste viciu, Cu respectarea dispoziţiilor legii (excepţiile prevăzute) şi
răspunderea antreprenorului poate fi angajata numai daca, cu respectarea autorizaţiei eliberate de prefecturi sau primarii.
potrivit legii sau contractului el datorează garanţie, în cadrul Lucrările de construcţii pot fi realizate numai de persoane
termenului stabilit, pentru lucrarea efectuata. fizice sau juridice autorizate.
Antreprenorul răspunde insa, în toate cazurile, pentru Contractul - în forma scrisa în toate cazurile.
viciile ascunse ale materialelor procurate de el şi ale lucrării, A) Subantrepriza. Antreprenorul are dreptul să
după ce a fost recepţionată de către client şi chiar daca lucrarea încredinţeze executarea unor părţi din lucrare unor
nu a fost executata de către el personal (art. 1487 C. Cav.)"4. subantreprenori, încheind cu fiecare din ei un contract de
încetarea antrepriza.
Potrivit Codului civil, contractul de antrepriza încetează Subantreprenorul are în raporturile cu antreprenorul rolul
("se desfiinţează") prin moartea meseriaşului, arhitectului sau de antreprenor şi din acest motiv se aplica regulile pentru
antreprenorului (art. 1485). întrucât contractul se formează antrepriza.
intuitu personae - aptitudinile antreprenorului având Antreprenorii nu au calitatea de prepuşi - deci
importanta, chiar daca nu executa personal lucrarea - este firesc antreprenorul nu răspunde în calitate de comitent pentru faptele
ilicite cauzatoare de prejudicii terţilor, la fel cum clientul nu
răspunde pentru faptele antreprenorului sau subantreprenorului.
14
Conform art. 5 din Decr. nr. 167/1958, dreptul Ia acţiunea privitoare la viciile Mai mulţi coantreprenori se obliga să execute o lucrare de
ascunse ale unei lucrări executate se prescrie prin împlinirea unui termen de 6 luni, în
cazul în care viciile nu au fost ascunse cu viclenie. Daca viciile au fost ascunse cu
ansamblu (complexa) contractând direct cu clientul - ei nu au
viclenie, se aplica termenul general de prescripţie. calitatea de subantreprenori, chiar dacă unul din ei are calitatea
Aceste termene de prescripţie încep să curgă de la data descoperirii viciilor, insa cel de coordonator. Fiecare răspunde pentru partea lui şi are dreptul
mai târziu de la împlinirea unui an de la predare (art. 11 alin .1 din Decr. nr.
167/1957), acest termen de un an putând fi modificat prin convenţia părţilor la partea din preţ. Aceasta dacă în contract nu s-a prevăzut
(garanţie convenţionala). solidaritatea sau indivizibilitatea.
210 211
B) Acţiunea directă a lucrătorilor (zidari, lemnari şi alţi D) Modificarea preţului
lucrători) întrebuinţaţi la clădirea unui edificiu sau altă lucrare Preţ forfetar. Antreprenorul sau arhitectul care s-a
dată în antrepriză. angajat să execute o lucrare după un plan stabilit cu clientul nu
C) Răspunderea antreprenorului pentru calitatea poate cere o sporire de preţ (nici cu titlu de îmbogăţire fără
construcţiei justa cauza) pe motiv ca s-a mărit preţul muncii sau al
Codul civil - o singura regula speciala de răspundere materialelor nici pe motiv că a efectuat modificări sau adăugiri la
-antreprenorul de clădiri sau de alte lucrări însemnate răspunde planul iniţial dacă acestea nu au fost aprobate de client în scris
dacă construcţia se dărâma în tot sau în parte sau ameninţa şi modificările de preţ de asemenea stabilite cu clientul.
învederat dărâmarea din cauza unui viciu de construcţie sau al Preţ de deviz. Părţile se pot obliga şi pe baza unui deviz,
terenului intr-un termen de 10 ani din ziua terminării lucrării adică a unei preţuiri provizorii pe articole, care se poate
(art. 1483). modifica după preţul materialelor şi mai ales prin adăugirea de
Termenul de 3 ani pentru descoperirea viciilor ascunse nu lucrări suplimentare. Aceasta e posibil întrucât "preţ
modifica acest termen. determinat" nu înseamnă sume fixe, invariabile ci şi stabilirea
Art. 29 legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii criteriilor de determinare a lui.115
-răspunderea antreprenorului pentru viciile ascunse ale
construcţiei ivite în termen de 10 ani de la recepţia lucrării.
Pentru viciile de rezistenta rezultate din nerespectarea normelor NOŢIUNI DE AUTOEVALUARE
de proiectare şi execuţie în vigoare la data realizării ei
-răspunderea pe toata durata de existenţă a construcţiei. Contractul de antrepriză. Noţiune şi delimitare faţă de alte
Reglementarea specială privind răspunderea contracte.
antreprenorului priveşte raporturile lui cu clientul şi succesorii Caracterele juridice ale contractului de antrepriză.
lui în drepturi. Faţă de terţi contractul este o res inter alios acta - Problema riscurilor şi recepţia lucrării de antrepriză.
răspunderea antreprenorului pentru pagubele cauzate. Reguli speciale privind antrepriză în construcţii.
Dreptul la acţiune pentru viciile ascunse - se prescrie la Subantrepreiza.
împlinirea unui termen de 6 luni. Răspunderea antreprenorului pentru calitatea lucrării.
Ascunse cu viclene - termenul general de prescripţie.
Ambele încep de la data descoperirii viciilor.
Problema împărţirii răspunderii între antreprenor şi
arhitect - rezolvata în funcţie de clauzele din contract.
Clientul trebuie să dovedească doar existenţa viciului.
Culpa contractuala este prezumată. Antreprenorul poate
dovedi doar existenţa unei cauze străine exoneratoare de
răspundere. 115
losif R. Urs, Smaranda Anghene, Drept civil, Contracte
civile, Editura Oscar Prinţ, Ediţia a IlI-a, voi. III, Bucureşti,
2000,p. 76
212 213
MODEL DE CONTRACT - montare tâmplărie şi obiecte sanitare, până la data de...........
- zugrăveli, până la data de .........
S.C...... Cu sediul în........... înregistrata la Registrul Comerţului - finisaj, până la data de..........
sub nr .......... Având cont bancar nr ............ La Banca ......... - predarea lucrării la cheie, până la data de .........
Reprezentata prin dl./dna............ In calitate de ....., denumita
mai jos "Antreprenor", si III. Preţul şi condiţiile de plata a lucrărilor
Art. 6. - Clientul va confirma executării lucrărilor în scris la
S.C..... Cu sediul în ..........înregistrata la Registrul Comerţului
datele stabilite în planul de mai sus şi va dispune achitarea
sub nr......... Având cont bancar nr ........... La Banca .....
plăţilor părţile cuvenite. Art. 7. - Prin acordul ambelor părţi se
Reprezentata prin dl./dna ....... în calitate de....... , denumita mai
stabileşte ca la începerea
jos "Client", lucrărilor, clientul va plăti un avans în suma de ........
A intervenit prezentul contract de antrepriza, după cum Reprezentând 20% din valoarea lucrărilor, iar pentru executarea
urmează:
fiecăreia dintre operaţiuni va mai plăti 10%.
Art. 8. - Clientul îşi alege ca diriginte de şantier pe .......Care
I. Obiectul contractului poate solicita, pe baza de note scrise şi vizate modificări şi
Art. 1. - Antreprenorul se obliga să execute lucrarea de completări fata de planul iniţial şi comanda făcuta. Pentru orice
construcţii solicitata de client, formata din ....... Conform modificare intervenita în planul iniţial se va stabili un preţ
comenzii făcute de acesta şi înregistrata sub nr.... Din .... suplimentar.
Art. 2. - Construcţia va fi ridicata potrivit planurilor şi
aprobărilor prezentate de client şi care fac parte integranta din IV. Penalizări
prezentul contract. Art. 9. - Depăşirea termenelor convenite în contract, atrage din
Art. 3. - Materialele necesare executării în bune condiţii a partea Antreprenorului o penalizare de ... % pe zi de întârziere.
lucrării vor fi asigurate de către antreprenor. Art. 10. - Neplata în termen de .. Zile după executarea fiecărei
Art. 4. - Obţinerea avizelor aferente lucrării cad în sarcina etape a lucrării, are drept consecinţe penalizarea Clientului cu
clientului (sau a antreprenorului, dacă se convine în acest mod) ....% pe zi.

II. Termenul de executare V. Recepţia lucrărilor


Art. 5. - Data la care vor începe lucrările este ...., iar durata lor Art. 11.- Recepţia lucrărilor se face pe faze de execuţie sub
se stabileşte astfel: semnătura dirigentului de şantier ca reprezentant al clientului şi
- fundaţiile şi subsolul, până la data de ......... la încheierea lucrărilor când se încheie situaţia definitivă de
- ridicarea pereţilor, până la data de.......... execuţie.
- Acoperişul, până Ia data de .........
- tencuieli exterioare şi interioare, până la data de .......... Art. 12. - Antreprenorul răspunde de calitatea lucrărilor astfel:
- instalaţii (sanitare, de încălzire, căldura, electricitate) până la
data de..

214 215
- ziduri şi acoperiş....... ani
- instalaţii .......ani
- pardoseli, tencuieli....... ani ÎMPRUMUTUL DE CONSUMAŢIE
Art. 13. - Orice modificare a contractului se va face cu acordul (PROPRIU-ZIS)
ambelor părţi contractante.

VI. Forţa majoră 1. NOŢIUNE şi CARACTERE JURIDICE


Art. 14. - a) Forţa majora reprezintă toate evenimentele si/sau
împrumutul de consumaţie este un contract prin care o
situaţiile care scapă controlului părţii care invocă forţa majoră şi
care sunt imprevizibile, de neînlăturat şi apar după ce persoană, numită împrumutător, dă cu împrumut altei persoane,
contractul a fost încheiat, împiedicând sau întârziind total sau numită împrumutat, o sumă de bani sau alte bunuri fungibile,
parţial îndeplinirea obligaţiilor contractuale (accidente, criză de cu obligaţia, pentru împrumutat, să le restituie în aceeaşi
energie, incendii, inundaţii, mişcări civile, acte guvernamentale, cantitate şi calitate la termenul scadent.116
catastrofe naturale, războaie, revoluţii, întârzieri ale Contractul de împrumut de consumaţie este un contact
transporturilor etc.). real, unilateral (chiar dacă este cu titlu oneros, deoarece
B) dacă o situaţie calificata ca forţa majora împiedica sau obligaţia de restituire şi cea de plata a dobânzilor - e a
întârzie parţial sau total realizarea prevederilor contractuale, împrumutatului).
partea afectata va fi exonerata de răspundere pe perioada în 2. OBIECTUL CONTRACTULUI:
care a acţionat forţa majora.
C) Fiecare parte va depune toate eforturile pentru reducerea cu Lucruri fungibile (de gen) Lucruri consumptibile potrivit naturii
cât mai mult posibil a întârzierilor datorate forţei majore. lor împrumutatul devine proprietar şi suporta riscurile.
Art. 15. - Toate eventualele litigii rezultând din prezentul Contractul este de regula cu titlu gratuit, dar poate fi şi
contract sau în legătură cu acesta şi pe care părţile nu le pot oneros.
soluţiona pe cale amiabilă vor fi rezolvate în fata instanţelor de 3. CAPACITATEA PĂRŢILOR.
judecata competente. Art. 16. - Clauze finale
Imprumutătorul - capacitatea pentru acte de dispoziţie
Contractul a fost încheiat astăzi .., în 2 exemplare originale,
şi să fie proprietarul lucrului.
câte unul pentru fiecare parte contractanta, ambele având
aceeaşi valabilitate. împrumutatul - capacitatea pentru acte de dispoziţie
(dat pericolului de a fi obligat să restituie din patrimoniul sau
Antreprenor după consumare o valoare echivalenta).
Dovada contractului este supusa regulilor generale.
Client
Bunurile fungibile sunt acele bunuri determinate numai în genere şi nu în specie:
bani, cereale, etc. Ele au o determinare concretizată prin cântărire, măsurare,
numărare.
216 217
Dacă valoarea lucrului împrumutat - fără unirea cu Scadenta obligaţiei de restituire - nu se poate cere
dobânzile - depăşeşte 250 lei - numai prin înscris autentic sau restituire înainte de termen (art. 1581), în lipsa stipulării lui
sub semnătura privata (scris în întregime de împrumutat sau -instanţa îl va determina, la fel şi în situaţia când s-a prevăzut ca
cel puţin să adauge la sfârşit "bun şi aprobat" conform art. 1180 se va plăti când va fi cu putinţa sau va avea mijloace (art.
arătând în litere suma sau câtimea şi să iscălească cu singura 1583).
excepţie a înscrisului autentic nul ca atare când operează Art. 1583 se aplica şi când:
conversiunea în înscris sub semnătura privată) • s-a prevăzut sursa materială a restituirii lucrurilor
In caz de neconcordanta între conţinut şi cea arătata în împrumutate
"bun" obligaţia se prezuma juris tantum pentru cantitatea mai • se obligă să restituie lucrurile când va voi (cum
mica.
voluero)
în caz de nerespectare a formalităţilor art. 1180 înscrisul e Prescripţia acţiunii în restituire.
nul ca înscris sub semnătura privata - e doar început de dovada începutul cursului prescripţiei - în funcţie de scadenta
scrisa care poate fi completat cu orice mijloace de proba. obligaţiei de restituire:
Neregularitatea înscrisului se acoperă prin: La expirarea termenului
• executarea voluntara a obligaţiei De la data expirării termenului stabilit de instanţa în
• recunoaşterea expresa sau tacita a obligaţiei de temeiul art. 1583, iar de la data rămânerii definitive a hotărârii
către împrumutat date în acţiunea în pretenţii începe să curgă termenul de
înscrisul - suficient un singur exemplar (contract prescripţie al dreptului de a cere executarea silita.
unilateral). Altă opinie - Prescripţia începe să curgă de la data
Dovada cu martori - admisibila dacă împrumutatul încheierii contractului, potrivit art. 7 alin. 2 din Decretul nr.
consimte sau dacă împrumutătorul - dovedeşte imposibilitatea 167/1958.
de a se reconstitui un înscris sau de a conserva înscrisul Argumente:
preconstituit. O a doua acţiune în pretenţii după cea de stabilire a
Regulile de mai sus - şi în privinţa probei executării termenului restituirii nu e oportună întrucât instanţa deja a
obligaţiei de restituire de către împrumutat cu particularitatea stabilit existenţa obligaţiei de restituire, astfel încât, de la data
ca "bun şi aprobat" vizează numai naşterea obligaţiei. stabilita curge termenul de prescripţie a dreptului de a cere
4. EFECTELE ÎMPRUMUTULUI DE CONSUMAŢIE executarea silită.
Art. 7 se referă la obligaţiile al căror termen de executare
Obligaţiile împrumutatului nu este stabilit necondiţionând incidenţa dispoziţiei de naşterea
Obligaţia de restituire - de a restitui la scadenta lucruri dreptului la acţiune (exact sit art. 1582-1583)
de acelaşi gen şi calitate art. 1584) indiferent de eventuala Imprescriptibilitatea ar contraveni rostului prescripţiei de
sporire sau scădere a valorii lucrurilor din momentul încheierii mobilizare a titularilor drepturilor subiective sa-si valorifice
contractului şi cel al plătii. drepturile intr-un termen cat mai scurt

218 219
Materia drepturilor de creanţa principiul
prescriptibilităţii. ÎMPRUMUTUL CU DOBÂNDĂ
Deşi nu se poate cere imediat restituirea - în sit când a
omis stipularea termenului - poate cere instanţei, chiar imediat,
stabilirea lui 1. NOŢIUNE - împrumută torul pretinde de la
Art. 7 alin. 2: în obligaţiile al căror termen de executare împrumutat, pe lângă obligaţia de restituire, o prestaţie
nu este stabilit, Prescripţia începe să curgă de la data naşterii oarecare în schimbul transferării proprietăţii lucrului
raportului de drept" împrumutat. Prestaţia - de regula - o suma de bani
Răspunderea împrumutatului - dacă la scadenta este în (dobânda).
imposibilitatea (deşi genera non pereunt) de a restitui lucruri de
acelaşi gen şi calitate - va face plata în bani, după valoarea pe 2. OBIECTUL CONTRACTULUI
care o au lucrurile la termenul şi în locul unde urma a se face
restituirea (art. 1585 alin. 1). Contractul are un obiect dublu - lucrul (capital) şi
Dacă termenul şi locul - nu au fost determinate - după dobândă.
valoarea din momentul şi locul încheierii contractului (art. 1585 Lucrul împrumutat - în cazul împrumutului în bani, la
alin. 2). scadenta trebuie restituita suma indiferent de scăderea sau
Reglementarea - derogatorie de la regulile generale ale sporirea valorii banilor, cu excepţia cazului când prin acte
răspunderii civile contractuale - avantajând sau dezavantajând
normative speciale se dispune altfel.
pe una din părţi. De aceea interpretarea va fi restrictiva - numai
în cazul executării obligaţiei de restituire prin echivalent la Dobânda - nu poate depăşi dobânda legală - de 6% pe an
scadenta stabilita în contract sau de instanţa. (potrivit decretului 311/1954).
în caz de întârziere împrumutatul datorează Obligaţia de a plăti una mai mare - nulă de drept iar
daune-interese compensatorii (de la data pronunţării hotărârii) creditorul pierde dreptul şi la cea legala pe lângă aplicarea
şi daune-interese moratorii (de la data cererii prin judecata a sancţiunilor penale. Dobânzile încasate în contra legii - revin
împrumutului). statului.
Obligaţiile împrumutătorului - în principiu nu are nici Dobânda se calculează numai asupra capitalului,
una pozitiva, cheltuielile de conservare fiind în sarcina
împrumutatului. anatocismul interzis.
Interzisă şi perceperea anticipata a dobânzilor.
Pentru ca împrumutul să fie cu dobândă - trebuie clauza
în acest sens, dobândă necurgând de drept.
Dacă împrumutatul plăteşte dobânzi fără să fi fost
stipulate sau unele mai mari - nu le poate plăti şi nici imputa
asupra capitalului, decât în situaţia când dovedeşte ca a fost în
eroare.

220 221
Dobânzile - în lipsa unor termene stabilite - se plătesc
lunar. trecut, întrucât reprezintă fructe civile şi nu daune-interese
Dovada plătii dobânzilor - potrivit dreptului comun, pentru neexecutarea unei obligaţii băneşti
inclusiv prin prezumţia absoluta de liberare a debitorului Se aplica numai în cazul neexecutării obligaţiilor băneşti
rezultând din remiterea voluntara a titlului (original sau a copiei contractuale, în materia răspunderii civile delictuale - debitorul
legalizate). este pus de drept în întârziere
Regulă speciala în C. Civ. dacă împrumutătorul în caz de plata nedatorata accipiensul de rea-credinţă
eliberează o chitanţa de primire a capitalului fără a face datorează dobânzi din ziua plătii şi nu de la data rămânerii
menţiune de dobânzi - se considera plătite (prezumţie absoluta) definitive a hotărârii. Cel de buna-credinţa - - de la data
-art. 1590. intentării acţiunii în restituire (de Ia care nu mai e de
Prezumţia se aplica şi în caz de plata parţială, cu buna-credinţa).
precizările: Prescripţia dreptului la acţiune pentru plata
Dacă chitanţa s-a dat pentru plata parţială a capitalului dobânzilor - dreptul la acţiune pentru plata dobânzilor se
datorat - prezumata plata dobânzii aferente acestuia stinge pentru fiecare din prestaţiile succesive printr-o
Chitanţa eliberată pentru primirea unei părţi din datorie prescripţie deosebita (art. 12 Decretul nr. 167/1958), termenul
(capital şi dobânzile aferente) - se aplica regulile imputaţiei calculându-se de la data exigibilităţii fiecărei rate de dobânda.
plătii, suma plătită se imputa cu întâietate asupra dobânzilor. Nu se aplica regula accesorium sequitur principale pentru
Reguli speciale privind răspunderea împrumutatului ca dreptul la dobânzi nu se naşte odată cu dreptul la creanţa
pentru nerespectarea obligaţiilor în cazul împrumuturilor principala deoarece momentul începerii cursului nu e legat de
băneşti -- se aplica dreptul comun din materia răspunderii începutul prescripţiei dreptului la acţiune privind pretenţia
contractuale cu particularităţile: principala117.
Daunele moratorii - echivalente cu dobândă legală Creditorul nu e Independenta creanţei având ca obiect dobânzile - are
obligat să dovedească paguba suferita Punerea în întârziere a caracter relativ - dacă creanţa principala s-a stins prin
debitorului se poate face numai printr-o cerere de chemare în prescripţie se stinge şi dreptul la dobânzile convenţionale
judecata, nu şi prin notificare. pentru perioada pana la stingerea datoriei principale, chiar dacă
Precizări în legătură cu punerea în întârziere numai prin nu se împlinise pentru ele termenul.
cerere de chemare în judecata: Aceste reguli se aplica atât în privinţa dobânzilor cu
Dobânda moratorie nu poate fi ceruta decât pentru suma natura juridica a fructelor civile cat şi a celor moratorii. Pentru
restanta de la data introducerii acţiunii (chiar dacă pana în acel cele moratorii - la scadenta fiecărei rate de dobânda începe
moment s-a plătit cu întârziere) curgerea termenului de prescripţie a dreptului de a cere
Pentru a face să curgă dobânda moratorie trebuie ca ea să executarea silita.
fi fost expres solicitata în acţiune
în cazul împrumutului bănesc cu dobânda ea se acorda nu
numai de la data cererii de chemare în judecata ci şi pentru
17
losif R. Urs, Smaranda Anghene, Drept civil, Contracte civile, Editura Oscar
Prinţ, Ediţia a IlI-a, voi. III, Bucureşti, 2000,p. 87
222
223
3. STINGEREA ÎMPRUMUTULUI DE CONSUMAŢIE
ÎMPRUMUTUL DE FOLOSINŢA
Prin plata - făcuta la termenul prevăzut în contract sau (COMODATUL)
stabilit prin hotărâre judecătoreasca sau făcută de împrumutat
de bunăvoie. 1. NOŢIUNE şi CARACTERE JURIDICE
Dacă termenul a fost stabilit în interesul ambelor părţi împrumutul de folosinţa (comodatul) este un contract prin
-împrumutatul poate plăti înainte cu consimţământul care o persoana, numita comodant, remite spre folosinţa
creditorului. temporara unei alte persoane, numita comodatar, un lucru
In cazul celui cu dobândă se prezuma ca termenul e în determinat cu obligaţia pentru acesta din urma de a-1 restitui în
interesul ambelor părţi. natura, în individualitatea sa. (art. 1560 Cod Civil).
Alte moduri de stingere - potrivit dreptului comun prin: Comodantul face parte din categoria contractelor reale ,
• Remiterea de datorie pentru încheierea lui fiind necesara atât realizarea acordului de
• Confuziunea voinţa, cat şi predarea (traductiunea) lucrului are formează
• Darea în plata obiectul contractului
• Compensaţia având ca obiect lucruri fungibile Comodantul este un contract esenţialmente gratuit (art
In caz de moarte a oricăreia dintre părţi - drepturile şi 1561 C. Civ)"8
obligaţiile rezultând din împrumut se transmit moştenitorilor Daca s-ar stipula o contravaloare pentru folosinţa
potrivit regulilor generale. lucrului împrumutat, contractul s-ar transforma intr-un contract
Termenul restituirii poate fi stabilit în contract în raport de locaţiune de lucruri
de moartea uneia din părţi. 2. OBIECTUL CONTRACTULUI
Rezilierea înainte de scadenta - pentru neexecutare
-poate fi admisa dacă împrumutatul în afară obligaţiei de Comodatul poate avea ca obiect numai lucruri nefungibile
restituire îşi asuma şi obligaţii pe care nu le respecta. (individual determinate), urmează să fie restituite în natura, în
individualitatea lor.
Pot constitui obiectul contractului lucrurile
neconsumptibile a căror folosire nu implica, la prima
întrebuinţare, consumarea substanţei ori înstrăinarea lor.
Obiectul contractului de comodat îl poate forma orice
lucru-mobil sau imobil- în măsura în care împrumutarea nu
este interzisă prin norme speciale ori permisa numai în anumite
condiţii.

