Sunteți pe pagina 1din 3

RESPECTUL FATA DE CELE SFINTE

Sfanta Scriptura ne invata ca Dumnezeu este Sfant: “sfant este Domnul, Dumnezeul nostru!”
( Ps.98,10). Prin cuvantul lui Dumnezeu, Sfanta Scriptura ii cheama pe toti oamenii la o viata de
sfintenie: Fiti, dar, voi desavarsiti, precum Tatal vostru Cel ceresc desavarsit este ( Mt.5,48).
Dumnezeul ortodocsilor este SFANTA TREIME; TATAL, FIUL SI SFANTUL DUH.
Tatal a creat lumea vazuta si nevazuta, Fiul a rascumparat creatia, iar Duhul Sfant a sfintit /
desavarsit creatia. Deci Sfintenia este un atribut al lui Dumnezeu si se impartaseste lumii
prin Duhul Sfant. Starea de sfintenie a omului si a naturii depinde de gradul de participare la
harul Duhului Sfant. In Biserica sfintirea se realizeaza prin Sfintele Taine, Sfintele slujbe si
Sfintele ierurgii.
Sfintele Taine sunt lucrari sfintitoare prin care se impartaseste harul Sfantului Duh omului si au
fost instituite de Mantuitorul Iisus Hristos. Ele sunt: Botezul , Mirungerea, Spovedania,
Euharistia, Maslul, Cununia si Hirotonia.
Sfintele ierurgii sunt lucrari sfintitoare ce se adreseaza naturii si imprejurarilor concrete ale
vietii omului si sunt instituite de Biserica. Exemple: sfintirea apei(aghiasma mare si cea mica),
sfintirea obiectelor de cult, sfintirea timpului, spatiului, legate de botez, cununie, moarte.
Sfintele Slujbe fac parte din cultul divin si sunt moduri de adorare a lui Dumnezeu. Ele sunt:
Utrenie, Ceasurile I, III ,VI, IX, Pavecernita, Vecernia, Miezonoptica si Sfanta Liturghie.
Astfel: persoanele, obiectele, timpul, spatiul si cuvintel sunt sfinte deoarece Dumnezeu a
revarsat har divin peste ele. Omul are datoria sa respecte valorile religioase si sa cinsteasca
creatia, ca dar al lui Dumnezeu. Prin respectful fata de valorile religioase, omul este chemat sa-L
CAUTE PE DUMNEZEU. Fara ajutorul divin si fara efortul personal, nu exista participare la
cele sfinte si mantuire sufleteasca.
In randul celor SFINTE ce trebuiesc cinstite amintim:
1.SPATIUL
Spatiul este sfintit de la creatie prin faptul ca a fost creat de Dumnezeu, prin faptul ca a fost
repus in legatura cu Dumnezeu prin restaurarea adusa de Mantuitorul Iisus Hristos, si este si va
fi desavarsit de Duhul Sfant (Cer nou si pamant nou)
In cadrul Spatiului creatiei exista SPATIUL LITURGIC…Dumnezeu Si-a facut cunoscuta
dorinta de a fi in mijlocul poporului Sau ( Lev.26,12), mai intai in imagine si symbol ,in Vechiul
Testament, apoi in chip vadit, prin venirea Fiului Sau in lume. Cuvintele Mantuitorului: ” iata,
Eu cu voi sunt in toate zilele, pana la sfarsitul veacului” ( Mt.28,20) si” unde sunt 2-3 adunati in
numele Meu, acolo sunt si Eu in mijlocul lor” ( Mt.28,20) arata ca Dumnezeu este permanent
prezent in spatial locuit de oamenii. Aceasta prezenta a lui Dumnezeu i-a determinat pe crestini
sa ridice locasuri de inchinare, de intalnire si de comuniune cu El. Biserica este adunarea (
totalitatea) credinciosilor care cred in Iisus Hristos si marturisesc invatatura Lui
neschimbata si Il recunosc Cap al Bisericii, al Carui Trup sunt credinciosii
Astfel in VT avem: altarele ridicate de patriarhi, care erau consacrate prin ungere cu
untdelemn ca semn de sfintenie, Cortul Marturiei construit de Moise dupa modelul vazut in
Cer, Templul lui Solomon , umplut de slava lui Dumnezeu, iar in NT avem: la inceput casele
particulare unde se strangeau Apostolii si ucenicii Mantuitorului si unde s-a aratat Mantuitorul
dupa Inviere si unde s-a pogorat Duhul Sfant, casele unde “se frangea painea”, pesterile,
catacombele si mormintele martirilor in epoca prigoanelor, precum si bisericile ridicate pe
mormintele martirilor; In timpul Sfantului imparat Constantin cel Mare s-au construit biserici
(basilica= casa domneasca, imparateasca; eclessia=adunare de credinciosi), unde in piciorul
Sfintei Mese se puneau Sfinte moaste de martiri in amintirea bisericilor construite pe mormintele
martirilor (si Sfantul Antimis contine sfinte moaste). Biserica este locul savarsirii Cultului divin
si este sfintita prin rugaciune, stropire cu apa sfintita si ungere cu Sfantul si marele Mir. Este
spatial trecerii de la profan la sacru.
2.TIMPUL
TIMPUL MANTUIRII…Timpul are o semnificatie deosebita pentru omul care asculta
cuvantul lui Dumnezeu si-l pazeste. Timpul a fost creat de Dumnezeu, pentru ca noi oamenii sa
ne putem castiga mantuirea si sa fim permanent in legatura cu Dumnezeu.
Prin Intruparea Fiului lui Dumnezeu si prin pogorarea Duhului Sfant, timpul dobandeste o
valoare religioasa deosebita. Astfel, anii se numara de la nasterea Mantuirii si sunt numiti anii
manturii( Lc.4,19).
Prin participarea activa la sarbatorile religioase, omul devine contemporan cu persoanele
sarbatorite, traieste evenimente din viata Mantuitorului si a sfintilor, avand astfel modele de
viata.
Timpul are doua aspect: civil si religios Timpul religios(liturgic) are ca si centru Saptamana
Patimilor ce culmineaza cu Invierea Domnului; celelalte perioade ale anului nu reprezinta decat
o pregatire si o aprofundare a praznicului Invierii Domnului.
Anul bisericesc este realitatea continuarii vietii lui Hristos in Biserica spre mantuirea oamenilor,
dandu-I posibilitatea omului de a se sfinti( deci e un timp sfant); Timpul sfant este “punctat “
de zile sfinte:sarbatori( Imparatesti –ale Mantuitorului , ale Maicii Domnului, ale sfintilor si
ingerilor), zile de restaurare( posturile), zile de pomenire a mortilor.
Anul bisericesc este impartit in trei parti, fiecare parte scotand in evidenta o activitate a
Mantuitorului:
-TRIODUL-10 SAPTAMANI-ACTIVITATEA ARHIEREASCA
-PENTICOSTARUL -56 DE ZILE-ACTIVITATEA IMPARATEASCA
-OCTOIHUL-ACTIVITATEA CA INVATATOR

