Antecedentele revolutionare ruse ale ideologiei leniniste

Hosking 130; 190 jos

– tanara generatie – predecesorii intelighentiei rusesti: Novikov, Radiscev
experienta razboiului si a vietii vest-europene;

“dar pana la urma sub influenta francmasoneriei si a miscarilor antinapoleoniene din

Europa, consensul general a fost ca o societate secreta este o cale mai eficienta de a
promova telurile.
Ca atare, tineri ofiteri sus-pusi au infiintat Uniunea Salvarii, numita mai tarziu
Societatea FiilorAdevarati si Loiali ai Patriei.
Astfel au aparut “Decembristii” ca organizatie coerenta. Intr-un fel este pacat ca au
intrat in istorie cu acest nume, caci el ne indreapta atentia asupra sfarsitului lor violent
si lipsit de glorie, ca si cum intreaga lor activitate ar fi fost directionata in mod constient
spre el. Nici vorba de asa ceva: in inceputurile lor patriotice, moderste si decente nu
gasim nimic din faptele infamante de mai tarziu.”

bunastarea Rusiei
- abolirea iobagiei
- transformarea autocratiei intr-o monarhie constitutionala
Cartea Verde,
sinceritatea si prietenia

de la UNIUNEA SALVARII la UNIUNEA BUNASTARII

DECEMBRISTII – REFORMELE SOCIALE

Printre primii revolutionari rusi premarxisti sunt decembristii, un grup de tineri nobili
care se revolta in 1825. Rapid reprimata de autoritatile tariste, condamnari grele, exil in
Siberia.
decabrisda

Care erau optiunile acestora?

Majoritatea dorea reforme sociale. Un guvern centralizat, puternic, dar republican care in
conceptia lor trebuia sa opereze aceste reforme sociale. Preponderent intentiile lor se
indreptau catre reforme sociale, mai putin libertate. Acest interes pentru reforme sociale
va domina in secolul 19 atmosfera revolutionara rusa, fie ca este vorba de cei care traiau
in imperiu sau in exterior.

Aceasta mentalitate revolutionara premarxista era explicabila intr-o tara in care

majoritatea zdrobitoare a locuitorilor erau tarani, care pana la 1861 au fost iobagi.
Acesti tarani erau ignoranti, analfabeti, primitivi, foarte rabdatori, dar capabili de explozii
salbatice de violenta. Ii detestau pe functionarii statului si pe nobili, insa il venerau pe tar,
asteptant totul de la BATIUSKA, de la tatucul tar in care aveau incredere si de la care se
asteptau sa vina toate reformele bune pentru ei.
Cronologie:

1. Alexandr Herzen (1812-1870)

Acest ganditor si revolutionar, spre deosebire de altii dintre rusi, iubea cu ardoare
LIBERTATEA si DREPTATEA, JUSTITIA pentru cei multi evident. A fost deceptionat
de efectele brutale ale capitalismului englez in dezvoltare in acea epoca, repudiaza
aceasta forma, crezand ca Rusia nu trebuia sa urmeze calea deschisa de capitalismul
occidental. In conceptia lui Rusia trebuia sa isi bazeze eforturile de dezvoltare catre
SOCIALISM; pe comunitatea taraneasca care in limba rusa se numeste [obscina sau mir
– sec. 18 pentru incasarea impozitelor] ai carei membri trebuiau luminati, invatati,
instruiti de catre acei membri ai societatii care aveau atat forta cat si devotamentul,
inteligenta necesare pt a merge in mijlocul poporului in scopul de a-l educa intelectual.

Pamantul colectiv, lucrat de fiecare individ in parte; tragerea la sorti.

Dupa 1900 incept sa devina proprietari. Existenta obscinei i-a facut pe unii ganditori sa
incerce sa gaseasca germeni ai evolutiei spre socialism in aceasta comunitate in care
pamantul era stapanit in comun.

2. N. G. Cernasevski (1828-1889) considerat de istoriografi si comentatorii vremii si

de apoi drept parintele radicalismului rus.

Cernasevski l-a influentat foarte mult pe Lenin, mai mult decat altii. Era un protagonist.
Obscina = potentialul de dezvoltare viitoare pentru Rusia. Pentru el libertatea ramane pe
planul 2 caci

“libertatea nu are valoare in absenta mijloacelor necesare pentru ca omul sa poate

beneficia de ea”. Cerea reforme sociale. Lipsa insistentei pentru obtinerea libertatii are
sensul de a trage o linie de continuitate pana la LENIN. Numai de libertate nu era vorba
aici.