Gratuitatea contractului nu se opune inse stipulării în contract a unei sume de


bani, care să reprezinte echivalentul uzurii suferite de lucru din cauza folosinţei.
Aceasta nu transforma comodatul intr-un contract cu titlu oneros, ci reprezintă o
concretizare a obligaţiei de restituire a lucrului în starea în care a fost predat.
224 225
Chiar şi drepturile incorporate pot forma obiectul Folosirea lucrului potrivit destinaţiei - sub sancţiunea
contractului (ex. Dreptul de proprietate industriala asupra mărcii, de a plăti daune interese şi de a suporta riscul pieirii fortuite şi
brevetului) în măsura în care legea speciala nu prevede altfel. rezilierea contractului.
în privinţa bunurilor proprietate publica, se prevede, pe Suportarea cheltuielilor de folosinţa - neavând dreptul
de o parte inaliebilitatea, iar pe de alta parte posibilitatea să ceara restituirea acestora care sunt un accesoriu al folosinţei.
închirierii sau concesionarii, în lipsa interdicţiei, nu se exclude Restituirea lucrului - principala obligaţie (art. 1560).
posibilitatea transmiterii folosinţei cu titlu gratuit (comodat), Comodatarul nu poate oferi, iar comodantul nu poate cere
daca ea se justifica printr-un interes public (ex: obiecte de echivalentul în bani, dacă restituirea în natura este posibila.
muzeu pentru organizarea unei expoziţii). Chiar dacă lucrul s-a deteriorat din culpa comodatarului -el
este obligat sa-1 repare şi sa-1 restituie.
3. CAPACITATEA PĂRŢILOR Echivalent numai în ipoteza "imposibilităţii de
executare a reparării în natura"
Capacitatea pentru a încheia acte de administrare. - dacă ambele părţi optează în acest sens
Comodantul poate să nu aibă calitatea de proprietar. - comodatarul dovedeşte ca executarea în natura nu-i mai
Comodatarul nu poate împrumuta lucrul, căci îl deţine
foloseşte.
numai pentru folosinţa proprie (art. 1560), dacă părţile nu s-au
Lucrul împrumutat este producător de fructe şi părţile nu
înţeles altfel119.
au convenit altfel -- comodatarul este obligat să le restituie
Dovada contractului - conform regulilor generale (art. odată cu lucrul, având însă dreptul la restituirea cheltuielilor
1191 şi urm) fiind suficient ca înscrisul sub semnătura privată
făcute cu producerea lor.
cerut ad probationem dacă valoarea depăşeşte 250 lei să fie
Comodatarul nu poate retine lucrul în compensaţie - cele
redactat intr-un singur exemplar.
doua datorii neavând de obiect lucruri fungibile de aceeaşi
Nu se aplica nici dispoziţiile referitoare la 'bun şi
aprobat". specie.
Comodatarul are însă drept de retenţie pana la plata
4. EFECTELE CONTRACTULUI DE COMODAT cheltuielilor extraordinare, necesar şi urgente făcute pentru
conservarea lucrului şi a despăgubirilor pentru viciile lucrului.
Obligaţiile comodatarului
Dreptul de retenţie poate fi exercitat doar pentru
Conservarea lucrului - ca un bun proprietar (art. 1564) garantarea creanţelor născute în legătură cu lucrul împrumutat.
şi chiar mai bine decât de lucrurile sale, pe care este obligat să le Pe aceasta perioada nu mai poate folosi luciul, întrucât
sacrifice, la nevoie, în vederea conservării lucrului retenţia nu conferă drept de folosinţa.
împrumutat, întrucât contractul e încheiat în interesul sau. Acţiunile pe care le are comodantul în cazul când
comodalarul refuz fără temei restituirea lucrului:
Comodatul nefiind translativ de proprietate, comodantul poate să nu aibă calitatea
de proprietar -poate fi un uzufructuar sau locatar, daca potrivit legii sau convenţiei
Acţiune reala în revendicare
transmiterea folosinţei nu este interzisa. Comodatarul insa nu poate împrumuta lucrul
căci îl deţine numai pentru folosirea proprie, daca părţile nu s-au înţeles altfel.

226 227
Acţiune personală care deriva din contract. Ea este însă în caz de pluralitate de comodatari - răspund solidar.
supusa prescripţiei şi nu poate fi intentata împotriva terţilor care Comodatarul are acţiune în regres împotriva terţului, în baza
deţin lucrul împrumutat. raportului juridic cu acesta.
Scadenta obligaţiei de restituire - restituirea nu se Comodantul împotriva terţului:
poate cere înainte de împlinirea termenului stipulat sau înainte - pe calea acţiunii oblice, subrogându-se în drepturile
de a se fi îndestulat trebuinţa comodatarului ce s-a avut în
vedere la încheierea contractului. comodatarului.
Acţiune delictuala - în calitate de proprietar al lucrului în
Dacă lucrul este de folosinţa permanenta, şi nu s-a
prevăzut un termen - instanţa. caz de pieire, evaluarea se face după pronunţarea
hotărârii astfel încât comodantul sa-si poată procura un lucru
Restituirea lucrului nu poate depinde exclusiv de voinţa
comodantului dacă posibilitatea denunţării unilaterale nu a fost identic cu cel împrumutat.
prevăzuta în contract.
Regula derogatorie - înainte de împlinirea termenului
6. SUPORTAREA RISCURILOR DE CĂTRE COMODAT AR
-instanţa poate obliga la restituire dacă comodantul cade intr-o în general ele sunt suportate de comodant în calitate de
mare şi neprevăzuta trebuinţa.
proprietar - totuşi uneori le suporta Comodatarul -daca:
Prescripţia acţiunii în restituire - începutul cursului întrebuinţează lucrul contrar destinaţiei determinata prin
-în funcţie de scadenta obligaţiei de restituire.
natura lui sau prin convenţie
Termenul general de prescripţie - curge de la expirarea
termenului convenit sau de la dat îndestulării... Prelungeşte folosinţa după scadenta şi nu dovedeşte ca
In cazul lucrului de folosinţa permanenta când nu e lucrul ar fi pierit şi la comodant
prevăzut un termen -- de la dat încheierii contractului iar Ar fi putut salva lucrul împrumutat înlocuindu-1 cu un
Prescripţia dreptului de a cere executare silita - de la data bun al sau
rămânerii definitive a hotărârii, sau de la data împlinirii Ambele lucruri fiind în pericol a salvat doar bunul sau,
termenului stabilit de instanţa. indiferent de valoarea celor doua bunuri
Lucrul a fost evaluat în momentul contractării
5. RĂSPUNDEREA COMODATARULUI Aceste dispoziţii sunt însă supletive.
Comodatarul răspunde pentru deteriorarea sau pi ei rea - în 7. PLURALITATEA DE COMODATARI
tot sau în parte - a lucrului, dacă nu dovedeşte ca pieirea s-a
produs fortuit sau ca deteriorarea este consecinţa folosirii Comodatarii răspund solidar fata de comodant pentru
potrivit destinaţiei şi fără nici o culpa din partea să (art. 1568 şi executarea obligaţiilor
art. 1082-1083).
E solidaritate legala pasiva.
=>Sarcina probei incumba comodatarului. Comodatarul Poate fi înlăturata, în tot sau în parte, printr-o clauza
răspunde şi pentru deteriorarea produsa de către cel căruia I 1-a
încredinţat, cu orice titlu. expresa contrara.
Obligaţiile comodantului
228
229
Regula - comodatul nu creează obligaţii decât în sarcina NOŢIUNI DE AUTOEVALUARE
comodatarului - contract unilateral, în cursul executării lui se
pot naşte unele obligaţii pentru comodant. împrumutul de folosinţă (comodatul) - noţiune şi caractere
Restituirea cheltuielilor de conservare - cele făcute în juridice.
vederea conservării lucrului, cheltuieli cu caracter extraordinar, Obligaţiile comodatarului.
necesar şi foarte urgent (art. 1574). Se naşte din gestiune
Obligaţiile comodantului.
intereselor altuia, sau din îmbogăţirea fără justa cauza.
împrumutul de consumaţie. Noţiune şi caractere juridice.
Comodatarul poate cere - pe acelaşi temei - restituirea
cheltuielilor cu producerea fructelor. Obligaţiile împrumutatului.
Plata despăgubirilor - pentru daunele provocate de Obligaţiile împrumutătorului.
viciile lucrului dacă el avea cunoştinţa de ele şi nu le-a adus la împrumutul cu dobândă.
cunoştinţa comodatarului (art. 1575).
Este delictuala (pentru doi sau culpa grava) - sarcina
probei - a comodatarului. MODEL DE CONTRACT
Pentru stânjenirea comodatarului în folosirea lucrului de
către terţul căruia i-a transmis dreptul de proprietate - pe teren CONTRACT DE COMODAT AUTO
delictual în baza art. 998-999. Intre
subsemnaţii:.______________________ --------------- ---- '
8. STINGEREA EFECTELOR COMODATULUI cetăţean român, domiciliat în ______________
______________________________________ >
Prin restituirea lucrului - în stare corespunzătoare, la
posesor al BI/CI ___________, în calitate de comodant, si
termenul prevăzut în contract sau după satisfacerea trebuinţelor
comodatarului sau termenul stabilit da instanţa
SC _____________SRL, cu sediul în ________________,
Poate restitui şi înainte de scadenţă - dacă prin contract
înregistrata! la ORC sub nr. __________ , prin reprezentant
nu s-a prevăzut altfel.
__________ , domiciliat în ________ , în calitate de comodatar,
Prin reziliere - în caz de nerespectare a obligaţiilor de
către comodatar, se poate cere, conform regulilor generale, deşi A intervenit prezentul contract de comodat în următoarele
contractul e unilateral şi părţile nu au stipulat un pact comisoriu
expres. condiţii:
DESCRIERE
Prin moartea comodatarului - dacă contractul a fost
Contract de comodat auto
încheiat în privinţa comodatarului ţinându-se seama de
Eu, _____________ , dau spre folosinţa cu titlu gratuit SC
persoana lui - moştenitorii sunt obligaţi să restituie imediat
_________________ SRL, prin reprezentant
bunul, chiar dacă în contract s-a prevăzut un termen ulterior
_____________ ,
(art. 1563).
autoturismul proprietatea mea marca ___________ ;—, cu nr.
de înmatriculare ___________ , având numărul de identificare
230 _________________ , număr de omologare________ /.________ .,
culoarea ________________•
231
SCOP MODEL NR. 2
Contract de comodat auto
împrumutul se face în scopul utilizării autoturismului în Intre subsemnaţii: ___________, domiciliat în ___________ ,
interesul societăţii de mai sus, precum şi în vederea efectuării în calitate de împrumutător si ______________ , domiciliat în
unor calatorii în tara şi străinătate, pe o perioada de ______________ , în calitate de împrumutat, a intervenit
_______ ani începând cu data autentificării. prezentul contract de împrumut în următoarele condiţii:
SUMA
CHELTUIELI Contract de împrumut
Contract de comodat auto Eu, _________ , dau cu titlu de împrumut astăzi, data semnării
Toate cheltuielile privind înterţinerea autoturismului (reparaţie, actului, lui _________ suma de_________EUR ( _______ ),
combustibil, accesorii, impozite, asigurări, etc.) Cad în sarcina echivalentul sumei de _________ lei (___________) la cursul
comodatarului. de __________/ EUR, cu obligaţia acestuia de a-mi restitui
SC SRL, prin reprezentant suma în aceeaşi moneda la data de______________ -
_________________ , primesc de la _____________ _,
autoturismul descris mai sus în scopul şi condiţiile arătate şi mă Subsemnatul,_________ , declar ca am primit cu titlul de
oblig să le restitui proprietarului la momentul expirării împrumut de la _________ suma _________ , echivalentul
prezentului contract. sumei de_____________ lei ( __________________ ), astăzi
împrumutul se face în condiţiile prevăzute de art.1560 şi data semnării actului şi mă oblig să restitui suma în condiţiile
următoarele din Codul Civil. stabilite de împrumutător.
împrumutul se face în condiţiile art.1576 Cod Civil şi urm. Fără
dobânda.
în cazul în care termenul de restituire nu este respectat,
împrumutatul este pus de drept în întârziere, fără vreo alta
formalitate sau curgerea vreunui termen, prezentul contract
constituind titlu executoriu.
Taxele ocazionate de perfectarea actului cad în sarcina
împrumutatului.
Redactat şi procesat de _____________în trei exemplare, din
care doua exemplare s-au eliberat părţilor.
ÎMPRUMUTĂTOR___________________ -

IMPRUMUTAT__ __________________

232 233
MODEL NR. 3

CONTRACT DE ÎMPRUMUT CU DOBÂNDA CONTRACTUL DE DEPOZIT


Intre subsemnaţii:
1. Creditor................. Domiciliat......................
2. Debitor ............... Domiciliat în ................... A intervenit SECŢIUNEA I. NOŢIUNEA , CARACTERELE JURIDICE şi
prezentul CONTRACT de împrumut cu dobânda. FELURILE CONTRACTULUI DE DEPOZIT
I. Eu, debitorul, declar ca am împrumutat de la creditorul
............. , suma de ......... Lei, pe care am primit-o la semnarea 1. Noţiune
acestui contract şi aceasta declaraţie a mea are valoare de Depozitul ca acel contract în temeiul căruia o persoană,
chitanţa autentica de primire a acestei sume. numită deponent, remite un lucru unei alte persoane, numite
- Dobânda curenta este de ........... , plătibila ........... (lunar, la depozitar, care se obligă cu sau fără plată - să-1 păstreze şi să-1
data de.........., trimestrial, la data de .......... , semestrial, la data restituie în natură la cererea deponentului120.
de ........ Sau la datele de .............); Deci din definiţia de mai sus rezultă că scopul urmărit de
- Termenul împrumutului este de........... Care curge de la data părţi la încheierea unui contract de depozit este conservarea
încheierii acestui CONTRACT, termen facultativ pentru debitor substanţei bunului care reprezintă obiectul contractului,
care poate achita împrumutul intr-un termen mai scurt şi asigurarea integrităţi lui şi păstrarea calităţilor utile, care este o
obligatoriu pentru creditor. obligaţie de a face, de a presta anumite servicii . în cazurile
- Plăţile capitalului şi ale dobânzilor se vor face la domiciliul când scopul principal al contractului nu este conservarea
creditorului. bunului, chiar dacă deţinătorul are o asemenea obligaţie,
- dacă debitorul nu va plăti o rata de dobânda la vreunul din raporturile dintre părţi nu mai pot fi calificate ca raporturi de
termenele de mai sus, între capitalul împrumutat devine de
depozit, ci ca nişte raporturi de vânzare-cumpărare, de
îndată exigibil.
antrepriză sau chiar ale unui contract nenumit.
- în caz de neplata a capitalului împrumutat la termenul stabilit
sau de neplata a unei rate a dobânzilor, creditorul poate investi 2. Caractere juridice:
prezentul CONTRACT cu formula executorie şi fără somaţie să A) Este un contract unilateral sau sinalagmatic:
treacă la executarea silita a acestui CONTRACT Deoarece atât depozitarul cât şi deponentul dobândeşte
- pentru orice comunicare de acte judiciare sau extrajudiciare, drepturi şi obligaţii reciproce în acest contract. Astfel în
eu, debitorul, îmi aleg domiciliul în.................... contractul oneros de depozit, obligaţia depozitarului de a păstra
II. Eu, creditorul ............. , declar ca am împrumutat pe debitor bunul este corelativă şi interdependentă cu obligaţia
cu suma de ............, pe care i-am plătit-o la semnarea acestui deponentului de a achita remuneraţia.
CONTRACT pe care-1 accept. în cazul depozitului gratuit obligaţiile părţilor sunt
încheiat astăzi .......... în .......Exemplare. interdependente şi corelative în măsura în care deponentul este
a se vedea Codul Civil art. 1591
CREDITOR DEBITOR, 120

234 235
ţinut să repare daunele cauzate prin neexecutarea obligaţiei de
predare a bunului spre păstrare, iar depozitarul este în drept să Deoarece părţile dobândesc drepturi : obligaţii din
refuze primirea bunului în cazul în care nu i-a fost predat în momentul realizării consimţământului. Deşi sur opinii referitor
termen. la caracterul real al contractului de depozit, u putem fi de
B) Este un contract cu titlu oneros, dar poate fi şi cu acord cu acest fapt, deoarece din momntul încheierii
titlu gratuit: contractului depozitarul dobândeşte obligaţia d a primi bunul
în dreptul roman contractul real de depozit avea un la păstrare, astfel cum aşa obligaţie în cazul conractului real nu
caracter esenţialente gratuit; stipularea unui salariu îl ar fi putut exista.
transforma în locaţiune de servicii sau în contract nenumit. F) Acest contract poate fi încheiat atâtoersonal cât şi
Dreptul vechi francez a păstrat intacte în această materie prin reprezentant.
principiile romane. Bunele oficii pe care depozitarul le face în G) Este un contract numit şi de regulă reglementat. Dar
mod dezinteresat se explică prin relaţiile de amiciţie dintre pot fi şi contracte de depozit nereglementate.
părţi, iar depozitul presupune, ca o condiţie de esenţa sa, H) Contractul de depozit este un contractcomutativ.
gratuitatea. Legislaţiile recente recunosc în mod direct Deoarece părţile cunosc din momentu încheierii lui
aptitudinea depozitului de a deveni un contract integral întinderea drepturilor şi obligaţiilor şi acestea ru depind de un
interesat. Codul civil german şi cel elveţian al obligaţiunilor eveniment viitor şi incert. El face parte din categoria
admit că acordul de voinţă al părţilor manifestat expres, sau contractelor cu executare succesivă, or , prestaţia depozitarului
dedus, în lipsa unei stipulaţii referitoare la salariu, chiar din nu poate fi realizată uno ictu, iar necesitatea întreprinderii
circumstanţe în care s-a încheiat contractul, dau depozitarului acţiunilor îndreptate spre păstrarea bunurilor persistă pe toată
dreptul la o remuneraţie în raport cu serviciile prestate121. durata de valabilitate a contractului.
In cadrul contractelor cu titlu gratuit depozitul reprezintă
un act dezinteresat prin faptul că patrimoniul depozitarului care 3. Felurile contractului de depozit
oferă serviciul nu se micşorează. *
C) Este un contract translativ de drepturi: Depozitul nu este un In conformitate cu C. Civ. - distinge 2 feluri:
contract translativ de proprietate (cu excepţia depozitului Depozit propriu-zis (este în toate cazurile convenţional,
neregulat) şi, în lipsa unui acord expres, nici translativ de are ca obiect numai lucruri mobile nelitigioase). Variante:
folosinţă, dar totuşi în toate cazurile este translativ de posesie. Depozitul necesar
Depozitul neregulat
D) Este un contract cu conţinut patrimonial, unde
valoarea fiecărei obligaţii poate fi evaluată pe deplin. Sechestru (are ca obiect bunuri litigioase;, şi poate fi nu
E) Este un contract consensual: numai convenţional ci şi judiciar)

A. DEPOZITUL OBIŞNUIT (VOLUNTAR)


121
5. Chibac, Gheorghe; Băieşu, Aurel. Drept civil. Contracte speciale. Editura Cartier,
Chişinău, 2005,p. 65 1. Obiectul contractului
Obiectul contractului îl constituie doar lucrruri mobile (art.
236 1593 alin. 1)

