Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rudolf Sutu-Iasii de Odinioara PDF
Rudolf Sutu-Iasii de Odinioara PDF
D� iil
. aDI N IOA-RA-
(Dc.emn de prof. 1'. Cost-in).
DE
RUDOLF SUTU
t
�
�
www.dacoromanica.ro
C1,18 En
ECIME) e (I] EECE02
a-6)
e
EH. ovr, Pr
g I A*I I (Ac
8 DE dtt
ODINIOARA
DE
LI
IAI
00 TIPOGRAFIA LUMINA MOLDOVEI"
1923
RCEOVEE . ERIEDEEE
Øo .E5J
www.dacoromanica.ro
or °Nee"NA
''..
Fi
RUDOLF SUTU
%co
%...Aboo A.01
www.dacoromanica.ro
5:4V "V")
cg
I4\
L .1%...."
www.dacoromanica.ro
PREFATA
(01440aeosimempe
www.dacoromanica.ro
ge
Stole! Tralan
r
vas
7,1,11
N.*
t51111R1.1D,
'AO)
t
r v+aka
ter, vwo
1-!..L4p ke--0, Nigoz4 441.te
4.,Fr Int, Int "Mr
1 #i 11 L.4,1
41_ I Li41 it!
_
;11
.k4§,..::.,-,..:-..,:l!.
:corr,,,,,- .. - ..,.
n-samr.a.Ciarera3350,40SV
www.dacoromanica.ro
lat*ii de odinioarà
de la 1894 1900
PART,,EA I.
www.dacoromanica.ro
2 RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
TAFI DE ODINIOARA 3
www.dacoromanica.ro
4 RUDOLF' SU1 U-
Coleglile comunale..
Au urmat discutii, In Septembrie acelas an, a-
supra oportunitatii de a se convoca unul sau ambele
colegli comunale, pentru complectarea locurilor va-
cante sau de a se amana alegerile comunale, pana
dupa alegerile generale cari trebuiau sa aiba loc.
curand.
lntelegerea cu radicalli.
0 comipiune a fost numita, compusa din Vasile
Pogor, Neculai Culianu, lancu Ventura, Grigorie Co-
galniceanu si d. Petru Missir, pentru a se pune In
intelegere atat cu seful partidului pentru a vedea
care este directiunea generala de urmat, precum si cu
gruparile politice din localitate, In vederea aliantelor,
De asemeni, s'a ales si un comitet electoral
campus din Dimitrie Rosetti, lancu Ventura, Sandu
Rascanu, I. Mavrody, Costea Bals si George Catqrgi.
Acest de pe urma a fost Insarcinat sa se pue In in-
telegere cu partidul radical, pentru a vedea daca
voeste sa conlucreze cu partidul conservator in a-
legeri, avand ca principiu de discutiune : colegiul L
de deputati, precum si un loc la colegiul al doilea
de Senat, vor fi rezervate partidului conservator.
Fixarea candidaturilor.
Comitetul executiv al partidului In sedinta de
la 29 Octombrie 1895, a confirmat urmatoarele can-
didaturi :
La Senat : Colegiul I : Dimitrie Rosetti si Jacob,
Negruzzi. .
Colegiul II : N. Culianu, Gh. Panu si C. P. Cons-
tan tiniu.
La Camera : Colegiul I : D. Filipescu, Dimitrie
Grecianu, Nicu Nanu si A. C. Cuza.
Colegiul II : George Catargi, A. A. Badareu,
Gheorghe Botez, Mihail Vladescu, N. Nicolaide si
Costea Bals.
www.dacoromanica.ro
.IA§TI DE OMNIOATI1 5
www.dacoromanica.ro
6 RUDOLF SUTU-
www.dacoromanica.ro
IA§II DE ODINIOARA T
www.dacoromanica.ro
8 RUDOLF SDIU
www.dacoromanica.ro
y A:-..1[ DE ODINIOARA 9
www.dacoromanica.ro
10 RUDOLF strru
www.dacoromanica.ro
IA II DE ODINIOARA 11
www.dacoromanica.ro
12 RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
IASI! DE ODINIOARA 13
www.dacoromanica.ro
14 RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
1W1 DE ODINIOARA 15
www.dacoromanica.ro
16 RUDOLF SUTL
www.dacoromanica.ro
IkSII DE ODINIOARk 17-
www.dacoromanica.ro
18 RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
1,4§11 DE ODINIOARA 19
www.dacoromanica.ro
20 RUDOLF SU ITT
www.dacoromanica.ro
lAsh B1 ODINfOiRA 21
www.dacoromanica.ro
22 TIUTMLF SUTU
11======
de nici o exceptiune. Ori cat ar fi de efemer acest
succes, el ne va fi ve§nic o fala, ca la un Ware ceas
de grea cumpana nu am numarat un singur dizident,-
Si Dimitrie Grecianu continua : «Recugoa§tem
Ca nu se poate ca in decursul vietei unui partid, sa
nu se iveasca dizidente, izvorate fie din cauze po-
litice, fie provocate de unele ambitiuni, nu arare ori
legitime, dar numai Intrucat nu sunt in joc interesele
permanente §i organice ale partidului sau ale tarei,,,
caci atunci aceste cauze de dizidenta, ori cat de In-
temeiate au fost la obar§ia lor, nu mai pot dainui in-
mintea §i In sufletul acelora, cari trai presus de toate
i§i iubesc tara §i neamul..
Ingrijat ca Intotdeauna de soarta partidului Di-
mitrie Grecianu a adaogat : Ǥtiti ate neajunsuri,
cata amAraciune am suferit din cauza dualitatii par-
tidului nostru, fie la putere, fie atuuci and In toiul
lnptelor de opozitie, ne opream fara alt rost deck
a ne pandi. Se puteau oare lasa astfel resfirate pu-
terile noastre, in Imprejurarile actuale, atunci can&
avem de luptat cu o situatiune financiara devenita
o primejdie nationala ? Raspunsul 11 aveti in actul
de abnegatiune §i de marinimie antica al §efului nos-
tru, mai scump ca ori and, al lui Gh. Cantacuzino, care
pentru a dobandi aceasta fuziune, dorita de toata
suflarea conservatoare, a cedat puterea lui P. P. Carp,
care a avut curajul a o primi, cunoscand la cate
jertfe se expunea.
«La randul nostru sa ne folosim, a sfar§it cAl-
duroasa sa cuvantare Dimitrie Grecianu, de pilda ce
ne`au dat'o frunta§ii no§tri §i sa nu dam o prea mare
insemnatate individualitatilor sau situatiunilor ce dim
fire sunt trecatoare ci sa pa§im mereu inainte având
cinstea Orel ca stea conducatoare §i unirea noastra
ca mangaere pentru ceasurile de restri§te,.
Au fost acestea, cuvintele calde §i inimoase ale
acelui care a fost Dimitrie Grecianu. A§a a fost a-
tunci, a§a l'arn cunoscut pana'n momentul and ne'a
parasit pentru totdeauna.
www.dacoromanica.ro
IMII DE ODINIOARA 23
www.dacoromanica.ro
PARTEA II.
IN 1894. Evenimentul"
Para lel eu faptele principale petrecute de la 1894
incoace si care privesc vechiul partid conservator,
este potrIvit a ma ocupa si de presa din acele tim-
puri, caci o mare legatura a domnit, intre politica
propriu zisa de club si presa.
«Eveffimentul* era sub directiunea d-lui Gh. A.
Scortescu si in 1894 lanuarie numara deja 270 nu-
mere de ziar aparute. Ziarul se razboia atunci aproape
zilnic cu .Era Noua,, organul junimist.
La ordinea zilei erau : chestiunea sufragiului uni-
versal, intocmirea listelor electorale pentru consiliile
comunale, taxele maximale, etc.
In *Evenimentul in primul an al apariti.ei sale,
se vorbea in afard de politica, de conventiunea co-
merciala cu Germania si de hotardrea luata de Ca-
mera de Comert din Iasi, a carei presedinte era Gh.
Serban, se vorbea de amanarea lucrarilor pentru
Lonstruirea unei biserici.in curtea institutului Notre
Dame de Sion pentru care Sacre Coeur din Iasi pri-
mise de la institutia Notre Dame de Sion din Paris
suma de 650.000 lei, arnanare datorita faptului ra-
celei ce exista intre Leon al XIII si regele Carol, etc.
La Teatrul National.
La Teatrul nostru national se juca .Baba Harca.
cu Arceleanu in rolul titular. Teatrul era lixit la re-
www.dacoromanica.ro
26 U DOLF SUTET
www.dacoromanica.ro
IAFI DE ODINIOARA 27
www.dacoromanica.ro
28 ROD ILP $U11J
www.dacoromanica.ro
TASU DE OntsztothA 29
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SU fLT 30
www.dacoromanica.ro
1A§EI DR OIMNIOARA
7===C 31
www.dacoromanica.ro
32 flUDOI I SU I LI
www.dacoromanica.ro
'Atm- DIC OHINIOARA 33
www.dacoromanica.ro
34 RUDOLF MITTS
www.dacoromanica.ro
7A:3II DE ODINIOARA 35
www.dacoromanica.ro
36 B l DOLP Sul i
---.----,--,
www.dacoromanica.ro
ISAS'll t-- OIHN1oARA 37
;e
c4,5..2
- 9 Va'''-'.
i:. ". zig .
.2., -,,e ,44- ,. 4:'',. 51 .--.,
www.dacoromanica.ro
38 RUDOLF stip
www.dacoromanica.ro
TAW DE OM NTOAR-A 39
www.dacoromanica.ro
40 RFD 11.1e SUTU
www.dacoromanica.ro
iktilf 10: ODINIOUlk 41
Bombonel Asian.
www.dacoromanica.ro
42 RUDOLF SUTU
MO nenorociti.
Se plângea saracia Iasului atunci, cum se plan-
ge si de atunci incoace, cum il plAngern si acum si
cum, desigur, il vom plange si de acum inainte.
lasul atunci, acum 26 ani, decadea vazand cu ()ail.
lasul mergea spre ruina, spuneau iesenii de atunci.
Toate administratiile comunale veneau cu un pro-
gram bine ticluit, dar nimic bun nu se facea pentru
orasul acesta. Se spunea ca Iasul n'are docuri si
antreposite, se cerea transferarea atelierelor C. F. R.
de la Pascani la Iasi si cAte altele. ..'au facut toate
acestea, cum s'au facut. Dar astazi e mai bine ? Nu
credem. E de ajuns sa ne ocaram unii pe altii de
condamnabila nepasare ce am avut'o fiecare dintre
noi, in ce priveste lasarea in ruina a Palatului Ad
ministrativ. Daca este o crima mai mare pe care au
facut'o iesenii, este ca au lasat pe toti oamenii po
litici, care se tot laudau cA .se sacrifica pentru Ia,i,
pentru capitala Moldovei, pen tru orasul de unde au
pornit toate ideile made etc. e tc. ; ca i'au lAsat sa'si
batA joc de dAnsii. Iasii au o pata rusinoasa, cu Pa-
latul Administrativ in halul in care se gaseste astazi.
Nu mai incape discutie Ca aceiasi indolenta s'a
aratat si cu staruinta pentru instalarea unei telegrafii
fara fir. Bietul Iasi n'are nici o legatura telefonica
cum se cade cu Bucurestii. De când nemtii au pus
mAna pe firul de bronz telefonic din Bucuresti, lasul,
are si n'are telefon ! Asa incftt, intre lasul de
astAzi si cel de acum 25-30 ani, acesta din urma a
fost mai norocos, de si n'avea atunci nici docuri,
nici antreposite, nici ateliere de C. F. R.
Un buget comunal.
Ce era un buget comunal acum 26 ani la Iasi ?
