STRATEGIA DE DEZVOLTARE A

JUDETULUI GIURGIU

PENTRU PERIOADA 2008 – 2013

(VARIANATA PRESCURTATA ROMANA-ENGLEZA)

1
Capitol I Analiza socio-economică a judeţului Giurgiu
Capitol II Analiza privind dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea
accesului populaţiei şi a consumatorilor industriali la această
infrastructură si realizarea corelării acesteia cu dezvoltarea
regională și dezvoltarea durabilă
Capitol III Analiza privind potențialul regional de dezvoltare și
crearea polilor judeţeni de dezvoltare
Capitol IV Sinteza programului de dezvoltare durabilă a
județului Giurgiu pentru perioada 2008-2013
Capitol V Prioritățile de dezvoltare ale județului Girgiu în
perioada 2008-2013
Capitol VI Planul de acțiune pentru dezvoltarea județului
Giurgiu în perioada 2008-2013

2
CONSILIUL JUDEŢEAN GIURGIU, în calitate de beneficiar a început cu data
de 18 ianuarie 2008 implementarea proiectului „Strategia de dezvoltare a
judeţului Giurgiu pentru perioada 2008-2013 – condiţie pentru o integrare
europeană competitivă a regiunii” GR 109, în parteneriat cu Instituţia
Prefectului-judeţul Giurgiu.

Proiectul a fost finanţat de Uniunea Europeană prin Programul „Fondul de

modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel local”, Prioritatea 2 –
Introducerea de noi instrumente, proceduri şi mecanisme care să conducă la
îmbunătăţirea gestionării fondurilor la nivel local şi mai ales managementul
serviciilor publice, Domeniul I –Dezvoltare locală, linia bugetară PHARE RO
2006/018-147.01.03.02.03

Obiectivul general al proiectului a constat în îmbunătăţirea capacităţii de

programare şi implementare a proiectelor de dezvoltare ale judeţului Giurgiu
până în 2013, în concordanţă cu obiectivele dezvoltării durabile ale agendei
Lisabona şi Gotenborg, în scopul eficientizării gestionării fondurilor la nivel
judeţean şi local şi îmbunătăţirea managementului administraţiei publice,
precum şi a serviciilor publice.

Proiectul s-a desfăşurat pe o perioadă de 12 luni și a constat în următoarele

activități principale:
o Promovarea proiectului şi diseminarea rezultatelor
o Dotarea cu echipament IT şi bunuri
o Elaborarea şi editarea strategiei de dezvoltare a judeţului
Giurgiu
o Sesiuni de training

Etape majore în desfășurarea proiectului:

ETAPA I – Analiza contextului actual

 Activarea procesului incluziv – colectarea datelor, consultarea şi
implicarea tuturor actorilor strategici la nivel judeţean şi local
 Evaluarea nevoilor şi priorităţilor de dezvoltare strategică a judeţului
Giurgiu pe sectoare prioritare
 Finalizarea analizei socio-economice

3
ETAPA II – Planificare strategică
 Stabilirea unei viziuni de dezvoltare, definirea priorităţilor de dezvoltare
ale judeţului în perioada 2008-2013 și domeniile majore de intervenție.
 Realizarea Planului de acțiune pentru operaționalizarea Strategiei de
Dezvoltare
ETAPA III – Monitorizare și evaluare
 Stabilirea indicatorilor de performanță și succes pentru măsurarea
impactului Strategiei de Dezvoltare

VIZIUNE
Judeţul Giurgiu va fi un spaţiu cheie al comerţului sud est – european cu
infrastructură şi servicii conexe de prim rang valorificând calitatea de nod de
transport intermodal regional.
Giurgiu va fi un judeţ atractiv prin crearea unui mediu social incluziv, creşterea
calităţii vieţii printr-o transformare economică de succes, consolidarea mediului
antreprenorial, fructificarea zestrei rurale, prin diversificare şi relansarea sistemului
agricol cu ajutorul unei administraţii publice eficiente.

Elaborarea unei Strategii de Dezvoltare este mai mult decât o obligaţie dictată
de alinierea la recomandările europene sau naţionale sau de cerinţele
conjuncturale ale întocmirii unei documentaţii de finanţare; nu e modă de
moment în managementul administraţiei publice şi nici o „bifă” în programul
politic al actorilor județeni.
Strategia de Dezvoltare este un document întocmit cu ajutorul cetăţenilor,
pentru cetăţeni, menit să sprijine autorităţile locale în misiunea lor de a sluji
comunitatea.

Strategia de Dezvoltare a judeţului Giurgiu analizează atât punctele tari ale

judeţului cât şi oportunităţile care pot fi fructificate în perioada următoare, trecând
în revistă punctele slabe şi deficienţele existente.

4
Dezvoltarea strategică, aşa cum este aceasta definită de către documentele
programatice ale dezvoltării durabile constituie fundamentul pentru
îmbunătăţirea vieţii locuitorilor şi pentru creşterea sustenabilă a economiei.
Strategia de Dezvoltare a județului Giurgiu se constituie din 6 capitole majore.
În continuare sunt sumarizate ideile de bază tratate de fiecare capitol în parte.