237
ţinut să repare daunele cauzate prin neexecutarea obligaţiei de Deoarece părţile dobândesc drepturi şi obligaţii din
predare a bunului spre păstrare, iar depozitarul este în drept să momentul realizării consimţământului. Deşi sunt opinii referitor
refuze primirea bunului în cazul în care nu i-a fost predat în la caracterul real al contractului de depozit, nu putem fi de
termen. acord cu acest fapt, deoarece din momentul încheierii
B) Este un contract cu titlu oneros, dar poate fi şi cu contractului depozitarul dobândeşte obligaţia de a primi bunul
titlu gratuit: la păstrare, astfel cum aşa obligaţie în cazul contractului real nu
In dreptul roman contractul real de depozit avea un ar fi putut exista.
caracter esenţialente gratuit; stipularea unui salariu îl F) Acest contract poate fi încheiat atât personal cât şi
transforma în locaţiune de servicii sau în contract nenumit. prin reprezentant.
Dreptul vechi francez a păstrat intacte în această materie G) Este un contract numit şi de regulă reglementat. Dar
principiile romane. Bunele oficii pe care depozitarul le face în pot fi şi contracte de depozit nereglementate.
mod dezinteresat se explică prin relaţiile de amiciţie dintre H) Contractul de depozit este un contract comutativ.
părţi, iar depozitul presupune, ca o condiţie de esenţa sa, Deoarece părţile cunosc din momentul încheierii lui
gratuitatea. Legislaţiile recente recunosc în mod direct întinderea drepturilor şi obligaţiilor şi acestea nu depind de un
aptitudinea depozitului de a deveni un contract integral eveniment viitor şi incert. El face parte din categoria
interesat. Codul civil german şi cel elveţian al obligaţiunilor
contractelor cu executare succesivă, or , prestaţia depozitarului
admit că acordul de voinţă al părţilor manifestat expres, sau
nu poate fi realizată uno ictu, iar necesitatea întreprinderii
dedus, în lipsa unei stipulaţii referitoare la salariu, chiar din
acţiunilor îndreptate spre păstrarea bunurilor persistă pe toată
circumstanţe în care s-a încheiat contractul, dau depozitarului
durata de valabilitate a contractului.
dreptul la o remuneraţie în raport cu serviciile prestate121.
In cadrul contractelor cu titlu gratuit depozitul reprezintă 3. Felurile contractului de depozit
un act dezinteresat prin faptul că patrimoniul depozitarului care în conformitate cu C. Civ. - distinge 2 feluri:
oferă serviciul nu se micşorează. Depozit propriu-zis (este în toate cazurile convenţional,
C) Este un contract translativ de drepturi: are ca obiect numai lucruri mobile nelitigioase). Variante:
Depozitul nu este un contract translativ de proprietate (cu
Depozitul necesar
excepţia depozitului neregulat) şi, în lipsa unui acord expres,
Depozitul neregulat
nici translativ de folosinţă, dar totuşi în toate cazurile este
translativ de posesie. Sechestru (are ca obiect bunuri litigioase, şi poate fi nu
D) Este un contract cu conţinut patrimonial, unde numai convenţional ci şi judiciar)
valoarea fiecărei obligaţii poate fi evaluată pe deplin.
E) Este un contract consensual: A. DEPOZITUL OBIŞNUIT (VOLUNTAR)
1. Obiectul contractului
21
5. Chibac, Gheorghe; Băieşu, Aurel. Drept civil. Contracte speciale. Editura
Obiectul contractului îl constituie doar lucruri mobile (ari.
Cartier, Chişinău, 2005,p. 65 1593 alin. 1)
236
237
Acestea trebuie să fie corporale (datorita tradiţiunii). 4. Natura juridica a depozitului obişnuit şi delimitarea
Dar pot fi obiect şi creanţele constatate printr-un titlu la lui fata de alte contracte
purtător asimilate lucrurilor mobile corporale. Depozitul obişnuit este caracterizat prin scopul
Bun individual determinat (deoarece trebuie restituit principal: păstrarea şi conservarea lucrului de către depozitar
însuşi lucrul depozitat). prin care se deosebeşte de:
2. Capacitatea părţilor: Contractul de depozit are tangenţe cu o serie de contracte
Deponentul - să aibă capacitatea de a încheia acte de civile.
administrare Depozitul prin scopul său, adică conservarea şi păstrarea
Depozitarul - să aibă capacitatea de a face acte de bunurilor, se deosebeşte de obligaţia de păstrare şi conservare
dispoziţie. ce incumbă vânzătorului atunci când bunul vândut, transmis în
Nulitatea relativa pentru incapacitate poate fi invocata proprietatea cumpărătorului, nu se predă cu ocazia încheierii
numai de partea incapabila. contractului sau de obligaţia cumpărătorului de păstrare şi
Codul civil - reglementează în mod special ipoteza conservare în cazul vânzării la probă sau la vedere, când lucrul i
depozitului făcut de o persoana capabila către una incapabila se predă în vederea încercării, deşi proprietatea nu se
-când deponentul poate cere restituirea bunului cat timp se afla transmite cu ocazia încheierii contractului. In aceste cazuri
în mâinile depozitarului incapabil, altfel având acţiune (de în obligaţia de conservare este accesorie, fiind reglementată prin
rem verso) numai în măsura îmbogăţirii depozitarului incapabil. dispoziţiile prevăzute pentru vânzare.
Codul civil - art. 1596 - inopozabilitatea depozitului fata Depozitul are tangenţe cu contractul de locaţiune şi de
de proprietarul lucrului care n-a consimţit la încheierea comodat. Comun pentru aceste contracte este faptul că ele
contractului. presupun transmiterea temporară a unui bun în posesiunea altei
persoane. Depozitul se deosebeşte de contractele menţionate
3. Dovada contractului prin faptul că comodatul şi locaţiunea presupun transmiterea
Pentru a face dovada contractului depozitul trebuie să fie folosinţei, pe când primul implică doar transmiterea posesiunii.
constatat printr-un înscris (art. 1597), forma scrisa ceruta ad Un alt criteriu de delimitare este scopul transmiterii bunului în
probationem, indiferent de valoarea contractului. aceste contracte. Astfel, dacă în contractele de comodat şi de
Proba contractului poate fi făcuta şi cu martori sau locaţiune bunul se transmite pentru a fi utilizat în interesul
prezumţii dacă exista un început de dovada scrisa sau a fost persoanei care primeşte bunul (locatorul, respectiv
imposibilitate de a procura sau conserva dovada scrisa. comodatarul), în cazul depozitului serviciul de păstrare este
Dacă depozitarul recunoscând depozitul pretinde ca a oferit de depozitar persoanei care transmite bunul.
restituit acţiunea respinsa (in lipsa de alte probe) Delimitarea se face, şi în caz de litigiu, de către judecător
mărturisirea fiind indivizibila. prin folosirea aceluiaşi criteriu al conţinutului principal al
convenţiei, operaţiune importantă pentru determinarea efectelor
contractului. Astfel, în timp ce la comodat nu se poate cere

238 239
intempestiv restituirea lucrului, în principiu repararea bunului Deponentul nu e obligat să dovedească ca depozitarul nu
în cazul depozitului se poate face ad nutum. s-a comportat cu diligenta şi prudenta la care era ţinut - aşa
Delimitarea contractului de depozit de contractul de cum considera unii autori care pornesc de la calificarea
împrumut prezintă interes în cazul depozitului neregulat. Atât obligaţiei depozitarului în obligaţie de mijloace.
în cazul împrumutului cât şi în cazul depozitului neregulat
există obligaţia de a restitui bunuri de aceeaşi calitate şi în 1. Obligaţiile depozitarului
aceeaşi cantitate. Distincţia o vom face după faptul în interesul A) obligaţia de a păstra lucrul primit în depozit
cui este încheiat contractul: depozitul se constituie în beneficiul După încheierea contractului depozitarul se obligă să
deponentului care este interesat în păstrarea bunului său şi care primească bunul specificat spre păstrare în modul şi termenele
va achita serviciul oferit de depozitar, iar împrumutul -- în stabilite de contract. Neexecutarea acestei obligaţii sau
interesul împrumutătorului, care beneficiază de un serviciu din executarea ei necorespunzătoare obligă depozitarul să repare
partea împrumutatului, pentru care îi achită dobânda. daunele cauzate deponentului. Refuzul depozitarului de a primi
Depozitul cu titlu oneros se aseamănă şi cu contractul de bunul spre păstrare se admite doar în cazurile când deponentul
antrepriză, în cazul în care depozitarul efectuează anumite nu a predat bunul în termenele prevăzute şi contractul nu
lucrări în vederea conservării bunului. Şi în acest caz natura prevede alte consecinţe, în alte situaţii depozitarul este în drept
juridică a contractului urmează să fie determinată după să solicite executarea în natură a obligaţiei de primire a bunului
conţinutul lui principal; păstrarea lucrului ,respectiv efectuarea spre păstrare122.
lucrării. Principala obligaţie a depozitarului rezidă în asigurarea
Depozitul trebuie deosebit de prestarea serviciilor de păstrării bunului pe toată durata contractului. Păstrarea bunului
pază. Deşi ambele contracte au drept scop păstrarea integrităţii presupune întreprinderea tuturor măsurilor necesare pentru
bunurilor, acest scop se realizează în mod diferit, în cazul asigurarea conformă a integrităţii bunului (evitarea furtului,
contractului de depozit bunul se transmite în posesiunea deteriorării, reducerii valorii bunului etc.). Conţinutul obligaţiei
depozitarului, ceea ce nu se întâmplă în cazul serviciilor de de păstrare a bunului este determinat de categoria depozitului şi
pază. Obiectul contractului de prestare a serviciilor de pază de conţinutul contractului. Astfel, este greu de conceput că
rămâne în posesiunea celui care a solicitat acest serviciu. Spre camera de bagaje poate fi responsabilă de alterarea produselor
deosebire de contractul de depozit ,serviciile de pază pot fi aflate în valiza lăsată spre păstrare, întinderea obligaţiei de
prestate şi în privinţa bunurilor imobile, chiar şi ale persoanelor păstrare a bunului este diferită în funcţie de caracterul oneros
fizice. sau gratuit al contractului de depozit123.
în cadrul depozitului cu titlu oneros, depozitarul este
5. Efectele contractului de depozit obişnuit (voluntar) obligat să îngrijească de integritatea bunului primit cu prudenta
Precizări prealabile - potrivit C. Civ. Culpa debitorului şi diligenta unui bun profesionist. Aceasta îl obligă pe depozitar
contractual este prezumata în toate cazurile (juris tantum) să întreprindă toate măsurile necesare pentru asigurarea
acesta fiind ţinut să dovedească - pentru a fi exonerat
-intervenţia unei cauze străine care nu-i poate fi imputata. "" Trofimov, Igor. Drept civil. Contracte civile. Editura ARC, Chişinău, 2004, p. 87 23
idem nota 114, p. 88

240 241
păstrării bunului, atât prevăzute de contract, cât şi neprevăzute, depozitarul ţinând cont de calităţile acestuia, cum ar fi diligenta
însă necesare, determinate de împrejurările concrete. şi prudenţa manifestate în propriile afaceri, existenţa condiţiilor
Neexecutarea obligaţiei de păstrare a bunului ce rezultă
necesare de păstrare, capacitatea de plată etc. In razul
dintr-un contract cu titlu oneros se prezumă culpabilă,
nerespectării acestei obligaţii depozitarul va fi ţinut să repare
depozitarul fiind ţinut să repare integral prejudiciul cauzat.
prejudiciul cauzat, indiferent de vinovăţia terţului căruia i-a
In cazul contractului cu titlu gratuit, depozitarul este dator transmis bunul spre păstrare.
să se îngrijească de integritatea bunului ca de propriul bun. Dacă deponentul a consimţit la predarea bunului spre
Depozitul gratuit se încheie de regulă la iniţiativa păstrare unui terţ, depozitarul conservă răspunderea pentru
deponentului şi în interesul lui. Din acest considerent nu i se alegerea terţului şi a locului de depozitare. Astfel, dacă terţul nu
poate pretinde depozitarului o grijă mai mare faţă de bunurile va executa culpabil obligaţia de păstrare, deponentul va fi
deponentului decât de propriile bunuri. Alegând depozitarul, îndreptăţit să solicite repararea daunei de la depozitar, şi nu de
deponentul îşi asumă şi riscurile legate de propria alegere. Dacă la terţ. Deci în cazul transmiterii bunului unui terţ cu
deponentul se aştepta ca bunul său să fie păstrat în condiţii mai
permisiunea deponentului relaţiile contractuale între depozitarul
bune, trebuia să aleagă o persoană mai diligentă, în caz de
iniţial şi deponent continuă, oarece nu ne aflăm în cazul unei
neexecutare sau executare necorespunzătoare a obligaţiei de
cesiuni de creanţă sau cesiuni de datorie, ci în situaţia
păstrare, culpa depozitarului va fi apreciată de fiecare dată
pornind de Ia diligenta depusă de depozitar la conservarea transmiterii executării obligaţiilor unor terţi, Codul Civil nu
propriilor lucruri. Astfel, dacă depozitarul a expus unui pericol prevede posibilitatea de a înainta pretenţii sau cerinţe persoanei
bunurile sale, în urma căruia au pierit sau au fost distruse şi terţe de către deponent, precum şi persoana terţă deponentului.
bunurile deponentului, depozitarul trebuie să demonstreze că a Toate relaţiile decurg între depozitar şi deponent şi invers, cu
păstrat bunurile deponentului în egală măsură cu bunurile sale, excepţia comiterii delictelor, atunci când fiecare răspunde de
ele fiind expuse aceluiaşi pericol. De exemplu, depozitarul nu va sine stătător.
răspunde pentru pierderea, distrugerea sau deteriorarea în egală măsură depozitarul nu este în drept să
bunului dacă el a salvat în caz de pericol numai bunurile sale şi nu administreze bunul transmis spre depozitare. Administrarea
va dovedi că salvarea bunurilor primite la păstrare gratuit a fost bunului depozitat este privită ca o modificare a condiţiilor
imposibilă. contractuale şi, astfel, are loc compensarea daunelor. Excepţie
este cazul în care depozitarul este în drept să vândă bunul, dacă
Depozitarul la fel nu poartă răspundere pentru
este un pericol real de distrugere şi deteriorare altui.
distrugerea, pierderea sau deteriorarea bunului provenită din
forţă majoră, inclusiv cazul fortuit, în afară de cazul în care a Pe toată durata contractului depozitarul este ţinut să
fost pus în întârziere pentru restituirea bunului. respecte condiţiile de păstrare convenite de părţi. Dacă apare
necesitatea de a modifica condiţiile de păstrare (modul, locul
Pornind de la caracterul intuitu personae al contractului,
etc.), depozitarul o poate face doar după ce 1-a înştiinţat pe
depozitarul este ţinut să execute obligaţia de păstrare personal,
deponent şi a obţinut autorizarea lui . Raţiunea instituirii acestei
depozitarul nu este în drept, fără încuviinţarea deponentului, să
transmită unui terţ spre depozitare bunul primit [2. Art. 1091]. norme este dictată de faptul că schimbarea condiţiilor de
Regula instituită se explică prin faptul că deponentul alege depozitare poate afecta interesele deponentului. Schimbând
condiţiile de păstrare în lipsa acordului deponentului,
242 243
depozitarul îşi asumă deplina responsabilitate pentru depozit. Atât perceperea fructelor, cât şi depozitarea lor se vor
eventualele consecinţe ale propriei decizii. Depozitarul este
face din contul deponentului, acesta fiind obligat să achite
îndreptăţit de a modifica modul, locul şi alte condiţii de
depozitare fără încuviinţarea deponentului doar în cazul când cheltuielile utile
aceasta este strict necesar pentru înlăturarea riscului distrugerii, .Dacă obiect al depozitului este o sumă de bani,
pierderii sau deteriorării bunului. depozitarul nu va datora dobânda decât în cazul când este pus în
întârziere referitor la restituirea banilor. Totodată depozitarul,
în situaţiile când apare un pericol real de deteriorare sau potrivit regulii generale, nu-i poate folosi, respectiv nu obţine
degradare a bunului depozitat sau în prezenţa altor condiţii care fructele şi, spre deosebire de împrumut, serviciul se oferă
ameninţă siguranţa păstrării bunului, depozitarul este deponentului, care este ţinut să achite remuneraţia. Neexecutarea
împuternicit să-1 vândă la un preţ determinat de situaţia creată în obligaţiei de remitere a fructelor va atrage răspunderea
cazul în care întreprinderea altor măsuri este imposibilă sau depozitarului doar în caz de intenţie sau culpă gravă.
ineficientă şi doar dacă deponentul, fiind înştiinţat, nu poate să D) obligaţia de a restitui bunul depozitat.
întreprindă sau nu a întreprins nici o acţiune. Depozitarul este .
La încetarea contractului depozitarul este dator să remită
obligat să vândă bunul la preţul cel mai bun pentru deponent, deponentului sau persoanei împuternicite de acesta bunul
pornind de la împrejurările existente. Dacă împrejurările care au depozitat, în starea în care se afla la momentul restituirii.,
determinat necesitatea vânzării bunurilor nu se datorează culpei Deoarece deponentul rămâne proprietar al bunului depozitat,
depozitarului (forţa majoră), el poate să-şi reţină cheltuielile riscurile pieirii şi deteriorării fortuite sunt puse în sarcina lui. în
de vânzare a bunului din suma încasată. cazul depozitării bunurilor determinate prin genul lor
B) obligaţia depozitarului de a nu folosi bunul depozitarul este ţinut să restituie bunuri de aceeaşi calitate şi în
depozitat;
aceeaşi cantitate. Obligaţia de restituire urmează a fi executată, în
în lipsa unor prevederi contractuale contrare depozitarul lipsa unei înţelegeri speciale, la locul unde bunul a fost predat
nu este îndreptăţit să folosească bunul depozitat fără depozitarului. Costurile restituirii sunt suportate diferit, în
permisiunea deponentului, cu excepţia cazurilor când aceasta funcţie de caracterul oneros sau gratuit al contractului de
este necesar pentru conservarea bunului. Vom fi în situaţia dată, depozit, în conformitate cu costurile restituirii sunt puse în
spre exemplu, atunci când depozitarul, schimbând locul de seama deponentului dacă contractul este cu titlu gratuit şi
depozitare, se va deplasa cu automobilul transmis spre păstrare de invers, în cazul contractului cu titlu oneros.
la un depozit al său spre altul. Deponenţii poate contesta
necesitatea folosirii pentru conservare. Daca va demonstra 2. Drepturile şi obligaţiile deponentului.
contrariul, depozitarul va fi ţinut să.repare daunele cauzate. A)Obligaţia de a transmite bunul spre păstrare.
C) obligaţia depozitarului de a restitui fructele bunului Deponentul este obligat să transmită bunul spre păstrare
depozitat;
în modul şi în termenele prevăzute de contract. Obligaţia dată
Depozitarul este obligat să perceapă fructele civile doar are un caracter condiţional şi îşi pierde valoarea dacă
dacă aceasta este necesar pentru conservarea bunului predat deponentul nu s-a folosit de posibilitatea de a-1 anunţa pe
spre păstrare. Fructele culese urmează a fi păstrate ca şi bunul depozitar despre refuzul serviciilor de depozitare. Pentru a fi
depozitat şi remise deponentului la încetarea contractului de
244 245
scutit de răspundere, deponentul trebuie să înainteze refuzul neprevăzute de părţi: pe care nu le-au prevăzut şi nici nu puteau
întru-un termen rezonabil. să le prevadă la momentul încheierii contractului.[
Norma dată prevede consecinţele neexecutării şi C) obligaţia de a repara prejudiciul cauzat depozitarului
executării necorespunzătoare a obligaţiilor de depozitare ale prin caracteristicele bunului.
deponentului de a preda bunul la păstrare şi nu exclude dreptul Transmiţând bunul spre păstrare, deponentul trebuie să
depozitarului de a cere compensarea daunelor în legătură cu aducă la cunoştinţa depozitarului modul de păstrare a bunului
încălcarea termenului de transmitere a bunului spre păstrare. depozitat. Cu toate această obligaţie nu este în mod expres
Specific este faptul că depozitarul este lipsit de dreptul de prevăzută de lege, ea rezultă, în general, din prevederile privind
a cere de la deponent predarea bunului, în acest caz, cerinţa de a depozitul.
executa obligaţia în natură (predarea bunului) contravine Temei pentru a atrage la răspundere deponentul este vina
esenţei serviciului acordat; nu poate fi acordat un serviciu celui lui, care se exprimă în faptul că el, transmiţând bunul depozitat,
care a renunţat la el. nu a comunicat depozitarului caracteristicile periculoase ale
Dacă bunul nu a fost predat în termenul stabilit, bunului pe care le ştia sau trebuia să le ştie, şi nu se în
depozitarul este în drept să refuze primirea lui dacă contractul consideraţie faptul că a făcut acest lucru intenţionat sau fără vină.
nu prevede altfel. Norma dată poartă un caracter dispozitiv şi De exemplu, dacă deponentul, transmiţând la depozitare
depozitarul nu este lipsit de dreptul de a primi bunul la păstrare bunuri inflamabile sau periculoase prin natura lor, nu a
şi în situaţia elucidată, dacă acesta nu contravine intereselor lui. informat depozitarul despre aceste calităţi ale bunului, dacă ştia
B) obligaţia deponentului de a achita plata pentru sau trebuia să ştie despre ele. în caz contrar, el va purta
depozit;
răspundere pentru prejudiciul cauzat în legătură cu păstrarea
In cadrul contractului de depozit oneros deponentul este acestor bunuri faţă de depozitar şi persoanele terţe cărora li sa-u
ţinut să achite remuneraţia pentru păstrarea bunului. cauzat daune, spre exemplu, în urma exploziei bunurilor la
Deponentul este obligat să compenseze depozitarului depozit au fost distruse şi bunurile altor deponenţi, sau dacă a
cheltuielile suportate în legătură cu păstrarea bunului dacă suferit un simplu trecător.
astfel de cheltuieli auz existat realmente. în cazul depozitul înfăptuit în . cadrul activităţii
în cadrul centratului cu titlu oneros, de regulă, profesionale, o parte din pericol trece în seama depozitarului, se
cheltuielile necesare pentru păstrarea bunului se includ în are în vedere că consecinţele negative pentru deponent în
mărimea remuneraţiei şi nu se delimitează separat. legătură cu transmiterea la depozitare a bunurilor cu însuşiri
Dacă în contract nu este specificat altfel cheltuielile periculoase survin atunci când depozitarul dovedeşte că
exclusive sunt percepute în afara remuneraţiei pentru bunurile au fost depozitate sub denumire greşită şi sigur,
depozitare.
luându-se în consideraţie faptul că la momentul primirii bunului
Cheltuielile necesare se caracterizează prin faptul că, în spre depozitare, la contractul exterior, depozitarul nu putea să
primul rând, ele depăşesc după mărime cheltuielile obişnuite se încredinţeze de calităţile periculoase ale bunului.
pentru astfel de tip de depozitare şi, în la doilea rând, sunt