Era bugetul care prevedea cheltueli pentru tea,trul
national, pentru personalul teatrului, cheltueli care
se ridicau la surna de... 770 lei. Veniturile teatrului
se evaluau la 36 mii lei, socotindu-se chiria de la.
www.dacoromanica.ro
lit§11 DE ODINTOARA 43
www.dacoromanica.ro
44 RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
IAV DE ODINICKRA 45-
www.dacoromanica.ro
-46 RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
IASrI DE ()DEVOUR 47
Theodor Balasan.
Moare Theodor Balasan, vechi tipograf ie§ean §i
ziarist. Dânsul a urmat cursurile scoalei primare ar-
meane, apoi intra in Academia Mihaileana sub directia
Jul Asachi. Mai tarziu se specializa in tipografia Asa-
chi in bransa tipografiei. Fu numit director al tipogra-
fiei Junimea., unde §i'a §i instalat o tipografie proprie,
obtiand mai tarziu de la Regele Carol dreptul de a
purta titlul de .Tipografia regala.. Balasan a fast
intemeietorul ,Curierului de lasi.. Noi acum and
ne ocupam de primele inceputuri ziaristice mai seri-
oase la la§i, II numim .Curierul lui Balasan.. Balasan
insa schimba curand titlul ziarului sau in .Curierul
intereselor generale. Neavând avere i§i scotea zia-
rul de trei ori pe saptamAna si aceasta timp de ani
indelungati. Ziarul n'a disparut decat odata cu in-
bolnavirea lui Balasan. A murit sarac, ca toti ziaristii
gb ca unul care nici odata nn s'a gândit pentru sine
ci, a cautat numai sa serveasca pe altii.
0 petrecere.
Un dineu al unui licentiat in drept, era un eve-
miment la la§i. D. C. Langa Rascanu, actualmente
ministru plenipotentiar la Sofia, fiul defunctului pro-
fesor universitar Pe tru Rascanu, a oferit un dineu
amicilor sai, cu ocazia sustinerei tezei de licenta in
drept. leau parte Alex. Stoianovici, d. Costea Botezat,
Titus Popovici, G. Tataru, Todirita lacob, 1. Geor-
giades, d. M. Varnav Liteanu, Cristea Missir fost
profesor de istorie, Lascar Ursulescu fost profesor de
-franceza etc.
lata pozi ti unile : Drept roman .mezelicurile exi-
sta u in timpul lui Luculus ? Drept Civil origina
-4supei cu patele. e codul Calimah sau codul Napo-
leon ? Drept International pe§tele mins in Dunarea
In apele Bulgariei - §i facut maloneza in Romania i§i
pierde nationalitatea ? Pr ocedura Civila gainele in
.4gelatinai mai au drept de apel ? Drept natural --
www.dacoromanica.ro
JAL I) )1.1. SUM 4g
www.dacoromanica.ro
Up( DE ODINIOARA 49
www.dacoromanica.ro
50 RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
dA§TI DE ODINIOARA 51
www.dacoromanica.ro
52 'RUDOLF SUW
www.dacoromanica.ro
1A!!III DE ODINIOARA 53
www.dacoromanica.ro
I.A$II DE ODINIOARA 55
www.dacoromanica.ro
56 RUI)OLF SETIC
www.dacoromanica.ro
1o.211 DE ODINIOAnk 57
www.dacoromanica.ro
58 RUDOLF' SUM
Unlversitatea iesanA
Inceputurile Universitatii din Iasi sunt interesante.
Primul inceput al Invatamantului national superior in
Iasi se facu In 1830 prin Infiintarea unui curs de
legi in scoala vasiliana de la Trei Erarhi. Pimul pro-
fesor superior caruia i se incredinta cursul de legi
fu Christian Flechtenmacher venit In tara de la 1811
ca educator al copiilor fratilor Lascarachi si Grigore
Sturdza. In 1834 se mai infiintara la gimnaziul Va-
silian Inca 3 cursuri academice de : logica, algebra
si istoria universala rationala, constituind impreuna
anul I de filosofie. In 1835 se deschide Academia
Mihaileana. Aid profeseaza Filosofia Eftimiu Murgu,
juristul Flechtenmacher cursul de legi, apoi mai erau
catedre de limbele rusa,, germana, franceza si elina
In 1838 e un ours de istoria literaturei franceze,
un curs de drept public si privat, un curs de
matematica aphcata, de filologie si istorie, de mate-
mateci inalte si fizica, de istoria naturala, cte chimie
si de geometrie si arhitectura,
In anul 1838 deci am avut inceputurile a 3 din
cele 3 facultati de astazi. Universitatea iesana incepe
a se apropia de forma ei definitiva. Cel dintai pro-
fesor din cadrul invatamAntului superior astfel creat,
fu doctorul in drept Gh. Apostolescu.
ln 1850 Universitatea din Iasi este creata prin
legea hii Voda Cuza si instalata In localul cel vechi.
Prirnul rector al Universitatii din Iasi a fost loan
Strat, profesor de economie politica.
0 petrecere la schit.
Ca si acum, se serba In fiecare an la .Schitul
lui Tarata proprietatea casei Sf. Spiridon, hrarnul
acestui schit, prin o serbatoare campeneasca. Se pe-
trecea bine in ziva de 15 August a fiecarui an, zi
de adio a verei, zi de prevestire a toamnei. In mica
bisericuta de atunci, ca si astazi, a schitului, navalea
lume pestrita, neveste cu copii In brate, copii cari'si
www.dacoromanica.ro
IAti.It DE ODINOMIA 59
www.dacoromanica.ro
{60 RUDOLF SUIV
www.dacoromanica.ro
IA§II DE ODINIOARA 61.
www.dacoromanica.ro
462 RUDOLF slip
www.dacoromanica.ro
IAOU DE ODINIOARA 63
www.dacoromanica.ro
64 AU ROLF SU ru
www.dacoromanica.ro
IASI' DE ODIN1OARA 65
www.dacoromanica.ro
66 RUDOLF SUTI
Avocatii ieseni.
Un numar insemnat de avocati ieeni, trimet o
adresa lui Nicu Filipescu, deplangand groaznicul
sfarsit al duelului pe care l'a avut cu Gh. Em. La-#
hovary. Nu se indoesc Inn de perfecta lealitate
corectitudine a luptei, dar se indigneaza cand \rad
inversunarea si fatarnicia cu care se speculeaza o
atare nenorocire impotriva lui Filipescu si graba cu
care s'a pus in miscare tot aparatui justitiei pentru
a dobora pe Filipescu, cu litera moarita a unei legi
cazute in desuetudine desavarsita. Adresa termini
cerand ca Filipescu sa faca urmatorilor avocati ie,
seni sa le incredinteze apararea lui : lancu Manu,
Vasile Sculy, Dim. Alexandrescu, D. A. Grecianu,
Gh. Irimescu, Theodor, A. Chirilovici, Vasiie Dimi-
triu, A. A. Badareu, D. Grigorovici, N. Nicolaidi, Gh.
Mihail, St. Mandrea, C. P. Constantiniu, C. M. D.
Miclescu, Petru Sion, Gh. V. Grigoriu, Savel Manu,
Al. Dabija, D. Andrei Farcasanu, Nebunelli, Braescu,
M. lanculescu, etc.
Drept raspuns, Nicu Filipescu a ramas hotarit
sa se infatiseze fara -de nici un aparator inahtea
ftribunalUlui, multumind avocatilor iesent pentru spri-
jinul oferit in aceasta trista imprejurare.
Artista Delmary.
Moue batrana artista Delmary, In azilul de ba-
One, instalat in una din cele mai singuratice strazi
ald Iasilor, t itr'o casa cocheta care dipparea intre
flori si brad, flori si brad pentru festivitAtea primirii
Reginei Elisabeta.
Carmen Sylva a sosit aici fara nici un cortegiup
fari sulfa i fara politie, Regina dete sarutari fe-
meilor batrane din azil si se intalni aici cu d-na
Delmary, care se distinse prin o atitudine demna,
respectoasa si frumoasa. Fra constilnta trecutului
de educatie -care teiniria acum sub implesia prezen-
tel regale. D-na Delmary fu recomandata Reginei ca
www.dacoromanica.ro
TA5II DE ODINIOARA 67
.-o veche artistA, iar in ochli Carmen Sylvei s'a iyit o lica-
sire de sincerA admiratie pentru trecutul unei glorii,
Intre Bur li 1 d. Philippide.
Un conflict scolar care da mult de vorbit presei
e eafacerea Philippide-Burlax. Vasile Bur la a fost
-numit profesor suplinitor la Liceuf National la Ca-
-tedra de limba romana, curs superior In locd d-lui
Philippide. Vasile BurlA esise atunci din inspectorat.
inspectorii convocati la minister, 211 cazut cu totii
de acord sa fie numit BurlA Demisia d-lui Philip--
pide era la consiliul permanent care avea de membru
influent pe Hajdeu, a carui succesor la Magnum Ety-
mologicum era d. Philippide. D. Phillppide a fost
rugat !ma sa revie asupra demisiei si sa continue
cursul ,.:anA la sfarsitul.anuLui scolari ceiace consimti
s'o faca. De aici ofense, profesorii agitati, iar Vasile
.Burla renunta la suplinire.
Profesorul Curfus.
Moare batranul profesor Curius de la gimnaziul
tefan cel Mare. 0 generatie intreaga de doua dece-
nii s'a perindat prin cele patru clase ale vechiului
ginnaziu iesan. Era o figura impozanta de mosneag,
cu trasaturi ferme, un cap alb ca un trunchiu nins ce
se legana inteun mers ritmic. Era tipul omului care
-a trait, a vazut si a cuñoscut, era un isvor de apro-
pouri si o comoara nesecata de humor. A In vatat la
Atena si s'a intors de acolo t u o puterd socratica,
de discernamant si Cu uti grad inalt de stoicism.
Dupa ce si'a indeplinit Cu sfintenie mfsiunea de pro-
fesor, dascalul acesta de franceza, s'a rettas din profe-
sorat, in eare traise trti zeci de ani.
Dar, toata superioritatea si talentul cu care era
inzestrat se isbea de iremediabila neseriositate a vra-
stei si a usurintei nevrastnicilor de girnnaziu.
Nu mult dupa moartea acestui cunoscut procesorp
inoare un alt profescK Mihai Slatineanul vechi das-
www.dacoromanica.ro
68 RUDOLF SUM-
www.dacoromanica.ro
'1AFI DE ODISIOARA 69
www.dacoromanica.ro
70 RUDOLF SU rtr
www.dacoromanica.ro
!ATI DE ODINIOARA 71
www.dacoromanica.ro
72 RUDOLF SUTU
-N
www.dacoromanica.ro
k§11 PE ODINTOkRA 73
www.dacoromanica.ro
74 RUDOLF SUFI?
www.dacoromanica.ro
1ARII DE ODINIOARA 75
www.dacoromanica.ro
76
,
flu mix Su f II
www.dacoromanica.ro
TASTI DU ODINIOARA. 77
www.dacoromanica.ro
78 RUDOLF SUP!
Badea Cartan la 14
Isi face din nou aparitia la Iasi, badea Cartan,
rnos Cartan, vestitul cioban roman Cartan, profetul
neamului sau.
In duhul sau sincer si convingator, se ascundea
ceva supra-omenesc, ceva din darul lui Isus. Cu
costumul sau ciobanesc si Incaltat cu opinci, cu
traista de gat, plina cu carti, cu vorba si nazuintele
sale de a-si afirma fala trecutulut sau stramosesc,
ciobanul acesta n'avea un pic de odihna : vesnic pe
.4drum, astazi la Iasi, mani la Focsani, cautand sa
cerceteze si sa afle ceiace milioane de felul lui nu
vor fi in stare sa cunoasca : Istoria trecutului pe de-
gete. Vorbea vesnic i parabole Era un psiholog al
firei omenestr, patrunzand cu usurinta in sufletul
cuiva, dintr'o arunca tura de ochi. De Cate ori ne-am
Mtalnit cu dansul la Iasi, unli din noi crezandu-I ca
are nevoe de vre-un ajutor banesc, Ii intindeau bani,
Nu primea Insa mila nimanuia :
.No si traiti d-le, mie nu-mi trebue bani,
daca aveti c rti, dati-mi, primesc cu bucurie..