Cap. I Analiza socio-economică a judeţului Giurgiu

Premisa care stă la baza iniţierii proiectului de elaborare a Strategiei de
Dezvoltare a judeţului Giurgiu este de a crea un document cadru care să
răspundă obiectivului central de îmbunătăţire a calităţii vieţii populaţiei din
judeţul Giurgiu şi a tuturor beneficiarilor politicilor publice iniţiate de autorităţi în
perioada de implementare.
Analiza socio-economică a judeţului Giurgiu a avut drept scop diagnosticarea şi
evaluarea nevoilor de dezvoltare strategică a judeţului Giurgiu pe sectoare
prioritare. Rezultatele acestei etape au constituit fundamentarea pentru
formularea Priorităților strategice de dezvoltare și acţiunilor din Planul de
Acțiuni.
Analiza diagnostic a sectoarelor cheie ale economiei judeţului reprezintă o
evaluare obiectivă a situaţiei actuale cu o relevanţă aparte pentru a oferi
imaginea potenţialului de dezvoltare a judeţului Giurgiu. Provocarea centrală
într-un demers de acest gen este de a identifica acele pârghii de dezvoltare
care să continue şi să valorifice prin adăugarea unui plus de valoare, resursele
şi aspectele specifice, identitare judeţului Giurgiu dar şi de a îmbina tradiţia cu
inovarea.
Metodologia propusă de echipa de implementare1 conţine o componentă
extrem de valoroasă, o abordare „de jos in sus” a planificării strategice şi
dezvoltării locale,, abordare ce se bazează pe implicarea actorilor societali
cheie. Mediul de afaceri şi societatea civilă au constituit repere fundamentale în
cadrul procesului de consultare, actori centrali ai conceptului de dezvoltare
comunitară.
Respectând acest principiu, prima componentă din Strategia de Dezvoltare a
judeţului Giurgiu pentru perioada 2008-2013, Analiza socio-economică a
Judeţului Giurgiu, s-a realizat în cadrul a două etape: colectarea informaţiilor
1
Consorţiu condus de GEA Strategy & Consulting
5
privind nevoile de dezvoltare şi potenţialul existent la nivelul judeţului Giurgiu şi
integrarea viziunii actorilor judeţeni şi locali prin procesul de consultare.
Strategia de dezvoltare a judeţului Giurgiu este un document programatic
pentru dezvoltarea ulterioară a judeţului Giurgiu bazat pe o diagnoză socio-
economică şi un proces intensiv de consultare a experţilor şi publicului. Analiza
conţine o evoluţie a sectoarelor cheie judeţene pentru a oferi o imagine realistă
a situaţiei economice şi sociale
I.1.SOCIAL

1.1.1. Dezvoltare demografică

Analiza socială a judeţului Giurgiu are o importanţă aparte pentru succesul

implementării Strategiei de dezvoltare judeţeană. Indicatorii sociali utilizaţi oferă
o imagine a situaţiei actuale a calităţii vieţii populaţiei judeţene. Din analiza
evoluţiei principalilor indicatori de dezvoltare umană prezentaţi se pot observa
atât tendinţe negative cât şi anumite potenţialuri de dezvoltare pe anumiţi
indicatori. Se poate remarca o evoluţie pozitivă a valorilor anumitor indicatori
sociali precum mortalitatea sau mortalitatea infantilă. Sporul natural în judeţul
Giurgiu , comparativ cu valori ale aceluiaşi indicator din alte judeţe ale
României, reflectă valori sub media pe ţară. Cu toate acestea, pe termen lung
este posibil ca această tendinţă să fie atenuată de rezultatele evoluţiei pozitive
a unor indicatori precum nupţialitatea sau divorţialitatea.

1.1.2. Sănătate și servicii sociale

Din analiza realizată în acest capitol referitor la furnizarea serviciilor de

sănătate şi a situaţiei pensionarilor s-au constatat numeroase aspecte
problematice. În județul Giurgiu furnizarea serviciilor de sănătate este
distribuită disproporțional în funcţie de mediile de rezidenţă, urban și rural.

În ceea ce privește personalul medical, în special medicii pentru serviciile de

ambulanță, se observă o distribuţie disproporţionată a ariilor de acoperire în
funcţie de mediile de rezidenţă.

Un alt aspect relevant la nivelul județului Giurgiu este balanţa negativă a

ocupării, cu un raport negativ între numărul mediu al pensionarilor de asigurări

6
sociale de stat şi numărul mediu al salariaţilor, înregistrând cea mai ridicată
valoare din ţară2.

1.1.3. Educație și Cercetare – Dezvoltare

Educaţia are un rol cheie pentru dezvoltarea pe termen lung şi asigură

sustenabilitatea intervenţiilor publice. Nevoia de a avea oameni pregătiţi este o
nevoie structurală, necesitatea de a dezvolta resursa umană pentru a spori
competitivitatea şi atractivitatea economiei dar şi profesionalismul serviciilor
publice.

