Paul MIHAILe Zamfira MIHAIL

1812 1830

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

www.digibuc.ro
ACTE IN LIMBA ROMANA
TIPARITE IN BASARABIA
I
1812-1830

www.digibuc.ro
 PAUL MIHAIL ZAMFIRA MIHkIL

ACTE IN LIMBA ROMANA

TIPARITE IN BASARABIA
I
(1812-1830)

precedate de
BIBLIO6RAFIA TIPARITURILOR ROMANE$T1
DIN BASARABIA (=BTRB)
1812-1830

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

Bucuresti
1993

www.digibuc.ro
DOCUMENTS DE LANGUE ROUMAINE
IMPRIMES EN BESSARABIE
I
1812--1830

ARTIDI HA PYMbIHCROM R3IlliE,

HAHELIATAHHbIE B BECCAPABHII
I
1812-1830

ISBN 973-27-0333-4
ISBN 973-27-0332-6

© Jus auctorum_

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

79717 Bucure§ti, Calea Victoriei, 125

www.digibuc.ro
 CUPRINS
Quita inainte VI
Studiu introductic X
Repertoriu de scrieri despre Basarabia XLVI
Lista abrevierilor
Lista prescurtarilor XLIX
Nota asupra editiei
Emitenti ai actelor tipArite in limba romana LIII
Tematica tipariturilor LV
Lista c5.rtilor in limba român5. tipArite in Basarabia
(1812 1830) LVI
Repartizarea numerica pe ani a tipariturilor LVI
BIBLIOGRAFIA TIPARITURILOR IN LIMBA ROMANA
DIN BASARABIA (= BTRB) 1812-1830 1

Indice cronologic al actelor reproduse 26

Indice tematic al actelor reproduse 26
ACTE IN LIMBA ROMANA TIPARITE IN BASARABIA
I (1812-1830)
I. Acte administran% e §i juridice 27
Legi, regulamente si circulare 97
Acte relative la impozite 203
Acte relative la comer t 227
Acte privind activit5ti publice, umanitate, culturale,
scoli 235
II. Ilegulamente de carantine l actluni contra epidemillor . . . 271
III. Froclamatii l relali dcFpre diferite rilzboaie ale Imperiulul 309
IV. Circulare referitoare la familia imperiald 346

Dustratii 361
Résumé 365
Indice lexicografic, tematic si de "cuvinte-cheie" ..... . . 371
Indice general 905

www.digibuc.ro
 CU ViNT iNAINTE

Eu privesc ca patria mea t oatg acea infla-

dere de loc unde se vorbeste romaneste i ca
istorie nationalg istoria Moldaviei intregi, inainte de
sflsierea ei, a Valahiei si a fratilor din Transilvania".
(Mihail Kogdlniceanu, in lecfia
r. e r eschi ere a Cursului de istorir
nationalci [nov. 18433 'e la
Academia Mihrlileand in Dafi)

Academia Romänä, prin statutul de fiintare, si-a afirmat preocuparea,

sa pentru studierea limbii române si a românilor de pretutindeni. Astfel
In Bibliografia româneascà veche" t. III, fasc. I, apárua in 1912, Ion
Bianu i Nerva Hodos inregistrau i tipkiturile romanesti din Basara:1:0a,
aflatä atunci sub stäpinire sträin5..
Apoi, in seria Studii si documente" ale Academiei au fost tipkite
numeroase lucràri consacrate acestei provincii românesti. In 1939, prin
adresa Academiei Române nr. 2 313, secretarul general I. Petrovici comu-
nica pr. P. Mihail[ovici]: Avem pläcerea a vä aduce la cunostintä. a Aca-
demia R01116'11à v-a acordat Premiul Nästurel pentru lucrarea dumneavoastra
In manuscris tratind subiectul dat de Academie, « Tipkituri românesti in
Basarabia de la 1812 pira la 1918 ». Totodatä va facem cunoscut cä Aca-
demia a decis tipkirea manuscrisului dumneavoastrà in colectia publica-
tiilor ei". Completki la aceastä lucrare am publicat in Anuarul Insti-
tutului de istorie i arheologie (A.D. Xenopol»" din Iasi, in anii 1984-1989.
Pentru a avea evidenta tuturor tipkiturilor, am adincit actiunea de
depistare, identificare, localizare si datare a tuturor publicatiilor apkute
In Basarabia sau tipkite la St. Petersburg si Moscova, pentru Basarabia.
In 1948-1990 toate aceste publicatii aflate in România, in bibliotecile pu-
blice, erau incluse in asa-numitele fonduri secrete", greu accesibile, ceea
ce nu ne-a permis o documentare completä. In ultimul timp, pe baza fon-
dului de foi volante" pästrat la Biblioteca Academiei si a celor
de la bibliotecile din Iasi, am alc5.tuit aläturata Bibliografie a tipärituri-
lor in limba românä. din Basarabia" (BTRB), care insumeaz5. acum 193
titluri (comparativ cu cele 51 de titluri pentru aceeasi perioadä din lucrarea
lui Al. David 1934, sau 73 noi titluri la Mihail, 1940).
Am introdus completkile noastre inedite färà a mentiona in mod,
expres aceasta, cititorul putind dea seama prin faptul c'á., dupä des-
crierea noii unitäti, lipseste bibliografia de referintä... Am fälcut si numeroase
corectki la BRV. Completarea in continuare a bibliografiei este posibilk,
deoarece in arhivele bibliotecilor si mänästirilor din Basarabia, cite se vor
fi conservat, pot sà se fi pästrat foi volante care nu se gäsesc in biblioteci
publice din Romá.nia.
Am inregistrat cronologic toate tipäriturile, Mil a face diferentä intre
ckti si foi volante. Am vrea sä repunem in discutie o veche controvera
despre separarea foilor volante din ansamblul celorlalte tipkituri. Pentru
tipkiturile din Basarabia aceastà separare este cu deosebire dificilä. Dacä.
accept5m definitia foii volante ca fiind un irnprimat numai pe o singurä
parte a unei foi, publicatie destinaa sä fie nu numai cititä in adundri (asa
VII
www.digibuc.ro
cum se poate dovedi prin insemnArile de pe uncle exemplare), dar si lipit5.
In locuri de afisaj pentru a fi adusä la cunostinta cetAtenilor, oper'Am o restrin-
gere nejustificatä a categoriei de publicatii destinate a fi transmise prin
lecturA locuitorilor din Basarabia. Pentru c5., in perioada 1812-1830 foi
imprimate numai pe o parte intilnim doar in formele de ectenii", ce cu-
prind numeleimperiale, sau in comunicatele de la teatrul de rAzboi din 1828
1829, in timp ce toate celelalte publicatii menite a fi difuzate sint de donä.
pin5. 1 8 10 foi, prin urmare nu s-ar incadra categoriei de foi volante. Spe-
cialistii pledeazä pentru valoarea acestor documente imprimate" sau acte
tipArite".
Economia lucrArii ne-a obligat la o tratare succintA a fiecArei unitAti,
f ärä a reproduce transcrierea integralA a foii de titlu si a altor elemente
de descriere a tipariturilor. Vom publica si o asemenea bibliografie detaliatA.
Pe baza acestei bibliografii generale putem pune acum la indemina
cercetAtorilor si a tuturor celor care se intereseazà de izvoarele istorice,
textele actelor tipArite in limba roman5. in Basarabia, 1812-1830.
In partea a doua a lucrArii am reprodus 101 acte i foi volante. Am
folosit ambii termeni deoarece nu toate actele sint foi volante si nu toate
foile volante sint acte. Dar se impunea s'A le d'Am la luminä in acelasi timp
pe toate.
Titlul cel mai adecvat pentru aceastä lucrare ar fi fost TipArituri
românesti. ..", dar el a mai fost folosit i s-ar fi putut crede c'A e doar o alt.-A
editie, cind, de fapt, alcAtuirea isi propune sä reproducA texte si, prin aceasta,
s'A ofere o istorie a Basarabiei din textele tip'Arite. Fireste, imaginea care reiese
din documentele tipArite se configureaz'A in perspectiva sapinitorului, care
impunea transmiterea numai a dispozitiilor sale si, deci, zeci de alte fatete ale
realitAtii färnin astfel in umbrA. Pentru c5., se stie cä cenzura taristä a fost
dintre cele mai vigilente si mai severe. Dar aceste canale" folosite de stApi-
nire deconspirA stratagemele puterii i directiile in care se urmArea influen-
tarea populatiei. Ele trebuie decodificate cu atentie, pentru ca aprecierile
viitoare asupra situatiei reale s'A nu fie distorsionate.
Pentru justificarea alegerii titlului invocAm argumentul emitentului:
toate textele reproduse sint emise de factori ai puterii la diferite nivele,
predominind virful piramidei sociale. Se cuvine adAugatA mentionarea
BTRB ca o contributie separat5..
Toate textele sint republicate pentru prima dat'A de pe exemplare,
In marea majoritate, unicate. Pentru unele texte la care am inregistrat
variante (nr. 38, 131, 136), am alcAtuit editie criticA. AlAturAm bibliografia fie-
cArei publicatii si, in acelasi timp, o bibliografie selectivä a lucrArilor i arti-
colelor referitoare la provincia ruptA din trunchiul patriei, cu raportare la
acea perioadA.
Prin informatiile istorice i lingvistice de foarte mare insemnAtate,
editia de fatà reprezintä un izvor autentic pentru istoria romanilor. Este
atestatà traditia romaneascà in organizarea institutiilor, a drepturilor Ora-
nilor, circulatia acelorasi instructiuni de supraveghere medicalA in timpul
epidemiilor ca i in Principate, formulare identice pentru scolile lancaste-
riene in limba roman5. etc. Ea se constituie i intr-un pandant al lucrArii
lui A. RAdutiu si L. Gyémánt, Repertoriul actelor oficiale privind Transil-
vania, tipetrite'in limba romeind (1701-1817), Bucuresti, 1981.
Cu deosebire, actele de fatA constituie informatii pentru istoria drep-
tului romanesc. Astfel, pot fi urmArite relatiile sociale instituite de noua con-
ducere, politica de deznationalizare continuatä cu obstinatie, constringerile
la care era supusA societatea romaneasc'A.

VIII
www.digibuc.ro
 Aceste acte skit indispensabile pentru alcätuirea viitoarei istorii a Ba-
sarabiei din sec. al XIX-lea, ca i pentru istoria culturii romkiesti, in general.
Volurnul de fatä cuprinde actele din prima perioada de dupä insta-
larea cotropitorilor, atunci dud puterea voia incä sä dea iluzia dialogului,
desi monologul Ii apartinea, pentru cä destinatarul era neut. Decodificate,
aceste mesaje i acte ne vor ajuta sä cunoastem i sä ne apropiem de
reconstituirea istoriei Basarabiei dintr-o noug perspectivä.
In ansamblu, lucrarea noasträ va cuprinde acte in limba romanä
din Basarabia de la 1812 pinä la 1918, in celelalte volume urmind sOi in-
cludem atit tipärituri cit i manuscrise. Restrictiile introduse de admini-
stratie referitoare la folosirea oficiará a limbii române in Basarabia a de-
terminat limitarea pinä la interzicerea tipäririi in limba românä a dispo-
ziilor cancelariei aulice sau eclesiastice centrale. De aceea, vom urrnári
manifestärile de rezistenta ale limbii române la impunerea totalitafà a unei
alte expresii 1ing istice. Tirania limbii sträine impuse cu forta asupra su-
fletului poporului este un corosiv al identitätii. Istoriografia trebui-
acces la informatii din ambele tabere. De aceea, punem la indemina cerce-
täterilor acest instrumcnt de lucru, corpusul de acte in limla remand din
sec. al XIX-lea.
Multumim, si pe aceastä cale, tuturor celor care ne-au incurajat
demersul publicàrii, Consiliului stiintific al Institutului de studii sud-est
europene pentru avizarea lucrärii i Editurii Academiei pentru includerea
ei in colectiile sale. Colegii cercetäteri stiintifici dr. St. Gorovei si L. Si-
manschi, din redactia Anuarului Institutului de istorie din Iasi" (in 1984
1989, in pofida restrictiilor, ei au publicat contributille noastre despre Basa-
rabia), dr. Dorna N. Rusu, care ne-au ajutat cu competentä i generozi-
tate sint rugati sä primeaseä expresia gratitudinii noastre. Si, nu in ultimul
rind, sotiei si mamei noastre Eugenia, toatä recunostinta neasträ.
Inchinäm sträcluinta noasträ acestui pämint românese i oamenilor
din rainura de räsärit a Patriei.
19 februarie 1992

IX

www.digibuc.ro
 STUD1U IXTRODUCTIV

Delimitarea perioadei 1812-1830 este determinata, pentru istoria cartii

tiparite in Basarabia, de doua categorii diferite de argumente si a fost accep-
tata, in principiu, i datoritä unor criterii de economie, in lucrarea de fata.
Anul 1812 reprezina inceputul organizarii administrative dupa ane-
xarea silnica de la 16 mai 1812 a Basarabiei, i, deci, nu are legatura di-
recta cu istoria cartii, deoarece infiintarea tipografiei exarhicesti a avut loc
abia in mai 1814. Dar inca din octombrie 1812 cancelaria imperia1à a ince-
put sa difuzeze manifeste si foi volante pentru noua provincie, carora
s-a anexat la textul rus si traducerea in limba romana. Nu stim daca pri-
mele traducen i românesti de dupa 1812 au fost difuzate sub forma tiparita.
(eventual de Tipografia Sinodului sau a Senatului), dar avem certitudinea
ca ele au fost multiplicate de la inceput in numar mare, sub forma ma-
nuscrisa, deoarece au fost copiate i in unele miscelanee (cf. BTRB).
Anul 1830 are in vedere periodizarea operata de Bibliografia româ-
neasca veche". Fixarea acestei date de catre I. Bianu, ca limitä pentru
bibliografia c5rtii vechi românesti, este acceptata prin consens si nu dato-
rita unei realitati istorice, deoarece anul respectiv nu are o semnificatie-
aparte pentru istoria culturii románesti. Aceasta data a fost pusä in dis-
cutie, in ultimul timp, de Virgil andea (Sesiunea stiintifica a Patrimoniu-
lui National din 27 mai 1987), care a ar'ätat cá e necesara o inregistrare
generalä a vechilor tiparituri, incluzind si aparitiile de dupa 1831. Initia-
tiva de a inventaria intregul fond de carte româneasca va scoate astfel la
lumina publicatii nesemnalate pinä acum sau cele mai putin accesibile
pastrate in exemplare unicat.
Perioada 1812 1830 este distincta din punct de vedere al adminis-
tratiei ruse in Basarabia. Incercarile de acaparare ale Rusiei se manifestau
de mai bine de douä secole si razboaiele ruso-turce din anii 1792-1796 si
1806-1812 au determinat rezidenta rusa in Principate. In perspectiva isto-
riei cartii si a tiparului se observa incä din acei ani persuasiunea asupra
opiniei publice românesti (Cf. la Bibl. Academiei Române, in ms. rom,
nr. 3 102, f. 123-126 transcrierea Manifestului lui Alexandru I la inscAu-
nare" 1801 sau o Proclamatie a sa din 1808 in ras. rom. nr. 2055, f:
s a.; in foile de titlu ale cartilor trebuia invocat numele tarului etc.).
O conjunctura favorabila a dat cistig de cauz'ä, la 16 mai 1812,. pre-
tentiilor crapuloase tariste; Rusia si-a insusit un teritoriu ce nu i-a apar-
tinut niciodatä si pe care si 1-a dorit drept cap de pod in drumul spre alte
anexAri.
Ideea cä rom5.nii au constituit un obstacol in dorinta de expansiune
a rusilor spre Balcani a fost sustinutä chiar de diplornatii rusi. Astfel,
E. P. Fonton, cel care alaturi de Italinski a perfectat actul din 1812,

XI
www.digibuc.ro
exprima nemultumirea: Acest popor românii au träsgturi distincte
nu pot sä-mi ascund pgrerea de räu atunci cind privesc harta, cä. acesti 8 mi
lioane de oameni strgini de natia slavä sint asezati aici, pe fermecgtoarele
povirnisuri ale muntilor Carpati, formind pareä o sägeatä infiptä intre natiu-
nile slave, impiedecindu-le unirea lor" 1 Dar, se cuvine sä. retinem i afir-
matia lui L. Casso: Poate cä, dacil Ciceagov ar fi gäsit (in mai 1812, n.n.)
tratativele neterminate incg, atunci Basarabia s-ar gäsi in prezent in afara
granitelor imperiului rus" 2.
/n momentul cotropirii provinciei de cgtre Imperiu, cei care au reac-
tionat efectiv au fost oamenii pgmintului. Pärä'sirea locurilor natale era greu
de presupus i totusi multi dintre ei au plecat in Moldova din dreapta Pru-
tului, temindu-se de robia ruseascg. O afirmä un analist rus lucid, L. Casso,
care aseamäng fenomenul cu la grande peur" francezg. Exarhul Gavriil
Bgnulescu-Bodoni va trimite o circularä. in Basarabia prin care roagä pe
clerici si pe toti crestinii ca ei sä nu creadg cg. in Basarabia va fi intro-
dusä iobggia" starea generalà a tgranului rus , cä din inalta impärä.-
teasca milostivire aveti ocirmuirea din natia voasträ si in bimba voastrg" 3.
Täranii basarabeni au revenit, in anii uringtori, la casele lor.
Iluzia autonomiei provinciei anexate cu forta a durat numai ping. in
1816, cind gen. Bahmetev numit Namesnic al oblastei a adus in toate func-
tiile de rgspundere numai functionari din alte zone ale imperiului. Nici un
localnic nu a ajuns Namesnic, apoi din 1823 nici viceguvernator, iar din 1825
nici guvernator civil.
A rezistat i s-a opus deznationalizg.rii, prin efectuarea misiunii sale
In limba româng i prin tipgrituri, cea mai statornicä. institutie Biserica
ortodoxà.". Preotii din Basarabia, dintre care cei mai multi invätaserg. in
Seminarul de la Socola, din Iasi, constituiau, in prima jurnätate a sec. al
XIX-lea, pätura intelectualg. Preotimea fäcea nu numai serviciul divin in
limba poporului, ci i toatä corespondenta bisericeascg, actele, condicele,
inventarele, actele stärii civile erau numai in româneste, si astfel se inain-
tau si conducerii bisericesti din Chisinäu.
Mitropolitul Gavriil Bgnulescu-Bodoni 4 a fost cel care a dat Bisericii
basarabene o directie nationalg romaneascr. Se stie e.g., el a fost numit
1 L. Casso, Rusia si basinul dunclrean, trad. 5t. Berechet, Iasi, 1940, p. 337-338.
2 Ibidem, p. 225. Cf. si Documente turce,sti privind istoria Rondiniei, 1771-1812, ed. Mus-
tafa. A. Mehmet, vol. III, Bucuresti, 1986.
3 $t. Ciobanu, Cultura romtineascel in Basarabia sub stiipinirea rusg, ChiAnlu, 1923, p. 5.
4 Gavriil Binulescu-Bodoni s-a rascut in 1746 in or. Bistrita-N5slud. Dup5, studii la
Sibiu si Budapesta., la 1771 se indreapt5, spre Kiev, unde invatil la Academia Teologia, seca
in care predarea se acea in limba latiná, apoi pleac5. in Grecia pentru completa.rea cunostintelor,
uncle rizntne trei ani. in 1776 se reintoarce acas5, si este profesor un an la Ndslud. in 1777 devine
profesor de limbs, latin5, la Scoala Domneasa din Iasi. Se imprieteneste Cu Nichif or Teotoki
(prof. de lb. greacá i filosofie), care-i favorizeaz5, pleca,rea la Constantinopol. Aici, in 1779 este
tuns in cllugArie. in 1781 se reintoarce la Iasi si Mitropolitul Gavriil Calimachi il numeste pro-
fesor de lb. greac5, si devine ieromonah la I sept. 1781. Chemat de Nichifor Teotoki, ce era arhie-
piscop la Poltava, in 1782 pleaca acolo si functioneaz5. ca profesor de lb. greac5, la Seminarul
din Poltava. in 1784 se reintoarce la Iasi, dar pleaca din non odat5, Cu Alexandru Mavrocordat
II, ai cárui copii ii inv5.ta, greceste, in Rusia, in 1787. in 1788 este facut arhimandrit si devine
rector al Seminarului din Ecaterinoslav. in 1791 Gavriil este hirotonit episcop al Benderului.
In perioada 11 febniarie 1791 iunie 1792 devine Mitropolit al Moldovei apoi, reintors in Rusia,
dela 10 mai 1793 la 29 sept. 1799 este arhiepiscop al Polta.vei. La 29 sept. 1799 este numit Mitro-
polit al Chievului, dar la 21 august 1803 este pensionat la cerere, pe motiv de boall. in 1804
se taut5.1a Dublsari unde amine pina in 1808, end este numit Exarh al Moldovei si Tani Rom8.-
neSti pini in 1813; atunci, in non infiintata Arhiepiscopie a Chisingului i Hotinului devine

xli
www.digibuc.ro
la noua eparhie a Chisinämlui si, de la inceput, a invocat deosebirea de
moravuri i obiceiuri a poporului de aici si a clerului" fata de ocu-
panti. Dupä. Pacea de la Bucuresti, el fusese insärcinat cu organizarea si
arhipästorirea noii biserici din provincia alipitä imperiului. La 21 august
1813, in urma propunerii SI. Sinod, ucazul tarului Alexandru I infiinta
Arhiepiscopia Chisinämlui i Hotinului". Ind din octombrie 1812 ierarhul
organizase o Dicasterie" (= serviciu administrativ bisericesc). Pentru pre-
gätirea tinerilor preoti, s-a deschis la 31 jan. 1813 la Chisinä'u un Seminar.
Pentru a pregäti candidatii pentru Seminar, in 1823 s-a creat o Scoalä du-
liovniceascr, care primea elevi dupà terminarea cursului scolar.
Initiativa mitropolitului Gavriil de a organiza o tipografie in eparhia
sa dateazä. din 1813, cind a cerut Sinodului incuviintarea de a aduce si a
pune in functiune o tipografie moldoveneasd, pentru ca bisericile si schi-
turile sä nu räminä lipsite de di-W. Sf. Sinod din Peterburg, in mai 1814
a incuviintat sä se infiinteze la Chisinäu tipografia Mitropoliei Chisinäului
si Hotinului, denumitä initial Tipografia Exarhiceasd, apoi, din 1822, Ti-
Pografia Duhovniceasd. Dezvoltarea tiparului din Basarabia este in legä.-
turä. cu stabilirea centrului administrativ si politic al noii provincii dar,
mai ales in legäturä cu centrul bisericesc.
Traditia tipäririi cärtii in limba românä a continuat in provinciile
anexate cu forta de stäpiniri sträine, in Basarabia, ca si in Transilvania si
Bucovina fireste in forme cenzurate i dependente de hotäririle centrului.
Cele 193 de tip'arituri din aceastä perioadä le-am clasificat in: I. cärti:
a) cu continut bisericesc (cärti de cult sau lecturi religioase) si b) drti di-
dactice IL tipärituri i foi volante: a) legi si regulamente administrative
si juridice; acte i dispozitii referitoare la activitäti publice, umanitare, cul-
iurale, invätämint, asistenta sanitarä (epidemii) (toate referindu-se la reali-
tali din Basarabia); b) manifeste si proclamatii in legäturä cu diferitele fáz-
boaie purtate de imperiu si o categorie de texte cu referire numai la fami-
lia imperia15. (comunicate de nasteri, Ca'sätorii, decese; table de ectenii pen-
tru includerea särbätoririi onomasticii sau lista membrilor familiei care erau
-pomeniti la slujbele religioase).
Diferenta esentialä intre cärti (I) si tipärituri (II) este cä primele au
fost editate de dtre ierarhii Basarabiei (mitropolitul Gavriil i apoi
.arhiepiscopul Dimitrie), in timp ce tipäriturile (foile volante) au fost emise
de puterea centralä. (cancelaria aulicä) sau de foruri din conducerea pro-
vinciei; doar citeva pastorale si dispozitii apartin ierarhilor.
Diferentierea in alte dou5. categorii: A. aldtuiri in limba romänä
E. traducen, regrupeazä in prima categoric tipärituri (prefete i foi volante)
elaborate in limba romänä si sub B. atit cärtile bisericesti traduse din sla-
vonä., manuale didactice traduse din limba rusä., cit i majoritatea foilor vo-
lante si brosurilor traduse din limba rusä.
De sub teascurile tipografiei arhiepiscopiei au iesit toate
din provincie si in primul rind cele 31 de cärti de cult Liturghier, Psaltire,
Molitvenic, Ceasoslov etc., ca si cele 20 de tipärituri reprezentind
Polihronismos sau Forme de ectenie. Numai trei titluri au apärut la St. Pe-
terburg: Noul Testament, 1817, la Tip. Sf. Sinod i Biblia (cu tiraj detasat
Mitropoht al Basarabiei), piná la moartea sa din 30 martie 1821. Este Inmormintat la mdngs-
tirea Clpriana.
Bibliografie: A. Stadnitchii, Gavriil Bänulesco-Bocioni, exarch moldovlachiiskij i mitropolit
ChisinAu, 1894, XVI -I- p.; Ep. Ghenadii, Exarhul Gavriil , Revista Noul",
1888, nr. 10; P.V. Hanes, Scriitorii basarabeni, Bucuresti, 1920, p. 94-120; St. Ciobanu, Cul-
-Suva romaneasca în Basarabia sub stapinirea rusa, Chisinlu, 1923, p. 35-62.

XIII
www.digibuc.ro
Noul Testament), 1819, la Tip. N. Greci. Este mentionata o Tip. a Ocir-
muirii" la 2 lucrari (nr. 45 si 94).
Trebuie sä avem in vedere cä tipariturile bisericesti se folosesc de-a
lungul mai multor generatii i, deci, prin tipariturile noi din primele decenii
ale secolului al XIX-lea bisericile din Basarabia au fost inzestrate pentru
citeva generatii cu texte intr-o limbà romänä. adecvatä..
Vom observa cä. mitropolitul Gavriil a fost un carturar preocupat atit
de raspindirea cuvintului scris intre oameni cit si de imbunatatirea textelor
pe care le dädea la lumina. Prima lucrare bisericeasca tiparita in noua tipo-
grafie, in august 1815, a fost un Liturghier (nr. 16), care reprezinta o editie
imbunatatita a unor aparitii anterioare. Prefata sa este o argumentare a
modificarilor pe care le-a facut in text, ca urmare a unei confruntari atit
cu versiunea greacä cit S cu cea slavona: Am socotit a arata aice de
obste la toti iar mai ales preotilor care slujesc in limba româneasca' cä aflind_
intr-aceastä. Liturghie oaresicare cuvinte intr-alt chip tälmacite, nu precum
sä afla in cele mai denainte rumaneste tiparite Liturghii, sa nu se mire de
aceasta, nici sä socoteascà a fi gresealà, ci mai virtos sä tie ca este indrep-
tare celar mai inainte fä.cute greseli" (BRV III, p. 120). lntreaga demon-
stratie filologica, pe linga echivalarea termenilor in cele trei limbi, d'ä
explicatia concordantei intre simbolica n-iomentului respectiv din Liturghie
expresia
Lista tipäriturilor de carti religioase ale mitropolitului Gavriil scoate
in evidentä continuitatea actiunii sale de a revizui cele mai importante
carti. Astfel a procedat si cu Illolebnicul din 1815.
Ceasoslovul din 1817 (nr. 35) poate fi considerat, de asemenea, o edi-
tie critica, deoarece mitropolitul Gavriil a confruntat versiunea tiparitä
la Iasi in 1757 cu textul slavon i tipäritura sa este imbunatatita. Prevederea
Sinodului fusese ca in Tipografia exarhiceasca sa se tipäreasca numai lucrari
traduse din slavonä. Editia mitropolitului Gavriil respecta spiritul legii
traducerea initiala era din limba slavonä' dar cipäritura din 1817 repre-
zint5., de fapt, preluarea editiei de la Iasi! i alte carti de cult sint tot reti-
päriri ale celar de la Neamt, Buzau, Blaj sau
Dintre cal-tile de cult citite si de mireni, Psa1tiea, indiscutabil, se si-
tuea.zä pe primul loc. In anii 1817-1818 aceastä carte a fost tipäritä in
limba romana, in 6 editii ; la Buda, in 1817, se retiparea a patra oara o ver-
siune la Tipografia Universitätii (BRV III 944), apoi, in 1818, Zaharia Car-
calechi reedita Psaltirea scoasa la Iasi de Gavriil Callimachi, Mitropolit
Moldovei, in timpul domniei hi Grigorie Ghica (BRV III 896).
La Iasi, mitropolitul Veniamin a ingrijit cu toatä cheltuiala sa, in 1817,
aparitia unei Psaltiri cu rugbiciuni dupä catisme, cu psalmi alesi si cu pri-
pealele lor, cu paraclisul Nascatoarei de Dumnezeu i cu pascalii (2.± 232 p.)
(BRV III 945), iar in 18180 alta varianta de 400 p. i la Manastire Neamtu,
in 1817, el a binecuvintat editia Psaltirii ingrijitä de staretul Silvestru
(6 + 191 + 6 f.) (BRV III 946).
La Chisinau, in 1818, va apare, de asem enea, o Psaltire, cu blagos-
lovirea Prea sfintului indreptatoriului Sinod" si a Mitropolitului Gavriil,
care cuprinde, pe IMO textul psaltirii, i Intrebäri i rdspunsuri despre
marturisirea credintei, dupä Athanasie, Ptriarhu1 Alexandriei" aläturi de
rugäciuni, tipic i pravile (nr. 41). Acest adaos referitor la miírturisirea cre-
dintei se intilneste numai in unele Psaltiri din epoc5.*. Din cercetärile I.P.S.
Nestor Vornicescu se stic cä. Märturisirea Sf. Athanasie cel Mare" a fost
folosita la noi in scopuri de edificare sufleteasca, dar si pentru trebuinte

XIV
www.digibuc.ro
didactice 6. Prezenta sa in Psaitire i in Ceasoslov (pe linga faptul cä se tipa-
Tea in Bucoavne") dovedeste ea' aceste carti, pe linga destinatia pentru cult,
erau si manuale didactice. Pina acum nu a fost insa consemnat faptul
marturisirea Sfintului Athanasic (numita si Simbolul Quicumque) exista
inclus in editia Psaltirei de la Chisinau, 1818 6.
Considerat comentariu dezvoltat al problemelor trinitare í hristolo-
sice din Simbolul Credintei" niceoconstantinopolitane, rod al patristicii
.occidentale, alcatuit in perioada post-augustiniana i atribuit, mai tirziu,
Sf. Athanasie cel Mare, acestei marturisiri" i-a fost recunoscuta valoarea
catihetica i utilitatca pedagogica crestina ortodoxa, datoritä absentei lui
.et Filio din text.
Introducerea acestei anexe in Psaltirea din 1818 se datoreste, probabil,
personal mitropolitului Gavriil. Caci, desi Simbolul Quicum que a fost inclus
In scrieri manuscrise sau tiparituri de pe intreg teritoriul românesc, el a fost
difuzat cu precadere in Transilvania. Prezenta sa in Psaltire arata desti-
natia pedagogica a tipa'riturii din 1818. Este un text pe care mitropolitul
11 va fi cunoscut din tineretea sa si a tinut sa"-1 retipareasca (va trebui sta-
bilit ce prototip a avut la indemina).
Mitropolitul Gavriil a aratat pretuirea sa pentru textele din tinutul
sau de bastina i atunci cind a recomandat pentru editare la Sanct Peter-
burg Biblia tiparita de Samuil Micu la Blaj, in 1795, si nu opera tipaiit5.,
In 1688, de Serban Cantacuzino.
In anul urmator, 1819, la Tipografia Exarhiceasca va apare un Mina
obte (nr. 51), tradus de Gavriil (dupa cum declarä. in Cuvintul catre
cititor) care trebuia s5. completeze lipsa in cele mai de trebuinta bisericesti
carti", dar, ca i in cazul altor carti de cult, ea era recomandatà unui cerc
larg de cititori mireni, care, atunci cind slujba bisericeasca nu o pot as-
culta", o vor gasi in aceasta carte.
culta"
1820 a aparut un Molitvenic (nr. 61), rezultat al aceleiasi griji a
mitropolitului Gavriil de a-si imbunatati propriile editii. El consemneaza
In chiar foaia de titlu cä Molitvenicul este indreptat i adaos neasemanat
mai mult decit cel ce au iesit mai nainte in Iasi". 0 carticica ce cuprinde
in sine rinduiala sfintirii bisericii, asijderea si rinduielile cum sa se priimeascà
jidovn, saratinii, ereticii si shizmaticii carii vin sà se impreuna cu pravo-
siavnica biserica" (nr. 62) face parte din aceeasi categorie de carti pentru
slujbe ocazionale, similare celor incluse in Molitvenic.
S-au mai facut referiri la inca doua titluri care ar fi apärut in 1820:
Apostol i Evangkelie. David 1934 le inregistreazà dupd informatii
de A. Stadnickij, N. Popovschi i Tomescu 1931, dar declara ca nu a väzut
exemplare. BRV preia intormatiilc, desi autorii, la rindul lor, atrag atentia
asupra faptului ca nu au vazut excmplare. Ar fi singurul caz in care nu
-s-a pastrat nici un exemplar de carte tip-aria, ceea ce ne determina sí ne
indoim cà ele vor fi fost intr-adevar tiparite sau a existat doar proiectul
tipàririilor. Le-am inregistrat totusi in BTRB.
Toate cartile Mitropolitului Gavriil contin cite o prefata, ele sint alc5.-
-tuiri patrunse de respect fata de valoarea cuvintului tiparit, fatà de tradi-
tia române si de justificare a propriilor actiuni culturale.
Mitropolitul Gavriil a folosit in scrierile sale sintagma limba romh-
neasca", deoarece basarabenii vorbesc aceeasi limba româna. In Rincluiala
Panihidei (nr. 36), in titlu se specificä.: s-au talmacit pe limba romaneasca
5 Nestor Vornicescu, Primele scrieri patristice in literathra noastrd, Craiova, 1984, p. 459-
6 Sint citate numai 2 editii ale Bucoxtmei, Chi0nAu, 1842 0 1844.

XV
www.digibuc.ro
din cea slaveaneasea si s-au pentru trebuinta i inlesnirea sluji-
torilor bisericesti moldoveni din eparhia Chisinäului". Insä el insusi a fost
obligat apoi sà foloseascä. termenul (limbä) moldoveneascr (nr. 51), ca
mai tirziu, arhiepiscopul Dimitrie, pentru cä, considerä.m noi, se impu-
nea tot mai mult echivalentul din limba rusä moldavschii" [ia7y1] si nu
putea fi pomenit numele limbii románe comune, dar vorbite ptst hotar".
socotim c5., de moment ce numele oficial al provinciei era Basarabia
si locuitorii erau denumiti cu un derivat de la acest entopic, denumirea
(limbä) moldoveneascä", care se referea la vorbitori de pe ambele maluri
ale Prutului, include afirmarea unitätii, cäci astfel se sustineau vechimea
provenienta comunä, iar nu o diferentiere. Numai dacá s-ar fi ar fi fost
impus(ä) expresia *[limbà basarabeanä], numai atunci s-ar fi putut pune
problema constiintei unei nor / alte" limbi. In 1828, prin Statutul
organizärii oblastei (nr. 136), art. 62 s-a interzis folosirea limbii române in
actele publice, impunindu-se intrebuintarea numai a limbii ruce. Or, de-a
lungul sec. al XIX-lea unitatea limbii române s-a manifestat de nenumdrate
ori, de la titlul lucrArii lui *t. Margela, Gramatica russasca i ruz la leasc4
din 1827 (nr. 135), la Manualul cu litere latine al lui Ivan Doncev in 1865,
Toate formele de rezistentà la rusificare au fost folosite de generatiile succe-
sive de basarabeni amenintati cu deznationalizarea.
Evenimentul esential pentru limba romanä a epocii a fost tiparirea
Bibliei, in 1819, la St. Peterburg si a unor editii separate ale Noului Tes-
tament, in Tip. N. Greci (in 1817 la Tip. Sinodului). Mitropolitul Gavriil
tradusese si tipArise pinà atunci multe cä'rti, el nu numai comparase texte-
dar acuse si corectura cärtilor sale. Istoricul tipäririi Bibliei de la St. Pe-
terburg este elocventá pentru misiunea sa (cf. Ciobanu 1923, p. 50-52).
La inceputul anului 1816 Presedintele Societätii Biblice i-a solicitat o ver-
siune romaneascà pentru a o retipäri. Mitropolitul Gavriil a recomandat
editia de la Blaj, 1795 si a fäcut corectura primelor coli. Dar a constatat
cu acest prilej inadvertente, greseli, omisiuni, cäci traducerea de la Blaj,
afirmä. el, este mai apropiatä de cea latineascä ì frantuzeascä, decit
cea greceascä i slavoneascä.". Atunci a propus sä revadà intregul text si
confrunte cu alte versiuni, dar Comitetul de editare a respins of erta_
cä.ci dorea ca lucrarea sä aparä cit mai repede. Bildia din 1819 este astf el
o copie a Bibliei lui Samuil Micu-Clain de la Blaj, 1795, Cu mici corecari
acute de arhim. Varlaam Cuza, cel care a supravegheat tipärirea.
Biblia de la St. Peterburg (si cu cele douà tiraje ale Noului Testa-
ment) a reprezentat o contributie importana la unitatea lirnbii romane vor-
bite de cätre romanii din imperiul tarist. Elemente ale graiului din Tran-
silvania, inregistrate in localitàti anchetate din Basarabia de cätre Sever
Pop pentru Atlasul lingvistic roman", ar putea fi explicate, dupá pärerea_
noasträ, i prin actiunea unificatoare a cuvintului scris din aceastä. carte
a cärtilor" asupra limbii voibite. Faptul ct numärul exemplarelor päistrate
pinà astäzi este de citeva sute aratá eá de-a lungul unui secol aceastä carte,
aflatá la indemina cititorilor din diferite päturi sociale, a fost beneficä.
multiple planuri.
Pe lingà activitatea dirturäreasc5., Mitropolitul Gavriil a fost un mare
organizator i diriguitor; consideräin drept träsäturi caracterizante, in acest
sens, ordinea i respectarea traditiei (nu inceam a pune, pre cit se poate,
In bunà orinduialä aceastä. sfîrtà Bisericá si pre slujitorii ei", BRV III,
p. 120). Ele se intilnesc si in pastoralele din anii 1815-1820, fie a sint
indemnuri pentru ca membrii clerului sä-si trimitä copiii la invätäturl_

XVI
www.digibuc.ro
(nr. 10) sau pentru a lupta contra alcoolismului (nr. 44), fie ca locuitorii
sä respecte duminica, prin fixarea tirgului intr-altä zi din säptilminä (nr. 11,
57 - si, din contra, in 1829 ucazul Senatului pentru infiintarea iarmaro-
cului in ziva de Sf. Dumitru! (nr. 166) -), fie c5. este nevoit sä intervinä
pentru a fi depus jurämintul de loialitate cerut tuturor locuitorilor de cätre
tar (nr. 25).
Cind Mitropolitul Gavriil s-a stins la 30 martie 1821, a dispärut cel
mai mare si activ sustinätor al cauzei românilor din Basarabia.
Noul arhiereu, arhiepiscopul Dimitrie 7, ucenic si continuator al acti-
vitätii sale culturale, a preluat tipärirea scrierilor bisericesti in limba ro-
mânä. In 1821 apare insä multiplicatà numai o dispozitie a so, referitoare
la cununii.
Din 1822, Tipografia Exarhiceascä modificat denumirea si orga-
nizarea si devine Tipografie Duhovniceascä.. Arhiepiscopul Dimitrie trimite
In primul rind, la toate parohiile, insemnul noii pästorii: Antimisul cu nu-
mele si binecuvintarea sa (nr. 75) si o foaie volantä cu Rinduiala rosco-
inidiei 74). El va relua tipárirea artilor de cult abia in 1823 cu un
Tipic biscricesc adunat în scurt (nr. 85), in care apare, pentru prima datä,
apostila cenzurii Cu pozvolenia Comitetului a Tenzurii ce este asezatä in
duhovniceasca Academie a Sanctpeterburgului", ceea ce indieä faptul
se urmärea modul in care se efectua traducerea din slavoneste. O chij13ä
de multumire (nr. 82) se considerä cä ar fi fost tipäritä tot atunci. In anii
urmätori, pinä. in 1830, mai apar doar trei brosuri cu textul unor rugäciuni
pentru anumite ocazii: in 1824 Rugiiciuni pentru izbävire de Thicuste"
(nr. 90); in 1826 Slujbä de pomenire pentru ostasi" (nr. 103), iar in 1827
Slujbä de pomenire anualä pentru fostii tari i familiile lor" (nr. 121).
In 1823, lucrarea Inceputurile inv4dturii crestinesti sau Sfinta 1st°lie
in scurt, legatä impreunä cu Catihizisul In scull, reprezinta traducerea din
limba rush' a celor cloud lucfári tipärite in 1804 la Tipografia Sf. Sinod
din Peterburg. Justificarea acestei publicatii ni se pare a fi fost adaosul la
Catihisnz a liivät5.turilor crestinesti potrivite cu chernarea ostasilor" (nr. 162),
care o recomandä ca pe o lecturä pentru cei chemati din nou sub arme, la
inceputul aceluiasi an. Apar insä tot mai multe ordonante administrative,
pentru starostii bisericesti (nr. 165), pentru protopopi (nr. 161), tabele pen-
tru biserici (nr. 182), pravile pentru vinzarea luminärilor (nr. 183), ceca ce
aratä rolul tot mai mare al textului in organizarea birocraticä. Arhiepisco-
pul Dimitrie va activa pinä in 1844.
O altá categorie de eirti o formeazä literatura didacticä.
Prima publicatie destinatà invätämintului pe care il reorganiza Mi-
tropolitul Gavriil a fost o Bucoavnii, apärutä inainte de 22 dec. 1814 (nr .9).
Cärtulie de format mic (10 x 15 cm) tipäritä cu litere chirilice corp 8, ele-
gant täiate, pe hirtie lucioasä., ea era adresatä celor care isi propunean sä
deprindä slovele chirilice, silabisind, dupä modelul celor reproduse pe pri-
7 Bibliografie Dimitrie Sulima: I.O. Murzachevici, Di,nitrii Sulima (in lb. rusà), Za-
piski Odesskago obs6estva istorii i drevnoster', II, 2-3, Odessa, 1850, p. 796-798; A.E. Silin,
Dimitrii, archiepiscop Kiginevskij i Hotinskij (in lb. rus. i romS.n6.), KEV, 1867, nr. 1, 1 iulie,
p. 1-12; nr. 2, 15 iulie, p. 46-52; nr. 3, 1 august, p. 93-102; nr. 4, 15 august, p. 135- 159;
nr. 5, 1 septembrie, p. 179-184; nr. 6, 15 septembrie, p. 213-217; nr. 7, 1 octombrie, p.
255-260; nr. 8, 15 octombrie, p. 281-285; nr. 9, 1 noiemvrie, p. 313-315; 1868, nr. 20;
1871, nr. 10-11; I. Parhomovici, PreosvegJenyj Dimitrii, cpiscop-vicarii, Benderskij i Akker-
manskij, Trudy Bessarabskoj cerkovno-ist-arch. obscestva", vol. 2, p. 230-244; Sevastian
(Vesti), Zizn'i dejatelnosti preosveEenago Dimitrija Sulimy, rev. cit., vol. 5, p 1-97 si extras
Odessa, 1906.

2c.-329 XVII
www.digibuc.ro
mele foi, direct textelc unor rugaciuni. Asa vor proceda genera tii dc cle-v
invatind pe Ceaslov si structura manualului de la 1814 era alcatuita dupá
principii pedagogice, suita de slove de format mai mare si a cuvintelor des-
partite in silabe precedind textele ilustrative.
Modul in care erau alcatuite manualele la inceputul sec. al XIX-lea
arata cà elevii erau considerati cu judecata matura, iar dupa prefetele care
insoteau manualele putem aprecia ca ele erau adresate in aceeasi masura
adultului care putea sá le citeasca ca pe o carte de lectura.
Faptul cä exemplare ale acestei Bucoavne, la fel ca si din cea aparun
In 1815, sint unicate, este dovada folosirii ei de catre elevi. Un exemplar
aflat la Bibl. Centrala Univ. din Iasi nu are foaia de titlu i identificarea,
ca si datarea [Chisinau, 1814] le consideram gresite.
In ceea ce priveste exemplarul Bucoavnei din 1815 (nr. 15) (Giurescu
1932), ultima semnalare a ei in BRV IV, p. 394, indica, in 1944, depozitul
In care se pastra: Biblioteca Institutului de istorie nationala (Facultatea
de litere) din Bucuresti"; acum i s-a pierdut urma. Si din Bucoavna tipa-
rita la Chisinau in 1822 (nr. 76) nu cunoastem s'a se mai pastreze exem-
plare in Romania; cel care se afla la Biblioteca Centrala a Universitatii Bu-
curesti (CVR 09/589 inv. 3 331) a ars la 23 decembrie 1989.
Asa cum am aratat mai sus, si unele din cartile bisericesti, tiparite
incepind din 1815, Ceaslovul i Psaltirea, erau destinate pentru completarea
necesarului fiecarei biserici, dar si pentru a fi folosite ca manualc la nou
infiintatul Seminar (alaturi de Bucoavnd). In acelasi timp, era difuzat5." de
catre Mitropolit o Circulara catre toti mcmbrii clerului pentru trimite
copiii la invätatura.
Aparitia altor lucrari a fost impusa de obligatia pred'arii in scoli a limbii
stapinitorului. Atit gramatica din 1819 (nr. 50) cit i lucrarea lui $t. Mar-.
gela Gramatica russascd i runuineascd din 1827 (nr. 135) sint manuale ele-
mentare de de limba rusk cu text paralel românesc. Bineinteles exemplele in
limba romana nu se potrivesc categoriilor gramaticale ce se predau, ci sint
doar traducen. Dar lucrarea lui Stefan Margela a depasit conditia ingrata
la care era destinan., ea a constituit un mijloc de instruire in limba romana
iar autorul, prin contributiile sale stiintifice de reducere a alfabetului chi-
rilic românesc, se inscrie printre filologii importanti din prima jumatate
a sec. al XIX-lea 8.
Gramatica din 1819 cuprinde un glosar roman-rus, bine alcatuit
si care precede seria de publicatii de acest fel care vor apare in 'raffle Ro-
mane in perioada Regulamentului Organic.
Stefan Margela a dovedit multa intuitie in discutarea problemelor de
gramatica. De exemplu, ocupindu-se de stabilirea anumitor norme orto-
grafice, el consemna: Fiindca' uniori in locul unor semni altile se intre-
buintazi, i pentru cä opstesti la toate prilejurile nu se pot da reguli cu
de-amanuntul asupra drept scriirei [in limba romana], drept aceia sfatuim
a urna intru aceasta scriitorilor, ci sint vrednici de toata credinta si stiu
bini regulile gramaticesti" (p. 159, cartea a 2-a a vol. al II-lea).
Contributia lui Stefan Margela este evidenta i in incercarea sa de redu-
cere a alfabetului chirilic românesc, propunere cuprinsa pe trei foi la sfin.
situl cartii a doua a volumului al II-lea, paginate separat i intitulan De
buchile rumdnefti. Faptul cä in exemplarele pe care le-au avut in mina spe-
8 Zamfira Mihail, Date noi asupa Gramaticii russegi isi rumcinqti a lui St. Margela,
In Studii i cercetki qtiintifice" -Filologie, Ia§i, 1961, nr. 2, p. 245-251.

