Paşaportizarea unui obiectiv turistic

(orar, istoric, legende, descrierea arhitecturii, denumirea corectă, localizarea,

alte aspecte importante)

I. Rezervația „Codrii” ”- făimoasele păduri ale străvechilor provincii

”Codrii sunt nu doar pădure, sunt satele străvechilor cu podgoriile, cu baladele și

cântecele populare, cu poezia lor...

Codrii sunt și o bucățică din tine însuți, din sufletul neamului tău”.

Ștefan Manic, director rezervația ”Codrii”

Al treilea obiectiv turistic vizitat astăzi va fi pereferia rezervației Codrii, și anume

blocul administrativ al rezervației, care este situat în preajma satului Lozova.

Satul Lozova care, pe lîngă faptul că are una din cele mai importante rezervaţii
ştiinţifice din ţară, are și nişte peisaje pline de încântare şi legendă.

1. Satul Lozova este o localitate situată la distanţa de aproximativ 40 km de

capitală, comuna Lozova are cu ce se lăuda. Nu doar cu gospodari şi
infrastructură tînără şi in continuu progres dar si in multe locuri pitoresti..
Lozova este atestată documentar la 1420, ca fiind parte componentă din moşiile
mănăstirii Căpriana. E un sat cu tradiţii, cu oameni gospodari , care merită pe
deplin acest calificativ

O legenda а comunei ne spune că, denumirea localităţii ar proveni de la speciile de

lozii care cresteau pe acele locuri.
O alta legenda spune că era un boier care avea o fată, cu numele Lozana. Aceasta
fiind foarte frumoasă, a robit inimile multor bărbaţi , dar mai ales a unui baci cu
numele Pintilie. Adevărul e că şi fata l-a îndrăgit pe baci. Dar de frica boierului , cei
doi se întâlneau pe ascuns, într-o mică pădurice numită Fundătura. Însă boierul,
observând ieşirile tot mai dese ale fetei, şi-a trimis oamenii să o urmărească. Cei doi
îndrăgostiţi se întâlneau la un izvor din apropiere. Oamenii boierului, văzând din ce
cauză fata tot mai mult lipseşte de acasă, l-au prins pe păstor şi l-au ucis, iar pe tânăra
domniţă au dus-o cu forţa acasă. Fata plângea şi îşi blestema zilele. Apoi s-a dus de s-
a înecat într-un râu. Izvorul unde a fost ucis Pintilie îi poartă numele până în zilele
noastre, iar satul a fost numit Lozana, în cinstea fetei, ulterior fiind modificat de nişte
ruşi pribegi,care s-au stabilit cu traiul definitiv în aceste ţinuturi după moartea
boierului.

Gospodarii satului participă cu înflăcărare la organizarea în localitate a multor

activități sociale cu caracter turistic, una din cele mai renumite fiind - Bostaniada.

1.1. Istoria creării rezervaţiei „Codrii”

Codru înseamnă pădure seculară și reprezintă bogăție naturală de mare întindere.
Actualmente desemnează tot ceea ce а rămas mai frumos și mai de preț din faimoasele
păduri ale străvechii provincii.

În anul 1926 Membrii Societăţii Experimentatorilor şi Iubitorilor Naturii din

Basarabia au propus spre rezervare 13 sectoare valoroase de pădure, printre care şi
pădurea Lozova – Căpriana.

Rezervația naturală este o arie în care întregul cadru natural sau anumite
exemplare floristice, faunistice sau geologice endemice sunt ocrotite de lege. Sunt
protejate, pentru conservarea lor, ecosisteme, specii de plante sau de animale,
elemente geologice etc de interes științific sau peisagistic. În cadrul lor accesul
turiștilor este foarte restrâns, iar grupul de vizitatori în număr mic va fi instruit ca să
protejeze cu strictețe cadrul natural inedit. Deobicei această activitate va fi realizată
în zona pereferică cu prezențа unui ghid local. În perimetrul rezervației este interzisă
orice intervenție antropică.

La 27 septembrie 1971 s-a creat prima rezervaţie silvică de Stat „Codrii” cu scopul
protejării în stare naturală a landşaftului silvic tipic părţii centrale a Republicii Moldova
cu tot complexul natural şi suprafaţa totală de 2740 ha cu evidenţierea zonei strict
protejate de 723 ha. Responsabil de efectuarea cercetărilor ştiinţifice pe teritoriul
rezervaţiei fiind Academia de Ştiinţe al RSS Moldoveneşti.

În perioada anilor 1971-81 suprafaţa rezervaţiei cunoaşte modificări esenţiale în

sensul extinderii ei. Astfel în 1975 au fost alipite 2272 ha de păduri din Ocolul Silvic
Lozova al Gospodăriei Silvice de Stat Străşeni. În rezultat teritoriul rezervaţiei se extinde
până la 5009 ha.

  Structura administrativă

Activitatea rezervaţiei este condusă de către director prin două organe consultative:
Consiliul administrativ şi Consiliul ştiinţific.