Cartan a vizitat Roma, pentru ca sa vada cu
ochii lui columna strarnosului Trayan, caci doar asa
spunea dansul .ca el e de ai lui Trayan., pentru
care motiv a si mers pana la Italica din Spania, sa
vada comuna unde S'a nascut Trayan. A fost primit
bine la Roma unde a vizitat parlamentul italian. In-
trebat odatar de nobilii Hanel, daca toll românii sunt
asa de destepti ca el, Cartan a raspuns :
gEhei, domnilor, eu sunt cel mai prost din-
tre romAni..
A vizitat apoi Sigmaringen, Parisul, Constan-
tinopol.
D-rul Rosenthal.
Moare la Iasi cunoscutut medic Rosenthal. Fost
medic eminent, Rosenthal a fost medicul celor mai de
seama case romAnesti din Iasi. A fost medic comunal-
www.dacoromanica.ro
IIA.51I DE 011INIOARA 79
www.dacoromanica.ro
SO MIAOW SUM'
www.dacoromanica.ro
Ig 11 DE ODINIOAAA 81
www.dacoromanica.ro
82 RUDOLF SUM
www.dacoromanica.ro
nikII DE ODINIOARA 83
lorgu Tacu.
lorgu Tacu ? De s'ar preface oceanul In t er-
neala si Inca nu s'ar putea descrie in complect, fi-
gura pe care au cunoscut'o ieseni in lorgu Tate.
Tacu a comandat odata un regiment complect
din garda civica si de aceia avea si fotografii In uni-
forma militareasca.
lorgu Tacu a fost urmarit Intotdeauna de 4 piaza
rea» si anume clipeala ochiului stang. E legendara
aceasta clipeala. Stateai la vorba cu dansul si deo-
data vedeai cum ochiul cltpea... Credeai ca ill facea
-semn ca conversatia e intrerupta, te duceai iarasi a
,doua zi sa'l vezi, iar el facea pe suparatul pentru
ta n'ai executat ordinul ce ti l'a dat cu o zi inaint?,
si pe care tu nu l'ai execu tat, crezand ca .clipeala»
era o contramandare. in vremea agardei civice» pc
cand lorgu Tacu comanda .1a dreapta», sefii de
pluton cafe se uitau tinta la dansul, dadeau ela stan-
ga», creza td ea ochml stang li porunceste de a face
altfel de cat sund comanda. A fost deputat si prim
ajutor de primar al lasului. Intr'o zi, aparu la vechia
berarie .Unirea», cu palaria c1.4 canaf, care a facut
sensatle si care nu era de cat o amintire a chipiului
din garda civica. Clipeala involuntara a ochiului a
pus de multe ori pe C. C. lorgu in neplacere. S .
citeaza doua cazuri, de pe cand era la Primarie. Intr'o
zi o cuco uta tanara vine la Primarie cu o plangere.
C. c. Jorgu Tacu promite ca i se va face dreptate..
dar In actst moment ochiul clipeste, cuconita se ro-
seste si parasind Primaria, intreaba pe intendent daca
C. c. Jorgu e insurat. Alta data un functionar e che-
mat de a da oare cari larnuriri intr'o chestiune de
antreprisa, fata cu antreprenorul. Functionarul Incepe
a spune, dar deodata ochiul clipeste si bietul functi-
onar incepu sa povesteasca prapastd. A doua zi, lor-
gu Tacu cercetand dosarul crede ca a fost gres,
informat si iute cheama pe functionar pentru a-1 tra-
ge la raspundere Domnule cum de ai Indraznit setn
www.dacoromanica.ro
84 PLunoLr Sl6T3/41
www.dacoromanica.ro
ATI DE ODIN[OARA. 85
www.dacoromanica.ro
86 RUDOLF SUT15
www.dacoromanica.ro
TAVI DE ODINIOARA 87
pofta.
Alex. Lambrior.
Tatal d-rului Al. Larnbrior decedat nu de multa
vreme, e unul din disparutii mari al lasului : e Ale-
xandru Lambrior, fost bursier al Academiei Mihailene,
fostul director si profesor de istoric din Botosani,
destituit In 1871 de cAtre ministrul instructiunii de
atunci Tell, pentru motive politice. Sosit la lasi a
Inceput a da lectii pe la diferite institute private ca
Institutele Unite, M-me Wagner, etc.
Se prezinta la nn concurs pentru catedra de is-
storie la scoala militara i reuseste intaiul. E trimes
bursier la Paris pentru a urma studiile filologice. El
a fost cl dintai care a indrodus in tara metoda fi-
lologica moderna, neogramaticismul cum If mai zi-
ceau unii.
Lambrior s'a ocupat mult §i cu Istoria. Cursul
Mt de Istorie, predat la scoala militara s'a sfeterisit,
prin filele intercalate pe care erau indreptari si note
numeroase. Ceia ce parea mai extraordinar era afir-
marea lui Lambrior ca nu sunt exceptii la legile schim-
barilor fonetice, ca asa zisele exceptii se pot explica
si deci nu mai par a fi exceptii. Lambrior n'a putut
sfArsi opera sa alndreptariul., opera Inceputa In «Con-
vorbiri literarep.
www.dacoromanica.ro
88 RUDOLF S'Upf
Const. 1..f.padatu.
C. Costache Lepadatu era o natura pasnica, de
si de multe ori, In focul luptei, impungea si primea
Inpunsaturi. Cand primea atacuri, Lepadatu rpsia, Isi
stergea fruntea i raspundea cu succes. In momentul
de a intra in Primarie, Cc. Costachi aruncandu-si o
privire patrunzatoare asupra veniturilor comunale, se
gan-di ca a ajuns momentul de a se marl acele ye-
nituri prin irnpunerea socolatei la o taxa mare, dar
a renuntat la aceasta reforma, multumita unor prie-
teni cari au stiut sa convinga pe cel mai gray dintre
ajutorit de primar, ca socolata este un aliment de
prima necesitate.
Turnul Go lia.
Turnul Golia. Frumos i vechiu turn cunoscut
de toata lutrea, pAna consiliul de ministri, a hotarit
darftmarea lui. Una Cate una caramizile si pietrele
care-I compuneau au fost date jos, vAndute sau fu-
rate... Cati dintre elevii de liceu, nu simteau bucurie
cand, fugind de la latineasca lui Slatineanu, se urcau
in turnul Golia, de unde vedeau Iasul intreg asezat
pe frumoasele lui coline ? Ce mai Insemnau in mo-
mentele acele, gramaticele latinesti, cu conjugarile,
declinarile si exceptiile care-ti faceau capul calendar,
pe langa privelistea mandra, cu largi orizonturi, ce
se deschideau inaintea ochilor ?
D'apoi diferitele zicatori despre Golia ! Cine n'a
auzit de : «Par'ca ai esit din Golia !.. «Du-te la
Golia.. «Vechiu ca zidul Goliek etc. E un monu-
ment istoric pe care l'au perdut in parteJasii, acest
Iasi yechiu oras care a stralucit atftt de frumos In
timpuri si care tot timpul a venit sa-i schimbe fata...
Bursuc.
Conservatorul de muzica numara printre profe-
sorii sal pe maestrul Bursuc, profesor de violoncel,
care cu atAta duiosie executa bucatile clasice cele
www.dacoromanica.ro
A11 DE ODINfokilk 89
www.dacoromanica.ro
90 RUDOLF SU FL
www.dacoromanica.ro
TAO DE ODINIDADAL 91
Iorg0Tacu V Abatorul-
Mare taraboi la Abatorul comuntl. In jurul tele-
fonului stateau adunati o multime de oamem, intre
cart se gaseau si Jocu, cunoscutul Jocu si Gh. I3or-
teanu, violonistul. Se serba taierea boilor comumali
si o asemenea serbare nu putea sa aiba loc, fara ca
sa fie insotita de legendarele petreceri la Soituzu.
Lipsea lorgu Tacu. Deodata un calaret vesteste pe-
lorgu Tacu ca la Abator e scandal. Spariet, Tacu se
duce la telefon si se pune in legatura cu Abatorul..
Alio, Allo ! Primaria Abator !
Mci Cc. lorgule I
Ce este ?
Cc. lorgu lipeste urechea, dar sare in sus de bu-
curie-. caci iflr loc de reclamatiuni, urechea sa pri-
mea murmurul dulce al .Horei. lui Mos Chipan, tra-
dusä pe scripca de maim maeastra a lui Borteanu.
Dau 20 lei, sa mai cante odata, zise Tacur
n uimirea celor de la Primarie, care nu stiau ca une-
ori Jocu e mai tare In inventiuni de cat maistrul Cc,
Iorgu.
Parintele Arlon.
Parintele Arion era unul dintre cel mai iubiti preoti
din Iasi. Amara!, si a pus in gand sa paraseasca
lasul : imi iau lumea in cap si ma duc in Rusia cu
cei sapte copii", zicea clansul tuturora. Auzind Mi-
tropolitul Moldovel despre aceasta intentiune, a pa-
runcit Sa vie Anion" ! si atunci, o scena unica se-
petiecu. Parintele Arion se prezinta smerit, cu ochiil
inecati in lacrimi.
Arloane, imi amarasti batranetele, se vaita
batranul prelat. Zeu, yreai sa te duci in Rusia" ? Pa
rintele Arion isbucni Intr'un plans nervos: fariseii
von sa ma omoare, sa ma faca sa plec cu nevasta si
copii" sfarsi Arion.
Atunci Mitropolitul, zicand : multe suferinti mrat.
adus, lam tine haina mea, numat nu'Lni fa necazuri'
www.dacoromanica.ro
92 it UDOLP SUT If
www.dacoromanica.ro
TAS11 DE ODINIOANA 93-
www.dacoromanica.ro
-94 RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
AA*II DE ODINIOARA 95
www.dacoromanica.ro
96 Fte1101,1" Stint-
Arhiereul Mean°
Moare arhiereul Varlam Raileanu, rectorul Semina-
rului «Veniamin, i egumenul bisericei Sf. Spiridon_
Era until din cei mai luminati prelati ai tarei i un
filantrop cunoscut. Viata la seminar, sub Raileanu de
yenise un paradis, CaCi dansul a introdus In scoala
curatenia, htana buna i disciplina. lntretinea pe so
coteala sa, cate 5 6 elevi saraci sau studenti pe
care-i ajea cu toata inima. Era om cult in adeva-
ratul sens al cuvantului. Serviciile divine oficiate de.
dInsuI, erau intotdeauna vizitate de un public nu-
meros, cad Raileanu era desbracat de toate preju-
diciile trecutului, care in mod gresit s'au introdus-
in cultul si formele exterioare ale religiei noastre.
Andrei Vizanti
Dispare din Iasi, Andrei Vizanti, avand in bu
zunar vre-o 2000 lei.
