UNIVERSITATEA ,,DUNAREA DE JOS”

FACULTATEA DE STUDII JURIDICE ŞI SOCIAL POLITICE

REFERAT
Disciplina: Drept Constituţional

Tema: ,,Avocatul Poporului”

Îndrumători:Oana Chicos
Student: Crăciun Alexandru
Anul I
Grupa 2
 2019

Cuprins

Avocatul Poporului - instituţie de tip ombudsman…………………………......2

1. Originile institutiei Ombudsman..............................................................2
2. Instituţia Ombudsman în lume………………………………………….4
3. Instituţia Avocatul Poporului...................................................................5

Atribuţiile Avocatului Poporului………………………………………………...6

Adjuncţii Avocatului Poporului………………………………………………….7
 Adjuncţii Avocatului Poporului sunt:………………………………………………………….8
Renate Weber Avocatul Poporului……………………………………………...9
Concluzie…………………………………………………………………………10
Bibliografie……………………………………………………………………….11

2
 Avocatul Poporului - instituţie de tip ombudsman

Originile institutiei Ombudsman

Instituţia Ombudsmanului a fost înfiinţată în Suedia, în anul 1809, de către
Parlament care a introdus în noua Constituţie Biroul Ombudsmanului Parlamentar,
ca instrument care să poată permite Parlamentului să exercite un anumit control
asupra exerciţiului puterii de către executiv, prin monitorizarea modului în care
autorităţile publice respectă legile.
Dar această idee nu era nouă în 1809. Monarhul absolut Karl al XII-lea a creat în
anul 1713 Biroul Ombudsmanului Suprem al Majestăţii Sale. În perioada
respectivă, Karl al XII-lea era în Turcia (într-o zonă aflată pe teritoriul Basarabiei
de astăzi) de aproape 13 ani, iar în absenţa sa administraţia a devenit neglijentă. Ca
urmare, el a reglementat Ombudsmanul Suprem ca fiind reprezentantul său suprem
în Suedia. Sarcina acestuia era de a se asigura că judecătorii (mai târziu şi
funcţionarii publici în general), acţionau cu respectarea legilor în vigoare şi îşi
desfăşurau activitatea în mod corespunzător în alte privinţe. Dacă Ombudsmanul
aprecia că aceştia nu îşi îndeplineau sarcinile în mod corespunzător, era abilitat să
iniţieze procedurile legale împotriva lor pentru abatere de la sarcinile lor. În anul
1719, Ombudsmanul Suprem a devenit Cancelarul Justiţiei. Acest birou încă mai
există şi în prezent, Cancelarul Justiţiei acţionând ca Ombudsman guvernamental.
În anul 1766, Parlamentul a ales pentru prima data Cancelarul Justiţiei, dar din
1772 numirea Cancelarului Justiţiei a redevenit o prerogativă regală.
Potrivit Constituţiei din 1809, puterea statului a fost împărţită între rege şi
Parlament. Regele numea Cancelarul Justiţiei (cu alte cuvinte, acesta era
Ombudsmanul regal), în timp ce Parlamentul numea Ombudsmanul Parlamentar.
Principalul scop pentru care a fost înfiinţat a fost pentru a apăra drepturile
3
cetăţenilor prin stabilirea unei agenţii de supervizare complet independentă de
executiv. Ca şi Cancelarul Justiţiei, sarcina Ombudsmanului era de a supraveghea
aplicarea legilor de către judecători şi funcţionarii publici. Astfel, Constituţia din
1809 prevedea ca Parlamentul să numească în funcţia de Ombudsman Parlamentar
o persoană „cunoscută pentru competenţa sa judiciară şi pentru probitatea sa
exemplară”. Prin urmare, rolul său era de a veghea asupra protecţiei drepturilor
cetăţenilor. De exemplu, printre atribuţiile Ombudsmanului Parlamentar se aflau
încurajarea aplicării uniforme a legislaţiei şi clarificarea obscurităţilor legislative.
Activitatea sa se desfăşura mai ales sub forma de inspecţii şi anchete. Plângerile au
jucat un rol relativ nesemnificativ în perioada de început. În primul secol de
existenţă al Ombudsmanului Parlamentar, numărul total de plângeri a fost de
aproximativ 8000.1

Instituţia Ombudsman în lume

Următorul Ombudsman Parlamentar a fost înfiinţat în Finlanda, prin Constituţia
din 1919. Ideea a atras atenţia în afara Scandinaviei, după reglementarea Biroului
Ombudsman în Danemarca, în anul 1954. În ultimii 30 de ani, această instituţie s-a
răspândit în întreaga lume, astfel încât în prezent există aproximativ 120 de
instituţii de tip ombudsman.
 
