Proiect de lecție Psihologie

Activitatea Voluntară-Voința

Școala: Colegiul Național ,,Emil Racoviță” Iași

Profesor: Sălăvăstru Dorina

Clasa a X a B
Data : 31.05.2018
Tema: Activități și procese psihice reglatorii
Titlul lecției: Activitatea voluntară-Voința;
Propunători: Capverde Denisa-Iuliana
Competențe specifice:
C1.1 Identificarea procesului psihic reglator şi caracterizarea rolului lui în evoluţia personalităţii
C1.2 Identificarea legăturilor cu alte procese psihice
C2.1 Analizarea procesului psihic reglator pornind de la exemple concrete
C2.2 Evaluarea caracteristicilor unor procese psihice, prin comparare şi prin utilizarea unor
instrumente adecvate de măsurare

C3.1 Relaţionarea eficientă/ cooperarea cu ceilalţi în colectarea, interpretarea şi evaluarea

informaţiilor referitoare la procesul şi manifestările psihice

C3.2 Utilizarea cunoştinţelor de psihologie în scopul adaptării conduitei proprii la situaţii concrete de
viaţă

Obiective operaționale :
O1  - La sfârșitul lecției elevul va fi capabil să definească activitatea conform manualului.
Obiectivul va fi atins dacă elevul va reproduce exact definiția.
O2- La sfârșitul lecției elevul va fi capabil să identifice structura activității, din punct de vedere
psihologic și din punct de vedere operațional conform manualului. Obiectivul va fi atins dacă
elevul va reuși să enumere câte două componente pentru fiecare clasificare
O3- La sfârșitul lecției, elevul va fi capabil să identifice etapele procesului volitiv pe baza
manualului. Obiectivul va fi atins daca elevul va reusi sa enumere trei din cele cinci etape.
O4 - La sfârșitul lecției, elevul va fi capabil să identifice calităţile voinţei pe baza unui text dat .
Obiectivul va fi atins dacă se face referire la cel puţin trei caracteristici , dintre care puterea ,
perseverenţa , independenţa voinţei sau promptitudinea deciziei.
O5  - La sfârșitul lecției elevul va fi capabil sa descopere diferența dintre obstacolele interne si
cele externe pe baza unor fraze. Obiectivul va fi atins, daca elevul va distinge corect intre cele
doua tipuri de obstacole.
O6 – Fixare cunoștintelor. Obiectivul va fi atins, daca elevul răspunde corect la două întrebări din
trei.

Tipul lecției: lecție de predare învățare ( transmitere și însușire de cunoștințe noi)

Metode : conversația euristică, explicația didactică, expunerea, problematizarea, brainstorming
Resurse materiale: fișe de lucru, manual de psihologie, tablă, cretă, bilețele, foi A4.
Bibliografie:
Manual de Psihologie pentru clasa a X a , Elena Lupsa, Daniela Voinea, Victor Bratu, Alina
Bratu, Ed.Corvin, Deva, 2005
 Momentele Ob. Metode Activitatea propunătorului Activitatea elevilor Timp Observații
lecţiei op.
-Creează condițiile necesare unei bune
desfășurări a lecției. Pregătește 1’
1. Momentul materialele necesare lecției; Se pregătesc pentru lecția
organizator
-Cer elevilor să se așeze în bănci și să de psihologie.
se pregătească de începerea orei de
psihologie. Stabilesc regulile de
disciplină.
2. Verificarea conversația Adresez intrebari pentru a aprecia Elevii formulează
cunoștințelor euristică, modul cum si-au insusit cunostintele răspunsurile;
asimilate explicația dobandite anterior, din lectia:
anterior didactică. Afectivitatea Afectivitatea reflectă
5’
raportul de discordanță
Ce este afectivitatea? sau concordanță dintre
stările interne ale
subiectului ( factori
motivaționali) și factorii
externi sub forma unor
trăiri specifice

Cum se clasifică procesele afective? 1.Procesele și trăirile

afective primare-înnăscute:
tonul emoțional, trăirile de
natură organică, stările de
afect
2. Procesele afective
complexe:emoțiile
situaționale curente- de
 durată scurtă intensă,
orientate spre un obiect sau
persoană
Plutchik- 8 emoții de bază
(teama, surpriza,tristețea,
dezgustul,furia,anticiparea,
acceptul și bucuria
3. Procesele și stările
afective superioare:
sentimentele și pasiunile
Sentimente intelectuale
Care sunt tipurile de sentimente?
( curiozitate, mirare,
îndoiala)
Morale( prietenie,
patriotism)
Estetice(admirația)

conversația În viața de zi cu zi ne comportăm Elevii iși spun părerile. 2’

3. Captarea euristică, diferit, de exemplu în curtea școlii, la
atenţiei explicația
ieșirea în pauzele dintre ore, elevii au
didactică,
problematizarea un comportament diferit. Există o mare
diferență între elevii din timpul pauzelor
și ceea ce se întâmplă cu ei în timpul
unei teze la limba română. Prin ce
credeți că se deosebesc elevii din pauza
de elevii din timpul tezei? R: prin
autocontrolul intenționat. În timpul
 lecțiilor, elevii desfășoară acte
voluntare, pauze, acte involuntare.

