Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lucrarea 1
Lucrarea 1
indepartarea depozitelor moi din santul gingival sau din pungile parodontale false si de
adancime mica, formate din PB si metabolitii toxici produsi de aceasta si materia organica
neviabila: resturi alimentare, tesut epitelial si conjunctiv de granulatie infectat, detritus
celular de origine tisulara sau sangvina
modern - cuprinde si chiuretajul peretelui moale al santului gingival (microulceratii si tesut
de granulatie subiacent) si al resturilor de tartru inclavate in cementul radicular
se poate realiza conservativ sau chirurgical
Atritie
fenomen de uzura a suprafetelor dentare intre ele
la nivelul marginilor incizale, suprafetelor ocluzale si aproximale, prin exercitarea
principalelor functii ale aparatului dento-maxilar: masticatia, deglutitia
poate fi extinsa pana la cote patologice, prin tulburari structurale, de mineralizare a dintilor
sau prin disfunctii;
1
Abraziune:
actiunea de uzura prin frecare din cauza unor forte mecanice anormale, nefiziologice;
actiunea de uzura prin frecarea prin substante sau corpi straini interpusi interdentar ca:
pulberi dentifrice cu particule mari, grosolane, perii de dinti foarte aspre, pilirea voluntara
a dintilor in cursul unor ritualuri entice religioase.
in conditii nefiziologice pot aparea eroziunea si abfractia
5.Parodontologie si parodontopatie
-nu este un termen folosit actual,pentru ca boala parodontala este o inflamatie cauzata de placa
bacteriana(inflamatieterminatia “ita”).Corect este “parodontita”
-terminatia “oza”- se foloseste in leziunile degenerative distrofice
2
8.Osificarea desmala si encondrala.Implicatii practice
Osificare desmala
Osificare endocondrala
osul encondral este format pe model cartilaginos si rezulta din calcificarea cartilajului
originar care sufera procese degenerative, fiind substituit de osul nou format
ETAPE:
1. formarea cartilajului din mezenchim prin actiunea celulelor formatoare de
matrice cartilaginoasa
2. degenerescenta si calcifierea cartilajului in urma aparitiei in interiorul acestuia a
unor lacune ce cresc progresiv in dimensiune in timp ce matrice restanta isi
reduce volumul si se calcifica
3. inlocuirea cartilajului prin aparitie de osteoclaste ce produc resorbtia substantei
cartilaginoase partial calcificate
4. depunerea de os se datoreaza osteoblastelor ce produc initial o matrice osteoida,
ulterior calcificata
initial arcul mandibular este separat printr-o depresiune situata in zona centrala in 2
segmente laterale care ulterior fuzioneaza
la mandibula - structurile osoase rezulta prin osificare encondrala pe model cartilaginos,
mai rezistent - cartilajul l ui MECKEL - predominant in partea anterioara ( canin si primul
premolar) - in rest parodontiul osos mandibular se formeaza ca os de membrana ( din
mezenchimul arcului I branhial)
din mugurii mandibular se mai dezvolta si celelalt componente ale parodontiului marginal
- desmodontiu, cement, gingie.
3
imobilizarea dintilor, tratamentul perforatiilor camerei pulpare si a radacinilor, extractia
dentara, alegerea judicioasa a implantelor si a metodei de implantare.
Lama dentara
4
Implicatii practice
din mugurii dentari recolatati de la orcine s-au izolat ''derivati ai matricei smaltului'' -
DEM - care stimuleaza angiogeneza si regenerarea gingivo-parodontala in special in
dehiscente ale osului alveolar si in resorbtii osoase angulare
unii autori le atribuie efecte benefice in aplicatii topice la nivelul pungilor parodontale
instrumentate mecanic
1. teaca Hertwig - formatiunea bilamelara alcatuita prin unirea EAI cu EAE al smaltului fara
prezenta reticulului stelat
2. la nivelul viitoarei jonctiuni smalt-cement - inainte de a incepe formarea radacinii - teaca
Hertwig se curbeaza spre interior in unghi drept si formeaza - diafragma epiteliala
3. radacina se formeaza si se alungeste pe masura ce diafragma epiteliala coboara
4. la monoradiculari - teaca Hertwig prezinta o singura structura tubulara
5. la pluriradiculari - deschiderea centrala a diafragmei epiteliale este traversata de lambouri
orizontale care impart in 2 sau 3 orificii corespunzatoare bifurcarii sau trifurcarii viitoarei
radacini
6. fragmente din teaca lui Hertwig pot persista sub forma - resturilor lui Malassez - fiind
localizate in lungul radacinii si in zonele de bifurcatie si trifurcatie
7. resturile epiteliale Malassez - sunt mai frecvente la tineri, dar persista toata viata si au putut fi
evidentiate si la 70 de ani
8. se presupune ca resturile lui Malassez degenereaza prin calcificare si formeaza cementiculi
9. in urma inflamatiei - aceste resturi epiteliale ale lui Malassez - pot genera formatiuni chistice
sau prolifereaza in locurile unde se produc fenomene osteitice - in zonele de bi si trfurcatie
radiculara, ca si in lungul radacinii - astfel se creeaza conditii pentru o patologie inflamatorie
sau resorbtiva si chiar degenerativa la aceste niveluri;
11.Cementogeneza - pag 38
cementul se formeaza din celulele conjunctive situate la limita interna a sacului dentar, in
imediata apropiere a tecii Hertwig si a dentinei
incepand din sapt 6 de VIU - la acest nivel al sacului dentar se diferentiaza cementoblastii -