XVIII
www.digibuc.ro
 cialistii aceste foi lipseau, explicâ de ce acest capitol al gramaticii lui Ste-
fan 'Margela nu a atras atentia.
Propunerea lui St. Margela se situeazä intre alte dota incerari de
reducere a alfabetului chirilic românesc ale unora dintre cei mai de seamä
gramatici ai nostri. incâ" la sfirsitul sec. al XVIII-lea, I. V5.arescu, in
Observalii sau bagciri da seamd asura regulelor i orlinduielelor gramaticii
rumeinegi, Rimnic, 1787, redusese alfabetul chirilic la 38 litere; e adevârat,
insä a o face ail a da explicatii, ci pur i simplu omite unele litere. Ur-
mâtoarea simplificare a alfabetului chirilic, la 30 de litere, este a lui I. He-
liade Râclulescu, in gramatica sa din 1828. De data aceasta comentariul
pe marginea propunerii de eliminare a unor semne este bogat, ceea ce ex-
plia râsunetul de care s-a bucurat. In Prefald, I. Heliade Râclulescu se
ocupä arranuntit, pe un ton polemic, de argumentarea propunerilor sale de
reducere a acelor semne pe care le-a gonit o sotietate intreagâ, le-a gonit
insusi dreptul cuvint". El revine asupra acelorasi idei in capitolul intitulat
Obserx atii generale pentru litere, raporturile i pronuntia lor. Cercetarea
comparativâ a textului acestui capitol in gramatica tipdritâ si in manuscri-
sul gramaticii, ce se rastreaz5. la Biblioteca Academiei sub nr. 4 796, ne duc
la concluzia cä pozitia lui I. Heliade Râclulescu in problema reducerii alfa-
betului chirilic s-a cristalizat de-alungul unei perioade i a a fost exprimatä
in scris prima datâ abia in 1828. Propunerile de reducere a unor semne nu
se gâsesc nicàieri in manuscrisele acestei gramatici si ele au fost intercalate,
intre aliniatele care explia pronuntarea diferitelor litere, abia in textul tipâ-
rit. Totusi ideea de reducere a alfabetului chirilic a circulat in epoc5. si He-
liade Râclulescu in cursul ce-1 preda la Scoala Sf. Saya va fi vorbit despre
ea. In manuscris insä singurele afirmatii referitoare la aceastä problemä sint
câ' : strâmosesti avem 24 litere iar slavonesti si total streine, o spuzâ"
(ms. 4796, f. 21 v).
Stefan Margela, care in perioada anilor 1821-1827 se afla ca functionar
la St. Peterburg, probabil nu a putut cunoaste pârerile lui Eliade. Se poate
säl fi avut cunostintâ de cele scrise de I. Vácarescu, dupa cum putem crede
a a consultat i alte gramatici românesti. Socotim insâ propunerile sale ca
independente de influenta scohi de la Bucuresti.
De altfel, intre propunerile de reducere a alfabetului chirilic românesc
ale celor doi gramatici existä multe deosebiri. Pe cind Heliade afirma c5.
§i s-au scos fiinda in locul lor putem sä ne slujim cu cs ps"
(p. 150) si oamenii cei intelepti nici o datâ nu se-ncarc'â nici nu se-ngreuiazä
cu acelea ce nu le trebue si nu le aduce nici o inlesnire si nici un folos"
(p. XII), Margela scrie: aceste semne [adia. u 4, lb iv, 4), A, *, o n.n.] si
eu le folosesc pentru faptul cá asemenea abrevien i (socrasòenie) se gâsesc
si in alte limbi" (p. II).
Comunâ intre Margela i Heliade este reducerea a numai trei semne:
H, W si $; s, or, k, Rt erau eliminate 'Ma de Vâarescu. Pe cind
Heliade va mai elimina pe ta, t, IO, to 0 Margela se va multumi numai
cu reducerea lui y pentru cà in pronuntie [ca i celorlalte litere recluse,.
n.n.] Ii este corespondentâ altâ. 'Rea, cu acelasi sunet", in cazul de fat5.
i" si a literei care a fost eliminatâ fiind preferatä pentru necesi-
tâtile de rapiditate ale tiparului".
Margela a pornit de la realitatea lingvisticä rusa cind s-a referit la
limba românä. Semnul to face parte din alfabetul rusesc si de aceea lui
Margela nu-i apârea cu totul impotrivä dupa cum se citeste", cum
XIX
www.digibuc.ro
considera Heliade (p. XI). Cit priveste pe t Si la ele sint reprezentate de
Margela ca exponente a donä realitä.ti lingvistice diferite: in loc de je
sii pentru la. Margela, in acest caz, se aratà consecvent päserii de a
pästra toate abrevierile" (adicà scrierea unui singur sernn pentru donä.
sunete). Nu trebuie sä ne mire cä. * nu este consideratä. abreviere",
deoarece, cum spunea i I. Budai-Deleanu, Rosianii o gräiesc ca *, slove-
nii ceilalti ca fi" si dintre români numai cei carii voiesc sä se poceascä
aceia Il citesc fi", cum noteazä. si I. Heliade Rädulescu (p. XI). Margela,
pentru mai multä sigurantä, dà donà corespondente in pronuntie ale semnu-
lui 4s ca f si (cum s-a reflectat in romä.neste), ca t.
In comparatie cu reforma propusä de I. Heliade RAdulescu, care se
reduce la simplificarea alfabetului chirilic românesc si la disciplinarea semne-
lor prosodice", incercarea lui Stefan Margela apare merituoasä. In urma
semnalärii acestui capitol al gramaticii sale (De buchile românegi), i numele
lui Stefan Margela este mentionat aläturi de al acelora care au propus ca
scrisul in bimba românä sà scape de balastul unor semne de prisos.
.Manualul lui St. Margela a situat invätämintul din Basarabia la acelasi
nivel cu cel din Tärile Romane.
In anul 1822 au apärut la Chisinrai Tablele pentru scolile lancaste-
riene", in limba românä, care urmau sä fie folosite °data' cu deschiderea
scolilor ce aplicau o metodà pedagogic5. nonä. Alc5.tuirea tablelor pe baza
cärora se fäcea instructia elementarä (cu rudimente de aritmeticA, prezen-
tarea alfabetului, a regulilor de despärtire a cuvintelor in silabe si apoi a
unor excerpte de texte) a fäcut-o arhicpiscopul Filarct, in limba rusä. Tra-
ducerea lor in bimba romänä a insemnat, de f apt, reproducerca pasajelor
corespunzältoare din Noul Testament in limba româná, editia Sanct Peter-
burg, 1819. Foile cu despä'rtirile in silabe contin 80 de cuvinte românesti.
Au fost imprimate gravurile realizate de arhim. Ioanichie din Chisinä.u.
Tirajul acestor foi pare sä fi fost numai de 600 de exemplare, cäci costul
tipäririlor a fost considerat ridicat si s-a propus injumätätirea tirajului
initial de 1 200 exemplare.
Metoda pedagogicä"., asa-numità a inv545.turii reciproce, care recomanda
ca elevii avansati sä predea, la rindul lor, colegilor cunostinte, fusese
lansatä. de Jan Comenius. La sfirsitul secolului XVIII, un englez, Bell,
a infiintat la Madras, in India, o scoalä" care a aplicat aceste principii si
succesul säu a impresionat pedagogi din diferite tä.ri. J. Lancaster (1771
1838) a deschis la Londra o scoalä, aplicind metoda lui Bell. In 1813 docto-
rul J. Gomel a prezentat-o imp5.ratului Alexandru I, care in 1816 a aprobat
statutul Societätii de infiintare a scoalelor lancasteriene. Au fost instruiti
citiva studenti in Anglia, care au organizat apoi scoli in Rusia. Sistemul
colar a fost subventionat de stat si a functionat, din 1824, si in limba
rom'anä., in Basarabia. S-au deschis scoli la Chisinän, Ismail, Bälti apoi la
Tighina si Hotin, ele au functionat citiva ani, transformindu-se apoi in scoli
cu invätämint traditional. Consideratiile lui J. Halippa privind eficienta
acestor scoli bazate pe metoda instruirii reciproce a fost pozitivä., deoarece
ele au dat un minimum de cunostinte, de scriere si citire, si tinerilor din
pKtura särael a locuitorilor 9.
9 J. Halippa, 0i5erk istorii narodnago obrazouania y Bessarabii y pervoj polovine XIX-go
veka, "Trudy Bessarabskoj gubernskoj nenoj archivnoj Kommissii" Chisinlu, 1902, p. 119 180,
In spec. 138-158. Cf. §i R. Tronchot , L'enseignement mutuel en France de 1815 à 1833,
Lille, 3 vol., 1973.

XX
www.digibuc.ro
 Ins6 restrictiile privind folosirea limbii române in toate scolile s-au
inmultit si, in 1833, limba românä.' a fost interzisä ca limbä de predare
In scoli i s-a generalizat limba rus'a.
Toate c5.rtile didactice destinate initial Seminarului, apoi i celorlalte
scoli in care se preda in limba romanä au fost tip5.rite in aceeasi tipografie
a Arhiepiscopiei, in tiraje insemnate. Printre acestea, Bucoavna din 1815
si Gramatica din 18 19 au fost retipärite in tiraje succesive si au avut cea
mai mare difuzare.
Dupä moartea mitropolitului Gavriil s-a intocmit o dare de seamá
asupra cästilor tipárite in Tipografia Exarhiceaseä din care reiese cä in
perioada 1814-1821 s-au tipärit 19 320 exemplare; in acest registru nu
sint introduse insä toate titlurile; lipsesc Tipicul din 1821, Molitvelnicul
Rinduiala S.f. biserici din 1820 si altele. Asa eä num5.rul exemplarelor
tipä.rite la Chisinä.0 trebuie sä fi fost cu mult mai mare.
Stefan Ciobanu reproduce unele din aceste date (Ciobanu 1923, p. 60)
1814 Bucoavnl moldoveneascl cu traducere in limba rusl. 1 200 ex.
1815 1 200 ex.
Liturghia 1 200
Molevnicul 1 200
1816 Catehisisul 3 000
Molevnicul 300
Tedeumul in ziva Na4terii lui Hristes 1 500
Ceaslovul 1 200
1817 Registru i rinduiala parastasului 1 600
1818 Psaltirea 1 600
1819 Mineile 800
Grainatica msá tradusá in moldoveneste 1 500
1820 0 carticia pentru primirea din alte religii in religia
ortodox5, 800
182 1 Idem 700
Din aceste cäxti s-au vindut in sumä, de 158 840 lei.
Bucoavna ruso-moldoveneascci apärut5. in 1822 a fost tipärit5. in 1 200
de exemplare.
Arhimandritul Ioanichie, conduatorul Tipografiei Duhovnicesti, aratà
c5. hirtia trebuincioas5. a fost cumpärata" incä in noiembrie 1821 si rapor-
teail costul exemplarului de Bucoavn5. cu &it s-ar cuveni a se vinde.
Date noi atestä cheltuielile räcute cu aceastä tipärire astfel (Mihail 1985,
p. 771):
,,Hirtie s-a intrebuintat 18 stope pentru 270 lei 25 para
Bibulä s-a intrebuintat 1/2 stopl pentru 1 leu 30 para
LuminAri s-au intrebuintat 3 oca pentru 3 lei 24 para
Smoall s-a intrebuintat 10 oca pentru 4 lei 10 para
Oloi s-a intrebuintat //2 oca pentru 1 leu 30 para
Sfoarl s-a intrebuintat pentru 30 para
Leafa tipografilor 274 lei 20 para
Pentru lemne 17 lei 11 para
Pentru legatul a 1 200 exemplare (in =OA 210 lei
Pentru litere, ina$ini i instrumente 78 lei
Total 862 lei 20 para"

Prin urrnare, fiecare Bucoavn5. costa'. 28 3/4 parale tipografia. Arhi-

mandritul Ioanichie cere a se vinde exemplarul dupä pretul vechi de 2 lei
20 para.
Difuzarea artii a fost inregistratä in rapoartele p5.strate (pin5. in
1940) in Arhiva casei arhieresti din Chisinsau, ceca ce ne d.ä posibilitatea
XXI
www.digibuc.ro
sä urmà."rim variatiile preturilor, cistigul tipografiei de pe urna vinzarii
acestor tiparituri si, nu in ultimul rind, circulatia propriu-zisa a tipariturilor.
Astfel, in perioada 1815-1822 (Mihail 1985, p. 772-773) :
Bucoavnele costa 20 parale exemplarul, dar se vinde cite 2 1/2 lei; conducerea Tipo-
grafiei Duhovnicesti avizeazä c lucrarea poate fi lasata far& reducere de pret.
Liturghierul costa, tipografia 12 lei 14 para exemplarul. Se vinde cu 35 lei, dar tipo-
grafia constatà cà se poate vinde nurnai cu 25 lei.
Liturghierul pe hirtie proasta costa 9 1/2 lei, se vinde cu 30 lei, dar se poate vinde cu
20 lei.
Te-Deum-urile cele mari costa 2 lei 35 para exemplarul, se vinde cu 6 lei, se opineaza.
cä poate fi lasat far& reducere.
Catehizisul costa 32 para exemplarul. Se vinde cu 3 lei unul, se poate lasa fara reducere.
Te-Deum-ul de Craciun costa 17 para exernplarul, se vinde cu 2 lei unul, se poate
lasa fara. reducere.
Ceaslovul costa 15 lei 30 para exemplarul, se vinde cu 35 lei dar se poate reduk.e
25 lei.
Registnil panahizilor costa 15 para, se vinde cu 1 leu, se poate lasa fara reducere.
Psaltirea costa. 7 lei 17 para exemplarul, se vinde Cu 20 lei exemplanil, s-ar putea
opera o reducere ì O. se vinda Cu 15 lei.
Mineiul de obste costa 8 lei 31 para exemplarul, se vinde Cu 40 lei, s-ar putea vinder
ins& numai cu 18 lei, constata conducerea Tipografiei.
Gramatica ruso-moldoveneasca ne costa. cite 1 leu 17 para exemplarul, se vinde
5 lei 20 para, se poate vinde cite 3 lei 20 para.
Trebnicul (molitvelnicul) costa 9 lei 14 para exemplarul, se vinde cu 20 lei, se poate
vinde Cu 17 lei.
Brosura alaturata de molitvelnic, despre unirea altor confesiuni catre Biserica Orto-
doxa costa 1 leu 37 para, se vinde cu 8 lei se poate vinde Cu 3 lei, astfel ea Molitvelnicul Cu bro-
sura sa se vinda Cu 20 lei.
Raportind activitatea pe 10 luni a tipografiei i opinia sa referitoare
la schimbarea preturilor pentru cartile vechi aflate in dugheana de cärti
a tipografiei, arhimandritul Ioanichie se adresa conducerii Arhiepiscopiei
primea cu rezolutia din 15 ianuarie 1823 dispozitia arhiepiscopului Dimitrie
referitoare la preturile cartilor: gäsesc si din partea mea necesar a se
reduce si poruncesc cu data de azi a se clibera carti spre vinzare cu pre-
turile reduse arätate aici". Dispozitiile administrative arata grija conducerii
pentru facilitarea difuzärii cartii prin ieftnirea costului lor. In schimb,
toile volante" au fost raspindite totdeauna gratuit de catre administra:tie
sau conducerea Bisericii.
In perspectiva culturii este impresionanta, totusi, lipsa de diversi-
tate a productiei de carte. Observam insä ca aceasta este urmarea unui
program dirijat de tarism, care a impus aprobarea Sinodului pentru fiecare
aparitie i obligativitatea traducerii din limba slava a tuturor acestor apa-
ritii. Importul" tipariturilor din Tarile Române trebuie, de aceea, studiat
cu mai multa atentie.
O alta categorie de tipärituri se ref ra la marile epidemii de ciuma
holera care au facut ravagii in sud-estul i estul Europei. Dispozitiile de
prevenire a räspindirii ei, anuntarea zonelor in care au apärut victirne sint
completate cu regulile carantinei, foarte severe, prevazind ca pedeapsa
de nerespectare 'Dina i pedeapsa cu moartea, care, asa cum reiese din
informatiile inserate in Albina Româneasca" din iulie 1829, au si fost
aplicate in citeva cazuri. Descrierea ce se face formelor de manifestare
ale bolii un-na sä ajute atit personalul medical, pe functionarii care trebuiau
sá aprecieze dad. este cazul unei imbolnaviri epidemice, cit si pe toti locui-
torii. Pe linga urmarirea indeaproape a zonelor de manifestare a bolii, in
incercarea permanenta de oprire a raspinclini ei (anunturile din 1826, 1829.

XXII
www.digibuc.ro
nr. 176, 179, 180, 184 Cu raportare la localitätile in care existä imbolnaviri)
si a repetarii grelelor pedepse pentru cei care nu respectä legile carantine-
lor, in textele emise de cea mai inalta autoritate provinciala, alte texte
sint alcatuite de sfatul doftoresc" si reprezinta descrierea simptomelor
bolilor (ciuma, holerä., varsat) si a remediilor recomandate (nr. 192).
Prime brosuri de medicinà practica, ele îi propuneau, tie i rudimentar,
o actiune de educatie sanitarä. (nr. 19, 163, 192).
Comparindu-le cu texte similare din aceeasi perioada din Muntenia si
Transilvania, constatäm nu numai recomandarea acelorasi remedii, ci chiar
circulatia aceluiasi text, reluat cu minime schimbari de expresie. Vaccina-
rea cu ajutorul värsatului de vaci" a constituit o actiune profilactica' de
mare anvergura. Pentru a sensibiliza populatia la avantaj ele acestui remediu
s-a apelat la argumente de bun simt", in primul rind pentru a o deter-
mina sa renunte la practica imbolnavirii provoc?te direct. Remediile preco-
nizate reprezinta un amestec de traditie iatrica populara cu cea strict medi-
cala. De altfel si medicina alopatä a integrat aceste remedii. Prin repetatele
recomandari ale unor mijloace de prevenire a epidemiilor s-a asigurat un
minim de igiena, iar recomandarea unor plante medicinale, la indemina
taranilor, a intärit increderea in calitatile lor, folosirea traditionala fiind
astfel amplificata. Cercetarile de etnomedicina trebuie sä tina seama de fap-
tul ca a existat o neincetata influenta din partea medicinei oficiale asupra
procedeelor populare de vindecare, intre care, nu in ultimul loc, este intere-
sul pentru virtutile plantelor medicinale. Textele arata i increderea fata
de produse importate, cum era camforul, ale carui virtuti miraculoase de
panaceu universal au continuat sa fie perpetuate pina la mijlocul sec. al
XX-lea. In medicina populara, remediile s-au infiltrat sub multe aspecte
prin intermediul acestor texte. In acelasi timp constatam cà i medicina
alopata folosea remediile medicinii populare, transmise de la o generatie
la alta in mediul sa'tesc.
Brosurile au asigurat o raspindire uniformä., intr-o arie 'argil, a unor
prescriptii igienice. Unificarii lingvistice pe care o realiza indiscutabil lectura
instructiunii medicale, se alatura uniformizarea aspectelor etnografice. Avem
in vedere fenomene majore, legate de iatria popular5..
In general, in aceasta perioadä au ap5.rut 36 de carti in limba rom5.nä
numarul ar fi mult mai mare daca am lua in consideratie brosurile (de
2-8 p.) care contin slujbe ca Polihronismos sau Ectenii. Cele 42 de carti
se repartizeaza, dupa anii de aparitie, astfel: 1814 1; 1815 3; 1816 4;
1817 3; 1818 2; 1819 4; 1820 4; 1821 2; 1822 2; 1823 4;
1824 1; 1826 3; 1827 4; 1828 3; 1829 1; 1830 1. Raportul
dintre cartile religioase si cele didactice este echilibrat. Carti de delectare"
nu au aparut. Au fost insa multiplicate in editii succesive unele manuale;
nu putem deocamdata aprecia ce diferente sint intre aceste editii, deoarece
nu am avut, in toate cazurile, exemplare la indemina. Unele manuale au
fost folosite i in Tarile Romane, nu numai in Basarabia (cum a fost Grama-
tica lui t. Margela). In ceca ce priveste circulatia cartii bisericesti, ea
este atestata in zone mult mai largi, i ne vom referi la aceasta intr-un para-
graf special.
Toate acestea ne determina sä sustinem cä Basarabia in perioada 1812
1830 avea cultura ei proprie, nationala, avea scoli (pentru redeschiderea
uneia locuitori din Chisinau inainteazä cererea la 28 aprilie 1815), tipari-
turi si alte manifestari culturale, adicä nu se deosebea prin nimic, si din
acest punct de vedere, de Tarile Romtme si ar fi evoluat, in alte conditii,
In acelasi fel ca si ele.

XXIII
www.digibuc.ro
 Arta tiparului in Basir bia a continuat vechile traditii, mai ales
In domeniul cartii bisericesti. Se folosea totdeauna o hirtio buna, de obicei
cu filigran, ceva mai fina decit cea destinata actelor publice, care este o
hirtie groasä., coloratä uneori mai intens in albastrui sau gri-verzui. Tipul
de litera este frumos fdiata, de mä.rime adecvatä. (corp 10). La earti se
face decorarea cu litcre incepatoare (deseori folosindu-se si culoarea rosie),
frontispicii din flori de agave cu medalion central, gra'vuri presarate' la
sfirsitul capitolelor i pagini intregi cu reproducerea icoanelor unor sfinti
In gravura. Foile de titlu sint frumos ornamentate, titlurile ocupind de multe
ori p. 1 si 2. La multe tiparituri se face incadrarea textului in chenar din
linii sau din semne tipografice. Gravurile sint executate adecvat, nu sint
semnate, dar pastreaza stilul vechi romanesc.
Din punct de vedere al artei tipografice, grija fatä de text este aceeasi
In foile volante, ca i in carti. De-a lungul sutelor de pagini nu am intilnit
decit citeva greseli de tipar, i acelea constind doar in inversari de litera.
Foile volante" formeaza o categorie de texte ernise numai de factori
ai puterii, de mare eficienta in epocä, destinate sa fie auzite i citite de toti
locuitorii. In primii ani dupa anexarea Basarabiei primul manifest Vilna,
dec. 1812 pina in 1815 propaganda aulica a editat numai proclamatii
despre razboaiele napoleoniene, cu o finalitate bine precizata, anume de a
convinge opinia publica de justetea politicii tariste. Permanenta persuasiune
a fost caracteristica definitorie a programului tarist, de fixare in constiinta
supusilor a unor noi convingeri favorabile lui. Caci pentru a lega sumedenia
de provincii atit de indepartate si de diferite unele de altele a fost utili-
zata, cu rezultate sigure, forta coercitivà a dispozitiilor scrise. Citeva concepte
au fost vehiculate de preferinta, printre care presupusa grija a monarhului
pentru fericirea poporului" (si a popoarelor supuse prin forta, cum au.
fost cele din Moldova sau din Polonia).
Tipariturile au inceput sä apara in Tipografia Exarhiceasca, de la
24 mai 1814. Ele sint texte de minimum o pagina, format 4°, majoritatea
avind insä. 8-10 pagini; Asezarnintul organizarii provinciei din 1818 are
208 p.
Textele juridico-administrative sint documente care au legiferat statu-
tul noii provincii dintre Nistru si Prut anexata imperiului i reflectä modul
in care a fost tratatä populatia, in special boierimea moldoveneasca
ca si soarta ce i-a fost rezervata bisericii. De exemplu: Pravile pentru scoate-
rea' setrii din Moldova i Statutul carantinii, ambele din 1818; Ponturile
pentru indatoririle tetranilor sau intiintare de la Comisia pentru cercetarea
dovezilor dvoyenilor, din 1819; Dispozitii privitoare la ale gerea deputatilor
sau Ucazul cu priviye la cqezarea locuitorilor in Basarabia (a celor fugiti
din alte regiuni ale Rusiei), din 1820; InOiintare pentru pricini judeatoregi
si Datoriile presbiterilor, din 1823; Pravile pentru dezrdddcinarea faptelor
;ele, din 1824; InViintare In legaturet cu impozitele fiscale, din 1825; Organi-
zarea ocolqiloy (mici functionari locali care urmareau aplicarea legilor), din
1826; Instructii blagocinului, din 1828; Instructii pentru starostii
din 1829 s. a. Conducerea Imperiului dorea schimbäri in organizarea si func-
tionarea 'departamentelor i inglobarea provinciei mai strins in structurile
administrative centralizate.
La venirea sa la Chisinau din Kamenet Podolsk in 1816, gen. Bahmetev
a lansat o instiintare liberara" (nr. 24), anuntind facilitati de impozite
si scutire de o' bligatia de recrutare, mari libertati de comert (cu vite
reviriment economic sub conducerea.
ereale), incit ar fi fost de presupus un
sa. Realitatea a continuat sà raminä sumbra i istoriografia considera peri-

XXIV
www.digibuc.ro
oada in care el a fost namestnic ca plina de abuzuri, el insusi fiind ames-
tecat in afaceri de contrabanda. In 1820 Bahmetev a fost concediat. Lisa
In 1816 comunicatele sale demagogice au reusit s'a convinga' administratia
de la Petersburg ea taranii basarabeni sint multumiti de situatia lor. Era
Inca o perioada in care administratia centrala nu se implica direct si de
aceea, pentru captatio benevolentie, acest general veros admitea inca' ocirmui-
rea provinciei pe temeiul celor inradacinate legiuiri ale sale, dupa ale ei
pravile, obiceiuri i dupa pronomiile ce se cuvin fiestecaria tagme deos5.-
bita". Ca o favoare a lui personalä dadea voie" ca solicitatorii sà i se
adreseze in limbile romana i greaca, neavind trebuinta a le tälmaci in
limba rossieneasca" (nr. 24).
Dupà patru ani dc la anexarea noii provincii, locuitorii nu voiau s'a
depuna juramintul de credinta f ata de tron, fusesera tulburari, la imparti-
rea unor manifeste imparatesti, incit pentru obtinerea juramintului a fost
nevoi de pastorale ale mitropolitului Gavriil, cu instructiuni precise si, mai
ales, cu porunci, ca preotii sa nu satuiasca pre norod impotriva acestor
gramate" (nr. 25, 26).
Una dintre preocuparile conducerii provinciei, potrivit instructiunilor
primite, in special de la I. A. Capodistria, a fost intocmirea unui Statut
al Provinciei si in acest scop 2 fost creata o Comisie formata din boieri,
de elaborare a Afezdmintului organizdriti oblastei Basarabiei.
In decretul de numire al lui Bahmetev se aminteste despre administra-
tia anterioarä i despre nevoia de a da Basarabiei o administratie provinci-
alà speciala, in conformitate cu legile ei din vechime, cu dreptul ei si obi-
ceiurile, suficienta pentru asigurarea drepturilor i privilegiilor, apartina'toare
fiecär-i clase de locuitori". In instructiile date lui Bahmetev, aprobate
de imparat, ca schita pentru organizarea autonoma a Basarabiei, care s-a
pastrat atunci si pentru celelalte provincii, incluse in imperiu in vremea
stapinirii lui Alexandru I, ca Finlanda, ducatul Poloniei si Gruzia, citim:
Se poate, oare, nadajdui ca fericirea vreunui popor sà se cladeasca prin
silnicie, ca el s5.-si schimbe firea sa? Oare, a-1 supune unei administratii
cu totul straina' lui nu insemneaza acelasi lucru?".
Lucrarile de redactare din Chisinau au progresat destul de repede
participarea boierilor s-a manifestat prin interventia lor ca sa se pastreze
limba românI in procedura de judecata din provincie. In 1817 Proiectul
legii administratiei Basarabiei", cu instituirea Inaltului Sfat provincial,
conf rm instructiunilor din 1816, a fost gata si trimis la Peterburg,
a fost aprobat dupa citeva indreptari i complefaxi. El a fost redactat, in
ultim- instanta de Krinitchi, directorul cancelariei lui Bahmetev, in limba
rusa i apoi tradus in limba romana. Editia noastra critica face dovada
celor data variante romänesti (nr. 38)
Asezarnintul administrarii provinciei Basarabiei a fost publicat la
29 a-)rilie 1818 impreuna cu rescriptul catre loctiitor. In esenta sa contine
parti ularitatile provinciei i creaza organe de autoritate pentru pastrarea
d.repturilor i privilegiilor tuturor claselor sociale. Rolul activ in aceastä
adminiAratie autonoma Aseza'rnintul 1-a dat numai clasei boieresti, consi-
dera L. Casso, a carui analiza lucida o avem in vedere.
Forul principal din provincie caruia ii apartinea autoritatea supe-
rioarà administrativa i judecatoreasca era inaltul Sf at, nurnit astfel pentru
ca nu depindea de alte institutii de stat. Hotaririle lui erau definitive.
Contra acestor hotariri se putea deschide actiune numai la Consiliul de
stat. lnaltul Sfat era compus din 11 membri. Cinci erau numiti: loctiitorul
XXV
www.digibuc.ro
de guvernator, guvernatorul civil, viceguvernatorul, presedintele tribunalului
civil, presedintele tribunalului penal si sasc erau alesisi din partea boierimei.
Cu un cuvint, in acest organ colegial, unde loctiitorul de guvernator avea
numai un singur vot, majoritatea era asiguratá de reprezentanti locali.
O altà institutie colegiará. era Guvernul provincial. El consta din cloná.
sectiuni cu cite doi consilieri, dintre care unul se alegea de nobilime. In
tribunal lucran, in sectia penará., in afail de presedintele ales, incà trei
consilieri; iar in cea civilà lucran patru consilieri; iar ceilalti erau alesi de
nobilimc. La toate instantele de judecatä i in toate felurile de procese se
admitea cercetarea in ambule limbi: rusà si româná, iar procesele civile se
permiteau numai in románá; s-a insistat pentru páStrarea limbii române
in procedurile de judecatä.
Ispravnicii de prin judete i subalternii lor se alegeau dintre boieri.
Slujbele judec5.toresti ale acestor functionari au fost transformate
in vechile judeeätorii judetenc, al cáror complet se intregea dintre boieri.
Aplicarea dreptului local s-a mentinut.
Organizarca insä a provinciei, din punct de vedere social-administrativ,
va continua prin stabilirea categoriilor sociale, a asa-numitelor ranguri
trepte, necunoscute in societatea romAneascd. A fost alcátuità o Comisie
pentru cercetarea dovezilor dvorcnilor din Basarabia". In 1819 se lanseaa
o instiintare (nr. 43) cu ordinea in care tinuturile isi vor prezenta dove-
zile de noblete si se enumeil actele de care vor avea nevoie solicitatorii.
Se specificà faptul cä se recunosc rangurile boicresti confirmate in 1734 de
Neculai Mavrocordat.
Actiunea a dat nastcre la mari frictiuni intre cei care se consid rau
boieri de neam" si cci care obtinuserä privilegii datoritá faptului cä erau
functionari ai guvernului tarist, cu atit mai mult cu cit ultimii, in majori-
tate, nu erau localnici, ci veniti din diferite locuri ale imperiului.
M. S. Vorontov, guvernator general al Novorosiei, numit in 1823
si namestnic al Basarabiei, nu vedea insä cu ochi buni administratia auto-
nomá. Párerea lui Vorontov despre treptata micsorarc a drepturilor lpoierimii
locale in administratia provinciei a gäsit teren favorabil la Peterburg.
Inainte de toate, din initiativa lui, alegerea ispravnicilor a fost inlocuitä
cu numirea lor de cátre guvernator. Peste doi ani, in 1825, au fost suprimate
functiunile judecátoresti ale inaltului Sfat. Trcbuie sä observ5m cà deja
In 1822 s-a arátat neincredere fatä. de hotäririle judec5.toresti ale inaltului
Sf at.
Dupá aceasta, Vorontov a alcátuit un proiect al ami cuprins amintea
propunerea lui Garting despre introducerea in Basarabia a administratiei
generale a guverrámintului rus, cu mentinerea numai a unui mic nurnär
de particulariati cerute de conditiile speciale ale locului. Schita lui Vorontov
a fost aprobatá. de Consiliul de Ministri i transformatà in proiect de lege,
introdus in Consiliul de Stat in 1826. Dupá doi ani s-a publicat un nou
Asezámint pentru administrarea Basarabiei. Prin aceastá lege se inlocuia
functia de loctiitor de guvernator, Basarabia fiind inclug in guvern5.-
mintul general al Rusiei Noi (Novorossia). El a introdus in aceastä provincie
institutiile guberniale ruse, sistemul imperial de impozite i dependenta
tuturor instantelor de judecata de organele administratiei centrale. Inaltul
Sfat s-a transformat intr-un sfat provincial, fáräi sä mai dispunà decit de
putine atributii in legátur'á cu repartitia birurilor si cu aprovizionarea. Acest
Sfat se reunea acum numai de dota ori pe an. In completul lui el numea
organele autoriatii de stat. Limba românà era deja exclusä din toate
provinciei.

XXVI
www.digibuc.ro
 Cu aceastá noua lege se sfirseste istoria administratiei autonome in pro-
vincia anexan. Imperiului tarist, se incheie i istoria Basarabiei ca unitate
administrativä
Dupà aceastá dat5., in tot secolu1 XIX toate schimbárile din adminis-
tratia interna a Rusiei s-au aplicat i in Basarabia. Reformele: tänneasc5.,
agricolä i judeatoreasa au integrat-o si mai mult in imperiu. In Basarabia
s-au infiintat institutii juridice stráine de firea ei.
Judeatorii insä au continuat sä foloseascá Manualul juridic al lui
Andronache Donici, publicat la Iasi, in 1814. Titlul s5m exact este: Adunare
cuprinzátoare in scurt din artile imp5.ntestilor pravile, spre inlesnirea
celor ce sä.' indeletnicesc intru inv'äntura lor, cu trimiterea cátrà cartea,
titlul, capul i paragraful impántestilor pravile. Acum intii tipärin, cu
pozvolenia Prea Ináltatului Domn i Stápinitoriul Moldaviei, Scarlat Alex-
andru Callimah voevod. i cu blagoslovenia preaosfintitului Mitropolit
Moldaviei chirlo chino Veniamin. Alc5.tuità cu osteneala si osirdia de boiariul
Moldaviei Andronachi Donici, Iasi, 1814, in Tipografia sf[i]ntei Mitropolii".
Decodificind destinatia cärtii 10, presupunem a ea s-a adresat cu
deosebire cclor care folosesc aceste cárti", deci judeatorilor, a aror inde-
letnicire este consultarea legilor, adängindu-se, cu multà grija pentru expri-
marea exactä., cä lucrarea este intrit (subl. n.) inväntura lor", deci pentru
a fi consultan, a afla in ea inv545.tur5.", sf at. Considenm cä intre cuvintele
indeletnicesc i intru, din original, trebuie introdusá o virgul5.. In felul
acesta, interpretind formularea originará a titlului, ni se pare c5. se dezväluie
intentia alatuitorului, mult mai largá decit cea a unui manual".
Se infirmä astf el asertiuni mai vechi c5. manualul." nu ar filavut putere
de 1 ge pentru cä nu a fost ratificat de cátre domnitor. Or, asa cum a
antat Andrei Radulescu in editia critic5.: ,,dei nu este o lege in adeváratul
sens al cuvintului, ea a lost intrebuintatä ca atare in Moldova, pin5. la
1 octombrie 1817, cind a fost pus in vigoare Codul Callimachi. Dar si
clupà aceastá dan a fost mult folosin, deoarece codul era scris in greceste,
fiind tradus i publicat in romaneste abia in 1833. Manualul lui Donici a
fost utilizat piná tirziu, spre jumátatea secolului al XIX-lea".
Intr-o singurä propozitiune se mentiona c5. manualul a fost tradus
si in limba rusà, in 1831, 1850 si 1904". Considenm cä forrnularea este
ambigu5., a reiesit a au fost trei traducen i ale textului din 1814, cind, de
fapt, este vorba de trei editii succesive. Care au fost motivele traducerii
acestei lucrári?
Prin Manifestul imperial din 5 august 1812, Alexandru I a stipulat
cä provinciei nou alipite Imperiului tarist : i s-a läsat pentru totdeauna
intrebuintarea legilor, obiceiurilor si privilegiilor locale in vigoare, cum si
resp ctarea de-a pururi a limbii moldovenesti in instantele judecátoresti"
(trad.n.). De aceea, dupä aparitia editiei de la Iasi, din 1814 cartea s-a
fáspindit in toate pártile locuite de români, i deci ea a intrat in uzul judecá-
torilor de la Chisirau si de la toate celelalte judecátorii onsenesti.
C. Negruzzi, tipárind editia a doua a textului din 1814, sub titlul
Colectie prescurtátoare din legile impäintesti, cu trimitere atre cartea,
titlul, capul si paragraful acestor legi, extrasà si regulatä de logof. Andro-
nachi Iasi, 1858, explicá astfel motivul intreprinderii sale: Colectia
10 Paul Mihail, Despre edifiile Cudegerii de legi a dui Andranache Donici, in "Anuarul
Institutului de istorie i arheologie A.D. Xenopob", Iasi, 1989, 1, p. 159-166.

XXVII

www.digibuc.ro
lui Donici este si acum busola juded.torilor din Bessarabia; nu mai putirt
e trebuitoare si la noi i ar ocupa un foarte onorabil loc pe masa oridirui
tribunal, clack' nu ar fi ajuns a fi foarte rafá. Aceasta ne indeamna a o
tipäsi färá comentarie, farà schimbare, pästrind pinä i limba vremei aceia"
(p. VI). Cercearile ulterioare, i in special cele ale lui Andrei Rä.dulescu,
au confirmat : Cartea lui Donici [editia din 1814, n.n.] a fost una dintre
cele mai intrebuintate, dacä nu cea mai intrebuintatä din legiuirile aplicate
In Basarabia".
In perioada 24 iulie 1826 24 octombrie 1828, lucrarea lui A. Donici
a fost tradusä in limba rusä, din ordinul tarului, in departamentul atiatic
al Colegiului de stat al Afacerilor streine, pentru a putea fi folositä de
judeeltorii care nu cunosteau limba romanä". S-a perpetuat afirmatia ten-
dentioasä a lui A. N. Egunov cä aceastä traducere ar contine omisiuni
si erori", dar confruntarea efectuatä. de *t. Berechet a infirmat aceastä.
opinie.
Referirile de pinä acum la editiile ulterioare in limba rusä. au luat in
consideratie drept editia a doua o retipärire a lui Achim Popov, apärutä.
la Chisinäu, in 1850, editie neoficialá. Semnaläm pentru prima datá alta
editie in limba rusä., identia cu cea oficialI din 1831, apärutä. la Odessa
In 1896. Tot la Odessa a mai apärut in 1908 o editie absolut identica ca
cea din 1831, reprint in terminologia actualä., datorat5. lui V. G. Bucovqchij
si L. V. Stamenov. S-a considerat cä erau permanent necesare innoiri de
tiraj pentru Curtea de apel de la Odessa, care judeca procese venite din
Basarabia.
In 1869 a ap5.rut la Chisirau prima editie criticä a izvoarelor dreptului
civil din Basarabia, datorafa lui A. N. Egunov, candidat in drept al Uni-
versitätii imperiale din Moscova. Lucrarea sa, Sbornik mestnih y Bessara-
bij uzakonenij predmetam grajdanskogo prava", tipärità in tipografia
"Conducerii Oblastei" (16 x 11 cm, 124 p.), are indicatia pe verso foii de
titlu: Aprobat de cenzueä. Odessa, 24 iulie 1869. Cenzorul sectiei, Mihnevici".
Autorul aratà a, in vederea fäspindirii si in Basarabia a reformei jude-
atoresti, guvernatorul E.E. Hangart a dispus ca cei mai buni juristi
locali sä fie antrenati la prelucrarea pravilelor locale. Ca urmare, la 27 martie
1869, invitatii au aprobat planul lucrärii si au inceput a revizui intreaga
culegere de legi a lui Armenopol. Adunindu-se de data ori säptaminal, sub
presedintia guvernatorului provinciei, au revizuit indeobste toatä cartea
lui Armenopol, fiecare aducindu-si contributia de cunostinte i experientä..
La sfirsit, s-a hotarit cä numai pravilele mai jos expuse (subl.n.) isi pästreazä
valabilitatea in procesele locale de judecaa, toate celelalte avind doar o
insemn5.tate istoricä.". Autorul mai precizeazà, in continuare, 6.: Mi-am
luat sarcina sä repartizez articolele alese in ordinea din Svod zakonov (Colec-
tia de legi), tom X, partea I-a si le-am confruntat cu articolele legilor din
cartea lui Donici; in acest f el extrasele acute le tipäresc in aceastä brosurä,
pentru a usura pe viitorii judeatori".
A. N. Egunov considera (in Odesskij Vestnik, nr. 202/1868) di, nu
exista in Basarabia pe atunci un drept local", in sensul pe care Il are concep-
tul de dreptul rus", dreptul francez" etc. Existä. numai legi locale"
care se bazeazä pe: a) cele sase cärti ale lui Armenopol, alea'tuite in 1345
In limba greacä veche, care au fost traduse la sfirsitul secolului XVIII
foarte prost in limba neogreaca (de atre A. Spanos n.n.). In 1831, din
neogreacä s-a fäcut traducerea in limba rusk'. Textul editiei in limba rusä
este foarte incurcat, deoarece el reproduce varianta din neogreacä., iar origi-