3. P. L. Lavrov.
Credea ca si Marx ca drumul catre socialism trebuia sa fie pregatit de capitalism.
Capitalismul creeaza proletari. Dar zice el in Rusia populata in majoritate zdrobitoare de
tarani muncitorii semitarani ramasesera in sufletul lor tarani. Comunitatea taraneasca =
obscina. Instinctele ei revolutionare cu conditia ca o minoritate de revolutionary sa se
sacrifice pentru obiectivul greu de atins de perspectiva iluminarii maselor. Era impotriva
conspiratiilor de orice fel si impotriva infiintarilor asociatiilor revolutionare secrete. Nici
el nu prea vorbeste despre libertate.

Revolutia trebuia pregatita de o minoritate care trebuie sa se sacrifice. Idee care se va

regasi apoi in forme mai dezvoltate la Lenin = revolutionarii de profesie

4. P. N. Tkacev (1844-1885) Revolutia de sus in jos [partidul + poporul]

L-a influentat in mod deosebit pe Lenin. Este primul care spune ca revolutia trebuia
facuta de un mic grup de conspiratori profesionisti care trebuiau sa actioneze in numele
poporului. Acest grup sau partid trebuia mai intai sa puna mana pe putere si apoi sa
transforme societatea in cele ce urma sa se faca in continuare cu colaborarea poporului.

Micul grup se constituie in element esential de gandire la Lenin. Prin ce masuri trebuia
transformata societatea?
- nationalizarea pamantului si a celorlalte mijloace de productie
- instaurearea unui egalitarism intre membrii societatii [egalitatea in lipsa
drepturilor] mascarada promisiunii egalitatii
- distrugerea treptata a familiei
- abolirea treptata a functiunilor de care dispunea guvernul central in favoarea unei
anumite auto-guvernari a comunitatii
Usor se poate observa asemanarea de conceptie intre ce spune el si mentalitatea bolsevica
de mai tarziu. Evident nici unul dintre cei care l-au influentat pe Lenin direct sau indirect
nu este responsabil pentru ceea ce Lenin a facut.

Neceaev si-a asasinat camaradul. Si-a sfarsit viata in inchisoare. Exemplu extrem de
radicalism dus pana la omor.

5. Bakunin (1814-1876)
El respingea orice ordine sociala chiar si o eventuala ordine instalata printr-o dictatura
revolutionara ceea ce va recomanda Lenin. Salvarea trebuia sa vina de la distrugerea
societatii existente cu structurile ei caci

“din haos urma sa renasca o noua fraternitate a oamenilor” Si recomanda si el sa se

mearga in mijlocul poporului dar acesti misionari ai revolutiei din mijlocul poporului nu
trebuiau sa mearga pentru a contribui la ameliorarea traiului taranului ci pentru a incita la
revolta pentru a distruge bazele societatii existente.

Ideile rusilor care nu se potrivesc cu mentalitatea europeana si marxismul clasic care au

colorat gandirea lui Lenin pana la radicalismul

Crearea Parditului Social Democrat a fost precedat de existenta unor organizatii

revolutionare:
- populism
- narod[=popor]icism

Narodnicismul si-a cam pierdut suflul fara rezultate in eforturile desfasurate de unii dintre
adeptii curentului sa educe poporul. Dar dupa cateva dintre atacurile teroriste organizate
asupra

tarului ALEXANDRU 2 – 1881

Cercurile de studiu si dezbatere marxiste sustin atentatele.
1872: primul volum al lucrarii lui Marx Das Kapital a fost publicat in traducere ruseasca
si putea fi citit de multi. Marxismul a gasit adepti foarte instruiti in Rusia, probabil cel
mai educat si fidel literei
Gheorghi Valentinovici Plehanov; +
Vera Zasulici
Yuli Osipovici Martov [Zederbaum = era evreu] si reputatul
Vladimir Ilici Ulianov.

