8/22/2020 Problema libertății!

Despărțirea de Nicolae Berdiaev

Sputnik Moldova / MoldavianSputnik Молдова / Russian

© Photo : Ionuţ Ţene

Problema libertății! Despărțirea de Nicolae

Berdiaev
EDITORIALIST 19:07 17.04.2017

Ionuţ Ţene

În ultima vreme am recitit principalele opere ale losofului creştin rus Nicolae Berdiaev. M-a fascinat
întotdeauna cărţile "Sensul Creaţiei", "Sensul Istoriei", "Un nou ev mediu", "Spiritul lui Dostoievski" sau
"Originea şi sensul comunismului rus".

Am recitit şi "autobiogra a ca exerciţiu spiritual" cu o plăcere culturală recuperatorie şi totuşi undeva între paginile lecturate se
insinua o contradicţie care mă deranja intelectual. Undeva, Nicolae Berdiaev nu conlucra cu perfecţiunea ţelului operei sale
geniale. Cheia contradicţiei sale am descoperit-o citind o carte despre spiritualitatea creşină rusă a lui Ivan Ivlampie.

Concepţia marxistă în abordarea creştină a lumii

Deşi fost marxist şi revoluţionar idealist socialist la începutul secolului XX, Nicolae Berdiaev nu şi-a depăşit nostalgia şi anamneza
unui materialism dialectic asumat. Sămânţa marxistă a conlucrat în operele sale, deşi devenise ca recunoaştere internaţională
cel mai mare losof creştin al secolului XX. Ispita materialismului dialetic, al lumii căzute s-a păstrat în opera lui Berdiaev, în
abordarea problematicii libertăţii. Poate astfel se explică şi succesul său mondial şi promovarea deliberată a operei sale
loso ce, mai degrabă o teozo e decât o teologie. Cheia succesului e tocmai, paradoxal, în faptul că nu a renunţat la concepţia
marxistă în abordarea creştină a lumii, nu a depăşit ispita neantului şi a pus creatul înainte sau egal cu Fiinţa.

https://ro.sputnik.md/columnists/20170417/12208807/problema-libertatii-despartirea-nicolae-berdeaev.html 1/3
8/22/2020 Problema libertății! Despărțirea de Nicolae Berdiaev

Reminiscenţele marxiste l-a promovat în lumea academică de stânga. Berdiaev

a explicat genial dualismul lumii şi a demantelat monismul cartezian, ind
primul losof existenţialist creştin, care se deosebea de Sartre pentru că punea
în centrul umanităţii transcendenţa, căutarea sensului istoriei sfârşitului lumii
întru Hristos. Berdiaev a refuzat obiectivarea lumii şi a considerat salvarea
omului în restaurarea după Chipul Omului la a doua venire. Libertatea omului
de a îl căuta pe Dumnezeu se opune existenţialismului comunist sartrian, care
punea dreptul de alegere a omului doar în autonomia lumii obiectivate, fapt ce
duce în cele din urmă la anarhie şi apoi la tiranie, deci la anulare umanismului © SPUTNIK / ДАВЫДОВ

ca expresie a liberăţii. Numai întru Dumnezeu libertatea are sens liberator şi Ionuţ Ţene: poporul român, un cobai al
SUA în caz de con ict cu Putin
răscumpărător.

Creatorul şi îngerul căzut — sub semnul egalităţii

Şi totuşi, unde e sămânţa marxistă la Beridaev? Tocmai în concepţia sa privind libertatea meonică, adică existenţa liberăţii apriori
înainte de Fiinţă, născută din neant, devenind o unealtă a omului prin liberul arbitru de a alege dintre bine şi rău. Adică libertatea
este născută din nimic şi e o posibilitate a omului de a alege prin liberul arbitru calea mântuirii sau căderea. În viziunea lui
Berdiaev libertatea nu este creaţie a lui Dumnezeu, ci o expresie meonică a neantului, ceea ce este o contradicţie cu ideea lumii
ca şi creaţie a lui Dumnezeu. În problema libertăţii Berdiaev face concesie marxismului acceptând absenţa şi punând egalitate
dintre neant şi creaţie, de fapt între îngerul căzut şi Creator. A accepta libertatea ca purcedere din "ungrund" intră în contradiţie
cu subterana dostoiesvskiană.

Berdiaev confundă cu intenţie ungrund-ul cu subterana dostoievskiană, deşi la

romancierul rus aceasta era o expresie a catacombelor plămădită din
suferinţele primelor secole ale creştinismului prigonit cu săbăticie de lumea
obiectivată. Deşi Berdiaev oferă cea mai corectă radiogra e a Legendei Marelui
Inchizitor din "Fraţii Karamazov" privind totalitarismul lumii obiectivate care
sufocă libertatea individuală a omului, nu înţelege totuşi pe deplin sensul
libertăţii la Dostoievski, care este o creaţie eliberată în inima omului pentru a-l
căuta şi a se odihni în Hristos. Libertatea este creaţia lui Dumnezeu, nu poate
© AFP 2020 / CHRISTOPHE SIMON
o expresie a neantului, pentru că nimicul este doar o absenţă, iar căutarea
Decembrie '89, mai degrabă operaţiune a
sensului nu poate un motor care funcţionează fără substanţa vie a vieţii
serviciilor occidentale decât sovietice
umane. Omul şi lumea este creaţia lui Dumnezeu, iar libertatea un instrument
creat care este la mâna liberului arbitru de a alege prin "nostalgia paradisului"
restaurarea umanităţii după Chipul Omului sau a îl reuza. Libertatea este un
dar oferit de Dumnezeu omului pentru a se regăsi pe sine prin iubire în Hristos şi a da sens teleologic umanităţii. Dar libertatea
poate folosită de om ca alegere a răului pentru că din marea sa iubire Dumnezeu i-a dăruit omului dreptul liberului arbitru.
Dumnezeu vrea ca omul să-l iubească liber nu condiţionat, iar libertatea în acest sens este apanajul creaţiei nu a neantului şi
nimicului evidenţiat "autonomist" de Nicolae Berdiaev.