4. Anunțarea - Scriu titlul pe tablă Elevii notează în caiet 1’

titlului noii lecții Activitatea voluntar și Voința titlul.
și scrierea pe
tablă

În cazul animalului activitatea este

reflexă,”acționează pentru a trăi”, în 5’
cazul omului se poate vorbi despre
O1
deprinderi și despre acțiune voluntară,
“există pentru a acționa”
Definiţie:
5.Transmiterea conversația Prin activitate se înţelege o succesiune Elevii notează definițiile
cunoștințelor noi euristică, de acţiuni care urmăresc realizarea unui în caiete.
explicația obiectiv.
didactică. Acţiunile pot fi acţiuni de exterior şi
acţiuni mentale.
Prin voinţă se defineşte capacitatea de a
acţiona pentru a realiza un scop
conştient.
Deci, activitatea este un raport selectiv
între subiect și anumite sarcini
complexe cu un caracter obiectiv și cu
grade diferite de dificultate, pentru a
conversația
euristică, realiza un anumit scop.
explicația Activitatea integrează ierarhic toate 3’
 didactică. funcțiile, procesele și trăsăturile psihice Elevii notează
ale personalității. informațiile și sunt atenți.
Modul de desfășurare și performanța
activității depind de gradul de elaborare
a proceselor psihice
particulare(percepție, memorie, voință,
etc) și trăsăturile globale de
personalitate (echilibrul emoțional,
atitudinea față de sarcini, extraversia,
introversia, simțul răspunderii). Fiecărei
profesii îi corespunde o anumită
psihogramă. 3’
Din punct de vedere psihologic în
structura activității intră:
motivul(trebuință, ideal) care răspunde
la intrebarea: de ce?
Scopul(satisfacerea motivului) care
răspunde la intrebarea: ce se urmărește?
Mijlocul(cunoștințe, deprinderi) care
răspunde la intrebarea cum?
O2 Din punct de vedere operațional,
structura activității presupune corelarea
și conexiunea inversă dintre:
conversația Blocul de comandă intern, unde se
euristică,
realizează analiza și evaluarea sarcinii și Elevii notează definiția și
explicația
didactică. blocul extern de execuție care tipurile de obstacol
presupune selectarea și activarea 8’
acțiunilor, realizându-se conexiunea
inversă dintre blocul de execuție la cel
de comandă.

------------------------------------------------

Întreb elevii: ,,Ce reprezintă voința?’’ Elevii își spun părerile.

Întreb elevii: ,, Când dăm dovadă de
voință?’’
Le voi da elevilor un exemplu : ,, Să
luăm drept exemplu o zi obișnuită – Mă
trezesc dimineața, defapt mă trezește
mama sau tata. Aș mai dormi, mă las
furată de somn. Iată un prim act de
voință. Trebuie să aleg - mai dorm și
întârzii la școală sau ma ridic din pat!
‘’
Le voi cere elevilor alte exemple.

Ofer elevilor definiția voinței: ,, Elevii notează

VOINȚA - Reprezintă capacitatea de informațiile și sunt atenți.
a acționa în vederea realizării unui
scop conștient stabilit, prin depășirea
unor obstacole interioare sau
exterioare;
 - Formă superioară de
autoreglare a comportamentului;
explicația - Nu este înnăscută, ci se 7’
didactică
formează pe parcursul vieții, ca rezultat
al executării a numeroase acțiuni
voluntare.’’

Dictez elevilor: ,, J. Piaget consideră

voința un reglaj al reglajelor, subliniid
faptul că ea se răsfrânge asupra
proceselor cognitive și afective.
Prin VOINȚĂ, omul - deliberează
o activitate

- inițiază
VOLUNTAR)

- controlează

- reglează

-amână/suspendă

conștient o activitate. (REGLAJ 4’

VOLUNTAR).

EFORT VOLUNTAR = mobilizarea și

O3
direcționarea resurselor fizice,
intelectuale, emoționale pentru
 atingerea scopurilor.