Spre a nu fi cunoscufin timpul drumului, pl-a ra
nmstetile, si-a pus o peruca rosir, mustati i favorif
rosi, cari'i dadeau aerul unui gentlemen englez. Vorbea
rar in timpul calatorief, iar putinele cuvinte indis-
pensabile ce trebuia sa le schimbe, le vorbea inteo,
frantuzeasca stricata, cu un vag accent englez- Evita
cu grija sa lege cunostinta cu lumea depe bord_
Ajuns la New-York, a jucat intr'un tripou si a cas-
tigat o suta de dolari. Condus de niste tovarasi la
un bar suspect, a fost imbatat cu gin, bafttura ci
care Vizanti nu era deprins si piofitãnd de sornnul
antic in care acesta a cazut, i-au furat portmoneul
nelasandu-i in buzunar de cat o suma neinsemnata
Parasind fatalul New-York, s'a stabilit la Rea-
ding, in Pensilvania. Aci intra calfa la an barbier,
cu a carui fata fugi dupa cateva zi'e.
AlergArile de cal.
Au loc la Iasi alergarile de cai Alergarile aceste
fsi au 0 pagina destul de interesanta din trecutul.
www.dacoromanica.ro
IA*11 DE ODINIOARk 97
www.dacoromanica.ro
'98 I(UDOLF SUM
www.dacoromanica.ro
I.A.II DE ODINIOARA 99
www.dacoromanica.ro
100 RUDOLF SUTIF
www.dacoromanica.ro
IkSIT DE ODTNIOARA. 101
www.dacoromanica.ro
102 RUDOLF surr
www.dacoromanica.ro
1A§Ir DE ODINIOATIA 103
4,e
"r.' -I.,: 47
7;f
www.dacoromanica.ro
104 RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
SIASTI DE ODINIOATI 4. 105
www.dacoromanica.ro
106 RUDOLF SUTIT
www.dacoromanica.ro
1A,FI at ODINTOARA lOT
www.dacoromanica.ro
108 RUDOLF SUVA'
www.dacoromanica.ro
1ASTI DE OTANIOARA lOg
www.dacoromanica.ro
110 RUDOLP SUTIT
www.dacoromanica.ro
4A§II DE ODINIOARA l II
www.dacoromanica.ro
112 RE,DOLP St IV'
www.dacoromanica.ro
IA§II DE ODINIOARA 113
www.dacoromanica.ro
114 RUDOLF SUITT
www.dacoromanica.ro
liA§11 DE ODINTOARA 115
www.dacoromanica.ro
116 RUDOLF SUTir
www.dacoromanica.ro
AIL DE MINIM/MA. 117
www.dacoromanica.ro
118 RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
IAWI DE OBINIOARA 119
www.dacoromanica.ro
120 RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
122 RUDOLF SUTIF
www.dacoromanica.ro
TAFT DE ODINIOARA 123
www.dacoromanica.ro
124 RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
USTI DE ODIN MARA 125
www.dacoromanica.ro
ri26 RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
1AFI DE ODINI0kRA 127
www.dacoromanica.ro
128 RUDOLF SUT
Teodor T. Burada.
www.dacoromanica.ro
IASH DE ODINICARA 129
www.dacoromanica.ro
130 HUD -11.F SUTU
www.dacoromanica.ro
AVI BE ODINTO 111A 131
www.dacoromanica.ro
132 RUDOLF Sirr
www.dacoromanica.ro
AS I DE ODINIOARA 133:
www.dacoromanica.ro
134 RUDOLF cUTLF.
www.dacoromanica.ro
IikII DE 0DIN1O1RA 135
www.dacoromanica.ro
136 RITDOI F SUrl
www.dacoromanica.ro
[AFT DE (MINTOARA 137
.
rr_
-WirA6r" 6'
z
kilt* 7,4
0
0
.r4
43.9
0
t ' 0
7-7 cd
0
c c, I ' .
.f
r'N. ,, -
mg0,3;,....t*
),
www.dacoromanica.ro
133 RUDOLF SUM
www.dacoromanica.ro
IA5II DE ODINTOARA I3R
www.dacoromanica.ro
40 RUDOLF SC pi
Grigore Manolescu.
Grigore Manolescu era legat deja de Teatrul
'National iesan. Director.de scena era Costache Bala-
-ces:u. Era aspru IntCadevar, dar iubit de toti artistii.
In directia scenei, Balanescu era intovardsit de Lu-
chian si Galino, cei doi cunoscuti artisti. U R tip de
-mare utilitate in teatru era reposatul actor Evolschi
care fAcea de toare : de se inbolna via vre'un artist,
-a fi fost el comic sau dramatic, Evolschi it inlocuia
stante pede. Juca la trebuinta si canta la nevoe. De
"se monta o feerie, Evolschi deven ea un perfect ma-
inist. Schirnba decorurile, inventa trucurile cele mai
grele. Pasiunea lui era garderoba. Manolescu pe a-
tunci era un biet gagist, fara mare pretentiune si at
-afd foarte mica. lutrase in teatru cam fara de voia
tamiliei si o ducea greu de tot. Intr'o seard se juca
pentru intaia oara piesa «Nabadaile arnoroase., co-
fnedie bufa in trei acte. Delmary, regisorul teatrului
daduse lui Manolescu un rol important, pe care il
-si studiase la perfectiune Sala era plina de lume.
Manolescu se gatise cel dintai si gAnd'tor se plimba
de la un capat la celalt al scenei, Costumal ce'l pu-
sese il prindea de minune si releva figura lui sim-
patica. Dar totusi Manolescu era trist, pentru cd era
silit de dlrectiune sa joace intr'o comedie bu'A, pe
and in adAncul inimei sale simtea o atractune cu
total deosebita pei tru drama.
El Manolescu, de ce nu'ti strIngi hainele ?
-striga deodata croitorul teatruiui.
Da'mi pace, raspunse Manolescv. Cortina se
idica I Piesa mergea de minune si succesul artistilor
era mare. Manolescu se distinse cu deosebire. Rolul
ce'l juca tra cM se poate de greu, cAci la Uecare
period tiebuia sa zica cuvintele : «0 societate, so-
cietate l. si fiecare data cu o alta intonare. Fiecare
-intonare produse un adevArat efect si dupd fiecare
.act Manolescu era rechemat in aplausele unanime ale
publicului. Representatia lua sfirsit si fiecare actor
www.dacoromanica.ro
1 igli DE ODINIOAR k 14
www.dacoromanica.ro
1 d9 RUDOLF SUTII
www.dacoromanica.ro
-WTI DE ODINIOARA 143
www.dacoromanica.ro
144 RUDOI F Cun
www.dacoromanica.ro
TAVI DE ODINTOARA 145
www.dacoromanica.ro
1 46 RUDOLF SUTIT
www.dacoromanica.ro
aA5u DE ODINIOARA 147
www.dacoromanica.ro
148 RUDOLF SUT
www.dacoromanica.ro
WI DE ODINIOARA 10
III strang man, cu cea mai desayarsita prietenei
de vechi coleg.
14i. 20 Decembrie 1922. Eugen Petit
Moartea lui Bursuc.
Moare loan Bursuc, profesor la Conservatorui
,de muzica, violoncelistul care a fermecat lash cu
arcusul sau atata timp. Era neintrecut In canticele
populare i doine. Devenise unul dintre cei mai e-
Iuditi i simpatici profesori ai Conservatorului. A
murit in cea mai neagra mizerie, asa in cat a tre-
buit ca elevii sai sa'i cumpere o racla. A fost un
artist mare, un artist desavarsit cand scotea din stru-
ride violoncelului, bucati din inima lui rupta.
D-rul Uscatu.
Pe d-rul I. Uscatu, pe atunci student la facul-
-tatea de medicinA, ii cunosteau toti iesenii. Tempe-
xamentul sau, ca o antitesa a numelui ce-1 purta, ii
prezenta ca cel mai moale si cel mai putin intreprin-
2ator. El isi purta figura blonda si simpatica, cu pri-
virea ochilor expresiva, pe strazile pasnicului nostru
oras. Era gata sa plaseze ori cand un spirit, o iro-
nie. Cult si versat in.literaturA, in special in cea rusa.
D-rul Uscatu, omul indiferent, nepasAtor si bland,
a fost rapus de tifos exantematec in timpul rasboiu-
lui nostru in 1917.
Barbu Lautarul.
Sunt duioase povestirile din trecut, mai cu sama
.cand sunt povestite frumos. E vorba de .Barbu Lau-
tarulz. Intr'o seara linistita de van, la castelul dul-
celui poet Vasile Alexandri, la Mircesti, printre ne-
numaratii oaspeti se afla si marele compozitor mu-
2ical Liszt. Intr'un tarziu sos ra i lautarii de la lasi,
banda de sub diriguirea vestitului Barbu Lautarul,
toti 1mbracati In anteree lungi, cu caciuli brumarii
-11 cap, iar in picioare cu opinci frumoase. Un par
www.dacoromanica.ro
150 RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
1A.,II DE ODINIOARA 151
Barbu Lintarul.
www.dacoromanica.ro
152 RUDOLF SUTR
www.dacoromanica.ro
ITA§II DE ODINIOARA 153-
www.dacoromanica.ro
154 RUDOLF SUTIT
www.dacoromanica.ro
JATI DE ODINIOARA 155
In Oi in post_
Iasii in post Isi aveau farmecul lor. Credinciosii
se duceau serile la biserici, ascultau cetaniile popilor
si se intorceau de vreme acasa, imediat dupa sfar-
sit0 slujbei.
Tinerii donjuani berbanti, mergeau si ei la denii,
dar pe la mai multe biurici si nu se opreau de cat
In acel locas al lui D-zeu, unde zareau Ingeroaice...
blonde sau brune, cari pentru dansii faceau farmecut
petrecerilor de seara in postul cel mare. Multe scri
sorele anonime prinse a doua zi, spuneau :
Cand te-am vazut aseara
Pentru intaia oara
La Sfintii Voevozi,
Ramas'am cu durere
D'a ochilor putere
Pierdut printre nerozi !
La denia viitoare, d-ra intrigata de scrisoarea
anonima primita, nu lipsea de la biserica Sfintii Voe-
vozi si privirile ei curand se intalneau cu ale aria-
rului. La denia viitoare tinerii se cunosteu dela. In
cea dintai Duminicai tanarul se prezenta in mod ofi-
dial, cunostinta de aproape era facuta, amorul cres-
tea vazand cu ochii, mamita d-rei se infwma de po-
zitiunea tanarului si se afla ca e amploiant la comi--
tetul permanent cu 120 lei leafa si cu perspective'
de avans, plus fursanturile care pot sa pice peste
1eafa. Dua sfintele Pasti .se celebra casatoria.
Si de aceia deniile erau atAt de cautate.
oAtnicii Artelor"
Cine nu'si aminteste de vechea societate iesana
«AMICII ARTELOR., instalata In casele Ghica din
strada Banu ?
Societatea «Amicii Artelor. s'a infiinfat la 10/
Decertibrie 1884 Incepanclu'O activitatea sa prin tin
www.dacoromanica.ro
156 RUDOLF SUIT
www.dacoromanica.ro
TAV DX 0141N1OMI A. 137
www.dacoromanica.ro
58 RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
icAW DE ODINIOARA 159
www.dacoromanica.ro
160 nynol,r Si TM
www.dacoromanica.ro
1.41.1 DE ODINDIARA 161
www.dacoromanica.ro
162 RITDOLF SITU
Vasile Gheorghlan.
Vasile Gheorghian, era unul dintre cei mai situ-
patici cetateni ai la-
silor nostri. Studiile
liceale si juridice si
le-a facut la Nea- :-
Bratianu, alaturi de
toti acei entusiasti
liberali, asa numiti
prograrnisti. Artico-
lele sale se relevau
mult prin frumuseta Vast le Gheorghian.
stilului sau brazdat,
uncle si uncle cu un spirit strafulgerator, dar tot o-
data bland si prietenos. A fost prefect al judetului
nostru, a fost i ministru de domenii In ministerul pre-
zidat de loan Bratianu.
Gh. A. Urechia.
Un vechiu iesan, profesorul universitar Gh. A.