Structura administrativă a rezervaţiei include:

I. Secţia de ştiinţă, care evaluează patrimoniul natural şi asigură conservarea

genofondului animal şi vegetal;

II. Secţia de pază şi silvicultură, responsabilă de respectarea regimului de rezervaţie

realizat de serviciul silvic. Pădurarii au în subordine fiecare cca 500 ha de pădure a
zonelor strict protejate şi de tampon. Ei se află în contact permanent cu ecosistemele
forestiere, exercită variate funcţii, inclusiv de investigaţie ştiinţifică de teren;

III. Secţia economico-administrativă asigură coordonarea şi realizarea activităţii

economico-financiare şi administrative a rezervaţiei.

  Teritoriul rezervaţiei este delimitat în trei zone funcţionale:

 Zona strict protejată- care are o suprafaţă de 720 ha şi constituie nucleul
rezervaţiei. Ea cuprinde sectoarele cu habitatele speciilor de animale şi plante rare cu
valoare universală din punctul de vedere al ştiinţei şi al conservării lor. În limitele acestei
zone se interzice orice gen de activitate, cu excepţia cercetărilor ştiinţifice şi de protecţie.
Aici omul este un simplu observator. El nu influenţează în nici un fel procesele naturale.
E zona cercetărilor;

zona de tampon - cu o suprafaţă de 4 455,8 ha care înconjoară zona strict protejată,

îndeplinind funcţia de limitare a impactului activităţii umane. Ea reprezintă formaţiuni
silvice asemănătoare cu cele pe care le înconjoară, însă necesită reconstrucţii ecologice,
ştiinţific argumentate, în vederea dezvoltării fireşti a ecosistemelor naturale;

zona de tranziţie - cu o suprafaţă de 12 300 ha, care cuprinde teritorii cu o rază de

până la 2 km în jurul zonelor de tampon şi reprezintă masive agricole private sau publice.
În această zonă se permit toate genurile de activitate economică care nu contravin
specificului ecosistemelor naturale.

3.2. Structura floristică

Flora se compune din specii de plante, care provin din 3 regiuni fitogeografice:
mediteraneană (forestieră), central-europeană (forestieră) și euroasiatică (stepică). În
rezervație sunt înregistrate 60 de specii de plante rare, dintre care 23 sunt incluse în
Cartea Roșie a Moldovei.Vegetația zonală este reprezentată prin păduri de foioase de
tipul celor din Europa Centrală cu formațiunile: Fagus sylvatica, Querceta petraeae și
Querceta roburis. Vegetația interzonală s-a format in văgăuni, fiind reprezentată prin fâșii
înguste și pâlcuri de plopișuri, sălcișuri, răchitișuri și pajiști mezofile. Aici și-au gasit
extremitatea estică a arealului unele specii central europene (fag, ferigi, orhidee, etc.) și
extremitatea sudică (Eriophorum latifolium, Padus avium, etc).

3.3. Lumea animală

Reprezintă aproape în totalitate pădurile Europei Centrale și de Vest. S-au format condiții
favorabile de creștere și de reproducere pentru reprezentanții faunei din munții Carpați,
Balcani, din Asia , care întrunesc 52 de specii de mamifere, 151 de specii de păsări, 8
specii de reptile, 10 specii de amfibieni, 8000 de specii de insecte. Se întîlnesc specii rare,
precum: jder de pădure, chițcan cu abdomen alb, usturoaie, etc. Ornitofaună conține 151
de specii, dintre care 10 specii incluse în Cartea Roșie a Moldovei: acvila pitică,
porumbelul de scorbură, ciocănitoarea neagră, canarul, egreta mare, barza neagră, acvila
țipătoare mică, acvila țipătoare, șoimul dunărean.

Este unica rezervație din Moldova, unde s-au efectuat regulat studiul faunei
nevertebratelor. S-au publicat liste privind tipurile de insecte: ordinele Homoptera
(Aphidoidea - 130 de specii, Psylloidea - 74), Heteroptera - 244, Coleoptera
(Curculionidae - 155), Hymenoptera (Apoidea - 184, Formicoidea - 43, Ichneumonidae -
20, Pteromalidae - 28), căpușe (Gamasina - 105, Ixodides - 11), moluște - 42, râme
(Lumbricidae) - 12.
3.4. Muzeul rezervației

Muzeul Rezervaţiei Naturale "Codrii" a fost înregistrat la 18 mai 2004 la Ministerul

Culturii al Republicii Moldova. Patrimoniul muzeului este constituit din circa 500 mostre
şi este structurat pe principiul tematic. Mostrele prezentate în vitrinele muzeului sunt în
deplină corelaţie cu situaţia din teren a Rezervaţiei "Codrii". Sunt reprezentate mostre a
34 de specii de mamifere, 88 de specii de păsări, 9 specii de reptile, 9 specii de amfibieni
și 364 specii de insecte. Sunt expuse și particularitățile a 23 de cuiburi caracteristice
diferitor specii de păsări, în majoritatea lor paseriforme