246 247
Totodată, deponentul nu va purta răspundere dacă
depozitarului i s-a comunicat despre caracteristicele bunului sau Intereselor generale care reclama un regim juridic unitar
dacă le cunoştea. în acest domeniu, regimul contractului principal putând fi
diferit de la caz la caz şi guvernat de convenţia părţilor
D) dreptul şi obligaţia deponentului' de a ridica bunul
depozitat; Regulilor de dovadă - calatorul lipsit de posibilitatea
reconstituirii unei probe scrise
Deponentul are dreptul să ceară restituirea bunului
Necesitaţii unor reguli mai severe care să guverneze
oricând, chiar dacă contractual prevede un termen de
depozitare, deoarece termenul este stipulat în interesul responsabilitatea hotelierului.
deponentului. Domeniu de aplicare - Codul civil - hoteluri şi hanuri
dar se aplica şi în cazul:
Dacă în contact este stabilit un termen de depozitare,
Camerelor din staţiune balneoclimaterice, din case de
deponentul este obligat să ridice bunul depozitat la expirarea
odihna sau de turism
termenului. Dacă deponentul nu a ridicat bunul depozitat în
îmbracaminţii depuse de bolnavi la magazia spitalului
termenul stabilit, se consideră pus în întârziere, şi în caz de
Lucrurilor depuse la garderoba în cazul restaurantelor,
deteriorare, degradare sau distrugere a bunului, va răspunde
altor unitatea de alimentaţie publica, localuri de spectacole,
depozitarului dacă a exista din partea lui intenţie sau neglijenţă.
unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti, ştranduri.
B. DEPOZITUL NECESAR Nu se aplica pentru închirierea sau subînchirierea de
locuinţe.
1. Noţiune şi domeniu de aplicare - când deponentul, Dovada - cu orice mijloc de proba indiferent de valoare.
fiind sub ameninţarea unei întâmplări neprevăzute şi care Calatorul trebuie să dovedească:
reprezintă un pericol real ori alte evenimente de forţa majora Faptul aducerii bunurilor
-este nevoit să încredinţeze lucrul sau altei persoane, fără a avea Ca au fost degradate sau furate acolo
posibilitatea să aleagă liber persoana depozitarului şi să Valoarea lor
întocmească un înscris constatator al contractului. Valoarea bunurilor - nu trebuie să fie bunuri cu valoare
Forţa majora -- sens larg, incluzând şi cazul fortuit, deosebita care ar fi trebuit depozitate în condiţii speciale.
evenimetele fiind prevăzute în Cod exempli gratia. Răspunderea depozitarului - este apreciata cu mai multa
Dovada contractului - dat fiind caracterul necesar - se severitate - intrucât depozitul asimilat este cu plata.
poate dovedi prin martori şi orice alt mijloc de proba admis de Răspunde pentru orice culpa (culpa levis în abstracto).
lege, indiferent de valoare. Răspunde şi de stricăciunea cauzata de străinii care au
In rest - regulile de Ia depozitul obişnuit (art. 1622). frecventat localul.
Depozitul asimilat celui necesar - depozitul bunurilor Este exonerat în acest caz doar dacă dovedeşte ca s-a
aduse de calatori în unităţi hoteliere. comis "cu mana înarmata sau în alt fel, cu forţa majora".
Este un accesoriu al contractului hotelier, al contractului Forţa majora are aici sensul propriu-zis.
de turism sau al altor raporturi juridice. Pentru lucruri uitate în hotel - răspunderea cu mai putina
Totuşi se impune reglementarea separat datorita: rigoare

248
249
Dacă a lăsat după plecare lucruri în grija administraţiei Se admit orice mijloace de proba, inclusiv prezumţia
-regulile de la depozitul obişnuit. rezultând din profesia depozitarului.
Clauzele prin care s-ar limita răspunderea trebuie să fie Delimitare fata de împrumutul de consumaţie - exista
acceptate expres de calator şi dovedite de depozitar potrivit puternice asemănări:
regulilor generale de la depozitul obişnuit. Primitorul devine proprietar
Nu e obligat să restituie lucrurile în individualitatea lor
C. DEPOZITUL NEREGULAT Delimitarea în funcţie de scopul principal urmărit:
Depozitul neregulat în dreptul comun Păstrarea lucrurilor în interesul deponentului Facerea unui
Noţiune, obiect şi efecte - caracterizat prin faptul ca are serviciu pentru cel împrumutat Criteriu suplimentar:
ca obiect lucruri fungibile şi consumptibile, care nu trebuie să stipularea sau nu a unui termen de
fie restituite în individualitatea lor, ci prin alte lucruri restituire:
asemănătoare. Da - juris tantum - împrumut
Depozitarul devine astfel proprietarul lor - poate folosi, Nu -juris tantum - depozit.
Se pot administra orice probe admise de lege, fiind o
culege fructele şi dispune de ele, dar în calitate de proprietar
suporta şi riscul pieirii sau degradării fortuite. chestiune de fapt.
La cerere, el este obligat să restituie lucruri de acelaşi
NOŢIUNI DE AUTOEVALUARE
gen, aceeaşi cantitate şi calitate, inclusiv fructele percepute,
deponentul fiind titularul unei creanţe. Contractul de depozit. Noţiune şi caractere juridice.
Depozitarul nu poate invoca în compensaţie creanţa pe Depozitul obişnuit (voluntar).
care o are împotriva deponentului chiar dacă acesta ar avea ca Obligaţiile depozitarului.
obiect lucruri fungibile de aceeaşi specie, (art. 1147 pct. 2) Obligaţiile deponentului.
Nu are nici drept de retenţie. Depozitul necesar.
Deponentul trebuie să fie proprietarul lucrurilor sau să fi Depozitul neregulat.
acţionat cu împuternicire din partea proprietarului - pentru ca e
translativ de proprietate.
în caz contrar - proprietarul poate revendica bunurile
-depozitarul de buna credinţa poate invoca excepţia din art. 1909
C. Civ, el fiind şi posesor nu numai proprietar.
Depozitul de bani - depozitarul trebuie să restituie suma
indiferent de scăderea sau sporirea valorii banilor. La plata
dobânzilor - pus doar dacă a fost pus în întârziere printr-o
acţiune în justiţie.
Dovada caracterului neregulat al depozitului - trebuie
făcuta de cel care invoca acest caracter al depozitului.
250 251
4.1. La depozitul constituit, potrivit prevederilor prezentului
MODEL DE CONTRACT contract, se va acorda de către depozitar (bancă) o dobândă de
% pe an.
CONTRACT DE DEPOZIT 4.2. Dobânda poate fi diminuată sau majorată de la data
încheiat astăzi ................. hotărâtă de Consiliul de administraţie al băncii, în raport de
La.................................... fluctuaţia pieţei financiar-bancare şi va fi adusă la cunoştinţa
I. PĂRŢILE CONTRACTANTE deponentului prin afişare la sediul acesteia/prin presa de largă
1.1. D ........................, domiciliat în difuzare.
, Sau
str ....................Nr ........, bloc......, scara ..., etaj ......., ap........ , 4.2. Dobânda stabilită de bancă la data constituirii depozitului
sector/judeţ ....................... , născut la data de (ziua, luna, anul) rămâne neschimbată până la terme-nul pentru care s-a
................................... în (localitatea) ........................ , constituit depozitul.
sector/judeţ .................., fiul lui ....................... şi al 4.3. A) în cazul desfiinţării depozitului înainte de expirarea
........................... , posesorul buletinului (cărţii) de identitate seria termenului pentru care acesta a fost constituit, se acordă
............ Nr ...................Eliberat de ......... ' ............, cod numeric dobânda la vedere practicată de bancă în acel moment.
personal................... , în calitate de deponent, pe de o parte, şi B) în situaţia prevăzută la lit. A), banca este îndreptăţită să
1.2. Banca ................................... Sucursala/filiala/agenţia recupereze din contul de disponibilităţi, precum şi din valoarea
.............................................. Cu sediul în ................ Str. iniţială a depozitului, după caz, diferenţa de dobândă calculată
........................... Nr ............, sectorul/judeţul ........................... , în plus.
reprezentată prin ....................... Având funcţia de 4.4. Dobânda se plăteşte de către bancă lunar/la expirarea
......................... Şi ......................... Având funcţia de termenului pentru care s-a constituit depozitul.
........................... în calitate de depozitar, pe de altă parte, Sau
Au convenit să încheie următorul contract de depozit bancar, 4.4. Dobânda lunară neîncasată pentru depozitul constituit
cu respectarea următoarelor clauze: potrivit prevederilor prezentului contract se păstrează într-un
II. OBIECTUL CONTRACTULUI cont de disponibilităţi separat, care este la dispoziţia titularului
2.1. Constituirea unui depozit în valoare de (în cifre şi litere) şi la care se acordă dobânda la vedere practicată de bancă.
Lei/altă monedă. Sau
2.2. Suma de mai sus se va înregistra în contul de depozit 4.4. Dobânda - se calculează lunar şi se capitalizează.
deschis de depozitar (bancă), pe numele deponentului, prin 4.5. în cazul în care, la expirarea termenului, deponentul nu a
depunere în numerar/ordin de plată, din contul său indicat mai solicitat desfiinţarea depozitului şi nici nu s-a încheiat un act
sus, în termen de ...................... De la încheierea şi semnarea adiţional de prorogare a termenului sau un nou contract de
prezentului contract. depozit, suma care face obiectul prezentului contract se
III. DURATA CONTRACTULUI consideră un nou depozit, pe acelaşi termen şi în aceleaşi
3.1. Depozitul se constituie pe termen de .......................... condiţii cu cel iniţial, a cărui sumă va fi egală cu:
începând de la data încheierii şi semnării prezentului contract.
IV. PREŢUL ŞI MODALITĂŢI DE PLATĂ 253
252
A) depozitul sus-menţionat - cu plata lunară a dobânzilor; MODEL NR. 2
B) depozitul sus-menţionat - la care se adaugă dobânda
aferentă - cu plata dobânzii la expirare. CONTRACT DE DEPOZIT
V. LITIGII: încheiat astăzi...................
5.1. Părţile au convenit că toate neînţelegerile privind La.......................................
validitatea prezentului contract sau rezultate din interpretarea,
executarea sau încetarea acestuia să fie rezolvate pe cale I. PĂRŢILE CONTRACTANTE
amiabilă de reprezentanţii lor. 1.1. D ............................... , domiciliat în ........................... ,
5.2. în cazul în care nu este posibilă rezolvarea litigiilor pe cale str......................... Nr....... , bloc ...... , scara ......... , etaj ......... ,
amiabilă, părţile se vor adresa................................................. apartament....... , sector/judeţ ........................... , născut la data
VI. CLAUZE FINALE de (ziua, luna, anul) ............. în (localitatea) ........ Sector/judeţ
6.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act ..................... Fiul lui ................. Şi al ................................... ,
adiţional încheiat între părţile contractante. posesorul buletinului (cărţii) de identitate seria .......... Nr.
6.2. Prezentul contract, împreună cu anexele sale care fac parte .........................., eliberat de......................, cod numeric personal
integrantă din cuprinsul său, reprezintă voinţa părţilor şi ............................ , în calitate de deponent, pe de o parte, şi
înlătură orice altă înţelegere verbală dintre acestea, anterioară 1.2. D ............................... , domiciliat în......................... , str.
sau ulterioară încheierii lui. .......................... Nr.......... , bloc ......, scara ...... , etaj ........ , ap.
6.3. în cazul în care părţile îşi încalcă obligaţiile lor, ..... , sector/judeţ............... , născut la data de (ziua, luna, anul)
neexercitarea de partea care suferă vreun prejudiciu a dreptului .................. în (localitatea) ............... Sector/judeţ
de a cere executarea întocmai sau prin echivalent bănesc a fiul lui ...................... Şi al
obligaţiei respective nu înseamnă că ea a renunţat la acest drept ............................. , posesorul buletinului (cărţii) de identitate
al său. seria ......... Nr ................... , eliberat de ............ , cod numeric
6.4. Prezentul contract a fost încheiat într-un număr de personal...................în calitate de depozitar, pe de altă parte,
................Exemplare, din care................... Astăzi ...................... , Au convenit să încheie prezentul contract de depozit, cu
respectarea următoarelor clauze:
data semnării lui. II. OBIECTUL CONTRACTULUI
2.1. Deponentul încredinţează depozitarului spre păstrare, cu
DEPONENT titlu de depozit, bunurile prevăzute în anexa nr.
........................................ Care face parte integrantă din prezentul
DEPOZITAR contract.
2.2. Depozitarul asigură păstrarea bunurilor în imobilul
proprietate (închiriat) situat în localitatea
.................................................... Str............................ Nr ............. ,
bloc......, scara...... , etaj......., ap......... , sector/judeţ .................

254 255
2.3. Predarea-primirea bunurilor se va face pe bază de E) să ia măsuri pentru asigurarea şi garantarea secretului
proces-verbal, ce constituie parte integrantă a prezentului depozitului;
contract F) să restituie bunurile în starea în care au fost preluate la
până la data de ........................................ Procesul-verbal de expirarea duratei prezentului contract sau la cererea
predare-primire va cuprinde: denumirea, caracteristicile, deponentului. Restituirea bunurilor se va face de la locul de
unitatea de măsură, cantitatea, calitatea, ambalajul şi preţurile, depozitare pe cheltuiala deponentului.
precum şi menţiuni dacă bunurile sunt sau nu perisabile ori alte 6.2. Depozitarul are dreptul să reţină bunurile, în cazul în care
menţiuni necesare identificării lor. deponentul nu le ridică la expirarea duratei prezentului
III. DURATA CONTRACTULUI contract, până când acesta achită depozitarului preţul convenit
3.1. Durata depozitării bunurilor primite în depozit este de sau sumele rămase de plată.
începând de la data de ................... Până la data de 6.3. Deponentul are următoarele obligaţii:
A) să achite la termenul stabilit preţul convenit pentru
3.2. La încheierea termenului, deponentul va ridica bunurile pe depozitarea bunurilor;
bază de proces-verbal de predare-primire care va conţine datele B) să ridice bunurile la expirarea duratei prezentului contract,
prevăzute la pct. 2.3 alin. 2. pe cheltuiala sa;
IV. PREŢUL CONTRACTULUI C) să elibereze depozitul/locul de depozitare la termenul
4.1. Preţul depozitării este de ........................... Lei lunar, pe stabilit.
toată durata contractului şi va fi indexat în funcţie de 6.4. Deponentul are dreptul să solicite oricând restituirea
........................... Pe bază de act adiţional încheiat între părţi. bunurilor în starea în care au fost predate, în caz contrar are
4.2. Plata preţului se va face depozitarului lunar, până la data dreptul de a cere despăgubiri.
de 5 a lunii curente pentru luna anterioară/în termen de 5 zile VII. FORŢA MAJORĂ
de la împlinirea duratei depozitării. 7.1. Nici una dintre părţile contractante nu răspunde de
V. CLAUZA PENALĂ neexecutarea la termen sau/şi de executarea în mod
5.1. Neplata preţului la termenul stabilit îl îndreptăţeşte pe necorespunzător - total sau parţial - a oricărei obligaţii care îi
depozitar să perceapă o penalitate de întârziere de ................ revine în baza prezentului contract, dacă neexecutarea sau
%, calculată asupra sumei neachitate. executarea necorespunzătoare a obligaţiei respective a fost
VI. DREPTURI ŞI OBLIGAŢII cauzată de forţa majoră, aşa cum este definită de lege.
6.1. Depozitarul are următoarele obligaţii: 7.2. Partea care invocă forţa majoră este obligată să notifice
A) să păstreze bunurile primite în depozit şi să îngrijească de celeilalte părţi, în termen de ............... (zile, ore), producerea
ele aşa cum se îngrijeşte de bunurile sale; evenimentului şi să ia toate măsurile posibile în vederea
B) să asigure integritatea bunurilor ce i s-au încredinţat, să ia limitării consecinţelor lui.
măsuri de prevenire a deteriorării sau degradării lor; 7.3. Dacă în termen de ................. (zile, ore) de la producere,
C) să nu folosească bunurile în interes personal; evenimentul respectiv nu încetează, părţile au dreptul să-şi
D) să nu înstrăineze bunurile care fac obiectul prezentului
contract;

256 257
notifice încetarea de plin drept a prezentului contract fără ca GRILE
vreuna dintre ele să pretindă daune-interese.
VIII. NOTIFICĂRI Lăsarea unui autovehicul intr-un loc de parcare cu paza şi
8.1. In accepţiunea părţilor contractante, orice notificare plata constituie:
adresată de una dintre acestea celeilalte este valabil îndeplinită A) depozit;
dacă va fi transmisă la adresa prevăzută în partea introductivă a B) locaţiune;
prezentului contract. C) contract de asigurare.
8.2. în cazul în care notificarea se face pe cale poştală, ea va fi
transmisă, prin scrisoare recomandată, cu confirmare de Potrivit Codului civil, depozitarul, în regula generala,
primire (A.R.) şi se consideră primită de destinatar la data trebuie să se îngrijească de paza bunului depozitat:
menţionată de oficiul poştal primitor pe această confirmare. A) cu aceeaşi grija ca de propriul sau lucru;
8.3. Dacă confirmarea se trimite prin telex sau telefax, ea se B) ca un bonus pater familias.
consideră primită în prima zi lucrătoare după cea în care a fost Depozitarul:
expediată. A) poate folosi lucrul depozitat cu permisiunea deponentului,
8.4. Notificările verbale nu se iau în considerare de nici una dar numai dacă este expresa;
dintre părţi, dacă nu sunt confirmate, prin intermediul uneia B) nu poate folosi lucrul depozitat chiar cu permisiunea tacita a
dintre modalităţile prevăzute la alineatele precedente. deponentului;
IX. CLAUZE FINALE C) poate consuma fructele pe care le produce bunul depozitat.
9.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act
adiţional încheiat între părţile contractante. Depozitarul:
9.2. Prezentul contract, împreună cu anexele sale care fac parte A) căruia i s-a luat prin forţa majora lucrul depozitat şi care a
integrantă din cuprinsul său, reprezintă voinţa părţilor şi primit în locu-i o suma de bani sau orice alt lucru, trebuie să
înlătură orice altă înţelegere verbală dintre acestea, anterioară restituie ceea ce a primit;
sau ulterioară încheierii lui. B) este obligat să restituie lucrul depozitat în starea în care se
9.3. în cazul în care părţile îşi încalcă obligaţiile lor, afla la momentul constituirii depozitului;
neexercitarea de partea care suferă vreun prejudiciu a dreptului C) răspunde de stricăciunile lucrului depozitat, pricinuite chiar
de a cere executarea întocmai sau prin echivalent bănesc a fără culpa sa.
obligaţiei respective nu înseamnă că ea a renunţat Ia acest drept
al său. Moştenitorul depozitarului care a vândut cu buna-credinţa
9.4. Prezentul contract a fost încheiat într-un număr de lucrul ce n-a ştiut ca este depozitat:
.................. Exemplare din care ...................... Astăzi A) este dator să restituie preţul primit plus daune-interese;
............................., data semnării lui. B) este dator să cedeze acţiunea să contra cumpărătorului dacă
preţul nu ar fi fost plătit;
DEPONENT DEPOZITAR C) este dator să restituie numai preţul, dacă acesta a fost primit.

258 259
In caz de moarte a deponentului:
A) lucrul depozitat nu se poate restitui decât moştenitorilor; CONTRACTUL DE SOCIETATE CIVILA
B) lucrul depozitat se restituie persoanei desemnate de
deponent în contract, pentru ipoteza morţii sale; SECŢIUNEA L NOŢIUNEA şi CARACTERUL
C) dacă sunt mai mulţi moştenitori, lucrul depozitat se poate
restitui oricăruia dintre ei. CONTRACTULUI DE SOCIETATE. 1.
Noţiune
Depozitarul poate restitui lucrul depozitat:
Contractul de societate este contractul prin care doua sau
A) deponentului; mai multe persoane (fizice sau juridice) se obliga, fiecare fata
B) aceluia în al cărui nume s-a făcut depozitul; de celelalte, să pună în comun aportul lor material si/sau de
C) persoanei desemnate pentru caz de moarte a deponentului; munca spre a constitui un fond şi să desfăşoare împreună o
D) persoanei arătate spre a primi lucrul depozitat. activitate în vederea atingerii unui scop patrimonial comun,
foloasele sau pierderile fiind împărţite între ele (art. 1491 comb.
Depozitarul: cu art. 1492 alin. 2 şi art. 1513 C. Civ.).
A) trebuie să restituie fructele produse de lucrul depozitat şi Consimţământul părţilor în vederea constituirii societăţii
culese de dansul; (affectio societatis} - în lipsa acestuia nu avem contract de
B) trebuie să plătească dobânzi pentru banii ce i s-au depozitat; societate civila, indiferent de denumirea data de părţi.
C) trebuie să plătească dobânzi pentru banii ce i s-au depozitat Consimţământul nu trebuie să fie viciat. Poate fi anulat
numai din ziua în care a fost pus în întârziere pentru restituire; pentru eroare asupra persoanei (se încheie intuitu personae).
D) poate refuza restituirea lucrului depozitat pana la plata Părţile - capacitatea de a face acte de dispoziţie.
integrala a sumelor la care are dreptul din cauza depozitului; Minorilor nu li se aplica art. 10 Decretul nr. 31/1954 - nu
E) poate retine lucrul depozitat în compensaţie. are capacitate de a încheia contract chiar dacă aduce aport doar
în munca
Nu poate fi încheiat între doi soţi - dat comunităţii de
bunuri
Participarea - fie şi inegala, a tuturor pârtilor la
constituirea fondului comun prin aducerea unui aport social.
împărţirea foloaselor şi a pierderilor - între toate părţile
contractante. Atribuirea foloaselor sau suportarea pierderilor
numai de unul sau unii - sancţiunea nulităţii (clauza leonina).
Scopul patrimonial comun urmărit de asociaţi - trebuie
să fie licit.