Urechia inceteaza din viata. Majoritatea dintre ma-
gistratii fosti elevi ai lui Urechia cu drag si'au amintit
intotdeauna de dansul si cu un deosebit farmec de
chipul cum isi facea cursul. il cursul sati de la
faculta tea de drept II .facea cu tonul familiar al unei
cotiversatiuni, fara pretentii si flori de retorica si
fraze mestesugite Injghebate si frumos ciselate. Care
dintre fostii sai elevi nu'si arninteste despre traditio-
nalele caete de Drept Constitutional si Administrativ,
www.dacoromanica.ro
4A§II fl ODINIOARA 163
www.dacoromanica.ro
164 RUDOLP SUTTIF
M. M. M.
www.dacoromanica.ro
4.A§TI DE (MTWARA 165
Gheorghel MArzescu.
, in colaborare cu Dimi-
?. trie Sturdza la brosura
c-, .',#"' .Spionul prusian. si a
scris prin ziare mufte
' "§,,,--0,..: ' articole, semnandu-le
Pi',.. , lordache Vulpescu. A
A
' fost si ministru in doua
t--.
..
randuri j s-'a ales a-
, proape permanent se-
nator al colegiului If de
),
www.dacoromanica.ro
166 RUDOLP SIITEF
www.dacoromanica.ro
1AFI DE ODINIOARA 167
www.dacoromanica.ro
168 WIIIIIILF SUM
www.dacoromanica.ro
4A-5TI DE ODINTOtlIA 169
www.dacoromanica.ro
170 RUDOLF stra
www.dacoromanica.ro
JA,TI DE ODINIOARA 171
www.dacoromanica.ro
172 lirbOtY Sly
www.dacoromanica.ro
liktpl DE ODIN1OADA 173t
www.dacoromanica.ro
174 RUDOLF SUTE1
www.dacoromanica.ro
wil DE OBINIOARA 175
www.dacoromanica.ro
176 11.13 WHY SUITT
www.dacoromanica.ro
IASIL DE 01)INIOARA 177
www.dacoromanica.ro
178 RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
A"I DE OMMOARA 179
www.dacoromanica.ro
180 RUDOLF Stir,"
www.dacoromanica.ro
CA5II DE ODINIOARA 181
www.dacoromanica.ro
82 RI_ DOI F surf,-
www.dacoromanica.ro
184 RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
WIC DE ODINIOARA 185
www.dacoromanica.ro
186 RU DOLF STITT
www.dacoromanica.ro
IA.511 T)E ODINIOAR 187
www.dacoromanica.ro
-188 RUDOLF SUTU
Feredeul turcesc.
Si as tazi inca se mai *tie de Feredeul Turcesc,
care a de venit istoric prin insemnatatea avuta
odinioara. Feredeul aces ta a lost. zidit la lasi de Va-
sile Lupu. La Inceput Feredeul a fost zidit cu CU
pole si marmura in abundenta si impartit in frumoase
cabine sau chilii. Afard de acest feredeu, Vasile Lupti
mai zidi Inca until, Vasile Lupu in curtea Domneasca,
.astazi Palatul administrativ. Paul de Alep despre a-
cest feredeu spune ca Voda Lupu mai zidi Inca unul
din palaturile sale, pe langa apartamentele Domniei, o
.alta superba bae pentru uzul sau propriu, cu un pa-
viment de marrnura si mai multe fantani, in care apa
,se aducea de la lac in carute.
Lacul .de unde se aducea apa, se numea heles-
teu si era din dosul Curtei Domnesti, intinandu-se
pana in dosul bisericei Trei Sfetite (Trei Erarhi). In
acel lac se afla peste foarte scump si mare. larria
and helesteul era Inghetat, boerii se plimbau calari,
Intre curte si M-rea Galata. Episcopul Melhisedec
vorbind despre Feredeul lui Vasile Lupu, precum si
despre scoala de la Treisfetiteli, zidita tot de acest
Voevod, in apropiere .de feredeu, ce se afla pe ulita
*Savati, nu departe de Bahlui, spune ca au ramas
proprietati. ai M-rei Trei Sfetiteli, dupa ce s'a des-
fiintat scoala, ca egumenii greet de la acea mands-
tire inchiriau aceste edificii la persoane private si din
venitul lor se foloseau.
Feredeului acesta s'au facut multe reparatii, de
catte egumenul Trei Erarhilor Ezekil. Doua inscrip-
tiuni au ramas sculptate in aceiasi piatra si puse pe
peretele feredeului, deasupra usii cum te scoborai
pe scari dintr'un paravan de scftnduri, ca sa intri
inauntrul bailor pentru femei.
Acest feredeu, care are un trecut atat de inte-
resant in orasul nostru, avea o zidarie ca cremenea
*i când a lost daraMat, a trebuit mare rnunca ca sa
se sfarme zidurile cu cazmaua, din cari ieseau scantei.
www.dacoromanica.ro
IA. DE ODINTOARA 18P
www.dacoromanica.ro
190 RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
1A5II DE ODINIOARA 191
www.dacoromanica.ro
192 RUDOLF SUTTY
www.dacoromanica.ro
IA511 DE OIHNIOARA 63
acea modesta casuta din retrasa stradela Rece, cu
aspect sobru, fara nici o forma care s'o anunte, s'au
nascut Si s'au cimentat, in lungul noptilor de iarna
si in instelatul senin al prima v erei, idei si hotarari
entusiaste, din cari unele s'au cristalisat in fapte fru-
moase inenite sa ramana in istoria tarii noastre.
De la 1800 si pana nu de mult, familia Amira,
din tata in fiu, a atras asupra'i yedenle tuturor : tot
ce lasii aveau mai cult si mai ev vaza s'a perindat
la «Bolta Rece., ca sa gaseasca o clipa de repaos,
de uitare, de buna voe. Entusiasmul venea, pe ne-
simtite, ca sa samene vre"un simbure de ideie, care
Incoltind pe urma cu incetul, dd la iveala, Mai tar-
ziu, ceva trumos si folositor.
Decedatul Lambrior, tatäl d-rului Lambrior, se
Intalnea dese ori cu Panu si cu altii si aid se legau
prietenii, largindu-se din ce iii ce cercul, pana se
formara adevarate partide politice.
Aid amurgurile tarzii de odinioara au vazut fu-
risindu-se umbrele lui Eminescu, Conta,, Creanga,
Beldiceanu ; aici si'a depanat nemuritorul preot firul
multora din povestite sale ; aici marele cugetator s'a
coborat in adancul gandurilor ca Sa stea de vorba
cu el insusi i aici au visat si au gandit lucruri fru-
moase si marl, multe din glorioasele figuri ale Mol-
dova «Bolta Rece. n'a fost deci numai un simplu
depozit de vinuri, ci, i o institu tie aproape necesara
lasilor.
La «Bona Rece,e eine intra, intra par'ca cu res-
pect, iar atmosfera aceia pastrand cate ceva din par-
fumul trecutului, m4na 'n mana cu batranul Cotnar,
stimula entusiasmul dand dorul si ravna de a merge
pe urmele celebrilor obisnuiti pe vremuri, ai acelui
locas,
La dascalul Cuculea.
Pe vremea irmilicilor 1 sorocovetilor. Exista la
Iasi scoala dascalului Cuculea si aici s'a dat de o
copie .de pe scrisoarea pe care a trimes'o pe vremuri
it
www.dacoromanica.ro
194 RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
0.1A§I{ DE ODINIOARA 195
www.dacoromanica.ro
196 RUDOLF SOTTY
www.dacoromanica.ro
41A5II Th ODINIOARA 197
www.dacoromanica.ro
198 RUDOLF suTLt
www.dacoromanica.ro
IASI! DE ODINIOA.RA 199
www.dacoromanica.ro
200 RUI1OLF SIITIT
www.dacoromanica.ro
, ALT DE ODINIOADA 201
www.dacoromanica.ro
202 -hUDOLF SUM
www.dacoromanica.ro
1AW DE ODINTO in k 203,
www.dacoromanica.ro
_204 RUDOLP SUTU
www.dacoromanica.ro
TA511 DE onmroAnk 205
Budu§ca..
Care iesan nu a cunoscut pe Petru V. Grigoriu
BuduscA, fratele lui Ion Grigoriu Havas, decanul zia
ristilar din Moldova? Era unul din apreciatii publi-
cist rOmâni. De copi.I fu trimis la Paris, uncle &trait
www.dacoromanica.ro
206 RUI)OLF SUTU
www.dacoromanica.ro
ASH DE ODNIO IR I 207
www.dacoromanica.ro
208 RVDOLF SUITT
www.dacoromanica.ro
a4t DF otatilloAak
www.dacoromanica.ro
216 MAW Sert1
www.dacoromanica.ro
apt DE OIANIOAIU 211
Cucoane Xoldovenoa .
www.dacoromanica.ro
212 htnou strO
www.dacoromanica.ro
IASTI DE ,01.+INTO R 213
www.dacoromanica.ro
214 11VDOLF sTrrt
www.dacoromanica.ro
tAVi flE 6DINIOARk 215
www.dacoromanica.ro
216 whom" stir]
avut cu ziaristul
ScAnteie-Finkelstein
Pastra in d'ansul cul- r-
,
moasa scrisoa e, In
care-i analiza inspi- Spirn Prasin
ratia si ii prezicea un frumos Valor pe calea literilor.
Prima societate de economie
Isi are un trecut destul de duios si Prima so-
cietate de conornie din Iasi, acea din Poartea Curtii.
Acum 51 de an in urma, mai multi modesti institu-
www.dacoromanica.ro
TAFT Dr OD NTOARA 217
www.dacoromanica.ro
18 <
RIM I x 5trri
www.dacoromanica.ro
UV' Tfl OTAMCIA14A 21a
www.dacoromanica.ro
220 1117DOT F SM11
www.dacoromanica.ro
tqft. tra OrmitOAftA
-7 4,4
www.dacoromanica.ro
222 AU 0OLP Skrçu
www.dacoromanica.ro
tAstt D OTANIOAM
S. 223
www.dacoromanica.ro
n4 Abbo P SOU
www.dacoromanica.ro
I II DE ODIVIOARA 225
www.dacoromanica.ro
226 RUDOLF SUITS
www.dacoromanica.ro
Ie VIII DE ODINTO tRA 227
www.dacoromanica.ro
228 RUDOLF SITU
rt
,
t
./.-,tale -
Gavril Buzatu.
www.dacoromanica.ro
d kIl DE OMNIO UlA 229
www.dacoromanica.ro
230 RUDOLF SUTTY
www.dacoromanica.ro
IAFI DE ODINIOARA 231
www.dacoromanica.ro
232 RUDOLF SIJTIT
www.dacoromanica.ro
dA9TI DI. (MINIMA& 233
www.dacoromanica.ro
234 RUDOLF SUI1,1
Bacanii i liptcanii
Le-au facut harbuzarii.
Spart'au bolti negustoresti
(Dupa sfaturi jidovesti),
De marfe pradandu-le,
La jidovi vanzandu-le,
Care bolta mai era
Jidovi le-o arata ;
De era moldoveneasca
I le zicea ca-i greceasca,
Si turcii aprinsi pe loc
0 dispoiau si-i da foc,
Dând averea crestineasca
In maim cea jidoveasca,
Apoi crasmele spargand
i mereu la vin band,
Ca pagani s'au incruntat
De cruzimi s'au apucat
Bisericele au stricat
Catapitesme au furat
De argint le-au desbracat
Si 'n gunoi le-au aruncat.
Iata tabloul inspaimantator de jaful in care Ca
zuse nenorocitul Iai. Poetul adaoga ca poporul ra-
masese gol t ca oamenii ucisi zaceau ca snopii
prin hudite.