XXVIII
www.digibuc.ro
nalul in greaca veche este trecut in subsol, desi acesta este singurul care
are autoritate in procesele judeatoresti, conform deciziilor Senatului;
Cartea lui Andronachi Donici, editan. in 1814, care, de fapt, a
fost destinan pentru cei care invatä, deci era un manual si nu o adunare
de legi, alatuit cu scopul de a le da posibilitatea sä surprindä mäcar esentia-
lul din haosul care domnea in Culegerea lui Armenopol; i, in sfirsit,
Cartea Soborniceasa, din 1785, a cärei destinatie specia1ä a fost
formularea legislatiei privind trecerea diferitelor pärti" de pämint din minä
In minä. In acest fel, incheie autorul, cartea lui Armenopol este compo-
nentul principal al legilor locale" (p. IV). De fapt, asa dupa cum au antat
cercetärile ulterioare, dispozitiuni i capitole intregi din codurile lui Arme-
nopol si Donici au fost schilodite, iar unele complet eliminate si inlocuite
arbitrar prin dispozitiuni i capitole corespunzätoare din legiuirea civilä a
stäpinitorilor sträini.
Preocuparea principalä a autorului a fost de a renunta la tot ceea
ce a considerat ca defect al editiilor anterioare: astfel, am reprodus textul
legiuirilor Armenopol dupa cel original vechi grecesc, care singurul este
obligatoriu in judecarea proceselor locale si numai, in putine cazuri, mai
mult pentru explicatii, am citat in paranteze variantele traducerii neo-
grecesti" (p. VIII). Aceasta, deoarece a constatat cä tipärirea variantei neo-
grecesti in text, iar a originalului vechi grecesc in note a condus la aparitia
multor curiozitäti, cum le numeste autorul, care semnaleaz5, exemple de
felul: in text se afirmä a tot ceea ce face judeatorul contrar dreptätii
nu este valabil", iar in note tot ceea ce face judecätorul in afara juris-
dictiei sale, nu este valabil", in non_ (redind originalul) fraza se referä la
maistru (meserias), iar in text (varianta neogreaa), la negustor; in nota
se vorbeste despre adoptiune, iar in text despre cel trimis la mund silnia etc.
De aceea, la fiecare lege s-a dat citatul exact, cu indicarea artii, a
paginii si a paragrafului dup5. editia Senatului, deoarece editia Popov
de la Chisinäu este prea plinä de greseli i erori de tipar" (p. IX).
A. N. Egunov afirm5.: deoarece cartea mea nu are caracter norma-
tiv oficial, toate legiuirile locale au fost introduse integral, färä cea mai
mid renuntare la textul original i, din acest punct de vedere, cartea poate
fi folositä färä team5., deoarece am avut toatä grija de a indepärta chiar
si cele mai mici greseli de tipar. In cea mai mare nasur5., importanta sa
este utilitarä. Pita acum, practica noasträ pref era in cea mai mare parte
cäxtii lui Arrnenopol, cartea lui Donici, deoarece aceasta din urrnä are
numai 115 p., in timp ce cartea lui Armenopol are 639 p. Pita la aceastä
scriere a noasträ, nu a existat editie in care textele celor doua arti sä fi
fost puse in paralel si nimeni nu a bänuit cä intre ele pot exista diferente;
se credea ca Donici a regrupat, in mod constiincios, legiuirile antice, si aceasta
cu atit mai mult cu cit Donici insusi a intärit fiecare pravilä printr-o foarte
ananuntitä referintä la izvoare, printre care si culegerea lui Armenopol.
Or, acum se poate vedea a la Donici sint nu putine modifidri substantiale,
compuneri proprii voluntare sau bazate pe practica neobligatorie pentru
noi [cei de la 1869n.n.] a judeatoriilor moldovenesti din anul 1814" (p. IX).
Textul in limba rusa a codicelui lui Andronachi Donici a mai fost editat
de S. M. Grossman, in 1904, la S. Peterburg, sub titlul (in traducere):
Legile locale ale Basarabiei: Colectie completa sistematia de legi locale
basarabene despre asätorii, cu jurisprudentele i lämuririle de mai tirziu
izvorite din honfirile Departamentului casatiei civile i dupä colectiile
lui P. Kolunanskij si M. imanovskij, cu un indice alfabetic al chestiunilor
XXIX
www.digibuc.ro
 cu indicatia comparativa a articolelor". Implicatiile pe care le-a antrenat
folosirea in practica juridica a legiuirii lui Andronache Donici justified
interesul constant. Contributia de fata'i a adus citeva precizari necesare care
atesta editarea unor tiraje succesive ale lucrarii lui Andronache Donici,
legile reunite de el fiind aplicate in toatá plenitudinea lor" mai bine de
100 de ani 11.
I\ e-am ocupat detaliat de structura actelor juridice pentru ca ele reflectä
cu deosebire particularitatile de organizare si conducere a acestei provincii.
Retiparirea in 1827 a Sobornicescului Hrisov i cu traducerea paralela
In limba rusa a textului arata cä adrninistratia nu se putea dispensa de
legile locale. Posibilitatea de a cunoaste situatia de fapt a aplicarii legilor
romanesti va trebui sä porneasca' de la studiul tuturor acestor texte 12.
In 1826, Inaltul Sf at, la solicitarea Senatului, a indicat Sobornicescul
Hrisov al lui Alexandru Mavrocordat din 1785 ca legc care cuprinde in sine
obiceiul parnintului si, alaturi de el, si traduccrea lui Armenopol (in
ms.) i Manualul lui Donici (alcatuit dui:a Pacea de la Bucuresti, dar raspin-
dit si in Basarabia ca indreptar practic de aplicare a legii).
indatoririle la care sint supusi taranii sau lucratorii de pamint
(nr. 45), dupa. hotaririle Inaltului Sfat al Provinciei si pe temeiul asez5.-
minturilor Moldovei" a fost tiparit in tipografia Ocirmuirii oblastei"
doar o alta' tiparitura, (nr. 94) despre cursul monetei de argint, a mai
aparut in aceasta tipografie, despre a cal-6 activitate nu s-a scris in genere.
Sobornicescul H risov a fost tradus in limba rusa in 1824 si publicat
cu text bilingv la Chisinau, in 1827, dc rectorul Seminarului, Irinei. El a
mai fost publicat, numai in limba rusa, in editia Armenopol, tiparita. de Senat,
St. Peterburg, 1854 si de S. M. Grossman, op. cit. Senatul a dispus tradu-
cerea lui in limba rusa, deoarece judec5.torii nurniti in Basarabia nu se
puteau folosi de textul roman. In expunerea de fatal, discutia nu urmareste
daca prin publicare i s-ar fi conferit caracter oficial sau nu, ci doar difu-
zarea ca atare, prin traducere si editii succesive, a unui text de legi.
Legislatia agrara din Basarabia a fost formulata in textul Alcatuire
ponturilor pentru indatoririle sub care Milt supusi catra stäpinii mosiilor
taranii sau lucratorii de pamint" (nr. 45)12. In prima parte cuprinde rezuma-
tul dezbaterilor din Inaltul Sfat privind cuantumul de obligatii ale s5.tenilor
catre stäpinii mosiilor i despre statutul taranului (libertatea sa individuala).
Jurnalul" (in formularea originalä) acestor dezbateri incheiat la 16 mai
1819 continua legiferarile Asezamintului de organizare" a Provinciei din
1818, si, pentru a se ajunge la incheieri, deputatii din Inaltul Sfat au apelat
la legiuirile (subl.n.) i obiceiurile rnoldovenesti". Este o precizare deosebit
de importanta deoarece la sfirsitul sec. al XIX-lea s-a iscat o lunga dezbatere
intre juristii rusi care isi puneau intrebarea tautologico-retorica dacà s-au
aplicat legi in jurisdictia moldoveneascd?" Termenul legiuiri care apare
11 Din lista juristilor care au analizat lucrarea lui A. Donici citam pe L. Casso, Vizan-
tiisko pravo y Bessarabii, Moscova, 1907; 0. Pergament, o printenenii ntestnych zakonov Bes-
sarabii, Odessa, 1901 o o Primenenii mestnych zakonov Armenopula i DoniJa, S. Peterburg,
1905. 0 recent& monografie a lui D. Grama a al:dint la Chisinau, Ed. Stiinta, 1983. Studiul
de densg analizg juridia a lui Valentin Al. Georgescu, Andronache Don ici, din vol. Din gindirea
politz -juridica din Roma'nia. Figuri reprezentative, Bucuresti, 1974, p. 73-98 nu a avut Ina
In vedere editiile semnalate de noi, in limba rusa.
12 Cf. Legislatia agraril a Tarii Roman ,sti, 1775-1782, ed. V. Al. Georgescu si Ema-
nuela Popescu-Mihut, Bucuresti, 1970; V. Al. Georgescu, L'impact de la Loi agraire by4antine
sur 1 s pr jets de Code Rural r 'volutionnaire (1791) et napol 'onien (1801-1814), disparu du
sch'ma de la codification modernisatrice du droit roumarn du XIX' siècle, in Etudes byzantines
et post-byzantines", II, Bucuresti, 1991, p. 193-202.
XXX

www.digibuc.ro
in accst act este intärit de enumerarea actelor care au fost analizate de
Comisie pentru a se ajunge la stabilirea unor obligatii ale täranilor si ale
dvorenilor. In acest sens au fost analizate (deci comisia a avut exemplare
originale sau copii) anaforalele din 14 aprilie 1775, si hrisovul aceluiasi
din 30 sept. 1777, hrisovul lui Alexandru Constantin Moruzi din 1802
Ponturile vistieriei pentru tinutul Hotinului", din 23 aprilie 1810. Pentru
stabilirea statutului de libertate al täranilor au fost consultate altä serie
de hrisoave si porunci, precum cele ale lui Alexandru Neculai din 11 iulie
1745, Grigorie Ghica din 22 iunie 1776, Divanul Moldovei din 1804 sau a
caimacamilor din 1807.
Actele sint nu numai rezumate, ci se fac si consideratii istorice privind
situatia täraniIor din sec. al XVIII-lea a mai pinä la giumätatea veacului
al 18-lea, adicä pinä la anul 1741, toti läcuitorii de pämint ce vietuiesc
pe locurile srapinitorilor de mosii au fost vecini iar domnul Constantin
Mavrocordat voievod la anul 1741 cu a sa in scris poruna au ridicat
acest nume de vecin". Nu lipseste perspectiva comparatä a modului in
care este legiferara aceeasi situatie in douä acte. Un alineat cu nelämuririle
ce s-au gäsit in acturi", ce se ocupä de formulärile care pot conduce la
interpretäri, reprezintä o adeväratä exegezä juridia a unor paragrafe de
hotäriri.
De asemenea, in paragrafele F, G, H, I, J sint enumerate exemple
ale apliarii unor decizii, ele pot fi considerate dre'pt anexe de jurisprudentä.
Ele au si fost invocate drept argumente pentru limitarea libertätii de strä.mu-
tare a täranilor. Ca intr-un adevärat proces-verbal al dezbaterilor Inaltului
Sf at se citeazä in continuare interventia deputatilor si a presedintelui
adunä.rii boierilor, care intr-un glas au arätat cä. ocirmuirea Moldaviei
da voie tä.'ranilor ca sä se strämute, insä nu pentru alte pricini decit numai
cind nu le ajungé loe" si etapele prin care a trecut proiectul pinä a fi pro-
mulgat ca aseamint al relatiilor agrare din Basarabia in cursul sec. al
XIX-lea.
Täranii basarabeni, in virtutea traditiei din Tärile Române, si-aupästrat
libertatea si sub srapinirea sträinä, in sensul cä ei i familiile lor nu au fost
dependenti de stäpinii de mosii : tä.ranii sau sätenii isi vor päzi dreptätile
a nu atirna persoana lor de stäpinitorii pämintului", caci acestia din urm5.
dupa alatuirea conditiilor ce s-au asezat de c5.trä. ocirmuire" sint datori
a le da lor rinduitä proportie de pämint si nu au dreptate a cere de la
dinsii, in folosul lor, alte däri si havalele decit acele numai care sint asezate
prin pravilile i obiceiurile acestui pärnint".
Pavel St. Leonard, intr-o lucrare despre presupusa imbunätätire a
traiului täranilor din Basarabia, tipäritä in 1866 13 aratä. cä in Basarabia
nu existä. iobagi. Táranii de aici sint stäpinitori de pämint sau arendatori.
Dieptul de proprietate al primilor este deplin atit in ceea ce priveste moste-
nirea, cit si dobindirea pämintului, pe care ei il stäpinesc, se folosesc
dispun de el" (p. 20). Fiecare taran de aici are dreptul de a dobindi once
proprietate. El se foloseste de acest drept in egala mäsurä cu alti cetäteni
(p. 21).
In Basarabia, unde categoria täranilor este complet independenta
de celelalte categorii si el se foloseste de libertate deplinä., unde nu este
muna färä platä si dobindirea proprietätii de pämint este accesibil'ä oric5.-
rui Oran, imbunätätirea vietii poate fi numai generalä, pentru toate cate-
12 Paul Mihail, Vechi tipiírituri románesti (1831-1871) (II) in ,Anuarul Institutului
de istorie o A.D.Xenopolo". Ia§i, 1089, I, p. 568.

XXXI
www.digibuc.ro
goriile de locuitori, prin instituirea creditului ferm i prin construirea cailor
de comunicatie amenajate, prin raspindirea padurilor, introducerca diverse-
lor imbunatatiri In gospodaria taraneasca, prin organizarea unor judecatorii
cit mai bune, iar ca urmare a acestora, o tot mai mare asigurare, atit a
persoanei cit si a dreptului proprietatii" (p. 47).
Se pot surprinde in afirmatiile sale ecouri ale reformelor i masurilor
de imbunatätire a starii taranilor, care erau in curs in Principatele Románe.
Deoarece pe taranii rusi, legati de pamint, situatia din Basarabia
ii atragea si se constatau multe cazuri de fuga, care ajunseserä sá pericli-
teze economia, insusi Imparatul Alcxandru I a &finis, la 7 iunie 1820, o
instructie catre guvernatorul Basarabiei (nr. 56), prin care se interzice
primirea i adapostirea fugarilor, se stabileqc categoriile celor care vor putea
ramine, deoarece locuiesc de mai multi ani si si-au intemeiat familii, in timp
ce cei sositi recent vor trebui sa fie intorsi, sub paza.
O alta categorie de hotariri difuzate prin tipar au fost cele refcritoare
la obligatiile fiscale ale taranimii. Acestea s-au modificat dupa trecerea
Basarabiei sub jurisdictia guvernatorului de Novorosia. In 1816 se acordau
prelungiri de termene pentru achitarea datoriilor, insa numai dupa ce Comi-
tetul asä.zarii birului intervenise de mai multe ori in acest scns. Iata o
astfel de cerere, inedita, din 1815:
Catra extelentia sa dinginer gheneral-maior nacealnic politicesc a
oblastului Basarabiei i cavaler Ivan "Marcovici Garting
De la Comitetul asazarii birului
Dupa obiceiul vechi al Moldaviei care s-au pazit cu nestramutat pira
la intrarea ostilor imparatestii sale mariri in partile acestea, cind birul din
tara sä ridicase pentru toti scutelnicii ce sä da deosabit de oamenii ce
avea fiestecare: sá da si cite doi lei de ort pe luná din visterie i mai nainte
pe o luna nu sa luau banii visteriei. Iar din vremea lui Alexandru Moruz,
cel de pre urma domn inainte ostirilor, prin obsteasca socotinta a tuturor
boierilor, intarita si de domn, s-au facut hotarire ca banii din visterie sa
se plateasca pe toata luna far'ä osabire i scutelnicii pe rea cererii de trei
luni sá se scada de bir si cu birul lor sa se incarce pe ceilalti lacuitori birnici.
Comitetul cercetind si asazare birului ce s-au facut acum in Moldova
iaràsi cu obsteasca socotinta au aflat cum ca [f. 88v.] usurinta lacuitorilor
divanului Moldaviei au gasit cu cale ca i scutelnicii si breslasii sa
teasca dreapta partea lor de bir ca si tot ceialalti birnici in toata vremea
nurnai slugile ce sa dau sà ramiie in aparare de bir; precurn au fost
In toata vremea. Dar pe de alta parte, socotind apoi i p-ntru folosul
haznelii si pentru ca sà lipseasca o multime de suparari, avind a sä stringe
banii acestie in departament i departamentul cätra acestia sa mai adaogá
din banii drepti a haznelii spre implinirea a 24 lei pe an ce are a sà da
pentru tot scutelnicul: gaseste cu cale, macar de si este porunca Extelentei
Voastre, ca si se urmeze vechiul obiceiu.
Scutelnicii s. ramiie cu totul in nesuparare de bir si de havalele,
raminind cu totul slobozi pentru aceia ce-i vor avea si banii Ilin haine,
adecä acei cite doi lei pe luna, sa nu sa mai deai (i adaus cu alta cerneala).
Aceastä socotintä sà intemeiaza pe pontul al 2-le a predlojeniei Exte-
lentiei voastre ce zice [subl. in text]: ca trebue asä.zarea birului sä se [f. 89]
inchipuiasca cu cele de acum incungiurari a pammtului acestuie.

XXXII
www.digibuc.ro
 Cind insa aceastá asazare ce sa socoteste pentru toti mai folositoare
iu sa va pute, apoi aceasta de acum mai de pe urma asazatä in Moldova
este ncgresit i cea mai buna i cea mai dreapta si mai cu usurinta pentru
toti lacuitorii. Care cu deosabirc trebuie mingiiati / si prin cit s'A va putea /
usurati.
Folosul haznelii intru asazarea acea socotita ca sà 123á in nesuparare
pe scutelnici i sa nu dea bani din haznea este vederat pentru ca ori cit
de greu poate sa fie birul unui om pe an, dupä starile ce sa vad si dupa
imprejurärile ce sint, nu poate agiunge unul cu altul nici la 18 lei si cusurul
de 6 lei pin la implinirea a 24 ce are a da hazncaoa pentru tot scutelnicul
dupä izvodul scutelnicilor ce sa vede in departament cuprinde suma de
24 138 lei. Scutelnicilor le va fi mai usor pentru ca neavind a da nici bir
Did havalele, poate a sa invoi mai cu inlesnire cu aceia din boieri, la care
ei N-or fi [f. 89 v.] rinduiti platind ori cu bani, ori cu lucru, precum
vor putea alcatui. Boicrii iaras sa foloscsc Ca pot face dupa trebuinta ce
vor ave i precum sa vor invoi, spre multamirea aminduror partilor, ori ce
feli de asazare au in bani au in lucru i nici 'Amine s5 se mai supere cu
socotcli cum hazneaua pentru o putina suma de bani ce i sa cuvine
ja pe toata luna, avind apoi si inlesnire de a lua bani de vor voi, sau in
lucru de sa N-or putea invoi cu scutelnicii, care precum este stiut Extelentii
voastrc in pamintul acesta a Moldavii este foarte cu greu, neputindu-se
g'asi cu inlesnirc si la vreme toate cite cere iconomia unci casa boeresti.
(?) Petrachi Catargiu
[Arhivele Statului Chisinau, Fond 2, op. 1, dosar 401, foile 88 89 ; tran-
scris la 15 iunic 1991].
Ponturile pentru tarani (nr. 45), cap. 5, care reproduce indatoririle
-taranului dupa puterea hrisovului domnului Grigorie Alexandru Ghica,
voievod din let 1777, septembrie 30 si dupa obiceiurile vechi" perpetueazä
darea pentru stupi, cite 8 parale de stup", intocmai dupa cuprinderea
hri,ovului domnului Mihail Racovita voievod din anul 7234 dechemvrie 9
si dupä obiceiurile cele vechi". In 182,4 graf Vorontov anunta, la rindul lui,
anularea completa a aril pentru tutun, in scopul de a stimula cultivarea
ace,tei plante si a crea facilitati pentru comertul Cu tutun. °data cu aceasta
se mai desfiinteaza si alte dari (desetina, gostina i vadrarit). In schimb ins5.,
administratia tarista obliga fiecare familie la un impozit fix (ca i fiecare
burlac), atit pe cei care-si aveau locuinta pe mosiile boiercsti, cit si cei de
pe pamintul impar5.tesc, impozit care se adattet (subl. ns.) la bir, dajdii
havaleli p5.mintesti". O aparenta usurare complica insa contributiile dato-
rate de fiecare locuitor al imperiului.
In acelasi timp are loe modificarea cursului oficial al monetei rusesti
si se anunta CA nu se mai primesc plati in moneta turceascil. Instiintarea
se repeta in februarie 1825 (nr. 94), cu precizari stricte privind felul monetei
(nu se va mai plati in galbeni olandeji, beslici de argint turcesc sau bani
de aur turcesc"), iar argintul rosienesc sa se urmeze dupa cursul asezat
In fiestecare an". In 1827 se stabileste, printr-o circulara, raportul intre rubla
de argint i asignatii (nr. 130). Este scoasa din circulatie si o alta moneta
turceasca, paraua (nr. 125).
Tot la sfirsitul anului 1824, in vederea unei noi impuneri fiscale, se
cre aza o Comisie pentru recensamintul populatiei si o circulara' (nr. 93)
explica motivele acestei actiuni care va dezradacina toate orinduielile
ingreuierile pentru locuitori" deoarece ocirmuirea totdeauna cu potrivit5.
3- .329 XXXIII
www.digibuc.ro
statornicie sä ing-rijeste spre norocirea norodului". Laitmotivul fericirea
poporului" folosit ca un simbol mai degrabä abstract in foile volante in
timpul campaniilor antinapoleoniene (de care ne vom ocupa in cap. urmä-
tor) si care isi fä'cuse aparitia in afirmatii de principiu in Asezämintul oblastei
din 1818, se insinueazA ca o declaratie demagogicä si in alte acte economice
In 1824-1825, contrazisä insä de realitate.
O actiune despre care s-a scris färä a fi analizatä in resorturile ei a
fost alegerea delegatiei de deputati din Basarabia care urmau sä se prezinte
tarului, deoarece acesta dorea sä se incredinteze de simtirile de obste a
norodului" si sä cunoascä doleantele diferitelor straturi sociale. In circularele
din 29 februarie si 2, aprilie 182,0 (nr. 53) namestnicul gen. Bahmetev afirmä
la propunerea sa, a obtinut aprobare ca, pe lingä reprezentantii celor-
lalte stdri trimità deputati si boiernasii, ruptasii i negustorii. Dupà.
instructiuni detaliate asupra modului de organizare a alegerilor", obligatia.
deputatiei de obste" a fost sä prezinte in scris cererile lor care urmau
f je cercetate in departamentele administratiei centrale si nu de cätre tar!
in plus, un amendament restrictiv limita ab initio sfera de probleme care
puteau fi atacate. In § 5 se specificä: cele mai intii temeiuri alcatuite
prin proiectul asezämintului obrazovaniei nu sä supun vreunei schimbäri
Drept aceea, once cerere atingätoare de prifacerea dreptätilor celor de obste
si in parte a judeatoriilor creminalicesti i politicesti, cum si de prifacere
dreptätilor iaräsi de obste si in parte de a aseza puteri noi spre cercetare,
nu pot fi iertate" (= n.n. adicä ingaluite, luate in considerare).
Discrepanta dintre principii asa-zise generoase" i prudenta ca aplica-
rea lor O. nu conducä spre modificarea ordinii de drept" apare väditä
in aceastà actiune de anvergurä, dar ale cärei rezultate au fost minime..
Scopul final, permanentizarea imaginii bunului impärat", era prezentat
intr-un ambalaj nou, cu antrenarea participärii directe a unor reprezentanti
la diversiunca care impresiona prin noutatea deschiderii spre lume"
celei mai inchise, i prin aceasta sanctificate, institutii. Dar institutia taru-
lui" nu s-a apropiat de nimeni, si in aceastä imprejurare.
Una dintre preocupärile constante ale marilor cancelarii aulice a
fost i difuzarea dirijatä a stirilor la. Exploatind in propriul profit poibili-
tatea de a se adresa, prin intermediul tiparului, tuturor locuitorilor, deci
si celor care nu citeau, dar arora in mod obligatoriu urma sä li se citeascä_
textul, guvernantii a douä din cele trei imperii vecine au acut sä circule
In limba românil texte emanate din cancelariile lor. Ele constituiau deci
unice surse de informatie in limba romänä despre teatrul de räzboi i desf5.-
surarea evenimentelor din Europa, dar si despre tot ceea ce se intimpla
In familiile imperiale (cäsä.torii, nasteri, decese).
Difuzarca foilor volante se inscrie in traditia räspindirii in cele mai
indepärtate localitäti ale imperiilor a ordinelor emanate de la centru, intr-cr
perioadä mai veche multiplicate in manuscris, apoi, de la inceputul s co-
lului XVIII, tipärite.
Consideräm cä manifestele lui Alexandru I in limba românä au fost
cunoscute pe arii mai largi decit regiunea careia Ii erau adresate dupä 1812,
dovadä. cà Publicatie pentru reidicare de implirat /10/4 la moscali (manif stul
cu prilejul incoronärii sale) a fost copiat la Roman sau la Iasi, cf. ms.
BAR, 3 102 f. 123; Proclamatia sa de la 23 decembrie 1812 datä. la Vilna
o gäsim in mss. 4 143, f. 289-295, copiat dup5. 1815 intr-un miscelaneu
14 Zamfira Mihail, Les feuilles volantes" en langue roumaine a l'ipoque des guerres anti-
napolioniennes, Revue des études sud-est européennes", XX\ II, 1989, nr. 3, p. 235-245.

XXXIV
www.digibuc.ro
care a apartinut la un moment dat lui Dumitru Ionita Vornicescu, devanist
[in Tara Romàneasca n.n.] ms. in care, cu citeva foi mai inainte, era copiatä
o lista cu bisericile din orasul Craiova la 1815 (f. 269v-270), dupa cum
in ms. 2 015 (miscelancu) intre cintari bisericesti ce se termina la f. 384 si
inaintea copierii unor indicatii de tipic (f. 385"), pe f. 385 se copiazä instiin-
tarea despre logodna surorii lui Alexandru I, Ecaterina, cu principele de
Holstein-Oldenburg. Acest ultim ins, a fost scris se pare la Bucuresti,
dar are insemnäri si de la schitul Cioclovina, iar inaintea Bibliotecii
Academiei, a fost in biblioteca m5.n. Cernica.
Raspindirea mai intensa a foilor volante in limba romanä emise de
Alexandru I se datoreaza faptului ca erau tiparite intr-un tiraj de minimum
850 de exemplare, dupa numärul localitatilor din Basarabia in care erau apoi
clifuzate. Aceasta modalitate a fost folosita cu precadere in timpul campa-
niilor militare, pentru informarea locuitorilor despre victoriile i cuceririle
realizite. De asemenea, in timpul razboaielor ruso-turce din 1828-1829,
foi volante in limba romAna s-au referit la luptele din zona Dragasani,
Bailesti etc. Cu precadere ele ¡au prezentat o imagine a Frantei de naturá
s. inrcicoseze pc toti care ar fi vcnit in contact cu idei propagate de revo-
lutia franceza sari s-ar fi aratat doritori sä cunoasca mai indeaproape
ei. Majoritatea manifestelor elaborate pina la 1815 au fost consacrate
lupt i contra Frantei. Se poate considera cà unele dintre aceste foi repre-
zentau adevrtrate acte de diversiune pc care Alexandru I le-a folosit deliberat
pentru intretinerea unor opinii in sensul dorit de cancelaria imperiala.
Fírä indoiala cà ele isi vor fi atins in parte scopul la care se adauga
f ptul cà generatia care s-a opus pe cimpul de lupta soldatului francez
?ra nr-rozita de clanul acestuia i marile victorii ale campaniilor napoleo-
niene vor fi fost cunoscutc si fara lansarea in scris a acestor vesti. Este
adevIrat insà ca din Basarabia, dupl. 1812, nu au fost recrutati soldati
in mod obligatoriu, deoarece provincia si-a pastrat statutul de autonomie
pin- la 1818. Totusi foilc volante destinate cu precaderc populatiei dc la
sate erau capabile sa-1 inspaiminte pe locuitorul marelui imperiu fata de
,,vrajmas". Infricosarea se facea prin apelul la imagini supradimensionate,
prin racursii la reprezentarea victoriilor idilice, ca si cum ar fi fost reali-
zate kits et machina. Multimilor le era ascuns faptul ea majoritatea raz-
boaielor din acea perioada s-au datorat coalitiilor antinapoleoniene.
Cancelaiia aulicà a uzat constant de rnirajul unei paci trainice, pe care
tarul s-ar fi straduit sa o instaureze. Se cultiva sentimentul cà se asigurà
seem itatea vietii prin raportarea frecventa la instituirea pacii vesnice" si
-universale, desi chiar imperiul, care difuza acelc precepte, initia razboaie
contra tinerei republici franceze.
De la denigrarea intensi a vrajmasului" la povestirea propriilor vic-
torii, once prilej era amplificat. Una dintre cele mai lungi proclamatii este
cca a lui A1,-xandru I data la Vilna, la 25 decembrie 1812, in carc se face
o relatare tip Epinal a intregii desfasurari a campaniei napoleoniene din
acel an. Ea nu a fost cunoscuta Bibliografiei vechi romfinesti", nici comple-
tärilor ulterioare. Am descoperit-o copiata in ms. 4 143 din Biblioteca Aca-
derni i Romane. Contine o lunga descriere a campa.niilor din acel an, chid
ostil puternice ale vrajrnasului", niciodata nominalizat, era adunate
mai din toate imparatiile Evropei, dar toata gatirea cea f5.cuta de el de
mult s-au pusLiit prin razboi, Si, cu toate neauzitele mijloace ale cumplirei
si ale salbatacirei n-au putut sa sà savirseascä gindurile care hrania". Descrie-
rea continua cu precizari de comunicat militar: salbatecul vrajmas au intrat
In pa'mintul nostru Cu o jumatate de milion de caste pedestrime i calarime

www.digibuc.ro
adunata de la doazeci de imparatii", dar o parte mare a lor zac la pamint
adapa cu singele lor in lungimea cimpiilor... cealaltà parte mare la dese
razboaie s-au robit impreuna cu multi voievozi í ghenerali. Atita cit din.
t oata acca cu mult numar suma ramiind un mic haramuc nebagat in sama,
lesinat si mai jumatate mort, pot sa mearga la locul lor pentru ca sä ves-
teased' patriotilor sai vecinica fried' i tremurarea lor". La denigrarea arma-
tei se adauga cea a conducatorului lor, despre Napoleon afirmindu-se el:
pentru privirea pierderii ostilor lui privire, zic, necrezuta de abia poate
cineva sà o creaza vazind-o cu ochii", iar el de alma cu cei mai de frunte
ofiteri ai lui au scapat".
Toate celelalte manifeste din anii 1813-1815 contin variatiuni ale
acestei teme, descrierea campaniei din 1812 si victoria rusä, careia i se
adauga informatii noi despre etapele razboiului. La 24 decembrie 1813.
se anunta faptul ca nu a trecut nici un an si Europa inarmatà impotriva
noastra acum de buna voie paseste alaturi de noi", iar la 18 mai 1814,
din Paris, deoarece dusmanul ar fi ramas neplecat sprc pace", mersul
razboiului adusese intreaga armata rusa pina la malurile Senei. Norodul
frantuzesc care niceodata n-au pornit intru noi porniri vrajmasesti au cpri-
jinit tunetul nostru". Dei la Congresul de la Viena Alexandru I a fost
unul dintre initiatorii noii coalit:i antinapoleoniene, in manifestul din 9 mai
1815 el punea pe seama unor forte supranaturalc reluarea toc-
mai intr-acea vreme cind noi socoteam sa' gustam roada pacii... sä aprinde
nou razboi, care cu nespuse judecati a Celui dintru Inaltime mai nainte s-au.
hotärit". Consideram ca e un artificiu politic cu scopul de a eluda explicatii
reale, dcoarece manifestul continua cu imprecatii catre Napoleon Bonaparte,
care atirnä spre rdsturnarea obstiilor, a sfintcnii si a legilor". El era consi-
derat strasnic strimbatitoriu a Evropet, care stdpinestile scaune le-au ca.-
tit".
In toate aceste foi volante se dezvaluie starea de spirit" a tarului,
care se considera amenintat de prezenta lui Napoleon la conducerea Frantei
anunta poporului salt ca, contra aceluia, s-au unit toate imparatiile
intru o neruptà legatura ca sä sfarme tiraniceasca putere". Este semnificativ
cä tcama a persistat mult timp, caci i in 1817 Senatul i Sinodul dädeau
ordin ca sä se citeasca anual Actul Sfintei Aliante", spre perpetuarea amin-
tirii acelui front comun al Europei contra lui Napoleon.
Foile volante isi propuneau sa furnizeze ab initio o explicatie act lor
imperiale. De exernplu, Alexandru I motiva patetic mobilul actiunii sale
de salvare" a Poloniei pentru a justifica anexarea ei samavolnic5., mai ales
pentru populatia Basarabiei, care si ea suferise cu citiva ani inainte acelasi
tratament, in numele protectoratului pravoslavnic. Intentia de a influenta
opinia publica a fost evidenta in toate aceste proclamatii. Construirea'-'
istorici in sensul in care guvernantii doreau dea actelor lor antrena
comentarea evenimentelor si a consecintelor pe care acestea puteau sau urmau
sa le aiba asupra vietii popoarelor. Foile vclante nu contineau explicatii
pentru masurile interne economice i sociale, ci evidentiau rolul pe care
guvernantii imperiului doreau asume in salvarea" Europei. Se observä
cà in proclamatii tenta de demagogie este vadita in patosul exacerbat, in
fariseism, falsa candoare si mimarea unor sentimente generoase, intr-o reteta
care s-a aplicat constant in politica imperialistà a marelui imperiu tarist.
Clisee comune din scrierile politice emanind de la diversi guvernanti
din acea epocä nu se datoresc unor eventuale difuzari dintr-o parte intr-alta,

www.digibuc.ro
ci, consideräm noi, unor modele comunc caracterizind despotismul luminat.
Tarul a vehiculat abuziv conceptul de lericire a poporului" preluat din
filosofia Luminilor, modificindu-i substanta si proclamindu-1 ca reprezentind
politica_ sa. Una din expresiile pc care despotismul (luminat) lc-a preluat tale
quale, desi nemärturisit, din scrierile luministe ale sec. XVIII, a fost
pretinsa grijà pentru fericirea poporului. Pentru a o inculca maselor, au
fost folosite din plin mijloacele de difuzare de pe atunci, care le apartineau
In exclusivitate,si anume ordonantele, proclamatiile, manifestele etc. Dacä
in sec. XVII se urmilrea imbuniitätirea" omului, ceca ce presupunea
o schemä a unor trepte ascendente, care ar face evident progresul in aceastä
tindere ciltre perfectiune individualk in secolul XVIII, prin generoasele
idei ale rationalistei" Europe, omului i se dorea doar fericire, chiar dacä
nu se stia in ce mäsura este el pregätit sä primeascä fericirca, sä-si dea seama
ce este aceca, sau ignorindu-se cä fiecarc om isi are fericirea lui", unic5.
irepetabilä. Nu aceleasi lucruri fac fericitä o multimc" i cert este ca
sensul termenului ca atare se dovcdea labil si era folosit in contexte dintre
cele mai diferite.
Despotii luminati", printre care in primul rind A/exandru I, au pro-
clamat interesul lor pentru fericirea popoarelor, dar care era continutul
conceptului este greu de dcdus din textele pe care le avem la indeminä.
Este de prcsupus cä el era circumscris notiunii de burfa stare", la care
atunci incà nu se fäcea apel dei, in acele conditii, acesta ar fi fost scopul
dictat de imperativul realitatii. Se pare insä cá raportarea avea in vedere
cerinte spirituale". Se considera ea' omul putea fi fcricit datoritä aparte-
nentei la o mar' putere care vegheaza.
Revolutia a fost cea care a promovat un ideal suprem starea de
fericire a maselor, care ajung in comun la aceastà performantä, individul
fiind in consonantä. Aceastä formulare este explicitä in Declaratia de
independentä. a Americii" ; Jefferson afirma acolo cä fiecare om are dreptul
la viatä, libertate si dutarea fericirii. La rindul lui, Jean-Paul Marat susti-
nea cá singurul fundament legitim al societ5.tii este fcricirea celor care o
compun. Insà, tot atunci, Saint-Just consemna: Notiunea de fericire este
nouil pentru Europa", exprimare derutantä., deoarece din context afinnatia
este ambiguä. Fericirea ca atare nu fusese ipostaziatà sau definitia ei era
dificilà pentru tcoretician? Cu atit mai mult intereseazil raportul intre
intelesul pe care autorul Il dildea fericirii" i ipotetice alte accepti, dintre
care, nu cea din urmä, ar fi cea din zilele noastre. Cáci pentru individ
fericirea nu poate fi o permanentä., ci e doar sträfulgerarea unei
e un pisc al unei aspiratii. Si cum nu se poate päsi in munti din pisc in
pisc, ci numai spre piscuri, in aceste foi volante se flutura de fapt o iluzie,
cà fericirea e ccva tangibil, destul de usor de dobindit si mai ales de pästrat.
Cel care era vräjmasul", obligatoriu agarean sau schismatic, atenta tocmai
la fericirea" poporului, cotropirea neavind precizate alte servituti materiale,
ci doar spirituale. Cind, dimpotrivä, inglobarea teritoriului se facea in inte-
resit' imperiului, explicatiile se dädeau in aceiasi termeni de oferire a feri-
ciiii pentru supusi.
Tocmai in perioada de dezvoltare a ideii de natiune", ce semn'fica
atasamentul fiecärui individ fatä de ansamblul cetätenilor, manifestele impe-
iiale prezentau lucrurile ca si cum numai cel care guverna era atasat intre-
gului popor, numai el avea grijä de fericirea tuturor i cil tot ceca ce
intreprindea el era in folosul patriei. Cheia" limbajului politic al autocratu-
lui din acea perioadà a fost asa-zisul intcres pcntru fericirea" supusilor pe
care 11 purta pärintele" tärii. Este firesc cà pentru apelul la mase sd se
XXXVII
www.digibuc.ro
fi recurs la un numitor comun vehiculat intr-un media pe care acestea
frecventau, deci se apela la relatia tatá-fericire, deoarece era intilnita nu
numai in nucleul vietii sociale, familia, ci si in expresia plastica a concepte-
lor imprumutate de la religie: Tani Ceresc fericirea fiilor
Prin faptul ca se invoca fericirea" ca argument politic, consideram
ci acest concept al fericirii generale" avea conotatii politice, in timp ce
conceptul de politici i termenii corespunzatori: politic, politisi etc. erau
inocenti, pentru ci cei carora li se adresau foile volante ignorau implicatiile
mesajului. Acestea se dezvaluiau ca fiind instrumente ale guvernarii de tip
modern, pe care secolul Luminilor le-a creat, dar care au fost valorificate
cu preponderenta de politica imperiala din secolul XIX si in conti-
nuar. Erau premisele de manipulare psihologica" a maselor, pe baza unor
formule sugestive; revolutia s-a bazat pe multimi in transformarea istoriei,
dar a experimentat in rnoclul cel cinic cum acestea pot fi conduse
intr-o maniera noua, exaltindu-le uncle idealuri, formindu-le altele, dar de
fapt conducindu-le in acelasi mod despotic ca i in trecutul regim.
Captatio benevolentiae se strecura subtil in toate a-cste texte politice
si era eficienta, consideram noi, pentru cii majoritatea textelor se refereau
si la o alta cateni a celebrelor principii noi: libertatea poporului, simtità ca
neceara, proclamati ca si cum ar fi fost reala, dar de fapt o continua uto-
pie. Popoarclor inglobate in imperial rus li se sugcra ca, in cazul in care
ar fi trecut sub stapinirea vrajmasului, ar fi fost exterminati ca indivizi.
Pentru salvarea" popoarelor s-ar fi dus toate luptele, scopul declarat
In Manifestul din 9 mai 1815 a fost ,,ca dorita i tcmeinica pace, care
f ir claire este intemeiata pe legiuitele folosuri ingaduite pentru fiestecare
imparatie si pe cea dinläuntru asezare care ingrideste fericirea i sloboze-
nia noroadelor". Se considera ca Napoleon a atentat la libertatea intregii
Europe si Alexandra I, ciruia i se adresau din partea Senatului multumiri
In numele poporului, era aclamat i pentru faptul ca a adus mintuire noroa-
delor straine", care cu jugul cel nesitios a iubirii de stripinire, fan5. apaare
erau apasati si pentru ca si intoarca lor p- cei legiuiti stapinitori". Cind
impr-unarea supt un schiptru a unei mari pati ce au fost a cnejiei
Varsavei s-au socotit d- trebuintr sloboz-nia ei, aclici ancxarea la impe-
rial tarist a fost explicati prin faptul c5. tarul doreste sii aduca fericire
am voit noi ca intemeind fericirea supusilor nostri celor noi, si seminam
In inimile lor simtirea de priinta catre scaunul nostru". Fireste, atunci cind
era vorba de a caracteriza situatia altor popoare, criteriile erau altfel folo-
site: Franta si-a deschis ochii la prapastia ce o inconjura, au rumpt
zibalele amigirii, s-au rusinat a mai fi unealta a unui iubitoriu de stapinire".
Chiar i actiunea de restaurare a domniei lui Ludovic pe care a avut-o in
vedere si Alexandra I a intrat in acelasi regim de explicatii. Acesta afirma
In Proclamatia din 18 mai 1814: am pus temei slobozirii noroadelor". Sau
In c a din 3 august 1814: mintuirea noroadclor straine care cu jugul cel
nesatios a iubirii de stapinire fin5. aparare era apasati", cf. Manifestul din
9 mai 1815: sa putem birui vrajmasia i viclesugul, a mintui slobozenia
noroadelor si a imparatilor".
Persuasiunea de a convinge pe supusi de justetea politicii imperiale
a fost permanent ambalata intr-o argumentare ce a apelat numai la senti-
mental" locuitorului, deoarece ratiunea" trezita ar fi putut si nasca
interogatii asupra propriilor conditii de viati. In textele politico de fata
formularile erau evident sentimentale, total in spiritul si ritmul acelor vremi
cu multe dantele si tot atita cticheta, la toate nivelele. Caci se trece cu
vederea astizi faptul ci i in lumea satului a existat totdeauna .0 eticheta
XX XVIII
www.digibuc.ro
a relatiilor sociale in interiorul grupului, ca i in contactele cu cei din afara
mediului lor. Aceasta condescendentil era cultivatà de cancelaria aulica, a
c'ärei adresarc catre popor vadea subtilitäti psihologice i mult tact diplo-
matic. Supusilor li se faceau complimente, credinciosii si bine ginditorii
locuitorii aceia la lucrurile deregatoriei mele" sau lucratoriu al
pamintului, negutitorii i orasenii n-au precupetit...".
Din punct de vedere al compozitiei, pe linga ca sint acuzat-declamative
sentimentale, ar,gumentele invocate sint superficiale, iar descrierea
naratiunea sint de nivel functionaresc. Alcatuitorii foilor volante se conformau
gustului public sau, mai degraba.., au contribuit la impunerea unui adevarat
stil politic oficial la inceputul secolului XIX.
Informatiile au fost integrate intr-un sistem de difuzare al stirilor,
cunoscut si in secolele anterioare, care, prin modul in care se facea public
(citire in bisericä sau in mijlocul satului), era destinat sà fie receptat ca
alte anunturi generale (casatoriile i nasterile imperiale, prevenirile de epide-
mii, ordonantele financiare etc.). Intr-un ritm lent al existentei, diferenta
In timp dintre cveniment si cunoasterea lui nu conta, el putea fi receptionat
ca noutate" si mult mai tirziu. Viteza locomobilei" va fi considerata
si peste un secol inca periculoasa, de ce n-ar fi fost i cea a stirilor care
anuntate precipitat, ar fi riscat s'A se suprapunh.. peste informatii anterioare,
imaginea devenind un perpetuum. Or, vestile erau destinate sa fie incorpo:
rate unei serii de lucruri deosebite", care pentru pästra acest statut
nici nu trebuiau sa fie in num'ar prea mare, de aceea presupunem ca stirile
marunte se abreviau cu bunä. stiinta. Numärul lor era redus i in scopul de
a putea fi mcmorate, cä.ci aceasta era destinatia stirii : nu de a face pe oarneni
sä fie la curent cu ceca ce se petrece in lume, ci de a le favoriza memora-
rea evenimentelor considerate vrednice de amintire. In locul unei avalanse
de stiri, se opera selectarea evenimentului: este diferenta dintre o vitrina
incarcata cu tot ceca cc se afla in magazin" si o alta ornatà cu piese esen-
tiale": Prefigurind politica informationala moderna (si sub aspectul dez-
informarii organizate"), foile volante contin in nuce ideile principale ce se
reintilnesc in liniile politice ale Rusiei de-a lungul istoriei.
Proclamatiile erau inv(stite cu autoritate, reprezentau informatia de
la sursa, de prima mina, stirea oficiara", a agentiei de stiri. Nu exista dez-
mintire, pentru ca nu exista pluralism. Tot ce se spunea oficial reprezenta,
astfel, in viziunea ascultatorului, adevärul. Persuasiunea alocutiunilor era
transferata in comunicate oficiale. Totusi o atitudine mai degraba indife-
rentà se deduce din stereotipurile ce n-au depasit circuitul inchis al acestei
categorii de texte. Prin acumularea acelorasi sintagme, expresivitatea se uza
de repet are si era ignorata de nepasarea ascultatorilor.
Dar aparitia aleatorie a acestor foi volante constituia o surpriza.,
ca acele editii speciale" ale cotidienelor dintre cele douä. razboaie. Consi-.
deram ca stirile oficiale difuzate in aceasta perioada au sensibilizat pe vorbi-
torii de limba romäna din provincia cäzutà sub stapinire straina la proble-
mele de politic.a, razboi si pace, libertate i fericire. Experienta proprie a
ascultatorilor a verificat, intr-o anume perspectivä., conceptiile enuntate in
aceste scrieri. Noua conducere a imperiului de dupa 1825 a modificat
strategia propagandisticä.. Ea avusese de infruntat chiar de la inceput mari
miscari interne (cea a decembristilor din 1825) si avusese nevoie de multe
acte" pentru dovedirea legitimitatii la succesiunea tronului. Anexele docu-
mentare pe care Nicolai Pavlovici le alatura proclamatiei sale la dobindi-
rea puterii (nr. 100) si pc care le difuzeaza in tot imperiul, dispunind sa fie
4-raduse si in limba romana si trimise in toate localitatile Basarabiei, arata
XXXIX
www.digibuc.ro
mai mult decit o preocupare formalä a unei proclamatii la urcarca pe tron:
se simtea nevoia de a of eri cetäteanului de rind accesul la documentuI auten-
tic, .care sä-i dea iluzia ca poate privi irauntrul culiselor puterii. Se fäceau
publice proceduri ale relatiilor dintre membrii casei imperiale si se luau
riasuri de precautie pentru transmiterea puterii, in once situatie ar fi inter-
venit (nr. 109).
In anii 1828-1829, prin urmare, nu se mai transmit manifeste decla-
rative din partea tarului referitoare la mersul evenimentelor, ci, de pe cimpul
de lupa, comunicate ale comandantilor de armaa relateazä despre modul
de desfäsurare a ofensivelor i fac bilantul cistigurilor si al pierderilor. Bine-
inteles, toate cele 17 comunicate din acesti doi ani se ocupä numai despre
actiunile proprii soldate cu cistiguri. Dei se specificä cä reprezintä copii de
pe relaari de serviciu" grija pentru rclatarea captivantä este prezentd. Fil-
mul" miscärilor de trupe de la Sumla, de exemplu, are un montaj modem
al relatärii, dar stereotipiile nu lipsesc. Se indieä cifre de morti i räniti
nume ale unor ofiteri superiori. In fresca mare a räzboiului pata de culoare
incepe sä o reprezinte combatantul. Scenariul transmiterii stirilor, care se
va perpetua isi flcuse aparitia in textele românesti. Comunicatele de pe
front constituie embrion de jurnalistic5.. Ele intretineau o anumia stare de
spirit in rindul asculatorilor, prin detaliile relatärii mai mult decit prin
exactitate.
Consideam cä redacarile in limba rusä puteau sä fie tipärite in tipo-
grafiile de campanie, cAci dimensiunile sint reduse (de obicei sferturi de
pagin5.). Este mai greu de presupus unde s-a fäcut traducerea lor in limba
romänk si unde au fost tipArite copiile de pe copii". Intervalul de timp pink'
ajungeau la destinar era de aprox. dota luni, dupä cum reiese din insemn5.-
rile de pe unele foi.
Am stabilit o relatie inedit5., privind circulatia textelor in bimba român'a",
prin confruntarea foilor volante difuzate in limba romäla in Basarabia de
cltre comandamentul rus dcspre evenimentele de pe cirnpul de luptä din
1828-1829, dintre rusi si turci, si aceleasi comunicate publicate de presa
romäneascA de la Iasi si Bucuresti. Se stie cä la Iasi, inainte de 1 iunie
1829, cind a apärut Albina româneasa", au fost editate, tot de Gheorghe
Asachi, trei numere (29 aprilie, 12 mai si 25 mai 1829) de Novitale".
Se atestä c5. Asachi a preluat stirile din foile volante ale comandamen-
tului rus destinate Basarabiei i, modificindu-le pe ici pe colo, le-a publicat
difuzindu-le cititorilor din Moldova. De altf el, in Albina romaneasc.5." va
continua sä mentita rubrica Novitale de la armie", pira la terminarea
räzboiului. ha' in paralel cum o stire era transformaa in publicatia de la
Iasi:
Foaie volantä: Instintare de la glavnaia cvartira.
...La 12 zile a lui iunie dis-dimineatä au intrat d. gheneral leitenant
Redigher in Cetate [*umla] si au cuprins bastionurile in acea vreme cind
1 900 de oameni de garnizon au iesit supt acoperire, o parte in *umlea
o ala parte in Silistra. Afarai de cele de mai sus, insemnate trofee s-au luat
intru aceasa cetate 92 tunuri, 6 mortire, 3 500 poduri praf i foarte insem-
nat numär de cele pentru hranä si pentru räzboi pripasuri".
Albina româneascr nr. 4/23 iunie 1829, Novitale de la armie":
...La 12 a lunei lui iunie noi am lovit pe marele vizir la Surnla
dupá o b5.tälie care au tinut ses5. ceasuri 1-am infrint de tot. Trofeile (semnile
biruintei) acestii zile strálucite sä alatuiesc din 1 500 robi, de toatä a sa
artilerie de 90 tunuri, de toatä tabära i cojajia (pojijia) sa".

