Axa V: Evaluarea Globală a Funcţionării

Axa V este destinată raportării opiniei clinicianului asupra nivelului global de

funcţionare al individului. Această informaţie este utilă pentru planificarea tratamentului
şi măsurarea impactului sau şi predicţia deznodământului.
Raportarea funcţionării globale pe axa V poate fi făcută folosind Global
Assessment of Functioning (GAF) Scala de Evaluare Globală a Funcţionării (EGF)].
Scala GAF poate fi extrem de utilă în urmărirea progresului clinic al indivizilor în
termeni globali, utilizând o singură măsurare. Scala GAF este destinată numai
aprecierilor referitoare la funcţionarea psihologică, socială şi profesională.
Instrucţiunile specifică „a nu se include deteriorarea în funcţionare datorată
restricţiilor somatice (sau de mediu)".
Scala GAF este divizată în 10 categorii de funcţionare.
A calcula un scor GAF implică alegerea unei singure valori care reflectă cel mai bine nivelul
global de funcţionare al individului.
Descrierea fiecărei categorii de 10 puncte pe scala GAF are două componente: prima parte
tratează severitatea simptomelor, iar cea de a doua parte tratează funcţionarea. Scorul GAF se
calculează în cadrul unei anumite decile dacă, fie severitatea simptomelor, fie nivelul de
funcţionare cad în categoria respectivă. De exemplu, prima parte a categoriei 41-50 descrie
„simptome severe(de ex., ideaţie suicidală, ritualuri obsesive severe, furturi frecvente din
magazine)", iar cea de a doua parte include „orice deteriorare severă în funcţionarea
socială, profesională sau şcolară (de ex., nu are amici, este incapabil să se ţină
de serviciu)".
Trebuie reţinut că în situaţiile în care severitatea simptomelor şi
severitatea nivelului de funcţionare sunt discordante, scorul GAF final reflectă
totdeauna pe cea mai rea dintre cele două. De exemplu, scorul GAF al unui individ
care constituie un real pericol pentru sine, dar care funcţionează bine, va fi sub 20.
La fel, scorul GAF pentru un individ cu simptomatologie psihologică minimă, dar
cu deteriorare semnificativă în funcţionare (de ex., un individ a cărui preocupare
excesivă pentru uzul de o substanţă a dus la pierderea seviciului şi a amicilor, dar
fără altă psihopatologie) va fi sub 40 sau chiar mai jos.
în cele mai multe cazuri, scorul pe scala GAF trebuie calculat pentru perioada
curentă (adică, nivelul funcţional din momentul evaluării), deoarece scorul
funcţionării actuale este cel care reflectă necesitatea tratamentului sau îngrijirii. în
scopul explicării variabilităţii de la o zi la alta a funcţionării, scorul GAF pentru
„perioada curentă" este operaţionalizat drept cel mai scăzut nivel de funcţionare
din săptămâna trecută. în unele cazuri, poate fi util să se consemneze scorul pe
scala GAF atât la internare, cât şi la externare. Evaluarea pe scala GAF poate fi
făcută şi pentru alte perioade de timp (de ex., cel mai înalt nivel de funcţionare
pentru câteva luni ale anului trecut).
Scala GAF este înregistrată pe axa V după cum urmează: „GAF = ", urmat de
scorul GAF de la 0 la 100 şi de perioada de timp pentru care a fost calculat, în
paranteză — de exemplu, „(curent)", „(cel mai înalt nivel anul trecut)", „(la
externare)".
Spre a fi siguri că nici un element al scalei GAF nu a fost omis când se calculează
scorul GAF, poate fi aplicată următoarea metodă de stabilire a scorului GAF:
PAS 1: Se începe de la cel mai ridicat nivel şi se evaluează fiecare categorie
punându-se întrebarea: „ este fie severitatea simptomelor individului, fie nivelul
său de funcţionare mai rău decât cel care este indicat în descrierea categoriei?"
PAS 2: Se deplasează în jos pe scală până este atins scorul care exprimă cel mai bine
severitatea simptomelor individului sau a nivelului de funcţionare, indiferent de

1
care este mai rău.
PAS 3: Se examinează următoarea categorie inferioară spre a verifica dacă nu
cumva ne-am oprit prematur. Această categorie trebuie să fie mai severă atât la
nivel de simptome, cât şi la nivel de funcţionare. Dacă este" aşa, categoria
corespunzătoare a fost atinsă (se continuă cu pasul 4). Dacă nu este aşa, se revine la
pasul 2 şi se continuă deplasarea în jos pe scală.
PAS 4: Pentru a stabili scorul GAF specific în cadrul unei categorii selectate de .10
puncte, trebuie să se ia in consideraţie faptul dacă individul funcţionează la cel mai
înalt sau la cel mai scăzut pol al scalei de 10 puncte. De exemplu, să luăm cazul
unui individ care aude voci care nu-i influenţează comportamentul (de ex., cineva
cu schizofrenie durând de mullt timp, care-şi acceptă halucinaţiile ca parte a
maladiei sale). Dacă vocile survin relativ rar (odată pe săptămână sau chiar mai
rar), un scor de 39 sau 40 pare a fi cel mai corespunzător. Din contra, dacă individul
aude voci aproape continuu, un scor de 31 sau 32 pare a fi mai adecvat.
In unele cazuri, poate fi util să se evalueze incapacitatea socială şi profesională
şi să se urmărească progresul în recuperare independent de severitatea simptomelor
psihopatologice. în acest scop este inclusă în anexa B (vezi pag. 817) o scală
propusă pentru evaluarea funcţionării sociale şi ocupaţionale [Social and
Occupational Functioning Assessment Scale-SOFAS]. în anexa B mai sunt incluse
două scale propuse şi care pot fi utile în anumite situaţii -the Global Assessment of
Relaţional. Functioning Scale (GARFS) şi Defensive Functioning
Scale