Orar: Luni – vineri 900- 1500

Taxa de intrare:

pentru preșcolari - 5 lei;

elevi, studenți - 10 lei;

maturi - 20 lei

Taxa pentru ghidaj 100 lei (pentru fiecare grup de 25-30 persoane)

Pentru comandarea serviciilor de ghidaj este nevoie de contactat colaboratorii

muzeului, pentru а evita situații neprevăzute

Tel.: 0237 47 386; fax: 0237 93 080

Email: codrii@moldsilva.gov.md

2.Manastirea Tiganesti: Este locul unde iti regasesti linistea…

Cât trăim pe acest pământ
Mai avem un lucru sfânt

O câmpie , un sat natal

O clopotniță pe deal. ( Iurie Sadovic)

Satul Ţigăneşti este o localitate in Raionul Străşeni situata la latitudinea 47.2988

longitudinea 28.5522 si altitudinea de 154 metri fata de nivelul marii. Aceasta localitate
este in administrarea or. Străşeni. Conform recensamintului din anul 2004 populatia este
de 1 319 locuitori. Distanța directă pîna în or. Străşeni este de 16 km. Distanța directă
pîna în or. Chişinău este de 44 km.

Aici este o traditie neobisnuita: în localitatea Ţigăneşti, raionul Străşeni. În ajun de

sfântul Vasile, autorităţile vând la licitaţie satul. Acesta poate fi cumpărat doar de un
localnic, iar cine dă mai mult, devine pentru un an de zile stăpânul localităţii.
In apropiere de sat se afla manastirea satului Tiganesti ,fiind inconjurata de padure
aceasta se simte in mijlocul naturii.
Adresa: Mănăstirea Tiganesti
MD - 3734, com. Tiganesti, rn. Străşeni, R.Moldova
Tel: 0-237-93-588; GSM: 690-56-437;
Distanţe:
Chişinău (spre NV) - 48 km. - Mănăstirea Tiganesti
Gara Străşeni - 24 km. - Mănăstirea Tiganesti
Alte informaţii:
Hramul mănăstirii - Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Mănăstirea poate fi vizitată zilnic de la 800- 2200
Mănăstire de călugări.
Aici sunt ridicate trei bijuterii arhitecturale ce formează un complex monastic uimitor:
Biserica de vară ”Adormirea Maicii Domnului” 1851
Biserica de iarna “Sfântul Nicolae” 1874
Biserică cu hramul Icoana Maicii Domnului „Izvorul Tămăduirii”
Casa Călugărilor
Cimitirul
Lacul artificial
Clădirea Administrativă

Obiective turistice și obiectele de cult aflate aici:

Bisericile sus numite;
2.1. Scurt istoric:
Manastirea Tiganesti : Mănăstirea Țigănești a fost întemeiată, pe la 1725, de boierul
Lupu Dencu și de răzeși din comuna Cobalca (acum Codreanca), care au construit o
biserică de lemn, pentru a-i ascunde pe creștinii din apropiere de invaziile tătarilor.
În 1846, pe locul bisericii de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului a fost
construită una de piatră, sub cârmuirea egumenului ieromonah Victor, cu bani adunați
de la creștini. A doua biserică, cu hramul Sfântul Nicolae, a fost construită în 1840, în stil
moldovenesc, cu ajutorul unor creștini și în mare parte din banii donați de un negustor
din Chișinău..
Primul stareț al mănăstirii Țigănești, a fost arhimandritul Artemie Bocșa, venit de la
mănăstirea Căpriana în 1992, care s-a aflat aici până în anul 1994. Din 1994 până în 1997
a fost stareț Arhimandritul Donat (în lume Gheorghe Boubătrân). De pe 09/12/1997 a
fost numit cu decret Mitropolitan în funcție de starețIeromonahul Irinarh (Costru), care
din Mila și cu Ajutorul lui Dumnezeu mai bine de 15 ani este stareț al acestei mănăstirii.
În anul 1998 au fost finisate lucrările de reparație a bisericii de vara cu hramul
,,Adormirea Maicii Donmului,,. Biserica este realizată în stil rusesc, având planul
dreptunghiular, de dimensiuni mici. Are doua turle în stil gotic, una de-asupra tindei și
alta de-asupra naosului. Absidele laterale sunt puțin evidențiate. Interiorul bisericii are
delimitări tradiționale. Plafonul bisericii are o forma boltită. În partea superioară a
pronaosului se află cafastrul. La moment pe teritoriul mănăstirii funcțonează 3 biserici. A
treia biserică a fost înălâată în anul 2009 în cinstea icoanei făcatoare de minuni a Maicii
Monmului ,,Izvorul Tămăduirilor,, în clădirea de de-asupra izvorului.
Mănăstirea are o bibliotecă de cărți, între care sunt și cărți vechi de peste o sută de ani.