Rolul și particularitățile comerțului și serviciilor în economia secolului XXI

Este foarte uşor de recunoscut (chiar o cerinţă pentru reuşita acţiunilor noastre) că lumea
contemporană este structurată atât în esenţa sa, cât şi în viaţă de zi cu zi, de ceea ce se numeşte
economie. Spunem simplu economie, dar în realitate este vorba despre un domeniu extrem de vast
a cărui abordare la nivel teoretic, este realizată în cadrul științelor economice. Ne trezim în fiecare
dimineaţă şi fiecare dintre noi, mai mult sau mai puţin grăbit, se preocupă propriile interese, de
ceea ce trebuie să facă sau. Aparent rămâne un mister cum în „haosul” urmăririi propriilor interese
lucrurile totuşi funcţionează. Răspunsul, deşi aparent simplu, ar trebui să plece de la faptul că
oamenii aleg ceea ce este mai avantajos pentru ei.

Philip Kotler arată că ,,într-o eră în care produsele devin din ce în ce mai puțin diferenţiabile
pe baza atributelor intrinseci (aşa-zisul fenomen de „fungibilizare”), calitatea serviciului reprezintă
una din cele mai promițătoare surse de diferenţiere şi singularizare” pe această idee am redactat si
lucrarea mea de licență, făcând o paralelă între mcalitatea serviciilor percepută de către
consumatorii serviciilor de transport și calitatea serviciilor așteptată de aceștia în momentul
deciziei lor în a allege o companie de transport marfuri. Theodore Levitt arăta că „Nu există
sectoare de servicii ca atare. Există doar sectoare ale căror componente de servicii sunt mai mari
sau mai mici decât cele ale altor sectoare. Toată lumea serveşte pe cineva”.

Asistăm în ultimele decenii la o serie de fenomene şi procese ce caracterizează evoluţia

societăţii umane în ansamblul ei şi care indică faptul că ne aflăm într-o perioadă de mutaţii
profunde ce definesc tranziţia de la societatea industrială la un nou tip de societate. (Capcelea
Valeriu, 2019)

În sec. XXI omenirea a intrat într-o nouă etapă a civilizaţiei umane în care, informaţia şi
comunicaţiile reprezintă elementele esenţiale care stau la baza dezvoltării societăţii. Constituirea
societăţii informaţionale este un proces amplu, complex şi de lungă durată, componentele sale de
bază fiind de natură tehnologică, financiară, economică, socială şi culturală. Încă de la începutul
‟1990, termenul de „societate informaţională” a început să fie utilizat pentru a descrie numeroasele
şi variatele schimbări în economie, politică, educaţie, cultură şi, în general, în ansamblul societăţii,
de dezvoltarea rapidă a tehnologiilor moderne de informaţii şi comunicaţii. (Capcelea Valeriu,
2019) .

Dezvoltarea explozivă a sectorului serviciilor constituie una din tendințele de bază ale
economiei contemporane. În pas cu dezvoltarea economică și tehnologică apare necesitatea
desfășurării mai multor sarcini de către persoane specializate care prestează servicii profesionale
într-un domeniu. Personalul unei intreprinderi implicat într-un proces de creeare, dezvoltare și
perfecționare a serviciilor, este susținul de o gamă largă de abilități care permit îndeplinirea
țelurilor firmei. Secolul XXI este secolul serviciilor, de ce spun asta? Deoarece în toate activitățile
noastre zilnice, sunt în permanență prezente serviciile, care ne satisfac nevoile de consumator.
Pentru că piața mondială este blocul economic cu cea mai mare preponderență a serviciilor în
economie, deoarece serviciile creează cele mai multe locuri de muncă, într-un câmp larg de
activități și domenii precum marketing, logistică, inginerie etc.. Evoluția rapidă a acestui sector,
economic, se datorează faptului că avem circulația liberă pe piață, prin urmare, putem importa/
exporta. Secolul XXI mai este descris ca fiind secolul societăţii informaţionale, al societăţii bazate
pe cunoaştere sau, aşa cum o denumesc unii autori, al economiei Internet. Transformarea
informaţiei digitale în valoare economică şi socială prin noua economie duce la crearea de noi
industrii, modificându-le pe cele vechi şi afectând profund viaţa tuturor cetăţenilor. Întreprinderile
din toate domeniile încep sa îşi transforme afacerile în e-afaceri, ducând la restructurarea întregii
economii.

Comerţul reprezintă o ramură aparte a economiei. Ca oricare altă ramură, ea nu stagnează

dezvoltarea; de asemenea, îi este proprie. În organizaţiile comerciale au loc transformări: apar noi
servicii, se utilizează alte metode în formarea preţurilor şi în vânzări, se formează canale de
desfacere, relaţii reciproce juridice noi cu mediatorii, alte procedee de administrare a personalului,
se implementează mijloace noi de automatizare a muncii etc. Perfecţionându-şi activitatea lor
comercială, antreprenorii mizează să obţină venit suplimentar, aceasta însemnând comercializarea
tuturor inovaţiilor, ceea ce şi constituie sensul inovaţiei.

11.07.2020 Semnătura _________________

BIBLIOGRAFIE

1. Andreescu, A., Hacman, L., Tarara, G., Economie, Editura Corvin, Deva, 2006; p.21
2. Gribincea, A. Impactul ratei de schimb asupra comerţului exterior. În: Sectorul serviciilor
în secolul XXI: realizări, probleme, perspective: Simpozion ştiinţific internaţional (28
martie 2011, Chişinău). Chişinău, 2011, p.141-144
3. Nica, D. Guvern, cetăţean, societate informaţională, Editura Semne, Bucureşti, 2001,
p.162
4. Rumleanschi, P. Societatea postmodernă: probleme filosofice şi metodologice actuale,
Editura ASEM, Chişinău , 2006. p.398