2
Scala de Evaluare Globală a Funcţionării (EGF)
Global Assessment of Functioning Scaie (GAF)]
Funcţionarea psihologică, socială şi profesională se consideră pe un continuum
ipotetic de sănătate-maladie mentală. Nu se include deteriorarea în funcţionare
datorată restricţiilor somatice (sau de mediu).
100 Funcţionare superioară într-un larg domeniu de activităţi, problemele de viaţă nu
| par a fi scăpat vreodată din mână, este căutat de alţii pentru multele sale calităţi.
91 Nici un simptom.

90 Simptome absente sau minime (de ex., anxietate uşoară înaintea unui examen),
| funcţionare bună în toate domeniile, interesat şi implicat într-o gamă largă de
81 activităţi, eficient socia!, satisfăcut în general de viaţă, nu mai mult decât probleme sau preocupări
cotidiene (de ex., o ceartă ocazională cu membrii familiei).

80 Dacă sunt prezente simptome, acestea sunt reacţii expectabile şi tranzitorii la

| stresori psihosociali (de ex., dificultăţi în concentrare după o ceartă în familie); nu
71 Mai. mult decât o uşoară deteriorare în funcţionarea socială, profesională sau
şcolară (de ex., rămânere în urmă temporară în activitatea şcolară).

70 Câteva simptome uşoare (de ex., dispoziţie depresivă şi insomnie uşoară) SAU unele
| dificultăţi în funcţionarea socială, profesională sau şcolară (de ex., chiul ocazional
61 ori furt din casă) dar, în general, funcţionare destul de bună, are câteva relaţii
interpersonale semnificative.

60 Simptome moderate (de ex., afect plat şi limbaj circumstanţial, atacuri de panică
| ocazionale) SAU dificultăţi moderate în funcţionarea socială, profesională sau
51 şcolară (de ex., puţini amici, conflicte cu egalii sau cu colaboratorii).

50 Simptome severe (de ex., ideaţie suicidară, ritualuri obsesionale severe, furturi din
| magazine), SAU deteriorare severă în funcţionarea socială, profesională sau şcolară
41 (de ex., nici un fel de amici, incapabil să menţină un serviciu).

40 O oarecare deteriorare a simţului critic (reality testing) sau în comunicare (de ex.,
| limbajul este uneori ilogic, obscur sau irelevant) SAU deteriorare majoră în multe
31 domenii, cum ar fi serviciul sau şcoala, relaţiile de familie, judecata, gândirea sau
dispoziţia (de ex. omul depresiv evită amicii, îşi neglijează familia, este incapabil să
muncească; copilul bate copiii mai mici ca el, este sfidător acasă, lipseşte de la şcoală)

30 Comportamentul este considerabil influenţat de idei delirante sau de halucinaţii

| SAU există o deteriorare severa în comunicare sau în judecată (de ex., uneori este
21 incoerent, acţionează în mod flagrant inadecvat, are preocupări suicidare) SAU este
incapabil să funcţioneze în aproape toate domeniile (de ex., stă în pat toată ziua, nu
are serviciu, locuinţă sau amici).

20 Un oarecare pericol de a se vătăma pe sine sau pe alţii (de ex., tentative de suicid
| fără urmărirea clară a morţii; frecvent violent; excitaţie maniacală) SAU ocaziona!
11 incapabil să menţină un minimum de igienă personală (de ex., miroase a fecale) SAU
deteriorare flagrantă în comunicare (de ex., extrem de incoerent sau mut).

10 Pericol persistent de vătămare severă a sa sau a altora (de ex., violenţă recurenta)
| SAU incapacitatea de a menţine o igienă personală minimă SAU act suicidar sever
1 cu dorinţa clară de a muri.

0 Informaţie inadecvată

3
Estimarea funcţionării psihologice globale pe scala 0-100 a fost operaţionalizată de
Luborsky
în Health-Sickness Rating Scale (Luborsky L: „Clinicians'Judgments of Mental
Health".
Archives of General Psychiatry 7: 407-417, 1962). Spitzer şi colegii săi au efectuat o
revizuire
a Health-Sickness Rating Scale pe care au numit-o Global Assessment Scale (GAS)
(Endicott J,
Spitzer RL, Fleiss JL, Cohen J: „The Global Assessment Scale: A Procedure for
Measuring
Overall Severity of Psychiatric Disturbance." Archives of General Psychiatry 33: 766-
771,
1976). O versiune modificată a GAS a fost inclusă în DSM-III-R ca Global
Assessment of
Functioning (GAF) Scale.