XL
www.digibuc.ro
 In 1825, moartea lui Alexandru I si suirea pe tron al lui Nicolai I
a (his. nu numai la o evidenta schimbare de politica ci si, in cazul. nostru,
la o schirnbare de stil si de vocabular in textcle emise de autoritatea suprema
si traduse in limba rom5.na.
Se stie ca dei Constantin Pavlovici, primul mostenitor, renuntase de
buna voie inca din 1822 la tron (dup'a divort), legitimitatea lui Nicolai I
a fost pusà la indoia15.. Senatul emisese o forma de ectenie (nr. 99) cu reco-
mandarea numelui lui Constantin Pavlovici ca imparat, rectificata abia dupa
citeva Zile (nr. 102); ambele publicatii ajunsesera insa sa fie difuzate, incit
In opinia publica se stirnisefa' confuzii. De aceea, primul act public al noii
domnii a fost publicarea, si in limba romana, a scrisorilor de renuntare la
tron ale lui Constantin Pavlovici schimbate cu Alexandru Pavlovici si mani-
festul din 1823 (pe care le-am rcunit sub un numar de catalog, caci este
evident ca aceste acte nu fusesera acute publice la data emiterii lor, ci
au fost cunoscute numai dupa moartea lui Alexandru I), aráturi de scri-
sorile de condoleante si de noi expresii de renuntare la tron (nr. 100).
De aceea, dupa miscarea decembrista i inabusirea ei, prima proclama-
tie a lui Nicolai I, din 12 mai 1826 (nr. 105) este fulminanta ca ton: ea
dezminte zvonurile" í faspindeste frica. Frazele sint concise si severe: toate
vorbele pentru slobozenia lacuitorilor imparätesti... sint vesti mincinoase",
toate starile [categoriile sociale] in imparätie [trebuie] fara cuvint de imp6-
trivire a s'a supune stApinirilor", urmeaza amenintari si stabilirea pedepse-
lor grele dupa toata asprimea pravilelor" ca'ci motivul a ceea ce se fa's-
pindea prin zvonuri adica slobozenia l'acuitorilor impäratesti de plata dari-
lor" i pentru cei care depindeau de boieri, de nesupunere c'átre stapini, era
de neconceput. Mai mult, cei care ar fi indraznit s'a inainteze plingeri
scrise pe temeiul aratatelor vesti sau vorbe", fiind socotiti tulburatori
ai obstestii linistiri", urmau s'a fie supusi pedepsii.
Abia dupa Manifestul in care Nicolai I anunta succesiunea la tron
(nr. 109) si cu prilejul incoronarii sale el da o amnistie general& cu iertarea
usurarea pedepselor si a darilor fiscale, in august 1826 (nr. 110).
In adresarea catre popor nu se rnai face nici un fel de concesie termino-
logica populistà, pelitru a-si crea o imagine de Orinte al Patriei", din
contra, adresarea este distanta i explicatia (artificia15., dar totusi capti-
vanta, caracteristica textelor emise de Alexandru I), lipseste: sa'.virsind
sfintita coronatie i primind sfinta ungere cu mir, am socotit noi a insamna
aceasta izbíndd (? subl. n.) cu oarescare mile". Ultimele paragrafe ale mani-
festului sint moralizatoare, farä. sa fie umaniste; explicatia propriului gest
nu exploateaza beneficiile pe care le distribuie si care ar fi putut aduca
un spor de simpatie. Autocratul este acum complet detasat de mas'a"
lasa acesteia putine sperante de a accede la mila sa care, prin amnistia
facuta, ar reprezenta zalogul necontenitei ingrijirii noastre pentru credin-
ciosii nostri supusi".
Supusul ca persoana nu a interesat niciodata puterea autocrata; in
perioada de domnie autoritara pe care o incepea Nicolai I, supusii erau
considerati tot mai mult ca o multime care reactioneaza uniform. Dispozi-
tiile, ordonantele, legile nu mai erau aduse la cunostinta tuturor locuitorilor.
Politica de cabinet se instaleaza ca expresie a totalitarismului exacerbat.
Centralizarea desavirsea opera de aducere la un nurnitor cornun a locuitori-
lor unui vast imperiu, in extinderea sa maxima.
Foile volante din categoria celor referitoare la familia imperiala dau
informatii despre nasteri, casatorii i decese ale membrilor ei. Cele 20 de
Forme de ectenii cuprind numele tarului, sotiei sale si ale tuturor marilor
XLI
www.digibuc.ro
cnczi i cneghine; toate se pomeneau la fiecare slujb5., in toate bisericile
din imperiu. Astfel cä locuitorit trebuiau sä asculte, slpaminä de slpa-
min5., numele membrilor familiei imperiale, form5. de reclarn5." practicara
de autocratic pentru permanentizarea unei imagini despre sine in sensul
sacraliatii sale. Este o intoxicare" pe care once totalitarism 1-a practicat.
Abilitatea traduatorilor of iciali in limba rom5.nä a tuturor acestor
texte, care au efectuat traducerile in capitala imperiului sau la Chisin5m,
a constat in folosirea unei limbi uzuale si a unor termeni presupusi a fi
cunoscuti auditoriului. Desi sint traducen, niciodatä in foile volante nu se
foloseste explicatia traditionará a neologisrnelor, frecvenri in epoa. Prin
urmare, asculUtorii ar fi inteles ceca ce li se citea. Aceasta ne permite
sä afirmk'm cà i terminologia social-politia a fost accesibilä atit asculato-
rilor, cit si cititorilor. Totusi, rare paranteze explicative intilnim atunci cind
existä incertitudini: frinci (frantoz), jalbele (ponoslurile), creditumul de obste
(adia incredintare prin tocmele) etc. 35.
Traducatorul rämine anonim, dar se stie cà acea parte din grupul
de functionari sau de consilieri" ai guvernämintului local.
Unele texte cuprind i mentiunea cà traducerea s-a facut la Chisin5m.
De altfel, unelc rezolutii ale mitropolitului 6avriil fac aceleasi trimiteri pentru
actele oficiale primite in limba rusà, de a fi traduse in mod expres in limba
rom5.115.. Traducerile toate au caracter oficial, prin urmare dependenta ter-
minologia de uzul din cancelarii este v5.dit5.. Cu atit mai simptomatic este
faptul cä traduatorii oficiali aveau de curind acces la limba rusk deoarece
constat5m greseli de traducere, de echivalare nesigurà a limbii ruse.
Spre deosebire de un limbaj tehnic specializat, pe care-1 foloseau numai
oamenii de meserie", difuzarea acestor texte impunea o accesibilitate
terminologia pe care traduatorul se pare cä a avut-o permanent in vedere.
De altfel publicatie", in sens etimologic, inseamnil tocmai aducerea
la cunostinta publicului a unui enunt considerat necesar sä fie difuzat.
Pentru foile volante, multiplicarea lor prin tipar este modalitatea fireasa
a le face accesibile tuturor locuitorilor arora ele le erau adresate. In schimb,
intilnim aceastä formä de multiplicare i pentru texte curente cu circulatie
numai birocratia. Ceea ce dup5. nici 50 de ani va fi prcluat de multi-
plicarea prin masina de scris, in perioada de care ne ocup5m se realiza
prin tipar. Acestuia i se &Idea toatä consideratia de atre oficinele functio-
n5.resti. De aceea, nu trebuie sä ne mire a apar formulare" si alte tabele"
tip5.rite, anticipind toatä formularistica cancelariei de mai tirziu.
In aceeasi categorie pot fi incadrate i dispozitiile de organizare si func-
tionare a unor servicii (organizarea serviciilor de carantin5., de vinzare a
lumin5.rilor) si instructiunile pentru exercitarca atributiilor unor
cu functie de control (organizarea ocolasilor st datoriile blagocinilor), care
se adresau deci numai celor implicati direct in aplicarea legilor. Dei multi-
plicate intr-un num5s mare de exemplare, pentru a fi trimise, de asemenea,
In toate localifätile, este firesc ca aceste adev5.rate circulare de serviciu"
säl fi avut o audientä mult mai restrinsa. De altfel, in genere textele admi-
nistrative sint destinate unui circuit inchis. Impactul in acest caz este
mediat prin persoanele care isi insusesc i apoi aplid dispozitiile respective,
dar nu este rnai putin activ prin terminologia unick folositä atit de func-
tionar cit si de cerátean, care si-o va insusi pentru a putea comunica cu
omul legii".
15 Capitolul despre limba rom3.0 in textele tipIrite in Basarabia 1812-1830, din cauza,
lipsei de spatiu, va aplrea in vol. II.

XLII
www.digibuc.ro
 Aceastä unitate a limbii a fost a.siguratä prin circulatia cärtii. Majori-
tatea marilor proprietari de pämint locuiau in conacurile de pe mosii. Asezäri
urbane erau putine si prea putin dezvoltate. Enumerarea localitätilor in
cadrul Asezämintului din 1828 este nu numai ilustrativà pentru configuratia
economico-demograficä, ci i elocventä pentru politica imperialà. Dispersarea
In localitäti de micà importantä determina pe mosieri la alcätuirea unor
biblioteci ad-hoc, pentru uz personal. Instructia acestei elite economice
fiind fäcutä in limbi sträine, in centre din afara provinciei, este firesc ca
tipäriturile ce constituiau lectura lor sä fie in alte limbi. Dar in bibliotecile
de specialitate, cum erau cele ale unor institutii, allele decit biserica, se
tezaurizau si multe lucräri in limba romänä. Un domeniu in care perpetua-,
rea folosirii limbii romane a detenninat si folosirea cärtilor de specialitate
In aceastä Ern-hä a fost cel judecätoresc, asa cum am vAzut in paginile ante-
rioare.
/n cancelariile" bisericilor se aflau deci i textele acestor acte tipärite
in acea perioacä. Serviciul de stare civilà, in erice localitate, era indeplinit
de preot. Acesta pästra, de asernenea, o arhivä a localitätii la care se adäu-
gau, nu de putine ori, tipärituri sau manuscrise din casele unor locuitori
cu dragoste de carte, atit de la sate, cit si de la orase.
Organizarea bisericeascä prevedea p5strarea intregii corespondente,
primite de c5.tre fiecare parch, in arhivä". Toate adresele de la conducerea
eparhialà erau adunate in registre, cusute si legate in tartaje in rästimpul
unei perioade. Din aceste dosare ajunse pinä in secolul XX (uncle transcrise
In ann 1933-1939 de Paul Mihail din arhiva Casei Arhieresti din Chisin5.u),
s-a i constituit informatia pentru lucrarea de fatä. Conchidem cà embrioane
de biblioteci" existau in cel putin 900 de asezäri, dacA luAin in considera-
tie tirajul minim al publicatiilor de foi volante din aceastä perioadä de Id
Chisin5u.
De asemenea, tctalitatea cärtilor de cult in folosintà la once biseric5.
de mir, ca si cele de la mänästiri, constituie adevärate biblioteci. Existenta
lor este recunoscutil de episcopul Pavel Lebedev atunci cind a impus tutu-
ror preotilor, printr-o pastora1à specialä, distrugerea artilor romänesti
pe care le considera primejdioase pentru actiunea de rusificare a serviciului
divin, pe care a urmärit-o cu tenacitate si a folosirii limbii ruse de atre
cler, in general.
Aläturi de cärtile de cult, tiparite in aceastä perioadä, in Basarabia,
pretutindeni, in toate bisericile si mänäistirile dar si in casele loctitnrilor
se aflau cärti mai vechi, tipärite in Tärile Române. Un inventar al mänästi-
rilor din Basarabia aleátuit la 1817 si descoperit de Paul Mihail peste 110 ani
face dovada cärtilor românesti de lecturä sau de cult. Sute de exemplare
tiparite la Bucuresti, Rimnic, Buda, Blaj, Bras6v, Iasi, MAn5stirea Neamtu
se aflau in bibliotecile mänästirilor Hirjauca, Hincu, Curchi, Frumoasa,
Suruceni, Hirbovält, Tabära sau Capriana sau la bisericile din satele,
Cucioaia, Hirova, Telenesti, Tibirica, R5.deni, Oniscani, Näpädeni, Meleseni;
Hoginesti s.a. pe care le-a cercetat 16. Insemnärile de pe ele aratä circufatia.
lor, faptul cà eran citite si pretuite.
1° Paul Mihail(ovici), Carp: bisericesti, manuscrise si icoane din Basarabia. Thsernticlri vcchi
f i inscripfii, in Revistai istorico-arheologice bisericepti", XXIV, 1934, p. 91_120;'
LuminUorul", 1939, nr. 10, p. 609-624; nr. 11, p. 657-672; nr. 12, p. 754-761; 1940,
nr. 1, p. 45-56; Sari privitoare la mdndstirea Hincu, jud. Ldpusna, in ,,Buletinul oficial al
Provinciei", Chipindu, 1943, nr. 4, p. 144-147; lzvodul mändstirii 1-firjauca, jud. Orhei,
1817, in rev. cit., 1943, nr. 8, p. 178-180; lzvodul mdndstirii Curchi, jud. Orhei, in 1817. In
rev. cit. 1943, nr. 12, p. 114-118 p.a.

www.digibuc.ro
 Se stiu inca foarte putine lucruri despre bibliotecile satesti i despre
lecturile din mediul rural in secolul al XIX-lea. Cercetarea intreprinsa
in satul Niscani jud. Lapusna in 1937 a dus la descoperirea unor fenomene
de viatä culturala ce se continuau din trecut. Astfel, la familia Mirzac nu
numai cä se pastrau cärti tiparite la Iasi, cum ar fi Doginatica lui Ioan
Damaschin din 1806, dar ele erau inca citite i invatate pe de rost". Lega-
tura dintre generatii perpetua legätura intre vorbitorii aceleiasi limbi, chiar
aflati in state diferite 17.
Difuzarea cartii românesti in Basarabia s-a fácut in tot sec. al XIX-lea
prin colportori (negustori ambulanti) care-si desfaceau la tirguri i iarma-
roac e marfa. Vom reveni in volumul urmator asupra acestei probleme.
Pentru prima oara vom urmari insà i circulatia cartilor din Basara-
bia in alte zone a1 Tärilor Române. A circulat mai ales Biblia din 1819,
dar si celelalte carti de cult. S-au raspindit in mediile interesate i foile vo-
lante care, nu de putine ori, au si fost colectionate, cu deosebire la Bucu-
resti.
Foarte multe tiparituri din aceasta perioada au fost duse la manasti-
rile de la Muntele Athos, asa cum reiese din insemnarile inregistrate de Paul
Mihail, in Grecia (Mihail 1933). Tocmai faptul cä ele s-au pastrat in
dfferite le-a asigurat, in unele cazuri,sansa de afi pastrate pina astäzi.
Imaginea despre cartea tiparità in perioada 1812-1830 in limba rornáma
a putut fi reconstituitä pe baza unor astf el de exemplare.

Analiza critica a istoriografiei referitoare la Basarabia isi va gasi

locul in volumul de incheiere al actelor Is.Totusi tinem sä atragem atentia
17 Idem, Personalitäti religioase si culturale din Niscani, Buletinul Institutului Social
Roman din Basarabia", vol. I, Chisinau, 1937, p. 159-170.
18 Am intocmit aceastà evidenta, necesatà i pentru identificarea unor emitenti ai ac-
telor" in limba roman5. sau datarea unor acte dupil functia emitentului:
Date despre organizarea adininistrativil a Basarablei 1812-1830
In perioada 18 12-1828 Basarabia a fost provincie cu statut special (na osobom polo-
fenii), cu particularitati in ceea ce priveste conducerea (avea departamente, Inaltul Sfat, Ser-
viciu financiar-economic etc.). Prin. ucazul Senatului din 15 martie 1828 I3asarabia a fost inglo-
bata in organizarea generala a imperiului.
In perioada. 18 12-18 16 Basarabia s-a aflat sub conducerea mi1itar5. a amiralului P.V.
Ciceagov, fost comandant_suprem al Armatei de la Dunare; din 1816-1823, sub conducerea
guvernatorului de Podolsk, generalul de armat5. A. N. Bahmetev, care a purtat si denumirea
de Namestnie al oblastei. Temporar (1820-1823) el a fost inlocuit de ciltre generalul I. N.
Inzov. inc.epind cu 1823 si pina in 1874, Basarabia s-a aflat sub conducerea superioarb. a Gene-
ral-gubernatorului de Novorosia", care din 1828 a purtat si titlul de Namestnic al oblastei
Basarabiei". Primul care a avut acest titlu, incepind din 1823 pina in 1894, a fost graful si apoi
general-feldmarsal Mihail S. Vorontov, care, incepind din 1828, a avut titulatura de General
gubernator de Novorosia i Basarabia"
îu ceca ce priveste guver.natorii civili, sirul lor se -deschide ce Scarlat D. Sturdza, fiul
unui vornic moldovean, care sub conducerea amiralului Ciceagov a fost numit guvernator civil
al Basarabiei in perioada 23 iulie 18 12-17 italic 1813.
In primate zile ale lui august 1813, el a transmis toate functiile sale lui I. M. Garting,
inginer general-maior si cavaler, care a fost in functie pina la 26 mai 1816, ca Nacialnic civil
fi militar, apoi, pina in sept. 1817, ca Namestnic.
Noul guvernator civil, numit la 30 decernbrie 1817, a fost C. A. Catacazi, Cu rangul de
d. st. sov., si a functionat pina la 16 aug. 1825.
Dupa. C. A. Catacazi nu au mai fost numiti guvernatori civili dintre localnici, ci numai
functioiaari veniti din alte pArti ale impariului Astfel, au lost; V. F. Timcovschi, 1825-1828;

XLIV
www.digibuc.ro
cä imaginea despre aceastä provincie a fost reflectata in perspectiva: isto-
riografiei romane sau deseori diametral opusä a istoriografiei tariste
sau sovietice. Istoriografia rusä din sec. XIX, bazatä pe märturii contem-
porane ale martorilor oculari sau ale celor care au folosit izvoarele arhivis-
tice, a reusit totusi, uneori, sà se ridice la obiectivitate.
Unul dintre martorii istorici care a cunoscut prin originea sa etnia
formatia sa de jurist regimul din Basarabia a fost Leon Casso, ale arui
scrieri le-am folosit in documen tarea noasträ
Atitudinea lui Casso e lipsità de complezent5. fatä de contemporani.
Faimoasa obiectivitate" a omului de stiint5., alit de revendicat5. teoretic"
de cercetätorii sec. XX, era o componentä intrinsea a scrisului säu in care
se detasa de sentimcntele pe care le-ar fi putut trezi originea sa. Din contra,
el isi lua libertatea de a critica manifestäri ale reprezentantilor oficialitätilor
din locurile sale natalc si a fost printre cei care nu s-au sfiit sá denurrte
racile ale regimului tarist, pentru cä le cunostea dinläuntru", aci era
Ministru al Instructiei i pentru cà, fiind profesor univ. de drept civil, publi-
case o contributie esentia1a privind aplicarea legislatiei bizantine in Moldova.
Cu o metodä riguroasä i apelind la cele mai diverse izvoare (rapoartele
agentilor diplomatici, corespondenta reprezentantilor puterilor europene,
memorii, stiri din presä sau ingropate in arhive), L. Casso a elaborat o
sintezä care reflect-a imaginea Tárilor Romane de la inceputul sec. al XIX-lea
si a politicii marilor puteri, precum si actiunea nedisimulatii a tarismului
In acapararea pämintului románesc al B tsarabiei. Lucrarca Rusia ci bazinul
duncirean este radiografia unui mare furt" din teritoriul Europei. Rusia si-a
insusit la 1812 jumatate din pämintul Moldovei, dar oamenii au continuat
lie romani chiar cind li s-a negat identitatea.

ian. 1828 iunie 1828; Prate tschi, 2 nor. 1828 24 martie 1829 i Sarocun-
schi, de h 24 martie 1829 ping la 17 aprilie 1833. in 1826 a functionatca gurerna.tor-suplinitor
st. soy. P. V. Curic.
Ca yiceguyernatori au functionat:
M.E. Krupenski, col- soy., 8 august 18 16 6 noiembric 1823, singurul lecalnic.
Petrulin, col. soy., 6 noicmvrie 1823 decembrie 1825; Vighel, st. soy. 29 dec'.mbrie 1825
21 ionic 1826. Firsov, col. so-r. 21 iunie 1826 23 mai 1828; Goluboï, st. so r. 23 mai 1828
4 mai 1829; Klim., nad. S07. 4 mai 1829 26 iulie 1835.
12.-prezentanti ai boierimii locale au fast: Riscan, nad. soy. 25 iulie 18 18 4 ianuarie
1822; Sturdza, col. soy, 4 ianuarie 1822 18 dacembrie 1824; Basotg, col. so-r, 18 decembrie
1824 29 inauarie 1829; Loonard, tit. so/., 29 ianuaric 1829 17 martie 1831.
In aceastg perioadl Arhipgstori au fost mitropolitul Gavriil de la 18 13 ping la moartea
sa din 182 1 i Arhiepiscopul Dimitrie Sulima, din 182 1 pinA la moartea sa, in 1844.
Abrevien i ale unor ranguri: col. soy. colejschii soyetnic; d. deistvitelnii ; nad-
soy. =-. nadvornii sovetnic; st. sov. statschii sovetnic; tit. soy. = tituljarnii soyetnic.
Informatii ap. I. Halippa, Osnovnyja istorieeskija dannyja o Bessarabii, Trudy
J3essarabslcoj "gaib-rnskoj uifenoj archivnoj Kommissii", vol. II, Clnin, u, 1902, p. 33-47 §i
115-117.

XLV
www.digibuc.ro
 Repertoriu seleetiv de serien i despre Basarabia
(referitoare la perioada 1812.-1830)

Basarabia sub ingr. $t. Ciobanu, Chisin5m, 1925.

A. BAltatcscu Bessarabskoe oldelenie Rossiiskago bibleijskago obg( cslva, KEV, 1872, nr. 7r
p. 2 10-2 19, nr. 8, p. 238-244.
St. Berechet, Viala unei lipografii basarabene, in Biserica Ortodoxa Rornan6.", 41, 1923,
nr. 5, p. 346-360.
Gh. Bezviconi, Contribulii la studierea relaliilor ruso-romdne, Bucuresti, 1958.
Bibliografie asuPra Basarabiei, in Arhivele Ba-sarabiei", I, 1929 p. 74-80.
L.T. Boga Lupia pentru limba rointind ci ideea unirii la romdnii din Basarabia, Chisirau,
1932.
G.I. Brktianu La Bessarabie. Droifs nationaux eF historigues, Bucuresti, 1943.
L.A. Casso Rossia na Duna ja i obrazovanie Bessarabskoj oblasti, S. Peterburg, 1913 ( rad-
de St. Berechet, Rusia si basinul dunclrean, Iasi, 1940).
P. Cazacu Zece ani de la Unire. Moldova dint re Prut si Nistru, Bucuresti, 1928.
St. Ciobanu La continuité rountaine dans la Bessatabie, Chisintu, 1920.
$t. Ciobanu La Bessarabie, sa population son passé sa cultvre, Acadérnie Romnaine.
Etudes et rechcrches, XIII, Bucuresti, 1941.
St. Ciobanu Contribulii privitoare la numclrul populatiei in Romdne,sti in anul 1810,
in Arhiva pentru stiirrp. i reforma social.", 1920, nr. 1-3, p. F5-97.
A.N. Egunov Zapiski Bessarabskago statistieeskago Komiteta, ed. , vol. IIII, ChisinXu
1864, 1867, 1868.
Ion Frunza (= Victor Papacostea), Bessarabien. Rumiinische Rechte und Leistung, Bucuresti
Die Dacia-Biicher, 1941.
C. Filipescu i Eugeniu N. Giurgea Basarabia, Consideratiuni generale agricole, economice
§i statistice, ChisinAu, 1919.
M. Ganitchi Lancasterskija skoly y Bessarabii, KEV 1877, nr. 23, p. 994.
Gurie [Grosu] Glavnejfie 7nomenty y istorii hnigopeatania y Bessarabii, in KEV, 1907, nr. 2,.
p. 57-62, nr. 3, p. 107-111, nr. 4, p. 140-147, nr. 5, p. 173 18 1.
Gurie [Grosu] Despre ,scolile biserice§ti din Basarabia inaintea anexdrii ei de cdtre Rusia, ,,Rev.
Soc ist-arh. bis.", XIII, 1921, p. 62-65.
Gurie [Grosu]Starea clerului parohiat in Basarabia in tiniput Mitropotitului Gavritt
Bodoni, in rev. cit., XIV, 1922, p. 3-22.
I. Halippa Osnovnyja istoriceskija dannyja o Bessarabii, in Trudy Bessarabskoj gubernskoj
uCenoj archivnoj Komissii", tom II, Chisin&u, 1902, p. 25-118.
I. Halippa 06erk istorii narodnago obrazovania e Bessarabii o pervoj polovine XIX-go veka,
in rev. cit., p. 119-180.

XLVI
www.digibuc.ro
I. Ha.lipna Svebnija o sostoianii cerkvi o Bessarabii o 1812-1813 g. in rev. cit., t. 3, 1907
p. 231 266.
N. Iorga Istoria roinanilor prin cdldlori, Ducuresti, 1992, vol. III
N. Iorga Studii istorice asupra Chiliei si Cetellii Albe, Bucuresti, 1900.
fubilepnyj sbornik g. Kikineva, Chisindu, 1914.
V.I. Kurclino-rschi, Dela o lankasterskich skolach, KEV XIII, 1901, p 323.
P.A. LototchiIstoria Kainevskoj sentinarii, Chisindu, 1913.
I. Madan Peroyj izdatelskij centr Bessarabii, Bibliote(mo-bibliografie.'eskaja dejatelnost .
istoria knigi y Moldayit", Chisindu, 1990, p. 30-35.
Al. Mateevici Tipdritttrile noastre bisericesti. Din Occults' cdrtilor bisericesti tipitr'te ín limba
nioldovszteascd, in "Lumindtoru I" IV, 1913, cartea VI, p. 10-20; cartea VII, p. 5-24;
cartea VIII, p. 27-43; cartea IX, p. 20.-35.
Paul Mihail(ovici) Pastorala Mitropolitului Gavriil, din 1816, in Studentul", Revista
SocietItii culturale Petni Chisindu, 1928, nr. 2.
A. Nacco ()Jerk gralclanshago ustrojstva Bessarabskoj oblasti, s. 1812-1828, Zapiski Odess-
kago Obkestva istorii i drevnostej", XXII si extras, Odessa, Tip. Economica", 1900,
113 p.
Ion Nistor Istoria Basarabiei, CernIuti, 1918 (si retipirire, Chisindu, Cartea Moldoveneascd,
1991).
I. Nistor, Po pultif ia Basarabiei 1812-1918, in Arhiva pentru stiintd si reform,/ social",
I, 1919 nr. 1, p. 86-96, nr. 2-3, p. 299-311.
Novyi enciklopecheeskij slovar, ed. F.A. Brockhaus-Efron, S. Petersburg, t. II, 1907.
Tudor Parade Tinutia Hotinului la 1817, Chisindu, 1920.
Gh. Popa-Lisseanu Basarabia, I3ucuresti, 1924.
N. Popovschi Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Rev. Soc. ist.-arh.
bis.", XXI, 1931 si extras.
Radu Rosati A rhiva senatorilor din Chisindu, Analele Academiei Române", XXXIXXXII,
s. II, 1909 1910.
.Schtfd tstorica aleilluild cu pril jzsl sarblitor;rii e entrnari dui sPirituale de bdieli
din Chistnitzt, Luminatorul" nr. 15-18, rnai-iunie 1924, 77 p.
P.P. Soroca Geografia Bessarabii, Chisindu, 1878.
A. Stadnicicij rialy dlja istoril Chisinevskoj Senzinarii, KEN-, 1890, nr. 19; extras.
A. Stadnickij Bessarabskaja Eparchialnaja tipografta, KEV 1892 nr. 1 p. 13-37.
Stattsticeskogo opisanie Bessarabii sobstvenno tak nazymentoj iii BudIaka. Sostavlenno I., 1822
1828 g, Akkerman, 1899.
Dimitrie A. Sturza, Europa, Rusia si Romania. Studits etnic f i p litic, ed. a d
Bucurcsii, 1914.
P.P. Svinin OPtsani Bessarabsk j oblasti, Zapiski Odesskago ObIll'estra Istorii i Drev-
nostej'', t. 6.
L.E. SmeleT Otnt zit tin ve istoriei. Ciuty, svailija i lately v Ressijskoj imperil, Mosco la, Nauka",
1977.
'Ch. TofanL *t^ratura dd licd basarabea; â, .,Scoala Basarabiei'', I, 1919, nr. 8-9, p. 44-484
Trudy Bessarabskoj fienj archivnoj Ronzissii, t. I, Chisindu, 190 1 s.u.
I.H. Zucker Bessarabten, Bemerkungen und Gedankezi bei Gelegenheit eines mehrjiihrigen.
Aufclithaltes in dieszni Lande, Frankfurt, 1834.
A.F. Veltnian Na6ertante drevnej istorii Bessarabii, Mosco ¡a, 1828.

XLVII

www.digibuc.ro
 Lista abrevierilor
Berechet 1933 = St. Berecl-et, 'stout dreptului romanesc, vol. IIII, Chisinitu, 1933.
Boldur 1929 Al. I3oldur, Autonornia Basarabiei sub stclfinirea ruseascd in 1812-1828, Chi-
sirau, 1929.
Boldur 1932 = AL Boldur, Dreptul local al Basarabiei, Chisinilu, 1932.
BRV III loan Bianu, Nerva Hodos, Dan Simonescu, Bibliografia romaneascd veche, tom
III (1809-1817), Bucuresti, 1912; (1817-1830), Bucuresti, 1936.
BRV IV = Ioan Bianu, Dan Simonescu, Bibliografia romantascd vcche, tom IV (adAogiri
indreptbsi), Bucuresti, 1944.
Ciobanu 1920 = Etienne Ciobanu, La continuité rountaine dans la Bessarabie, Bucarest, 1920.
Ciobanu 1922 = St. Ciobanu, Limba romeeneascil in scoala hasarabeand sub doniinatia ru-
seascd, in Scoala Basarabiei", Chisinau, IV (1922), nr. 1-2, p. 7-23.
Ciobanu 1923 = $t. Ciobanu, Cultura romaneascd in Basaratia sub stdpinirea nisi& Chisirau,
1923.
Constantinescu-Iasi 1929 = P. Constantinescu-Iasi, Circidafia vechilor ciírti bisericesti roma-
nesti in Basarabia, sub rusi, Rev. Soc. ist.-arh. bis.", XIX si extras 56 p., Chisin5,u,
1929.
Constantinescu-Iasi 193 1 = P. Constantinescu-Iasi, Tipdrituri -ye hi Ionia nesti necunoscutd,
Arhiva", 38 (1931) si extras, 13 p., Iasi, 1931.
CVR Arh. Stat 1985 Elena Dima, Gh. Bulutg., Cartea romail ascii veche in bibliotecile Arhi--
valor Statului, Bucuresti, 1985.
CVR Bibl. Univ. Bucuresti 1972 = Cartea veche romaneasccl in Bzbliotc..a Ccntralci a liniv
Bucuresti, 1972.
David 1934 = Al. David, Tipclrituri romanesti in Basarabia sub stclp:nzi ea rusd, Rev. Soc.
ist.arh. bis", XXIV, 1934, p. 123-320 si extras.
Dumitrescu 1912 = Al. T. Dumitrescu, Foi volante in c lectiunea Academiei Romdne.
1642-1855, Bucuresti, 1912.
Ghibu 1916 = O. Ghibu, Din istoria literaturii didactice romanesti. I. Bucoavnele. Extras din
Analele Acad. Române", s. II, t. XXXVIII, fasc. IIII. Bucuresti, 1916.
Giurescu 1931 = C.C. Giurescu, Bucoavna basarabeancl din 1815, in Revista istoric& rominl"
1931, vol. 1, p. 124-128.
Iorga 1918 = N. Iorga, Continuitatea spiritului romilnesc in Basarabia, Iasi, 1918.
KEV Eparchialnyja Vedomosti", 1867-1918.
Lacea 1923 C. Lacea, Contributie la Bibliografia Romdneascii, in Dacoromania" III (1923).
Mihail 1933 Paul Mihail(ovici), Märturii rondinesti din Bulgaria i Grecia, Chiinäu, 1933.
Mihail 1934 = Paul Mihail(ovici), Carti bisericesti, nianuscrise si icsoane din Basarabia. insemtairi
vechi fi ins riptii, in Rev. Soc. ist.-arh. bis.", XXIV. 1934, p. 91-120.
Mihail 1939 = Paul Mihail(oNici), Cdrti bisericesti, manuscrise ci icoane din Basarabia. Insenindri.
vechi i inscripIii, in Luminatorul", nr. 10-12, 1939 s't nr. 1, 1940 si extras.

XLVIII

www.digibuc.ro
Mihail 1940 -= Paul Mihail(ovici), Tipdliti ri I onneine,sti in Basarabia de la 1812 pilaf la 1918.
Bucuresti, 1940.
Mihail 1984, 1085, 1986 = Paul Mihail, Contribulii la Bibliografia ronuineascci veche (I), in
Anuaru lnstitutului de istorie i arbeolcgie nA.D. Xenopol)", XXI, 1984; (II) in rev.
cit., XXII' 1935; (III) in reu. cit., XXIV, 1986.
Parhomovici 1925 = I. Parhomovici, Catalogul bzbliotecii SocieteItii istorico-arheologice biseri-
ce,sti basarabene, Chisin&u, 1925.
Revista Societ4ii istorico-arheologice bisericesti", I, 1909
Rev. Soc. ist.-arh. bis.
Tomescu 1929 = C. N. Tcmescu, insemndri pe cdr(ile rhändstirii Dobru (Soroca ), in
Arhivele Basarabiei", 1, 1929, nr. 1, p. 59-61.
Tomescu 1929 a=-C. N. Tomescu, infiinfarea eparhiei CliiináuIui si Hotinului 1813.
Acte, in Arhivele Basarabiei", 1, 1929, nr. 1, p. 31-38; nr. 2, p. 31-50; nr. 3,
p. 31-38; nr. 4, p. 7-23.
Tomescu 1931 C..N. Tomescu, Diferite fiiri din Arhiva Consiliului Eparhial C1,icindu, in
Arhiv ele Basarabiei", III, nr. 4, 1931, p. 231-244.
Tomescu 1931 a = C.N. Tomescu, Tipografia duhovniceascd exarhald din Basarabia, in ,,Arhi-
vele Basarabiei" III, nr. 4, 1931, 258-281.

Lista preseurtiirilor
a. = anul (anii)
Arh.Stat. = Arhivele Statului (urmeazä localitatea)
bibl. biblioteca
cf. = confer
cl. coloana
col. = colectia
CVR cartea -veche româneascä
Ed. -,--- Editura
f. . fila
fasc. = fascicula
= ilustratia
lb. limba
loc. localitatea
ms. manuscris
n.n. --- nota noastil
p. pagina
r. = recto
subl.n. = sublinierea noasta
s.a. i altele
t. = tom
universitatea
V. = verso
volum

4 c. 329 XLIX
www.digibuc.ro
 NOTA ASUPRA

In descrierea unitatilor bibliografice am respectat urmatoarea succcsiune: numarul de

ordine (la umar, o steluta va indica textul care este reprodus in lucrarea de fatal; titlul
publicatiei (reprodus cu verzale daca e titlul original si Cu drepte atunci cind fotmularea ne
apartine); cu indicarea emitentului, a datei si locului emisiei si a datei i locului tiparirii. Am
dat in paranteze drepte informatii sigure despre unele din accste elemente, atunci cind ele
nu apar formulate in text.
lirmeaza un aliniat cu descrierea publicatiei pe scurt, dimensiuni, numarul de foi, indi-
.carea paginilor albe, la carti si specificarea gravurilor si a unor particularitati tipografice, carac-
terizarea tipului de litere: chirilice sau rusesti. Am folosit prescurtarea f. pentru inclicarea
sumarului de foi nenumerotate in original si p. atunci cind paginile sint numer9ta.te. In cazul
'ciad foile au fo,t num-rotate, am mentionat accasta in mod expres: f. numerotate. Indicatia:
1f. inseamna, ca este imprimata recto si verso. Atunci cind v. este alba, am consemnat. In cazul
.editiilor bilingze cu textul pe doua coloane, am mentionat numai pozitia textului in hmba
romana, considerind ca se subintelege faptul ca pe cealalta coloana se afla textul in limba rusa;
atunci cind textul in limba rusa s-a tiparit pe verso, am mentionat in mod expres. Singurele
tiparituri cu textul pe 2 cololne, dar nurn-ti in limba romanli, sint Biblia, 18 19 si Non! Testa-
ment, St. Petesburg, 1817, 1819.
Urmatorul alineat reuneste in ordine cronologica mentiunile din bibliografii si din alte
lucrari care cuprind si elemente de descriere bibliografica. Am folosit siglele din repertoriui
de lucrari si articole, Lista abrevierilor.
In ultimul alineat este indicat d-pozitul in care se pastrewa exemplarul de p- care
am Leta transcrierea si alte depozite actuale din Romania. Am consemnat depozitelc in c-tre
se pastrau exemplare inainte de 1940, numai in cazul in care nu a rem atestari ent, u depozitul
actual al publicatiei.
In ceca ce priveste consemnarea numarului de exemplare conserzate, a rem con zinge-
rea ca asa dupa cum vor putea fi d-pistate titluri no i, vor fi aflate si un nurnar sporit de exem-
plare.
Am corectat tacit datari anterioare ale unor actc pe care le consideram defectuoase,
unele perpetuate (farti. sa fi putut fi verificate de visu) chiar in DRY. Aceasta explica lipsa unor
publicltii inregistrate pinlí. acum, cum ar fi Sliiiba Sfintei Elifiinia, datata. 1826, gre.?eala pre-
luata de BRV, cind de fapt publicatia a aparut in 1836. De asemenca, am corectat datäri gre_
gite de la Constantinescu-Iasi i Ghibu, perpetuate si in bibliografii ulterioare
Datarea, atunci cind nu exista alte indicii per tincnte (insemnari, filigrane ctc.), s-a facut
prin aproximatie, pe baza denumirii functiei emitatorului, a numelui persoanei caie emitea
.sau a persoanelor pomenite la ectenii ca si dupa alte indicii din tcxt.

www.digibuc.ro
 Îri reproducerea textelor, am aplicat principiile de transcriere fonetia interpretativ5.1.
Am tinut seama de datele istoriei i ale dialectologiei istorice a limbii romAne. Am respectat
particularitätile fieckui text, cu atit mai mult cu eft se intilnesc numeroase inconsecvente
in cuprinsul aceluiasi text i diferente intre redarea fonetica a acelorasi cuvinte in texte pro-
venind de la aceeasi tipografie, dar, mai ales, maxi diferente intre tipkiturile de St. Peterburg
si cele din Chisinki. Pe lingg oscilatiile inerente acestei perioade, in care modelul unei norme
a limbii scrise nu avea conditii pentru a se impune, tipografiile s-au confruntat Cu lipsa materia-
lelor i Cu folosirea simultan5. a caracterelor chirilice si a celor rusesti-civile (Cu un anumit set de
litere). Am observat la caracterele rusesti folosite pentru textul românesc adaosul unor slove
preluate din chiri1ic5. specifice limbii romame y, dar si folosirea unor semne rusesti
ca u cu semnificatie dub15 sci meutalift dar si HAMAN1'6111,A. Apar si dublete cu
aceeasi valoare: o6aacTin-o6nacT*; am transcris diferentiat datoria prezentei lui
oblastial blastra. Datorit5, acestei diferente de caractere tipografice apar dublete: ecTe,
ram (rIcr i AcTe); /1-ke-IleA s.a Dar folosirea unor sernne diferite nu semnifica totdeauna
diferente de pronuntare iar lipsa unor semne (de ex. rh) nu inseamná neapkat o optiune, ci
dovada precaritkii mijloacelor tipografice.
Stabilirea valorii fonetice se lace cu oarecare dificultate in cazul slovelor is, A, 4, care
au valoare atit de diftong cit i valoare de vocall, i anume ea, ia sau chiar a, e.
Slova e reprezintl in genere diftongul ja, dar a fost interpretata in inicie cazuri si ca
ie, in altcle ca c. In sprijinul acestei interpretki este grafia ici s cdreia ii corespunde in citeva
texte ttel 6, diferentä perpetuatà prin traditie graficA.
Slo ta A are valoare de diftong in cuvinte ca 4,rkA (pl.), Vi insioSA pe care le-am
transcris conform normelor ortografice actuale: aceia, fiesteckuia; in cuvinte ca awk,A
(fem, sg), a, (pron.) am interpretat pe A ca ea, deci: aceea, ea (propune). Am transcris a cu ja
conform ortografiei a-tuale; de exemplu: asiA, sne.spasiA, 41IMEATA, owe r141 : abia, Bassarabia,
f anzelia, oblastia
Siova A reprezintA, de asemenea si diftongul je: Clarph AE iee, si chiar vocala e.
O grafie de tipul fi9iATEAELHH1: in care nu poate fi presupus ci e sprijinà ipoteza c5. A are si
valoare vocalicri.
Slova k noteaz5, diftongul ca. In pozitie ac-entuatä t are si vahAre da isi a fost tr an-
scria e dar roda si pe e obisnuit in cuvinte ca 4c4m,a*, eAsEpt, ssApsire, cing nnisE asemenea,
alegerea, bisericd (scris i besericd, biser d), sd-i piece. Namesnic (datoritil traditiei gra-
f ice a acestui cuvint in limba rus5.) este scris u,kniis. In transcriere aro interpretat pe 4'ea
diftong, desi e posibill i valoarea de C in finalul verbelor la imperfect si in finalul altor WO
de vorbiie (substantiv, pronume tlemonbtrativ), deci 41c, KsapHHAt, awk au fost transcrise avea,
cuprindca, acea.
Diferentele grafice intre dou5, variante-ale Apzeimintului din 1818 (nr. 35) sint, de ase-
menea, e/ocvente pentru optiunile in coca ce priveste folosirea unor slove chirilice. De exemplu:
In textul tipkit ms. ram. 4 126 Bibl, Acaderniei
F. 1 Ic (la aceleasi euvinte) = f. 179 e
IMMAHT$A8r1 HisAti.HTSA8ii
M C1HTS MAFIA AE CAHTI. Arl.H4
nion5 Aw* ninpuji
MO4IA01114H*CIrk monAossmacit
sung'

1 N. A. Ursu, Problona interpretdrii grafiei cizirilice romcine,sti in furls' anului 1800, in

Limba román5.", IX, 1960, nr. 3, p. 33-46; Ion Ghetie, Al. Alarm Introducere in fdologia
romdneascd, Ducuresti, 1974, p. 170-176.

www.digibuc.ro
 Proclamatia Feldmaresalului Wittg (nr. 143) se pastreaza in doua variante, cu
diferente grafice:
a
KJ WA KJI114 pl. At NO.%,IIlI
" Cm "4,11'16 na'kcci. Cl CI )176,1,1.011; 111.34(.3M

11131.144 48T4 pls3XMA; 41)8'1'4

wspTingrk 6 cepwliti MOTICHp* 6Hcipmqiii

Dintre caracterele ruscsti-civile a pus problcme de interpretare R transcrisa ca diftong

ea dar §i ia. Thiele grafii ca OTHOWCRIR, npeAao;RPHin se datoresc preluarii cuvintclor din
limba rusa', de aceea am transcris: otno,senia, predlojenia.
Am inregistrat i variante in acelasi text (nr. 38): ; ca xvke Then.
Semnul a fost interpretat ca ci in cuvinte ca intdi, ineindstire, deoarece aceste
cuvinte continua, ping astazi sa, se pronunte astfel in zona centrala i nordica a Moldovei i in
Basarabia. El a fost interpretat ca lin cuvinte cum sint Grim, ptine, stnifiloare, cu atit mai mult
cu cit, de multe ori in locul sau se foloseste semnul in cuvinte cum skit: 4s-1.p1.mt, 4410411113r1,
niplipt a fost interpretat atit ca â &it i ca I, deci am transcris fdri»le, fldnami, pírclge.
Am considerat cá io marcheazá nu numai inmuierea lui -r- in sufixele -tor, -ay, ci
.contine i sunetul -u, de aceea am transcris aqiutorizt, feliu, rdzboiu, slujitoriu.
Am respectat la numele proprii grafia de epoca, prin urmare am reprodus Garting pentru
-cá asa se pronunta numele generalul rus si nu am reconstituit" forma Harting.
Am pastrat consoanele duble la nume proprii, nume de locuri si de popoarc, de ex.:
.Akkerman, Bassarabia, Bessarabia, Rossia, rossicnesc etc. (dar si Akerman, Rusia) tocmai
pentru a pune in evidenta inconsecventele. Deoarecc la substantive si adjective comune con-
Soane duble apar numai la urmatoarele cuvinte am renuntat tacit la dublarea consoanei
.accuratnic, ammunitie, aprillie, artillerie, asscsor, assignatii, assignovca, cisslueste, class, cone-
ghiu, collcjschii, colo[a]nnele, commisar, commissie (dar si comisic), communicatie, correspon-
,dent, correspondentie, dinnainte si innainte, ecclesiarh, grammata, iiunic, irregularnica, jert-
vennic, molitvennic, possesor, printessa, privillcghii, somma., summa.
Am modernizat tacit punctuatia, deoarece am observat ca nu exista consecventà in apli-
carea unor principii. De asemenea, folosirea majusculelor s-a facia potri /it normelor actuale,
in locrl unei folosiri excesive a acestor forme grafice, Cu valoare ceremonioasà in epoca', mai
mult decit ortografica.
Am completat tacit abrevierile: mitaSaSii, C*111' clistuoinop = Hristos, Donmului,
eta, sfinfilor.
Acest prim corpus de texte face posibila inventaricrca lexicailui, a datelor morfclogice
sintactice apte sa constituie baza unei analize veridice a limbii roma'ne folositc in tipariturite
din Ba,sarabia. Regretam lipsa spatiului pentru acest capitol ca re analizeaza aspectele lin-
gvistice, transferat in vol. al II-lea. Numarul mare al cuvintelor de origi le lati.to-roma-
Mel si al neologismelor de origine rusa i germana. apare evident ii Indicele lertlografic,
(p. 371 §.u.).

www.digibuc.ro
 ANEXE

Emitenti ai aetelor tipärite Iii limba

- ALEXANDRU I, 1812 (1), 1813 (3), 18 14 (5), 1815 (12, 14), 18 16 (20, 21, 23), 1817 (31),
18 18 (38, 39, 42), 18 19 (46), 1820 (54, 56), 182 1 (68), 1823 (80, 83).
- ARHIEPISCOPIA CHISINAULUI, 182 1 (63), 1830 (182, 183).
- ARMIA CEA LUCRXTOARE, 1828 (154), 1829 (170, 171); gen. Dibici, 1828 (144, 145,
146) ; glavnaia cvartira, 1828 (147, 148, 159); gen. Paschevici-Erivanschi, comandant corp
Caucaz, 1828 (150, 152, 153); gen. Sipeaghin, guvernatorul Tiflisului, 1828 (151).
BAHMETEV, Imputernicit Namesnic, 1816 (24), 1820 (53).
COMANDAN TUL ARMIEI A 2-A, 1829 (164, 172).
COMISIA PENTRU CERCETAREA DOVEZILOR DVORENILOR, 18 19 (43).
COMPANIA ACTORILOR, 1820 (58).
CONSTANTIN PAVLOVICI, 1829 (101).
Crassovschi, guvernator, v. NICOLAI I.
CRUPENSCHI, consilier, v. DICASTERIA.
-:PETRU CU RIC, guvernator politicesc, 1824 (91).
Gen. Dibici , v. ARMIA CEA LUCRXTOARE.
DICASTERIA prin consilier Crupenschi, 18 13 (4).
DIMITRT_E, arhiepiscop, 182 1 (69), 1822 (74, 75), 1823 (78), 1826 (111).
DIVANUL VALAHIEL 1829 (177).
DUNAEV, consilier de stat, 1828 (155).
GARTING, guvernator, 1814 (7), 18 15 (11).
GAVRIIL, mitropolit, 1815 (10), 18161(25), 18 19 (44), 1820 (57).
Glavnaia cvartira, v. ARMIA CEA LUCRATOARE.
- ALEXANDRU GOLITIN, cneaz, 1821 (65).
Gnvernator politicesc, v. PETRU CURIC, 1824 (91); SOROCUNSCHI, 1829 (176); 1830
(185, 186, 187).
- I.N. INZOV, general 182 1 (66),
ALEXANDRU IOAN MAVROCORDAT, domnul Moldovii, 1827 (131).
MINISTERUL FINANTELOR, 1814 (7).
- N1COLAI I, 1825 (100), 1826 (105, 106, 109, 110, 117), 1827 (126, 128)., 1828 (136, 137,
138, 13), 156, 158), 1829 (174, 175, 179); prin guvernatorul Crassovschi, 1830 (193).
- OBERPROCURORUL SINODULUI, 18 17 (34).
OCIRMUIREA OBLASTEI, 1826 (132), 1828 (141).
-OCIRMUIREA POLITICEASCA, 1816 (26).
PALIN, Guvernator, 1827 (122, 125).
--n Gen. Paschevici Erivanschi, v. ARMIA CEA LUCRATOARE.