În funcţie de mediul de rezidenţă al populaţiei şcolare, în județul Giurgiu se

constată o localizare disproporţionată a unităţilor şcolare. Rata de cuprindere
şcolară la toate nivelurile de învăţământ este cea mai scăzută din ţară.

Încă un element important la nivelul sistemului educaţional arată că judeţul

Giurgiu înregistrează cea mai scăzută rată de alfabetizare din ţară. O cauză a
acestei probleme este generată de insuficienţa cadrelor didactice raportată la
numărul de elevi, în învăţământul profesional.

1.1.4. Forța de muncă, șomaj și formare continuă

În ceea ce priveşte caracteristicile pieţei muncii în judeţul Giurgiu s-au

identificat o serie de evoluţii importante pentru dezvoltarea judeţului. Astfel, în
timp ce populaţia activă majoritară este angajată în special în desfăşurarea de
activităţi cu caracter agricol, există totuşi o puternică tendinţă de dezvoltare a
altor sectoare ale economiei cum ar fi serviciile sau industria construcţiilor. Un
alt aspect este legat de evoluţia populaţiei active în judeţ. Valoarea raportului
între numărul persoanelor ocupate şi cel al pensionarilor este cu atât mai
alarmantă cu cât tendinţa populaţiei active este în descreștere. Un alt element
important este legat de fenomenul migraţiei forţei de muncă,, fenomen
răspândit la nivelul întregii regiuni Sud Muntenia.

Principalele aspecte considerate prioritare pentru analiza pieţei muncii în

judeţul Giurgiu sunt:
- Fenomenul migraţiei externe şi interne ia amploare
2
17 pensionari la 10 angajaţi
7
 - Compatibilizarea ofertei programelor de formare continuă trebuie
compatibilizată, conform opţiunilor absolvenţilor de învăţământ gimnazial şi
liceal pentru învăţământul profesional şi cererii de pe piaţa forţei de muncă;

I.2. ECONOMIC

1.2.1. Competitivitate economică

Judeţul Giurgiu este încă un judeţ predominant agricol, cu aproape 50% din
populaţie angajată în acest sector. Lipsa de productivitate agricolă este
generată de deficienţele infrastructurii, dimensiunile proprietăţii şi alţi factori
structurali precum preeminenţa unei agriculturi de subzistenţă..

Economia judeţeană nu oferă încă toate condiţiile pentru a atrage un număr

major de investiţii, cu toate acestea, deschiderea judeţului către căi majore
rutiere, feroviare şi navale, constituie argumente cheie pentru dezvoltarea
acestui potenţial. Portul Giurgiu şi Zona Liberă pot asigura un tranzit economic
facil şi variat al mărfurilor care traversează coridorul comercial din sudul
României.

Un alt elemente major de regres este reprezentat de absenţa asociativităţii

mediului de afaceri în organizaţii şi asociaţii formale. În acest sens nu se poate
vorbi despre o „comunitate de afaceri” în adevăratul sens al cuvântului. Dacă
această situaţie nu este atât de importantă pentru companiile mari, în cazul
IMM-urilor lipsa unei coordonări şi a reprezentativităţii poate fi considerată o
deficienţă majoră, datorită lipsei unei mase critice pentru negocierea unor
parteneriate public privat. În prezent, nu există un cadru formal de dialog între
administraţia judeţeană, a unităţilor administrative şi comunitatea de afaceri.

Investiţiile productive sunt destul de reduse, majoritatea IMM-urilor activând în

domeniul comerţului, industriei uşoare, construcţiilor, transporturi.

1.2.2. Agricultura județului Giurgiu

Judeţul Giurgiu are o identitate de judeţ agricol important, statut ce trebuie

revitalizat prin revigorarea agriculturii şi industriei alimentare, domenii cheie
pentru dezvoltarea judeţului Giurgiu.

8
Întrucât în continuare mai mult de jumătate din populaţie este activă în
agricultura de subzistenţă se impun măsuri pentru eficientizarea agriculturii.
Pentru a înregistra creştere economică într-o comunitate trebuie să existe resurse
umane calificate care să fie motorul aceastei creşteri. În prezent, Giurgiu are o
populaţie îmbătrânită, servicii de sănătate de slabă calitate în mediul rural şi o
slabă infrastructură de formare a resurselor umane. Judeţul înregistrează o
evoluţie negativă a dinamicii ofertei forţei de muncă. Astfel, activitatea economică
principală, agricultura, este practicată în procent de peste 50% în regim de
subzistenţă, de populaţia îmbătrânită. In prezent, judeţul Giurgiu nu mai poate
susţine statutul de judeţ agricol prosper al României, identificarea de modalităţi
sustenabile de dezvoltare economică şi socială fiind imperios necesară.