celule specializate in elaborarea cementului
procesul depunerii cementului incepe imediat dupa formarea dentinei
cementoblastii se orienteaza de-a lungul suprafetei dentinare si elaboreaza proteoglicani si
glicoproteine care prin polimerizare formeaza substanta fundamentala cementoida
5
Formarea cementului acelular
are loc sub forma de depozite stratificate succesiv care nu inglobeaza insa celulele formatoare
apare astfel cementul primar si acelular care acopera in intregime radacina dintelui cu exceptia
portiunii celei mai apicale
stratul de cement primar, acelular este mai subtire la nivelul jonctiunii smlat-cement si se
ingroasa spre apex
odata cu aparitia solicitarilor prin presiune asupra arcadelor dentare, chiar inainte de eruptia
dintilor, cementoblastii formeaza o noua matrice cementoida in care acestia sunt inglobati
fibrele sacului dentar tangente la suprafata dentinei dispar si sunt inlocuite cu fibre de colagen
ce se orienteaza in unghi drept fata de suprafata radiculara in care patrund si sunt inglobate in
substanta cementoida prin depunerea ionilor de calciu, sub forma de cristale de hidroxiapatita
in cursul vietii, cementoblastii formeaza si depun, in mod ritmic, noi straturi de cement,
contribuind la formarea radacinii, migrarea verticala a dintelui si imbunatatirea implantatiei.
tesutul conjunctiv situat in spatiul dento-alveolar isi are originea in elementele celulare si
fibrilare din sacul dentar
dupa diferentiere - cementoblastii se aliniaza in zona inerna iar osteoblatii se aliniaza in zona
externa a scaului dentar - sunt la originea cementului si osului alveolar
fibroblstii concentrati in zona centrala produc fibre de colagen, la incepput neorientate
functional - acestea raman inglobate cu un capat in cementul si altul in osul alveolar.
in timpul eruptiei si dupa stabilirea planului de ocluzie - fibrele de colagen se diferentiaza
functional pe grupe:
fibre gingivale supralaveolare ( fibrele dento-dentare sau stransseptale) de la
cementul unui dinte la cementul celui vecin
fibrele alveolodentare
vase sanguine desmodontale se diferentiaza din mezenchimul pulpei dentare, din zona
peretilor alveolari si a mucoasei gingivale
formatiunile nervoase se diferentiaz sub forma unor corpusculi si baroceptori dispusi in jurul
fasciculelor colagene mai voluminoase - raspund de controlul intensitatii si directiei
presiunilor asupra dintilor
fibre nervoase mielinice, filamente terminale specializate in receptia stimulilor durerosi
6
13.Formarea oaselor alveolare - pag 39
in cursul eruptiei dentare, inainte ca dintele sa travesrseze epiteliul oral, coroana cu samaltul
definitiv format este acoperita de EAR (epiteliu adamantin redus).
EAR este format din unirea stratului intern cu ameloblasti fara activitate mitotica (procesul de
amelogeneza s-a incheiat) si din stratul de celule externe care isi mentin capacitatea de
inmultire.
cand dintele perforeaza epiteliul oral, se apropie intim de EAR cu care fuzioneaza si se
reflecta spre coroana dintelui
prin proliferarea celulelor bazale ale epiteliului oral se formeaza peretele moale al santului
gingival
epiteliul jonctional este produsul proliferarii celulare din stratul extern al EAR.
pe masura ce eruptia continua, mitoza acestui strat celular contribuie cu noi celule
la formarea epiteliului jonctional
ameloblastele subiacente sunt dislocate, suprafata smaltului acoperita numai de
celule epiteliale: insertia epiteliala.
7
15.Eruptia activa. Implicatii clinice - pag 42
8
deplasarea epiteliului jonctional in directie apicala este un fenomen obisnuit in cursul
evolutiei ontogenetice a omului si, de aceea, in absenta unor semne vizibile clinic de
imbolnavarie parodontala, involutia gingivala este considerata un fenomen normal.
eruptia pasiva poate sa fie rapida in conditiile supraadaugarii inflamatiei si reprezinta
eruptie pasiva accelerata ce reprezinta un proces proces de retractie gingivala rapida.
Gingie cu:
epiteliu
corion in grosimea caruia regasim fibrele ligamentului supraalveolar
B. Parodontiu marginal profund, de sustinere sau '' functional '', format din :
cement radicular
desmodontiu
os alveolar
Mucoasa masticatorie de la nivelul gingiei in prezenta dintilor este ferma si fixa, iar dpdv
functional este rezistenta la presiune si solicitari
structura mucoasei masticatorii este reprezentata de:
epiteliu ingrosat
corion dens, neelastic cu o rezilienta foarte redusa
mucoasa masticatorie are ca suport dintele si osul alveolar
la edentati, mucoasa gingivala devine o mucoasa masticatorie simpla
mucoasa masticatorie de la nivelul boltii palatine este de asemenea prevzuta cu epiteliu gros
si corion dens, bogat in glande salivare accesorii
9
19.Marginea gingivala libera - pag 48
portiunea cea mai coronara intre papilele interdentare si corespunde peretelui extern al
santului gingival
grosime: 0.5-2 mm
in mod normal: conturul marginal este ascutit, neted, fara neregularitati sau depresiuni
limita dintre MGL si gingia fixa e marcata de santul marginii gingivale libere, care
uneori poate sa si fie sters sau lipseste
santul marginii gingivale libere corespunde, in general, cu portiunea cea mai decliva a
santului gingival.