Libertatea nu este un obiect al neantului

Acum înţeleg de ce Berdiaev nu s-a autonumit pe sine teolog sau losof creştin, ci pur şi simplu teozof sau losof, pentru că în
problema libertăţii nu a depăşit nostalgia marxistă a tinereţii. Asta nu-l face mai puţin interesant ca şi gânditor important care a
scris genial eseuri despre sensul umanităţii prin paradigma creştină. Teza libertăţii propuse de Berdiaev este de sorginte
marxistă şi intră în contradicţie cu ideea creaţiei lumii de către Dumnezeu. Intrinsec Berdiaev anulează dualismul lumii,
paradoxal căzând în monism. El face astfel imposibila alegere, prin libertatea ca absenţă, posibilitatea uniunii omului cu
Creatorul. Din punct de vedere al libertăţii lui Berdiaev nu am putea explica alegerea lui Hristos chiar cu preţul vieţii lumeşti a
martirilor creştini din primele secole sau din închisorile comuniste.

S nţii Închisorilor au ales libertatea creată de Dumnezeu pentru a se uni cu Hristos, în ciuda tuturor torturilor inimaginabile şi a
terorismului de stat aparţinând unei lumi obiectivate ce a încerat să rupă rul legăturii dintre om şi Hristos. Dacă am accepta
libertatea lui Berdiaev născută din absenţă şi ca trăsătură autonomă a neantului nu am putea înţelege libertatea celor care s-au
sacri cat întru Hristos şi despărţirea s nţilor de lumea obiectivată pentru a se îndumnezeii. Până la urmă libertatea omului este
expresia creaţiei pentru ca omul să devină o teandrie, o restaurare în Chipul Omului, o îndumnezeire la înfricoşata Judecată de

https://ro.sputnik.md/columnists/20170417/12208807/problema-libertatii-despartirea-nicolae-berdeaev.html 2/3
8/22/2020 Problema libertății! Despărțirea de Nicolae Berdiaev

Apoi după a doua venire. Libertatea nu este un obiect al neantului, un incipit al

nimicului ca la Berdiaev, ci este un instrument creat de Dumnezeu din
dragoste în inima omului pentru a putea alege: Lumina sau întunericul, binele
sau răul, frumosul sau urâtul conform liberului arbitru.

Aneantizarea libertăţii ar anula jertfa s nţilor şi mucenicilor, omul devenind o

absenţă din creaţie şi ar face ca şi calea spre Dumnezeu să e doar o expresie
a anarhiei unei lumi materialist-dialectice, a unui univers obiectivat. Libertatea
nu este un dat increat, ci o exprimare a voinţei libere a omului creat care alege © FACEBOOK / IONUŢ TENE

binele de rău. Libertatea celor din închisorile comuniste din secolul XX — Românii: victime ale atentatelor teroriste
temniţe ce sunt o obiectivare a lumii în sens Marxist — a fost darul lui din Europa. Cine ne oferă siguranţă?

Dumnezeu pentru a se restaura în catacombele subteranei Chipul Omului şi a

se elibera spiritul spre unirea prin jertfă şi iubire cu ziditorul. O libertate ce
pucede din neant cum ne propune Berdiaev, nu ar decât o altă faţetă a materialismului ateu, a unei umanităţi rupte de creator,
iar sensul lumii s-ar pierde: acela de a înfăptui o teandrie divino-umană cum ne-a adus ofrandă Fiul Omului acum peste 2000 de
ani. Fără libertate ar imposibilă mântuirea, pentru că libertatea este creaţie spre un sens atribuit, eliberator şi restaurator.
Libertatea nu poate o excrescenţă ex nihilo, ci un dar al lui Dumnezeu pentru ca omul să aleagă drumul spre mântuire. Fără
libertatea ca şi creaţie divină nu am înţelege alegerea lui Iisus Hristos: Jertfa, Răstignirea şi Învierea.

Ionuţ Ţene este istoric, publicist şi scriitor român

Opinia autorului poate să nu coincidă neapărat cu cea a redacţiei Sputnik.

Sursa: NapocaNews.ro

More from the Web Sponsored Links by Taboola

NISSAN QASHQAI, prin programul Rabla. Cere oferta aici!

Programul Rabla

Prima maşină la abonament. Vezi ofertele Volkswagen!

Volkswagen

Vrei să Locuieşti Într-un Astfel de Apartament?

Floreasca Residence

© 2020 Sputnik
Toate drepturile sunt garantate.
18+

https://ro.sputnik.md/columnists/20170417/12208807/problema-libertatii-despartirea-nicolae-berdeaev.html 3/3