Dintre soluţiile imediate pentru revigorarea agriculturii pot fi enumerate:

gruparea micilor fermieri în asociaţii şi grupuri de producători şi găsirea de
soluţii /alternative pentru sistemul de irigaţii.

Insuficienta dezvoltare a competitivităţii fermelor agricole şi deficienţele formării

educaţionale cu specific agricol îi împiedică pe fermieri să fie concurenţiali la
nivelul pieţei. O soluţie este aşadar în promovarea de campanii de informare şi
educare a micului fermier în concordanţă cu noile realităţii din sistemul agricol.

Consiliul Judeţean Giurgiu este o instituţie care îşi propune să devină un nod
de coordonare a reformei sectorului agricol la nivel judeţean prin articularea
tuturor factorilor de decizie din judeţ.

1.2.3. Transport și infrastructură tehnică

Transportul rutier, legătura primă cu municipiul Bucureşti şi cu restul ţării,
dispune de un drum expres şi drumuri naţionale în marea majoritate în condiţii
acceptabile de drum. În schimb, cu o nevoie de reabilitare de 63% din drumurile
judeţene (care ocupă 54% din totalul drumurilor publice la nivel judeţean)
judeţul Giurgiu are nevoie de investiţii pentru crearea condiţiilor de
infrastructură care, pe termen lung se vor transpune în creşterea accesibilităţii,
dezvoltarea afacerilor şi creştere nivelului de ocupare a populației.

Traficul maritim de mărfuri are un flux foarte redus comparativ cu nivelul

9
naţional, doar 2,5% din traficul de mărfuri naţional. Capacitatea tehnică pentru
crearea condiţiilor necesare lipseşte iar proiectele de modernizare sunt
preconizate a se finaliza doar în anul 2013. În condiţiile actuale, portul Giurgiu
nu poate deveni o variantă pentru transportul pentru mărfuri din portul
Constanţa, pe un posibil traseu Constanţa – Giurgiu - Bucureşti. Cu toate
aceste, această ieşire la Dunăre este un punct geostrategic important pentru
România, prin acest punct realizându-se una din legăturile principale ale
Vestului Europei cu Orientul Apropiat, acest aspect relevând potențialul ridicat
de dezvoltare al județului Giurgiu.
Lipsa sistemului de alimentare cu apă, problema managementului integrat al
deşeurilor şi distribuţia gazelor naturale constituie elemente care ţin pe loc
dezvoltarea celei mai întinse zone a judeţului Giurgiu, zona rurală.

1.2.4. Turismul și agrementul în județul Giurgiu

Judeţul Giurgiu prezintă un relief şi o climă tipică Câmpiei Române, adecvate

dezvoltării turismului. Acesta beneficiază de prezenţa a numeroase obiective
turistice pe teritoriul său.

În ceea ce priveşte numărul de sosiri ale turiştilor judeţul înregistrează un

număr scăzut, lucru compensat prin faptul că o mare parte dintre aceştia sunt
turişti străini care în general beneficiază un buget de călătorie mai important.

Judeţul Giurgiu beneficiază de o promovare turistică neglijată datorată

neexistentei unui organism public sau privat dedicat acestei acţiuni şi
înregistrează o activitate culturală modestă (datorată numărului scăzut de
vizitatori). Puternica sezonalitate estivală, datorată în mod special lipsei unei
oferte concrete pentru lunile de iarnă reprezintă o reală ameninţare pentru
viitoarea dezvoltare turistică a judeţului.

O resursă importantă a turismului este constituită din existenţa unui număr

important de locuri de cazare pe motonave.

1.2.5. Capacitate administrativă

10
Capacitatea administrativă a localităţilor judeţului Giurgiu este în prezent
limitată din cauza unor factori structurali. Aceşti factori împietează asupra
dezvoltării instituţionale. Concluziile analizei administrative punctează în mare
deficienţele dar şi aspectele pozitive ale guvernării locale la nivel judeţean.
Primăriile nu au resurse suficiente pentru a realiza un grad bun de absorbţie a
fondurilor europene sau de altă natură. De aceea, soluţiile se găsesc în
îmbunătăţirea asociativităţii, realizarea unor proiecte integrate la nivelul mai
multor comune, utilizarea expertizei comune existente. Atragerea experţilor în
management de proiect este esenţială din cauza insuficienţei resursei umane
calificate. Printr-un sistem motivaţional corespunzător pot fi atraşi experţi bine
pregătiţi din centrul universitar Bucureşti, profitând de proximitatea geografică.
Relaţia cu mediul de afaceri se realizează în principal la nivelul CJ Giurgiu şi a
oraşelor principale din judeţ. Relaţia altor primării locale cu mediul de afaceri
este sporadică şi incidentală. Primăriile trebuie să-şi îmbunătăţească
comunicarea cu mediul de afaceri în mod activ, prin alocarea unor resurse
umane sau materiale în acest sens (parteneriate public privat, angajarea unor
experţi pregătiţi în acest sens)
Implicarea cetăţenilor în treburile comunităţii este un factor decisiv în
legitimarea intervenţiilor publice. În acest sens, este importantă aplicarea legii şi
implicarea publicului în dezbateri pe teme majore (infrastructură, investiţii)
Capacitatea instituţională materială este deficitară, în instituţii neexistând
sisteme de gestionare a documentelor şi nici echipamente moderne de
management. Soluţia constă în redactarea proiectelor în cadrul PO DCA,
pentru îmbunătăţirea capacităţii de management local.
Un element cheie al modernizării capacităţii administrative a unităţilor
administrativ teritoriale este o colaborare mai strânsă cu sistemul educaţional.
Trebuie intensificate colaborările şi concretizate la nivel de proiecte comune.
Consiliul Judeţean Giurgiu are o capacitate administrativă importantă, devenind
principala sursă de expertiză în domeniul guvernării locale pentru localităţile
judeţului.
Capacitatea Consiliului Judeţean Giurgiu de a iniţia şi administra proiecte poate
fi utilizată pentru creşterea capacităţii localităţilor limitrofe. Acest lucru se poate
realiza atât prin parteneriate în proiecte comune cât şi prin realizarea unei zone
metropolitane
11
 Capitolul. II Analiza privind dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea
accesului populaţiei şi consumatorilor industriali la această infrastructură si
realizarea corelării acesteia cu dezvoltarea regională și dezvoltarea
durabilă