LIII
www.digibuc.ro
- FAMINTESC NACEALNIC - Orhei, 1829 (180).
- PROTOPOP HOTIN, 1822 (70).
- PROTOPOPIA ORHEI, 1819 (47).
SENAT, 1814 (6), 1825 (98), 182 6 (120), 1827 (123), 1828 (136), 1829 (166).
SFATLTL DOFTORESC (UPRAVA DOFTOREASCA), 182 8 (159), 1829 (163, 184), 1830
(188).
SFATUL OBLASTII, 1819 (45), 1827 (130).
SINODUL, 1813 (2), 1814 (8), 1815 (13), 1816 27, 29), 1817 (32, 33), 1819 (48), 1820
(55), 1822 (73), 1823 (77), 1824 (87, 88, 89), 1825 (c5, 6, 97, 99, 102), 1826 (107, 112,
113, 114, 115, 116, 118, 119), 1827 (121, 123, 124, 127, 129, 134), 182 8 (140), 1829 (165),
1830 (189, 190, 191).
Gen. Sipeaghin, v. ARMIA CEA IXCRATOARE.
SOCIETATEA BIBLIECEASCA, 1818 (40), 1821 (64, C-), 1822 (71), 1E23 (79).
SOROCUNSCHI, Guvernator politicesc, 1829 (176), 1830 (185, 187).
Uprava doftoreasa, v. SFATI3L DOFTORESC.
Graf VORONTOV, 1824 (92, 93), 1825 (94), 182 6 (104, 108), 1828 (157), 1829 (167, 169,
173, 179).
WITTGENSTEIN, FeltImarek.al, 1828 (142, 143).
EMITENTI NECONSERNATI, 1822 (72), 1823 (81, 82, 86), 1824 (S1:1), 1826 (103), 1827
(133), 1829 (181)*.

* In Parantez11. sint indicate numele actelor din BTEB.

LIV
www.digibuc.ro
 TgMATICA TIPARITURILOR IN LIMBA ROMANA

11812 1813 1814 1815 1816 1817 1818 1819 1320 1821 1822 1823 1824 18251182611827 1828 1829 1830 Total
I I

I. 1. Dispozitii si regu-
lamente admini-
strative si juridice 4 2 2 2 3 1 3 6 6 7 4 1 41

2. Acte privind im-

. po7itele 2 1 2 1 1 7
3. Acte privind co-
mertul 1 1 1 1 1 5
_
4 (Usti) si acte refe-
ritoare la activit4i
publice, umanitare,
culturale, invatl1-
mint. 1 2 1 3 2 4 3 3 1 2 1 1 1 15

II. Relat6ri despre

epidemii i mrisuri
pt. prevenire 1 1 1 1 2 11 5 22
CArti si (2) (2) (2) (1) (1) (4) (2) (1) (1)
III. tipArituri
religioase 1 3 6 6 1 4 5 3 2 3 5 5 4 1 2 51

IV. Foi volante re-

ferit oare la raz-
boaie 1 2 3 1 1 1 15 5 29
V. Relatiiri privind
familia imperialil 1 1 1 1 1 1 3 1 2 1 13

Total 1 3 5 8 13 7 5 10 10 7 7 10 7 9 18 15 27 22 9 193

www.digibuc.ro
 Lista dirtilor In limba romfinfi tipiírite In Basarabia
In perioada 1812-1830*
CS,rti didactice 1814 (9); 1815 (15); 18 19 (50); 182 2 (76); 1827 (135).
Carti de cult 18 15 (16, 17); 1816 (28, 30); 1817 (35, 36); 1818 (41); 1819 (51);
1820 (59, 60, 61, 62); 1823 (82, 85); 1824 (90); 182 6 (103, 112, 113);
1827 (121, 133), 1828 (140).
CIrti de 1ectur5, religioasti 1816 (22); 18 17 (37); 1819 (49, 52); 1823 (84); 1827 (134); 1828
(161, 162).
Browri (cArti) ale SocietAtii
Biblice 18 18 (40); 182 1 (64, 67); 1822 (71); 182 3 (79).
Browri de educatie
sanitarA, 1816 (19); 1829 (163); 1830 (192).

Repartizarea numerieä pe ani a tiphiturilor

1812 (1) / 1822 ( 70 76) 7
1813 ( 2 4) 3 1823 ( 77 86) 10
1814 ( 5 9) 5 1824 ( 87 93) 7
1815 (10-17) 8 1825 ( 94-102) 9
1816 (18-30) 13 1826 (103-120) 18
18 17 (31-37) 7 1827 (121_135) 15
18 18 (38-42) 5 1828 (136-162) 27
18 19 (43-52) 10 1829 (163-184) 22
1820 (53-62) 10 1830 (185-193) 9
182 1 (63-69) 7

* In parantez6 Ant indicate numerele tipgriturilor dia BTRB.

LVI
www.digibuc.ro
 BIBLIOGRAFIA TIPARITURILOR IN LIMBA ROMANA
DIN BASARABIA (=BTRB) I. 1812-1830

1812
1* Alexandru I, Proclamatie pentru a vesti alungarea dusmanului din
hotarele Rusici. 25 decernbrie 1812, Vilna.
Dep:. Bibl. Academiei Romd.ne, .1ts. rom. nr. 4 143, f. 289 y 295, copie manu-
scris5..

1813
2* Sinodul rus multumeste slujitorilor bisericii pentru contributia la räzboi
aratä c5.' au fost victime si dintre clerici. 4 august 1813.
Der.: Alit. Stat. Iasi, Fond Mihail, copie manuscrisà.
3 Alexandru I, Manifest de multumire c5. Europa ia parte de bun5voie
la rä.zboiul contra tiranului Napoleon. Cartierul militar Baden, 6 decem-
brie 24 decembrie. Senat, 25 decembrie, Si. Sinod, Sanct Peterburg
ante 13 ianuarie 1814, Chisin5u.
Mihail 1985, 2, p. 759 si fig. 1, p. 760.
Dep.: Arh. Staf. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
4* Dicasteria prin consilierul Crupenschi, instiintare pentru epidemia de
cium5.. 8 iunie 1813 [Chisirau'.
In folio, 2 f. , p. 4 alb5., caractere chirilice.
Dep. : Bibl. Academiei Rom'ane, Foi volante, mapa XIX/83, copie manuscrisl.

1811
5* Alexandru I, Manifest la incheierea päcii cu Franta. 18 mai, Paris,
10-11 iunie, St. Peterburg Tip. Exarhiceasc5, Chisinàu.
In folio, 1 f., caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 2; BRV IV, nr. 383.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere; Bibl. Academiei Romane, Foivolante,
mapele XIX/39, XXXI/ 162 , XXXIV/ 153 .
6* Senatul, Ucaz prin care multumeste lui Alcxandru I in numele popo-
rului pentru incheierea p5.cii i i se comunicä ad5.ugarea titlului bla-
goslovit", hotä.rirea de a i se ridica un monument si a se bate medalie.
3 august, Tip. Senat, Sanct Peterburg, Tip. Sf. Sinod Tip. Exarhi-
ceasa, Chisirfau.
In folio, 2 f., caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 3; BRV IV, nr. 386; Mihail 1986, 2, p. 937-939 si fig. 28, p. 940.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei Romfine, Foi volante, 1 023
si ma pa XXXIV/37.

* Act reprodus integral in volumul de fat5..

www.digibuc.ro
 7* Ministerul Finantelor (si Ocirmuitorul, inginer gheneral-maior Garting);
Apel pentru indeplinirea hotAririi Sinodului, a Sfatului ImpArAtesc
a Senatului din 25 aprilie pentru ridicarea monumentului i baterea
medaliei in cinstea impAratului Alexandru Pavlovici. 31 iulie [St.
Peterburg] 21 august, Chisinlu.
In folio, 3 f., caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 5; BRV IV, nr. 387; Mihail 1985, 2, p. 759 0 fig. 2 0 2a, p. 461,
762.
Dep.: Arh. Stat. Ia.0, Fond Mihail, transcriere i fotngrafii.
8* Sinodul, Ucaz prin care hotäxAste rugAciuni de multumire pentru izbA-
virea de nävAlirea galilor si a dou'Azeci de nearnuri. 30 august, Sanct
Peterburg Tip. ExarhiceascA, ChisinAu.
In folio, 35 X 23,3 cm., 1 f., v. albA, caractere chirilice
Mihail 1940, nr. 4; BRV IV, nr. 393.
Dep. : Arh. Stat. Ia0, Fond Mihail; Bibl. Academiei RomAne, Foi volante,
mapa XXXIV/36.
9 BucoavnA (moldoveneascA). Ante 22 decembrie, Tip. ExarhiceascA,
`Chisinä.u.
ReferintA dupl, Registrul cArtilor tipArite in Tip. Exarhiceascl din Chi0nAu, 1814
182 1": Ciobanu 1923, p. 79; David 1934, nr. 1 (nu a vAzut exemplare); BRV IV,
nr. 381.

1815
10* Gavriil Mitropolitul, Poruncà sá fie trimisi copiii slujitorilor
la Seminar. 30 martie, ChisinAu.
In folio, 2 f., 1 altA, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 11; BTV IV, nr. 402.
Dep. : Arh. Stat. IRO, Fond Mihail, transcriere.
11* Guvernatorul Garting, Scrisoare cAtre exarhul Gavriil in legAturA cu
repaosul duminical: s'A nu fie zi de iarmaroc duminica si de sArbAtori,
ci numai vinerea. 20 iunie, Chisin*Au.
In folio, 2 f., p. 1 0 4 albe, textul in chenar, caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 330; Tomescu 1936, p. 14-15; Mihail 1940, nr. 12; BRV
nr. 401 0 404 (identice).
Dep.: Arh. Stat. Ia0, Fond Mihail; Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 025
0 mapa XIX/ 40, 41.
12* Alexandru I, Manifest de inceperea rAzboiului contra uzurpatordui
tronului Frantei i incorporarea Cnejiei Varsavei la Rusia. 9 mai, Vie-
na 9 iulie, Tip. ExarhiceascA, Chisinä.u.
In folio, 2 f., p. 4 alb5., caractree chirilice.
Mihail 1940, nr. 8; BRV IV, nr, 398; Mihail 1985, 2, p. 763; 1986, 2, p. 939, 941
0 fig. 29, p. 942.
Dep.: Arh. Stat. Ia.,si, Fond Mihail; transcriere i fotografii; Bibl. Ac,ademiei Romitne,
Foi volante mapa XXXIV/39.
13 Sinodul, InAltarea numelor impArAtesti cu adaosul titlului de Tar
Polsei". Iulie, St. Peterburg 25 august [Tip. Exarhiceascä],
In folio, 1 f. , caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 10; BRV IV, nr. 406.
Dep.: Arhiva Consiliului Eparhial, Chi0nAu [in 19391.

2
www.digibuc.ro
14 Alexandru I, Manifest la logodna sorei sale Ecaterina Pavlovna cu
clironomul Wiirtenbergului, Frederic Wilhelm. 30 decembrie, St. Peter-
burg.
In folio, 1f. v. alba, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 9; BRV IV, nr. 399.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, copie manuscrisa; Bibl. Academiei Románe,
Foi volante mapa XIX/85 (copie manuscrisa).
15 Bucoavnii. 20 august, Tip. Exarhiceasc5., Chisinä.u.
In 8°, p-ste 46 p. numerotate colile, foaia de titlu v. gravura Maica Domnu-
lui ; pînä la p. 9, alfabetul mare, mic si grupe de litere; p. 10 s.u. rugaciuni;
caractere chirilice , vignete, f ronti spicii.
Ciobanu 1923, p. 79; C. C. Giurescu 1931, p. 124-128; David 1934, nr. 2; Mihail,
1940, nr. 6; BRV IV, nr. 394.
Dep.: Bibl. Institutului de istorie nationala, (Fac. de litere) in 1944 (BRV IV,
p. 143); acum i s-a pierdut urma.
16 Liturghie. August, Tip. Exarhiceasa., Chisinàu.
In folio, 1 + 5 + 9 -I- 187 f. numerotate, primele 3 f. cu cifre arabe, celelalte cu
chirilice. Titlul incadrat f. i r. v.; textul in chenar, caractere chirilice in negru
rosu, frontispicii, finaluri i gravuri.
Ciobanu 1923, p. 41-45; Mihail 1933, p. 101; David 1934, nr. 3; BRV III, nr.
879 (reproduce prefata hlitropolitului Gavriil, p. 119-122); Mihail 1939, P. 10,
15, passim; hfihail 1940, nr. 7; BRV, IV nr. 879.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, CVR 879.
17 Mole bnic. Dechemvrie, Tip. Eparhiceasa., Chishau.
16 x 20 cm, 4 f. + 128 f. numerotate. F. 4 v.: gravura ca mare arhiereu
binecuvintind, textul in chenar, caractere chirilice, vignete, frontispicii.
Constantinescu-Iasi 1931, p. 8-10, nr. 3; David 1934, nr. 4; Mihail 1939, p. 6
passim; BRV IV, nr. 396 (si opinia: Nu credem in existenta unui Moliftevnic
(sic), tiparit la Chisinau 1815 [...] trebuie sa fie o confuzie cu acest Molebnic").
Dep.: Bibl. Centrala Univ. Iasi, RV II-100.

1816

18 Ectenii pentru biruinla aceii cu numele lui Hristos numite opti asupra
improtivnicilor [si alte rug5.ciuni]: Paraclis de multemire a Polihronis-
mos. Dat'am brosura de la inceputul anului 1816", deoarece la slujbe
se pomeneste Mitropolitul Gavriil, iar dintre membrii familiei imperiale
Ecaterina Pavlovna era deja c5.s'Atorità, iar Ana Pavlovna ilia. nu
(cf. f. 1v si urm.).
in 4°, 18 x 22,5 cm, 30 f. numerotate, ultima p. alba, frontispiçii si gravuri, la f.
19 v Sfintul Mamie Mucenic Gheorghie", textul cu caractere chirilice. Filigran
1808".
BRV HT, nr. 1 363, care dateaza gresit 1828".
Bibl. Academiei Romane, CVR 1 365.
19* Inviitaturii pentru ultuire3 viírsatulu,.. 1812, Sanctpeterburg. Tip.
Scoalelor de doftori, lb. rus5. februarie 1816, Tip. Exarhiceascä.,
Chisitau si Extract din zapisca pentru vaccinare contra vàrsatului.
1811 [ultimul, nesemnalat pini acum; le consider6m difuzate im-
preun 5 ] .
in 8°, 1f. v. alba + 9 f. + 1f. caractere chirilice.
Lacea, p. 800, nr. 3; David 1934, nr. 6; BRV IV, nr. 409.
Dep.: Sibiu, Bibl. Univ. (in BRV IV, p. 146). Bibl. Academiei RomIne, CVR
909 A, copie foto si Foi volante, mapa XXXIV/152; Bibl. Univ. Cluj, nr. inv. 3 7 11.

3
www.digibuc.ro
20 Alexandru I, Manifest la cas5.toria sorei sale Ana Pavlovna Cu .cliro-
. nomul Niederlandei, Wilhelm. 10 februarie, Senat, 12 februarie, Sf. Sino&
St. Peterburg.
i f., 18,30 x 22 cm, v. alba, caractere ruse§ti.
Dep.: Arh. Stat. la§i, Fond Mihail, copie manuscris&.
21* Alexandru I, Actul Sfintei Aliante [14/26 septembrie 1815, Paris], 27 dec.
1815, Senat, St. Peterburg, 16 febr. 1816, Sf. Sinod, St. Peterburg
Tip. Exarhiceascä, Chisinä.u.
1 f., v. all* 48,5 x 41 cm, text pe 3 coloane, caractere chii4Fce.
Dumitrescu 1912, p. 330-331, BRV IiI, nr. 414 (greqit c& Tratatul Sf. Aliante
s-ar fi incheiat la Paris la 14/26 sept. 1816, in loc de 1815).
Dep.: Bibl. Academiei Ron-lane, Foi volante, 1 027; B bl. Central& Univ.
Doc. 35.
22 Catihisis, cu adàogirea locurilor din Sfinta Scriptur5.. Fevruarie, Tip.
Exarhiceasc6, ChisinAu.
In 40, 19,5 x 16,5 cm, 1 -F 43 f. numerotate, foaia de titlu in chenar, y. gravur4
Sf. Treime" cu inscriptii in lb. romank caractere chirilice, vignete, frontispicii.
Ciobanu 1923, p. 45, 61; David 1934, nr. 5; BRV III, nr. 903; Mihail 1939, p.
10, 28.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, CVR 903.
23* Alexandru I, Circularà c'gre Mitropolitul Gavriil de numirea unui Impu-
ternicit in Basarabia. 1 aprilie, Sanct Peterburg 2 mai, Tip. Exarhi-
ceascä,
In folio, 1 f., caractere chirilice.
Tomescu 1934, p. 11; Mihail 1940, nr. 13; BRV IV, nr. 415.
Dep.: Arh. Stat. Iai. Fond Mihail, transcriere; Bibl. Academiei Romane, Foi
volante mapa XIX/92.
24* Bahmetev, Instiintare cu prilejul numirii sale ca imputernicit Namestnic
[instituie 6 rinduieli], 28 iunie, Chisinäu.
In folio, 2 f., p. 3-4 albe, textul pe 2 coloane, cel in 1. roman& in dreapta,
caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 14; BRV IV, nr. 416.
Dep.: Arh. Stat Is*, Fond Mihail, transcriere; Bibl. Academiei Romane, Foi
volante mapa XIX/43.
25* Gavriil Mitropolitul, Pastorará pentru depunerea jurämintului atre
Scaunul impärätesc de cAtre toti locuitorii, isc'älind i tabelele ce se vor
aräta. 28 iulie [Tip. Exarhiceascä, Chisin5.u].
In folio, 2 f., p. 4 albl, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere
chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 330; Mitail 1940, nr. 15; BRV IV, nr. 419 ai 420 [identice].
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante 1 026 §i mapa XIX/94.
26* Ocirmuirea politiceascä, Textul jurämintului atre Scaunul impä'x'5.'-
tesc pe care urmau pronunte toti locuitorii. 24 august [Chi0n5.u].
Arh. Stat. Iaqi, Fond Mihail, atestare manuscrisl.
27 Sinodul, Formà de ectenii [pentru Ecaterina Pavlovna]. [Tip. Exarhi-
ceasa, Chisinàu].
1 f., 10,5 x 9 cm., v. alb& caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 17; BRV IV, nr. 418.
Dep.: Bibl. Al. Ciulcu, Ch4in1.0 [in 1939].

4
www.digibuc.ro
28 Molebnic. Octo[m]vrie, Tip. Exarhiceasc6, Chisin'Au.
In 40, 4 f. + 128 p, caractere chirilice.
Mihail 1933, p. 101; BRV III, 913 i IV, 913; David 1934, nr. 7; Mihan 1939, p. 30,
32, 44, 46, 47.
Dep.: Bibl. V. A. lirechia", Galati; Bibl. Academiei Romane, CVR 913 A (copie
foto).
29 Sinodul, Polihronismos (Multi Ani" pentru imp5.'ratu1 Alexandru Pavlo-
vici i rudele Nicolai i Mihail Pavlovici, Ecaterina Pavlovna). Noiem-
brie, Tip. Exarhiceasc5 Chisinäu.
1 f., 20 x 16,5 cm, v. alba, textul in chenar, caractere chirilice mari, in rosu
negru.
Mihail 1940, nr. 16 o plana II; BRV IV, 422.
Dep.: Muzeul istoric bisericesc, Chisinau (in 1939).
30 Urmarea cintarii de rugel mine ceii de mulgimire [. .1 si a pomenirii
izbeivirai bisericii si a imparatiei Rossiei de neivellirea gallilor i cu
6/6 doaozeci de izeamuri. Noiembrie, Tip. Exarhiceascä., Chisin5.u.
In 4°, 20 x 16,5 cm, 15 f., caractere chirilice; frontispiciu in medalion globul, ini-
tiale, vigneta, textul incadrat in chenar.
Ciobanu 1923, p. 46, 61; Constantinescu-Iasi 1929, p. 9, '45; Tomescu 1931, p. 268;
David 1934, nr. 8.
Dep.: Manastirile Capriana, Suruceni, Hincu s.a. (in 1933).

1817
31* Alexandru I, Anunt despre logodna tareviciului Nicolai Pavlovici CU
Sarlota, fiica lui Friederich Wilhelm III, craiul Prusiei. 25 iunie Senat,
Sanct Peterburg 19 iulie, Tip. Exarhiceasa, Chisinà'u.
i f., 22 x 3to cm, v. alba, caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 965.
Dep.: Bibl. Acaclemiei Romane, Foi volante 1 028 si mapa XIX/45.
32* Sinodul, Formà de ectenii [pentru imp5.ratul Alexandru Pavlovici,
Constantin Pavlovici s.a.]. Iulie, St. Peterburg Tip. Exarhiceasa,
Chisin5.u.
i f. 20 x 16 cm, v. alba, caractere chirilice. Trei emisiuni identice, dar cu puneri
In pagina. diferite.
Mihail 1984, p. 506.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Milian.
33 Sinodul, Aaugire la Tablele inaltelor präznuiri : 21 aprilie [ziva numelui
Alexandrei Feodorovna 30 august [ziva numelui impäratului
Alexandru Pavlovici s.a.]. August, Tip. Exarhiceasc5 Chisinäu.
i f., 21 x 18 cm, v. alba, caractere chirilice
Mihail 1940,, nr. 18; BRV IV, nr. 423.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.
34 Oberprocurorul Sf. Sinod, Ll'caz ca in ficcare an, la 14 septembrie,
sà se citeascä in biserici Actul Sfintei Aliante" semnat la 14 septembrie
1815. Post 30 noiembrie, Tip Exarhiceasc51, Chisinäu.
Mihail 1986, 2, p. 941.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
35 Ceasoslov. August, Tip. Exarhiceasc5 Chisinäu.
32 x 19 cm, 1 f. titlu + 2 f. (cuprinsul) + 288 f.; de la f. 284, Rinduiala pashaliei,
f. 287 v. Nasterea o §tirbirea luminii lunelor"; textul in chenar, caractere chirilice,
vignete, frontispicii.

5
www.digibuc.ro
 - Ciobanu 1923, p. 46-47, 61; Consta.ntinescu-Iasi 193,1 p. 10-13; David 1934,
nr. 9, BRV III, nr. 951 (care reproduce instiintare", p. 194); Mihail 1939, p.
29, passim.
Dep.: Bibl. Academiei Romine CVR 951; Bibl. Centra15. Univ. Iasi, RV VI-56.
36* Rinduiala (parastasului) panihidei... pentru r dposali marii domni,
i,npArati si impeirätese, traducere de Mitropolitul Gavriil 0 Registru
pentru parastas. Tip. Exarhiceasca, Chisin5.u.
in 4°, 16 x 20 cm, 39 f. numerotate, caractere chirilice, textul incadrat, vignete la
f. 1, 3, 13v, 20 r, v, 22 v, 23.
Ciobanu 1923, p. 47-49 (editeaz.5. si Prefata Mitropolitului Gavriil); Constantinescu-
Iasi 1931, p. 13-15; Al. David 1934, nr. 11; BRV III, nr. 943 (si opinia: Re-
gistru moldovenesc pentru parastase" amintit de $t. Ciobanu, op. cit., p. 47, pare
a nu fi altceva decit aceasa Panihidd"); Mihail 1939, p. 10, passim.
Dep.: Bibl. Paul Mihail.
37 Noul Testament. Tip. Sf. Sinod, Sanct Peterburg.
In 8°, 1 + 274 f. numerotate, text in lb. romang. pe 2 coloane, caractere chirilice
Ciobanu 1923, p. 49, 52, 93; Mihail 1933, p. 103, 107; David 1934, nr. 10; BRV
III, nr. 948; Mihail 1939, p. 6, 10; CVR Bibl. Univ. Bucuresti 1972, nr. 228;
CVR Arh. Stat 1985, nr. 291.
Dep.: Bibl. Academiei Romlne, CVR 948; Bibl. Arh. Stat. Bactui, II 1 024 (inv.
2208); Bibl. Arh. Stat. Craiova, (inv. 3 047, 4 750 si 5 799); Bibl. Arh. Stat. Ia4i
(in,. 8260); Bibl. CentraLi. Univ. Iasi, RV III-180.
1818
38* Ascleimintul obrazovaniei oblastei Bassarabiei. 29 aprilie, Chisin5.u.
In folio, 3 f. + 208 p., textul de 2 coloane, cel in lb.' romin5. in dreapta, caractere
rusesti.
Ciobanu 1923, p. 145-146, 152; Berechet 1933, I, p. 288-292; David 1934, nr 14;
BRV III, nr. 970; CVR Arh. Stat. 1985, nr. 295.
Dep.: Bibl. Academiei Romine, CVR 970 si Ms. rom. nr. 4 126, f. 177-227; Bibl.
Arh. Stat. Iasi, inv. 501; Bibl. N. Petica, Bucuresti (var. b).
39* Extras din Statutul carantinii. 21 august, Chisinä'u.
In folio, 8 p., textul pe 2 coloane, cel in lb. rom5.n1 in dreapta, titlul numai in
lb. rusa, caractere rusesti.
David 1934, nr. 12; BRV III, nr. 971.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
40 Pentru scoposul rossienestii insoliri a Bibliei si mijlocirile sibre dobindirea
lui. Decembrie 1817, St. Peterburg - Mai, Tip. Exarhiceascb.', Chisinàu.
fa 4°, 20 x 16 cm, 14 p. numerotate cu cifre arabe, textul imediat du$ titlu, carac-
tere chirilice.
Ciobanu 1923, p. 60 (dateaz5. gresit 1817); David 1934, nr. 15; BRV III, nr. 972.
Dep.: Bibl. Centrall Univ. Iasi, RV II-119.
41 Psaltire. Mai, Tip. Exarhiceasc6, Chisin6u.
in 4°, 33 x 21 cm, 1f. (titlu) + 25 -F 344 + 1 f., numerotate cu chirilice (greseli
de paginatie de la 332, la toate f. cu sot), caractere chirilice; text incadrat in
linii, Cu frontispicii si initiale, la f. 25 Tr, gravura implratului David. Primele 25 f.,
intrebari si Aspunsuri despre inArturisirea credintei.
Ciobanu 1923, p. 47, 61; Constantinescu-Iasi 1929, p. 9, 46; David 1934, nr. 13;
BRV III, nr. 987; Mihail 1939, p. 6 (2 ex.), 17 passim.
Dep.: Bibl. Academiei RonAne, CVR 987; Bibl. Arh. Stat. Iasi, cota 13 097 (inv.
4616/1968).
42* Pravile pentru scoaterea sàrii din Basarabia (15 capitole). [Post 1818 -
ante 1828], [Chisindu].
In folio, 2 f. (incomplet), textul pe 2 coloane, cel in lb. romln6, in dreapta caractere
chirilice.
Mihail 1940, nr. 19; BRV IV, nr. 427.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.

6
www.digibuc.ro
 1819
.43* Intiiptare de la Comisia pentru cercetarea dovezilor dvorenilor din
Basavabia. 26 martie, Tip. Exarhiceascà.', Ch4in5.u.
In folio, 8 f., f. 8 y alba, textul pe 2 coloane, cel in lb. roma.na in dreapta, caractere
rosesti.
Domitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 1 061; Mihail 1984, p. 507-508 (alta,
shine).
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante 1 029 si mapa XIX/96.
44* Gavriil Mitropolitul, Pastorall contra betiei. 7 iulie [Tip. Exarhiceasa],
ChisinAu.
In folio, 3 f., p. 6 alba, textul pe 2 coloane, cel in lb. roma.na. in dreapta, caractere
chirilice.
David 1934, nr. 16; BRV III, nr. 1060: Mihail 1940, nr. 21; BRV IV, nr. 1060.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante mapa XIX/46.
45* tnaltul Sfat al oblastii, Pouturile pentru inclatoririle tàranilor. August.
Tip. Ocimmirii Oblastii, Chisinàu.
2 f. + 44 p., 32,5 x 21 cm, pe f. de titlu v. intr-un dreptunghi lung (in lb. rusa
si romana): ,Masurt intocma Cu palma domneasca sau a opta parte dintr-un sthijin
domnesc"; p. 2 r. [Cuprinsul] in lb. rusa., f. 2 v. in lb. romana.; textul pe 2 coloane,
cel in lb. romana in dreapta, caractere rusesti.
Ciobanu 1923, p. 152; David 1934, nr. 19; BRV III, nr. 1029.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, CVR 1 029 si Ms. rom. nr. 4 126, f. 129-138;
Bibl. Central& Univ. Iasi, RV VI-40.
46 Alexandru I, lvlanifest la nasterea Mariei, fiica lui Nicolai Pavlovici.
12 august, Senat, 18 august, Sf. Sinod, St. Peterburg.
In folio, 1 f., v. alba, caractere chirilice.
. Mihail 1940, nr. 20; BRV IV, nr. 428.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.
47 Protopopia Orhei, Upusna, Bender, invoire pentru cununie.
I f., 20 x 16,5, v. alba, textul incadrat cu semne tipograf ce, inflorituri, caractere
chirilice.
Mihail 1990, nr. 23 (pentru anii urmatori formulare cu textul identic, fiind modi-
ficata, numai data sau emitentul), idem, nr. 26; nr. 43-44; nr. 99; nr. 53; nr. 68;
nr. 72; Mihail 1985, 2, p. 770.
Dep.: Muzeul istoric-bisericesc, Chisinau (in 1939) i Bibl. Academiei Romfine, Foi
Volante, mapa XXXIV (un exemplar din 1828).
48 Sinodul, Forrnà de ectenii [apar numele Mariei Nicolaevna i Ecaterinei
Pavlovnal. Intarita de Alexandru I, la 12 august, in Fi[n]landia. August,
Tip. Sf. Sinod, St. retcrburg 12 septembrie, Tip. Exarhiceasc5.,

In folio, 1 f., v. albA, caractere chirilice.

Mihail 1940, nr. 22; BRV IV, nr. 929.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XXXIV/9.
49 Biblia, 13 august, Tip. lui Nic. Greci, St. Peterburg.
80, 2 f. + 1 249 + 303 p. (la acestea din urma greseli de paginatie 100-103 in loc
de 300-303), text in lb. romana. pe 2 coloane. Foaia de titlu v. alba, pe f. 2 r. o
prefata nesemnata. Noul Testament are si titlu special.
lorga 1918, p. 8; Ciobanu, 1923, p. 49-53, 93; Tomescu 1929, p. 61; David 1934.
nr. 17; BRV III, nr. 1 031 ksi editia Prefetei, p. 289-290); Mihail 1939, p. 6,
passim; CVR Bibl. Univ. Bucuresti 1972, nr. 243; Mihail 1984, p. 508-509; CVR
Arh. Stat. 1985, nr. 309.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, CYR 1 031; Bibl. Arh. Stat. Bacilli III 991 iny.
2 895), II 2 885 (inv. 5 915) ; Bibl. Arh. Stat, Galati II 925 (inv. 2405), II 2 171
(inv. 4 135); Bibl, Arh. Stat. Iasi, inv. 4 012, Bibl. Fac. lb. si literatura. roman.%
23 220 si a Fac. de drept Buc., CVR 110; Bibl. Centrala Univ. Iasi, RV III-102,
103, 104, 107, 181, 221.

www.digibuc.ro
50 Scurld russasa gramatia cu LilmYcirc in limba inoldoveneasa pentru
ucenicii senzinariei Chiináului ci ale altor goale. Tip. Mitropolici, Chisinàu.
In 4°, 1f. (titlu) + 4 p. (Scara") + 139 p.; textul pe 2 coloane, cel in lb. romana
in dreapta, caractere chirilice.
Ciobanu 1922, p. 8; idem, 1923, p. 61; Tomescu 1931, p. 269; David 1934, nr. 18;
BRV III, nr. 1038; CVR Arh. Stat. 1985, nr. 311.
Dep.: Bibl. Academiei Romane CVR 1 038; Bibl. Arh. Stat. Iasi, cota 9 429 (inv.
605/1960) (fosta a lui N. Egunov); Dibl. Centrala Unir. Iasi, RV II-126.
51 Afinei de ob,ste. Iunie, Tip. Exarhiceasa Chisinàu.
33 x 21 cm, 1 f. (titlu) + 3 -F 221 f. numerotate, cu caractere chirilice -I- 18 p.
(1 I. alba dupa f. 221). Foaia titlu v.: gravura Sf. Fecioara in biserica, f. 2v
3 r: Insemnarea slujbelor celor de obste, f. 208 y 221 v: Sinaxar, 18 p. la sfirsit:
Slujba Pocrovului; caractere chirilice manuscule; vignete, frontispicii.
Ciobanu 1923, p. 53-57, 61; Constantinescu-Iasi 1929, p. 9, 46; David 1934,
nr. 21; BRV III, nr. 1 040 (si editia Prefetei p. 306); Mihail 1939, p. 6, 15, passim.
Dep.: Bibl. Academiei Rotrane, CVR 1040.
52 Noul T estament. 15 august, Tip. Nic. Greci, St. Pcterburg.
In 8°, 22,5 x 13,3 cm, 2 f. + 303 p., cu aceleasi greseli de paginatie ca si Biblia.
Foaia de titlu v. albä, prefata aceeasi ca i la Biblie, text in lb. romana pe 2 co-
loane, caractere chirilice minuscule.
Constantinescu-Iasi 1931, p. 46; David 1934, nr. 20; BRV III, nr. 1 049 (si editia
Prefetei, p. 314); Mihail 1939, p. 6.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, CN'R 1049; Bibl. Centrala Univ. Iasi, RN, III-94,
95, 182.

1820

53* Bahmetev, Imputernicit Namestnic, Dispozitii privitoare la alegerea

deputatilor. 29 februaric 2 aprilie
In folio, 5 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romana in dreapta, caractere rusesti
Ciobanu 1923, p. 152-153; David 1934, nr. 22 (nu a vazut exemplare); BRV
III, nr. 1 069 (autorii mentioneaza ca nu au vazut exemplare); Mihail 1940, nr. 24;
BRV IV, nr. 433.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
54* Alexandru I, Instiintare despre desfacerea càsätoriei dintre marcle cueaz
Constantin Pavlovici si sotia sa Ana Feodorovna i pravilà privitoai e
la impärAteasca familie. 31 martie, Tip. Senat i Sf. Sinod, Sanct Peter-
burg 28 aprilie, Tip. Exarbiceasc5., Chisinau.
In folio, 1 f., caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 1103; Mihail 1984, p. 509-511.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante 1 031 si mapa XXXIV/48.
55 Sinodul, Formil de ectenii pentru numele impárä.te.sti [nu mai apare
numele Anei Feodorovna]. Martie, St. Peterburg 28 aprilie, Tip.
Exarhiceascà, Chisin6u.
In folio, 1 f., v. alba, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 25; BRV IV, nr. 434.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante mapa XXXIV/47.
56* Alexandru I, Ucaz cu privire la asezarea locuitorilor In Basarabia (8 arti-
cole). 7 iunie, Tarscoe Selo (2 editii: a, b).
In folio, 1 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romana. in dreapta. Dona, editii
diferentâ de marime a caracterelor chirilice si numerotarea articolelor (una cu cifre
arabe, alta cu caractere chirilice) si diferente de formulare in lb. romana.
Dumitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 1104.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante 1 030 (a, b) si mapa XIX/50.

www.digibuc.ro
57* Gavriil Mitropolitul, Pastoralà prin care indearnna pe credinciosi sä
pästreze duminica zi de sä.'rlAtoare. 2 septembrie [Tip. Exarhiceasca,
Chisingu].
In folio, 1 f., 22,3 x 35 cm, v. alba, caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 1105.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 032 si mapa XIX/47.
58 Afis teatral pentru comedia $coala muiereasca sau intimparile noptii"4
26 septembrie.
1 f., 18 X 28,5 cm, v. alba, textul incadrat in chenar, cel in lb. rusa separat de
cel in lb. romana printr-un *ir de ornamentatii tipografice, caractere rusesti.
BRV III, nr. 1106.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Poi volante, mapa XIV.
59 Evanghelie. [Tip. Exarhiceascä], Chisinäiu.
Tomescu 1931, p. 271; David 1934, nr. 25 (n-a vazut exemplare); BRV III, nr.
1 070 (autorii mentioneaza ca n-au vazut exemplare).
60 Apostol. [Tip. Exarhiceasa], Chisinäu.
Tomescu 1931, p. 271; David 1934, nr. 26 (n-a vazut exemplare); BRV III, nr.
1 065 (autorii mentioneaza ca n-au vazut exemplare)
61 Molitvenic. August, Tip. Exarhiceascà, Chisinä.u.
in 40, 21 x 16,5 cm, 1f. (titlu) + 4 f. Pinax" (cuprinsul), ultima p. gravura Sf.
Treimi +551 f. Text incadrat, vignete i froritispicii. De la f. 548: Adunarea nume-
lor chip& alfavita", caractere chirilice.
Berechet 1923, p. 354 (dar o numeste impropriu Liturghia cea Mare"); Ciobanu
1923 p. 57-58; Constantinescu-Iasi 1929, P. 9, 47; David 1934, nr. 23; BRV
nr. 1077; Mihail 1939, p. 6, 11(2 ex.1, passim; CVR Arh. Stat. 1985, nr. 319.
Dep.: Bibl. Academiei Romine, CVR 1077; Bibl. Arh. Stat. Beau, II 2 974
(my. 6 176 .
62 Rinduiala sfinirii bisericii si a primirii ereticilor in Biserica R5.säritului.
Octo[m]brie, Tip. Exarhiceasc5., Chisinä.u.
in 40, 20,5 x 16,5 cm, 1 f. (titlu) -I- f. 2 r. (Cuprins), v. gravura Sf. loan semnata
lonita Io Vona + 113 f. numerotate; textul incadrat in chenar; caractere chirilice.
Ciobanu 1923, p. 57; Mihail 1933, p. 102; David 1934, nr. 24 si 28 (nu a vazut
ed. 1821) : BRV III, nr. 1 084 (si opinia: Ne indoim de existeirta editiei 1821
amintita de St. Ciobanu, op. cit., p. 61, care cel mult a fost editie de titlu");
Mihail 1939 p. 6 (2 ex.) passim; CVR Arh. Stat. 1985 nr. 322.
Dep.: Bibl. Academiei Romfine CVR 1084; Bibl. Arh. Stat. Bucuresti, II.. 6 991
(inv. 36 402); Bibl. Centrala Univ. Iasi, RV III-183.

1821

63 Formulare pentru inregistrarea veniturilor si cheltuielilor la biserici.

Ianuarie [Chisinau].
In folio, 12 f., 38 x 27 cm v. albe (formulare date ca model), caractere rusesti.
Mihail 1984, p. 510.
Dep.: Bibl. Paul Mihai/.
64* Socoteala anuald a Comitetului Societai Biblice. despärtirea" Bassa-
rabiei, Tip. Exarhiceascä, Chising.u.
in 4°, 18 x 19 cm, 1f. titlu + 38 p., caractere chirilice.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, CVR 1 164 (este alta editie decit BRA% III, nr.
1164).

5 c. 329
9
www.digibuc.ro
65* Al. Golitin, Cneaz, Apel pentru ajutorarea refugiatilor greci i moldo-
veni. 24 iulie.
In folio, I f., v. all* textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta; caractere-
ruseFti.
Dumitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 1143; Mihail 1940, nr. 27; BRV IV, nr. 436
(aceea§i editie).
Dep.: Bib]. Academiei Ronane, Foi volante 1 033 *i napa XXXIV/49.
do I. N. Inzov, Instructie pentru bulgarii-colonisti asezati in Basarabia,
[traducere de arhiepiscopul Dimitrie Chisinä'u.
Ciobanu 1923, P. 64, 146; David 1934, nr. 27 (nu a vazut exemplare); BRV III,
nr. 1 122 (autorii mentioneaza cá nu au vazut exemplare).

67* Satuire pentru cumpàrarea Bibliei. 1820, Tip. N. Greci, Sanct Peter-
burg 1821, Tip. Exarhiceasc51, Chisinà'u. Cf. si nr. 40.
in 40, 17 x 21 cm, 11 p., textul incepe imediat dupa titlu, caractere chirilice.
David 1934, nr. 29; BRV III, nr. 1128.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, CVR 1128; Bibl. Centr. Univ. Ia0 RV II 136_

68* Alexandru I, Ucaz pentru taxele de inregistrare. 4 decembrie, Tip_

Senatului, Sanct Peterburg.
Infolio, 9 f., ultimele 3 f. cu tabele care fixeaza taxele, f. 9 v. alba, caractere ruse0i-
BRV III, nr. 1145.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante mapa XCII.
69 [Arhiepiscop Dimitrie] Ucaz ca preotii s5, nu cunune tiganii decit cut
adeverintà din partea Cantorei. [Noiembrie], Tip. Exarhiceascà, Chisinä.u.
Mihail 1985, 2, p. 763-764 (nu a vazut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Ia0, Fond Mihail, transcriere.

1822
70* Protopopul de Hotin, Model de tabel cumulativ pentru evidenta sfárii
civile (näscuti, cäsà.toriti, decedati) pe 1821. Februarie.
In folio, 2 f., p. 4 alba, caractere chirilice.
Bibl. Academiei Romfine, Foi volante, mapa XXXIV/ 138.
71 Socoteala Comitetului bessarabiecestii despàrtiri a rossienestii bibliecesti
Sotietàti pentru anul 1820: traducere de S. Margela. 1822, Tip. Duhov-
niceasc5., Chisinàu.
In 40, 21 x 18 cm, 1 f. + 32 p., caractere chirilice.
Parhomovici 1925, p. 46; David 1934, nr. 31; BRV III, nr. 1 164 autorii men-
tioneaza c.á nu au vazut exemplare cu f. de titlu).
Dep.: Bibl. V. Carau§, ChiOnau (in 1933).
72 Table lancasteriene [1 martie 30 noiembrie, Tip. Duhovniceasa,
Chisin5.u].
34 f. volante, 60 x 52 cm. Se cunosc tabelele nr. 7 (Citire clqt Sf. Scriptura), nr. 23
(Tablá de aritmetica.), nr. 34 (Cuvinte de 3 sloguri), caractere majuscnle rusqti.
Ciobanu 1920, P. 21, reproduce facsimilul tablei 34; Mihail 1986, 2, p. 947, fig. 32,.
reproduce facsimilul tablei 23.
Ciobanu 1920, P. 21; Ciobanu 1923, p. 87-90; BRIT IV, nr. 438; Mihail 1985
2, P. 764-766 0 fig. 3, p. 767; 1f.E6, x, fig. 32, p. 547.
Dep.: Arh. Stat. Ia0, Fond Mihail, traraciicre.

10
www.digibuc.ro
73 Sinodul, Formä de ectenii [apare si numele 01g5.i Nicolaevna]. Septem-
brie, Tip. Sf. Sinod, Sanct Peterburg 17 octombrie, Tip. Duhovni-
ceasa., Chisinä.u.
1 f., 21 x 18 cm, v. alba, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 29; BRV IV, nr. 437; Mihail 1985, 2, p. 770.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere ; Bibl. Aca,derniei Romane, Foi volante,
mapa XXXIV/50.
74 [Arhiepiscop Dimitrie], Rinduiala proscomidiei. Tip. Duhovniceascà,
Chisinàu.
1f., 71 x 50 cm, v. alba, textul pe 4 coloane i incadrat, caractere chirilice, in rosu
si negru.
Mihail 1940, nr. 28; BRV IV, nr. 439; Mihail 1985, 2, p. 768 i fig. 4, p. 769.
Dep.: Biserica din Bogzesti, jud. Orhei (in 1939).
73 [Arhiepiscop Dimitrie], Antimis. [Tip. Duhovniceascä., Chisin5.u].
i f., textul in lb. romina, caractere chirilice.
Alihail 1985, 2, P. 771 (nu a vazut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
76 Bucoavnii. Tip. DuhovniceascA,
in 4°, 22 x 12 cm, cca 16 f., textul pe 2 coloane, caractere chirilice.
Ciobanu 1923, p. 64, passim; Ghibu 1916, p. 117 (a vazut un exemplar incomplet,
Cu 32 p.) facsimile f. titlu 1 p. la p. 118 si 119; David 1934, nr. 30 (nu a vazut
exemplare); BRV III, nr. 1 152 (autorii mentioneaza ca. nu au va.zut exemplare);
Mihail 1985, 2, p. 770-771; CVR Bibl. Univ. Bucuresti 1972, nr. 268.
Dep.: Bibl. Central a Univ. Bucuresti 09/589, inv. 3331, distrusa la 23 decembrie
1989.