Teodor Burada--
Pe maestrul Teodor T. Burada eine nu'l cunoa-
ste ? Studiile i le'a fa cut in casa parinteasca, avand
de profesori pe V. A. Ureche, pe Cobalcescu, pe
Foulquier, fost sub- director al postelor si telegrafe-
lor din Iasi, pe Starke, pe Zaraianov, pe C. Gros
etc. Cele dititai lectii de violina le-a luat cu profe-
sorul Paul Hett, apoi cu Flechtenmacher si mai tarziu
cu Hubsch. A intrat cadet In scoala militara din Iasir
1 arma artileriei, apoi la Academia Mihaileana. A
predat gratuit cursul de violina la Conservatorul de
www.dacoromanica.ro
IAII DE ODINIOARA , 23r
www.dacoromanica.ro
236 RL DOLF sur
www.dacoromanica.ro
IA511 DF ODINIOARA 237
www.dacoromanica.ro
238 RUDOLF SIJTU
www.dacoromanica.ro
FA5I1 DE ODINIONRA 239
www.dacoromanica.ro
240 RUDOLF SIMI
www.dacoromanica.ro
I.4I1 DE ODINIOARA
. .
241
www.dacoromanica.ro
ZVZ
-
glOC11111 nins
www.dacoromanica.ro
IAVI DE ODINIOAEA *43
www.dacoromanica.ro
244 RUPOLF SUTT1
www.dacoromanica.ro
AVI BE OMNIOARA. 245
;,- . . 0.
re , . .
. kr
>Ott,
7.4
: ' ;
fn.!, eate:V21,12.10W
Sohitul Thritit.
www.dacoromanica.ro
246 RUDOI } Sri 1.
www.dacoromanica.ro
TASH DE 01)INIOAR k 247
www.dacoromanica.ro
248 RUDOLF STJTET
www.dacoromanica.ro
kSLI 11E *BINIOLlkk 249
www.dacoromanica.ro
P-50 RUDOLP SUTU
www.dacoromanica.ro
IASI! DF, DDIMOARA 251
www.dacoromanica.ro
252 11U111)LF SUN
www.dacoromanica.ro
TASII DE ODINICIAR k 253-
www.dacoromanica.ro
.254 RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
IA.%I %DE ODINIOARA. 255
www.dacoromanica.ro
256 RIM rY SUTTY
Obstii au pricinuit,
De Cristos mai inainte
Fac istorici cuvinte
Cum c'odatá ar fi fost
A Raiulenilor zidire,
Care-odata in peire
DuPa vreme s'au tutors.
lar a unei mici zidire,
A Jui Tomsa pomenire,
Temelie s'a vazut.
Si aid la poarta, Turnul
A lui Grigorie Ghica batranul
Pana astazi a statut ;
lar nu c'aceasta zidire
Vrednica de pomenire,
Care Tar'a castigat
Pentru care tot norodul
Pe Alexandru Voevodul
Pomenim neincetat ;
si-i rugam cetescul bine,
Ca pazindu-I Intru sine
Milostivul Dumnezeu,
Sa-i dea lui i mantuire
Prin vecinica pomenire
Si a slavelor parau.
II
Alexandru Moruz, cu inima curata
Din temelie-a inaltat zidirea Curtil toata.
Si 'ndat'o au afierosit la trei daruri 'din fire :
Dreptate, judecata, zic si bun' obladuire,
Si aceste trei pan' acum n'aveau salasluire
Purtanclu-se din loc In loc cu multa ratacire,
Spre multumire au impletit de laude cununa,
incoronand pe-al nostru Domn, tustrele dimpreuna..
Si-aici ple aflandu-se, striga cu glas Iibov mare:.
Veniti toti asupritilor, aflati Indéstulare ;
Intrati fara sfiala toti ; esiti cu multumire
Prin pertile bunei dreptati si,fara osebire.
www.dacoromanica.ro
1A.$11 138 CYDINTOAR.i
_
257
qf .
www.dacoromanica.ro
258 nbnott gutty
www.dacoromanica.ro
RI MU? SUIT
www.dacoromanica.ro
IAII DE ODINIOARA 261
www.dacoromanica.ro
262 RUDOLF SU y
www.dacoromanica.ro
264
JAVI DE ODINIOARA
.1
Tedor Bonciu
t!1
S,Vs.s, . ::Xl
Teodor Bonciu.
www.dacoromanica.ro
1A1I DE ODINIOARA 265
www.dacoromanica.ro
266 RUDOLF SUTU
"Von Kalikeuberg
C11 MA am auzit dese on de Von Kalikenberg.
si in special in Lai, pe vremuri nu se auzea:de cat
.Von Kalikenbergp, .Von Kalikenberg.. Era pe. vie-
ynea spixitualului loan Taney, auterul acestai canticel
comic.
Canticelul se cauta p c strazile Laihr, far- Laney
..Cand auzea cantandu-se opera lui era in culrnea.
Ivricirei. Pe la Tuffli, pe la Hata 416 Sere, pretuttp.
deni, auzeai :
*i rhai departe :
www.dacoromanica.ro
,,1412).F422,172,t%21._ 268
www.dacoromanica.ro
IASii DE, CDTMOARA _ 269.
Cu obsteasca adunare
Atunci facem alt-ceva,
Asceptu pan s'a desolva.
,04ritacti Vitriol
Georgescu vitriol- e la *ordinea: zilei tn Iasi. Via' fa
acestula a fost multa vreme lipartita intre ?nail-
soarel. easa de nebUni si. lungi -vagabondatli; La
Georgeseu era -un soi de.- dubla personalitate, era
Georgeseu boluavul.si Georgescu cercetatortir care
studiaza pe Georgescu cel bolnav. 'Din amestetui
acestor doua personalitati principate, aparea .duretei-s
Georgeseu Vitriol', care nu Se sfiia sa'si .spana shc-
gur boala, s'o exifi be i srsi aleaga ca mijlet de
tral In aceasta ultima forma a ex4stentei sale, con-
ferintele despre trista sa stare.
Pusese dânsul pe eineva sa. I. se fan. 6 'mare
Teelama cu conferinta pe care o 'va :tine la lavi. Mitt
tnari liptte pe toate Zidutile oraOlu i. animpit urnia-
toarele :
ln curand celebrul GeorgeScu Vitriol, Jetlatit
nebun de toate somitatile medicate europené; väl-
nea o conferinta : Nebunia nforala, boala de .eare lii-
Sui confetestiarui este atinsv.
www.dacoromanica.ro
270, A.TDOLF SVTIJ
,
Universitatea aoastri.
Universitatea de Iasi lea parte si dânsa la o
mare serbare a natiunei rewne, cu ocasiunea expo-
sitiei generale de la Bacuresti, intocrnind, o mono-
grafie a acestei institutiuni pe anii 1860-1905, in
care se cuprindea tot ce se atingea de la inceputul
cunoasterei stiintei numelai de Universitate in Capi-
tala Moldovei, nelasându-se afara nimic necunoscnt.
Universitatea noastra a ebtinut atunci medalia de aur.
Universitatea din Iasi e in principiu infiintata de
de la 1881. Au functionat ca profesori la inceput :
SiMion Barnutiu, de filosofie si dr. natural, V. Ale-
xandrescu Urechie, de istoria i literatura româna si
universala, P. Suciu, de istoria si institutele dr. roman
si Pandecte, Teodor Veita de dr. civil, Papiu Ilarian
de dr. penal si proc. penala, Gh. Apostoleanu si Ia-
cob Lupaseu. Iatä i numele Unora dintre studenti
1ntre 1857-1860 : A. *iendre, D. Tacu, P. Poni, Gh.
Savescu, Neron Lupascu, T. Boldur La tescu, C. P.
Constantiniu, St. Mandrea, A. Crupenschi.
La inaugurarea Universitatii (primul an scoIar
1860-1861), Cogalniceanu tinu o cuvântare stralu-
cita. Trupa româna din Iasi a dat cea ?Mai repre-
sentatie _in sesonul acela, in onearea zilei de 26 Oc-
tombrie 1860. Reprezentatia se incepuse cu Initial
pentru Domnitor de f ata fiind si Domnitorul si
un frumos tablet' alegoric .Templul museler., aran-
lat de .artistul Gang.
Printre studentii inscrisi la facultatile existente
In 1860, erau d-nil A. A. Brandia i Teedor Burada,
apoi Gr. Buicliu, M. Leon, N. Alexaudrini, P. Mille,
Vasile Missir, Vasile Paladi si altii, la facultatea de
drept: La facultatea filosofica : Anton Naum, Stefan
-
www.dacoromanica.ro
TAS TI DE ODTNIOATIA 271
Stefan Sientire.
...........6.....
0 figt ra cunoscuta in Iasii nostri era $tefan *en-
drea, v si icul andidat liberal in alegeri. Era bar-
bawl care eroriza sexul cum se zice frumos, cu
zimbetele sale mosnege si pe nobilii" din timpul
alegerilor, cu celebra bumasca de 100 lei. .Trecand
prin diplomatie i-a ramas nurnele de mon due".
In politica era ceia ce se numeste In teatru un
figurant, figurant care apare si dispare de pe scena,
fara a zice o vorba. Cand partidul liberal era pe
duca, Cand Camera se punea in greva, tefan 4:3n-
dr a era ch mat la demnitati mari : era ales prep-
dinte al Camerei sau chemat In guvern si... trecea
apoi rep e in opoz tie. Gasindu-se ministru Intro
zi, In cabine ul Aurelian, In ajunul venirii censerva-
torilor la putere, a dat prilejul unor momente si ve-
sele si alt el. Principesa Maria, astazi Regina, erga-
nizase la Palat un bal costumat In profitul Pumice! `.
Fusese invitat si tefan $endrea. Pentru un costum,
potrivit situatiei sale, Mon Due trebuia sa cheltulasea
prea multe parale sgarcit cum era. Ca sa irnpace
necesarul si u utilul, adeca sa se achite si sa nu-si
faca costumu , tefart endrea lua 7 bumasti de-c2te
100 lei, puse banit intr un plic st.ii trirnese la adresa
Principesei.
www.dacoromanica.ro
272 1lMiatr SUTITI
....au....
Fotopiasticul
lorintre multele distractii ce erau la Iasi, una a-
tragea publicul in 'fulmar mare, intocmai ca -si eine-
matograM astazi. Era Fotoplastidum, a distractie
moderna perfectionata, In special pentru publicul de
aUrnineca, aden pentru acel care in agea zi se misca
mai mult, gasind o deosebita placere sa petreaca o
ora sau doua pe la fotoplastice, sau 'panoramele de
moda noua.
Caci, la fotoplasticum, aveau cu totul o alta in-
fatisare da cat in realitate i Teatrul National si sta-
tue. hit Miron Costin si gradina publica cu monumentul
celar patru lei si scranciobul de la Frumoasa si eate
allele. Teatrul National avea sub sticla aerul Pan-
tetnului, gradina publica parea Campul Eliseilor, sta-
tiia lui Miron Castin trecea drept un fel de Colonne
Vendome, iar Palatul Administrativ, bietul Palat, lua
6pectu1 Tuilkrillor. Cu 50 bani intrarea la Fotoplas,
ficumul din Iasi, te Credeai un moment la Paris. Sri
ceia ce puteai vedea pe atunci la Fotoplasticumul,
Unde retonda cate cu doua sticle de persoana iti pre-
zenta 'rand pe rand vederi i figuri din .toata lumea,
un fotoplasticum tot atat de inselator privirei, il in-
talneai IA tot pasul pe strazile pasnicului oras. Tre-
ceau pe strazi femei, imbracate dupa cea din urma
Moda, in tOalete mirobolante i cu fata intinerita prin
fel felul de dresurl, de credeai ca, de abia venite
de curand In 'capitate. Moldovei, sunt eine stie ce cu-
Coale 'Mari. Dar, era numai un efect, un simplu efect
de fotoplastic. Erau toemai din... Tatarasi. Au vandut
bulendrele din easä cite mai aveau parintii lor si
Si-au croit toalete.