VOINȚA intră în funcțiune doar în

acțiunile în a căror realizare apar o
serie de OBSTACOLE (nu în sens fizic,
ci în sens psihologic, relațional,
reprezentând o confruntare între
posibilitățile individului și condițiile
obiective ale respectivei activități).
TIPURI DE OBSTACOLE :
Obstacole interne, care țin de noi
înșine ( lipsa unor cunoștințe,
deprinderi, aptitudini, comoditate,
oboseala, frica, neîncrederea în forțele
O4 proprii).

Obstacole externe, care nu țin de

învățarea prin
descoperire noi( lipsa unor condiții, obiecte, timp Elevii se mobilizează în
insuficient, opoziția unor persoane). citirea și identificarea
tipului de obstacol.
Elevii vor citi cu atenție următoarele
fraze și vor identifica ce tip de obstacol
este prezentat :
1. Unui copil îi este frică de
întuneric, dar jucăria lui
preferată este într-o cameră
 întunecată.
2. Nu m-am pregătit pentru
lucrarea de la matematică pentru 5’
ca m-am uitat la un film.
3. Nu mi-am facut temele pentru că
am venit obosită de la
antrenament.
4. Mihai vrea să cânte la vioară dar
nu are fondurile necesare pentru
a-și achiziționa una.
5. Un elev termină liceul și își
dorește să urmeze studii
academice în domeniul artei.
Parinții nu îl încurajează,
recomandându-i studii de
inginerie.
6. Prietenul nostru este o persoană
cu care părinții nu ne lasă să ne
întâlnim. Nu vrem să renunțăm
la el, dar nici să ne mințim
părinții. Elevii notează definițiile.
Întreb elevii :,, Ce reprezintă actul
voluntar ?’’
Dau definiția actului voluntar : ,,Actul
voluntar este un comportament în care
există o intenție conștientă și un control
conștient.’’
Etapele actului voluntar sunt :
a. APARIȚIA MOTIVAȚIEI
( impulsuri , tendițe) – concomitent
apare SCOPUL/ REZULTATUL
ACȚIUNII. În acestă etapă DORINȚA,
este o condiție necesară, dar
insuficientă. TRANSFORMAREA
DORINȚEI în ÎNTENȚIE presupune
încercările individului în sensul atingerii
scopului ( construirea planului mental).
Apare starea de ,,VREAU X’’ –
VREAU O NOTĂ BUNĂ spre
exemplu.
b. LUPTA MOTIVELOR – în situația
în care apar 2 sau mai multe motive ce
orientează persoana spre scopuri diferite
(avantaje/ dezavantaje) –A ALEGE.
c. DECIZIA - alegerea unui motiv și
inhibarea/amânarea celorlalte. Actul
decizional implică trasăturile de
personalitate. Exemplu – decizie rapidă
vs îndoială
- capacitate vs
incapacitate de a adopta decizii ferme
d. EXECUȚIA HOTĂRÂRII- este
indicatorul obiectiv al nivelului de
dezvoltare a voinței
 - presupune
mobilizare și efort pt despărțirea actului
voluntar în cadrul undei activități
desfășurate recent.
Elevii se mobilizează
Exemplu - Un alcoolic hotaraste sa nu pentru rezolvarea
mai bea „nici o picatura". exercițiului propus.
e.VERIFICAREA ȘI EVALUAREA
REZULTATELOR – formularea unor
concluzii pt activitatea viitoare.

Pe baza unui exemplu oferit, elevii

trebuie să încadreze răspunsul oferit de
către profesor, într-una din cele 5 etape Elevii răspund:
ale actului voluntar.

Calitatile Vointei Elevii ascultă exemplul

oferit de mine și
identifică calități ale
Întreb elevii: ,, Care credeți că
voinței în cazul lui
sunt sinonimele aferente Demostene .
termenului calitate?’’

Ofer un exemplu din literatură , iar elevii

vor trebui să găsească calitățile voinței
respectivului personaj: Cazul lui
Demostene, care, deși cu probleme de
vorbire ( bâlbâit ) , prin efort de voința și Elevii ascultă cu atenție
educație a ajuns să exceleze chiar în ideile principale și
domeniul în care a suferit cel mai mult,
pregătesc caietele de
devenind unul dintre cei mai mari oratori notițe .
ai antichității
.
Voința pune în evidența o serie de
calități sau de trăsături ce definesc stilul
sau modul specific de abordare a
realității diferite a indivizilor. În ordinea
în caresunt ele apreciate în sectorul
securității private, putem vorbi de:

