Textul Narativ Literar

                                           
1. Definiția textului narativ:
Textul narativ (epic) reprezintă modalitatea  de comunicare prin care
naratorul relatează evenimente, întâmplări reale sau imaginare, la care iau
parte direct sau indirect personajele textului literar, într-un anumit cadru
spațial și temporal.
Narațiunea este modul de expunere specific următoarelor specii ale genului
epic:

 romanul
 nuvela
 basmul
 schița
 fabula
 balada populară
 anecdota

2. Caracteristici ale narațiunii:

★ prezența naratorului (instanței narative), aflat în următoarele ipostaze
narative:

 narator obiectiv (martor) - relatează întâmplările la persoana a III-a

 narator obiectiv omniscient - relatează întâmplările la persoana a III-
a, dar cunoaște gândurile personajelor, intențiile și sentimentele lor
 narator subiectiv - relatează întâmplările la persoana I, devenind astfel
personaj al operei literare

★ verbul este partea de vorbire care se folosește cel mai frecvent, acesta
conferind dinamism textului
★ prezența indicilor de spațiu și timp, acțiunea narată desfășurându-se
într-un anumit cadru spațial și într-o anumită perioadă de timp
★ personajele reprezintă alt argument care indică faptul că există un fir
narativ într-o operă epică
★ acțiunea reprezintă o succesiune de întâmplări ce creează un fir
narativ, caracterizat prin unitate compozițională; aceasta respectă
momentele subiectului:

 expozițiunea
  intriga
 desfășurarea acțiunii
 punctul culminant
 deznodământul

Observație:
Firul narativ poate fi întrerupt prin folosirea descrierii sau a dialogului, rolul
acestor moduri de expunere fiind conturarea imaginii unui peisaj, a unei scene
din operă sau a unui personaj (descriere de tip tablou sau de tip portret) și cea
de dinamizare a acțiunii și de caracterizare a personajelor (dialogul).
3. Exemple de texte narative:

 romanul: „Neamul Șoimăreștilor”, de Mihail Sadoveanu; „Baltagul” de

Mihail Sadoveanu; „Ion”, de Liviu Rebreanu;
 nuvela: „Popa Tanda”, de Ioan Slavici; „Golanii”, de Liviu Rebreanu;
„Alexandru Lăpușnenul”, de Costache Negruzzi;
 basmul: „Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creangă; „Greuceanu”, de
Petre Ispirescu; „Sarea în bucate”, de Petre Ispirescu;
 schița: „Vizită”, de I. L. Caragiale, „Schițe din război”, de Emir
Gârleanu, „Cea din urmă scrisoare”, de Ioan Alexandru Brătescu-
Voinești;
 fabula: „Câinele și măgarul”, de Grigore Alexandrescu; „Gâștele”, de
Alecu Donici; „Corbul și vulpea”, de Jean de La Fontaine;
 balada populară: „Miorița”, „Meșterul Manole”, „Pintea Viteazu”
 anecdota: „Anecdote militare”, de Radu D. Rosetti, „Pohod la șosea”,
de I. L. Caragiale, „Parlamentare”, de I. L. Caragiale.