Etapele simbolismului românesc

 Etapa tatonărilor:
Al. Macedonski (1854 – 1920), inițiatorul simbolismului românesc prin articolele publicate în revista
Literatorul (1880)
- articolul Poezia viitorului (1892) – muzica, imaginea, culoarea, sugestia reprezintă „singura
poezie adevărată”
- În arcane de pădure – „întâia încercare simbolistă în românește”
- creația lui Macedonski îmbină tendințe romantice (ciclul Nopților), parnasiene (rondelurile) și
simboliste; este expresia unui „spirit al contrastelor”.
Dimitrie Anghel (1872 – 1914) – poet de structură romantică, se apropie de simbolism prin:
- rafinamentul senzațiilor olgactiv – muzicale,
- predispoziția pentru reverie (volumul În grădină, 1905),
- preferința pentru stări vagi, nedefinite (Fantazii, 1909),
- corespondențe între ființa umană și elemente ale universului
- cultivarea poemului în proză – descrierea se îmbină cu narațiunea sombolică – parabola Culegătorul
de stele
 Direcția pseudomodernistă de la Viața nouă (1905), teoretician Ovid Densusianu
- poezie citadină, inspirată din peisajul specific orașului
- simbolismul e doar o modalitate armonioasă de comunicare, nu este unul autentic
 Simbolismul „exterior”, minulescian – Ion Minulescu (1881 – 1944)
- nu este un simbolism de substanță, mai mult prin mijloace decât prin viziune și sensibilitate
- atracție față de tehnica și motivele simboliste: numărul fatidic/prevestitor (Romanța celor trei
romanțe), mirajul depărtărilor (Romanța celor trei corăbii), efectele sonore, neologisme cantabile
(Cânta un matelot la proră), numele proprii exotice, sonore (Corint, Ninive, Babilon)
- tristețea, nota gravă îl apropie de simbolismul autentic (Ultima oră)
 Simbolismul autentic, bacovian – George Bacovia (1881 – 1957), cel mai mare poet simbolist
român; poezia sa îmbină toate trăsăturile esențiale specifice simbolismului
- simbolismul depresiv – izvorât din inadaptarea socială
- cultivarea simbolului și a sugestiei ca modalități de a surprinde corespondențele eului cu lumea
- preferința pentru culori întunecate, sinestezie – „audiție colorată” (senzațiile coloristice și
muzicale devin echivalente în plan afectiv)
- teme și motive simboliste: târgul provincial – element al izolării, al claustrării, nevroza, peisajul
interiorizat, descompunerea materiei
Simbolismul aduce în literatura română o nouă concepție despre poezie și o tehnică artistică
înnoitoare, înscriindu-se într-o zonă mai largă a sensibilității moderne, pregătind curentul
modernist manifestat în perioada interbelică.