ocupa spatiul interdentar ( ambrazura gingivala vestibulo-orala), fiind situata imediat sub
punctul de contact
cand punctul de contact lipseste (diastema primara, incongruenta dento-alveolara cu
spatiere), papila interdentara prezinta forma de platou sau chiar de sa, ca o depresiune
concava
forma normala in regiunea frontala este de piramidala
la dintii laterali posteriori are aspect de cort, cu o depresiune pe muchia superioara
intre dintii laterari posteriori are varful deprimat, de aspect concav, corespunzator zonei de
contact sub care se situeaza; in sens V-O prezinta un varf vestibular si unul oral
papilele interdentare prezinta pe fetele V o depresiune verticala, de la baza spre varf, ca un
sant linear vertical, mai evident la copii.
10
4. incongruenta dento-alveolara cu inghesuire: reduce volumul papilelor interdentare , care,
sunt inguste, devin hipertofice si hiperplazice, ca un polip pediculat (mai frecvent) sau
sesil, cu baza mare de implantatie
5. traumatismul produs de folosirea intempestiva a scobitorii, periajul excesiv, reduc
volumul
6. diastema si tremele produse prin deplasari patologice ale dintilor parodontotici produc
deformari ale papielelor interdentare, cu aspect si volum neregulat de la un dinte la altul;
1. adera ferm de dinte si de osul alveolar subiacent si se intinde de la baza marginii gingivale
libere pana la mucoasa alveolara
2. are o inaltime verticala cuprinsa intre 1 si 9mm, in functie de dintele investigat, localizarea
frenurilor, bridelor si fasciculelor musculare subiacente si creste odata cu varsta si dezvoltarea
verticala a procesului alveolar.
3. gingia fixa are o inaltime mai mare la maxilar decat la mandibula, in special la incisivii si
molarii maxilarului pe fataV si mai redusa la canini si premolari.
4. de asemenea, este mai inalta pe fata linguala a M1 mandibular
5. este foarte ingusta la nivelul M2 si M3 mandibulari
6. la copii, latimea gingiei fixe vestibularea dintilor permanenti este mai redusa la dintii cu
tendinta de vestibularizare si se mareste la cei cu tendinta de lingualizare, ceea ce poate
constitui un indiciu al perspectivei de deplasare a dintilor in cursul evolutiei naturale a pozitiei
lor pe arcada.
7. gingia fixa cosntituie o zona de rezistenta impotriva tendintelor de retractie si deplasare a
MGL, rezultate din periaj sau tractiunile excercitate de mucoasa alveolara si formatiunile
subiacente acesteia (frenuri, bride, fascicule de fibre musculare)
8. limita dintre gingia fixa si mucoasa alveolara este jonctiunea muco-gingivala, reprezentata
printr-o linie de demarcatie: linia muco-gingivala, vizibila pe fata V la ambele arcade; sub
aceasta linie se gaseste mucoasa alveolara, mai elastica si mai mobila decat mucoasa fixa
situata in directie coronara.
9. linia jonctiunii muco-gingivale este vizibila si pe fata linguala a versantului mandibular, dar
lipseste in zona palatinala, unde mucoasa palatului dur este ferm atasata de osul subiacent,
bine keratinizata si se continua fara o linie de demarcatie cu gingia
10. mucoasa alveolara este slab keratinizata, de culoare rosu-inchis, mobila fata de planul
subiacent unde prin transparenta se observa vase de sange cu traiect bine conturat.
11
23.Culoarea gingiei normale - pag 51
Culoarea normala a gingiei este roz deschis, dar variaza in raport cu:
grosimea stratului epotelial
gradul de keratinizare
gradul de vascularizatie din corionul gingival
prezenta si numarul celulelor melaninoformatoare - malanoblasti - din stratul bazal al
epiteliului
Culoarea este corelata cu pigmentatia cutanata: este mai deschisa la persoanele blonde si mai
inchisa la persoanele de culoare, orientale, mediteraneene.
Culoarea gingiei este mai palida, chiar usor albicioasa in zonele de hiperkeratoza, de reactie fata
de impactul alimentar traumatizant
La unele persoane sau la populatiile de culoare, orientale, mediteraneene - culoarea gingiei poate
fi, in mod normal, de la maro inchis sau albastru inchis pana la negru - fiind o urmare a melaniei
in exces din epiteliul gingival
Aceasta pigmentare poate fi distribuita uniforma sau neregulat pe suprafete intinse ale gingiei si
nu reprezinta, in niciun caz, un semn de imbolnavire gingivala.