3.PERSOANELE SFINTITE
La Creatie omul a fost sfintit deoarece este cununa creatiei, chipul lui Dumnezeu si este in
legatura cu Dumnezeu
Inca din Vechiul Testament, Dumnezeu a poruncit sa fie alese anumite persoane care sa inalte
rugaciuni si sa aduca jertje de multumire la Cortul Sfant( locas de cult folosit la evrei, din timpul
lui Moise pana la zidirea templului de catre Solomon), apoi la Templu. Dumnezeu l-ales pe
Aaron ca sa fie primul slujitor. Existau arhiereu, preoti si leviti.
In Noul Testament, au fost alesi cei 12 Apostoli de catre Iisus Hristos, pe care i-a intarit cu
putere divina, pentru a fi vrednici de aceasta inalta chemare ( In.20,21-23). Acestia, la randul lor,
au ales episcopi, preoti si diaconi, in localitati unde au intemeiat comunitati crestine, si le-au
transmis acesta porunca divina, dupa porunca Mantuitorului: “in dar ati luat, in dar sa dati “(
Mt.10,8). Asadar, orice slujitor al sfintelor altare “fiind luat dintre oameni, este pus pentru
oameni, spre cele catre Dumnezeu, ca sa aduca daruri si jertfe pentru pacate, nimeni nu-si ia
singur cinstea aceasta, doar cand este chemat de Dumnezeu, dupa cum si Aaron” ( Evr.5,1,4).
Crestinii au obligatia sa cinsteasca cu evlavie persoanele alese de Dumnezeu, chemate la slujirea
Bisericii, dar si sfintii dintodeauna ai Bisericii, deoarece El este Cel care cheama, alege si
sfinteste pentru ca toti sa fie una ( In. 17, 21).
4.OBIECTELE SFINTe
In Vechiul Testament, ca obiect sfant, chivotul Domnului( chivotul Legii), iar cel care, nefiind
preot, se atingea de el, era pedepsit cu moartea ( II Reg.6,6-7). Apoi Toiagul lui Aaron, nastrapa
cu mana, Obiectele si jertfele din Cortul Sfant si Templul lui Solomon.
In Biserica Noului Testament, sfintirea obiectelor se face printr-o slujba speciala. Avem :
Biserica, Sfanta Masa, Sfantul altar cu catapeteasma, Vesmintele, Sfanta Evanghelie, Sfanta
Cruce, Sfintele icoane, Sfantul Chivot; cele mai importante dintre obiecte sunt cele legate de
Sfanta Euharistie: sfantul disc, sfantul potir, sfantul antimis, sfantul chivot, steluta, copia si
lingurita si altele.
In plus si obiectele ce au apartinut persoanelor sfinte sunt cinstite:sfintele moaste, vesminte,
etc.
5. CUVINTELE SFINTE
Sunt cuvintele cuprinse in :
-Sfanta Scriptura
-Cartile Sfintilor Parinti
-Cartile Sfintei Traditii, inclusiv cartile de slujba (Liturghier, Psaltire, Sfanta Evanghelie,
Octoih, Ceaslov, Molitfelnic, Penticostar, Triod, Mineie, etc.)
Toate CELE SFINTE le CINSTIM , nu le ADORAM, pentru prezenta harului Duhului Sfant in
ele si prin ele. Deci nu e idolatrie.

S-ar putea să vă placă și