Forța exprimă capacitatea

mecanismelor de autoreglare de a
mobiliza și concentra energia
neuropsihica și musculară în vederea
asigurării rezistenței la presiunea
pulsiunilor interne și a stimulilor din
afară. Putem spune că o persoană are o
voința cu atât mai puetrnica cu cât ea
poate să-și stăpânească trebuințele sau
stările interne bulversante sau dacă
poate depăși obstacole de intensitate
foarte mare. Forța voinței se dobândește
prin educație, începând din familie,
unde copilul ia contact pentru prima
data de semnificațiile lui trebuie / nu
trebuie, se poate / nu se poate, drept /
obligație etc. și unde i se creează acele
situații -obstacol, care să-l determine la
efort, la automobilizare și autocontrol,
și continuând apoi în cadrul celorlalte
sisteme de socializare.
Perseverența constă în menținerea
efortului voluntar la nivel optim atât
timp cât este necesar pentru atingerea
scopului, în pofida diferitelor piedici ce
pot apărea în calea tingerii unui
obiectiv. Perseverență se poate măsură
după numărul tentativelor pe care un
subiect le face pentru a îndeplini o
activitate care presupune multe
obstacole. Că și în cazul forței,
perseverență este un rezultat al
educației, îmbinat cu rezervele
energetice de care dispune persoană. În
cazul pasionaților de anumite activități
se poate ajunge la hiperperseverenta
(una din cele 10 dimensiuni ale
personalităților accentuate. K,
Leonhard, Personalități accentuate în
viață și în literatură). Opusul
perseverenței este delăsarea sau "lenea".

Consecvența se exprimă în
stabilitatea scopului și a liniei de
conduită, în concordanță dintre
convingeri și acțiune, dintre vorba și
faptă. Ea se integrează și că o
dimensiune în structură caracterului,
fiind o trăsătură importantă a
personalității umane măture. Opusul
consecvenței este inconsecvență, care
stă la bază fluctuațiilor și instabilității
deciziilor, a hotărârilor și scopurilor.

Fermitatea indică stabilitatea

operațional -instrumentala a deciziilor și
hotărârilor luate în diferite situații, în
pofida tentativelor potrivnice ale celor
din jur, de a ne determină să revenim
asupra lor, spre a le modifică sau anula.
Opusul fermității este influentabilitatea,
comportamentul devenind oscilant și
fluctuant, persoană fiind ghidată, nu atât
de convingerile proprii, cât de
influențele celor din jur.

Independența exprimă capacitatea unei

persoane de a-și organiza și duce viață
pe cont propriu, pe bază hotărârilor și
scopurilor formulate în mod
independent. Opusul ei este dependența,
 care constă în absența unui orizont și a
unor repere existențiale clare, în
dificultatea sau imposibilitatea de a luă Elevii urmăresc și
o hotărâre sau de a trece la acțiune fără analizează fișa de lucru-
învățarea prin
cooperare un sprijin din partea altcuiva calitățile voinței ;

Prezint elevilor un exercițiu creativ –

Copacul cu calități . Elevii vor primi o
schița a copacului unde vor trebui să
noteze câte 3 exemple specifice celor 5
caliatati ale voinței .
1.puterea/slăbiciunea voinței Completează fișa
2.perseverență / încăpățânarea ; de evaluare;
3.indeprndenta/ sugestibilitate;
4.promptitudine/ nehotărâre;
La sfârșitul exercițiului voi numi un
elev să citească rezolvarea .

Propun elevilor să completeze fișa :

,,ce știu, ce am învățat, ce aș vrea să știu
!

Noteaz contribuția elevilor pentru

activismul la lecție.
Temă pentru acasă :
1.realizați un colaj cu imagini sugestive
pentru calitățile voinței ;
2.autocaracterizați-va din punc de
vedere a calităților voinței
6.Fixarea O5 conversația Despre ce am discutat astăzi? Elevii dau raspunsurile 3’
cunoștințelor euristică, R. Despre voință potrivite.
brainstorming. I: Când vorbim despre un act voluntar?
R: Când suntem constienți, ex. Când
suntem atenți la ceva anume.
Care sunt etapele actului voluntar?
R . Stabilirea scopului, deliberarea ,
decizia, execuția acțiunii, evaluarea
acțiunii.
Care sunt calitățile voinței?
R .Perseverile de vointa a uni om pot
deveni trasaturi de caracter?
R. DA, dezvoltarea vointei contribuie la
 dezvoltarea personalitatii, pe parcursul
vietii vointa se specializeaza intr.-un
domeniul sau altul.
Se distribuie elevilor fisele de evaluare .

7.Încheierea conversația Discuții individuale și colective. 1’

lecției euristică