Aspectul
in zona fixa, nu si pe marginea gingivala libera este de ''gravura punctata'' ( stipping) sau
de ''coaja de portocala'', presarata cu orificii corespunzatoare unor zone de penetratie
adanca in corion a digitatiilor epiteliale;
aceste microdepresiuni sunt datorate unor fascicule de bezni de colagen cu directie
perpendiculara pe suprafata osului alveolar si care mentin un contact mai strans intre
lamina bazala a mucoasei si periost;
aspectul este mai evident dupa varsta de 5 ani, se remarca mai mult la frontali, diminueaza
in zonele laterale anterioare ( premolari) si dispare la nivelul molarilor;
aspectul este mai clar pronuntat pe versantii vestibulari, se accentueaza la adult si dispare
la varstnici - la unele persoane poate lipsi in tot cursul vietii;
prezenta astepectului de desen punctat este un semn de sanatate parodontala; absenta lui
indica, de regula,imbolnavire gingivala, iar reparatia dupa tratament reprezinta un indicator
clinic al efectului benefic al acestuia si semnaleaza insanatosirea.
Consistenta
ferma, in special in zona de gingie fixa
in raport cu aceasta, MGL si varful papilelor prezinta o consistenta mai laxa, usor
depresibila la comprimare cu o sonda butonata
12
25.Culoarea gingiei in conditii patologice - mariri de volum 13
1. eruptia dentara
2. tipul constitutional
3. varsta
4. anomaliile dentomaxilare
5. imflamatia bacteriana supraadaugata
6. parafunctiile si obiceiurile vicioase
7. traumatismele directe
8. traumatismele indirecte,ocluzale
9. electul unor circumstante de cauza iatrogena
10. influenta unor afectiuni generale
13
28.Insertia epiteliala - pag 53
insertia epiteliala se refera la celulele din epiteliul jonctional situate mai apical de fundul
santului gingival, care vin in contact direct cu suprafata dintelui.
celulele epiteliale situatie mai apical reprezinta insertia epiteliala primara, cele situate
coronar, insertia epiteliala secundara.
Stratul spinos
stratul cu cea mai mare grosime
tonofilamentele sunt mai numeroase fata de cele din stratul bazal si sunt asezate in
manunchi de tonofibrile ceea ce indica o activitate crescuta de prekeratinizare
Stratul granulos
mai redus ca grosime fata de stratul spinos
celule situate mai superficial elibereaza in spatiul intercelular particule granulare care
contribuie la permeabilizarea epiteliului prin glicolipide
caracteristica principala: prezenta granulelor de keratohialina (percursor al keratinei),
incluziuni rotunde, dense, de 0,1um diametru;
granulele de keratohialina contin filagrina (bogata in histidina) ce se constituie intr-o
matrice care inglobeaza si agrega tonofilamentele ( citokeratinele) pt a forma keratina.
14
31.Stratul cornos,keratinizat al epiteliului gingival - pag 55
format din celule aplatizate, fara nuclee si organite citoplasmatice, intreg spatiul celular
este format din keratina
In conditii patologice, de inflamatie gingivala, stratul cornos este ingrosat: apare hiperkeratoza
cu frecvente fisuri, desprinderi de lambouri.
Din cauza mitozei accentuate, indusa de inflamatie, pot aparea si celule cu nucelu sau fragmente
nuclare - parakeratoza, deoarece timpul parcurs prin migrarea celulelor spre suprafata a fost prea
mic pentru a permite transofrmarea in totalitate a continutului celular in keratina.
15
33.Epiteliul santului gingival: morfologie si implicatii practice - pag 56
epiteliul care acopera peretele moale al santului gingival este slab keratinizat sau chiar
nekeratinizat - aceasta particularitate histologica trebuie bine cunocuta, fiind de o
importanta esentiala in patogenia, evolutia si tratamentul formelor incipiente de
imbolnavire parodontala: gingivita cronica, parodontita marginala cronica superficiala;
16
35.Vulnerabilitatea epiteliului jonctional - pag 57
Santul gingival este spatiul situat intre suprafata dintelui si epiteliul sulcular care captuseste
marginea gingivala de la creasta pana la epiteliul jonctional
Delimitare:
peretele intern - dentar
peretele extern-gingival
baza santului, conturul coronar al ep.jonctional
adancimea - in mod normal: 1-3mm, media fiind de ꞊1,8mm
adancimea clinica este mai mare, nu corespunde cu cea histologica
lichidul santului gingival provine din venulele corionului, situat sub epiteliul sulcular
fluorosceina injectata intravenos este regasita in sangul gingival in numai trei minute
1. Indepartarea mecanica din santul gingival a materialului fluid sau sub forma de particule
straine, unele cu actiune antigenica si efecte agresive
2. activarea adeziunii insertiei epiteliale prin continutul de proteine plasmatice
3. activitatea antimicrobiana complexa prin anticorpi, factori antimicrobieni, leucocite viabile
17
cresteri de volum ale lichidului se constata: dimineata, in masticatie, prin masaj gingival, prin
periaj, in sarcina, in urma folosirii contraceptivelor, in inflamatia gingivala, in perioada de
vindecare dupa tratament chirurgical
compusi sulfatati:
condroitin sulfat - sintetizat in exces in inflamatia gingivala
dermatan sulfat
heparan sulfat
keratan sulfat