1823
77 Sinodul, Instructii pentru scrierea metricilor si a tabelelor (5 paragrafe).
24 ianuarie [Tip. Duhovniceasc5., Chisinàu].
rn. folio, 6 f. + 2 f. (prima p. alba), Cu tabele, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 33; BRV IV, nr. 444.
Dep.: Muzeul istoric-bisericesc Chisinau (in 1939).
78* Dimitrie, Arhiepiscop, Manifest pentru infiintarea scolilor lancasteriene.
Ki§inevskia eparhialnyia vedomosti". 1868, nr. 30, 15 aprilie, P. 457-460; J.
Halippa, in Trudy Bess. gubernskoj u6enoj arch. Kom.", 1902, p. 148-150; Mihail
1940, nr. 34; BRV IV, nr. 443.
79 Socoteala Comitetului Bessarabiece,stii desfiärtiri a rossienegii
Sofietilli fie 1822. Tip. Duhovniceasa., Chisinä.u.
In g°, 21 x 18 cm, 46 p., caractere chirilice.
Parhomovici 1925, p. 46; David 1934, nr. 33; BRV III, nr. 1190, IV, nr. 1 190.
Dep.: Arh. Stat. Bucuresti, Donatii pachet XX, doc. 10 (in BRV IV, p. 311).
20 Alexandru I, Manifest si Actul Sfintei Aliante. Tip. Duhovniceasc6,
Chisinàu [ed. II-a].
1 f., 45 x 36 cm, v. alba, textul pe 3 coloane incadrate, caractere chirilice.
Alihail 1940, nr. 31; BRV IV, nr. 442.
Dep : Muzeul istoric-bisericesc, Chisinau (in 1939).
21* instiintare pentru pricini judeatoresti, Chisinàu.
In folio, 2 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere rusesti.
BRV III, nr. 1201, acelasi ca si Mihail 1940, nr. 30; BRV IV, nr. 445.
Dap.: Bibl. Acaderniei Romane, Foi volante, mapa XIX/77.

11

www.digibuc.ro
82 Slujba de multumire in ziva pomenirii pacii intre Rusia si Suedia.
[Tip. Duhovniceascal, Chisinau.
In 4° rnic, 42 f. 1/2 a1b5.. Textul incepe imediat dupg titlu. F. 27 s.u.: Slujba Si.
prooroc Zaharia si a Sf. i dreptei Elisabeta.
BRV III, nr. 1 189 (autorii mentioneazil a. au datat dupa o insemnare autografk.
din 1823).
Dep.: Bibl. D. Balaur (in BRV III, p. 429).
83* Alexandru I, Manifest la logodna marelui cneaz Mihail Pavlovici Cu
Sarlota, printesa Wirtembergului i schimbarea numelui ei in Elena
Pavlovna. 6 decembrie, Tip. Senat, 7 decembrie, Sf. Sinod, Sanct Peter-
burg 28 decembrie, Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
In folio, 1 f., v. all* caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 32; BRV IV, nr. 441; Mihail 1985, 2, p. 771-772; 1986, 2, p.
941, 943.
Dep.: Arh. Stat. Ias,i, Fond Mihail; Bibl. Academiei Rorrane, FM volante, mapa
XXXIV/52.
84* Perttru datoriile presviterilor de popor. Iunie, Tip. Duhovniceasca,
Chisinau.
In 4°, 20,5 x 16,3 cn), 6 f. (f. titlu incadratk pe f. liminarl Cuprinsul" si o rnainte
cuvintare cdtra preoti", 4 f.) + 279 P. cifre chirilice, caractere chirilice.
Ciobanu 1923, p. 64; David 1934, nr. 32 (editeaz6. i prefata); BR\ III, nr. 1 187;
Mihail 1939, p. 28 (2 ex.), 32; Mihail 1985, p. 772.
Dep.: Bibl. Academiei RomAne, CVR 1187; Bibl. Centr. Univ. Iasi RV III-123.
85 Tipic bisericesc, adunat in scurt. Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
In 4°, 20 x 16 cm, 1f. (titlu) 4. 76 p., caractere chirilice.
Ciobanu 1923, P. 59-60 (datea.75. gresit 1821); Constantinescu-Iasi 1929; Dav:d,
1934, nr. 34, BRV III, nr. 1193; Mihail 1939, p. 26, 48.
Dep.: Bibl. Academiei Române, CYR 1193.
86* Izvod din pravile i asezaminturi pentru invatatura tinerilor din Basara-
bia. [Tip. Duhovniceasca, Chisin5.u].
Infolio, 3 f.. ultima p. albk texiul pe 2 coloane, cel in lb. romanâ in dreapta, carae-
tere rusesti.
Mihail 1984, p 510-312 si fig ,5, p. 511.
Dep.: ? [exemplar incomplet,. Am transcris de pe fotografie.

1824
87* Sinodul, Ucaz catre Arhiepiscopul Dimitrie: Pravile pentru dezrädaci-
narea faptelor rele. 17 ianuarie. Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
In folio, 8 p., caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 36; BRV IV, nr. 449; Mihail 1985, 2, p. 774.
Dep.: Arh. Stat. lasi, Fond Mihail, transcriere ; Bibl. Academiei Romilne, Foi volante,
mapa XXXIV/34.
88 Sinodul, Forma de ectenie si addogire la praznicile imparatesti: 1 ianua-
rie [inceputul anului non] si 21 mai [numele lui Constantin Pavlovici s.a.].
Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
In folio, 36 x 23 cm., 1 f., v. albk caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 1229; Mihail 1984, p. 512.
Dep.: Bibl. Academiei Romtme, Foi volante, 1 035 si mapa XXXIV/58.
89 Sinodul, Forma de ectenie pentru inaltarea numelor prea inalte. Martie.
In folio, 1 f. v. albk caractere chirilice.
Mihail 1985, 2, p. 773.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.

12
www.digibuc.ro
90* Rugiiciunea pentru izbeivirect de lacuste. Iunie [Tip. Dubovniceasa,
Chisinäiu].
in 4°, 8 p. (sfirsitul lipseste), caractere chirilice.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.
91* Guvernatorul civil Petru Curic, Extras din circulara càtre politia °rase-
lor si satelor privind simptomele ciumii din or. Tucicov. 23 noiem-
brie.
In folio, 8 p., textul pe 2 coloane, cel din lb. romana in dreapta, caractere chirilice.
David 1934, nr. 35; BRV III, nr. 1 228 (autorii mentioneaza ca nu au vazut textul).
Dep.: Arh. Stat, Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei Romane, Foi volante mapa
XXXIV/55.
92* Graf Vorontov, instiintare in leg5.tur5. cu plata d5.rilor in monedà
ruseasc5. (6 puncte). Aprox. 22 decembrie (cf. referirea de la nr. 94).
-- In folio, 36 x 22,5 cm, 1f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romfina in dreapta, carac-
tere chirilice.
Mihail 1985, 2, p. 773, rectifica data din 1826, in 1824 a BRV IV, nr. 478 [de
fapt 1823-1826], care are in vedere Mihail 1940, nr. 60.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa
XXXIV/65.
93* Graf Vorontov, instiintare despre crearea Comisiei de recensknint
pentru o nou5. impunere
In folio, 1 f., textul pe 2 coloane, ccl in lb. romana in dreapta, caractere chirilice.
Mihail 1985, 2, p. 774 si fig. 5-6, p. 775-776, rectifica datarea din circa 1828",
in 1824; Mihail 1940, nr. 62; BRV IV, nr. 471.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 075/3
mapa XXXIV/57.

1825
94* Instiintare in leg5.turä cu plata carilor in moned5. ruseasc6 (8 puncte).
Februarie, Tip. Ocirmuirii [Chisin5.4
In folio, 2 f., textul pe 2 coloane, col in lb. romana in dreapta, caractere rusesti.
Mihail 1940, nr. 38; BRV IV, nr. 456.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
95 Sinodul, Formä de ectenii i adä.'ugire la praznicile impä.'fá.testi: 25
februarie [ziva de nastere a Mariei Mihailovna], 22 iulie [numele Mariei
Feodorovna s.a.]. 22 martie, S. Peterburg 6 aprilie, Tip. Duhovni-
ceascà, Chisinau.
In folio, 1 f. v. alba, caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 1256; Mihail 1986, 2, p. 943.
Dep.: Bibl. Academiei Romine, Foi volante, 1 036 si mapa XXXIV/36.
96 Sinodul, Adäiugire la praznicile impkItesti: 21 aprilie [ziva de nastere
a lui Nicolai Pavlovici s.a.] si 25 iunie [onomastica Alexandrei
Feodorovna s.a.]. 28 august, Tip Duhovniceasa, Chisin5.u.
1 f., 22,5 x 17,5 cm, v. albi, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 41; BRV IV, nr. 452.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
97 Sinodul, Formä de ectenii [Cu adängarea numelui Alexandrei Nico-
laevna, näscutà la 12 iunie]. 12 iulie, Tarscoe Sebo 23 iulie, Tip,
Duhovniceasc5., ChisinAu.
1 f . , 21 x 17 cm, v. alba, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 42; BRV IV, 455; Mihail 1985, 2, p. 774.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa
XXIV/61.

0.3

www.digibuc.ro
 98* Ocirmuitorul Senat, Ucaz dat imediat dup. decesul imparatului Ale-
xandra I privitor la depunerea juramintului pentru mostenitorul legiuit
al tronului, Constantin Pavlovici. [Noiembrie, Chisinau].
In folio, 22,5 x 27,5 cm, caractere chirilice.
Dep.: Bibl. Academiei RomSale, Foi volante, mapa XXXI/ 161.
99 Sinodul, Forma de ectenie ce introduce numele lui Constantin Pavlovici
drept imparat. Sf. Sinod [St. Peterburg] 10 decembrie. Tip. Duhovni-
ceasca, Chisinau.
i f., 21 x 17 cm, f. 1, v. albg, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 39; BRV IV, nr. 453.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei RomAne, Foi volante, mapa
XXXI V/60.
100* Nicolai L Manifest la moartea imparatului Alexandra Pavlovici (cere
sa i se depuna juramint de credintä lui i clironomului Alexandra
Nicolaevici i sa se considere data suirii sale pe tron 19 noiembrie ;
sint precizate anexele : 1) renuntarea la tron a lui Constantin Pavlovici
din 14 ianuarie 1822 si 2) r5.spunsul lui Alexandru Pavlovici; 3) Mani-
festal lui Alexandru I din 16 august 1823 de la Tarscoe Selo, prin
care se anunta ca, datorita renuntarii la tron a lui Constantin Pavlovici,
este desemnat urmas Nicolai Pavlovici ; 4) Scrisoarea de condoleante
a lui Constantin Pavlovici catre mama sa i 5) Scrisoarea de condo-
leante a lui Constantin Pavlovici catre Nicolai Pavlovici la moartea
lui Alexandru I si afirmarea cà doreste sà rarnin'ä numai tesarevici
f. 6 v., Scrisoarea lui Constantin Pavlovici cä."tre Min. Justitiei. 26 no-
iembrie, Varsava, 14 decembrie, Tip. Senat 15 decembrie, Sf. Sinod,
Sanct Peterburg.
In folio, 6 f., caractere chirilice, unele exemplare au f. 6 v. alb5..
Dumitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 1 263 (2 f.: Manifestul lui Nicolai I); Mihail
1984, p. 512-514 si fig. 6, p. 513. BRV III, nr. 1202; (2 f.: Manifestul lui Ale-
xandru I din 1823); BRV III, nr. 1 261 si Mihail 1986, 2, p. 943 (2 f. cu scrisorile
lui Constantin Pavlovici, anexa 4 si 5).
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante 1 034, 1 037, 1 039 si mapa XXXI/158,
a si b, 159 si 160; Arh. Stat. lasi, Fond
101* Constantin Pavlovici, Scrisoare catre Ministrul Justitiei, de renuntare
la tron. 8 decembrie, Varsava [Tip. Sf. Sinod, Sanct Peterburg]. ,

In folio, f., 36 x 23 cm, v. albá, caractere chirilice.

I
Dumitrescu 1912, p. 67; BRV III, nr. 1 262; Mihail 1940, nr. 37; Mihail 1986,
2, p. 943.
Dep.: Bibl. Acaderniei Romane, Foi volante, 1 038 si mapa XXXIV/59; Arh. Stat.
Iasi, Fond Mihail.
102 Sinodul, Formà de ectenii pentru imparatul Nicolai Pavlovici. Decem-
brie, Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
In folio, 1 f., v. alb5., caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 40; BRV IV, nr. 454.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei Romlne, Foi volante, mapele
XXXIV/62 i XLI/7 I.

1828
103 Rinduiala pomenirii fientru pravoslavnicai ostafi. 22 ianuarie, Tip. Duhov-
niceasca, Chisina'u.
in 4°, 16 x 10 cm, 22 f., numerotate cu cifre chirilice; caractere chirilice.
David 1934, nr. 36; BRV III, nr. 1289; Mihail 1939, p. 11.
Dep.: Mingstirile Frumoasa, Suruceni, Curchi, Condrita (in 1933).

. 14
www.digibuc.ro
104* Graf Vorontov, instiintare pentru alegerea i indatoririle ocolasi-
lor [20 instructiuni]. 9 martie.
In folio, 2 f., text pe 2 coloane, cel in lb. romanä in dreapta, caractere ruses&
Mihail 1940, nr. 48; BRV IV, nr. 462 care corecteaz5. BRV III, nr. 1 454.
Dep.: Bibl. Academiei Rornane, Foi volante 1 075/2, mapa XIX/16 si 81.
105* Nicolai I, Dezmintirea unor zvonuri [c5. Váranii vor fi scutiti de dan,
cà nu vor mai fi supusi sapinilor] [5 dispozitii]. 12 mai, Tarscoe Selo,
13 mai, Tip. Senat, 14 mai Sf. Sinod, Sanct Peterburg.
In folio, 1 f., caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 47; BRV IV, nr. 463.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei Rom5.ne, Foi volante, mapa
XXXIV)70.
106* Nicolai I, Manifest la nasterea nepoatei Elisaveta Mihailovna. 19 mai,
Tip. 5enat, Sanct Peterburg.
In folio, 1 f., caractere rusesti.
Mihail 1984, p. 514.
Dep.: I3ibl. Paul Mihail, copie manuscrisà.
107 Sinodul, Form5.' de ectenie [este introdus numele Elenei Pavlovna,
nu mai apare cel al Elisavetei Alexievna]. 13 iunie [St. Peterburg]
30 iunie. Tip. Duhovniceasc5, Chisinrm.
i f., 16 x 18 cm, v. alb5., caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 67-68; BRV III, nr. 1296.
Dep.: Bibl. Academiei Romd.ne, Foi volante, 1 040 si mapa XXXIV/69.
108* Graf Vorontov, Instiintare cu privire la ciuma din Bulgaria, Valahia,
si din Moldova. [Sint amintite loca1it5'tile Iasi, Vaslui, Focsani, Galati],
datat dupa insemnarea de pe exemplar.
Infolio, 1 f., 36 x 2 1 cm, v. alb5., textul pe 2 coloane, cel in lb. rom5.ná in dreapta,
caractere chirilice.
Mihail, 1984, p. 514 si fig. 7, p. 515 corecteaa Mihail 1940, nr. 59 si BRV IV,
nr. 477.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa
XXXIV/144.
109 Nicolai I, Manifest in legälturà cu succesiunea la tron (din 28 ianuarie).
22 august, Senaf, Moscova.
In folio, 1 f., caractere rusesti.
Mihail 1940, nr. 46; BRV IV, 464; Mihail 1934, p. 516 si fig. 8, p. 517.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, fotografie.
110* Nicolai I, Manifest pentru iertarea si usurarea pedepselor si a d5rilor
fiscale, cu prilejul incoronArii sale (XV capitole). 22 august, Tip. Senat,
Moscova.
In folio, 8 f. ultima p. all* textul pe 2 coloane, cel in lb. romang in dreapta..
caractere rusesti.
Mihail 1940, nr. 45; BRV IV, nr. 457; Mihail 1984, p. 514-516.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
111 Arhiepiscop Dirnitrie, dup5. ucazul Sf. Sinod, Dispozitie pentru slujbe
speciale pentru s5rb5torirea incoron5rii. 23 august-sept. [Tip. Duhovni-
ceasc5., Chisin5u].
Mihai/ 1986, 2, p. 910 (nu a vilzut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.

15

www.digibuc.ro
112 [Sinodul] Cintare de multumire catre Dumnezeu pentru surparea zur-
balii. Septembrie, Tip. Duhovniceasca', Chisinau.
In 4°, 19 x 15 cm, 1 f. (titlu) + 10 f., numerotate, caractere chirilice de 2 mIrimi.
Ciobanu 1923, p. 64 (si atribule arhiepiscopului Dimitrie traducerea in lb. romfing
a acestei rugAciuni); David 1934, nr. 37; BRV III, nr. 1282; Mihail 1939, p. 7,
37 (2 ex.); Mihail 1983, 2, p. 777.
Dep.: M5.0.stirile Suruceni, Hincu, Hirjauca, Frumoasa (in 1933).
113 Sinodul, Rugaciune de multumire in ziva Nasterii Domnului si a pome-
nirii izbavirii de gali. Septembrie, Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
In 80, 20 x 15,5 cm, 14 f., initiale mari si ornate, caractere chirilice.
Parhomovici 1925, p. 17; David 1934, nr. 38; BRV III, nr. 1270; Mihail 1939,
p. 11, 26, 31.
Dep.: 1115,n5stirea Hirjauca (in 1939).
114 Sinodul, Polihronismos. Septembrie, Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
In folio, 1 f., 32 x 21 cm, v. alb5., caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 50; BRV IV, nr. 465.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XXXIV/71.
115 Sinodul, Pravile pentru constructia viitoarelor biserici. Iunie, Tip.
Duhovniceasca, Chisinau.
Mihail 1985, 2, p. 777-778 (nu a v5.zut exemplarc).
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcrierc.
116 Sinodul, Ucaz sä nu se fac'ä impiedecäzi taranilor cind sint alesi epitropi
bisericesti. Iunie, Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
Mihail 1985, 2, p. 778 (nu a vilzut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Ia.si, Fond Mihail, transcriere.
117 Nicolai I, Manifest si Ucaz catre Senat pentru infiintarea Curtii Penale
Supreme. Iunie, Tip. Duhovniceasca', Chisinau.
Mihail 1986, 2, p. 909 (nu a vd,zut exemplare)
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
118 Sinodul, Ucaz pentru scrierea corectá i pastrarea corespunzatoare
a registrelor metricale. Iunie, Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
Mihail 1985, 2, p. 778 (nu a vlzut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
119 Sinodul, Ucaz ca îu biserici sä nu se pastreze carti cu caractere rusesti
civile. August, Tip. Duhovniceasca,
Mihail 1986, 2, p. 909 (nu a vAzut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
120 Senat, Ucaz pentru autorizarea transporturilor de sare din Basarabia
pe mare si la Odessa. Octombrie, Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
Mihail 1986, 2, p. 910 (nu a vlzut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.

1827

121 Sinodul, lzvod I. De pomenirile ce scJac In fiecare an [. ..] pentru marii

domni; f. 13 lzvod B. Moscova - 1827, Tip. Duhovniceasca, Chisinä.u.
In 4°, 19 x 15,5 cm, 20 f. numerotate cu cifre chirilice; incadrate in chenar. Textul
incepe pe verso titlului i cuprinde trei liste de mime cu indicatii chid si cum sá
fie pomenite in biserici. Hirtie Cu filigran 1826".
Ciobanu 1923, p. 65; David 1934, nr. 42; BRV III, nr. 1 314; Mihail 1939, p. 28.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, CVR 1 314.

1.6
www.digibuc.ro
122* Graf. Palin, Instiintare, pentru stimularea vinz5rii vinului se reduce
darea otcupul". 8 Februarie, Odessa.
In folio, 1f. v. albl, textul pe 2 coloane, cel in lb. romS.n5. in dreapta:, caractere
chirilice.
Durnitrescu 1912, p. 68; BRV III, nr. 1 351.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 041 i mapa XXXIV/76.
123 Sinodul retransmite de la Senat, Ucaz ca pe traseul drumului principal
din Basarabia distantele de posta sä se pl5teasc5. cite 8 copeice de
versa. [Tip. Duhovniceasa, Chisin'au].
Mihail 1986, 2, p. 911 (nu a vAzut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
124 Sinodul, Ucaz ca prescriptiunile autoritätii duhovnicesti sà.' fie distribuite
prin judeatoria zemstvei. Februarie, [Tip. Duhovniceasa, ChisinAu].
Mihail 1986, 2, p. 911 (nu a vlizut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
125* Graf Palin, instiintare pentru interzicerea folosirii monedei turcesti,
para, de la I ianuarie 1828. Iunie, Tip. Duhovniceascä, ChisinAu.
Infolio, 1 f., 21 x 1? cm, v. alba, textul pe 2 coloane, cel in lb. romanâ in dreapta,
caractere chirilice; altâ cditie numai in lb. romS,n5. sit cu indicarca locului de apari-
tie (b).
Dumitrescu 1912, p. 68; BRV III, nr. 1 350; Mihail 1984, p. 511-518 (varianta b).
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 043 si mapa XIX/49.
126 Nicolai L Manifest la nasterea nepoatei Ecaterina Mihailovna. 16
august, Tip. Senat, St. Peterburg.
1 f., 15 x 17,5 cm, v. albk caractere chirilice.
Mihail 1984, p. 518.
Dep.: Bibl. Paul Mihail.
127 Sinodul, Formä de ectenii i aa'ogiri la praznicile imp5rAtesti: 16 august
[ziva de nastere a Ecaterinei Mihailovna] si 24 noiembrie [ziva numelui
Ecaterinei Mihailovna]. 28 August, [St. Peterburg] 7 septembrier
Tip. Duhovniceascä.' , Chisin5u.
1 f., 35 x 22 cm, v. albg, caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 68; BRV III, nr. 1 352; Mihail 1986, 2, p. 943-944
30, p. 945.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere; Bibl. Academiei Romane, Foi volante,
1 042 si mapa XXXIV/73.
128 Nicolai I, Manifest la nasterea fiului Constantin. 9 septembrie, Tip.
Senat, St. Peterburg.
In folio, 1 f., v. albA, caractere chirilice.
Milian 1940, nr. 51; BRV IV, nr. 469.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.
129 Sinodul, Formä de ectenie i aalogiri la praznicile impä.rAtesti: 9 sep-.
tembrie [ziva de nastere a lui Constantin Nicolaevici] si 21 'mai [ziva
numelui lui Constantin Nicolaevici]. 2 octombrie, [St. Peterburg]
12 octombrie, Tip. Duhovniceasa, Chisin5u.
In folio, 1 f., v. alb5., caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 52; BRV IV, nr. 467.
Dep.: Bibl. Academiei Romb.ne, Foi volante, mapa XXXIV/72.
130* instiintare pentru plata arilor in monedä de argint. 15 octombrie.
In folio, 1 f., 36,3 X 22,5 cm, v. a1b5., textul pe 2 coloane, 24 r1nduri, cel In lb.
ronanl in dreapta, caractere rusesti.
BRV III, nr. 1 353.
Dep.: Bibl. Academiei RomA.ne, Foi volante, mapele XIX/3 si XXXIV/73.

www.digibuc.ro
 131* Alexandru loan Mavrocordat, HY iSOV Domnesc de inariturd , Iasi,
28 decembrie 1785 [retipärire]. Octombrie, Tip. Duhovniceasa,
ChisinAu.
In folio. 9 + 1f. titlu + 9 f. textul pe 2 coloanc, cel in lb. rotrara in stinga, carac-
ter^ chirilice
Ciobanu 1923, p 133; David 1934, nr. 39; BRV III, nr. 1 334; Mihail 940, nr. 35
(dateavA 1824", chip& anul in care s a flcut traducerea in lb. rusA) ; BRV IV,
nr. 447; CVR in Bibl. Univ. Bucurcsti 1972, nr. 310.
Dep.: Bibl. Academiei RomAne, Foi volante, mapa XIX/2 si 48; Bibl. Fac, de drept
Bucuresti CVR 2 inv. 54 527: Bibl. Centralà Univ. Iasi RV V T-63.
132* Ockmuirea oblastei, instiintare privind luarea cailor de olac. Decem-
brie, [Tip. Duhovniceasckl, ChisinAu.
1 f., 36 x 23 cm, textul pe 2 c oloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere rusesti.
Mihail 1984, p. 518, fig. 9, p. 519; Mihail 1986, 2, P. 910-911.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere i foto.
133 Molitfä la ingrozirea de foarnete. [Tip. Dubovniceaseä, Chisin6u].
In 80, 2 f., text pe 2 coloane, cel in lb. roming. in dreapta, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 54; BRV IV, nr. 468.
Dep.: Bibl. Academiei Romine, CVR 1 484 (legat5. cu o lucrare din 1830).
134* Sinodul, Instrucfia blagocinului bisericilor (66 capitole). 1820, Sf. Sinod,
St. Peterburg 1827, Tip. Duhovniceascà, Chisin'a'u.
In 40, 20,5 x 15,5 cm, 20 f. numerotate. Textul incepe imediat chip& titlu. F. 19 r.
20 v. invAtAturS. in scurt ce s5. citeste de blagocinul la cercetarea. bisericilor".
Ciobanu 1923, p. 66; David 1934, nr. 40; BRV III, nr. 1 309; Mihail 1939, p. 11.
Dep.: Bibl. Academia Romlne, CVR 1 309.
135 *tefan Margela, Gramaticä russascä si rumaneasc51. Sanct Peterburg, 3 vol
In 40, vol. I, VII p. (p. VIII alb5.) + 214 p. + 3 f. 4 p.; vol. II/1. III p. +
1 tabell + 319 p. + 2 tabele; vol. 112, VI p. + 159 f. + 2 tabele; caractere chirilice.
Densusianu 1895, p. 244-247 (afirm5, existenta a trei volume); BRV IV, nr. 1 318;
Ciobanu 1923, p. 93-102 (inregistrea,z5. doll& volume, ca si David 1934, nr. 41) ; BRV
III, nr. 1 318 si 1483 (vol. 112) ; CVR in Bibl. Univ. Bucuresti 1972, nr. 314. Studiata
de Z. Mihail, Studii i cercet. st. Fil." Iasi, 1961, fasc. 2, p. 245-251.
Dep. Bibl. Academiei RonAne, CVR 1 318, 1483; Bibl Arh. Stat. Iasi, 9 474 (inv.
650/1950); Bibl. Central Univ. Iasi RV III-160, 187; Bibl. Centr. Univ. Cluj.

1828
136* Afezeimintul pentru ocirmuirea oblastei Bessarabiei, f. 1-10, Nicolai I,
Ucaz atre Senat si 94 articole ; f. 12-21 tabele. 16 martie, Tip. Senat,
St. Peterburg 27 aprilie, Tip. Duhovniceascà, ChisinAu.
In folio, 21 f., ultima p. albl, textul pe 2 coloane, col in lb. romAni in dreapta,
earactere chirilice.
Boldur 1929, p. 89; David 1934, nr. 43 si 47 (cele douX pIrti sint inregistrate,
gresit, drept publicatii independente); BRV III, nr. 1 397.
Dep.: Bibl. Academiei Rom&ne, Foi volante, 1 044 i mapa XLI/27, 23, 29.
137 Nicolai I, Manifest la incheierea Cu persii. 23 martie, Tip. Senat,
aprilie, Tip. Sf. Sinod, Sanct Peterburg 25 aprilie, Tip. Duhovni-
ceascá, Chisin'au.
I,. folio, 2 p., ultima p. albl. Textul pe 2 coloane, eel in lb. romitult in dreapta,
caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 68; BRV III, nr. 1 399.
Dep. Bibl. Academiei Romine, Foi volante, 1 045 si mapa XIX/51.

itg
www.digibuc.ro
138* Nicolai I, Manifest pentni mobilizarea recrutilor (14 aprilie). 15 april[iej,
Tip. Senat, Sanct Peterburg [1 mai, Tip. Duhovniceasca, Chisindu].
In folio, 2 f. Textul pe 2 coloane, cel in lb. roman5. in dreapta. Ultima D. numai
in lb. rus5., caractere rusesti.
Dumitrescu 1912, P. 68; BRV III, nr. 1 398; Mihail 1986, 2, P. 912 si fig. 9-12,
P. 913-917.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Fi i volante, 1 049 si mapa XIX157.
139* Nicolai I, Manifest pentru inceperea razboiului cu Poarta. 14 aprilie,
Tip. Senat i Sf. Sinod, Sanct Peterburg 27 aprilie, Tip. Duhovni-
ceasca, Chisinau.
In folio, 1 f., caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 68; BRV III, nr. 1400; Mihail 1986, 2, p. 944 [semnaleaz&
o non, emisiune, semnatfi. Neselrod dar se raporteaz5. la BRV III, nr. 1 399].
Dep.: Bibl. Academiei Romfine, Foi volante, 1 046 si mapa XIX/52.
140* Sinodul, Ectenii pentru biruini a ceii cu numele lui Hristos numite oaste
asupra improtivnicilor. 14 aprilie, Tip. Sf. Sinod, Sanct Peterburg
27 aprilie, Tip. Duhovniceasca, Chisinau.
In 4°, 18 x 22,5 cm, 4 f., numerotatl numai f. 3, ultima p. alba, caractere chirilice.
David 1934, nr. 44. (BRV III nr. 1 365 datare gresitk am corectat in 1816", cf.
nr. 18).
Dep.: Arh. Stat. Iai, Fond Mihail.
141* Ocirmuirea oblastii, Instiintare ca de la 12 aprilie Basarabia este
pus a sub comanda feldmaresalului Wittgenstein (13 instructiuni). [Ante
13 mai, Chisinau].
In folio, 2 f., P. 4 albí, textul pe 2 coloane, cel in lb. romln.In dreapta, caractere
rusesti.
Mihail 1940, nr 56; BRV IV, nr. 473; Mihail 1984, p. 520 si fig. 10, P. 521.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere si foto.
142* Wittgenstein, General Feldmare.sal, Proclamatie catre locuitorii Mol-
dovei i Valahiei. 25 aprilie, Glavnaia cvartira Vadu lui Isac.
In folio, 1 f., textul pe 2 coloane, cel din dreapta in lb. romfina, caractere chirilice;
2 emisiuni (a, b).
Dumitrescu 1912, p. 78; BRV III, nr. 1 401.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 198 si in Ms. rom. nr. 5, f. 67.
143 Wittgenstein, General Feldmaresal, Tarifa pentru indestularea ogirilor
rossieneqti piste granigi la anul 1828 [Chisinau? sou Tip. de campanie?].
22 x 35,5 cm, tabele, in chenar, f. 1 r si 2v albe, f. 1 I, in lb. rusa, f. 2 r in
lb. roman5 caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 78; BRV III, nr. 1402.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa LXXXVI/235 (fost 1 200).
144* General Dibici, Instiintare despre trecerea avangardului' peste
Dunare, linga Isaccea, la 27 mai. 15 iunie, Chisinau. Copie de pe copie.
1 f., 23 x 17,5 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere
chirilice.
Dumitrescu 1912, P. 68; BRV III, nr. 1404; Mihail 1986, 2, p. 919 si fig. 16-17,
p. 924-923.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 047 i mapa XIX/4.
145* Generalul Dibici, Instiintare despre actiunile avangardului" la Isaccea
si la Matcin, 27-30 mai.
1 f., 22 x 18 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. romAnä in dreapta, caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 68; BRV III, nr. 1404; Mihail 1986, 2, P. 923 fig. 18-19,
p. 926-927.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 048 si mapa XIX/5; Arh. Stat.
Iasi, Fond Mihail.

9.

www.digibuc.ro
146* Generalul Dibici. /nstiintare c5.tre Impärat c5. la 8 a acestii luni a
cucerit Adrianopolul.
11., 16,5 x 18,5 cm, textul in lb. roman& pe o fa, v. in lb. rusa, caractere chirilice
Mihail 1940, nr. 61; BRV IV, nr. 481.
Dep.: Art. Stat. Iasi, Fond Mihail.
147* Glavnaia cvartira (general Orlov). /nstiintare despre luptele pentru
cetatile Matcin, Chiustendji i Ghirzova.
i f., 19 x 22 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. romanX in dreapta, caractere chi-
rilice.
BRV III, nr. 1404; Mihail 1986, 2, P. 919.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/6; Arh. Stat. Iasi, Fond
Mihail.
148* Glavnaia cvartira a armiei de ling-A Carasu. histiintare despre cucerirea
cetä.tilor Anapa, Brälla i Tulcea. 20 iunie.
1 f., 18 x23 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere chirilice.
BRV III, 1404; Mihail 1986, 2, p. 919 si fig. 13-14, p. 920-921.
Dep.: Bibl. Academiei RomS.ne, Foi volante mapa XIX/7; Arh. Stat. Iasi, Fond
Mihail.
149* Glavnaia cvartira de lingä." Surnlea. Instiintare la 16 iulie c5. generalul
Paschevici Erivanschi a anuntat capitularea cetältii Cars la 23 iunie.
i f. 18 x 22,5 cm, v. albk textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, carac-
tere chirilice.
BRV III, nr. 1 404; Mihail 1986, 2, p. 923 o fig. 20, p. 928.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/8; Arh. Stat. Iasi, Fond
Mihail.
150* Generalul Paschevici Erivanschi, comandantul corpului Caucazului.
Instiintare despre cucerirea cetätilor Gassan-Kale i Arzerum, la 27 iunie.
i f., 23 x 37 cm, textul pe o fag (60 de rinduri) si 6 rinduri pe verso, v. in
lb. rusk caractere chirilice
Mihail 1940, nr. 61; BRV IV, nr. 481; Mihail 1986, 2, P. 944 si fig. 31, P. 946.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa
XXXIV/89.
151* ingiintare de la armia cea lucrdtoare. Generalul Sipeaghin, guvernato-
rul Tiflisului, anuntà cucerirea cetätii Poti la 15 iulie.
i f., 23 x 18 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. romAn5. in dreapta, caractere chi-
rilice.
BRV III, nr. 1404; Mihail 1986, 2, P. 919 si fig. 15, P. 922.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/9; Arh. Stat. Iasi, Fond
Mihail.
152* Generalul Paschevici-Erivanschi, comandantul corpului Caucazului.
Instiintare despre cucerirea cet5.tii Ahaltic la 15 august.
i f., 15 x 17 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere chi-
rilice.
BRV III, nr. 1 404.
Dep.: Bibl. Academiei Romine, Foi volante, mapa XIX/10; Arh. Stat. Iasi, Fond
Mihail.
153* Ingiinfdri de la armia cea lucrdtoare. Generalul Paschevici Erivanschi,
comandantul corpului Caucazului anuntä.' , de pe corabia Parij din
Varna, cucerirea la 24 iulie a cetä.tilor Ahalcalac si Gartvis si victoria
de la 13 august ling'á Ahaltic. 6 septembrie 1828.
1 f., 18 x 22,5 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. rornang in dreapta, caractere
chirilice.
BRV III, nr. 1404.
Dep.: Bibl. Academiei Romame, Foi volante, mapa XIX/ 11; Arh. Stat Iasi, Fond
Mihail.

20
www.digibuc.ro
154* Instiintare c. generalul Gheimar a invins lingä. satul Bailesti din
Valahia cea micà pe serascherul de Vidin la 14 septembrie i c5. cetatea
Varna a fost cuceritä. la 29 septembrie.
1 f., 14,5 x 18 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. romanA in dreapta, caractere
chirilice.
BRV III, nr. 1404; Mihail 1986, 2, P. 923 si fig. 21-22, p. 929-930 (dateaz5.
1829/sau greseala de tipar?).
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/12; Arh. Stat. Iasi, Fond
Mihail.
155* Dunaev, Consilier de Stat, Instiintare contra acapostirii dezertorilor
ostenesti, a fugarilor i deobste a oamenilor f àrà pasaporturi". 31 iulie
[Chisinàu].
In folio, 1 f., pe o fa ta in lb. romana, v. in lb. rusa, caractere chirilice; alta emi-
siune Cu caractere rusesti.
Mihail 1940, nr. 63; BRV IV, nr. 474; Mihail 1984, p. 521-523 si fig. 11-12,
p. 522-523.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, reproducere dupa fotografie.
156* Nicolai I, Manifest pentru curmarea fugii locuitorilor (9 porunc».
29 august, Tip. Senat, St. Peterburg 9 scptembrie [Ch4inä.u].
In folio, 2 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romana in dreapta, caractere rusesti.
Mihail 1940, nr. 57; BRV IV, nr. 476; Mihail 1986, 2, p. 911-912 si fig. 7-8,
z% p. 913-914.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail; Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa
XXXIV/79.
157* Graf Vorontov, Instiintare cä ciuma s-a manifestat in Valahia la
Focsani. [Ante 14 ianuarie 1829].
In folio, 1 f. pe o fata, in lb. romana, 22 rinduri, v. in lb. rusk caractere chirilice,
BRV III, nr. 1452.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/58, 78; Arh. Stat.
Fond Mihail.
158 Nicolai I, Manifest la moartea mamei sale Maria Feodorovna. 24
octombrie, Tip. Senat, Sf. Sinod, St. Peterburg.
In folio, 1 f. v. alba, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 55; BRV IV, 475.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond
159 Instructie contra epidemiei de ciumA a vitelor (14 puncte) Introdu-
cere. 31 decembrie, Chisinä.u.
In folio, 1 f. + 5 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romana in dreapta, caractere
rusesti.
Mihail 1940, nr. 58; BRV IV, nr. 472.
Dep.: Bibl. Bisericii Buicani, jud. Lripusna (in 1939).
160 Bilet de trecere libefä (podorojinä) (arti deschise pentru inchirierea
cailor), dupä.' ucazul impäratului Nicolai Pavlovici ; iscIlit de graf
Palen.
1 f., 21 x 18 cm, textul de-a latul foii, pe ambele fete, caracterc chirilice.
Mihail 1984, p. 520; cf. Mihail 1986, 2, p. 910.
Dep.: Bibl. preot loan Sandu Ia.si.

161 Instructia blagocinului asupra monastirilor. Tip. Duhovniceasa.

Ch4in5.u.
in 8°, 20 x 16 cm, 1f. nenumerotata -I- 10 p. La sfirsit vigneta, reprezentind doi
ingeri in zbor, caractere chirilice.
David 1934, nr. 45; BRV III, nr. 1 369.
Dep.: Man6stirile Suruceni iTiglne§ti (in 1933).

21
www.digibuc.ro
162 Incepeiturile invd Idturii crestinesti sau sjinta isiorie in scurt si catikizisuf
in scurt. 1804, Tip. Sinodului, Moscova 1828, Tip. Duhovniceascä,
Chisinau.
in 40, 2 + 28 + 1 + 14f., primele 2 f. i f. 1 de la mijloc nenumerotate, caractere
chirilice .
BRV III, 1 368.
Dep.: Bibl. Academiei Romine, CVR 1 368.

1829
163* Uprava doftoreasca, &twat' inveigiturd pentru semnele fi jirea boalei
de ciumd. 24 ianuarie, Chisinau.
In folio, 5 f., ultima p. albd., textul pe 2 coloane, cal in lb. romAnd. in dreapta, carac-
tere rusesti.
BRV III, nr. 1449.
Dep: Bibl Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/13.
164* [Comandantul Armiei a 2-a], Ordin catre prezidentul divanuriIor
Moldovei i Valahiei. 8 februarie.
In folio, 2 f., p. 1 si 4 albe, caractere rusqti.
Dumitrescu, 1912, p. 78; BRV III, nr. 1445.
Dep.: Bibl. Academiei Romfine, Foi volante, 1201, in Ms. rom. nr. 5, f. 85-86.
165* Instructie pentru starostii bisericesti (19 capitole). Martie, Tip. Dultovni-
ceasca, Chisinau.
In folio, 8 p., textui pe 2 coloane, cel in lb. remand in dreapta, caractere chirilicet.
DJmitrescu 1912, P. 68; BRV III, nr. 1446. Alt exemplar descris de David 1934
nr. 46 (dateazd. 1828, nu a vdzut exemplare) i BRV 1II, nr. 1 370 (autorii men-
tioneazd cd, nu au vdzut exemplare); presupunem cä ambele editii sint identice.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante 1 054 i mapa XLI/45.
166* Senatul, Ucaz pentru infiintarea iarmarocului de Sf. Dumitru, 5 martie
[Chisinau].
In folio, 2 f., p. 3 junatate si 4 albe, textul pe 2 coloane, cel in lb. románd in
dreapta, caractere rusesti.
Mihail 1940, nr. 64; BRV IV, nr. 483.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere.
167* General-guvernator al Novorossiei si al Baqsa.rabiei, instiintare despre
ciuma care bintuie in orasele Galati, Braila, BucurWi, Rusciuc p7.
Giurgiu.
In folio, I f., textul pe 2 coloane, cel In lb. romdnä in dreapts. caractere rusesti-
Dep,: Binl, Academiei Romdne, Foi volante, mapa XXXI V1151.
168* General guvernator al Novorossiei si al Bassarabiei, instiintare pentru
intarirea carantinii, deoarece sint contaminate orasele Focsani si Galati,
8 iunie, Chisinäu.
1 f., 29,5 x 17,5 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. romand, In dreapta, caractere-
rusesti.
BRV III, 1 451; o altd, editie, la aceeasi datd, cu un paragraf despre interzicerea
corespondentei, IvIihail 1984, p. 524, nr. 27 si fig: 13, p. 525.
Dep.: Bibl. Academiei Romd,ne, Foi volante, mapa XIX/14; Arh. Stat. Iasi, Fond
Mihail.
169 General guvernator al Novorossiei si al Bassarabiei, instiintare privind
noi dispozitii in legatura cu ciuma, deoarece este contaminat orasul
Galati. 15 iunie, Chisinau.
I f., 37 x 22 cm, v. albd.. caractere rusesti.
Mihail 1984, p. 524, nr. 26.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

22
www.digibuc.ro
170* Relatii despre fázboiul ruso-turc (luptele pentru cucerirea cetatii Pra-
vode) si prelungirea blocadei cetätii Silistra in perioada 24-30 mai.
1 f., 23 x 36,5 cm, pe o fat& textul in lb. romana, 55 rinduri, v. in lb. rusa, carac-
tere chirilice.
Mihail 1986, p. 931.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fo,nd Mihail.
171 Relatii despre räzboiul ruso-turc (trecerea Balcanilor i cucerirea
cetatilor Burgas si Anhiola). 27 august 1829.
1 f., 16 x 18 cm, v. alba, caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 69; BRV IV, nr. 481.
Dep.: Biserica din satul Singera, jud. Lapusna (in 1939).
172 Comandantul Armiei a 2-a. Anunt atre Divanuri despre iseälirea
Tratatului de pace la Adrianopole. 2 septembrie [Tip. de campanie].
In folio, 1 f. (13 rinduri tiparite), v. alba, caractere rusesti.
Dumitrescu 1912, p. 79; BRV III, nr. 1 456.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, doc. 132, 139/DCCCLXXX.
173* Graf Vorontov, Instiintare pentru curätirea lucrurilor si a märfurilor
aduse de peste granitä. 18 septembrie, Odessa.
1 f., 36 x 24 cm, text manuscris, caractere rusesti.
Mihail 1986, 2, p. 931 si fig. 23, p. 932.
Dep.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.
174* Nicolai I, Manifest despre incheierea Tratatului de pace de la Adria-
nopole. 19 septembrie, Sanct Petersburg.
In folio 2 f., a doua alba, caractere rusesti.
Dumitrescu 1912, p. 79; BRV III, nr. 1 457.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1209.
175* Nicolai I, Manifest despre incheierea tratatului de pace de la Adria-
nopole. 8 octombrie, Chisinä.u.
In folio, 1f., v. alba, caractere chiritice.
BRV III, nr. 1 458.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XXXIV/94.
176* Sorocunschi, Guvernator politicesc, Mäsuri contra epidemiei de ciuma.
Noiembrie, Chisinäu.
In folio, 2 f., a doua alba, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere
chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 68; BRV III, nr. 1450.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 055 si mapa XIX/15.
177 Tilmä cire de pe predlojenia Divanului Valahiei i proiectul asezAmintu_
lui pentru prevenirea epidemiei de ciumä. 27 noiembrie. [Chisinäul
In folio, 3 f. (incomplet), textul pe 2 coloane, cel in lb. romana in dreapta, caractere
chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 79; BRV III, nr. 1453.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, doc. 26/DCCCLXX.XIII.
178 Nicolai I, Pravile pentru incetarea crismäritului (31 paragrafe). 1 de-
cembrie, St. Peterburg.
In folio, 10 p., caractere rusesti.
Mihail 1940, nr. 66; BRV IV, nr. 482.
Dep. : Muzeul istoric-bisericesc, Chisinau (In 1939).

23
www.digibuc.ro
179 Vorontov, Guvernator, Dispozitii pentru prevonirea epiderniei de ciuniä
de la Nistru (5 dispozitii). [Ante 6 decembrie, Odessa].
In folia, 23 x 18 cm, 1 L, textul In lb. romanä pe o fat5. 0 pe v. in lb. rusl.
Mihail 1984, p. 326.
Dep.:? [i s-a pierdut urmal.
180* Pämintesc nacealnic, Instiintare privind mäisurile contra r5spindirii
ciumei in jud. Orhei (24 instructiuni). 22 decembrie, satul Negrestii
[Orhei]. [Tip. Chisinäu sau Odessa].
In folio, 3 L, 33,5 x 21 cm, c,axactere ruseqti.
Mihail 1940, nr. 65; BRV IV, nr. 480.
Dep.: Arh. Stat. Ia0, Fond
181 Formular de adeverintà. (Erlic) [in timpul epidemiei de cium5.]. Chisin5u.
In folio, 1 f., v. albl, manuscris, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta,
caractere ruse0i.
Mihail 1986, 2, p. 931, 933 0 fig. 24, p. 934.
Dep.: Arh. Stat. la0, Fond Mihail.
182* Arhiepiscopia ChisinSului, Tabele pentru biseria [18 articole]. Chisi-
In folio, 1 f. -I- p. 3-8 + 1 f., ultima p. albl, caractere chirilice.
Dumitrescu 1912, p. 69; BRV III, nr. 1 448; Mihail 1940, nr. 67; BRV IV, 1448.
Dep. Bibl. Academiei RemS.ne, Foi volante, 1 058.
183* Arhiepiscopia Chiinàului, Pravilele poztru vinzarea luminärilor
biserici. Chishau.
In folio, 7 f., ultimele 2 &lint tabele de un format mai mare; pe primele 3 f. textul
pe 2 coloane, cel in lb. rominl in dreapta, urmb.toarele 2 f. textul in lb. romin&
pe fata, pe v. in lb. rusk caractere chirilice.
Dumittescu 1912, p. 69; BRV III, 1447.
Dep.: Bibl. Academiei Romine, Foi volante, 1 057 si mapa XLV/224.
184* Sfatul doftoresc din Basarabia, Instiintare pentru prevenirea epidemiei
de holera.
In folio, 2 f., ultima p. alb5., textul pe 2 coloane, cel in lb. rom&ná in dreapta,.
caractere chirilice.
BRV III, nr. 1 466.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/60, 80.

1830

185* Sorocunschi, Guvernator politicesc, Instiintare pentru cuiltire gene-

rará. Martie, Chisin5.u.
In folio, 1 f., caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 73; BRV IV, 487.
Dep.: Arh. Stat. Ia0, Fond Mihail, transcriere.
186 Guvernatorul civil, Textul jurämintului in leg5turä cu curätirea lucru-
rilor dupä ciumà i dup5. mort. Martie, Tip. Duhovniceasc5., Chisin5.u.
In folio, 1 f.
Mihail 1986, 2, p. 937 (nu a vlzut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. Iaui, Fond Mihail, transcriere.
187 Sorocunschi, Guvernator politicesc, Instiintare cätre mosierii din,
Basarabia, cerindu-li-se sprijin pentru curä.' tirea generalä. Chisinä.u.
In folio, 1f.
Mihail 1986, 2, p. 933 (nu a vb.zut exemplare).
Dep.: Arh. Stat. I*, Fond Mihail, transcriere.