SerbArile de la grädini
Cum se dadeau serbarile la Iasi ? Serbarile ln-
stmnau petreceri, ea de pilda petrecere campeneasca,
cti put fripti, cu Cotnar, cu branzeturi i cu lautari.
Cu tetnar care se suia la cap, dupa care urma pa-
rulala i a dotta 2i captil bandalat. bar petrecedie de
www.dacoromanica.ro
lAW 'DE (IIHNIOARA 273
ft
f Gridina_Copou In 1880
www.dacoromanica.ro
274 RUDOLF SUIT,
MIhail Rogainloeann
t an si dansul, Invata la un institut francez din Iasi,.
Impreuna cu Grigorie Sturdza, fiul lui Mihai Sturd44,
pe atunci visternic i mai .apoi Dom la Moldova.
Mama lui Mihai Stardza, Damnita Marghioala Cali-
mah, lasase fiului sau grija de a face educattunea
tanarului Mhii. Pentru acest motiv i pentru ca Mihai
era totdeauna silitor la coala, Domnitorul Sturdza
i-a aratat o deosebita solicitudine. fiqa -se explica
faptul ca, trimitind pe copiii sal Dimitrie qi Grigoric
la studii in Franta, Domnitorul Sturdza se gandi si
www.dacoromanica.ro
OH DE ORINIOARA 275
www.dacoromanica.ro
276 RU WM' SU Cu
www.dacoromanica.ro
ASH DE ODNIOARk 277
www.dacoromanica.ro
278 RUDOLF slag'
www.dacoromanica.ro
1,A§II DS O1DITOAR1 279
)!.
www.dacoromanica.ro
280 RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
CLISILDE ODINTOARA 231
www.dacoromanica.ro
28E RUDOLF SUM
4'!Vt.434'
S.
.""
,
1$
Ar
www.dacoromanica.ro
ILTI DR ODINIOJAA. 2SX
www.dacoromanica.ro
8.4 RUDOLF SUTII
www.dacoromanica.ro
IAkII 1)E ODINIOARA 285-
www.dacoromanica.ro
i86 RUDOLF SLIT,
www.dacoromanica.ro
11A,II DE ODINIOARA 281
www.dacoromanica.ro
288 RUNOLF SIITUF
Ion GrIgorin-Havas
1- a ramas de atunci numele de Havas', dupa
aceea a agentiei de informatiuni franceza Havas.
Avea groaza de telefon, de tramvai, de tren.
Cand i se tomunica ca cineva II asteapta sa vor-
beasca la telefon, Havas ii raspundea in graiul ml
atat de moldovenesc : la spune-i sa ma lese dra-
cului in pace. Eu la telefon nu vorbesc".
Da yina odata mosule, n'auzi cum sbArae de
jumatate de ceas ? Cine stie cine te chiama i ce are
sa-ti comunice.
www.dacoromanica.ro
1A§II IE 013LNIGARA 28Y
www.dacoromanica.ro
CASH. _DE ODINIOARA
.
291
www.dacoromanica.ro
292 RUDOLF seri-
La curtile Domnqtl"..
Spectacolele là cuitile Domnitorilor noVri mol-
doveni erau din cele mai vesele. In Iasi In special,
ca spectacole publice erau Itozii i Papusele cari in-
veseleau pe toti. Dar, la curtile domnitorilor moldo-
veni, se dadeau diferite reprezentatii in limba ro-
mâna, greaca sau turca, organizate de ciau.;i bu-d
fonii palatului.
Un ciaus punea la cale cele necesare spre a se
reprezenta un spectacol. Se imbrácau sasa indivizi
cu pantaloni turcesti, largi, albi ori rosii, in manä cu
bete impodobite cu argint, pe cap cu caciuli de blana,.
Inalte si rotunde. Se retrageau apoi In sala de man-
care, deschizandu-se spectacolul. Sala de ospat, forma
scena. Costumul actorilor consta dintr'o manta sdren-
turoasa a vre'unui dezertor austriac, sau alte strae
vechi rufoase, rImasite din vre'un costum strein ori
indigen.
Se Intrebuintau si rufe femeesti, and din In-,
tamplare trebuia sa se infiinteze o femee. Rolul a-
cesta era jucat de un ciaus mustacios, travestit
ca femee.
Cuprinsul si actiunea piesei era burlesc si de o-
'Malta moralitate, totul In gustul vestitelor teatre de
marionete. Este o observatle pe care a tras-o d. Teo-
dor Burada, cunoscutul etnograf, In studiile sale mul-
tiple asupra timpuriloT noastre vechi.
Aceste comedii ingenioase se jucau rar, nu 'durau
mult timp, nu provocau nici râs mult.
0 alta reprezentatie erau asa zisele piese tur-
cesti, pe care grecii o numeau opera, o specie de
joc de Marionete : se face a Intuneric In salä, intr'un
colt se 'ntindear 0 pAnza subtire, in dosul careia se
www.dacoromanica.ro
ZAS,II DE ODINIOARA 293
1 , 7-1
cfe, (
...-...... .,..,..,
,.....,,,i...;,;..., ..,,
.4"..4....:. 4...-
'-.:--,- i .....-4.--.,,,, ^ , -,,. , , . . ',..,
... 4 t'.
"
CI' ,X,I, V. / ..."
.
'''.".4..... I - ''' ' 7 *.
e{1.,
N.". .....,...... / .4 ''..t
'4, .....r. -...e . t
,,...".;.-i-,.... ..
..,-,,,,ri
,
1,-.-- :. .
.c.e.f,:....,...v--
. -...' .;---;.
.
)4.;...-s.,-,,,.
..11,:.i.',,,j,10 ."- .1-FI''.' ''''1',.;.S_..:.:71?' '''' (.--.'
i i . t .; : "' Z'.
::
: 1
www.dacoromanica.ro
(.7 . 4.4 4,
'1/4,..kisle
'
'-.- !'
r
W.CON -
'thi;,J
,4ihroi
-rri..'tft-- --------:7-4
-,4t. _;;
---_-_-s- r , ---f.-7-7-.=--
-
----. :-.,-.1
294 RUDOLF SITP
www.dacoromanica.ro
WTI DE ODINIOARA 295
www.dacoromanica.ro
296 RUDOLF SU
www.dacoromanica.ro
[ASH DE ODINIOARA 297
www.dacoromanica.ro
98 RUDOLF SUTTY
atto-6
www.dacoromanica.ro
4A,E, II DE ODINIOARA 299*
www.dacoromanica.ro
WO RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
IA§IT DE OBINIOARA 301
www.dacoromanica.ro
:302 RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
!RV DE ODINICARA 303
Anton Naum.
0 figura mare de batran, un om ce si'a pastrat
pan la sfarsitul vietei sale de aproape 90 de ani,
via sa inteligenta, a fost Anton Naum, membru al
Academiei, profesor la facultatea de litere, la scoala
-militara si pe vremuri la lnstitutul Academic. Anton
Naum era numai o cultura vasta, era o inteligenta
sclipitoare.
Acel ce a cantat viata in versuri curgatoare,
.acel ce a fost intimul marelui literat francez Mistral
si a tradus in romaneste frumoasa bucata literera
Mireille, se odihneste asta i, dupa do inta sa ultiona
Intro tainica gradina de la tail, de langa Buhusi.
Cat sunt de sirntite versurile sale d'n cSteluta, :
.Spune'ml steluta draga, spune'mi de unde vii ?
Cu trepte luminoase, ce lumi de armonii,
Lasarai tu in urma pe calea ta cereasca
Ca sa privesti pe lume durerea omeneasca ?
Ake suferinta, e trista mostenire
Ce vecinic nu se pierde ! Sarmana omenire
Din veacurile stinse la cele viitoare,
Necontenit ingroapa speranti inselatoare !
Ascunde-te steluta, pamAntul din vecie
A fost Ln loc de jale, s'un cuib de tiranie !
Planeta urgisita... blastam dumnezeesc
Ce vecinic se adapa in sangele fratesc !
Ascunde-te steluta, gingap ta privire
Ma umple de durere, ma umple de mahnire ,
Mai bine peste noun ce ascuna durerea noastra,
Inalta-te steluta, sub bolta cea albastra...
,Si acolo.. sus.. departe... pe trepte luminoase
Pe cai Impodoblte, prin lumi armonioase
Colo... unde speranta zimbeste fericitä,
Ma lea cu tine 'n graba, steluta mea lubita
www.dacoromanica.ro
304 RUDOLt SIM;
www.dacoromanica.ro
um BE ODIMIDARA 305
xedau intocmai :
Respectabile, Onorabile,
Stimabile, Abile
si
labile Cacowne
Thane
www.dacoromanica.ro
306 A IIDOLF sUrg
www.dacoromanica.ro
308 RUDOLF SIMI
www.dacoromanica.ro
!ASTI DE OTNIOATIA. 389
www.dacoromanica.ro
310 RUD OLF .61.1T11
. 774
www.dacoromanica.ro
14.*Isi DE ADINTOMtA 311
4:4r
444:2,
www.dacoromanica.ro
312 RUP DIX SIITU,
www.dacoromanica.ro
14I BE 1111INIOkRA. 313
www.dacoromanica.ro
314 RUDOLF MTV
www.dacoromanica.ro
itk,JI DE ODINIOARA 315
0
--4
Pipagele la Iai
Priveau cu totii lung pe urma calaretului Rei-
picke, care isi facea regulat cursa, pe tin chl mare
alb, de la Copou pana la statuia lui Stefan cel Mare,.
urmat de vestitul Braun, calare si clansul, pe... bi
cicleta cu doua roti, cea dinnainte de o inaltime ex-
traordinara, iar cea dindarat deabea de o zareal.
Erau zile de spaima i povestea cif aparitia lui
Jack Spintecatorul, acel inchipuit bandit care spin-
teca wide intalnea pe copiii lenesi si obraznici cart
www.dacoromanica.ro
316 IIDOLV SWP
www.dacoromanica.ro
CUPR1NSUL:
PARTEA I
Pag.
Actiunea partidillui conservator la Iasi . 1-25
PARTEA II
Pag.
1. Evenimentula . . 25
2. La Teatrul National, Const. Damaschin, Spitalul israelit,
Moara Haier, Artistul Cuzinsohi . . 26
.3. Publicul iesan in 1894, Artistul C. Ionescu,..Pekea Ale-
xandrescu . . . . 27
4. ClAdirtle din Iasi, Artistd C, B. Penel, Cei doi artisti Po-
povici . ., , . 28
5. Caragiali la Iasi, 0 intrunire , . !
29
6, Junimistii ieseni, Teodor Codrescu, Principii
la Iasi . .
7. Take lonescu Ia Iasi, Principesa Elena Cuza
. . 30-
. 31
8. Pensionatul Warlatn, 0 manifestatie nationalista . 32
9. Consulul Criticos, D. Const. Stere, D. Gh. GhibAnescu 33
10. Universitatea iesand, Un concert la Sidoli, Hora din Piata
Unirei, P. P. Carp la Iasi . . . 34-
11. Buch, Politica radicald . . 35
12. D. Sturdza la Iasi, Matei Mil lo. . . 36-
13. Pentru Flechtenmacher. Rossi. ..Maestrul TAbArcA"
, . 37
14. Coquelin Cadet, Cofetarui Drosults . 38
15. 0 aniversare . . . . 39
16. Bombonel Asian, ,IGhitA Dimitrescu . , 40
1.7. Iasii nenorociti, LAI buget comunal , 41
18. Societatea Turn-Verein' . . 42
www.dacoromanica.ro
11
Pag.