261
2. Caractere juridice: Nu se impune multiplul exemplar şi nici bun şi aprobat.
Contract civil • - pentru a fi deosebită de societăţile Terţele persoane pot dovedi existenţa contractului - prin
comerciale, ea neavând calitate de comerciant. orice mijloc de proba. Părţile opun terilor contractul de
Consecinţe: societate dacă are data certa.
Nu poate fi declarata în stare de faliment Contact cu executare succesiva - asociaţii fiind obligaţi
Litigiile sunt de competenta instanţelor civile între ei pe toata durata societăţii.
Nu are personalitate juridica (lipsa e de natura ei) dar o Contract încheiat intuitu personae - încrederea reciproca
poate dobândi cu respectarea formalităţilor şi în condiţiile legii are rol determinant adică nici unul nu poate ceda drepturile sale în
sau dacă legea prevede expres aceasta. societate şi nici nu-si poate substitui o alta persoana ori asocia o a
Caracter lucrativ (patrimonial) este de esenţa societăţii treia persoana la societate fără învoirea unanima a celorlalţi.
civile prin care se deosebeşte de collegia (asociaţiile şi De regula societatea încetează la moartea unuia din
fundaţiile fără scop lucrativ). asociaţi.
Scop lucrativ - nu numai beneficii sub forma câştigului în 3. Aportul social
bani ci şi de alta natura.
Contract sinalagmatic -fiecare asociat se obliga fata de Noţiune - contribuţia pe care fiecare asociat este obligat să o
ceilalţi sa-si aducă aportul social şi să desfăşoare activitatea la aducă în societate pentru alcătuirea fondului comun. Aportul
care s-a obligat. social trebuie să fie:
Se deosebeşte de celelalte - obligaţiile fiecărui asociat • Determinat sau determinabil
coincid în esenţa cu ale celorlalţi, pentru ca scopul comun le • Posibil
uneşte. • Licit.
Contract cu titlu oneros -- fiecare parte urmăreşte să Poate consta dintr-o suma de bani sau alte bunuri: mobile
obţină un avantaj. sau imobile, corporale sau incorporale, certe sau generice
Particularitate: în schimbul aportului social adus asociatul fungibile şi consumptibile sau nefungibile şi neconsumptibile.
nu primeşte un echivalent în schimb de Ia ceilalţi fata de care s-a Poate consta şi din bunuri viitoare.
obligat, ci va beneficia alături de ei de foloasele realizate. Poate consta şi din anumite servicii, (prestaţii în muncă).
Este un contract cu titlu oneros comutativ: Poate fi de valori inegale şi de natura diferita.
Obligaţiile asociaţiilor sunt cunoscute la momentul Suma de bani - legea e mai severă în privinţa asociaţilor
încheierii contractului şi nu depind de un eveniment viitor şi decât în cea a debitorilor comuni, astfel încât, dacă suma nu a
nesigur. fost pusă în comun, datorează dobânzi de drept şi fără punere în
Contractul nu se încheie cu gândul la şansa unui câştig întârziere din ziua în care trebuia să o plătească şi poate fi
sau pierdere. obligat la plata de daune-interese.
Contract consensual - poate fi încheiat prin simplul acord de Pentru creanţe ca aport - răspunde nu numai de existenţa ei
voinţa al părţilor, fără a fi supus unei forme speciale. Dovada la momentul cesiunii ci şi de solvabilitate la data exigibilităţii
contractului - după regulile dreptului comun. creanţei.

262
Bun individual determinat şi neconsumptibil sau
4. Funcţionarea societăţii civile
nefungibil - aportul poate consta în proprietatea acelui bun sau
numai în folosinţa lui. Durata societăţii - este de esenţa societăţii civile,
Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, iar contractul nefiind susceptibil de executare uno ictu.
proprietatea lor nu poate fi adusa ca aport. începe - din momentul încheierii contractului, dacă nu
Terenurile agricole pot fi aduse, de asemenea numai în prevăd un termen suspensiv.
folosinţa societăţii, asociaţii păstrându-si dreptul de proprietate. Se poate stipula şi o condiţie suspensivă.
Serviciile - nu trebuie confundate cu activitatea comuna Dacă durata nu e stipulata - se prezumă pentru toată
desfăşurata în cadrul administrării treburilor societăţii sau cu viaţa asociaţilor
activitatea terţelor persoane în folosul societăţii, în baza Raporturile dintre asociaţi şi societate - trebuie să fie
contractului încheiat cu societatea. caracterizate prin buna-credinţa şi grija pentru treburile
Serviciile acte şi fapte care: societăţii.
Depăşesc cadrul activităţii obişnuite Fiecare asociat răspunde pentru daunele provocate în mod
Sunt de natura să aducă foloase societăţii în virtutea culpabil.
aptitudinilor personale sau a profesiei asociatului Daunele cauzate nu se compensează cu eventualele
Sunt personale- promisiunea faptei altuia nu se aplica foloase aduse societăţii prin alte fapte sau acte.
Regim juridic - sumele de bani sau alte bunuri fungibile Dacă a folosit sumele bani din patrimoniu în interes
sau consumptibile ca aport juridic devin proprietatea comuna propriu - va datora dobânzi din ziua luării lor, fără punere în
(pe cote-părţi) a asociaţilor. întârziere.
Pentru imobile trebuie respectate condiţiile de fond, Asociatul are acţiune împotriva societăţii - pentru sumele
forma şi publicitate prevăzute de lege. cheltuite în folosul ei şi pentru obligaţiile contractate cu
Pentru creanţe - cesiunea ei către asociaţie trebuie notificata buna-credinţă şi pentru pagubele suferite (fără culpa) cu ocazia
sau acceptata printr-un act autentic de către debitorul cedat. activităţilor desfăşurate pentru administrarea treburilor societăţii.
Cel care aduce ca aport proprietatea unui bun - datorează Administrarea societăţii - modul şi organele de
garanţie ca un vânzător pentru evicţiune şi răspunde ca un administrare determinate prin acordul unanim al asociaţilor (in
vânzător pentru viciile ascunse. contract sau un alt act ulterior).
Pentru aportul în folosinţa - garanţie ca un locator. Administrarea încredinţată unei persoane sau mai
Risculpieirii fortuite a lucrului: multora.
Ca aport proprietatea - de către societate chiar dacă nu a Unuia singur -- printr-o clauza speciala din contract
fost efectiv predat (administrator statutar) poate efectua toate actele fără
Ca aport folosinţa - asociatul proprietar consimţământul celorlalţi iar împuternicirea - revocata doar
Patrimoniul social - patrimoniu distinct de patrimoniul pentru cauza legitima.
fiecărui asociat, asimilat cu indiviziunea succesorala. Dacă a fost desemnat ulterior încheierii contractului
-revocat ca un mandatar, prin votul majorităţii asociaţilor.

264
265
Mai multor persoane (asociaţi) - fără a li se determina totalitatea foloaselor s-ar atribui unui asociat sau prin care s-ar
atribuţiile şi fără a se arata ca actele trebuie făcute în comun stipula ca unul sau mai mulţi să fie scutiţi de a participa la
-fiecare poate încheia valabil actele gestiunii. pierdere, (societas leonina)
Dacă s-a convenit contrariul - pentru validitatea actului Se poate însă stabili un mod inegal de participare la
-consimţământul tuturor administratorilor. beneficii şi pierderi, cu condiţia să nu reprezinte o eludare a legii.
Dacă asociaţii n-au prevăzut nimic, regulile:
Se prezuma ca si-au dat reciproc mandat de administrare SECŢIUNEA II. ÎNCETAREA SOCIETĂŢII CIVILE
Fiecare poate folosi lucrurile societarii conform
destinaţiei, cu condiţia să nu aducă pagube şi să nu împiedice 1. Cauze de încetare:
pe ceilalţi în exercitarea drepturilor lor Prin expirarea termenului pentru care a fost contractata,
Actele cu privire la imobilele societăţii trebuie aprobate înainte de aceasta valabilitatea poate fi prelungita prin acordul
de toţi. unanim al asociaţilor, neoperând reînnoirea tacită. Dizolvarea ei
Actele de dispoziţie - nu pot fi făcute valabil decât în poate fi ceruta prin justiţie de unul sau mai mulţi asociaţi pentru
baza unui mandat special dat de toţi. Când se încalcă aceste motive întemeiate care se vor aprecia de instanţa.
reguli - actele şi faptele respective - obliga doar pe cel care le-a Dacă a fost contractata pe termen nelimitat, inclusiv
săvârşit. termenul incert al vieţii unui asociat prin denunţarea
Raporturile cu terţii - dacă prin încheierea contractului contractului de societate de către unul sau mai mulţi asociaţi,
nu ia naştere o persoana juridica, în relaţiile cu terţii societatea notificata cu buna credinţa şi la timp şi celorlalţi.
nu exista ca subiect de drept. Prin pierderea fondului social sau prin realizarea
Dacă asociatul contractant cu terţii - a fost împuternicit scopului.
sau când rezulta un beneficiu pentru societate - se angajează Prin moarte sau declararea judecătoreasca a morţii dacă
răspunderea contractuala a tuturor asociaţilor=>creditorul poate nu s-a stipulat ca ea continua cu moştenitorii asociatului
urmări atât fondul social cat şi bunurile din patrimoniul decedat sau, după satisfacerea moştenitorilor - între asociaţii
personal al asociaţilor ramaşi în viata (cel puţin doi).
Asociaţii nu răspund solidar. Datoria se divide între ei Prin punerea sub interdicţie sau prin insolvabilitatea
proporţional cu numărul lor şi indiferent de aportul social adus (falimentul) unui asociat (recunoscuta prin hotărâre
de fiecare. judecătoreasca). Poate continua prin înţelegere (ca la deces).
Se poate stipula şi altfel (proporţional). Când un asociat a promis să aducă în societate
împărţirea foloaselor şi a pierderilor - se poate face la proprietatea unui lucru, dacă acesta a pierit (integral) înainte de
încetarea sau în cursul funcţionarii societăţii. a fi adus ca aport în societate.
Se face, în lipsa de stipulaţie contrara - proporţional cu Pentru pieire parţiala -- instanţa chemata să aprecieze
valoarea aportului social adus de fiecare asociat. (conform art. 1529) temeinicia cererii de dizolvare.
Modul de împărţire a foloaselor - este lăsat la aprecierea 2. Efectele încetării - patrimoniul se lichidează şi activul
părţilor. Totuşi legea declara nul contractul de societate în care net sau pasivul se împarte între asociaţi proporţional cu

266 267
drepturile lor, conform cu regulile stabilite în materie de MODEL CONTRACT SOCIETATE CIVILA
imparţiala a moştenirii. Se tine însă seama de prevederile încheiat astăzi............
contractului referitoare la împărţirea foloaselor şi pierderilor. La................................
Aportul în folosinţa unui lucru - se restituie asociatului
proprietar. I. PĂRŢILE CONTRACTANTE
Termenul general de prescripţie a acţiunii având ca obiect 1.1. S.C.................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L, cu
desocotirea cheltuielilor efectuate de asociaţi - începe să curgă sediul social în (localitatea) ..................... , str .......................
de la data încetării societăţii. Nr ......., bloc ...., scara ......, etaj ......., ap ........ , judeţ/sector
...................... , înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului
Cererea de partajare a bunurilor - este imprescriptibila.
................................... , sub nr ....................... , din ........................ ,
cod fiscal nr ....................... din ......................, având contul nr.
NOŢIUNI DE AUTOEVALUARE ...................................... , deschis la ......................, reprezentata de
...................... , cu funcţia de................., în calitate de asociat
Contractul de societate civilă. Noţiune, caractere juridice şi
domeniu de aplicaţie. Si/sau
Aportul social şi patrimoniul social. 1.2. Întreprinderea/Asociaţia..................................... , cu sediul
încetarea societăţii civile. în (localitatea) ............................., str..................... Nr ............. ,
bloc ....... , scara ........., etaj ....... , ap ............. , sector/judeţ
............................................. , posesoarea autorizaţiei nr ..................
din ................. , eliberata de Primăria ........................ , codul
fiscal nr ...................... din ....................., având contul nr.
.............................. Deschis la............................ , reprezentata de
............................., cu funcţia de................... , în calitate de asociat
Si/sau

1.3. (numele şi prenumele) ..........................., cu sediul în


(localitatea) ..............................., str......................................
Nr........... , bloc ......., scara ....... , etaj ........, ap ..........,
sector/judeţ....................... , posesorul autorizaţiei nr.................
din ................ , eliberata de Primăria ...................................,
codul fiscal nr ...................... din ........................., având contul
nr ................................................................. , deschis la
persoana fizica autorizata să
desfăşoare activităţi independente, în calitate de asociat Si/sau

268 269
1.4. D ......................... , domiciliat în ........................... , str. C) Societatea are sedii secundare în ................ şi poate să aibă
............................ Nr....... , bloc ....... , scara ......... , etaj .......... ,
asemenea sedii în................... Precum şi în alte localităţi.
apartament ......., sector/judeţ .................... , născut la data de
(ziua, luna, anul)................................................ In (localitatea)
............................... Sector/judeţ ..........................., fiul lui
III. APORTURILE SOCIALE
............................... Şi al .......................... , posesorul buletinului
3.1. Aporturile sociale ale asociaţilor constau în bani, bunuri ori
(cărţii) de identitate seria ........ Nr.................... , eliberat de prestaţii în munca, în conformitate cu anexa care face parte
............... , cod numeric personal ................, în calitate de integranta din prezentul contract.
...................... Asociat........................, 3.2. A) Aportul social al fiecărui asociat trebuie adus la data
Au convenit, prin voinţa lor unanima, constituirea societăţii constituirii societăţii.
civile124 ............................. Cu respectarea prevederilor art. B) Aportul social în bunuri mobile sau imobile se trece în
1499-1531 din Codul civil şi ale125 ............................... patrimoniul social al societăţii.
cuprinsul prezentului contract denumita şi „societatea". C) în cazul în care asociatul nu depune aportul social la data
II. CLAUZE GENERALE constituirii societăţii, acesta datorează o dobândă de
2.1. Societatea ..........................................Este societate civila % pe..........
particulara, nu efectuează acte de comerţ, nu are personalitate 3.3. A) Patrimoniul social se compune din: aporturile aduse de
juridica şi nu este subiect autonom de drept. asociaţi şi drepturile şi obligaţiile contractate de societate
2.2. A) Societatea are ca scop realizarea de foloase materiale, ulterior constituirii ei.
cu participarea tuturor asociaţilor la beneficii şi pierderi din126 B) Bunurile mobile şi imobile aduse ca aport social devin
proprietatea comuna pe cote-părţi a asociaţilor.
B) Fiecare asociat se obliga unul fata de altul să aducă aportul IV. RAPORTURI
social şi să desfăşoare activitatea la care s-a obligai. 3.1. Raporturile asociaţilor cu societatea se stabilesc după cum
C) Drepturile asociaţilor sunt incesibile. urmează:
2.3. Societatea ............................... Este înfiinţată pe durata A) Pe toata durata contractului, asociaţii au datoria sa-si
................. , activitatea urmând să înceapă la data de.................. îndeplinească obligaţiile asumate şi sa-si exercite drepturile cu
2.4. A) Sediul societăţii este în ..............................., str. buna-credinţa.
................................. Nr............ Sectorul/judeţul............................ B) Ei răspund fata de societate pentru pagubele cauzate din
B) Sediul poate fi transferat în alta localitate prin hotărârea vina lor.
asociaţilor. C) Asociaţii îşi pot asocia, la rândul lor, o terţă persoana în
privinţa părţii pe care o au în cadrul societăţii.
3.2. A) Societatea are obligaţia de a restitui asociatului toate
14
Se prevede natura lucrului determinat, folosinţei sau fructelor sale, natura
sumele cheltuite în contul societăţii.
întreprinderii ori meseria sau profesiunea asupra căreia asociaţii au convenit să B) Ea îşi asuma toate obligaţiile contractante cu buna-credinţa,
încheie contractul, precum şi denumirea societăţii civile create.
25
în interesul societăţii, de către asociaţi, precum şi acoperirea
Se menţionează, în cazul în care exista şi un alt temei legal, actul normativ care tuturor prejudiciilor suferite fără culpa sa, cu ocazia activităţilor
prevede constituirea ei.
26
Activitatea pe care si-o propune să o desfăşoare societatea. desfăşurate pentru administrarea treburilor societăţii.

270
271
IV. ADMINISTRAREA SOCIETĂŢII
4.1. Administrarea societăţii se încredinţează127.................................., în
următoarele limite:......................................... CONTRACTUL DE TRANZACŢIE
4.2. Actele eare se referă la modificări privind imobilele
societăţii nu se pot face decât cu aprobarea tuturor asociaţilor.
V. PARTICIPAREA LA BENEFICII şi PIERDERI SECŢIUNEA I. NOŢIUNEA, CARACTERELE JURIDICE şi
5.1. Toţi asociaţii participa la beneficii şi pierderi în raport cu CONDIŢIILE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE
aportul lor social.
TRANZACŢIE
5.2. Partea asociatului care aduce ca aport social numai prestaţii
în munca este egala cu cea a asociatului care a adus cel mai mic 1. Noţiune
aport social.
Contractul de tranzacţie este un contract prin care părţile
5.3. Repartizarea beneficiilor şi pierderilor se face128............................... termina un proces început sau preîntâmpina un proces ce se
VI. ÎNCETAREA CONTRACTULUI poate naşte (art. 1704) prin concesii reciproce, constând în
6.1. Societatea încetează în următoarele cazuri:
renunţări reciproce la pretenţii sau în prestaţii noi săvârşite
A) trecerea timpului pentru care a fost contractata129; ori promise deoparte în schimbul renunţării de către cealaltă
B) desfiinţarea obiectului sau realizarea scopului sau;
parte a dreptului care este litigios sau îndoielnic.
C) alte cazuri prevăzute de lege.
Tranzacţia presupune:
6.2. Patrimoniul societăţii se lichidează după încasarea Existenţa unui drept litigios si/sau îndoielnic
creanţelor şi plata datoriilor.
Intenţia părţilor de a pune capăt litigiului existent sau a
6.3. Activul şi pasivul societăţii se împarte între asociaţi,
proporţional cu aportul social. preîntâmpina naşterea unui litigiu
VII CLAUZE FINALE Existenţa unor concesii reciproce.
7.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act 2. Caractere juridice:
adiţional încheiat între părţile contractante.
7.2. Prezentul contract, împreuna cu anexele sale care fac parte Contract sinalagmatic - deci se poate cere rezoluţiunea
integranta din cuprinsul sau, reprezintă voinţa părţilor şi contractului pentru neexecutare de obligaţii dar numai dacă una
înlătură orice alta înţelegere verbală dintre acestea, anterioara din părţi si-a asumat o obligaţie nouă pe care nu o execută.
sau ulterioara încheierii lui. Contract cu titlu oneros şi comutativ -
7.3. Prezentul contract s-a încheiat intr-un număr de ............ Contract consensual - cerinţa formei scrise prevăzută de
Exemplare, cate unul pentru fiecare parte şi .............. art. 1705, indiferent de valoare vizează numai dovada
Exemplare pentru ................................. contractului şi este cerută pentru a nu da naştere unui proces
mai greu.
ASOCIAŢI
Proba cu martori -- admisă dacă exista un început de
27 dovadă scrisă sau preconstituirea sau conservarea cu
Administrarea societăţii se încredinţează uneia sau mai multor persoane, asociaţi
sau neasociaţi, în contract precizându-se şi limitele acordate administratorilor. neputinţă.
28
Se prevăd perioadele în care se efectuează repartizarea şi plata lor.
29
în cazul în care societatea s-a constituit pe timp limitat.

272
273
Dacă pentru o înstrăinare legea prevede forma solemnă SECŢIUNEA II. EFECTELE CONTRACTULUI DE
-contractul de tranzacţie - tot în forma solemna, sub sancţiunea TRANZACŢIE
nulităţii absolute (pentru tranzacţia extrajudiciara).
Pentru tranzacţia judiciară - hotărârea judecătorească de 1. Efecte extinctive - împiedică părţile să formuleze din
expedient suplineşte cu prisosinţă forma notarială. nou pretenţii cu privire la drepturile stinse sau recunoscute prin
Dacă tranzacţia produce efecte pur declarative - nu e tranzacţie.
necesară respectarea formei autentice, indiferent că e judiciară Are puterea unei hotărâri definitive (art. 1711).
sau extrajudiciară. Totuşi tranzacţia este un contract civil obişnuit - nu
Condiţii de validitate - se aplica regulile generale în constituie titlu executoriu.
materie de contracte. Dacă e consemnata intr-o hotărâre de expedient sau
Capacitatea părţilor - de dispoziţie. intr-un act autentic susceptibil de executare silita se poate cere
Mandatarul - procura speciala. investirea ei cu formula necesara în vederea executării silite.
Obiect - nu bunuri scoase din circuitul civil. 2. Efecte declarative - recunoaşte drepturi preexistente
Scop - nu ilicit - nulitate absoluta şi le consolidează, punându-le la adăpostul unei contestaţii
Nulitatea contractului de tranzacţie - art. 1712-1716 judiciare (tranzacţia non est titulus, şed tituli confessio).
aplicaţii ale regulilor generale în materie. Din efectul declarativ rezultă:
Eroare - nu e cea asupra cuantumului prejudiciilor Partea nu este succesorul în drepturi al celeilalte părţi
suferite. Produce efecte şi pentru trecut, pana în momentul naşterii
Se poate cere anularea tranzacţiei încheiată pentru drepturilor ce se consolidează
executarea unui titlu nul (sau anulabil) sau alte cauze de Nu poate servi ca just titlu pentru uzucapiunea de 10-20
ineficacitate, sau pentru stingerea unui proces soluţionat printr-o ani, întrucât justul titlu trebuie să fie un act translativ de
hotărâre definitiva, afară numai dacă părţile ar fi tratat în proprietate.
cunoştinţa de cauză.
Publicitatea imobiliară legea supune tranzacţia
Greşelile aritmetice - nu sunt motive de anulare - dar transcrierii asupra drepturilor reale imobiliare.
trebuie rectificate (art. 1717). 3. Efecte constitutive sau declarative - în anumite
Nulitatea tranzacţiei - se întinde asupra întregului cazuri pot fi ale tranzacţiei.
contract.
Când, în schimbul renunţărilor făcute de cealaltă parte,
Dacă tranzacţia a avut ca obiect stingerea litigiului prin efectuează sau promite anumite prestaţii
hoţ de expedient şi ulterior se constata sau se pronunţă nulitatea 4. Efectele relative -- potrivit principiului relativităţii
tranzacţiei - se anulează în consecinţa şi hoţ de expedient. contractelor - nu produce efecte fata de terţi.
Interpretarea contractului - principiu - - renunţările la Mai mult, deşi are efecte retroactive - nu produce efecte
drepturi sunt de stricta interpretare. fata de terţii care, înainte de tranzacţie au dobândit drepturi
Art. 1709 - tranzacţiile se mărginesc numai la obiectul lor asupra bunului litigios.
şi (art. 1710) numai la pricinile de care tratează.