24
www.digibuc.ro
188* Sfatul doftoresc, Ponturi scoase din nastavlenia doftorului pentru
chipul curätirii. [Odessa] [13 indicatii].
In folio, 2 f., ultima p. alb5., caractere chirilice.
Mihail 1984, p. 527.
Dep.: [i s-a pierdut urma].
189* Sinodul, Ucaz ca preotii sä." cunune numai tineri majori (fetele de la
16 am, iar bäietii de la 18 ani). 26 iulie, Senat.
In folio, 1 f., v. alb5 textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere
chirilice.
Mihail 1940, nr. 70; BRV IV, nr. 489.
Dep.? Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.
190* Listà de sä.rbä'tori impArAte0i 0 ale zilelor de victoril. Tip. Duhov-
niceasc5., Chi0nä.u.
In folio, 45 x 36 cm, 2 f., [p.] 1 si 4 albe, textul incadrat in chenar din semne
tipografice; caractere chirilice.
Mihail 1984, p. 527 si fig. 14, p. 528.
Dep.: Bibl. Paul Mihail fotografie i transcriere.
191 Cintare de rug`iciuni in vremea pierfátoarei boale. Noiembrie, Tip.
Duhovniceasa, Chi0nä.u.
In 8°, 2 1 x 17 cm, 1 f. -F 7 f. numerotate, caractere chirilice.
David 1934, nr. 49; BRV III, nr. 1 477
Dep.: Mánástirile Suruceni, Frumoasa s.a, (in 1933).
192* Scurtä pästoreascei indemnare pentru gultuirea apär ätoriului viirsat
de vaci. Tip. Duhovniceascä., Chisinà'u.
In 4°, 18 x 23 cm, 1 f. titlu, v. alb5. -I- 10 p., numerotate cu cifre arabe, caractere
chirilice. Legati impreuná cu nr. 133.
Ciobanu 1923, p. 6, 137; David 1934, nr. 51; BRV III, nr. 1 484.
Dep : Bibl. Academiei Romane, CVR 1 484.
193* Nicolai I prin guvernatorul Crassovschi, In0iintare pentru reducerea
unor impozite. Chisinä'u.
In _folio, 2 f., ultima p. OA, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta,
caractere chirilice.
Mihail 1940, nr. 71, colrecteaz5. datarea BRV III, nr. 1 455 si Dumitrescu 1912,
p. 68-69.
Dep. Bibl. Academiei Rom5.ne, Foi volante, 1 056 si mapa XIX/79.

8 c. 829 25,
www.digibuc.ro
 Indice cronologic al actelor reproduse
I, p. 309 (III); 2, p. 311 (III); 4, p. 280 (II); 5, p. 312 (III); 6, p. 314 (III); 7, p. 318 (III);
8, p. 320 (III); 10, p. 267 (I/4); 11, p. 227 (1/3); 12, p. 32 1 (III); 19, p. 276 (II); 21, p.
323 (II); 23, p. 195 (I/ 1); 24, p. 196 (I/1); 25, p. 199 (I/1); 26, p. 200 (I/1); 31, p. 346 (IV);
32, p. 358 (IV); 36, p. 358 (IV); 38, p. 27 (I/1); 39, p. 27 1 (II); 42, p. 229 (I/3); 43, p. 144-
(I/i); 44, p. 234 (I/4); 45, p. 150 (I/1); 53, p. 169 (I/1); 54, p. 347 (IV); 56, p. 173- 174
57, p. 235 (I/4); 64, p. 236 (I/4); 65, p. 234 (I/4); 67, p. 25 1 (I/4); 68, p. 203 (I/2);
70, p. 232 (I/4); 78, p. 268 (I/4); 81, p. 175 (I/1); 83, p. 348 (IV); 84, p. 178 (I/1); 86,
p. 269 (I/4); 87, p. 256 (I/4); 90, p. 305 (II); 91, p. 281 (II); 92, p. 213 (I/2); 93, p. 214
94, p. 215 (1/2); 98, p. 349 (IV); 100, p. 350 (IV); 101, p. 336 (IV); 101, p. 176
(I/1); 105, p. 217 (I/2); 106, p. 357 (IV); 103, p. 285 (II); 110, p. 218 (I/2); 122, p. 231
(1/3); 125, p. 225 (I/2); 130, p.225 (I/2); 131, p. 113 (I/ 1); 132, p. 226 (I/2); 131, p. 180 (I/1);
136, p. 121 (I/1); 137, p. 325 (III); 138, p. 326 (III); 139, p. 327 (III); 140, p. 329 (III); 141,
p. 197 (I/1); 142, p. 198 (I/1); 144, p. 332 (III); 145, p. 332 (III); 146, p. 333 (III); 147,
p. 334 (III); 148, p. 333 (III); 149, p. 335 (III); 150, p. 336 (III); 151, p. 337 (III); 152,
p. 338 (III); 153, p. 338 (III); 154, p. 339 (III); 155, p. 201 (I/1); 156, p. 201 (I/1); 157, p.
286 (II); 163, p. 287 (II); 164, p. 340 (III); 165, p. 191 (I/1); 166, p. 232 (I/3); 167, p. 291.
168, p. 291 (II); 170, p. 341 (III); 173, p. 273 (II) ; 174, p. 342 (III); 175, p. 344
176, p. 292 (II); 180, p. 294 (II) ; 182, p. 263 (I 4); 163, p. 232 (I 3) ; 164, p. 299
(II) ; 185, p. 301(11); 188, p. 307 (II) ; 189, p. 253 (1/4); 190, p. 359 (IV); 192, p. 302 (II) ;
193, p. 226 (I/2).

Indice tematic al actelor reproduse

1/1 38 (p. 27); 131 (p. 112); 136 (p. 121) * 43 (p. 144); 45 (p. 150); 53 (p. 169); 56a (p.
173); 56b (p. 174); 61 (p. 175); 104 (p. 176) * 84 (p. 178); 131 (p. 180); 165 (p. 191)
* 23 (p. 195); 24 (p. 196); 141 (p. 197) * 142 (p. 198) * 25 (p. 199); 26 (p. 200) * 155
(p. 201); 156 (p. 201).
112 68 (p. 203); 92 (p. 213); 93 (p. 214); 91 (p. 215); 105 (p. 217); 110 (p. 218); 125
(p. 225); 130 (p. 223); 132 (p. 226); 193 (p. 226).
1/3 11 (p. 227); 42 (p. 229); 122 (p. 231); 166 (p. 232); 183 (p. 232).
1/4 57 (p. 235); 64 (p. 236) * 67 (p. 251); 70 (p. 232); 189 (p. 253) * 65 (p. 254) 44 (p.
254); 87 (p. 256); 182 (p. 263) * 10 (p. 267); 78 (p. 268); 86 (p. 269).
II 39 (p. 271); 173 (p. 275) * 19 (p. 276) * 4 (p. 280); 91 (p. 281); 108 (p. 285); 157
(p. 286); 163 (p. 287); 167 (p. 291); 168 (p. 29 1)-; 176 (p. 292); 180 (p. 294) 184 (p.
299) * 185 (p. 301); 192 (p. 302) * 90 (p. 305); 188 (p. 307).
III 1 (p. 309); 2 (p. 311); 5 (p. 312); 6 (p. 314); 7 (p. 318); 8 (p. 320); 12 (p. 321); 21
(p. 323) * 137 (p. 325); * 138 (p. 326); 139 (p. 327); 140 (p. 329); 144 (p. 332); 145
(p. 332); 146 (p. 333); 147 (p. 334); 148 (p. 335); 149 (p. 335); 150 (p. 336); 151 (p.
337); 152 (p. 338); 153 (p. 338); 154 (p. 339); 161 (p. 340); 170 (p. 341); 174 (p. 342);
175 (p. 344).
IV 31 (p. 346); 54 (p. 347); 83 (p. 348); 98 (p. 349); 100 (p. 350) ; 101 (p. 356); 106 (p 357)
* 32 (p. 358); 36 (p. 358); 190 (p. 359).

26
www.digibuc.ro
 ACTE IN LIMBA ROMANA TIPARITE IN BASARABIA
I (1812 1830)

I. ACTE DE ORGANIZARE ADMINISTRATIVA g JURIDICE

I. Legi, regulamente i circulare

38

Afeizdmintul obrazovaniei oblasteti Bassarabiei

Domnule gheneral-leitenant Bahmetev! Bine priimind proiectul ce ai

alcátuit dumn[e]ata a obrazovaniei oblastii Bassarabiei si a osebitei aleatuiri
atingátoare de dinsa, eu cu multámire arä't dumitale prin aceasta a mea de-
plin5 bunavoint5..
Un asázámint atita de insemnat dupá márime lucrului ce cuprinde el
In sine trebuie ca mai intiiu s5.'-1 intäreascä vremea si cercarea. Pentru acest
sfirsit, mai inainte de a priimi cea mai de pre urmá a mea intárire, eu voiesc
ca dumn[e]ata s'A te pomesti a-1 aduce in lucrare si in curgerea anului urm5..-
toriu* cu luarea aminte sá privighiezi curn vor merge toate lucarile dupä
acest a.
Acesti din nou alcátuiri sä intemeiazä pe pravilile insemnate de cátre
mine prin pov5.tuire dan.' dumitale spre a te sluji. Aceste au fost supus51 la
cea cu buná intelepciune socotint5. a Sfatului inchiegat din bárbati eárora
starea si cele in fiintä nevoi a pámintului acestue le sint cunoscute. Aceste
slufäsc sing-uri lorusi de credintá in chasluiri i vor fi implinite intocma i cu
sporire, fiind márturisirii cei drepte si din curatä inimà dorintá a 15.cuitorilor
oblastii acestia.
Eu am voit sä váz aceastá dorintä implinitá prin mijlocirea punerilor
la cale ce incredintáz dumitale acum de a le aduce in lucrare si cari nádáj-
duiesc cà vor veni la starea inflorirei supt ocrotirea ocirmuirei ci sä oslbeste f
cu slobozänie pravililor ei i incä mai virtos cu nepártinire cu asprimi ci este
neapä'rat pentru o intocma aducere acelora in lucrare.
Oblastia Bassarabiei incá pázeste a sa inchiegare de norod, pentru aceea
îi priimeste i osábit chip de ocirmuire. Dar scoposul mieu este plecat nu
spre aceea, ca acest fárá de másurá bine si toate cele ce curg din acesta A. fie
cu osábire numai a vreunii stári de a lácuitorilor; toti trebuie sä aibá' la aceasta_
imp'ärtásire infra o dreaptá másurá. i incä mai cu dinadi[n]sul 16cuitorii de-

* urniltoriu/ acestuie [var. 1, p. 207: insemnare gresalelor ce s-au fAcut la tip5.rit"].

N.B. in paragraful I/1 sint incluse integral actele nr. 38, 131, 136 * 43, 45, 53, 56 a,.
56 b, 81, 104 84, 134, 165 * 23, 24, 141 * 142 * 25, 26 * 155, 156.

251"

www.digibuc.ro
 afle intr-acest bine inceputul spre o desfätatä fericire a soartei lor.
Ei sint obositi de giugul ci dedemult au fost pus asupra lor prin lácomie
nesocotintä. Acea statornicä si tare privigheri a ocirmuirii trebuie sä razá.me
spre a fi ei slobozi de un asäm.ene cumplit
Socotinta spre a lipsi scutelnicii, eu o binepriimescu intru toatá. putere.
Mie imi este cu priintä a videa in aceastä dreaptä m'Asura vestire mijlocirilor
acelora cari ocirmuire va intrebuinta spre a descoperi acestii pärti de loc
drumuri cáträ adevärate sporiri intru ale luminärii.
Incredintáz dumitale, ca mai intii de once sä indreptezi luare aminte a
dumitale spre toate acelea ci sä vor atinge de aceastá. socotintä. Dumn[elata
vei alc.ätui pentru aceasta proiect de un askiämint cari sä va infätosa mie
de la Verhovnoi Sovet a oblastii spre intäriri.//-f.2]
Toate din nou au trebuit sä se as.áz5.' in Bassarabie si multe incä rämin
a sá. sávirsi. Izvoarále sint imbielsugate. inlesnirile spre a sà indrepta aceste
In folos sint gata. Dumitale eu sint datoriu cu aceastä mare slujbä. Rämine
numai a sä aduci inlesnirile aceste in lucrare cu o curätänie a scoposurilor, cu o
plecare statornicä.
Eu am väzut partea de loc aceasta, eu incä o voiu mai vede de va fi vointa
celui preainalt. Nädäjduiesc a afla intr-insa, la fiestecare päsire, rodurile al-
cá.tuirelor mele si impreunä cu aceasta cercárile osirdiei si a rivnei cinovnicilor,
chora päzire acestor alcá.tuiri va fi incredintaa.
Voiesc ca tuturor cirmelor oblastii acestia sä faci dumn[e]ata cunoscutá.
cuprinderea acestui al mieu rescript.
Fiind dumn[e] ata luminat päzitoriu scoposurilor mele, vei fi datoriu a lua
sama si a supune0 pe altii sá priveghiezi cu neadormire asupra toatá lucrarea
acestii din nou asazäri si asupra tuturor cinovnicilor ci vor fi in olaturile
oblastii acestia.
Dumn[e]ata fázá de mijlocire vei aduce la stiinta mea pcntru toate cele
ce vei insárnna. Mie cu priinta irni va fi a invoiosa cu sä'mnile multämirei
mele pe toti acei carii intru unnärile lor sà povätuicscu de canoanile sfintei
invätäturi a bunelor náravuri. Iar acei carii din nenorocire sä vor pleca la
näzárite mägulituri a disärtáciunii si a necuviintei, nu numai cà vor fi lipsiti /
de a nu avea impära'sire intru ale ocirmuirei, dar si pedeapsä spre pildä vor
suferi. Sint al dumitale plecat spre bine.
Acel orighinal este isalit cu insusi mina impärätestii sale märiri asa:
Alexandru.
In Chisinku, aprilie 29 zile, anul 1818. // [P.1'

Proiectu
pentru cele mai intiiu temelii la obrazovania ocirmuirii politicesti
dinläuntru a oblastii Bassarabiei.
Pentru numirea oblastii si pentru cea mai mare a ei ocirmuiri 1.
Oblastia aceasta sä va numi oblastia Bassarabiei.
Cea de lingä hotará starea locului oblastii i indestul numärul de cetati,
pe lingä curgire altor vrednice de socotit incungiurAri, ceru ca aceasta oblasti
politiceasca ei ocirmuiri 2 sá fie supt mai intiie 3 privighere i in sama unei
ostinesti ocirmuiri 4. Drept aceea, oblasteia Bassarabiei sà va afla supt privi-

1 cea mai mare a ei ocirmuiri / cel mai mari a ei nacealifc 2 ocirmuiri/ocirmuiri ace§tii
oblasti 3 mai intiie / mare 4 unei oFtineTti ocirmuiri / unui Winescu ocirmuitoriu

28 .

www.digibuc.ro
ghierea ostenescului gheneral-gubernator 5 de Podolie, cáruie i s'A lasá voie,
dup5 trebuinta ci va fi, a sa afla f ata 6 in al oblastii Bassarabiei oras sau in
a Camenet-Podoliei, f 'Ara de nici o protimisis unui sau altui loc 7.
Pentru orasul oblastii, tinuturile si orasile tinuturilor.
Orasul oblastii s'A insamneazá a fi orasul Chisinau, cu socotinta a sa
dobindi acest oras in stapinire haznelii de la mánástiri cu învoialä despre
araindoai partile 8
Tinuturi sä hotáirásc a fi sasá., anume: al Hotinului, al Esului, al Orhe-
iului, al Benderiului, al Akkerrnanului si al Ismailului. Locurile de presud-
stvii la tinuturi 0.12 se vor afla in orasile: Hotinul, Baltile, Chisinaul,
Benderiul, Akkermanul i Ismailul.
Hotaráli tinuturilor cu dispártiri fiestecare sä asazi impreunä cu obra-
zovania 2.
Pentru Verhovnii Sfat al oblastii.
In oblasti sä hotaráste a fi Verhovnii Sfat: acesta sä va alcatui de un
prezadent, patru cilenuri a ocirmuirii oblastii si de sasá deputati.
Prezedentul Sfatului acestui va fi marele '° nacealnic a oblastii, gheneral-
gubematorul ostinesc de Podolie. Cilenurile lui vor fi gubernatorul poLiti-
cesc, vite-gubernatorul, acei doi prezidenti a giudecátoriilor 11 criminali-
ceascá i politiceascä i asä deputati alesi despre dvorianstva pentru fieste-
care trii ani, prin intánrea gheneral-gubernatorului ostinesc. In numärul
acestor deputati sä va afla i povátuitoriul dvorianstvii oblastii.
Al oblastii Verhovnii Sfat va cauta toate de obste pricinile oblastii,
adicá: cele de punire la cale, implinitoare, a haznelii i iconomicesti; asijderea
pricinile de apelatie criminalicesti si de cercetari, precum si acele de giudecati
politicesti pentru 12 orisice avere miscatoare i nemiscátoare i pentru hotari-
turi de mosii.
Verhovnii Sfat va hotä.ri toate pricinile ci sint supusä cu desávirsire dupl
multimea glasurilor. Complectul sezátorilor in Sfat sà socoteste 13 // fp.33
a nu fi mai gios decit piná la numár de sasä. säzátori.
Hotáririli Sfatului, intarite cu 14 multime glasurilor, nu sint 15 supusä
apelatiei i sä aduc 16 ara intirzieri intru implinire; iar fetile particulare ci
nu vor fi multámite, pot ca asupra Sfatului oblastii s'a se j'aluiasca
tescului Sfat prin mijlocirea ministrului iustitiei sau a gheneral-procurorului.
Sfatul oblastii toate de obste pricinile pámintului Bassarabiei, acele
neobicinuite 17 sau acele cuprinzatoare in sine deosabita máximi i acele ce
vor cere assáz'äminturi noaä spre prifacerea sau plinirea acelor de mai inainte,
sau cu des'avirsitä 16 noa.ä le cerceteazi 12 in intreagá adunarea sa dupä ceririle2°
ostinescului gheneral-gubernator, sau in lipsa lui 21, dupa aráfárile politices-
cului gubernator. Dupä. aceasta 22, socotintile Sovetului spre a fi intárite de
ata mai inalta putere, sa infatosazá 23 la imparätescul Sfat cu predstavlenie
ostinescului gheneral-gubernator, prin gheneral-procurorul.

5 o§tenescului gheneral-gubernator / gheneral-gubernatorului o§tinesc 6 a s5. afla fatl / de a ave

§iderea sa 7 de nici o protimisis unui sau altui J aprotimia pe un loc mai mult decit pe celalalt
8 de la m5,nAstiri Cu invoia15, despre amindoal. partile / de la nanAstirile ce ii au acum 9 cu
dispartiri fie§te care sl aazi impreunS, Cu obrazovania / sá vor a§&za impreuná cu obrazo-
vania acea pentru liqtecare tinut Cu deos5bire 10 marele J mai rnarele 11 prezidenti a giu-
decAtoriilor / intliu *AzAtori la giudeatoriile 12 pentru / i pentru 13 socoteFte/ hot.l.rA§ti
14 ntirite Cu / statorniciti prin 15 sint / vor fi 16 s5. aduc / sI. vor aduce. 17 neobi-
cinuite J deoabiti 18 desbrli*t6 / desIvir§iri 19 cerceteazi / va cerceta, 20 ceririle/punirile inainte
21 lui J acestui 22 dup5, aceasta / apoi 23 s5 infltwa, / sI. vor infato§a 24 Cu predstavlenie / pe
Ruga prestavleniile

29
www.digibuc.ro
 Ostinescul gheneral-gubernator la cercetare in Verhovnii Sfat a prici-
nilor ci nu vor fi atit de mari 25 poate a nu sa afla insusi 2" acolo si atunce,
sau in vreme lipsii ostinescului gheneral-gubernator din orasul oblastii,
este 22 intliu sazatoriu la 23 Sfat cel mai mare cilen a Sfatului 23, dupa locul sau.
Pricinile la Verhovnii Sfat sä vor lucra in limbile rusasca si moldove-
neasca, dupa cum sa va cuvini // [P.34 fiintei pricinii ", adica celi de
punire la cale a haznelii, criminalicesti si de cercetari, rusaste i moldoveneste,
cu pazire 31 legiuirilor imperiei Rossiei i cu tinere 32 dreptatilor si a obiceiu-
rilor pamintului la ceea ce sä va atinge de apararea dreptului particulariu;
lar pricinile de giudicati politicesti si de hotarituri sä vor lucra 33 in singura.
limba moldoveneasca i giudicatile sä vor face pe temeiul legiuirilor si a obi-
ceiurilor Moldaviei.
Pentru gubernatorul politicesc.
Ocirmuitoriuloblastii va fi politicescul gubernator. El este 34 supus fará
mijlocire ostinescului gheneral-gubernator de Podolie. Dar apoi puterea.
gubernatorului politicesc, atirnarile lui i indatoririle s'a hotax5.scprin osa'bit
asazarnint, lar spre plinire catra acel 33 asaz,5mint trebuiesc 3" a-i sluji lui 37
legiuirile ce sint in Rossia: pentru datoria gubernatorilor 38 politicesti.
Pentru despartire ocirmuirii oblastei in doa5. parti.
Ocirmuire politiceasca a oblastii sa desparte in doaa parti. Una va
tine toate pricinile " atingatoare de cirmuire guberniei 41 si a haznelii,
iara cealalta, pricinile ce s'a' ating de giudecatorii 42
Pentru cirmuirea oblastii.
Cea intii parte a ocirmuirii oblastii va lua numiri de cirmuirea oblastii
Bassarabiei, la 43 care vor fi sázatori gubernatorul politicesc, vite-guberna-
torul, sovetnicii, caznaceiul oblastii 44i asesorii 111.P.15 pentru carii toti
va vorovi mai gios.
Aceasta cirmuiri a oblastii s'a va a/catui de doai Expeditii, din cari cea
intli implinitoare supt prezedentie gubernatorului politicesc pe linga impreunk
siderea la presudstvie a doi sovetnici si a doi asesori, urmind deobste dupá
pravilile cirmuirilor de pe la gubemii ins'ämnate prin inaltul asazämint ace/
pentru ocirmuire guberniilor Rossiei i prin cele din urma legiuiri va cauta ara.
osabire toate trebili celi de punire la cale intru deplina lor intalegiri. lar al
doile Expeditie, aflindu-sa in cirmuirea vite-gubernatoru]ui pe linga im-
preunä siderea in presudstvie a doi sovetnici si a caznaceiului oblastii, va cauta
trebile haznelii si iconomicesti povatuindu-sa de pravilile insämnate prin
osabita instructie ci s-au alcatuit pentru dinsa. Fiistecari din aceste doaa
Expeditii, dei nu sint intresini despä'rtiti cu des'ävirsire, ari puteri s'a' caute,
s'A hotarasca si s'a implineasca din trebile ce inträ la cirmuire oblastii pe acele
ce sa cuvin fiistearie i cari nu cuprind in sine osäbita marime, iará.' din-
protiva trebili ci vor ceri acea dimpreuna chibzuiri, trebuie a fi cercetati
hotariti pe temeiul legiuirilor dupa multimea glasurilor, de catr e deplina.
25 maxi / greli 26 s afla insusi / si fi insusi sAzAtoriu 27 este / va fi 28 la / in 29 a
sfatului / a acestuie 30 cum sA va cuvini fiintei pricinii / feliul lor cel cuviincios 31 pAzire t
urmarea 32 tinere / plzirea 33 lucra/cluta 34 el este/acesta va fi 35 acel / acest 36 trebuesc
urmeazA 37 lui / povAtuiri 38 datoria gubernatorilor / guvernatorii 39 tine / cuprindi 40
pricinile pum-Arde 41 guberniei / oblastii 42 ce sl ating de giudecAtorii atingltoare cAtrA.
giudecAtorie 43 la ¡In 44 ca,znaceiul oblastii / al oblastii caznaceiu.

30
www.digibuc.ro
a.dunarea cirmuirei oblastii, la cari s. vor infitosa de pe la Expeditii, dupi
ci si vor aduce in limurire si dupä ci sä va alcitui deplin extract.
Gubernatorul politicesc ca un cel mai intiiu cilen a cirmuirii [P.16
obiastii va lua sama ca pricinile si.' se hotirasci cu pizirea rinduielii potrivite
feliului lor si va privighie pentru acele cari nu vor fi sivirsiti de citrä pre-
sudstvie vreunii din Expeditii, precum pentru podreadurile cu hazneoa,
-pentru pretentiile fetilor particulari asupra averii haznelii, pentru rinduielile
stringerile dirilor haznelii, a poslenilor si a havalelilor pimintesti si, in
sfirsit, pentru toate alte trebi ci gubematorul politicesc va socoti cä si ating
-de cercetarea aminduror Expeditiilor in acea impreunati presudstvie a cirmuirii

Trebile la acea cirmuire si vor lucra in bimba rusasci si moldovineasa,

dupi trebuinta ce va fi. Intru ale punerii la cale toate întiintärile, poroncili
si publicarisirile slobozite de cita stipinire au si fie scris5. rusiste si moldo-
v' eneste, pentru ca mai de nidejde sä se aduci la obsteasca stiinti a norodului.
Din cilenurile cirmuirii oblastii politicescul gubernator i vite-guberna-
torul sä vor orindui cu inalta impä'ritestii sale miriri int5.riri, iar sovetnicii,
al oblastii caznaceiu i asesorii cu intirire ostinescului gheneral-gubernator.
la fiistecaxi din acesti Expeditii si va orindui cite un sovetnic, iar la Expeditia
fintiiu si un asesor, dupä alegirea dvoria[n]stvii pentru fiistecare vremi de
trii ani, cialalti apoi doi sovetnici, caznaceiul oblastii si un asesor vor prindi
locurile acestea dupä orinduirea despre coroni.//f19.17
Doi asesori la Expeditia intii a cirmuirii oblastii s. socotescu pentru ca
si se intrebuintizi in facire de cercetiri la starea locului, spre a cerceta locurile
de prisudstvii, spre a face rivizie lucririlor, spre a priimi grabnici mb.'suri in-
timplindu-si a sä isca vreo boali zmerduitoari i in alte pricini ci vor ceri
osibitä luare aminti.
Sumili haznelii oblastii vor fi supusä' citri o punire la cale de doai
chipuri: unile se cuvinu in rindul celor de obste venituri a impiritiei, iar
altile sä intorc in celi pe loc in oblasti intrebuintiri, adici: la zidiri pentru
lazne, pentru scoale, pentru temniti, pentru bolniti i pentru alte obstesti
asäziri. Deci cirmuire oblastii, dupä ci va indestula toate cheltuielile dupi
stat orinduiti pentru oblasti, va fi indatoriti pentru rimisita intraturilor
haznelii a puni la cale intr-acest chip, ca 9 pirti din acelea si se trimiti spre
a si al5.tura citri acele de obste venituri a impiatiei, iari al zicilea partea
din aceleasi sau zice protinturi din toatä suma ci sä va triimite la caznaceistva
imp5.ritiei, si se deosibasci pentru mai sus insimnatile intrebuintiri in o-
blasti[e].
Dare surnilor din veniturile haznelii oblastii nu poate fi amintere ficuti
.decit in cheltu[iellile asizate dupä stat i atita numai incit este hotirit pentru
cheltuieli, asijderea in zidiri i alte obstesti a$zàri, pentru cari sä va face de
citr5. Verhovnii Sfat puniri la cale, care si nu covirsasci // [P.18 suma spre
asimine cheltuieli i intocmai rinduirea pentru dînsäle, adici: suma alcituiti
din zice protinturi a tuturor veniturilor oblastii i apoi rimisita intraturilor
haznelii ci sä cuvine a si alátura citrä veniturile impiritiei nu este supusi
nici la un feliu de cheltuiri in oblasti i amintere nu poate fi intrebuintat[5]
decit dup5. asignovcile Ministerstvii Finantii. Pe acest temeiu dar, cirmuire
oblastii sä indatoreste a infitosa Ministeriei Finantii de toati intraturile haznelii
oblastii cu amiruntul simi, trimitindu-li acele mai intii spre cercetari la
Verhovnii Sfat a oblastii care, dupi ce le va face rivizie, le infitosazi citri
ostinescul gheneral-gubemator spre a si face cunoscute Ministeriei Finantii.

31

www.digibuc.ro
 Jalobile asupra cirmuirii oblastii sà vor da la Verhovnoi Sfat a oblaStii
si acolo priimescu cea desávirsit dezlegari.
Pentru al oblastii criminaliceascà i politiceascá judecátorii.
Cea al doile parte a ocirmuirii oblastii'vor alcátui giudecátoriile crimina-
liceasa si politiceascá a oblastii, la cea dintii sä rinduiescu pricinile criminali-
cesti si de cercetare ce vin de pe la giudicItoriile tinuturilor. In aceea vor fi
säzátori: un prezident, trei sovetnici si un asesor. Giudicáitoria politiceascá a
oblastii, avind in sama sa tot feliul de pricini de giudicáti particulari, asijderea
pricinile dupa pretentiile din parte haznelii i acelea asupra ei, sä alatuiestell
fp..79 iarc4i de un prezident 45 si de patru.sovetnici. Amindoiprezidentii 46 sávor
orindui despre coroná, prin bala impálltestii 47 sale máriri intáriri 48. Doi
sovetnici la 48 fiisticari din acesti giudicátorii citi unul sä vor asIza iarási
despre coronä prin infärirea ostinescului gheneral-gubernator de Podolia.
Iará ceialalti cinci sovetnici si un asesor sà vor alege despredvoreanstv'ä pentru
fiistecari vremi de trei ani iarAsi prin intarirea ostinescului gheneral-guber-
nator.
Criminaliceasca giudecátorie a oblastii cautá trebili 58 ce-i sint rinduite 51
pe temeiul legiuirilor Rossiei i faci 52 sávirsitoari hotáriri dupa multimea
glasurilor, insá hotáririli aceste nu sá pun 53 in lucran i pinä nu s'a.' vor cerceta
sá vor infairi de cltrá gubernatorul politicesc, c'áruie i trebui[e] pentru
acest sfirsit a-i fi inatosati de ca.' tr5. giudicätorie 54 cu extracturi inchipuiti
din deli. Iar dupa intázirea politicescului gubernator, aceli hotkiri sà vor
intoarci la criminaliceasca giudecátorie spre a s'a'. aduce 'in impliniri 54a Dar
cind politicescul gubernator va afla legiuiti pricini imp[i]edecátoari de a nu
sä pute uni cu 55 hotárirea criminalicestii giudicátorii, atuncea cerind in ore-
ghenal dela, o va infalosa cu socotinta sa spre cercetari i desávirsitá hotáriri
la Verhovnii Sfat.
Lucrarea in pricinili creminalicesti si de cercetari va fi in limba rusasca
moldovineasc5., i anume
Tacrirurili vinovatilor // fP..710 näscuti moldoveni 57 sä.' vor faci in
limba neamului 58 lor, adicä in bimba moldovineascá, iar 59 protocolul s'a'.
va alCátui rusáste si moldovineste.
Sävirsitoarile hotäsiri 60 dupa cázuta lor intärire sä vor citi vinova-
tibor in limba moldovineascá;
Cilenurile giudecátoriei criminalicti, intimpinind greutate a-si da 61
socotinta lor in limba rusasc5, au 62 dreptati a o scrie in a lor moldovineasa
limbá.
La autarea giudecátilor politicesti, sä. intáresti 63 intrebuintarea limbii
moldovinesti pe temeiul i spre intárirea 64 dreptátilor, a pronomiilor si a
legiuirilor locului 65, aceli cu multä milostivire lásate 66 pentru de-a pururea
oblastii Bassarabiei. Drept aceea giudicátorie politiceascä a oblastii in
pricinile de giudicáti a fetilor particulari sä va pov5.tui de dreptátile 66 Si

45 president / întiu ezItoriu. 46 prezidentii / intliu ses&torii 47 impArltestii / a implatestii

48 intiriri / intlrituri 49 la /adic5. la 50 cana trebili / va auto. pricinili 51 rinduite / supus&
52 faci f va faci 53 s6, pun / sä vor puni 54 de ata giudicltorie / acelea di ata giude-
cAtorii 54a fmpliniri / implini 55 uni cu / da unirea sa la 56 i anumi / adia, 57 nascuti moldo-
veni / ci sint moldoveni plminteni 58 limba neamului / insusi limba 59 iar / dar GO savirsitoa-
rile hottriri j hotlririle giudeatii 61 intImpinind greutate a-si da / de nu vor afla fnlesniri
inchipui 62 au J sä vor folosi Cu 63 intlresti j statornicesti 64 spre intArirea / pazirea GS
locului / plmintului 66 16.sate / dfiruiti 67 drept aceea / deci 68 drept5tile j pravilili

32
www.digibuc.ro
obiceiurili moldovenesti 69 va lucra acele pricini in singurä aceeasi moldove-
neascii limbä, iar 70 la hotä'ririle pricinilor haznelii esti 71 datoari sä pazeasc5.
legiuirile Rossiei asupra 72 rinduielii cäutärii acestor pricini; dar la aceea ce sä
atinge de 73 apärarea dreptului particularnic, este datoari sä se tie de dreptä-
tile 74, pronomiile i obiceiurili pämintului. Pentru acest sfirsit hotäririle
giudecätoriei politicesti in pricinile ce va avea hazne[a]oa, sä vor inatosa
pentru mai departi 76 lucran i cu tälmäciri in limba rusascá..
Hotäririli acestii giudecatorii in pricini de giudicäti intimplindu-sä a fi
nemultämire asupra lor i ing5.duindu-sä tot de d'Irá. IlfP.111 aceeasi giudecä-
torie apelatii, räminu 77 M'a impliniri i sä aducu 78 spre cercetari la Verhovnii
Sfat. lar 79 cind politiceasca giudicätorie au oprit 90 apelatie, tiindu-sä de
puterea pravilii poroncite pentru aceasta, atuncea hotásirea sau giudicata ei
vor 81 priimi färá, intirzieri lucran i si 82 parte nemultämitä va ave[a] dreptate 83
sà facà ceriri la Verhovnii Sfat cu jalobä proastä, dupà cari ari sà se facä
cercetari, pe " pravilile ce sint dati pentru apelatii. În pricinili haznelii 93,
giudicátoria politiceascä a oblastii nu va incheia sävirsitoari hotäriri, ci päzind
la 86 acest feliu de pricini, precum s-au zis mai sus, rinduiala poroncitä prin
legiuirili Rossiei, isi va da 87 socotinta sa pe care o 88 va trimiti la cirmuirea
oblastii.
Pentru procuratrul 89 oblastii i pentru procuratorii de pi la tinuturi.
Lingá. 9° cirmuirea oblastii sä orinduiesti a fi procuratorul 91 oblastii,
dar pe la tinuturi procuratori de tinuturi, carii sint indatoriti sä se povátuiasa
de pravilili poronciti in Rossia pentru datoria procurorilor de pe la gubernii si a
strepcilor de pe la uezduri, potrivindu-sä cu acele de loc 92 incungiufäri i Cu
chipul 93 ocirmuirii pdmintului acestue pe " temeiul instructiei dati. Procura-
torul oblastii sä va orindui despre coronä cu 95 'Malta' intärire si cei de pe
la tinuturi sá rinduiesc asijderea 97 despre coronä dupà prestavlenie procura-
torului oblastii, cu 98 intärirea lui Verhovnii Sfat. ll[p.]12
Pentru arhitectorul i zemlemerul oblastii 99, pentru pomosnicii lor
pentru zemlemerii de pe la tinuturi.
In oblasti sà asazä despre coronä un al oblastii arhitector i un al oblastii
zemlemer ( suratoriu de pchnint), rinduindu-li-si si citi un pomosnic, iar
pe la tinuturi sä. orinduieste I" cite un zemlemer. Arlutectorul oblastii i zem-
lemerul sä orinduiescu dupà prestavlenie cirmuirii oblastii, cu intärire osti-
nescului gheneral-gubernator a Podoliei, dar pomosnicii i zemlemerii pe la
tinuturi sä rinduiescu 101 de ata' Verhovnii Sfat al oblastii. Cä'utare 102
trebilor incredintate acestor cinovnici are sà fie alcátuitá. 1°3 pe rinduiala poron-
cit5. prin legiuirili Rossiei pentru asämine slujbe, deosaindu-sä numai indelet-
nicirile 104 din parte lor, in pricinili de giudicati atingátoari de mostenirile 165
69 moldovenesti i / Moldavii i li 70 lar / dar 71 haznelii esti / va avea hazneaoa va fi 72
asupra / adicl asupra 73 dar la aceea ce s5. atinge de / iar cit pentru 74 este datoari sá, se tie
de dreptAtile / la aceasta esti supus5 sa urmezä dupg pravilili 75 sfirsit j sfirsit dar 76 pentru mai
departi / spre cea mai fnainti 77 rámlnu vor rámíne 78 sá, aducu / sâ vor muta 79 lar!
dar 80 au oprit / va opri 81 vor / va 82 si / iar5., 83 va ave[a] dreptati / va fi vo1nic5, 84 pe
dupl 85 haznelii / ci va ave°. hazneaoa 86 la j intru 87 i§ va da / va inchipui 88 o / i ace-
asta o 89 procuratrul / procuratorul 90 ring / la 91 procuratorul / procurator al 92 po-
trivindu-s5 cu acele de loc / pe lingá, luare in bagan i di sama acestor di aici 93 cu chi-
pul/ a chipului 94 pe / ci esti pi 95 cu / dupá 96 i / dar 97 rinduesc asijderea / vor fnsámna
iarási 98 cu / prin 59 oblastii / adicl ingineriul oblastii 100 s5, orInduieste / sA, se orinduiasa
101 sl rinduiescu / 81 vor fnsamna 102 clutare / lucrarea 103 are sa fie alatuit5. / sá, va alc5.-
tui 104 slujbe deosabindu-sl numai indeletnicirile / indatoriri, dar lucrárili 105 mostenirile / di

33
www.digibuc.ro
particulari, cari trebuiescu sä fie potrivite 106 cu obiceiurili pämintului
se caute 107 in limba moldovineasc5..
Pentru trebili pricazului obstestii purt'Ari de grijà 108
Trebili pricazului obstestii purtári de grij à ( :a cascli mililor), precunt
pentru 109 punire la cali a sumilor ce inträ pentru lucruri plácute lui Dumnezeu,
asijdirea pentru 110 asá.zári de scoale pentru norod, de bolnitä: si de toate de-
obste alcátuirile cele cu iubirea de omeniri sà vor cáluta la cirmuirea oblastii 111,
dupà inchipuirea asezá:minturilor ce sint in Rossie, färà a sá: 112 asä.za pricazut
acesta cu deosábitä. 113 presutstvie. //[P.]13
P.113

Pentru punirea la cali a pártii doftoresti.

In oblasti s'A va aseza cirmuirea doftoreascä cu deplin statul ei, s'A va.
orindui asijdirea la fiesticari tinut cite un al tinutului doftor, cu un pomosnic..
Toti acesti cinovnici a meditinei s'A' indatorescu 114 a implini slujbile 116 lor
temeiul pravililor ce sint pentru parte meditinii. Ei sä. orinduiescu 116 de cá.trá.
Dipartamentul meditinii a Ministeriei politiei i sä. aflá. 117 in sama aceluiar
implinind poroncili nacealstvii oblastii in trebeli sluibii intocmai.
Pentru ocirmuirea
In orasul oblastii s'A va aseza al oblastii pa[i]t cantorá, iar la fiestecari
tinut pod[i]t expeditii. Locurili acestea s'A indatoresc a lucra trebili pe-
rinduiala i limba rusascá; i cinovnicii sá: vor orindui despre coron5., dupl
prestavlenie 116 cirmuirii oblastii, prin intálrirea ostinescului gheneral-guber-
natorul de Podolie. Sumile din venitul poè[i]tii 112 au s'a intre in veniturili
haznelii oblastii i sà se intrebuintezi in cheltuielile 120 ci dupá: legiuiri s'A.
cuvine 121.
Pentru isprávniciile de pe la -tinuturi.
Dupá ci s'A vor aseza in oblasti sasä tinuturi, pe cit s'A va pute p otrivit
la máirimp.22 i rácuintä., sä va asaza123 in fiesticari tinut páminteascá. isprävnicie
rinduindu-s1 la fii#ecare citi un cápitan ispravnicu i citi patru zasedateli
sau comisan, dupa alegirea dvoreanstvii cu intárirea Hz-1'..714 ostinescului ghe-
neral-gubernator al Podoliei. Ispravniciei sà lasà puterea pämintestii
Trebili atirnátoari càträ aceastá politie sà vor lucra dupa osä'bit asezámint
ci este pentru ispravnicii tiindu-sá de rinduiala aceea cu cari in Rossie sl.
cautä.124 acelea trebi de cáträ pámintestili giudicAtorii impártire fiesticäruie
tinut in párti sau ocoali ; pentru mai ind5.minaticä a politiei impliniri are sà
fie pusa la cale125 dupl chipzuire läcuinii norodului i márimea fiestecárue
tinut. In fiestecari parti sà hotárásti a fi cite un ocolas, lar pe la sate cite un.
vornic126, cari cinuri trebui[e] s'A fie alesi de cáträ ispfävnicie nu intr-alt chip
decit cu priimire obstiilor si din insusi làcuitorii ci vor fi statomiciti i vor

106 cari trebuescu s fie potrivite / ceri trebuinta sl le asAmeneaa, ei 107 sil se caute / s le
urmez5. 108 grip / griji adicá a casii mililor 109 pentru / precum spre 110 pentru / i la 111 s5.
vor cluta la cirmuirea oblastii / sá vor lucra 112 a sl / la cirmuirea oblastii Mil a s5. 113
deosabità / dispArtitb, 114 s5, indatorescu / sá supun 115 slujbile / indatoririle 116 sl orin-
duescu / sá vor orindui 117 sá aflA / sA vor afla 118 prestavlenie / pristavleniile 119 din ve-
nitul pa[i]tii / di bani ci sá vor stringi la pod[i]t5, 120 s5, se intrebuintezi in cheltuielile / sfi
vor intrebuinta in inchipuirile 121 a cuvine / sint ion azuti 122 mgrimi j inánime 123 a§Aza
/ alatui 124 sà, cauti, / sA lucreazA 125 are sl fie pus& la cale / sl va urma dupà. 126 vornic
vornicel

34
www.digibuc.ro
avea in tinut averea lor, dar nu din oameni de pe de laturi, ingr5.'dindu-sá
puterea acestora cu hotarirea datoriei fiesticáruie.
Pentru giudicátoriili de pe la tinuturi.
Spre a sä sávirsi pe la tinuturi dreapta giudicata in pricinili criminalicesti
si politicesti, sä asazá giudicátorii de tinuturi, cari vor fi alcátuiti de un giudi-
cátoriu i douä. 6ilenuri. Indatoririli lor sà poroncesc prin osä'bit asezámint.
acestor giudecátorii sä rinduiesc dupa alegirea dvorianstvii, cu
intárirea ostinescului gheneral-gubemator a Podoliei.
Pentru caznaceistvi[i].
In fiestecari tinut sa asaza caznaceistvä lingá ispeávnicie pentru strin-
girea dárilor hazneliifif P.3/5 cari sä vor povátui cu deosebit asázámint.
Pentru politiile de pe la tirguri.
Locurili cuprinsä de tirgurili oblastii Bassarabii, afará de Reni i au-
s5mi, i afará de forstaturile cetátilor, sint toate a partecularilor stápinitori,
a127 minästirilor a pitrtii dullovnecegi i pentru aceea prifacire acelor128 tirguri
a pomescicilor in orase esti cu neinlesniri. Cu toate acestea, nefiind cu putintä
a sá asáza toate orasile numai pe locurili haznelii, ocirmuire rä..mine intru
niapárari sá rinduiascá spre aceasta doaä tirguri de a pomescicilor: Báltili
Chisinä.u, in cari, precum i in orasili haznelii, trebuie129 a fi rinduiti polit-
ineisteri spre tinere orásánestii politii in rinduiala poroncitá prin legiuirili
Rossiei. Spre agiutoriu politmeisterului, sa vor orindui ceastnoi pristavi,
vartalnoi nadzirateli i alte cinuri de 03° politiei. Dupá statul, osábit asä.-
zat'n pentru fiistecari oras, potrivit negutitoriei, läcuintii norodului si altor
alijvirisuri, toati acesti cinuri a politiei s'á vor orindui dupá socotinta osti-
nescului gheneral-gubernator de Podolie.
Pentru feliuri de cirmuiri pe la tirguri.
Dupä ci sä vor impárti lacuitorii oblastii in clasuri, sa vor as5.'za la fieste-
cari tirgu ordginegi dume i tihovii upravi, cirmuiri de bresli; si aceste
vor lucra dupà legiuirile ce ski in Rossia132. Toate tirgurili haznelii sä vor
folosi cu dreptátile si pronomiile acelea cari cu multá milostiviri
sint lásati orasilor Rossiei. In venitul lor sä va orindui suma tirgului din
pozemelnoi zboru, adicá dan i pentru p.ámint, si din alti condei de adeturi133
intimplindu-sá a nu agiungi aceste, sa va tragi o partí din veniturili otcupului
báuturilor ci sint a haznelii. In orasili Chisiráu si Báltili sá vor indestula
cheltuielile orásánesti de atrá insusi iácuitorii ci sint acolo asezati, cum si de
catrá acei ci sä aflä. negutitorind
Pentru dreptátili i pronomiile acuitorilor.
rácuitorii oblastii Bassarabiei sa impartu in stárili urm5."toari: 1. partea
cluhovniceascá, al 2. dvoreanstva, al 3. boierinasii, al 4. mazilii, al 5. ruptasii,
al 6. negutitorii i tirgovetii, al 7. táranii sau sátenii lucrátori de pámint,
al 8. tiganii coronii si a pomescicilor si al 9. jidovii.
Drepatili i pronomiili pártii duhovnicesti atingátoari de acea in publicá
márturisiri a credinti[i] lor, sá vor pázi intru deplina lor fárie i slobozenie.