Institutia de tip ombudsman s-a dezvoltat in doua forme:
1. ombudsman cu competenţă generala – tratează toate problemele care decurg
din disfuncţionalităţi in administraţie
2. ombudsman cu competenţă specială – specializat intr-un anumit domeniu
(de exemplu: ombudsman pentru protecţia copilului, ombudsman pentru
protecţia consumatorilor, ombudsman pentru servicii financiare, ombudsman
pentru egalitate si anti-discriminare, ombudsman pentru persoane cu
dizabilitati, ombudsman impotriva discriminarilor etnice, ombudsman pentru
apărare etc).

1
http://www.avp.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=67&Itemid=161&lang=ro-ro
4
 Instituţia Avocatul Poporului
Constituantul român a optat pentru denumirea Avocatul Poporului, o
instituţie de tip ombudsman cu competenţă generală, care are drept scop apărarea
drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile
publice.
Instituţia Avocatul Poporului a fost una dintre structurile instituţionale noi, create
prin Constituţia din 1991, alături de Curtea Constituţională, având drept scop
apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice în raporturile acestora cu
autorităţile administraţiei publice. Instituţia a fost înfiinţată prin Legea nr. 35/1997
privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului

5
 Atribuţiile Avocatului Poporului(art. 15 Legea 35/1997)
Avocatul Poporului are următoarele atribuţii:
a)coordonează activitatea instituţiei Avocatul Poporului;
b)coordonează activitatea de prevenire a torturii în locurile de detenţie, desfăşurată prin
Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenţie;
c)aprobă rapoartele de vizită întocmite în cadrul activităţii de prevenire a torturii;
d)aprobă recomandările care însoţesc rapoartele de vizită întocmite în cazurile în care, în urma
vizitelor efectuate, sunt sesizate neregularităţi;
e)decide asupra petiţiilor formulate de persoanele fizice lezate prin încălcarea drepturilor sau
libertăţilor acestora de către autorităţile administraţiei publice;
f)verifică activitatea de rezolvare legală a petiţiilor primite şi solicită autorităţilor sau
funcţionarilor administraţiei publice în cauză încetarea încălcării drepturilor şi libertăţilor
persoanelor fizice, repunerea în drepturi a petiţionarului şi repararea prejudiciilor;
g)formulează puncte de vedere, la cererea Curţii Constituţionale;
h)poate sesiza Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea legilor, înainte de
promulgarea acestora;
i)poate sesiza direct Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a legilor şi
ordonanţelor; j)reprezintă instituţia Avocatul Poporului în faţa Camerei Deputaţilor, a Senatului
şi a celorlalte autorităţi publice, precum şi în relaţiile cu persoanele fizice sau juridice;
k)angajează salariaţii instituţiei Avocatul Poporului şi exercită dreptul de autoritate disciplinară
asupra acestora;
l)exercită funcţia de ordonator principal de credite, atribuţie pe care o poate delega cu
respectarea prevederilor legale privind finanţele publice;
m)poate sesiza instanţa de contencios administrativ, în condiţiile legii contenciosului
administrativ; n)poate formula cereri de chemare în judecată ori plângeri penale şi poate
reprezenta în faţa instanţei de judecată minorul, atunci când acesta a fost victimă a violenţei
fizice sau psihice din partea părinţilor, tutorelui sau reprezentantului legal, a abuzului, violenţei
şi exploatării sexuale, a exploatării prin muncă, a traficului de fiinţe umane, a neglijării şi
exploatării, precum şi a oricărei forme de violenţă asupra copilului, prevăzute şi sancţionate de
legislaţia internă şi internaţională la care România este parte; 6
o)îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege.