A. fibronectina: din tesutul conjunctiv gingival si desmodontal ( dar se mai gaseste in sange,
pe suprafata fibroblastilor de care este produsa, ca si de celulele endoteliale) indeplineste
urmatoarele functii:
1. se agrega specific de proteoglicani, contibuind la structurarea substantei
fundamentale
2. intermediaza fixarea fibroblastilor pe fibrele de colagen din substanta fundamentala
3. participa la reactii in cusul vindecarii si regenerarii tisulare:
adeziune plachetelor sanguine la fibrele de colagen
coagulare
promovarea reactiilor opsonicede catre celulele fagocitare
promovarea migrarii fibroblastice
Fibronectina, sub forma de fragmente produse prin actiunea unor proteaze ale bacteriilor
parodontale patogene, i se atribuie actiuni nocive:
crestrea activitatii metaloproteazelor - accentuare a distructiilor parodontale
reducerea proliferarii celulare
inducerea apoptozei celulare in desmodontiu, in vitro
fibroblastii: sunt celulele cele mai numeroase in tesutul conjunctiv al gingiei sanatoase,
fiind dispusi perivascular si intre elementele fibrilare
functiile fibroblastilor:
1. participa la sinteza diferitelor tiprui de colagen si posibil al sinteza altor tipuri de
fibre
2. produc proteoglicani, glicoproteine, ca fibronectina - rol esential in mentinerea
integritatii corionului gingival
3. rol activ in resorbtia si remodelarea tramei fibrilare de colagen
mastocitele: localizate in general perivascular, in mod exceptional localizate in epiteliu;
produc histamina prezenta in stadiile incipiente de inflamatie
heparina - actiune antiinflamatoare si de control al tirmului de resorbtie osoasa
dupa inflamatie
numarul lor scade in inflamatiile subacute si creste in inflamatiile cronice
macrofage, monocite, plasmocite, limfocite, PMN: putine in corionul gingiei sanatoase si
situate predominant in apropierea epiteliului jonctional;
prezenta lor este considerata o ''inflamatie fiziologica'' - pentru mentinerea
expectativei in fata unor eventuale agresiuni microbiene
numarul lor creste in inflamatia propriu-zisa
osteoblastii: rol osteoformator
osteoclasti: actiunea osteodistructiva
cementoblasti si cementoclasti: actiune de formare formare/resorbtie a cementului
1. participa la sinteza diferitelor tiprui de colagen si posibil al sinteza altor tipuri de fibre
2. produc proteoglicani, glicoproteine, ca fibronectina - rol esential in mentinerea integritatii
corionului gingival
3. rol activ in resorbtia si remodelarea tramei fibrilare de colagen
1. fibre de colagen
cele mai numeroase;
colagenul este format din molecule rigide, rezistente la suprasolicitari si de aceea
este foarte bine reprezentat in tendoane, piele si ligamentul periodontal
colagenul reprezinta 60% din componenta proteica a gingiei
colagenul prezinta 10 tipuri structurale
colagen de tip I - cel mai frecvent - se caracterizeaza prin agregarea moleculelor
sale in fibrile; acestea in numar de cateva sute se grupeaza in fibre si benzi
20
2. fibre de reticulina(argirofile)
se evidentiaza prin coloratie argentica
fibre de colagen tip III, dispuse in mici benzi dezlanate in zonele perivasculare,
perineurale si in corion
3. fibre elastice
putine, circa 6%
dispuse perivascular si aproape de osul alveolar
4. fibre de oxytalan
au o structura similara cu cea a fibrelor de elastina, fiind considerate o forma
primara, nedezvoltata coomplet a acestora
rezistente la oxidarea acida
apar mai frecvent in zonele de reparatie tisulara, ceea ce le confera un rol de
indicator al fenomenelor regenerative
5. fibre de ancorare
formatiuni de colagen tip VII
unesc lamina bazala cu tesutul conjunctiv din corion
21
44. Principalele enzime din corionul gingival - pag 65
1. fosfataza alcalina
2. fosfataza acida
3. difosfo- si trifosfo-piridin-nucleotid-reductaza
4. acetilcolinesteraza
5. succindehidrogenaza
6. glucozo-6 fosfat dehidrogenaza
7. lactic dehidrogenaza
8. beta-D-glucozidaza
9. beta-glucozidaza
10. beta-galactozidaza
11. aminopeptidazele
Glicogen
se gaseste in epiteliu, intracelular, in concentratie invers proportionala cu gradul de
keratinizare
este considerat un component chimic normal al epiteliului care creste in procesul patologic
de acantoliza ( pierderea coeziunii celulare la nivelul stratului spinos, ceea ce determina
separarea celulelor intre ele; determina aparitia unor vezicule sau bule in interiorul
epiteliului)
cantitatea de glicogen din corion creste semnificativ in cursul inflamatiei
Enzime
dispus in special in jumatatea coronara a radacinii ( sau pe 2/3 din lungimea ei)
histologic: prezinta linii de apozitie parelele in general intre ele si suprafata radiculara;
reflecta apozitia ciclica, periodica de cement, care se continua in tot cursul vietii - aceasta
proprietate contribuie la imbunatatirea implantarii si explica procesele reperatorii care se
produc dupa fracturile radiculare
22
grosimea stratului acelular variaza de la cativa um in timpul eruptiei la 50 um intre 11 si
20 de ani si pana la 130 um la adult sau chiar mai mult, peste 500 um la persoanele
varstnice.