19. Kir Partheniea la Ia§i, Secta Scopitilor . . 44
20. Doctorul Taussig, Institutul Humpel, Moartea lui Matei
Millo . . . . 45
21. Gallup . . . . . 46
.22. Theodor Balassan . . -. . 47
23. Societatea tipografilor, lara§i Caragiali . . 48
24. Lascar Catargi la la§i, Deschiderea Teatrului . 49
n. Chestia opei . . , . 50
26-. Opinia", la§ii 0 boala Printului Ferdinand , . 51
27. Un tip : Naischitz . . . 52
.
28 Moartea unei roabe, Palatul Rosnovanu . 53
.
29. Popa Meletie Orzesgu, Impartirea premiilor . . 54
30. Mo§ Alexandru dela UniVersitate, Pavel Paicu . 55
.31. Leaganul turuant . . . . 56
_32. tefan Vargolici . . . . 57
33. Universitatea ie§anA, 0 petrecere la schit . . 58
34. Moartea unui artist ie§an, Teodor Burada la Lemberg . 59
35. Maestrul Borelli, SuVeranii la la§i . . b0
36, Miron Pompiliu . . . 61
37. Sculptorul Tonescu, Dela Sf. Spiridon . 65
38 Avocatii ie§eni, Artista Delmary.. . 66
39. Intre Budd 0 D. Philippide, Profesorul Curius 67
40. Enescu, Cum so faceau alegerile la la§i . : 68
-41. Aristizza Romanescu . . . . 69
42. Consiliu de mini§tri la Ia§i . 4 70
43. 16 Mai la Ia§i . . 4 71
-44. Moartea unui avar . . 73
45. La Ungheni Institutul D. Pastia . .z. 74
46. Japonetii la Ia§i, 0. Gr. BArsan . . . 75
47. D. M. Tomida, Un meeting liberal . % . 76
48. P. P. Carp, Enrico Meietti . .. . 77-,
49. Badea Cdrtan la Ia§i, ri-ruT Rosenthal . . 78
50, Institutele-Unite, Contesa Elisa Bal§, Cateva albume ie
§ene , . . . , 79
51. Din a e lui Oh. Dimitrescu . . s 82
52. lorgul Tacu . . . . 83
sa C. aiman Paraschivescu, Mo§ Popp, D-rul Rosenthal . 84
54. A i ul Constant nescu; Spiru Haret- la la§i, Ia§ii no§tri . 85
-55. M hal Arc eanu . . . . 86
56. A ex. La r r . . . e 87
57. Cons Lepadatu, Turn 1 G Ita, Bursuc -i
. 88
58. La e pec general", Leiter Dimitrescu, Generalul farca
59. D-rul ,Sculy, Vasile Scorpan Gheorghe laltä . 89
50. lorgu Tacu §1 Abatorul, Parintele Arlon . . 90
61. Colonelul Teionp, Arhivau . . 91...
www.dacoromanica.ro
141
Par.
61 Florea banditul, Colonelul Macarovici . 93
63. Congresele studentesti, Ziaristul Max Kaufman, Intre E-
nescu §1 Eduard Caudella . . .. 94
64. Ia§ii its vacantd, Enrico Mezetti soldat , . 95
65. Arhiereul Raileanu, Audi et Vizanti, AlergArile de cai , 96
66. Clipe din viata fesand . , . 97
67. Biblioteca iesand . . . , 98
68. D-rul Philippescu, D-ra PlesnilA . 99
69. Stefan Soldänescu, Iasii acum 78 ani . . 100
70. Generalul Manu la la§i, Mihai Jora . .101
71. Theodor Burada in Turcia . . . 102
72, Ia§ii in 1900 . . . . 103
73. Cum se petrecea, la Iasi 1 . 104
74. Vara la Iasi . . . .. 106
75. 0 iesancd la Paris, Efemere, Mitropolitul losif . 109
76. De sdrbatorile Crdclunului . . . 111
77; Francmasonii, 0 vorbd a lui P. P. Carp . . 112
78. Vara la Iasi, Mihail SAvescli, Costache Negruzzi . 113
79, Moralescu . . . . . 114
80. Universitatea, Scoala Centrald de fete . . ne
81. Fo§tii profesori ieseni . . 118
82. 0 "-Sued la iasi3Opozitia la Ja§i , . 119
-83. Tot preotul Anon, d. George! Mdrzescu. . . 120
84. Tugui L..., Mihai Buznea . . . 121
85. Mutul dela, Hala de Bece, Presa la Iasi . . 122.
86. Strazile LasiIo.r Bele-Atte . . . 123
87. Huberman la Iasi, Corul metropolitan . . 124
88. Vasife Burld . . . . 125
89. Teodor T. Burada . . . . 126
www.dacoromanica.ro
Page
105. V. Humpel . .
106. Seminarul Pedagogic, Papa Rus.$ :115532
107. Gross, Viata Autistica . t . 154
108. Ia§ii in post, Anti& Artelor" . . 155
109, Bezede Gdg. Sturdza . .151
110. Zulnia Sturdza . . .160
111. I. tanov in alegeri . , 161
112. Vasile Gheorghian, Gh, A. UreChia ,
t 162
113. Artistii ieseni . . . . 163
114. M. M. M. . . . 164
115. Oheorghe Marzescu . . . 165
116. Saridu Ra'scanu . . . , 165
117. D. Abgar Buicliiu . . , 16T
118, lorgu Catargi, Mosia Stânca . . . 168
119. Grigorie Cogalniceand . , . 169
120 P. P. Carp despre lo Spacu A A 170
121. Cornelia Emilian . . . . 171
122. Debuthrile teatrale ale IA Petru Liciu, Vlad Ctainschi si 172.
Mih. Belador 0 veche revisd iesang . ., 173'
123. Iasii acum 100 de 'ani . . a 179
124. Costea Bal§ . . . , 180
125. Al. Cantacuzino-Pascanu Alex. Dabija, loan Ornescu . 181
126. D, C. Chiri id, U-rul I. Cebell . . . 182'
127. Avocatul Gh. Anastasiu, Institutul de Anatomie . 183
128. Moarteg Mitropolitului Pimen , . , 184
129. Bigerica Lipoveneascl . . . 185
130. Mo§ Cute . . . , 186
131. Biserica BArboi, User Coligher . . , 187
132. D. loan Gavanescul . . . 18&
133. Feredeul turcesc . . . . 189
134. Apa de aur a lui Andronic . .. 190
..
135. Nicolae. Volenti . . . t 191
136, Israel Daniel . , . . 192
137. Grigorip Bui liu, N. Papadopol, Bolta Rece . 193
138. La dascalul Cuculea 4 . $ 194
www.dacoromanica.ro
. PaE.
149. CI:evAiet gl tai Aexandri . 2OS
65q. Cum petreceau itletiii . 2,10
151. Cartei D:emmeas.ca . . '. 213
152; Cum se invia offin'oara . . . 214
n3. Dare le vecht din '14 .
.
. . 215
154. Spiru Frairi, Prima Secietate de economie . 216
1551 Grigurie Scorpan, Palatul Administrativ... . . 247
1%. Scarlet Pastia §i D. Gusti . '2.1
157. A§ezarea boereasca la la§i . . , 222
158. Intre Nicu Gane §i lacob Negruzzi, Poarta Sf Spindo n 224
1591 Gavril Buzatu . . . : 225
160. Vacanta la la§:i . . . 229
161. Cand venea Regele la Ia§:i . . 230
162. Moartea lui Grigore Cogalniceanu . . 231
163. Castanele italianului din colt la Trayan . 232
164. Vasile Alexandri despre 1a§: . . 233
165. Teodor Burada . . . . 234
166. Cum erau 1a§li ? Ia§ii Veevodului Stefan . . 235
167. Hir§ Goldner, Statuia lui Alexandri . . 236
168. loan Vranceanu, Solidaritateau, Ia§ii in earn aval . 238
169. Vasile Pogor . . . 239
170. Pa§tele la la§i . . . . 240
171. Tipograrta Junimei* . . . 243
172. Spre Repedea . . , 244
173. Moatica ttnui nefericit . . 246
173. Presa de odinioara a la§:ilor . 247
174. Presa ie§ana de astati . . 254
175. Fostul Palat princiar 255
176. Stehttaa . . . 258
177. Elena 'Omer Popovici . . . 260
17t In casa Diditei Mavrocordat . . . 261
).79. Coast, Leonardescu, Lautarul Spiridon . . 263
18g. Amintirile pictorului Glieorghe Popovici . 265
181. 0 retragere. cu torte . . . 266
132. Von Kalikenbere . . . . 267
183. Georgescu Vitriol . . . . 269
184 Universitatea n6astrg . . 270
185. Stefan Siendre . . . 271
136. Fotoplastictl, Serbarile dela gridird 272
187. Miha Cogalniceanu . . 274
188. Inmormantarea lui lonica Bailin . 275
.89. Vra'iltorii° !a la1,1 . . . . 27E,
190. Ern inesca la hotel Vane-elle . . 277
I-I. Emtnescli i Vasile Buda . . . 278
19.2. Ernioesett. Sa t.a.trul dela Copou . 281
www.dacoromanica.ro
Pag
193 Fxecutia ltu H-etia 283
194 0 irnpresie elespre tall 284
195. Vasile Viatioianu, 0 drata cu ur 286
196. Ongorie Butureanu, Mg Havas . 287
197. Cum cildtoreau strdmo§ii . 289
198. Stdntul Mina . . 290
199. La cultile domne§ti . . 292
200 Carol Decker . 294
201. 1 Aprilie . . . 295
207 D'n primele ziare la Iasi . . 296
203 M. S. Doamna Elena Cuza . . 297
204. Printul A bert Ghica . . . 298
205. Al. Gr. Situ . . 299
206 Co lonelul Stefan Rosetti, Vastle Atanasiu, D-na Maria
Catarg* . . . 302
207. Anton Naum . . . 303
208. 0 serbare pentru un Domn, Gheorghe Rom . 304
209. 0 petitte In versuri . . , 305
210. 7iare vechi . 306
211. 0 conterintd, Barbu Lautarul de Alexandru 307
212. Pentru presa iesand, Aglaia Pruteauu . . 308
211 0 priveli§te a la.Vor . 341
www.dacoromanica.ro
ILUSTRATIUNI
Pariaa
1. Matel Mil lo . . 37
2. Artistul Galin@ . . . 46
3. Teodor Burada in Turcia . - 103
4. Vane BurIA in caricaturg . .. . 126
5. Teodor T. Burada . 128
6. Arcul Academiei . . 137
7. Barbu LAutarul . . 151
8. Vasile Gheorghian . . 162
9. Gheorghe MArzescu . . 165
JO. A. D. Xenopol . . . 173
11. Statuia lui Cuza-Voda . . 207
12. Cucoane Moldovence . 211
13. Spiru Prasin . . . 216
14. Gavril Buzatu . . 228
15. Schitul 'MAO . . . . 245
16, FostuL Palat princiar . . . 257
17. Gheorghe Skeletty . . 262
18. Teodbr Bondi.' . . . . 264
19. Grildind Copou in 1880 , . 273
20. Mihail Kogaluiceanu . . . 274
21. Fostul Colegiu National . . 279
22. TOM lui Einiuescu, de la Copou . . 282
23. Ion Grigoriu-Havas . . . 288
24. Irozii de alta datii . . . 293
25. Grigorie Cobalcescu . . . 296
26. Cum semna M. S. Doanma Cuza . 298
27. Al. Gr. Sutu . . . 301
28. Aglaia Pruteanu . . . 310
29. Lail din Gradina Copou . . . 311
SO. Piipusile la lasi . . 315
www.dacoromanica.ro
,co........coo.ccooccoocoo,
Pretul 40 nei
u00000: 000C 0000000C 000C 000 000C 000C 00."
www.dacoromanica.ro
x;