Starea infrastructurii de transport şi a infrastructurii de bază la nivel judeţean

este similară cu starea infrastructura naţională., Fără a fi printre cele mai slab
dezvoltate judeţe la nivel naţional din punct de vedere al infrastructurii dar cu
aproape jumătate din totalul drumurilor aflate în realitate într-o stare avansată
de uzură, judeţul Giurgiu trebuie să îşi canalizeze o parte din investiţii pentru
asigurarea primului element de vizibilitate, „coperta” judeţului, infrastructura.

Strategia de Dezvoltare a judeţului Giurgiu va cuprinde drept obiective prioritare

problemele identificate în această secțiune, anume modernizarea drumurilor, a
transportului fluvial şi va susţine dezvoltarea transportului, pentru a asigura o
infrastructură de transport echilibrată, la standarde europene. În felul acesta va
creşte accesibilitatea, vor spori oportunităţile de afaceri şi se vor îmbunătăţi
calitatea, eficienţa şi viteza serviciilor de transport, va creşte volumul traficului
de marfă şi pasageri în condiţii de protecţie a mediului.

Pentru respectarea standardelor UE şi a acquis-ului comunitar în sectorul apă,

principalul obiectiv al Strategiei îl constituie extinderea şi modernizarea
infrastructurii de apă şi apă uzată, astfel încât să se asigure servicii adecvate
de furnizare a apei şi de canalizare.

Acţiunile prevăzute de Strategie vor promova creşterea nivelurilor de siguranţă

şi minimizarea efectelor adverse asupra mediului, ceea ce va duce în esenţă la
creşterea standardelor de viaţă ale populaţiei, aflându-se în deplină coordonare
cu obiectivele formulate la nivel de Regiunea Sud-Muntenia.3

Susţinerea ideii de Giurgiu – judeţ de tranzit poate veni în ajutorul statutului

actual de Giurgiu – judeţ agricol, contribuind la sursele de dezvoltarea ale
judeţului.

3
Sursa: PDR 2007-2013, Regiunea Sud-Muntenia
12
 Capitolul. III Analiza privind potențialul regional de dezvoltare, crearea
polilor judeţeni de dezvoltare

La nivel intra-regional, principala caracteristică a regiunii Sud-Muntenia este

diferenţa de dezvoltare dintre zona nordică (judeţele Argeş, Dâmboviţa şi
Prahova) şi cea sudică (judeţele Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa),
diferenţă datorată înzestrării cu resurse diferite, structurii economice – nordul
industrial şi sudul agricol – dar şi altor factori structurali care au influenţat, de-a
lungul timpului, evoluţia divergentă.

De altfel, partea sudică a Regiunii (judeţele Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa şi

Teleorman) este o zonă tradiţional subdezvoltată, reprezentând al doilea
„buzunar” de mare sărăcie în România (primul pol fiind cel din Regiunea Nord -
Est).

Dacă în partea nordică a regiunii polii de dezvoltare s-au evidenţiat deja -

Ploieşti, Piteşti şi Târgovişte – nu acelaşi lucru se poate spune în sud.
Din punct de vedere al mărimii populaţiei, municipiile reşedinţă de judeţ -
Alexandria, Giurgiu, Slobozia, Călăraşi - sunt totodată şi principalele centre ce
polarizează activitatea economică şi socială din regiune. Totuşi, activitatea
industrială scăzută, lipsa altor specializări economice dar şi lipsa unor instituţii
de educaţie superioară sunt tot atâtea motive care diminuează potenţialul
competitiv al acestor oraşe. Celelalte localităţi sunt centre de importanţă sub-
regională sau locală.