in grosimea stratului de cement acelular sunt preznte fibre de colagen denumite intrinseci
( care apartin cementului) spre deosebire de cele provenite din desmodontiu care sunt fibre
extrinseci
la ME: cementul acelular demineralizat prezinta benzi formate din fibrile de colagen,
dispuse mai mult sau mai putin perpendicular pe suprafata radacinii si care deriva, in
principal, din fibrele ligamentului periodontal, fibrele extrinseci fiind produse si
incorporate, treptat, in matricea cementului sub actiunea cementoblastilor.
cementoblastii - celule asemenatoare morfologic cu fibroblastii si sunt situate in
desmodontiu, de-a lungul suprafetei radiculare, unde formeaza o matrice nemineralizata -
cementoid sau precement - in timp, aceasta matrice se mineralizeaza impreuna cu fibrele
de colagen.
fibrele lui Sharpey - termen utilizat pentru a desemna toate fibrele inserate cu un capat in
cement si mineralizate la acest nivel.
In imbolnavirile parodontale, cementul cervical expus agresiunii microbiene din mediul bucal se
poate hipermineraliza prin aport fosfocalcic de origine salivara.
23
Compozitie:
substanta minerala este mai redusa - 46% in greutate, dar matricea organica este mai bogata,
fiind bine reprezentata de colagen tip I(90%) si III(5%), glicoproteine, proteoglicani.
cementocitele - celule caracteristice acestui tip de cement si sunt situate nuami in cement, nu
si in desmodontiu, stationare in lacune ale cementului ( numite impropriu cementoplase).
lacunele au dimesniuni si forme diferite si sunt unite intre ele prin canalicule fine care se
orienteaza preferential catre desmodontiu.
cantitatea de fibre de colagen provenite din desmodontiu si fixate in cementul celular este mai
mare decat in cementul acelular
fibrele Sharpey sunt numeroase si prezinta o buna mineralizare, in special periferica, in timp
ce axul central este mai slab mineralizat.
24
49.Celulele mezenchimale si fibroblastii din desmodontiu - pag pag 69
Fibroblastii
formeaza majoritatea celulara a desmodontiului
sunt orientati cu axul lung paralel cu al principalelor fibre
functia principala consta in sinteza moleculelor de colagen care formeaza fibrile si fibre
actioneaza si in sens invers, prin degradarea fibrilelor de colagen de catre o colagenaza
a carei activitate creste in inflamatii si scade in administrarea locala si generala de
tetraciclina
25
51.Fibrele de colagen din desmodontiu:componenta,plexul intermediar,fibrele indiferente -
pag 69
Osul alveolar este o prelungire apofizara a oaselor maxilare si este format din:
1. osul alveolar propriu-zis
2. osul alveolar sustinator
osul alveolar prorpiu-zis este compus dintr-o lama subtire de os care inconjoara radacina si
serveste drept suport de insertie capatului osos al fibrelor ligamentului periodontal
este reprezentat de corticala interna a osuui alveolar
marginea coronara a osului alveolar este ondulata si corespunde in primele faze de eruptie,
jonctiunii smalt-cement a dintilor; la dintii adulti, functionali, se situeaza la 1-1,5 mmde
aceasta jonctiune;
lamina dura - radiologic apare sub forma unei benzi lineare de radioopacitate crescuta
lamina cribriforma - prevazuta cu orificii prin care trec vase sanguine, limfatice si nervi din
desmodontiu in osul spongios subiacent;
in fazele initiale de evolutie, lamina dura, are o structura de os fasciculat caracterizat prin
prezenta de numeroase celule: osteocite de forma rotunda sau stelata situate in lacune;
matricea osului este formata din benzi de fibre de colagen si are un grad variabil de
mineralizare
formarea matricei extracelulare incepe in centrul unor complexe sferice alcatuite din agregari
de colagen, proteoglicani, vezicule secretate de osteoblasti;
primul semn de calcificare se produce prin depunere de hidroxiapatita in centrul acestor
vezicule - hidroxiapatita se depunde ulterior prin fenomenul de EPITAXIE, de crestere a
cristalelor de hidroxiapatita, cu formarea unor sfere cu diamentrul de 1500-3000 A si care se
constituie in moduli din care se devolta retaua de os fasciculat;
pe masura ce copilul creste - osul fasciculat este treptat inlocuit cu os lamelar
osul lamelar este realizat de osteoblasti prin aparitia succesiva de lamele circumferentiale,
separate prin straturi de os de apozitie sau rezidual.
osul lamelar se dispune, sub forma unor lame concentrice, in jurul unui vas central - aceasta
pozitie caracterizeaza osul haversian
in spatiul tridimensional, unitatea osului haversian este repreentata printr-un sistem
cilindric denumit osteon
intre osteoane - osul rezidual este denumit os interstitial
osteoanele recente, care nu au suferit procese de remodelare - sunt osteoane
primare
in urma resorbtiei partiale si a formarii de noi osteoane, primele devin osteoane
secundare, procesul fiind caracterstic remodelarii osoase prin fenomene de apozitie
si resorbtie
27
resorbtia osoasa se realizeaza in principal prin celule mari, multinucleate: osteoclaste
situate in depresiuni ale suprafetei osoase denumite lacune Howship.