6
 Adjuncţii Avocatului Poporului(capitolul IV Legea 35/1997)
Art. 10 (1)Avocatul Poporului este asistat de adjuncţi, specializaţi pe următoarele domenii
de activitate
: a)drepturile omului, egalitate de şanse între bărbaţi şi femei, culte religioase şi minorităţi
naţionale;
b)drepturile familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap;
c)apărarea, protecţia şi promovarea drepturilor copilului;
d)armată, justiţie, poliţie, penitenciare;
e)proprietate, muncă, protecţie socială, impozite şi taxe;
f)prevenirea torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante în
locurile de detenţie, prin Mecanismul Naţional de Prevenire
. (2)Adjuncţii Avocatului Poporului îndeplinesc atât atribuţiile ce le revin potrivit domeniului de
specializare, cât şi orice alte atribuţii care le sunt încredinţate de Avocatul Poporului.
(3)Adjuncţii Avocatului Poporului îndeplinesc, în ordinea stabilită de Avocatul Poporului,
atribuţiile acestuia în caz de imposibilitate temporară a exercitării funcţiei.
Art. 11 (1)Adjuncţii Avocatului Poporului sunt numiţi pe o durată de 5 ani de către birourile
permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, la propunerea Avocatului Poporului, cu avizul
comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului.
(2)Condiţiile cumulative pentru numirea în funcţia de adjunct al Avocatului Poporului
sunt următoarele:
a)să fie absolvent cu studii superioare de ştiinţe juridice, ştiinţe administrative, ştiinţe politice,
ştiinţe economice sau ştiinţe umaniste;
b)să aibă o vechime de cel puţin 8 ani în specialitatea studiilor absolvite prevăzute la lit. a) sau
să fi exercitat timp de un mandat funcţia de deputat sau de senator;
c)să aibă capacitate deplină de exerciţiu şi o bună reputaţie morală;
d)să aibă o stare de sănătate corespunzătoare;
e)să nu aibă antecedente penale;
f)să nu aibă apartenenţă politică.
(3)Funcţia de adjunct al Avocatului Poporului este asimilată funcţiei de secretar de stat.
(4)Mandatul adjuncţilor Avocatului Poporului se exercită de la data depunerii, în faţa Avocatului
Poporului şi a câte unui membru al birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului,
împuternicit pentru aceasta, a următorului jurământ: "Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să
apăr drepturile şi libertăţile cetăţenilor, îndeplinindu-mi cu bună-credinţă şi imparţialitate
atribuţiile de adjunct al Avocatului Poporului. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"
(5)Jurământul poate fi depus şi fără formula religioasă.
(6)Refuzul depunerii jurământului împiedică intrarea în funcţie a adjunctului Avocatului
Poporului şi deschide procedura pentru numirea în funcţie a altei persoane.
7
 (7)Mandatul durează până la depunerea jurământului de către noii adjuncţi ai Avocatului
Poporului şi poate fi reînnoit o singură dată.
(8)Perioada de îndeplinire a funcţiei de adjunct al Avocatului Poporului de către absolvenţi ai
facultăţilor cu profil juridic constituie vechime în magistratură. Perioada de îndeplinire a funcţiei
de adjunct al Avocatului Poporului de către 4 absolvenţi ai facultăţilor cu alt profil decât cel
juridic constituie vechime în specialitatea studiilor absolvite.
(9)Demisia, incompatibilitatea, imposibilitatea îndeplinirii funcţiei sau decesul se constată de
către Avocatul Poporului şi se comunică birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi
Senatului, în cel mult 30 de zile de la apariţia cauzei care determină încetarea mandatului
adjunctului. Până la numirea unui nou adjunct, atribuţiile sale vor fi delegate, prin ordin al
Avocatului Poporului, unei persoane din cadrul personalului de specialitate.
(10)Numirea adjuncţilor Avocatului Poporului se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.

Adjuncţii Avocatului Poporului sunt:

1. Domnul Molnar Zsolt, adjunct al Avocatului Poporului pentru domeniul drepturile omului,
egalitate de şanse între bărbaţi şi femei, culte religioase şi minorităţi naţionale;
2. Domnul Ionel Nicolae, adjunct al Avocatului Poporului pentru domeniul drepturile familiei,
tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap;
3. Domnul Ioan Gânfălean, adjunct al Avocatului Poporului pentru domeniul apărarea, protecția
și promovarea drepturilor copilului - Avocatul Copilului ;
4. Domnul Mircea Criste, adjunct al Avocatului Poporului pentru domeniul armată, justiţie,
poliţie, penitenciare;
5. Doamna Ecaterina Mirea, adjunct al Avocatului Poporului pentru domeniul proprietate,
muncă, protecţie socială, impozite şi taxe;
6. Doamna Raluca Ecaterina Alexandru, adjunct al Avocatului Poporului pentru domeniul
privind prevenirea torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau
degradante în locurile de detenție.1
7.

