1.

Dreptatea se facea amenințându-i pe țărani cu cravașa: „cu biciul pe spate” și

fugărindu-i pe țărani cu calul: „Pieriți în ochii mei... că vă iau de fugă cu calul”

2. Chirița își dorea să ajungă prin intermediul soțului său, mare ispravnicească.

3. Boierul Bârzoi nu avea autoritate în familie, era necioplit și asculta de soția lui.
Exemplu: Actul II, scena III.

4. Monsieur Șarl („Monsiu Șarlă” cum ii zice Chirița) este profesorul care îi predă
lecții de franceză lui Guliță.

5. Chirița Bârzoi

6. Personaje:

• Cucoana Chirița,
• Grigore Bârzoi - soțul ei,
• Guliță - copilul Chiriței,
• Luluța - fata orfană,
• Leonaș - un tânăr ieșean,
• domnul Șarl - profesorul de franceză

7. Final este fericit, cei doi îndrăgostiți reușind să se căsătorească.

Leonaș devine ispravnic în locul boierului Bârzoi. Șantajată de Leonaș, Chirița

acceptă și ea căsătoria.
Ideea care se desprinde din finalul comediei este aceea a lumii văzută ca un
teatru, în care oamenii au rolul de actori: „Apoi... nu știi că lumea-i un teatru
plin de comedieni?”

8. Autorul textului dramatic este Vasile Alecsandri.

9. Guliță nu este în stare să rețină prima frază din poemul scriitorului francez
Fenelon, Les aventures de Telemaque, fils d’Ulysse. El trece cu bine examinarea
făcută de mamă, în prezența profesorului, folosind cuvinte inventate: furculision,
fripturision, învârtision, dovadă a falsei culturi. El vrea să pară manierat și
inteligent. Exemplu: actul I, scena III.