28
59.Corticala externa - pag 72
sunt defecte prin resorbtie la nivelul corticalei externe a osului alveolar, care duc la
descoperirea radacinii subiacente.
dehiscenta - reprezinta o lipsa de os, situata marginal, ca o planie deschisa coronar si mai
ingusta spre apical;
fenestratia - reprezinta un defect osos circumscris, situat sub marginea crestei alveolare;
osul spongios este redus pana la disparitie la dintii frontali, unde, in apropierea marginii
aveolare, osul propriu-zis si corticala externa fuzioneaza; vascularizatia perioastala este
saraca in zonele unde periostul si mucoasa sunt subtiri si intinse, asa cum se intampla pe
suprafata convexa a radacinilor, mai ales la dintii vestibularizati sau oralizati - aceste
circumstante favorizeaza aparitia dehiscentei sau a unei fenestratii care se transforma in
dehiscenta; concomitent, resorbtia osoasa de cauza inflamatorie bacteriana se dezvolta cu
predicletie in zonele aproximale ale radacinilor;
dehiscenta si fenestratia se trateaza chirurgical prin acoperire cu lambou de vecintate biine
vascularizat
componenta cea mai activa a influentelor inductive ale desmodontiului o reprezinta osul
alveolar, care se depunde in zonele de tractiune si se remodeleaza prin resorbtie
functionala in zonele de presiune
acest fenomen de structurare si restructurare permanenta asigura stabilitatea dintelui in
alveola in cursul procsului de eruptie continua, activa si de mezializare fiziologica
29
in mod obisnuit, anchiloza radacinilor nu se produce din cauza potentialului inalt de
regenerare a desmodontiului;
in timpul procedurii de replantare, extractia dintelui, urmata de indepartarea mecanica a
desmodontiului, deshidratarea si alterarea celulara prin mentinerea extraalveolara un timp
inelungat si decontaminarea suprafetei radiculare cu antiseptice drastice - determina
alterari ireversibile ale desmodontiului - in astfel de cazuri, replantarea este urmata
frecvent de resorbtii osoase alveolare si radiculare si uneori de anchiloza radiculara;
plexul periostal
plexul intaalveolar
plexul periodontal
arteriole din plexul interalveolar - strabat corticala externa a osului alveolar - ajung in gingie
prin ramuri arcuate si tangentiale la suprafata crestei
30
vasele principale dau arteriole terminale pentru mucoasa - cu dispozitie ''in palisada''
arteriolele terminale se divid in capilare - iriga papilele corionului pana sub lamina bazala
versantul extern, spre MGL, prezinta in profunzime un plex arterial, format din ramuri
groase, anastomozate intre ele si din care pleaca ramuri paralele, ce patrund in axul
papilelor corionului pana in apropierea epiteliului - aici au traicet arcuat, usor ondulat,
subepitelial;
versantul intern, spre dinte si epiteliu jonctional, prezinta un plex cervico-gingival in
continuarea plexului periodontal;
de-a lungul traseului parcurs de vasele limfatice, se gasesc noduli limfatici cu rol in
procesele de aparare imuna
vasele limfatice din corionul gingival patrund printre ligamentele supraalveolare, se
raspandesc in retea fina pe suprafata cementului si printre fibrele ligamentului periodontal
din desmodontiu, fiind situate alaturi de vasele sangvine;
31
la nivelul apexului se gasesc vase limfatice din pulpa dentara, care strabat apoi spatiile
medulare catre canalul mandibular/infraorbital - parasesc oasele maxilare la nivelul
orificiului mentonier/infraorbial;
se deosebesc de capilarele sanguine prin:
lipsa hematiilor din lumen
endoteliu ce prezinta intreruperi intercelulare
absenta laminei bazale in jurul vaselor
prezenta unor valve in lumen
traseu vaselor limfatice este in general paralel cu al vasele sanguine si trece prin ganglionii
limfatici inainte de a repatrunde in circuitul sanguin;
drenaj:
gingia maxilarului - ganglionii cervicali profunzi
gingia mandibulei - ganglionii submentonieri, subangulomandibulari, cervicali
filam
entele nervoase aferente si eferente, formatiunile senzitive si senzoriale ale parodontiului
marginal - urmeaza de regula caleaa vaselor, cu care formeaza complexe neuronale,
ghidate si sustinute de fascicule de tesut conjunctiv;
gingia maxilarului este inervata de:
nn. alveolari superiori anteriori, mijlocii si posteriori
ramuri din infraorbital
n. palatin mare
nn. nazopalatini
gingia mandibulei este inervata de:
n.bucal
n. mentonier
n.sublingual
ramuri terminale ale nervului alveolar inferior asigura inervatie senzitiva - fibrele nervoase
patrund in desmodontiu prin zona periapicala si prin orificiile laminei dura - dupa ce pierd
teaca de mielina se determina prin 4 tipuri de formatiuni:
32
69.Osteopenia si osteoporoza - pag 84
Osteoporoza - afectiune osoasa caracterizata prin fragilitatea masei osoase, redusa prin
demineralizare si cresterea riscului de fractura; aceasta este legata in primul rand de densitatea
minerala a osului dar si de trama organica trabeculara;
Factorii invariabili
sexul feminin
varsta avansata
constitutia scheletului ( gracila, tip constitutional cu volum osos mai redus)
ereditatea
Factorii variabili
menopauza precoce
menopauza posthisterectomie/ovarectomie