274 275
Probleme speciale privitoare la imobile -- precizări MODEL DE CONTRACT DE TRANZACŢIE
pentru ipoteza în care, în schimbul renunţărilor făcute de o
parte, cealaltă parte transmite proprietatea unui imobil: Art. 1. PĂRŢILE CONTRACTANTE
Bunurile care fac parte din domeniu public nu pot fi Societatea Comerciala.................. Cu sediul social în ........... ,
înstrăinate nici pe calea tranzacţiei. str ..............., nr......., bl ..... , et. ..., ap. ..., telefon.............Fax
Proprietatea terenului atribuit cf art. 18 alin. l art. 20 şi .................. înregistrata la .................... , sub nr.................., având
art. 39 din legea 18/1991 - pentru care se interzice înstrăinarea cont de virament nr................ , deschis la Banca........................
timp de 10 ani de la începutul anului următor celui în care s-a Şi codul fiscal nr................. Reprezentata legal prin ..................
făcut înscrierea proprietăţii - nu poate fi transmisa având funcţia de ............... Si
Cetăţenii străini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de Societatea Comerciala ................. Cu sediul social în ........... ,
proprietate asupra terenurilor str................ , nr......., bl. ..., et. ..., ap. ..., telefon ............ Fax
Contractul trebuie în forma autentica pentru înstrăinarea ................. înregistrata la ................. , sub nr ............... , având
unui teren cont de virament nr ...................., deschis la Banca ..............Şi
Dacă terenul e agricol în extravilan, nu se pune problema codul fiscal nr ................, reprezentata legal prin .................
exercitării dreptului de preempţiune - pentru ca legea vizează Având funcţia de.........................
doar înstrăinarea prin vânzare. Am convenit prin concesii reciproce să stingem litigiile dintre
noi în legătura cu executarea contractelor comerciale prevăzute
NOŢIUNI DE AUTOEVALUARE la art. 2, în următoarele condiţii:
Definiţie. Caractere juridice. Art. 2. OBIECTUL TRANZACŢIEI
Condiţii de validitate Tranzacţia are de obiect stingerea litigiilor ce fac obiectul
dosarelor nr................ Privind contractele comerciale nr.
Efectele contractului de tranzacţie
.................... , aflate pe rolul instanţelor de judecata ....................
Potrivit contractelor menţionate mai sus părţile au una fata de
cealaltă următoarele obligaţii:
A) SC ............... Datorează către SC ................. Executarea
prestaţiei ce are ca obiect ....................... Pana la data...............
Conform contractului nr./data ................. Prestaţia nu a fost
executata.
B) SC............ Are de executat fata de SC ................ Obligaţiile
comerciale prevăzute în contractul nr./data ...........................
Obligaţiile contractuale nu au fost executate.
Art. 3. Ambele părţi constatând ca obligaţiile prevăzute mai sus
nu mai pot fi executate la termen, am hotărât să renunţam la

276 277
Probleme speciale privitoare la imobile - precizări MODEL DE CONTRACT DE TRANZACŢIE
pentru ipoteza în care, în schimbul renunţărilor făcute de o
parte, cealaltă parte transmite proprietatea unui imobil: Art. 1. PĂRŢILE CONTRACTANTE
Bunurile care foc parte din domeniu public nu pot fi Societatea Comerciala ................. Cu sediul social în ........... ,
înstrăinate nici pe calea tranzacţiei. str............... , nr......., bl ..... , et. ..., ap. ..., telefon ............ Fax
Proprietatea terenului atribuit cf art. 18 alin. l art. 20 şi .................. înregistrata la .................... , sub nr.................. , având
art. 39 din legea 18/1991 - pentru care se interzice înstrăinarea cont de virament nr................ , deschis Ia Banca .......................
timp de 10 ani de la începutul anului următor celui în care s-a Şi codul fiscal nr ................ Reprezentata legal prin ..................
făcut înscrierea proprietăţii - nu poate fi transmisa având funcţia de ............... Si
Cetăţenii străini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de Societatea Comerciala ................ Cu sediul social în ........... ,
proprietate asupra terenurilor str................ , nr......., bl. ..., et. ..., ap. ..., telefon ............ Fax
Contractul trebuie în forma autentica pentru înstrăinarea .................. înregistrata la ................. , sub nr ............... , având
unui teren cont de virament nr ...................., deschis la Banca ..............Şi
Dacă terenul e agricol în extravilan, nu se pune problema codul fiscal nr................, reprezentata legal prin .................
exercitării dreptului de preempţiune - pentru ca legea vizează Având funcţia de.........................
doar înstrăinarea prin vânzare. Am convenit prin concesii reciproce să stingem litigiile dintre
noi în legătura cu executarea contractelor comerciale prevăzute
NOŢIUNI DE AUTOEVALUARE la art. 2, în următoarele condiţii:
Art. 2. OBIECTUL TRANZACŢIEI
Definiţie. Caractere juridice. Tranzacţia are de obiect stingerea litigiilor ce fac obiectul
Condiţii de validitate dosarelor nr................ Privind contractele comerciale nr.
Efectele contractului de tranzacţie ...................., aflate pe rolul instanţelor de judecata ....................
Potrivit contractelor menţionate mai sus părţile au una fata de
cealaltă următoarele obligaţii:
A) SC ............... Datorează către SC ................. Executarea
prestaţiei ce are ca obiect ....................... Pana la data..............
Conform contractului nr./data ................ Prestaţia nu a fost
executata.
B) SC............Are de executat fata de SC .................Obligaţiile
comerciale prevăzute în contractul nr./data ..........................
Obligaţiile contractuale nu au fost executate.
Art. 3. Ambele părţi constatând ca obligaţiile prevăzute mai sus
nu mai pot fi executate la termen, am hotărât să renunţam la

276 277
dreptul nostru de a cere executarea contractelor, fără vreo Sector/judeţ ............... , fiul lui .....................Şi al .................... ,
despăgubire, indiferent dacă una din părţi este în culpa. posesorul buletinului (cărţii) de identitate seria ........ , nr.
Art. 4. Prin încheierea prezentei tranzacţii, declaram expres ca .......................... , eliberat de .................., cod numeric personal
am lichidat definitiv orice pretenţii din cele doua contracte, ..................... , în calitate de pârât (ă), pe de altă parte, părţi în
litigiile dintre noi fiind soluţionate. procesul civil, dosar nr .................................. , aflat pe rolul
Art. 5. DISPOZIŢII FINALE judecătoriei, tribunalului sau Curţii de Apel.............................
A>
Cu termen de judecată la data de ......................... , având ca
înscrisul constatator al prezentei tranzacţii va servi la obiect .................................
evidentele financiar contabile ale fiecărei părţi. în vederea încheierii acestui proces, a intervenit prezentul
Oricare din părţi se va putea înfăţişa în ziua termenului înaintea contract de tranzacţie, cu respectarea următoarelor clauze:
instanţei ............. Pentru a cere închiderea dosarelor nr. II. OBIECTUL CONTRACTULUI
.................. Pe baza prezentului act. 2.1. Reclamantul va primi de la pârât următoarele
Redactata în doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte. bunuri/suprafaţa de teren de .................. Mp/ha, având ca
vecini la N ..................... La S ................... La E
SOCIETATEA COMERCIALA X, .......................... Şi la V..................... , cu toate construcţiile ce se
SOCIETATEA COMERCIALA Y, află pe el şi în a cărui posesie va intra la data de ........................
2.2. Pârâtul rămâne în deplina proprietate şi posesie asupra
MODEL NR. 2 bunurilor/terenului agricol în suprafaţă de ...................., având
ca vecini la N ......... , la S ............., la E .......... Şi la V ..............
CONTRACT DE TRANZACŢIE 2.3. Această înţelegere scrisă, neviciată, reprezintă voinţa liberă
încheiat astăzi ................ a părţilor, act pe care îl depun la instanţa de judecată cu
La.................................... rugămintea de a fi consfinţit printr-o hotărâre judecătorească
I. PĂRŢILE CONTRACTANTE definitivă (fără drept de apel), în temeiul art. 271-273 Cod
1.1. D ................................ , domiciliat în ................................, procedură civilă.
str................................., nr .............., bloc .......... , scara .........., III. CLAUZA PENALĂ
etaj.......... , ap..........Sector/judeţ........................ , născut la data 3.1. în cazul în care una dintre părţi nu îşi îndeplineşte
de (ziua, luna, anul) .............................................. în obligaţiile contractuale sau şi le îndeplineşte în mod
(localitatea) ............................... Sector/judeţ ......................... , necorespunzător, se obligă să plătească celeilalte părţi
penalităţi/daune-interese în valoare de ............................ ,
fiul lui ............................ Şi al ....................., posesorul astfel......................................................................
buletinului (cărţii) de identitate seria ........., nr..................... ,
eliberat de ......................... , cod numeric personal IV. CLAUZE FINALE
.................................., în calitate de reclamant (ă), pe de o parte, şi
4.1. Prezentul contract a fost încheiat într-un număr de ..........
1.2. D ............................... , domiciliat în ............................. , Exemplare, din care câte unul pentru fiecare parte şi unul
str ...................., nr......., bloc ..... , scara ......, etaj ......... , ap....... pentru instanţa de judecată.
Sector/judeţ....................... , născut la data de (ziua, luna, anul) PARAT,
........................................... în (localitatea).............................. RECLAMANT,

278 279
jurisprudenţa a decis că "cele doua contracte nu sunt identice,
iar ceea ce le deosebeşte este natura obligaţiei debitorului
CONTRACTUL DE RENTA VIAGERĂ prestaţiilor succesive. Astfel, contractul de întreţinere cuprinde
o obligaţie de a face, esenţialmente personala, pe când
contractul de renta viageră cuprinde o obligaţie de a da" . In
Renta viageră este reglementata în dreptul nostru în art. timp ce renta se poate transmite altei persoane, creanţa de
1639 şi urm. Cod civil, fiind un tipic contract aleatoriu. întreţinere, nu.
Spre deosebire de întreţinere, renta poate fi urmărită de
1. RENTA PERPETUA şi RENTA VIAGERĂ creditori, în sfârşit, contractul de întreţinere este un contract
nenumit, pe când contractul de renta viageră este un contract
Pe lângă renta viageră, a fost imaginata şi renta perpetua,
numit.
în scopul înlăturării împrumutului cu dobânda. O asemenea
renta consta în înstrăinarea unui bun şi obţinerea în loc a unor 2. CARACTERE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE RENTA
rente periodice, permanente.
VIAGERĂ
Renta viageră este acel contract prin care o persoana
(numita credirentier) înstrăinează, cu titlu oneros sau gratuit, în principiu, renta viageră se înfiinţează cu titlu oneros
un bun sau plăteşte o suma de bani unei alte persoane (numita (art. 1639 Cod civil). Elementul aleatoriu constă în durata de
debirentier), care se obliga să plătească periodic o renta de bani viata a credirentierului; daca va trai mult, atunci el va fi în
credirentierului până la decesul acestuia. Deci, părţile, intr-un câştig; dimpotrivă, daca va trai mai puţin, debirentierul va fi în
asemenea contract, sunt: credirentierul şi debirentierul. câştig, în mod obişnuit, contractul de renta viageră este oneros.
Calitatea de credirentier o are orice persoană capabilă de O renta viageră ascunde o donaţie deghizata atunci când
a face acte de dispoziţie, deoarece contractul de renta viageră renta a fost stipulata fictiv. Caracterul gratuit al contractului a
este translativ de proprietate. fost prezumat de lege în cazul în care înstrăinarea bunului, în
Chiar daca acest contract nu a avut până în prezent schimbul rentei, s-a făcut în favoarea unui moştenitor în linie
frecventa contractului de întreţinere, o analiza temeinica a lui se dreapta, ceea ce va permite moştenitorilor rezervatari să poată
impune.
solicita reducţiunea liberalităţii.
Delimitare între renta viageră şi de întreţinere Când renta viageră constituie o liberalitate, ea va trebui
In aparenţă, aceste două contracte se confundă. Cu toate "sa fie revestită de formele cerute de lege pentru asemenea
acestea, configuraţia lor juridică este distinctă. acte" (art. 1640 Cod civil ), ceea ce înseamnă ca vor trebui
La contractul de întreţinere, debitorul se obliga să asigure îndeplinite condiţiile de fond şi de forma specifice
creditorului întreţinerea pe viata (care consta în hrana, locuinţă, liberalităţilor. Renta, în acest caz, va trebui făcută în forma
îmbrăcăminte, medicamente etc.); Ia renta viageră, ceruta de legea donaţiilor şi testamentelor; ea va fi reductibila în
debirentierul plăteşte periodic o renta. Aceasta înseamnă că, la cazul în care va depăşi cotitatea disponibila; nu va putea fi
contractul de întreţinere, obligaţia debitorului este de a face, pe constituita în favoarea persoanelor incapabile de a primi
când la renta viageră, obligaţia este de a da. în acest sens, donaţie sau testamente (conform art. 808 Cod civil, este capabil
280 281
a primi prin donaţii oricine este conceput în momentul donaţiei; Daca renta este cu titlu gratuit, "ea nu este aleatorie, căci
este capabil de a primi prin testament oricine este conceput în un contract, ca să fie aleatoriu, trebuie să prezinte acest caracter
momentul morţii testatorului). Când renta constituie o pentru ambele părţi, în ce priveşte prestaţiile lor reciproce".
liberalitate (donaţie sau testament), a cărei valoare depăşeşte Legea permite înfiinţarea rentei în favoarea mai multor
cotitatea disponibila, art. 844 Cod civil prevede ca "erezii persoane (art. 1643 Cod civil).
rezervatari au facultatea de a executa aceste dispoziţii sau de a Nu este posibil să se constituie o renta viageră în
abandona proprietatea cantităţii disponibile". favoarea unei persoane care încetase din viata la data
Tot o liberalitate va fi renta viageră şi în cazul în care înfiinţării rentei. Nulitatea contractului va opera, chiar daca
este constituita în favoarea unui terţ, care dobândeşte calitatea părţile nu au cunoscut ca persoana în favoarea căreia s-a
de credirentier. Practic, vom fi în prezenta unei stipulaţii pentru constituit renta decedase.
altul, instituţie neprohibită de lege. Contractul de renta viageră este un contract cu
în ceea ce priveşte condiţiile de fond, renta va trebui să executare succesiva.
îndeplinească toate regulile prevăzute pentru donaţii, insa nu şi
condiţiile de forma ale acestora, deoarece ne vom afla în 3. CONDIŢII DE VALIDITATE
prezenta unei donaţii indirecte (art. 1642 alin. 2 Cod civil), în
cazul acestor donaţii, nu mai este necesara forma solemnă. Sub aspectul capacităţii, credirentierul să aibă capacitatea
Contractul de renta viageră are un caracter consensual. de a dispune, deoarece renta viageră este translativa de
Creditorul rentei înstrăinează debitorului un bun mobil sau proprietate. Când renta este un titlu gratuit, desigur, persoana
imobil, ceea ce echivalează cu o vânzare, iar renta plătită trebuie să aibă capacitatea de dispoziţie ceruta pentru
periodic reprezintă preţul vânzării. Asemenea oricărei vânzări, încheierea contractului de donaţie sau a unui testament.
proprietatea bunului se transfera de la o persoana la alta, prin în ceea ce priveşte consimţământul, se cer întrunite
simplul acord de voinţa al părţilor. Aceasta determina condiţiile de la contractul de vânzare-cumpărare.
caracterul consensual al rentei. Excluzând situaţia prevăzută de Obiectul rentei viagere îl poate constitui un bun mobil
art. 1647 Cod civil, contractului de renta viageră i se aplica, în sau imobil, care se afla în circuitul civil, în prezent, vor putea
general, regulile de la contractul de vânzare-cumpărare. forma obiectul rentei şi terenurile agricole.
Când obiectul contractului de renta viageră îl formează un Cauza contractului de renta viageră trebuie să fie licită şi
teren, actul trebuie să fie întocmit în mod obligatoriu în forma morală.
autentică; daca este o construcţie, este necesar doar un înscris,
pentru a putea fi realizata procedura publicităţii.
4.EFECTELE CONTRACTULUI DE RENTA VIAGERĂ
Contractul de rentă viageră este translativ de proprietate. în cazul contractului de renta viageră, legea a prevăzut o
Fără a fi necesară tradiţiunea bunului, transferul dreptului de excepţie de drept comun, în sensul că, credirentierul nu va
proprietate are loc în momentul acordului de voinţa al părţilor putea solicita niciodată rezoluţiunea pentru neexecutare, ci
(situaţie similară vânzării). Asemenea vânzătorului, credirentierul numai executarea silita a contractelor (art. 1647 Cod civil)
va beneficia de privilegiu] recunoscut în favoarea sa.