In jurul lui mai apar personalitati importante ale leninismului

Lev Davadovici Bronstein = Trotki
Zinoviev
Kamenev
Iosif Djugasvili

Congresul 1:
1888 MINSK – congresul de infiintare al Partidului Social Democrat al Muncitorilor din
intreaga Rusie. Se afirma Lenin vs. oponentii sai si isi creeaza un postament politic intre
social-democratii rusi. Era inzestrat cu o minte ascutita, destul de cultivat, polemist foarte
virulent. Isi disputa primatul in cadrul partidului cu Plehanov si cu Martov alias
Zederbaum.
Controversele cu acestia aveau drept subiect probleme
- ideologice
- practice de organizare a partidului

Congresul 2: 17/30 iulie 1903 Bruxelles. Lenin a reusit cu aceasta ocazie sa se impuna in
fruntea partidului. In anul urmator cei care la Bruxelles au votat pentru opozitia lui Lenin
fiind majoritari se vor numi bolsevici.
Balseviki = majoritari.
Cei care votasera si pierdusera cu cateva voturi doar in favoartea lui Martov
Menseviki = minoritari.

=> 2 curente:
In decursul anilor bolsevicii vor reusi sa-i marginalizeze pe mensevici si dupa preluarea
puterii la 7 noiembrie 1917 vor reusi sa-i exluda si multi isi vor pierde viata: Lenin nu se
juca cu opozitia ca soarecele cu pisica.

Controversa bolsevici-mensevici va continua pana dupa lovitura de stat, data dupa care
mensevicii vor fi inlaturati de pe scena politica, suprimati chiar fizic multi dintre ei.
Partidul se va numi in cele din urma PArditul Social Democrat Bolsevic Rus = si apoi
Partidul Comunism.

IDEOLOGIA – BESANCON

In Rusia unul dintre marii scriitori care a

facut epoca si in Occident a fost Alexandr
Soljenitan.
“Ce era acest fenomen care a facut posibila
supunerea totala a tuturor celor care locuiau in
Uniunea Sovietica de catre o minoritate? Ce a facut ca o minoritate sa-i inrobeasca pur si
simplu pe ceilalti?”

- O zi din viata lui Ivan Denisovici

- Pavilionul cancerosilor
- Arhipelagul GULAG

Una dintre dimensiunile cele mai insidioase ale acestui fenomen spune Soljenitan ca
Ideologia era o minciuna generalizata impusa prin teroare, mai rea decat privatiunile si
foametea, mai rea decat lipsa libertatilor civice caci era o doctrina mincinoasa cu
ramificatii multiple care a dus la intemnitari si asasinate. In conceptia sovietica oficiala
exista o ideologie a clasei muncitoare si o ideologie a burgheziei. Ideologia clasei
muncitoare spune mentalitatea comunista sovietica oficiala si aceea a partidului comunist
era o arma de lupta pentru transformarea revolutionara a societatii.

“Ea reprezinta fidel obiectivele de dezvoltare ale societatii si exprima necesitatile

dezvoltarii istorice impotriva ideologiei burgheziei care este retrograda reactionara si
obscurantista.”

Dupa Soljenitan in conceptia oficiala sovietica ideologia se confunda cu toate cuceririle

intelepciunii din lume: filozofie, istorie, economie, arta… si isi aroga o pozitie de control
asupra tuturor celorlalte stiinte. Ale caror rezultate si descoperiri nu au dreptul sa
contrazica ideologia clasei muncitoare.
Esenta interpretarilor pe marginea ideologiei
“Aceasta ideologie era regimul comunist el insusi si fara ea regimul comunist s-ar fi
prabusi.” Cum? S-a si prabusit in momentul in care Gorbaciov a inceput sa-i gadile
fundamentele.

Este o specie noua creata astfel de Lenin si se aseamana pe de o parte cu o credinta, pe de

alta cu o teorie rationala care are pretentia de a fi demonstrata stiintific.

Pentru ca daca este demonstrata stiintific, => dusman al poporului, ii taie calea si
instrumentul spre viitor.
Fericirea demonstrata stiintific
BOIA, Mitologia stiintifica a comunismului

promisiunile mesianice
obedienta totala ceruta de aceasta ideologie oficiala dupa 7 noiembrie din partea
oamenilor si orice abatere ducea la consecinte grave
trebuia sa crezi ca este asa – ca o credinta

originile
- interne – rusesti
+
- externe – europene
Ce este leninismul de fapt?
Surse de inspiratie:
iacobinismul francez – Furet
elemente ale hegelianismului de stanga
marxismul
influente slavofile adica ale curentului de gandire din rusia care aprecia ca valorile
civilizatiei slave trebuiau sa contribuie in mod decisiv
Herzen, Cernasevski, Lavrov, Tkacev.