În ciuda situaţiei actuale deficitare, sudul regiunii dispune de suficiente

oportunităţi de dezvoltare, care pot constitui tot atâtea pârghii de reducere a
deficitului de dezvoltare faţă de judeţele mai dezvoltate din nord.

Capitolul. IV. Sinteza programului de dezvoltare durabilă a județului

Giurgiu pentru perioada 2008-2013
Ca o concluzie a analizei diagnostic, cele mai importante avantaje de
dezvoltare ale judeţului Giurgiu sunt:
1. Plasarea pe culoarele de transport pan-europene VII şi IX. Fiind unul
dintre cele mai importante puncte pe frontiera de sud a ţării şi totodată nod de
tranzit rutier, feroviar şi naval, întregul judeţ, dar mai ales municipiul Giurgiu îşi
13
pot valorifica poziţionarea geografică consolidându-şi rolul de zonă de tranzit,
„poartă” de intrare în ţară şi legătura principală între Vestul Europei şi Orientul
Apropiat. Această ţintă va trebui să fie acompaniată de investiţii semnificative în
modernizarea şi extinderea infrastructurii rutiere, feroviare şi portuare, pentru
promovarea transportului intermodal şi asigurarea serviciilor conexe de logistică
pentru facilitarea tranzitul de mărfuri şi persoane.
2. Potenţialul agricol. Calitatea şi întinderea terenului, precum şi tradiţia
activităţilor agricole constituie cele mai bune premise pentru dezvoltarea unei
agriculturi moderne în judeţul Giurgiu. Pentru aceasta este însă necesară
reducerea drastică a ponderii agriculturii de subzistenţă, modernizarea
sistemului de management în agricultură şi mărirea suprafeţei exploataţiilor
agricole, introducerea de noi tehnologii, diversificarea activităţilor economice şi
asigurarea calificării resurselor umane în specializările cerute pe piaţa forţei de
muncă (de ex. în apicultură, legumicultură, alte specializări agricole).
3. Proximitatea faţă de Bucureşti. Deopotrivă considerată avantaj şi
dezavantaj, apropierea de capitala ţării influenţează în mod semnificativ
evoluţia judeţului. Faptul că Giurgiu va face parte din conurbaţia din jurul
capitalei poate fi o oportunitate pentru dezvoltarea unor sectoare de servicii-
suport necesare activităţilor economice din capitală (de ex., analiza a reieşit
deja o specializare în domeniul colectării şi managementului deşeurilor
generată de nevoile agenţilor economici din Bucureşti).

Capitolul. V Prioritățile de dezvoltare ale județului Girgiu în perioada 2008-

2013

Unul dintre obiectivele viitoarei Strategii este de a reconfirma identitatea

judeţului Giurgiu pe fundamentele tradiţionale şi de a recâştiga încrederea
populaţiei în posibilitatea de a avea un trai mai bun 4. Fundaţia pentru aceste
investiţii există. Trebuie stabilite prioritățile de dezvoltare, domeniile de
intervenție și acțiunile prin care vor fi folosite aceste avantaje în mod armonios
pentru promovarea unui judeţ mai atrăgător şi mai prosper.

Dezvoltarea strategică se bazează pe acele instrumente care sunt la îndemâna

judeţului. Printre acestea se pot menţiona: situarea judeţului într-un nod de
transport regional şi naţional, o bogată zestre agrară, proximitatea faţă de un
4
Sondajul realizat arată că mulţi giurgiuvenii se identifică cu judeţul natal
14
centru universitar major, infrastructură de afaceri dezvoltată. Toate aceste
instrumente constituie baza pentru dezvoltarea ulterioară a judeţului Giurgiu şi
localităţilor componente, în contextul mai larg al dezvoltării naţionale şi regionale.

Profilul strategic al județului Giurgiu se bazează pe punctele tari şi oportunităţile

identificate de către Grupul de Dezvoltare. Un aspect cheie în acest sens este
modul în care poate fi exploatată poziţia geografică a judeţului. Conectarea sa la
coridoare majore de transport europene precum şi accesul la comerţul fluvial pe
Dunăre constituie avantaje comerciale importante care vor fi exploatate pe viitor
mult mai eficace. Infrastructura de afaceri şi cea portuară vor fi modernizate
pentru a putea face faţă cerinţelor comerţului modern iar infrastructura rutieră
este o prioritate absolută pentru a pune în valoare comerţul de tranzit.

Un alt element pozitiv al judeţului Giurgiu este potenţialul de exploatare a

resurselor agricole, în special în componenta de procesare a produselor
alimentare. Odată ce agricultura va fi modernizată, procesarea produselor
generate va constitui un element de valoare adăugată pentru fermierii judeţeni.
Produsele procesate vor putea fi comercializate în interiorul Uniunii Europene,
fapt ce va duce la îmbunătăţirea balanţiei comerciale şi a nivelului de trai al
locuitorilor.