282 283
5. OBLIGAŢIILE DEBIRENTIERULUI 6. URMĂRIREA RENTEI VIAGERE DE CĂTRE CREDITORI
A) Prima obligaţie a debirentierului o constituie aceea de în cazul în care contractul de rentă viageră este un titlu
a oferi credirentierului garanţiile stipulate în contract pentru oneros, renta este urmăribila; ea nu ar putea fi declarata
garantarea plaţii rentei şi de a nu diminua aceste garanţii. neurmăribila de către părţi, deoarece ar permite debitorilor de
Astfel, debirentierul poate garanta cu o ipoteca, o fidejusiune rea-credinţa să lezeze drepturile creditorilor, sustrăgând
etc. Plata rentei. N acest sens, art. 1646 Cod civil prevede patrimoniul lor de la urmărire130.
ca persoana, în favoarea căreia s-a constituit renta, cu titlu Dimpotrivă, când renta a fost constituită cu titlu gratuit,
oneros, poate cere desfiinţarea contractului, daca debirentierul art. 1650 Cod civil permite părţilor să declare renta
nu oferă garanţiile promise. neurmăribila din partea creditorilor aceluia care o primeşte.
Dispoziţia cuprinsa în conţinutul art. 1646 Cod civil nu Prin aceasta, creditorii nu sunt prejudiciaţi, deoarece
se aplica contractului de renta viageră cu titlu gratuit. patrimoniul celui în cauza nu a fost afectat cu nimic. Cu toate
Nerespectarea obligaţiei de către debirentier permite acestea, art. 408 Cod civil dispune ca nu se vor putea urmări şi
credirentierului să solicite, prin justiţie, desfiinţarea sechestra, decât numai pentru datorii de alimente, de chirii sau
contractului. Aceasta soluţie va putea fi evitată dacă, până în alte creanţe privilegiate asupra bunurilor mobile, rentele
momentul pronunţării hotărârii, debirentierul oferă toate viagere care s-au dăruit debitorului sub condiţia de a nu se
garanţiile. Când diminuarea garanţiilor nu este culpabilă putea urmări. Instanţa va putea fixa cota-parte din renta viageră
debirentierului, nu va mai avea loc desfiinţarea contractului. care va putea fi urmărită sau sechestrată, cu ocazia producerii
Daca are loc desfiinţarea contractului, debirentierul va fi obligat executării silite.
să restituie toate bunurile primite de la credirentier. Daca renta viageră cu titlu gratuit nu a fost declarata
B) Plata rentei. Cât timp traiste credirentierul, neurmăribila de părţi, atunci ea va putea fi urmărită de oricare
debirentierul este obligat să plătească renta la termenele creditor.
stabilite. La decesul credirentierului, obligaţia de plata a rentei
încetează. 7. ÎNCETAREA CONTRACTULUI DE RENTA VIAGERĂ
Atât timp cit renta viageră are un caracter personal, "nu se
transmite moştenitorilor, iar urmărirea ei nu se poate face, în în primul rând, contractul de renta viageră încetează prin
principiu, decât de creditor. Totuşi, atunci când este vorba de moartea persoanei în favoarea căreia s-a constituit renta,
sume restante, neachitate până la moartea creditorului, împlinirea termenului de prescripţie extinctiva va duce la
moştenitorii săi preiau creanţa în aceste limite şi au dreptul să încetarea rentei viagere, în cazul rentei cu titlu oneros,
urmărească sumele scadente la data morţii". contractul se va stinge prin reziliere, atunci când debirentierul
Dreptul la acţiune, prin care se pretind ratele scadente, se nu a oferit garanţiile promise la încheierea contractului.
va exercita în termenul general de prescripţie de trei ani. Renta
viageră fiind un contract cu executare succesiva, termenul de
prescripţie se va calcula raportat la fiecare rata de renta în parte.
30
Safta-Romano E., Contracte civile, Ed. Polirom, Iaşi, 1999, p. 56
284 285
care îl obliga pe judecător să stabilească cu exactitate natura
raportului juridic dintre părţi.
CONTRACTUL DE ÎNTREŢINERE Distincţia fata de contractul de renta viageră.
1. NOŢIUNE şi CARACTERE JURIDICE Reglementat de Codul civil (art. 1639-1651), contractul de
renta viageră cuprinde obligaţia asumata de credirentier de a
Contractul de întreţinere este acel contract prin care una înstrăina un bun sau o suma de bani, în schimbul unei prestaţii
din părţi, numita întreţinut, transmite unul sau mai multe bunuri succesive în bani, pe care debirentierul o datorează până la
determinate ori o suma de bani (ori bunuri şi bani) unei alte moartea sa. Principala deosebire între renta viageră şi contractul
persoane, numita întreţinător, care se obliga să presteze de întreţinere este ca, în vreme ce contractul de renta cuprinde o
întreţinere fie întreţinutului, fie unei alte persoane, numita obligaţie de a da, contractul de întreţinere se referitoare la o
beneficiar al întreţinerii, până la data decesului acestuia sau pe obligaţie de a face (art. 1021-1295 şi art. 1647 Cod civil).
o perioada de timp determinata. Daca renta viageră poate fi urmărita de creditori, întreţinerea
Este un contract oneros, dar poate fi şi gratuit. De nu poate fi urmărită. In timp ce renta se poate transmite, creanţa de
asemenea, contractul de întreţinere este un contract nenumit; în întreţinere este personala şi intransmisibila.
acest sens, instanţa suprema a statuat ca "Contractul prin care o Daca renta viageră este un contract numit, contractul de
persoana înstrăinează un bun al sau în schimbul obligaţiei luate întreţinere este nenumit.
de către dobânditor de a o întreţine este un contract nenumit". Distincţia fata de contractul de vânzare-cumpărare. O
Acest contract nu este reglementat de Codul civil sau de alte asemenea confuzie poate să apară atunci când este înstrăinat un
legi speciale, dar existenţa să a fost recunoscuta de bun în schimbul unei sume de bani şi a întreţinerii. Faptul ca o
jurisprudenţa şi doctrina juridica. persoana îşi înstrăinează bunul, chiar numai în schimbul
Contractul de întreţinere este bilateral, consensual şi întreţinerii, face ca raportul juridic să fie tot o forma a
translativ de proprietate. contractului de vânzare-cumpărare, de care se deosebeşte, între
Caracterul aleatoriu al creanţei de întreţinere nu altele, prin caracterul sau aleatoriu. De asemenea, atunci când
influenţează insa caracterul patrimonial al acţiunii în anularea are loc anularea sau rezoluţiunea contractului de
contractului, pentru lipsa consimţământului la întocmirea lui. In vânzare-cumpărare, părţile sunt obligate să restituie
cazul pluralităţii de creditori şi debitori intr-un contract de prestaţiunile primite; o asemenea posibilitate nu apare în cazul
întreţinere, obligaţia de întreţinere care rezulta din convenţie contractului de întreţinere, "care este un contract cu prestaţiuni
are un caracter indivizibil. succesive, iar rezilierea lui nu produce ca rezoluţiunea, efecte pe
trecut".
2. DEOSEBIREA CONTRACTULUI DE ÎNTREŢINERE DE în contractul de vânzare-cumpărare cu clauza de
ALTE CONTRACTE întreţinere, obligaţia principala este aceea în bani şi subsidiara,
aceea de întreţinere, iar în contractul de întreţinere, obligaţia
Distincţia dintre contractul de întreţinere şi renta exclusiva ori principala este asigurarea întreţinerii.
viageră, vânzarea-cumpărarea cu clauza de întreţinere sau Spre deosebire de vânzare, în cazul contractului de
donaţia cu sarcina întreţinerii, uneori este destul de dificila, fapt întreţinere nu este necesara punerea în întârziere şi nici
286
287
acordarea unui termen de gratie. Clauzele obscure, suntem de părere ca nu poate fi încheiat între ei nici contractul
neîndoielnice, din cadrul contractului de întreţinere, se de întreţinere. De altfel, potrivit dispoziţiilor Codului familiei,
interpretează întotdeauna în favoarea debitorului, pe când la între soţi exista o obligaţie legala de întreţinere.
vânzare asemenea clauze se interpretează împotriva Terţul, în favoarea căruia poate fi încheiat contractul de
vânzătorului131. întreţinere, poate accepta sau refuza întreţinerea; dreptul de a
în ceea ce priveşte cheltuielile contractului, în timp ce la cere desfiinţarea contractului îl are doar stipulantul,
vânzare, în absenta unei stipulaţiuni contrare, ele sunt suportate beneficiarul întreţinerii având doar posibilitatea să solicite
de cumpărător, la contractul de întreţinere ele vor cădea în executarea contractului.
sarcina ambelor părţi.)
Consimţământul.
Distincţia fata de contractul de donaţie. Nu trebuie să se Trebuie să fie liber, neviciat.
confunde contractul de întreţinere cu donaţia propriu-zisa, sau
cu donaţia cu sarcina. Obiectul.
In primul rând, pentru a deosebi contractul de întreţinere Pot fi înstrăinate prin contract bunuri mobile sau imobile
de donaţie, va trebui să se stabilească intenţia părţilor care (construcţii şi terenuri). Important este ca bunurile respective să
rezulta din conţinutul contractului, precum şi din împrejurările se afle în circuitul civil.
de fapt. Nu exista donaţie, ci un contract de întreţinere, in Cauza trebuie să fie licită şi morală. Dacă, de exemplu,
Situaţia în care părţile au convenit în scopul asigurării se va stabili ca a fost încheiat contractul de întreţinere în
unor avantaje reciproce.
vederea începerii sau menţinerii unor relaţii de concubinaj,
Situaţia este delicata în cazul în care donaţia este făcuta atunci convenţia va fi lovită de nulitate absolută.
cu sarcina donatarului de a-1 întreţine pe donator sau o alta
persoana. In cazul donaţiei, părţile încheie contractul cu intenţia
de a face si, respectiv, de a primi o liberalitate. Forma.
Fiind un contract consensual, este suficient acordul de
3. CONDIŢII DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE voinţa al părţilor pentru valabilitatea convenţiei. Desigur, nimic
ÎNTREŢINERE nu împiedica părţile sa-si materializeze convenţia intr-un înscris
(autentic sau sub semnătura privată). Daca insa, pentru
Capacitatea de a contracta. înstrăinarea bunului, legea impune o anumita forma, atunci,
Ambele părţi trebuie să aibă capacitatea de a contracta, pentru valabilitatea contractului, va trebui îndeplinită aceasta
deoarece, prin contract, întreţinutul transmite dreptul de forma. De exemplu, pentru înstrăinarea terenurilor agricole,
proprietate iar întreţinătorul poate fi obligat la plata legea cere în mod expres forma autentica; cum legea fondului
daunelor-interese, în cazul în care ar refuza sa-si execute funciar are în vedere orice fel de înstrăinare, înseamnă ca forma
obligaţia. Atât timp cit legea interzice vânzarea între soţi, autentica va trebui îndeplinita şi în cazul contractului de
prin analogie, întreţinere132.

131 12
Safta-Romano E., Contracte civile, Ed. Polirom, Iaşi, 1999, p. 58 Stănciulescu, Liviu. Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni. Editura ALL

288 289
4. EFECTELE CONTRACTULUI DE ÎNTREŢINERE Obligaţiile întreţinutului
A) Obligaţia de a transmite întreţinătorului dreptul de
Obligaţiile întreţin ătorului proprietate asupra bunului înstrăinat (mobil sau imobil). Când
Cea mai importanta obligaţie a întreţinătorului este aceea întreţinătorul a început executarea obligaţiei sale, iar
de acordare a întreţinerii în natura beneficiarului întreţinerii. beneficiarul întreţinerii refuza să transmită dreptul de
Este posibil ca executarea în natura a obligaţiei să nu se proprietate asupra bunului, întreţinătorul va putea opta, fie
mai realizeze, fie pentru ca ambele părţi decid, de comun acord, pentru executarea contractului, fie pentru rezilierea lui.
ca obligaţia în natura să se transforme intr-o obligaţie în bani, B) Obligaţia de garanţie contra evicţiunii şi a viciilor
fie ca una dintre părţi face imposibila executarea în natura ascunse ale bunului înstrăinat. Sub acest aspect, rămân valabile
(beneficiarul, prin refuzul nejustificat de a primi întreţinerea, cele examinate la contractul de vânzare-cumpărare .
sau debitorul culpabil, refuză să o mai acorde). 5. REZOLUŢIUNEA CONTRACTULUI DE ÎNTREŢINERE
în caz de neexecutare a obligaţiei de întreţinere, în cazul contractului de renta viageră, în principiu, nu
creditorul acesteia are opţiunea între a cere rezoluţiunea este posibila rezoluţiunea contractului pentru neexecutare (art.
contractului (art. 1021 Cod civil) sau executarea lui. întrucât 1647 Cod civil). Se pune problema daca,
executarea în natura a devenit imposibilă, datorită culpei în cazul contractului de întreţinere, se vor aplica, prin
debitorului, instanţa, la cererea creditorului, poate stabili analogie, dispoziţiile
obligaţia de întreţinere, pentru o suma de bani, plătibilă la Art. 1647 Cod civil sau dispoziţiile art. 1020-1021 Cod
intervale stabilite de părţi, sub forma unor prestaţii periodice şi civil, conform cărora creditorul poate recurge la executarea
cu titlu de despăgubiri echivalente (art. 1075 Cod civil). contractului sau la rezoluţiunea lui pentru neexecutare.
în practica judiciara s-a hotărât ca nici creditorul şi nici Contractul de întreţinere fiind sinalagmatic, oneros şi
debitorul, invocându-si propria lor culpa, nu pot cere aleatoriu, prevederile art. 1020 Cod civil, conform cărora
transformarea obligaţiei de întreţinere intr-o suma de bani condiţia rezolutorie este subînţelesă întotdeauna în contractele
plătibilă periodic. S-a stabilit ca contractul de întreţinere, fiind sinalagmatice în cazul în care una dintre părţi nu-si executa
supus numai dispoziţiilor Codului civil, chiar daca transformarea obligaţia, sunt aplicabile.)
în bani ar fi admisibila, pe durata executării contractului, suma în cazul neexecutării obligaţiei de întreţinere, debitorul se
stabilita în bani nu va putea fi modificata, conform prevederilor afla de drept în întârziere şi nici nu i se poate acorda termen de
art. 94 din Codul familiei, şi nici plătită global, ci doar periodic, gratie pentru plata; explicaţia se găseşte în faptul ca termenele de
astfel cum au decis părţile la încheierea contractului. executare, în cazul contractului de întreţinere, au caracter esenţial.
în principiu, întreţinerea va trebui executata la locul în cazul rezoluţiunii contractului de întreţinere, în urma
stabilit de părţi sau la domiciliul persoanei întreţinute, daca nu înapoierii imobilului creditorului, acesta va trebui să restituie
s-a convenit altfel, în cazul în care, prin conduita sa, debitorul îl debitorului impozitele şi primele de asigurare pe care le-a
obliga pe cel întreţinut sa-si schimbe domiciliul, în absenta altei achitat, deoarece sumele respective au lichidat doar sarcini ale
convenţii, creditorul poate cere instanţei să transforme proprietăţii133.
întreţinerea intr-o suma de bani plătibilă periodic.
133
Stănciulescu, Liviu. Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni. Editura ALL
Beck, Bucureşti, 2000. p. 113
Beck, Bucureşti, 2000. p. 122
290 291
2.2. împreună cu apartamentul se transmite şi dreptul de
MODEL DE CONTRACT folosinţă asupra terenului aferent acestuia, în suprafaţă de......
Mp, respectiv cota indiviză de .... % atribuită pe durata
CONTRACT DE ÎNTREŢINERE
încheiat astăzi .................. existenţei construcţiei.
La...................................... 2.3. întreţinutul, creditor al obligaţiei de întreţinere, îşi rezervă
1. PĂRŢILE CONTRACTANTE dreptul de habitaţie viageră asupra unei camere în suprafaţă de
1.1. D............................., domiciliat în.............................. , str. ............................... Mp cu acces la dependinţele din apartamentul
......................... Nr.......... , bloc......, scara........ , etaj........, ap ......., descris mai sus.
sector/judeţ ............. , născut Ia data de (ziua, luna, anul) III. OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR 3.1.
.......................... în (localitatea) ........................ Sector/judeţ întreţinutul declară că:
....................................... , fiul lui ................. şi al ..............., A) a dobândit apartamentul în baza contractului de ...................
posesorul buletinului (cărţii) de identitate seria ......Nr ............. Şi a procesului-verbal de predare-primire nr........ /....../ ............
Eliberat de ...................., cod numeric personal Din data de ..............., acte încheiate cu ............Transcrise sub
................................... , în calitate de întreţinut şi creditor al nr.......... / ........ de ................ ;
obligaţiei de întreţinere, pe de o parte, şi B) declară pe proprie răspundere că apartamentul mai sus
1.2. D.............................., domiciliat în ..................................., menţionat este în întregime în proprietatea sa, nefiind înstrăinat
str....................... Nr ..............., bloc .......... , scara .........., etaj sub nici o formă altei persoane, până la data încheierii
.......... , ap....... , sector/judeţ ........................... , născut la data de prezentului contract;
(ziua, luna, anul) ........................ în (localitatea) ....................... C) este de acord cu dreptul de habitaţie viageră asupra camerei
Sector/judeţ................ , fiul lui...................Şi al......................., în suprafaţă de ......................Mp, cu acces la dependinţele din
posesorul buletinului (cărţii) de identitate seria........ Nr............. apartamentul descris mai sus.
Eliberat de.................., cod numeric personal..........................., 3.2. întreţinătorul se obligă:
în calitate de întreţinător/dobânditor şi debitor al obligaţiei de A) să asigure întreţinutului în schimbul apartamentului primit,
întreţinere, pe de altă parte, un trai decent prin: prepararea hranei, procurarea de obiecte de
Au convenit să încheie prezentul contract de întreţinere cu îmbrăcăminte şi încălţăminte, medicamente, asigurarea
respectarea următoarelor clauze: II. OBIECTUL
asistenţei medicale, efectuarea curăţeniei în locuinţă etc.;
CONTRACTULUI
2. l. întreţinutul declară că transmite întreţinătorului dreptul de B) să suporte toate cheltuielile necesare la decesul întreţinutului
proprietate asupra apartamentului nr .........Din blocul ......, scara pentru înhumarea după datinele creştineşti.
..... , etajul ..... , situat în str.........................Nr ........, apartament IV. RĂSPUNDEREA pentru EVICŢIUNE ASUPRA
compus din ........... Camere de locuit şi dependinţe, împreună BUNULUI MOBIL
cu dreptul de proprietate asupra pârtilor şi dependinţelor 4.1. Creditorul declară sub sancţiunea art. 1337 Cod civil
comune ale blocului, care, prin natura şi destinaţia lor, sunt în următoarele date despre apartament:
folosinţa comună a tuturor proprietarilor. A) nu este grevat de sarcini;

293
292
B) nu a fost scos din circuitul civil prin trecere în proprietate 7.2. Părţile au evaluat obligaţia de întreţinere la suma de
publică; Lei pe lună, exclusiv pentru stabilirea taxei de
C) este în proprietatea să din.................Şi până în prezent, în timbru.
mod legal şi continuu; 7.3. Prezentul contract a fost încheiat într-un număr de...........
D) garantează pe debitorul obligaţiei de întreţinere împotriva Exemplare din care.............Astăzi.............. , data semnării lui.
oricăror evicţiuni.
V. DURATA CONTRACTULUI ÎNTREŢINUT/CREDITOR Al
5.1. Părţile sunt de acord cu prevederile prezentului contract şi obligaţiei de întreţinere
dobânditorul se obligă să-i presteze întreţinerea şi cele necesare DOBÂNDITOR/DEBITOR Al
traiului, pe tot timpul vieţii creditorului, fiind de acord cu obligaţiei de întreţinere
dreptul de habitaţie viageră rezervat de acesta asupra camerei în
suprafaţă de ................. Mp, cu acces la dependinţele MODEL NR. 2
apartamentului.
VI. PREŢUL CONTRACTULUI CONTRACT DE ÎNTREŢINERE
6.1. Preţul acestei înstrăinări îl constituie întreţinerea acordată încheiat astăzi .................
de debitor pentru creditor pe tot restul vieţii, precum şi La ....................................
cheltuielile de înmormântare după moartea acestuia.
6.2. întreţinerea se va acorda în natură şi în bani astfel: I. PĂRŢILE CONTRACTANTE
A) în natură, prin asigurarea hranei zilnice, a combustibilului 1.1. D ............................. , domiciliat în ............................... ,
necesar încălzirii locuinţei, procurarea de obiecte de str................... Nr........ , bloc ..., scara ... etaj ......... , ap ........ ,
îmbrăcăminte şi încălţăminte, medicamente, asigurarea sector/judeţ ..................... , născut la data de (ziua, luna, anul)
asistenţei medicale, efectuarea curăţeniei în locuinţă etc.; ......................... în (localitatea) ....................... Sector/judeţ
B) în bani, prin plata unei sume lunare care reprezintă ....................... , fiul lui ...................... Şi al ..................... ,
....................... Din pensia minimă pe care o primeşte posesorul buletinului (cărţii) de identitate seria ..... Nr..............
........................ , al cărei cuantum se-va majora în raport cu eliberat de................., cod numeric personal............................,
majorările pe care le va suferi pensia la care ne raportăm. în calitate de întreţinut şi creditor al obligaţiei de întreţinere, pe
VII. CLAUZE FINALE de o parte, şi
7.1. Taxele şi impozitele către stat, aferente apartamentului ce 1.2. D ..................................., domiciliat în .............................,
face obiectul prezentului contract de întreţinere, sunt achitate la str....................Nr ......... , bloc ........, scara .......... , etaj .......... ,
zi de creditor, astfel cum rezultă din certificatul nr ................ ap ........, sector/judeţ................. , născut la data de (ziua, luna,
din ........ Eliberat de ................. , urmând ca de astăzi, data anul) .......................... în (localitatea) ................. Sector/judeţ
autentificării prezentului contract, să treacă în sarcina ......................., fiul lui .............. Şi al ......................., posesorul
dobânditorului, care suportă taxa de timbru judiciar şi onorariul buletinului (cărţii) de identitate seria..... Nr................... eliberat
notarului public. de ................, cod numeric personal ................................ în

294 295
calitate de întreţinător/dobânditor şi debitor al obligaţiei de B) declară că a primit nuda proprietate de la întreţinut asupra
întreţinere, pe de altă parte, apartamentului descris mai sus şi este de acord cu prevederile
Au convenit să încheie prezentul contract de întreţinere cu prezentului contract;
respectarea următoarelor clauze: C) se obligă să presteze pentru întreţinut întreţinere şi cele
II. OBIECTUL CONTRACTULUI necesare traiului, la domiciliul său, pe tot timpul vieţii sale, iar
2.1. întreţinutul transmite întreţinătorului nuda proprietate în caz de neexecutare a acestei obligaţii este conştient de
asupra apartamentului nr.........., situat în str............................. aplicarea dispoziţiilor articolului 1020-1021 Cod civil.
Nr..........., blocul ..............., scara ............ , etajul ........... , din IV. PREŢUL CONTRACTULUI
................... , compus în întregime din ..................... Camere de 4.1. Preţul contractului îl constituie întreţinerea acordată de
locuit şi dependinţe, împreună cu dreptul de coproprietate în întreţinător pentru întreţinut pe tot restul vieţii, după care va
cotă indiviză de ........... %, asupra părţilor şi dependinţelor suporta cheltuielile de înmormântare, potrivit obiceiului
comune ale imobilului, care prin natura şi destinaţia lor sunt în
locului.
folosinţa tuturor proprietarilor.
4.2. întreţinerea se va acorda în natură prin: asigurarea hranei
2.2. întreţinutul transmite întreţinătorului şi dreptul de folosinţă
zilnice, a combustibilului necesar încălzirii locuinţei în sezonul
asupra terenului aferent acestuia, în suprafaţă de ........Mp, adică
rece, obiecte necesare, îmbrăcăminte, încălţăminte, la
cota indiviză de .... %, atribuit pe durata existenţei construcţiei.
2.3. întreţinutul îşi rezervă dreptul de uzufruct viager asupra domiciliul întreţinutului ...............................
apartamentului mai sus menţionat. V. CLAUZE FINALE
III. OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR 5.1. Transmiterea nudei proprietăţi asupra apartamentului se
3.1. întreţinutul declară că: face de astăzi, data autentificării prezentului contract, fără
A) apartamentul mai sus menţionat este în întregime îndeplinirea altei formalităţi, dobânditorul intrând în posesia şi
proprietatea sa, conform contractului .................../ certificatului folosinţa apartamentului la data decesului întreţinutului.
de moştenitor...................Nr................. din ................ , nefiind 5.2. Impozitele şi taxele către stat, aferente apartamentului, ce
înstrăinat sub nici o formă vreunei alte persoane, până la data face obiectul prezentului contract de întreţinere, sunt achitate la
încheierii acestui contract; zi de către întreţinut, astfel cum rezultă din certificatul fiscal nr.
......... / ............ , eliberat de Administraţia financiară
B) apartamentul nu a fost scos din circuitul civil prin trecere în
proprietate publică; .................................. , urmând ca de astăzi, data autentificării, să
C) apartamentul nu face obiectul vreunui litigiu, nu este treacă în sarcina dobânditorului obligaţiei de întreţinere.
sechestrat şi nici nu este grevat de sarcini, fiind în mod legal şi 5.3. Părţile au evaluat obligaţia de întreţinere la suma de
continuu în proprietatea şi posesia să de la data dobândirii şi Lei pe lună, numai în scopul stabilirii taxei de timbru.
până în prezent. 5.4. Prezentul contract a fost încheiat într-un număr de .......... ...
3.2. întreţinătorul: Exemplare din care ............ Astăzi ............, data semnării lui.
A) îşi asumă obligaţia de întreţinere a întreţinutului pe tot ÎNTREŢINUT/CREDITOR
timpul vieţii, obligaţie ce constă din:........................................
ÎNTREŢINĂTOR/DEB1TOR