Lasand de-o parte ce nu ii convenea adica adevarata doctrina marxista sau ce era de
faptura religioasa la populisti, precum si buna credinta intelectuala a lui Plehanov, Lenin
a operat preluari si transformari. A retopit totul intr-o masa in care de-abia mai recunosti
ce a imprumutat falsificand partial marxismul si exagerand totul in asa fel incat ceea ce la
antemergatorii sai era violent la el este mai violent si ceea ce la ei era fantezie la el era
realitate. Nu a fost metafizician si nici spirit speculativ dar era obsedat de
DEMONSTRATIA STIINTIFICA – legitimarea absoluta.

A fost insa un mare tactician si a lasat o ideologie compacta, un regim politic.

Leninismul filozofic. Nefiind filozof, Lenin nu a lasat o opera filozofica propriu-zisa; el a

preluat reutilizat, transformat, exagerat. A dezvoltat ceva ce lui ii placea sa numeasca

- stiinta demonstrativa. La el filosoficul si political se amensteca. Intentiona ca

aceste doua orientari sa se sustina reciproc fara ca el sa se fi intresat vreodata de
filozofia propriu-zisa. insa ideologia lui a impus o viziune asupra lumii si a dictat
o conduita politca.

Principalele trasaturi ale conceptiei lui:

- conceptia materialista despre lume si societate [preluata de la Marx] adica

conceptia despre materia in miscare din care se constituia lumea [miscarea din
natura si din societate [=fundamentul distrugerii vechii ordini]
- omul e incununarea naturii, dar gandirea umana este produsul superior al materiei
- in societatea umana si in istorie el nu gaseste loc pentru intamplare [nu hazard
nimic nu e accidental] iar omul este supus determinismului legilor care
functioneaza in natura si societate. Nu exista liberul arbitru.

LIBERTATEA ESTE NECESITATEA INTELEASA.

excluderea responsabilitatii
- ei sunt categorii sociale condamnate de istorie: nobilime, ofiterime tarista,
- libertatea nu e nimic altceva decat cunoasterea legilor natunii si aplicarea lor.
- cunoasterea legilor il fac pe om stapanul natunii – stapanirea natunii = grau de
primavara in grau de toamna –

Lasenko, Timiarev, Boia, Mitologia stiintifica a comunismului

deci
LIBERTATEA ESTE NECESITATEA INTELEASA.

Ceka Djerjinsky – noi nu-l pedepsim pentru ca el a facut ceva, ci pentru ca este –
condamntat de istorie.

Materia ia cunostinta de sine prin materie.

Intre vechi si nou exista o contradictie dialectica. Hegel, Marx
Afirma ca Darwin si Marx au ceva in comun in sensul ca Marx e darwinul societatii.

Istoria nu este decat o succesiune de regimuri politice si sociale care ajung la capitalism
trecandu-se de la un regim politic la altul prin lupta de clasa care incarneaza principiul
luptei dintre contrarii [Marx] ajungandu-se in felul acesta la un salt calitativ.

Marxismul demonstreaza aparitia proletariatului pe scena publica. ~~~~~~~~~~~~~~~~

Materialismul istoric Marxism e cea mai mare cucerire a gandirii stiintifice.
Lupta de clasa nu se poate separa de lupta pentru adevarul stiintific.
ESTE DOVEDITA STIINTIFIC DECI E INEVITABILA
Morala este subordonata intereselor proletariatului. Relativizarea ei.
Este moral ceea ce este in interesul revolutiei si a clasei muncitoare.
Imperialismul e faza cea mai inalta si ultima a capitalismului.
Recomanda evidenta, control, necesitati imperioase dupa revolutie. = sa-i ai pe toti sub
control = totalitarismul,

Statul si revolutia
Nu a elaborat prea mult a doua faza aceea de dupa oranduirea socialista = comunismul.
Se spune ca marxistii nu agreau utopiile – marximul respecta legile naturii [spuneau ei].

Cunoasterea este determinate in primul rand de practica.

vs. liberul zbor al spiritului uman.

Incheiere:

Este o argumentare limitata marcata de saracie intelectuala, de invective, este o doctrina

repliata asupra ei insasi, pentru ca ea vrea sa se auto-legitimeze. in lumea propusa de
aceasta ideologie domina o lupta inversunata intre oameni, fiecare trebuind sa se plaseze
de o parte sau de alta. pentru ca “cine nu este cu noi este impotriva noastra” Ura fata de
dusmanul de clasa era o virtute la comunisti.
~ Tutea – Manifestul partidului comunist