Prin întărirea relaţiei de vecinătate şi cooperare cu Bulgaria judeţului Giurgiu îşi

va întări şi mai mult, un parteneriat strategic ce poate conduce la realizarea unei
zone competitive investiţional ce poate capacita pe viitor crearea unei adevărate
euroregiuni. Mijloacele prin care se poate realiza această ţintă sunt oferite de
programele de cooperare tranfrontalieră europeană, ce oferă resursele pentru a
dezvolta obiective de dezvoltare comune.

Judeţul Giurgiu este un judeţ cu potenţial major de a prelua anumite servicii

sociale şi a dezvolta o bază pentru furnizarea acestora. Situaţia demografică a
Regiunii Sud-Muntenia precum şi a Municipiului Bucureşti este deosebit de
sensibilă, populaţia dependentă crescând constant. Judeţul Giurgiu are şansa de
a dezvolta servicii sociale care să asigure necesarul unei populaţii îmbătrânite şi
a oferi o şansă la un nivel de trai mai bun acestui segment al populaţiei.

O primă etapă în demersul de modernizare a județului Giurgiu este reprezentată

de procesul de modernizare a serviciilor publice, de sănătate, transport, edilitare,

15
de siguranţa cetăţeanului, a crea un mediu stabil şi de încredere pentru populaţia
judeţului.

Dezvoltarea și profesionalizarea resurselor umane este o ţintă importantă pentru

judeţ, corelată cu nevoia de a atrage noi investiţii economice care pot asigura o
dezvoltare strategică sustenabilă. Prin instruire şi crearea de noi locuri de muncă,
dezvoltarea economică a judeţul Giurgiu poate fi corelată cu obiectivele Agendei
Lisabona pentru crearea unei „societăți bazate pe cunoaştere”. Educaţia
antreprenorială, încă de la nivelul şcolii şi formării iniţiale, este un factor important
pentru realizarea ţintelor de tip Agenda Lisabona. Pentru economia judeţeană,
forţa de muncă profesionalizată și infrastructura modernă sunt elemente care pot
genera o valoare adăugată și o creștere economică reală. Localizarea în Giurgiu
a unor investiţii noi constituie un obiectiv principal al autorităţilor judeţene şi o
nevoie evidentă, identificată la nivelul percepţiei publice.

După analiza și evaluarea situației actuale a județului Giurgiu realizată în

capitolele anterioare, s-a definit viziunia de dezvoltare (vezi. pag.1), priorităţile de
dezvoltare ale judeţului în perioada 2008-2013 și domeniile majore de intervenție,
prin care s-au detaliat pârghiile de intrvenție la nivel județean.

Prioritate 1: Dezvoltarea infrastructurii

Domeniul de Intervenție 1.1 Intensificarea investiţiilor în eficientizarea coridoarelor

de transport pan-europene, incluzând infrastructura conexă
Domeniul de Intervenție 1.2 Crearea infrastructurii aeroportuare şi integrarea
transportului aerian în ansamblul intermodal la nivelul judeţului
Domeniul de Intervenție 1.3 Îmbunătățirea accesului și a mobilității forței de
muncă prin reabilitarea infrastructurii de transport în întreg județul
Domeniul de Intervenție 1.4 Îmbunătățirea managementului zonelor agricole prin
creșterea gradului de accesabilitate la utilități și servicii
Domeniul de Intervenție 1.5 Reducerea disparităților în ceea ce privește
infrastructura educațională în mediul rural și corelarea acestuia cu nivelul de
dezvoltare urban
Domeniul de Intervenție 1.6 Dezvoltarea infrastructurii pentru crearea condițiilor
de dezvoltare antreprenorială

Prioritate 2: Relansarea sectorului agricol

16
Domeniul de Intervenție 2.1 Promovarea de acțiuni pentru îmbunătățirea și
consolidarea potențialului de resurse umane în mediul rural
Domeniul de Intervenție 2.2 Modernizarea exploatațiilor agricole
Domeniul de Intervenție 2.3. Consolidarea sinergiei dintre producția primară
agricolă și industria alimentară
Domeniul de Intervenție 4 Sprijinirea grupurilor de producători și a altor forme
asociative
Domeniul de Intervenție 2.5 Creșterea competitivității și diversificarea bazei
economice în mediul rural

Prioritate 3: Diminuarea disparităților și promovarea incluziunii sociale

Domeniul de Intervenție 3.1 Reducerea decalajelor în asigurarea serviciilor de
sănătate și sociale
Domeniul de Intervenție 3.2 Îmbunătățirea accesului şi calităţii sistemului
educațional iniţial şi de formare continuă
Domeniul de Intervenție 3.3 Ameliorarea clivajelor între cerere şi ofertă pe piaţa
forţei de muncă
Domeniul de Intervenție 3.4 Asigurarea mobilităţii resurselor umane, dar şi
oferirea condiţiilor pentru reintegrare a unui posibil val invers de migrare