296
297
în principiu, schimbul se realizează prin simplul
consimţământ al părţilor, dar, uneori, el trebuie materializat
CONTRACTUL DE SCHIMB intr-un înscris, chiar autentic. Astfel, când obiectul schimbului
este o construcţie, chiar daca legea n-o prevede expres, va fi
necesar să se întocmească un înscris, chiar sub semnătura
1. CONSIDERAŢIUNI GENERALE
privata, pentru a putea fi transcris, în acest sens, art. 1801 Cod
civil prevede ca toate actele translative de bunuri şi drepturi
Art. 1405 Cod civil defineşte schimbul ca fiind acea care pot fi ipotecate "se vor transcrie" la notariatele din raza
convenţie "prin care părţile îşi dau respectiv un lucru pentru
căruia se afla imobilul, iar art. 1802 Cod civil prevede ca orice
altul". Intr-adevăr, aceasta definiţie nu este completa şi exacta,
act de înstrăinare (in care intra, desigur, şi schimbul), nu se va
deoarece nu cuprinde ceea ce particularizează schimbul, de
contractul de vânzare-cumpărare. putea opune terţilor daca nu s-a făcut transcrierea. Or,
transcrierea nu este posibila în absenta unui înscris.
Schimbul este acel contract sinalagmatic prin care părţile Daca obiectul schimbului îl formează terenurile, este
se obliga, fiecare, să transmită celeilalte dreptul de proprietate
asupra unui bun, altul decât bani. absolut necesar ca actul să fie încheiat în forma autentica (art.
46, alin. l din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar). Sub
în contractul de schimb, părţile se numesc copermutanţi
sau coschimbaşi. acest aspect, contractul de schimb este solemn, în caz contrar,
el va fi lovit de nulitate absoluta.
2.CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE
B) Contractul de schimb are un caracter sinalagmatic,
SCHIMB în sensul ca da naştere la obligaţii reciproce şi interdependente
în sarcina ambelor părţi.
A) Contractul de schimb este un contract consensual. C) Contractul de schimb are un caracter oneros, în
Art. 1406 Cod civil prevede în mod expres: "Schimbul se face sensul ca fiecare parte urmăreşte să obţină un echivalent în
prin singurul consimţământ, întocmai ca şi vânzarea". De aici schimbul obligaţiei ce-si asuma. Este posibil ca bunurile care
rezultă faptul ca contractul de schimb se încheie prin simplul fac obiectul schimbului să nu aibă aceeaşi valoare.
acord de voinţa al părţilor, rezulta următoarele consecinţe: Copermutantul, care primeşte bunul cel mai scump, va plăti
- Când unul din bunurile schimbate este mobil, devin celuilalt o sulta, care constituie diferenţa de valoare. Problema
aplicabile dispoziţiile art. 1909 Cod civil. care se pune este dacă, intr-un asemenea caz, ne vom afla în
prezenta unui contract de vânzare-cumpărare sau a unui
- Când bunul schimbat este imobil, pentru realizarea
opozabilităţii fota de terţi va fi necesara transcrierea actului, schimb. Din punctul nostru de vedere, totul depinde de
chiar când acesta este sub semnătura privata. întinderea sultei, aşa incit, daca "sulta ar fi atât de
disproporţionata fata de valoarea lucrului, incit ar putea fi
- Când obiectul schimbului îl formează creanţele, se
aplica prevederile art. 1393 Cod civil (se va notifica debitorul considerata ca obiectul principal al obligaţiei uneia din
schimbului). părţi"Al) atunci contractul va fi de vânzare, chiar daca părţile 1-
au intitulat schimb. Daca diferenţa de valoare, ce va fi plătită,

298 299
este inferioara bunului schimbat, atunci contractul va fi
- cauza schimbului să fie licita;
considerat de schimb, în situaţia în care ambele prestaţii
- bunurile schimbate să se afle în circuitul civil.
formează sume de bani, contractul va fi de schimb.
Nu este posibila schimbarea lucrului altuia. De
D) Contractul de schimb este un contract comutativ, asemenea, contrar unor opinii, credem ca nu este posibil
deoarece, la încheierea lui, părţile cunosc întinderea prestaţiilor
la care se obliga. schimbul între soţi; clauza rezolutorie este subînţelesă la
contractele de schimb; schimbul de imobile este supus
E) Contractul de schimb este translativ de
procedurii transcrierii; garanţia pentru evicţiune şi vicii ascunse
proprietate. Dar pot forma obiectul schimbului şi
se aplica şi schimbului, numai ca obligaţia aparţine ambelor
dezmembramintele dreptului de proprietate (uzufructul unui
părţi.
bun se poate schimba cu uzufructul altui bun; o servitute, cu o
alta servitute etc.). Nu este posibil insa să se schimbe un bun,
Deosebiri
cu un fapt (de exemplu, cu o prestaţie de servicii), în acest caz,
Daca la vânzare se plăteşte o suma de bani cu titlul de
nu va mai exista un schimb, ci un contract nenumit, căruia ii
preţ, la schimb se preda un alt bun, în locul celui dat.
vor fi aplicabile regulile generale de la convenţii. Poate fi
Cheltuielile schimbului vor fi suportate în părţi egale de ambele
schimbat un bun mobil cu un alt bun mobil; un bun imobil, cu
părţi (doar daca părţile n-au stipulat altfel).
un altul imobil mai multe bunuri mobile, cu unul imobil etc.
Spre deosebire de vânzare, în cazul schimbului, clauzele
obscure se vor interpreta conform regulilor de drept comun.
3.CONTRACTUL DE SCHIMB ŞI CONTRACTUL DE
VÂNZARE CUMPĂRARE
Copermutantul nu beneficiază de privilegiul prevăzut de art.
1737 Cod civil, care aparţine doar vânzătorului.
Unii autori134 au considerat vânzarea ca fiind o modalitate a Când exista şi obligaţia plăţii unei sulte, sunt aplicabile
schimbului; în loc să se predea un alt bun, se plăteşte o suma de prevederile referitoare la plata preţului. Copermutantul, creditor
bani. Analogia schimbului cu vânzarea a fost avuta m vedere şi al sultei, beneficiază de privilegiul vizatorului.
de autorii Codului civil, care au prevăzut ca: "Toate celelalte Un copermutant nu poate da în schimb bunul altuia, în
reguli prescrise pentru vânzare se aplica şi la contractul de acest sens, art. 1407 Cod civil prevede ca "atunci când
schimb". Copermutantul constata ca celalalt nu este proprietarul bunului,
Ca şi în cazul schimbării, pentru validitatea schimbului nu poate fi constrâns a preda pe cel de dânsul promis" .
este necesar să fie întrunite următoarele condiţii: Eventual, daca a primit bunul în schimb, îl va remite celui de la
- părţile să aibă capacitatea de a contracta; care 1-a primit.
- consimţământul să nu fie viciat; Copermutanţii au obligaţia să se garanteze reciproc contra
evicţiunii. Daca unul dintre ei a fost evins, conform art. 1408
- părţile să aibă calitatea de proprietar al bunurilor date m
schimb; Cod civil va putea cere daune-interese sau să solicite restituirea
lucrului sau. Chiar daca art. 1408 Cod civil reglementează
l vi dreptul de opţiune al copermutantului evins între plata
Stănciulescu, Liviu. Drept civil. Contracte speciale. Succesiuni. Editura ALL
Beck, Bucureşti, 2000. p. 125
despăgubirilor civile şi restituirea lucrului sau, credem ca nimic

300
301
nu împiedică, pe lângă întoarcerea bunului, să se plătească şi
daune-interese, daca se va face dovada ca s-au produs prin MODEL DE CONTRACT
evicţiune.
Care va fi situaţia când evicţiunea este parţială? Atunci CONTRACT DE SCHIMB
când evicţiunea nu este atât de grava, incit ar fi împiedicat
încheierea contractului de schimb, nu se va putea cere Intre subsemnaţii:
restituirea lucrului. Se va putea cere doar contravaloarea părţii l.............Domiciliat în................şi
din bunurile evinse. Copermutantul evins are dreptul să 2 .............. Domiciliat în ............ , a intervenit prezentul
urmărească bunul dat în schimb Ia oricine s-ar afla (cu contract de schimb, care are următorul conţinut:
menţiunea ca, în cazul bunurilor mobile, sint
Aplicabile prevederile art. 1909 Cod civil). Nu trebuie I. Eu, ........... Declar că dau în deplină proprietate şi posesie
aşteptat ca evicţiunea să se consume. Cel ameninţat cu domnului ........... Imobilul meu, situat în ............ Având ca
evicţiunea va putea exercita dreptul de opţiune reglementat de vecini: N..... S......E........ V ...... Compus din: .......................
art. 1408 Cod civil. în schimbul acestui imobil am primit de la domnul ........
Copermutanţii se garantează nu numai contra evicţiunii, Imobilul proprietatea să din ........... Descris mai jos.
ci şi pentru vicii ascunse. Imobilul pe care 1-am dat domnului .............. Este liber de
întoarcerea bunului dat în schimb, conform art. 1408 Cod orice sarcini şi garantez contra oricărei evicţiuni totale sau
civil se va realiza pe calea acţiunii în rezoluţiune. parţiale ce s-ar ivi.
Schimbul de locuinţe constituie o aplicare a contractului de Domnul .......... Intră de drept şi de fapt în stăpânirea
schimb, prin care se transmite reciproc de către titularii imobilului din momentul autentificării prezentului contract cu
contractelor de închiriere dreptul de folosinţa a unei locuinţe. dreptul de a încasa chiria începând cu data de ......... , imobilul
Legislaţia locativă reglementează atât schimbul voluntar, cit şi fiind închiriat cu contract de închiriere nr........ , din...... Până la
schimbul obligatoriu de locuinţe. Art. 26 din Legea nr. 5/1973 da data de ......... Situaţie cunoscută de domnia să şi pe care o
posibilitatea locatarilor principali să facă schimb de locuinţe. In
timpul procesului de divorţ, un soţ nu poate proceda la un schimb acceptă).
de locuinţa fără consimţământul celuilalt soţ; daca totuşi s-ar Imobilul 1-am dobândit prin moştenire, potrivit certificatului de
face schimbul, el va fi nul, iar contractele de închiriere moştenitor nr.......... Din ........... Eliberat de ............ (sau prin
încheiate în temeiul lui vor fi anulate. cumpărare de la ............ Cu actul de vânzare-cumpărare
autentificat sub nr........... Din ........... De............. , act pe care 1-
Schimbul obligatoriu este prevăzut de art. 64 din Legea nr.
5/1973 şi aparţine exclusiv proprietarului. am remis domnului................
II. Eu ........... Declar că am dat în deplină proprietate
domnului ............ Imobilul situat în ............. Compus din
....................... Având ca vecini: N .......... S .......... E........... V.
............ Iar în schimb am primit imobilul descris la pct. I

302 303
Imobilul pe care-1 dau în schimb este liber de orice sarcinii MODEL NR. 2
garantez pe domnul ........... împotriva oricărei evicţiuni totale
sau parţiale. CONTRACT DE SCHIMB
Domnul ........... Intră de fapt şi de drept în stăpânirea încheiat astăzi...............
imobilului din momentul autentificării acestui contract. La...................................
Imobilul îl am ca moştenire de la ............ Dovadă .............(sau .
1-am cumpărat de la ........... Cu act autentic nr ............. Din 1. PĂRŢILE CONTRACTANTE
...........) Act pe care îl predau domnului................ 1.1. D .................................., domiciliat în
Ambele părţi declarăm că suntem de acord cu acest schimb ........................................... , str......................., nr ........, bloc ..........,
reciproc al imobilelor descrise mai sus, oricare ar fi valoarea lor scara ......... , etaj .......... , ap.......... Sector/judeţ .................... ,
şi fără ca unul dintre noi să mai dea ceva celuilalt, reprezentând o născut la data de (ziua, luna, anul) ............................ în
eventuală diferenţă de preţ, pentru că aşa ne-am înţeles. Taxele (localitatea) .......................Sector/judeţ.............................., fiul
cu redactarea şi autentificarea acestui contract cad în sarcina lui................... Şi al .................... , posesorul buletinului (cărţii)
ambelor părţi, în mod egal. de identitate seria .... , nr....................... , eliberat de
........................ , cod numeric personal ........................., în calitate
încheiat astăzi ..........în......... Exemplare. de copermutant (coschimbaş) prim, pe de o parte, şi
1.2. D ............................ , domiciliat în............................. , str.
Semnăturile părţilor ............................. , nr ...... , bloc ...., scara ...., etaj ...., ap ..........
Sector/judeţ .................. , născut la data de (ziua, luna, anul)
............................................... în (localitatea) ........................
Sector/judeţ .................. , fiul lui ..................Şi al ....................,
posesorul buletinului (cărţii) de identitate seria ...... , nr............. ,
eliberat de..............., cod numeric personal .......................... , în
calitate de copermutant (coschimbaş) secund, pe de altă parte,
Au convenit să încheie prezentul contract de schimb, cu
respectarea următoarelor clauze:
II. OBIECTUL CONTRACTULUI
2.1. Obiectul contractului îl constituie schimbul următoarelor
bunuri proprietatea copermutanţilor (coschimbaşilor)

2.2. Copermutantul prim şi copermutantul secund procedează la


schimbul bunurilor prevăzute la pct. 2.1. Astfel:

304 305
A) Copermutantul prim predă în proprietate deplină ., şi pe baza documentelor de
copermutantului secund următoarele bunuri 1): .......................... , mai jos ......................................................................... ,
a căror valoare este de.................................... Lei. B) Copermutantul secund la (locul unde se efectuează predarea
B) Copermutantul secund predă în proprietate deplină bunurilor) ............................ , în următoarele condiţii:
copermutantului prim următoarele bunuri:.................................., ............................................................................................. Şi pe baza
a căror valoare este de........................ Lei. documentelor de mai jos..............................................................
2.3. Starea tehnică a bunurilor a fost constatată prin procese- 4.2. Copermutanţii.................................. şi .................................
verbale, semnate de către părţi. Au deplina proprietate asupra bunurilor după predarea-primirea
2.4. Faţă de valorile bunurilor, care fac obiectul prezentului lor şi după plata sultei.
contract de schimb, nu rezultă nici o diferenţă şi, ca atare, nu se 4.3. Ambele părţi au obligaţia de a garanta pentru evicţiune şi
datorează sultă; l35 vicii ascunse ale bunurilor care fac obiectul prezentului
Sau
contract.
Diferenţa rezultată este minoră şi Copermutantul creditor nu are V. CLAUZA PENALĂ
nici o pretenţie faţă de Copermutantul debitor; 5.1. Partea care întârzie predarea/primirea bunurilor, în
Sau condiţiile şi la termenele prevăzute în prezentul contract este
Rezultă o diferenţă de........................................... (în cifre şi în obligată la plata unei penalităţi de .......................... % pe zi din
litere) lei, reprezentând sulta pe care trebuie să o plătească valoarea bunurilor nepredate/neprimite, dar nu mai mult de
Copermutantul (prim/secund) copermutantului (secund/prim) în .................................% din această valoare.
termenul prevăzut de prezentul contract. III. DURATA
5.2. Pentru orice întârziere de plată a sultei, Copermutantul
CONTRACTULUI
debitor trebuie să plătească o penalitate de ....................% din
3.1. Transmiterea proprietăţii asupra...........................................
suma datorată, dar nu mai mult decât valoarea creanţei.
Are loc de azi, data autentificării prezentului contract.
3.2. Bunurile ..................................................Se predau liber, în VI. LITIGII
posesia şi spre folosinţa fiecărui copermutant, la data plăţii 6.1. în cazul în care nu este posibilă rezolvarea litigiilor pe cale
restului de sultă136, respectiv până la data de amiabilă, părţile se vor adresa instanţelor judecătoreşti
competente.
IV. OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR VII. CLAUZE FINALE
4.1. Copermutanţii (coschimbaşii) au obligaţia să predea 7.1. Copermutanţii (coschimbaşii) pot preda bunurile care fac
reciproc bunurile care fac obiectul prezentului contract, astfel: obiectul prezentului contract înainte de data prevăzută în
A) Copermutantul prim la (locul unde se efectuează predarea contract numai dacă partea interesată obţine acordul scris al
bunurilor) ................................... ,. In următoarele condiţii: celeilalte părţi.
7.2. Acceptarea bunurilor se consideră efectuată, iar acc-.i' D
!S
Sumă de bani ce se plăteşte pentru a compensa inegalitatea valorică dintre trec, reciproc, în proprietatea părţilor, la data constatării si.u n
bunurile oferite reciproc în cadrul contractului de schimb. 36 în cazul în care se datorează lor tehnice, prin procesele-verbale semnate de ambele părţi.
sultă.

306 307
7.3. Cheltuielile de predare-primire a bunurilor (de expediere, BIBILIOGRAFIE
de încărcare-descărcare, manipulare, transport, precum şi alte
cheltuieli) se suportă astfel137: .................................................... TRATATE. CURSURI. MONOGRAFII
7.4. Denunţarea unilaterală a contractului atrage, după sine,
daune-interese astfel: ............................................................ Babiuc V. - Riscurile contractuale în vânzarea comercială
7.5. în cazul nerespectării, totale sau parţiale, ori a executării
internaţională, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică,
necorespunzătoare a clauzelor contractuale, partea vinovată este
obligată la plata următoarelor daune-interese: ............................ Bucureşti, 1982; Chirica D., Drept civil. Contracte
7.6. Prezentul contract, împreună cu anexele sale, reprezintă speciale, Editura
voinţa ambelor părţi şi înlătură orice altă înţelegere verbală - Lumina Lex, Bucureşti, 2000, Chibac, Gheorghe;
anterioară sau ulterioară încheierii acestuia. Drept pentru care s- Băieşu, Aurel. Drept civil. Contracte
a încheiat prezentul contract de schimb, într-un număr de
................................ Exemplare, din care ..................................... speciale. Editura Cartier, Chişinău, 2005. Deak F., Tratat
(destinaţia exemplarelor) astăzi, data semnării lui. de drept civil. Contracte speciale, Editura
Universul juridic, Bucureşti 2007,
COPERMUTANT PRIM,
Deak Fr., Tratat de drept civil. Contracte speciale, ediţia a
C
IlI-a actualizată şi completată, Ed. Universul Juridic,
OPERMUTANT SECUND,
Bucureşti. 2001. Deak F. - Tratat de drept civil. Contracte
speciale, Ed.
Aclami, Bucureşti, 1999; Dinu, Gh. Ghid juridic de
procedura civila, Editura
Europolis, Constanta, 2008 Dinu Gh., Drept
civil-partea generala, Editura Ex Ponto
Constanta 2002 Dinu Gh., Drept procesual civil,
Editura Star Tipp,
Slobozia 2007 Dogaru Ion - Contractul; consideraţii
teoretice şi practice,
Craiova, Ed. Scrisul românesc, 1983; Hamangiu C., I.
Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoianu, Tratat de drept civil, voi.
III, Ed. AII, Bucureşti, 1998,
137 Cheltuielile schimbului vor fi suportate în părţi egale, de ambele părţi (doar
dacă părţile n-au stipulat altfel).

308 309
losif R. Urs, Smaranda Anghene, Drept civil, Contracte Ţuca F., Donaţie, sponsorizare, ,mecenat, în RDC nr.
civile, Editura Oscar Prinţ, Ediţia a IlI-a, voi. III, 9/1998, Turianu C., Drept civil, Editura Universitara,
Bucureşti, 2000,
Bucureşti
Macovei, Dumitru; Strible, Marius Sebastian. Drept civil. 2004, Voineag V. Teste grilă pentru magistratură,
Contracte. Succesiuni. Editura Junimea, Iaşi, 2000.
avocatură şi
Motica, Radu; Moţiu, Florin. Contracte civile speciale. examenul de licenţă, Editura AII Beck, Bucureşti
Teorie şi practică judiciară, Editura Lumina Lex, 2004
Bucureşti, 2000.
Niţoiu Roberta - Teoria generală a contractelor aleatorii,
Ed. AII Beck, Bucureşti, 2003; STUDII. PUBLICAŢII PERIODICE.
COMENTARII LA JURISPRUDENŢĂ
Poenaru Emil - Garanţiile reale mobiliare, Ed. AU Beck,
Bucureşti, 2004;
Puşcaş N.; Stoian A., Drept civil. Contracte speciale Beleiu Gheorghe - Dreptul de preemţiune reglementat
-scheme, teste grilă şi practică judiciară, Ed. Pro prin Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, Dreptul
Universitaria, Bucureşti, 2006. nr. 12/1992, pag. 4 Chelaru Eugen - Dreptul de
Răducan G., Maravela G.T., Drept civil, Culegere de preemţiune reglementat de
speţe, Editura Juridica Bucureşti 2000 Codul silvic - Dreptul nr. 6/1996, pag. 17 Sferdian
Safta-Romano E., Contracte civile, Ed. Polirom, Iaşi, Irina - Denunţarea şi rezilierea contractului de
1999,
asigurare de bunuri, în Dreptul nr. 1/2004; Voicu
Stănciulescu, Liviu. Drept civil. Contracte speciale.
Marin - Jurisprudenţa civilă 2001 - 2003, Ed.
Succesiuni. Editura ALL Beck, Bucureşti, 2000.
Lumina Lex, Bucureşti, 2003; Voicu Marin -
Toader C., Drept civil. Contracte speciale, Ed. AII Beck,
Bucureşti, 2003,; Jurisprudenţa civilă 2003 -- 2006, Ed.
Toader. C Drept civil. Contracte speciale, ediţia a Il-a, Lumina Lex, Bucureşti, 2003; Voinescu Valentin -
Editura C.H. Beck, Bucure;ti 2005 Consideraţii privind regimul
Toader Camelia - Evicţiunea în contractele civile, Ed. AII, comunitar al asigurărilor, în Revista de Drept
Bucureşti; Comercial, nr. 7-8/2005;
Trofimov, Igor. Drept civil. Contracte civile. Editura
ARC, Chişinău, 2004.

310 311