dezvoltarea intarziata a scheletului la adolescenti
sedentarismul
fumatul
abuzul de alcool si cafea
alimentatia bogata in proteine, sare si fosfati
Reparatia consta in vindecarea unei leziuni printr-un tesut normal sau cicatriceal fara o
restaurare ad inegrum: completa, morfologica si functionala. Este o repunere in stare de
functionae a structurilor recuperate terapeutic
sunt izolati din muguri dentari recoltati de la porcine ce se depun pe suprafata radacinii inainte
de formarea cementului
principalii constituienti sunt amelogeninele ( mai mult de 95%), proteine matriceale derivate
dn celulele epiteliale ale tecii lui Hertwig cu rol in cementogeneza in timpul formarii radacinii
34
alaturi de amelogenine mai sunt prezente si alte proteine matriceale (enamelina,
ameloblestinam, amelotina, apina), factorul de transformare a cresterii - beta ( TGF - beta),
proteine si diverse proteinaze;
intervin in regenerarea parodontala prin stimularea chemotaxiei, a proliferarii si diferentierii
cementoblastelor, osteoblastelor, a fibroblastelor precum si cel de inducere a agiogenezei
aplicate pe suprafata radiculara conditionata in prealabil cu acid fosforic, acid citric sau EDTA
- DEM-urile se absorb de hidroxiapatita, colagen si suprafata radiculara - unde pot persista 2-4
saptamani ca un complex insolubil
aderenta de suprafete este influientata in mod negativ de prezenta sangerarii si a altor proteine;
35
hidroxiapatita - la ME: fibroblastii in contact cu particulele de hidroxiapatita - dezvolta
fenomenul de fagocitoza concomitent cu o intensificare a sintezei de proteine si scaderea
activitatii fosfatazei alcaline - comportament comparabil cu cel al osteoblastilor
acid hialuronic
36
82.Functia de structurare si restaurare tisulara a desmodontiului si ligamentului
periodontal - pag 79
37
86.Teoria tensiunii ligamentare - pag 80
teoria tensiunii ligamentare atribuie rolul principal fibrelor de colagen care, in cursul
solicitarilor prin impact, se dezonduleaza si transmit tensiunea sub forma de tractiune
asupra osului aveolar
osul alveolar sufera o deformare elastica transitorie, caredaca nu este excesiva, este
neutralizata de osul bazal al maxilarului si mandibulei;
Osul alveolar
este o apofiza a oaselor maxilare si prezinta importante fenomene de remaniere si
restructurare in tot cursul evolutiei ontogenetice;
in copilarie si adolescenta redomina procesle formatorii - de apzitie si structurare
functionala
la tineri si adulti sunt caracteristice fenomenele de restructurare, de remaniere, printr-un
proces echilibrat intre apozitie si resorbtie, in raport cu relatiile interdentare, ocluzale
la varstnici predomina procesele de involutie, de reducere in volum a osului alveolar
la cele mai multe persoane inflamatia bacteriana, manifesta sau oculta, interfereaza cu
evolutia normala, ontogenetica a osului alvelar si , alaturi de alti factori favorizanti,
determina fenomene distructive de cele mai multe ori ireversibile pe cai naturale, in
absenta tratamentului;
Procesul fiziologic de remaniere a osului alveolar se realizeaza prin resorbtie si apozitie osoasa -
formarea osului nou are loc in 2 etape principale:
1. producerea de catre osteoblasti a unei noi matrici organice
2. mineralizarea matricii
formarea de os alveolar nou e controlata de hormoni si factori locali de crestere
38
89.Implantarea dentara - pag 81
39
92.Fiziologia ligamentului supraalveolar - pag 77
1. asigura fixarea si mentinerea gingiei pe dinte la un nivel constant - ceea ce devine evident
in cursul eruptiei active
3. se opune tendintelor de retractie gingivala prin agresiuni mecanice directe asupra marginii
gingivale libere si in santul gingival
4. asigura o transmitere a presiunilor de masticatie din zonele active la restul dintilor prin
fibre dento-dentare sau transseptale, in conditiile unor arcade integre, fara brese edentate,
chiar in lipsa punctelor de contact, in incongruentele dento-alveolare cu spatiere
1. Atritia suprafetelor ocluzale ale dintilor permanenti reduce relieful ocluzal accidentat,
conditie a retentiei PB si resturilor fermentescibile si, implicit, riscul de producere a
cariilor ocluzale;
se previne situatia prin care, la persoanele cu carii ocluzale, masticatia este deviata
de in alte zone mai putin afectate, in detrimentul procesului e autocuratire
2. Atritia suprafetelor ocluzale la dintii permanenti reduce din bratul de pargie extraalveolar
reprezentat de coroana clinica a dintelui care, in cursul eruptiei cotinue, are tendinta de
alungire si de suprasolicitare a parodontiului profund;
4. Atritia suprafetelor aproximale transforma contactul interdenta dintr-o zona redusa initial,
intr-o zona extinsa, ceea ce imbunatateste deflectia alimentelor in mod progresiv, catre
zonele periferice ale versantiilor gingivali. Asigura o protectie mai buna a papilei
interdentare si o stimulare a dinamicii vasculare din corion.
40
94.Rolurile functionale ale contactului interdentar - pag 96
1. transmiterea echilibrata a fortelor din cursul masticatiei, din zonele active la restul dintilor,
al caror parodontiu marginal va primi stimuli functionali
41