Prioritate 4: Dezvoltare antreprenorială

Domeniul de Intervenție 4.1 Diversificarea economiei şi atragerea de servicii de

vârf pentru dezvoltarea comerţului, transportului şi turismului
Domeniul de Intervenție 4.2 Sprijinirea dezvoltării aglomerărilor industriale prin
atragerea şi concentrarea de investiţii
Domeniul de Intervenție 4.3 Promovarea culturii antreprenoriale, sprijinirea micilor
antreprenori şi asigurarea de facilităţi economice pentru dezvoltarea IMM-urilor
Domeniul de Intervenție 4.4 Dezvoltarea şi crearea de noi structuri de incubare şi
susţinere a afacerilor

Prioritate 5: Valorificarea potențialului de colaborare transfrontalieră

Domeniul de Intervenție 5.1 Crearea condițiilor pentru colaborarea transfrontalieră

la nivelul administraţiei pentru folosirea integrată şi optimă a resurselor publice

17
Domeniul de Intervenție 5.2 Stimularea mediului antreprenorial din judeţul Giurgiu
pentru fructificarea oportunităţilor oferite de zona transfrontalieră
Domeniul de Intervenție 5.3 Programe de formare adaptate pieței forței de muncă
pentru creşterea mobilităţii şi a folosirii eficiente a resurselor umane în judeţul
Giurgiu
Domeniul de Intervenție 5.4 Întărirea parteneriatelor culturale și identitare, inclusiv
pentru promovarea serviciilor din Judeţul Giurgiu

Prioritate 6. Protecția mediului și dezvoltare durabilă

Domeniul de Intervenție 6.1. Valorificarea resurselor regenerabile și reutilizarea

resurselor naturale
Domeniul de Intervenție 6.2 Dezvoltarea agriculturii ecologice
Domeniul de Intervenție 6.3 Îmbunătățirea calității stării de sănătate a populației
prin asigurarea unui mediu curat și sănătos
Domeniul de Intervenție 6.4 Promovarea unui turism ecologic

Prioritate 7: Creşterea capacităţii administrative şi îmbunătăţirea

procesului de elaborare şi implementare a politicilor

Domeniul de Intervenție 7.1 Modernizarea managementului public la nivelul

Administrației Publice Locale
Domeniul de Intervenție 7.2 Creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor
nerambursabile
Domeniul de Intervenție 7.3 Eficientizarea guvernării la nivel local prin utilizarea
instrumentelor de politici publice
Domeniul de Intervenție 7.4 Îmbunătăţirea democraţiei participative locale prin
transparenţa publică
Domeniul de Intervenție 7.5 Parteneriat şi asociativitate pentru dezvoltarea locală
Domeniul de Intervenție 7.6 Informatizare pentru modernizarea guvernării

VI. Planul de acțiune pentru dezvoltarea Județului Giurgiu în perioada

2008-2013

18
 Planul de Acțiune aferent Strategiei de Dezvoltare a județului Giurgiu se
constituie ca un document programatic unitar şi coerent pentru dezvoltarea pe
termen mediu şi lung a judeţului Giurgiu.

În prezentul capitol, pentru fiecare Domeniu de Intervenție, specific fiecărei

Priorități strategice de dezvoltare, enunțate în capitolul anterior, au fost formulate
proiecte planificate pentru a contribui la implementarea Strategiei de Dezvoltare a
județului Giurgiu.

Capitolul de față a prezentat Planul de Acțiune cuprinzând acţiunile prioritare la

nivel de proiecte propuse pentru perioada de desfășurare a Strategiei de
Dezvoltare.

Consiliul Judeţean Giurgiu este prezent în calitate de beneficiar direct sau ca

partener ai altor beneficiari, de ex. Consilii Locale din județul Giurgiu, Prefectura
Publicaţie
județului realizată în cadrul proiectului "Strategia de dezvoltare a judeţului
Giurgiu, etc.
Giurgiu pentru perioada 2008 - 2013 - condiţie pentru o integrare europeană
Totodată sunt
competitivă prezentate
a regiunii" PHAREsursele de finanțare prin care proiectele
RO 2006/018-147.01.03.02.03 formulate
GR 109 derulatpot
defi
accesate
Consiliul cât și termenul
Judeţean Giurgiude
curealizare a fiecăruialproiect.
sprijinul financiar Uniunii Europene prin
Programul Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel local
III Capitolele
– IV componente ale Strategiei de Dezvoltare a județului Giurgiu se
pot consulta în întregime pe site-ul Consiliului Județean Giurgiu,
Editor: S.C. VEGA PROD 94 S.R.L.
www.cjgiurgiu.ro
Data publicării: IANUARIE 2009
Date de contact:
CONSILIUL JUDEŢEAN GIURGIU,
municipiul Giurgiu, strada Bucureşti, numărul 10,
cod poştal 080045, judeţul Giurgiu
Telefon: 0040 246/ 21 56 85
Fax: 0040 246/ 21 65 11
e-mail: cjg@cjgiurgiu.ro;
web: http://www.cjgiurgiu.ro
19
„Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.”
Adresa de sesizări: cfcu.phare@mfinanţe.ro.