1
http://www.avp.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=55&Itemid=163&lang=ro-ro
8
 Renate Weber Avocatul
Poporului

Renate Weber s-a născut la data de 3 august 1955 în

orașul Botoșani. A absolvit în anul 1979 Facultatea de Drept a
Universității din București. Din același an, profesează
avocatura în cadrul Baroului din București, până în decembrie
2004.
În anul 1994 este visiting scholar la Columbia University din
New York, Centre for the Study of Human Rights. A urmat în
paralel o serie de cursuri de drept la Facultatea de Drept,
precum și cursuri de relații internaționale la Școala de Relații
Publice Internaționale din cadrul aceleiași universități.
Renate Weber devine o militantă pentru drepturile omului, fiind
și redactor-șef al Revistei Române de Drepturile Omului (1993-
2004). De asemenea, face parte din numeroase organisme de
protejare a drepturilor omului și anume: directoare executivă a Centrului pentru Drepturile Omului -
București (1993-1998); co-președinte al Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului în România -
Comitetul Helsinki (APADOR-CH) (1994-1999); vice-președinte al International Helsinki Federation
for Human Rights - Viena (1994-1996); membră a International Service for Human Rights - Geneva
(1995-2003); membră a International Council for Human Rights Policy - Geneva (1997-2004);
directoarea Proiectului "The Status of Women's Rights in Central/Eastern European Countries and
the Newly Independent States" al Federației Internaționale Helsinki pentru Drepturile Omului - Viena
(1999-2000) etc.
În ianuarie 2000 a fost judecătoare ad-hoc la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la
Strasbourg.
Se implică în numeroase alte organizații non-profit de studii internaționale cum ar fi: membră a
Consiliului de conducere a Centrului de Studii Internaționale - București (1996-2003); membră în
Consiliul Director (1999-2004) și apoi Președinte executiv (iulie 2003-decembrie 2004) al Centrului
de Resurse Juridice; membră în Consiliul de administrație al Centrului pentru Mediere și Securitate
Comunitară din Iași (2001-2004); membră în Consiliul Director al Centrului Euroregional pentru
Democrație din Timișoara (din anul 2000).
Începând din anul 1998, Renate Weber deține funcția de Președinte al Consiliului Național
al Fundației pentru o Societate Deschisă din România.
În paralel cu activitatea de avocat și cu cea de militant pentru drepturile omului și protecția
minorităților naționale, Renate Weber mai desfășoară și o activitate didactică ca lector la Facultatea
de Științe Politice din cadrul SNSPA (1997-2003) și tot ca lector la Facultatea de Istorie a
Universității București (2003-2004).
Renate Weber a deținut, în perioada decembrie 2004 - decembrie 2005, funcția de consilier
prezidențial pe probleme constituționale și legislative a Președintelui României, Traian Băsescu. La
data de 30 decembrie 2005, Renate Weber demisionează din funcția de consilier prezidențial, din
motive de sănătate.
Din ianuarie 2006, își deschide propriul cabinet de avocatură în cadrul Baroului București.
În septembrie 2007, Renate Weber s-a înscris în PNL. Odată cu intrarea în politică, Renate Weber a
demisionat din funcția de președinte a Consiliului Director al Fundației Soros România (fosta
Fundație pentru o Societate Deschisă)1

1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Renate_Weber
9
In concluzie putem spune ca, Avocatul Poporului este o institutie menita sa
apere cetatenii de abuzuri din partea administratiei publice la care se poate
adresa orice persoana, indifferent de cetatenie, varsta, sex, apartenenta etnica,
politica sau religioasa, atunci cand se considera vatamata in drepturile si
libertatile sale de catre un organ al administratiei publice, printr-un act sau fapt
administrativ ilegal .

10
 Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Renate_Weber
https://www.dgaspcdb.ro/comunicate/Inf_av_poporului.pdf
http://www.avp.ro/linkuri/Organigrama.pdf
http://www.avp.ro/linkuri/lege35.pdf
https://www.dgaspcdb.ro/comunicate/Inf_av_poporului.pdf
http://www.avp.ro/index.php?
option=com_content&view=article&id=78&Itemid=166&lang=ro-ro
http://www.avp.ro/index.php?
option=com_content&view=article&id=313&Itemid=192&lang=ro-ro

11