127 a / si a 128 acelor / acestor 129 trebuie j urmeaz1 130 de a / cAzuti 131 osIbit a$Izat /
ci sl va asAza osAbit 132 Rossia / Rossia urmAtoari 133 adeturi / rusumaturi

35

www.digibuc.ro
 Partea duhovniceascg' a legii sapinitoari a greco-asgritului sä va
folosi cu toate acele privileghii si venituri afierositi sarii1" bisgricesti, ce
feliu ea136 au dobindit dupa hrisoavile ocirmuirii Moldaviei i apoi unindu-sg.
oblaste Bassarabiei cgta imperie Rossiei, de la indurarea intru tot milosti-
vului sapinitorului impgrat, dupg inaltili ucazuri.
Orici averi ci va fi dreapa a // P.317 bisericilor si a mingstirilor din
oblastea Bassar[ab]iei, a tuturor de obste credintilor136, adicà satili, sglistili,
cislile, pgscgriili i alte acareturim, asijdirea tiganii, capitalurili de bani
alte afierosiri inarite134 prin hrisoavi sau zapisg, vor r5mine in veci a lor
averi i sà vor apgra pe dreptate averilor haznelii129.
Tagmei149 dvorenilor sa lasg intru deplinä mgsurg drepatili si pro-
nomiili cu mula milostiviri dgruiti dvoria[n]stvii Rossiei, cu pgzire pe lingà
aceasta acelor141 vechi privileghii a Moldavei. Drepatili personale a dvore-
ninului oblastii Bassarabii, asgmine142 dreapa averea ci va avea fiistecari
miscgtoari i nimiscgtoari asijdirea143 i îganii, sä. intgrescu 1044 Cu de veci
dreptate dupg hrisoavi i documenturi i dupit legiuitä stgpinire asupra lor144;
nicio aspunderi personali sau146 vreo impliniri din averea dvoreninului nu sà
va atingi de dinsul fàrä hoarire giudecgtii.
Supt numi de boierinasi sä intglegi un clas147 care nu sà tragi din dvo-
reni si care nu au agiuns la cele mai de sus ranguri boierestim, ce au dobindit
cinuri mai mici ce sintu de la vel-satrariu in gios. Ei149 sà vor folosi cu dreptate
unii evghenii144 personali, iar urmasii lor vor infra in numire161mazililor,
fgrg. a le amine192 pronomion pgrinascu. Boierinasii nu sint supusi pedepsii
trupesti143, i dupg cuprindirea hrisoavilor domnesti sà scutescum4 de obge
de plata tuturor dgrilor haznelii si obstesti. Afarg de aceasta ei, sau dupä.
osäbite144 // [p.118 domnesti cgrti ce au de scutealg, sau dupg obiceiurile146
ce din invechime sà p525.'scu147 pentru aceastà treapa, vor fi scutiti pe oare-
sicari164 hoarit numelr de bucati, la gostin5.169 i desettinit pentru oi160, stupi
si rimgtori, asgmine la vädarit pe hotgria asijdire suma de vedre vinu,
dar pentni cit vor ave mai mult oi, stupi, rimgtori i vinu sintu datori a pläti
dupa asgzgniintu1161 ocirmuirii Moldaviei.
Mazilii, stare de lgcuitori cu privileghii162, isi vor pgzi în163 veci impre-
ung cu urmasii lor pronomiile164 ce le sint däruite de la164 domnii Moldavii.
Ei i roduluid lor nu pot fi pedepsiti trupeste167, arg hoarirea
Mazilii vor präti la hazne[a]oa impgateascg dan i supt numiri de dajdie i sg.

134 sari'. j mostinirii 135 ce feliu ea / cari 136 credintilor legilor 137 acareturi / aca-
returi plmintesti 138 int5.rite / fcuti acelora 139 in veci a lor averi i s5, vor apAra
pe dreptate averilor haznelii / intru vecinica stäpîniri acelor biserici i m5.n5stiri i s5,
vor apAra ca pe o avere a haznelii 140 tagmei / sosloviei 141 pe ling5. aceasta acelor /
privileghiilor 142 as5mine / asijdirea 143 asijdirea / cit 144 lui / asupra lui 145 asupra lor /
pentru de veci 146 sau / nici 147 a int5,1egi un clas / s5, cuprindi o treaptA, 148 si cari nu au
agiuns la cele mai de sus ranguri boieresti / nici s-au invrednicit a s5,cinsti cu numi de boieri
din aceli mai de sus 149 ei / deci ei 150 evghenii / cinstiri 151 in numire / la rinduiala 152
f5x5, a le ramine / far& a pute acestie s51i opreasa 153 nu Out supusi pedepsii trupesti /
vor fi slobozi de pedeapsa trupeasc5, 154 s5. scutescu / sä vor scuti 155 osabite j cuprinderea
osAbitelor 156 obiceiurile / obiceiul 157 p525scu / p525,ste 158 scutiti pe oaresicari / slobozi
pe num5" 159 gostin5, / plata gostinii 160 oi / oi si a desgtinii pentru 161 rim5.tori, asami
la vldr5.rit pe hotArità asijdire sum5, de vedre vinu , dar pentru nit vor ave mai mult oi,
stupi, rimAtori o vinu sintu datori a p15,ti dupä as52Amintu j sfini cit si la plata vldr5sitului
pe suma hotlritä de vedri vinu; dar pentru ceca ce vor ave,a mai mult vor plati precum
esti hottritu pentru dinsii prin ponturile 162 stare de lAcuitori cu privileghii j ce sint o treaptA,
di 1.1.cuitori cari au os5,biti privileghiuri 163 in / pentru de 164 pronomiile / aceli pronomii 165 de
la / lor de la 166 rodul / urmasii 167 nu pot fi pedepsiti trupeste / nu sä vor supuni la pe-
deapsa trupeasc5.

36

www.digibuc.ro
vor impártäsi la havalelile"8 pä'mintesti dup'ä obiceiul de mai inainti a Molda-
viei. Gostina, v5.dräritul i pogonäritul vor pläti la hazne deopotrivä cu cei
prosti säteni189. Dar la plata desätinii, mazilii s. indatorescum pe intocma
temeiul previleghiilor, cari are treapta aceastam.
Ruptasii sint star de läcuitori, iar5.si cu Tagm a173 lor cuprinde
in sine si pe urmasii pärtii duhovnicesti. Ficiorii de protoiereil" si de preoti
inträ iny5 rinduiala ruptasilor. Clasul acesta nu este supus pedepsii trupestil"
färä., hofärire giudicän. Ruptasii vor pläti la hazne dare lor suPt numiri de
dajdii, i la rinduiala.177 havalelilor pámintesti ei sint pärtasil" deopotrivä
cu mazilii. Desätina sä va lua // [p.319 de la dinsii cu usurare, acea rinduitäl"
pentru dinsii, dupa asäzämintu118° ocirmuirii Moldaviei, iar la gostinä, vädiä-
ritu i pogonärit sint indatoriti181 ruptasii a pläti intocma ca i cei prosti182
tärani.
Pärtii negutitoresti182a si a tirgovetilor s'A lasä dreptätili unii slobodi
negutitorii potriviti cu aceli de obste pravili a imperiei; birurile183 haznelii si184
havalelile obstesti sä punu asupra lor185 celi intiiu pe temeiul hrisoavilorin
domnesti ce vor fi avind, iar187 celi de pe urna, dupä analoghie cei de obste
In oblasti impártiri188.
Táranii sau s5tenii pi temeiul de mai inainti isi vor päzi drepatili a nu
atirna persoana lor de la stäpinitorii pgmintului18° pe carile sä aflä ei läcuind.
Averea lor va fi apáratä de tot feliul de acolisiri supt privighierea cirmuirii180
oblastii. Toti de obste 15.cuitorii rárani ce s'a aflä läcuind pe121 drepti mosiili
lor sau pe al92 haznelii, sau pe mosiili altor st5.p1ni183, vor fi indatoritil" a pláti
la hazne biru[1] si a räspundi havaleli pámintesti, aceli cari sä vor assáza dupä
de obste impärtire195 in oblasti, precum128 pentru cheltuielili ostilor, aceli
dupä legiuiri hotáriti pentru tinere cailorm po[i]tii si a stantiilor de po6ji]ra.,
asijdirelm pentru tinerem drumurilor celor publici. Pentru cistiguri1e20° cu
cari sá folosescum fiéranii pe pämintul hazneliim, vor pläti la hazne203 ade-
tiul bänesti dupä tocm ala ce osäbit sa va inchie2" cu dinsii cind sä vor face
tirguirile fp.po publicarisiti pentru toati condeile de rusumaturi a haz-
nelii, ce scr dau n 1-tamal ei la cari va trebui a sä lua singur temeium obiceiul
de mai inainte, ce cuprindem: A. plata de fiestiecare famelie in bani citi un
galbänu iar de burlac citi giumätatem galbänu. B. dan i dejmii sau a208 záce
Parte din piini in gräunt5., asijdere208 si din finul ce vor face si vor aduna ei.
C. plata gostinii pe oi. D. plata desätinii pe stupi i rimätori. E. plata vädrä-
ritului, dejma21° sau a vi-ce parte din vinul ce vor faci din vii si din poamele211
oe vor stringi din livezi si F. plata pogonäritului pe sämänäturile de tutun212.
168 havalelile / rispundiri havalelilor 169 deopotrivi cu cei prosti siteni / intocmai ca
170 si indatorescu / vor fi supusi 171 are treapta aceasta / sintu däruiti acestii trepti 172
iarài cu privileghii / cari au asimine privileghiile lor 173 tagma / treapta 174 ficiorii de pro-
toierei / adici ficiorii de protopopi 175 in / la 176 nu este supus pedepsii trupesti / incä nu
si va supuni la pedeapsa trupeasci 177 i la rinduiala / iar la sivirsirea 178 ei sint pirtasi / si
vor impArtisi 179 rinduit5, / hotiriti 180 dup5, asizimintul / prin ponturili 181 indatoriti
supusi 182 cei prosti / licuitorii 182 a pirtii negutitoresti / negutitorilor 183 birurile / la dirili
184 i / si la 185 sá punu asupra lor / sá vor supuni acestie pentru 186 hrisoavilor / cirtilor
187 iar iar pentru 188 dup5, analoghie cu cei de obste in oblasti impirtiri / dupi, cumpinirile
rinduielili ci sä vor faci in oblasti 189 pimintului / mo.siile 190 cirmuirii / ocirmuirii 191 pe/ sau
pe 192 a / piminturili 193 altor stipini / boeresti 194 indatoriti / datori 195 de obste impar-
tire / rinduielile ce si vor faci in oblasti 196 precum / adici 197 cailor / caii 198 a stantiilor
de poatiiti asijdere / stantiili po4iitii cum si 199 tinere / cheltuiala tinerii 200 cistigurile /
indeminirile 201 si, folosescu / sá vor folosi 202 pimintul haznelii / pämînturili haznelii
licuitorii t5.rani 203 hazne / haznelii 204 inchie j slivirsi 205 va trebui a sá lua singur
temeiu / si va priimi spre o singuri temelie 206 ce cuprinde f cuprinzitoriu 207 giumitate /
pol 208 a / de a 209 asijdire / cit si 210 dejma / i darea dejmii 211 poamele rodurili
212 siminiturile de tutun / tutunul ci vor simina

37
www.digibuc.ro
 Tdranii213 ce sd aflä cu lkuinta pe pdminturile stdpinilor214 particulari
vor fi indatoritim a pldti haznelii gostina pe oi, desätina pe stupi si rimsátori,
vádrdritul pe vinu si pogonáritul pe sdmálnáturile de tutun216; iar pentru folo-
surili pdmintului ei vor fi datori a implini217 lucrul i indatoririle in folosul
stápinilor218 acelor mosii dupd cuprindire asázdminturilor Moldaviei.
Tiganii sä impartu213 in doud, adicd: unii sd ala in nemijlocitd stápi-
nirea haznelii si sä ocirmuiescu de cdtr5.22° insusi cirmuirea221 oblastii, iar
altii sint robi a päitii duhovnicesti, a dvorenilor, a boiernasilor, a mazililor
a negutitorilor i spinzurd cu desdvirsire di la acestia. Tiganii haznelii vor
pláti in venitul haznelii bir supt numiri de dajdii pe temeiul hrisoavilor ce
sint dati lor. lar tiganii celor particulari stápini vor fi slobozi // [P. 21 de
toate de obste, atit a haznelii cit i acele obstesti ddri, rinduiele i havalele222.
Jidovii au s'a' fie impártiti pintre tagma223 negutitorilor, a tirgovetilor
si a lucrdtorilor de pámint, dupd inddmindrile lor spre indeletnicirili potriviti
numirilor ce s-au pomenit224. La plata ddrilor haznelii si a havalelilor pdmin-
testi ei vor prindi deopotrivd cu ceiabalti negutitori, tirgoveti i lucrátori de
pdmint. Privileghiili225 dati lor de la domnii Moldaviei sä vor pdzi intocma.
Boiernasii, mazilii, ruptasii, negutitorii, tirgovetii i dranii cari s'a
aflä ldcuind pe insusi pdmintul lor sau pe a 226 haznelii sau pe a pomescicilor
isi pdzäscu227 cea de mai inainti dreptate spre a228 dobindi nemiscátoare averi,
adicd: mosii läcuiti i nelkuiti si alti acareturi. Singuri jidovii nu potu ave
impártásiri la229 acest obstesc pronomion. Lor li se lasa slobozenie2" numai
a cumpdra pdrticeli de locu pustiiu din singurd231 stäpinirea haznelii pentru
sdmändturi i pentru de-a faci232 fabrici la cari vor lucra cu oameni
Osábit de aceasta toati stárili, afard de jidovi, potu tine vremelniceste233
orase, tirguri, sate, huturi i páminturi pustii234 de la hazne si de la feti parti-
culari, iar jidovilor sá lasd voie235 a tine in orindá vinzarea bduturilor la
mosiili haznelii i particulari, a tine mori, -velniti, berärii si alti acareturi
asárnine acestora, nefiind ei nici ca curn volnici a stdpini norod de legea cres-
tineascá. [p.122
Streinii ci sd aflä ldcuind in oblaste Bassarabiei sau acei ce -vin in Bessa-
rabie236 spre läcuintä, trebuie sd se numere in treptile acele potriviti cu natie,
stare sau mestesugul lor237.
Beránarii streini supt numiri236 de colonisti sd vor priimi spre a sd sta-
tornici Cu lkuinta2" in oblaste Bassarabiei pe temeiul pravililor ce sä. pdzescu2"

213 taranii / 15.cuitorii tArani 214 pIminturile st4imlor moside stlpinitorilor 215 vor fi indato-
rati / asijdirea vor fi supusi 216 s5,m5.n5.turile de tutun / tutun ci vor ram&ne 217 ei vor fi
datori a implini / acestie vor fi supusi a aávirsi 218 sapinilor / stlpinitorilor 219 impartu /
dispartu 220 de c5.tr5, / dispre 221 cirmuirea I ocirmuirea 222 at_it a haznelii cit i acele
obstesti d5.ri, nnduiele i havalele j de obste d'Aria i havalelili atit a haznelii cum si a ele
obstesti sau p5.mintesti 223 au sä fie impàrtiti pintre tagrna j sá vor impArti pintre treptili
224 indlmin5xile lor spre indeletnicirile potriviti numirilor ce s-au pomenit / dupá inchipu-
irea inlesnirilor ci vor ave spre a faci indiletnicirili c6zuti sarilor acestor pomeniti 225 pri-
vileghirle / dar apoi privileghiile 226 pe insusi pamintul lor sau pe a / sau pe mosiile lor
sau pe locurile 227 a pomescicilor isi p525.scu / moiile boieresti isi vor pAzi 228 a a pute
229 nu potu ave impArt5.siri la J nu sA, vor pute impbstAsi cu 230 lasa slobozenie / sloboadi
voe numai 231 pustiiu din singur5, / pustim ne15.cuiti din singur5. numai 232 sam5milturi
pentru de-a faci J lucrarea p5,mintului i spre statornici 233 potu tine vremelniceste /
vor pute lua in vremelniceasc5, tineri 234 huturi o plminturi pustii cisli cum si mosii ne15.-
cuiti 235 las5. voie / sloboadi voe numai 236 acei ce vin in Bassarabie / de acum vor veni
aici 237 trebuie sá se numere in treptile acele potriviti cu natie, stare sau mestesugul lor /
vor fi supusi a sá as5,za in treptili natiei, stärii sau mestesugului Ion 238 nurniri numirea
239 a s5, statornici Cu acuinta s5, vor priimi spre Mcuinta 240 ce s5. p5.zescu / urmatoari

38

www.digibuc.ro
in Rossie, de A. vor asáza ei pe mosiile stápinitorilor particulari s5. vor folost
cu o politiceasc5. i personalnic'ä slob[o]z'änie supt apárare ocirmuirei, p'ázin-
du-sá tocmelile infáriti241 de cátrá Verhovnoi Sfat al oblastei, dufiii cari
VOY alegi ei lacuinta pe pamingurile stdpinitorilor de mofii si hazneoa va dárui lor
slobozenie de plata därilor ce sint drepte a ei, as'ämine242 i a havalelilor pá-
mintesti, in curgiri de 4 ani din vremea ce sä vor asáza243. lar de sä vor asáza244-
acesti bejánari striini pe p5mintul haznelii sä 1asá2451or toati aceli folosiri246
cari sint hotáriti prin mai in sus arátatu1247 de obste asä.zámint ce esti pentra
colonistii haznelii.
Toate stárili mai sus insámnati, darä de tigani i jidovi, vor avea deplinä
slobozánie a infra in slujba impärateasc5.249, atit in ostineasa cit si politi-
ceascä si a dobindi prin slujbi, cinuri i alti invredniciri. Acei cari nu vor
avea tragirea lor din dvoreni, agiungind la248 cinuri de ober-ofitári in halé25°
slujbá la ostili impLltestii sale märiri, vor dobindi impreunä, cu aceli cinuri
destoinicie de dvoreni // P.123 si o vor da-o si urmasilor2511or, iar acei cari253-
vor cistiga cinuri politicesti, iarási in slujbä halé, sä vor253 folosi cu acest pro-
nomion dupá ce vor agiungi254 la cel intiiu cm n de stab-ofitáriu, incepindu-s5.255
de la al 8-le clas sau de la colejschii asesor. i iarási, acei ce vor priimi la
iesire256 in ostavcä din slujba ostineascá spre257 rásplátiri cm n de prapurscic
sau cel intiiu cinu de ober-ofitáriu si din slujba politiceasc5. al 8-le clas sou
cel de colejschii asesor, vor p'äzi dreptate de dvorean 258 numai in persoana lor,
iar urmasii lor intrá in numire259 mazililor.
In oblaste Bassarabiei, precum i in celelalti p`árti a domniei Moldaviei,
multi mosii sint supt numiri de azásásti i sä aflä stápinindu-sä de cátrá.
feliuri de sari. Stápinitorii acestie sá. numescu rázási i sä folosáscu cu veni-
turile pámintului mai mult neimpartitim.
Spre ferirea a tot feliul de impilari ce ar pute lipsi pre rázási de drep-
tate stápinirii261 sá infäreste intru toatá putere262 cel de mai inainte asáz5.-
mint afätat prin hrisovul ce sä numeste sábornicesc, care263 s-au fácut la
anul 1785, dechemvrie 28.
Pentru negutitorii.
Urmarea negutitoriei dinláuntru si de afará sà lasá lácuitorilor oblastii
Bassarabiei intru toatà intinderea, pe pravilili ce o apárá pe dinsa legiuirile
Rossiei. / [P.124
Pentru adunárile dvorenilor, pentru alegiri, pentru predvoditelu1294
dvoreanstvii oblastii si pentru condica dvoreneasc5.265.

241 pgzindu-s5, tocmelile întriti / intru pà.zire invoielii dupg cari ii vor alegi ei 1cuinta
pe aceli mosii, cari invoialá, A, va intiri 242 aslmine / asijdirea 243 in curgiri de 4 ani din
vremea ce s5, vor asg,za / din vremea, ci sä vor 15,cui in curgiri de 4 ani 244 asIza / s5.15,s-
lui 245 15,s5, / vor slobozi lor 246 folosiri / indlmAnAri 247 mai in sus arAta.tul / acel 248
ImpIrgteasa, / stApinirii 249 agiungind la ¡ de sä vor invrednici a sä cinsti cu 250 halé
/ intru adiváratA 251 cinuri destoinicie de dvorenii o o vor da-o i urmasilor / drit dvore-
nescu i il vor muta si la urmasii 252 acei cari di 253 halé sä vor j adivAratá, vor incepi
a s5, 254 ce vor agiungi / ci sä vor invrednici 255 incepindu-s5, / socotindu-s5, 256 o iarlsi,
acei ce vor priimi la esire / dar apoi de vor iesi 257 spre la esiri spre 258 p&zi dreptate de
dvorean / tine drit dvorenescu 259 intrg in numire / vor intra la rinduiala 260 mai mult
neimp5,rtiti j cei mai multi la un Ion f6,rä a s5, os5,bi 261 dreptate stäpinirii / dreptul
262 putere / cuprindire 263 aratat prin hrisovul ce s5, numeste sgbornicesc care / inslmnat
prin obstescul hrisovu ci 264 predvoditelul / pov54uitoriul 265 dvoreneascá, J dvoreanstvii.

39
www.digibuc.ro
 Obstiei celor de bun neam a Bassarabiei sä dä voie avea dvorenes
tili adunäri pentru alegire cinovnicilor in slujbile ce atirn5. de la a ei rin-duiri266,
i s'A' dä voie asijdirea a-si alegi dintre sine, prin intArirea ostinescului ghene-
ral-gubernator, pe predvoditelu1267 dvoreanstvii oblastii, pentru de a fi mij-
locitoriu in pricinili acestii obstii i pentru268 apärare vAduvilor si a celor lip-
siti de pärinti. Dupä ce s'A vor aduce intru l'Amurire documenturile dovidi-
toare de tragire269 dvorineascä a fiestecäruie dvorenin, sä va akatui la Ver-
hovnii Sfat al oblastii condicA dvoreneascA27° si sä va trece in aceeasi rodu1271
fiestearuie. Poväluitoriul dvoreanstvii va ave sideri la Verhovnii Sf at al
oblastii, in chip272 de dilen. El va tine locul mai gios de gubernatorul politicesc.
Rinduiala pentru facire alegirilor273 la slujbile ce atirnä de la dvoreanst-
175.274 sá. statornicesti pe cele mai dintiiu temelii ce urmeazi:
1-tii. La alegiri sä lasä dvorenii, carii stapinescu cu vecinia dreptate275
mosii ce cuprind in sine276 nu mai putin decit *5. la 300 desAtini pAmint l'Acuit
sau nelAcuit.
2-le. Toti ficiorii dvorenilor, a celor ce st5.pinescu277 plmint pinä la
suma ce s-au arAtat mai sus, carii au agiuns278 in virstA de 22 de ani, au drep-
tate279 s'A aleagA i sä fie alesi. //[P.325
3-le. Cinovnicii ce sä vor fi aflat in slujba impAr5tiei, cari au28° cinuri
clasnici si nu stApinescu de veci mosii281 in oblaste Bassarabiei, potu282 fi alesi
In slujbele ei, dar insusi a lor glas la alegire nu aU283.
4-le. Dvorenii acei ce nu au2" 300 desAtini pAmint sau acei ce nu st5.-
pinescu de veci285 nicicacum mosii, asijdere boierinasii si286 mazilii, sau cu
mosii sau f'Arä mosii, dei nu au glas la alegiri, pot fi alesi in dregAtorii287 la
locurile de pe la tinuturi.
5-le. Alegire cinovnicilor in dregAtorii288, atit pe la locurile oblastei
cum si pe la tinuturi, sä va face de atel toatä obstie dvorenilor oblastii, cite
doi candidati de 289 fiistecare dregAtorie.
6-le. Izvodul pentrum candidatii alesi291 prin multime glasurilor,, sä
infltosazi de c'AtrA predvoditelu1292 dvoreanstvii la nacealstva oblastei dupä
cuviintä si aceasta293 sä indatoreste, ca la intsárire in slujbe sä se povA-
tuiascä de multime glasurilor alegAtoari; 0.294
Al 7-le. Dvorenestile alegiri sä facu295 la al oblastii oras dup5.296 fiistecare
vreme, de trii ani, la zi intii a lunii lui maiu.
Pentru de obste hotäritura oblastei.
OsAbit folos este spre a s'A face o de obste hotAriturä in aceast5.297 oblasti
prin mijlocire cantorii298 de hotArituri. Aceasta are s5.299 fie alatuitä de un
// [p.]26 predsedate136", patru dilenuri dupä alegire dvoreanstvii prin intärire

266 rinduiri / rinduirea ei spre a fi in s1ujb5, 267 predvoditelul j povAtuitoriul 268 pentru / spre
269 tragire / tragire ce 270 dvoreneasa, / de dvoreni 271 rodul / neamul 272 in chip / cu drit
273 pentru facire alegirilor 7 precum sl se facA alegirile 274 dvoreanstvl / dvoreni 275 st.1-
pinescu Cu vecinia dreptate / carii are ave in vecinicl sapiniri 276 in sine / ins& 277 a celor
ce stApinescu / ci ar fi avind in vecinicA stApiniri 278 au agiuns / vor fi 279 au dreptate /
vor ave dritu 280 hnpArAtiei, cari / au stApinirii, avind 281 si nu stApinescu de veci mosii /
de nu vor i stApini 282 potu / mosii pot 283 slujbele ei dar insusi a lor glas la alegire nu
au / slujbl, dar glasu la alegire nu vor ave 284 au / vor fi avind pin& la 285 stApinescu de
veci / nu vor fi stApinind 286 boiérinasii i / i boiernasii cum si 287 in dregAtorii j alesi in
slujbe pe 288 in dregAtorii / spre a fi in slujbe 289 de / la 290 pentru / de 291 alesi / ce sa
vor alege 292 O. infAtosazi de cAtre predvoditelul / sl va infAtosa de cAtrA povAtuitoriul 293 si
aceasta Oar acea nacealstvA 294 in slujbe sg, se povAtuiascA, de multime glasurilor alegl-
toari; i / cinovnicilor in slujb5., sä caute la glasurile alegirii ci vor fi mai multe 295 sA, facu /
sä vor face 296 dupA / in 297 aceastA, / toat5, 298 cantorii / unä cantori 299 are sl / va
300 predsedatel / intiiu sAzAtoriu

40
www.digibuc.ro
lui Verhovnii Sfat si de un zemlemers" a oblastii despre coron'ä, prin intärire
ostinescului gheneral-gubernator. Pravilile atingAtoari de302 hotäriturA s'A'
ins5.mneaz6prin osäbit asäzImint. Cantora are sä fie303 supt apelatie giudia-
toriei politicesti a oblastii. Luciärile ei s'A vor face in limba moldoveneascä.
Pentru puterile, atirnärile i indatoririle locurilor si a dregätoriilor.
Toate locurile de presudstvii a oblastii i cinovnicii ce sä vor afla
dregsitoriileau ei nu vor iesi din hotaräle puterii ce este datä.303 fiistearuie loc
fiestecärei dregltorii.
Pentru tamojni si carantini.
Asupra chipului ocirmuirii tamojnilor si a carantinilor la306 stringirea
poslinilor haznelii, asijdire spre a sä päzi ingrijire ca sà nu sä aducä307 boala
ciumii, au sA fie in oblaste Bassarabiei rinduitele legiuri ce sintu ¡JIM imperii
pe la celelalte granitä.
Pentru gubernatorul politicescu.
Put ere i driturile gubernatorului politicescu al oblastii.
Ocirmuitoriul oblgstii este politicescul gubernator supt nacealstva
gheneral-gubernatorului ostinescu de Podolie. El sä indatoresti a inplini
toate poroncile inaltii ocirmuirii care vor atirna aträ dinsul dupärinduiala
asezatá asupra cirmuirii acestii oblasti.
In vremea ci sä va afla in oblasti ostinescul gheneral-gubernator, poli-
ticescul gubernator esti ilen la Verhovnii Sfat al oblastii deopotrivä la dri-
turi cu toate celelalte impreunä cu dinsul 6ilenuri, iar in lipsa gheneral-guber-
natorului ostinescu, gubernatorul politicescu are intiiu siderea la Verhovnii
Sfat.
Hotäririle giudeatoriei cremenilicest al oblastii asupra tuturor de
obste pricinilor supusä ei s'A vor trimite spre intärire gubernatorului politi-
cescu i sä vor implini dupil unire lui ci o va aräta prin predlojänie cäträ
aceeasi giudecätorii creminiliceaseä. Dar cind gubernatorul politicescu va
afla pricini legiuite ce impiedia de a pute intäri hotkire acei[i] giudiatorii
la o alias° intimplare cerind dela in orighinal, o va trimite impreunä cu hotä-
fire la Verhovnii Sfat al oblastii, aläturind i socotinta sa, cum si arätare
incungiurärilorm ci ar obori temeiul hotäririi giudic'ätoriei creminilicesti.
In pricinile atingätoare de lipsirea cinstii sau a vietii evghinisului, gubernato-
rul politicescu hotdririle giudeatoriei oblastii le va //fP..128 inatosa cu
socotinta sa clträ ministrul iustitiei sau aträ gheneral-procurorul spre a sà
cere asupra lor hotäriri de la impärätescul Sfat i spre a sä face acel cu toatà
supunire doclad.
Gubernatorul politicescu fiind proedros cirmuirii oblastii i färä. de
mijiociri nacealnicu acei intii Expeditii din douä ce sint la, acea cirmuire, va
ocirmui oblastia prin mijlocire acestii cirmuiri in numile impärätestii
priveghind asupra tuturor pärtilor ocirmuirii dinläuntru, iarä in singurA fata
sa, gubernatorul politicescu va lucra numai in pricinile ci nu pot rAbda vreme

301 un zemlemer / zemlemerul 302 ating5.toari de / precum are s5, se urmeze 303 are s5. fie /
s5, va afla 304 dreg5.toriile / dregItorii 305 dat.5. / slobozit5. 306 ocirmuirii tamojnilor si a
carantinilor la / cirmuirii tamojnii si a carantinii pentru 307 asijdire spre a s. p5.zi lngrijire
ca s5, nu s5, aducl / i pentru plzirea de a nu s5, fura 308 fie in oblaste Bassarabiei rinduitele
legiuiri ce sintu In j au a se as5.4. In oblastea Bassarabiei legiuirile lucrAtoare 309 alta /
asa 310 cura si aatare in.cungiurgrilor j i arltind incungiurare [var. 1, p. 207]
7 o. 329 41
www.digibuc.ro
la întîmplárile ci vor cere puterea politiei i vor fi atingátoari de implinire
osábitelor insárcinári ce mai ina,lta nacealstvá va puni asupra lui.
In lipsa ostinescului gheneral-gubernator, politicescul gubernator va.
corispo[n]darisi in trebile slujbii cu nacealnicii guberniilor dinlä'untru, cura
si cu ocirmuirile de peste botará, asijderea cu solii i consulaturile Rossiei ci
sá afla pe la curtile* stäpinirilor streini si in orasile de peste botará..
Gubernatorul politicescu nu este giudicátoriu, ci este päizitoriu celor
date legiuri i asázáminturi, atingátoa.ri de oblasti, este ocrotitoriu dreptátilor
si a pronomiilor tuturor stárilor ei; straruitoriu pentru folosul obstescu, apárá-
toriu asupritilor i desteptátoriu pricinilor f'árá glas. El sä indatoreste ca.
intru indeletnicirile sale sä. ará.te //fP.129 buriávointà i impreuná päldmiri
la durerile norodului...
Gubernatorul politicescu va destepta locurile i fetile ce-i sint supusá.
lui ca sá implineascá legiuirile i poroncile nacealstvii, dar fárá giudecatá
va pedepsi pe nime, si pe c'álcátorii legiuirii si a datoriilor cátrá slujbe ii va.
trimite spre a sä giudeca la acel dupá cuviintä locu giudicátorescu, dupá.
rinduiala a.sä.zat'á.
Buna rinduialä in oblasti i lucrarea potrivitá cu cázuta curgirea pri-
cinilor si a faci indestulare fiisteeáruie dupá legiuire, atirná de la ingrijire
g-ubernatorului politicescu.
Gubernatorul politicescu are datorie sá se sirguiascá ca sil nu sa facl.
pe la locurile giudicátoresti prelungiri la chitare pricinilor, sä le distepte ca.
mai cu grábire sä le hot5.rascá dupá pravile si pe rind. Dar nicidecum la cäu-
tare pricinilor de judicáti politicesti nu poate a sá.' amesteca pina cind aceste
nu sä vor muta la Verhovnii Sfat, unde i gubernatorul politicescu are, pre-
cum s-au zis mai sus, siderea sa.
Gubernatorul politicescu la intimprárile atingá.toare de datoria sa sä
va adresarisi cáträ. Verhovnii Sfat prin predstavlenii, Cátrà ocirmuire oblastii,
cátrá giudicätoriili oblastii, creminileceasc'á i politicea[s]cá, prin predlojánii,
iar celorlante locuri supusá el le va poronci si va cere implinire pe temeiu/
pravililor.
Cind va cere trebuinta de a // [p.]30 sil indupleca pe obstea dvoreanst-
vii la implinire vreunii puneri la cale a ocirmuirii sau ca sá se dobindeasc5_
impreuná lucrare acei soslovii spre obstescul folos sau spre bunul asázámint
la mosiile ce sint insusi a pomescicilor, gubernatorul politicescu va fac'e obstiei
predlojánii iar aceasta va trimite c5.trá dinsul prin mijlocirea maresafului
ei ará.tari.
In lipsa gheneral-gubernatorului ostinescu, gubernatorul politicescu
va fi volnicu sä.' de[a] pasporturi spre mergire in pärtile de preste hotar, sá
sloboadá cinurilor ostinesti poronci deschis'ä spre a li sa indestula trebuintile
de cátril tara, acele cu legiuire hotárite i sá de podorojni de luat cai de po6ri]tä..
Dacä gubernatorul politicescu va afla ceva de trebuintä. i inamina-
ticu pentru folosul slujbii, pentru sporiul haznelii .cum i pentru folosul,
odihna si usurare lácuitorilor oblastii, pentru o asámenea buná izvodire a sa
are datorie sá facá cunoscutá gheneral-gubernatorului ostenescu spre a da
predlojenie la Verhovnii Sfat sau in nefiinta aceluia insusi va da predlojenii
Sfatului spre a cerceta si a tine in samá..
Gubernatorul politicescu toate de obste pricinile acele cu osábitä má-
rime sau acele cu totul deosebite le inatosazá sau le pune inainte la Verhov-
nii Sfat ca sä, se ieie in bagan i di samá in obsteasca sa adunan.

* ci s afla pe la curtile [var. 1] / ce sintu pe linga. curtile [var. 1, p. 208].

42
www.digibuc.ro
 Gubernatorul politicescu Insusi de sine nici un feliu de // [p.331 asá.-
zAminturi nouA neasAmAnate Cu asázáminturile mai inaltii st'Apiniri nu-i
slobod sá fac'A, ci isi va ingrAdi puterea datoriei sale cu acele a mai inaltii
stápiniri*.
Pentru ca s'A se cercetezá toate pArtile ocirmuirii dinlá'untru, guber-
natorul politicescu va umbla prin oblasti de doaái ori pe anu, alegind spre
aceasta vremea cei ce va fi cu putintá a lipsi din orasul oblastii, iar locul lui
in vremea lipsirii Il va prinde vite-gubernatorul.
Supt luarea aminte a gubernatorului politicescu sá puná in lucran i lua-
turile i daturile sumilor, orinduite pentru feliuri de asAzAri obstesti si ale
iubirii de omenire el s'A ingrijAsti pentru sporirea acelor sumi si are in purtare
sa de grij'A si pe insusi acele asezAri.
2-le LucrArile ce inträ in rinduiala datoriilor gubernatorului politicescu.
Cele mai intiiu datorii a gubernatorului politicescu s'A cuprindu intru
acele de-a pururea cu sirguintá din partea sa luAri aminte i intru cele mai
priveghitoari ingrijiri, ca in oblastea incredintat'A lui intru ale ocirmuirii
clinl'untru s'A impArAtascA pretutindine buna asAzari, buna cuviintá, rindu-
jala, clreapta giudecata, linistea i odihna; pentru ca acuitorii acestii t'AH
-noal sà simtasc'A' chiardsi in faptá folosurile pärintesti i cei cu blindet'a' ocir-
muiri, carele izvorAscu din milostivnicile ingrijiri pentru norod si din indu-
TArile monarhicesti, // [i).332 el intrebuintind toate mijlocirile ce i s-au dat
spre temelnica intArire a bunii stAri a lAcuitorilor, s'A sirguieste a s'Adi intr-
insii iubirea cAtrA noa lor patrie; cu acestea impreunA el pAz'Aste interesul
impArátiei, ajutoreazá sporiul haznelii si de obste indestuleaz'ä toate obstes-
tile scoposuri atingätoare de pAmintul acesta.
intocma lucrare a tot feliul de dAri in folosul haznelii si intraturile de
obste a tuturor veniturilor oblastii sint in ingrijire gubernatorului politicescu
cari nu ingáidui[e] nicidecum a fi rálmäsituri de a haznelii.
Afarà de cheltuielile cele rinduite, obstiile or'AsAnesti nu sint volnice
insusi de sine s'A cheltuiasa sumile orAsAnesti, ci dacA vor vede[a] ceva de
trebuintA spre folosul obstescu, spre indAminare i impodobire orasului, vor
face arAtare gubernatorului politicescu si el, intorcind spre acea cázuta luare
aminte, va fi datoriu s'A le de[a] lor hotarire.
Gubernatorul politicescu va fi volnicu s'A cercetezi In toatá vremea
hazne[a]oa cu bani, insusi sau prin vreun cinovnicu imputernicit de cAtrá.
Gubernatorul politicescu, luind aminte ca sá futre in hazne veniturile
ci sá cuvin ei, cautá noaá izvoarä spre adaogire acelora, el asijdire s'A sirguiesti
a face stiute páminturile ce trebuie sá se afle in sama haznelii i toate alte
averi cum si acareturi a haznelii. H[P.133
Gubernatorul politicescu va fi privighitoriu ca la sAvirsirea de cAtrA
lAcuitori a obstestilor havaleli si la plata dArilor s'A se pAzascá intre dinsii o
.cu tárie cumpánire, fárá a ingAdui cit de putin vreo pArtiniri sau nedreptati.
La toate asAminea rinduiele a ocirmuirii ating'Atoare de treapta ce
Tnai din jos a l'Acuitorilor si anume: de sAteni si la toate atirnArile lor cátrá.
-pomescici pe a cárora pAminturi ei sá vor afla l5cuind, gubernatorul politi-
cescu este indatorit pe acesti oameni ocroteascA apere intimplin-
du-s1 a fi asupriti sau a fi sporite havaleli[le] lor piste asAzAmintul ci este
pentru dinsile.
* ci isi va tngrdi putere datoriei sale cu acele a mai inaltii stlpiniri [var. 1] / ingrldind
vutere numirei sale cu a0z1minturile mai inaltei sapiniri [var. 1, p. 208]

43
www.digibuc.ro
 Intru deosä.'bire gubernatorul politicescu va lua aminte co nici un felitz
de dä.'ri de la lacuitori, asijdere rinduieli i cara de la dinsii pentru caräturi
si salahorii, afarä. din cele hotarite cu legiuiri nicidecum sa nu sä faca, nici
pentru un feliu de trebuinta si mai virtos in vreun folos particulariu.
Gubernatoriul politicescu va intrebuinta chipuri spre p'äzirea oblastii
di a nu sa aduce boala ciumii din megiesitele stapiniri turcesti, iara intim-
plindu-sa a sa ivi in oblasti niscaiva boali lipicioasä, priimesti sirguitoari
sun spre a sa täie lucrarea lor, cerind spre acesta agiutoriu si de la partea
ostineasca El, asijderea, priimeste masuri spre continire boalii de vite, chi&
aceasta sä va ivi // (p.131 in oblasti.
Gubernatorul politicescu va priimi masuri spre a nu sä intimpla sau
spre a contini uciderile, räzboiniciile, prä.'daciunile, furtisagurile si tot feliul
de silnicii si de sine imputerniciri; el este datoriu s'A aiba stiintä de toate
plärile ci s-ar prileji in oblasti si de acelea in lipsa gheneral-gubernatorului
ostinesc sa trimata cele Cu toata supunire vedomostii pe fiestecare doaa sapta-
mini, iara la intimpläri mari in fiistecare oarà sä. instiintaza.
Gubernatorul politicescu are datorie mai nainte a feri oblastea de 1:psa
celor spre hrana vietii si a lua aminte ca preturile asupra producturilor ci sä
vind sa fie masurate, i pentru aceea priimeste el stiinta de rodire piinii si de
preturile cu care s'A vinde.
Gubernatorul politicescu sà ingrijaste cu latirea negutitoriei de afara
si a cei dinlauntru, cu slobozanie urmarii alijvirisului iertata de legiuire si de
obste cu inmultirea bogatiei norodului i pentm aceea el indeamna pe läcui-
tori la lucrarea pamintului si la altele ale gospodariei*.
Gubernatorul politicescu va lua aminte ca satenii impäräjesti sä aiba
toate ind5.minari1e, dupa stare fiestecaruie i dupa chipul alisverisului.
Pentru läcuinta norodului gubernatorul politicescu va ave cKibitä
purtare de grija si va cauta toate mijlocirile pentru ca paminturile i mai
///"P..735 ales cele impa.'ratesti sä nu ramiie pustiite, ci sà fie lucrate dup5.
chipul iscusintii gospodäresti.
Trebile atingatoari de satenii din nou làcuiti in oblasti, veniti de peste
hotarä, sä vor face supt luarea aminte a gubematorului politicescu.
De la ingrijire gubematorului politicescu atirna grabnica lucrare a
obstestilor puneri la cale pentru l'Atire luminärii norodului in acest nou pa-
mint a Rossiei, unde trebuinta de a sa alcatui scoale este neaparata.
Pe linga luare aminte spre a sa pä.'zi dreapta giudecata, datorie guberna-
torului politicescu este a usura soarta si a insusi facatorilor de rale,
milostivire pravililor si a lua sama ca acei de supt giudicata sau acei cäzuti
supt cercetare s'A nu fie certati i intrebati cu p'Artinire i ca la intreb'Arile spre
a cunoaste si a discoperi adivarul sà sa intrebuintaza mai multA sirguinti
si ist44ime, dupa potrivire impregiurarilor i alcatuirii vorbilor si a faptelor
celor cu prepus. El priimind vedomostie pentru acei din inchisori, cere ca
pricinile lor mai in graba s'A iei sfirsit i ca aristantii mai mult dcît vremea
aceea ci trebuieste pentru cautare i hotilrire pricirkilor lor sä nu O. supt
paza.
Gubernatorul politicescu sa va sirgui ca sa fie orasile dupa planurile
intarite.
Gubernatorul politicescu are o fara slabire privighiere ///7)..736 asupra
politiilor orasanesti i pamintesti, mai ales prin mijlocire cirmuirii oblastii,
pentru ca sa se implineasca pretutindine pravilile, sa se dezbirneza tot feliul

§i la altele ale gospocariei j i la alte aleveriFuri gospoclArW

44
www.digibuc.ro
de l'Ale intrebuintAri, s'A se cercetezA vinovatii f Ara ce mai mica slAbire i ca
impreura Cu acestea nicáiurea niciun feliu de bátaie cu neomeniri sä nu sä
intimpli, el infrineazä neorinduielile, tiräniile si cruzimile, el s'A sirguieste
a curma urita jäfuire sau luare de mit5., depArtind ce mai raicä alunecare
cAträ aceea de la toti cei se sint supt dinsul.
Gubernatorul politicescu va lua aminte ca locurile din presudstvie
dregAtoriile intre ale ocirmuirii diniliuntru s'A nu-si tragá putere ci nu sä cuvini
lor.
Gubernatorul politicescu nu trebuie s'A ins'Arcinezä cu osAbite comisii
nici pe unul de* cinovnicii oblastii, afará numai la întîmplàri mari i la acele
neobicinuite si s'A nu-i abatä de la indeletnicirile ce s'A atingu de insusi slujba
lor.
Gubernatorul politicescu va chita sà se pázascA pe la locurile de prisud-
stvie rinduiala cuviincioasá
El va lua aminte ca s'A sä afle in ispravA stantiile po[i]tilor din cuprinsul
oblastii, drumurile i podurile. /g/9.337
insAmnare datoriilor Expeditiei al doilea a cirmuirii oblastii Bassal
rabiei, cáriia sá incredintazä a lucra trebile haznelii si iconomicesti din oblast
precum stringire dArilor haznelii, a poslinilor tamojnii si a altor feliu de
poslini, toatä averea haznelii, otcupurile i podreadurile, cercetare soco-
telilor, tot feliul de drept'Ati a haznclii i tiinta de num'Arul norodului ce
lácuieste in oblaste.
Pentru alealtuirea in oblasti a dArilor haznelii si a celor obstesti
§ 1-tii
Oblastea Bassarabiei folosindu-se cu pronomion ce inalt s-au d'Aruit eii
isi pAzáste intru deplinä mAsurá dreptAtile sale asupra plàii dArilor hazneli
asupra stringerii obstestilor sau pAmintestilor havaleli. Pentru aceea i sä
supune acelor numai däri si havaleli care sint as5.zate prin legiuirile Molda-
vici i obiceiurile phnintului.
§ 2-le
A haznelii t'Alá de mijlocire dare este birul i dajdie ci sä string de la,
treptile ci sint supusA acestor ; in num'Arul veniturilor haznelii oblastii intrái
asijdire pohinile tamojnii, vinzare Väuturilor prin orasile, tirgurile i satile
hazneliii, gostina pe oi asä."minea desátina pe stupi i rimAtori de la toti 15.cui-
torii, afarA de stärile ci sint scutite de aceste däri dup5. osAbite // tp.338 privi-
leghii, Vádräritul pe vinul din vii de la toti iarài locuitorii, dará de acei cu
privileghii. i, in sfirsit, veniturile mosiilor haznelii carile sá dau insusi obstiilor
ci s'A af1ä l'Acuind pe acele mosii cu platä prin invoialá sau s'A slobod in otcup
prin publicarisitä. tirguire.
Venitul cintariului si a cosului ci s-au asezat pe la tirguri va fi precum
mai inainte in folosul venitului tirgurilor.
Venitul ci este in oblasti pe sAmAnáturile de tutun, supt nume de
pogon'Arit, care intil in folosul spitalului, s'A lasä si pe vremea viitoare tot
In folosul aceluie.
Suma de bani pentru havalele pAmintesti trebuie a fi strinsA spre indes-
tulare trebuintilor ci atirnä de la pämint, precum in cheltuielile pentru incAl-
* de, in loc de din

45
www.digibuc.ro
zirea ostilor, a lazareturilor, a goubvahtilor, a caraulurilor, a eolibilor cordoa-
nelor ; in cheltuiala luminarilor pentru osteni ce va fi cu legiuiri hotarita,
asijderea pentru tinerea cailor pod[i]tii i pentru a sá face heiurile pe la pod[i]ti.
§ 3-le
Mara' de acele de mai sus aratate a haznelii i obstesti biruri i d5.ri,
asijderea i polini1e tamojnii, nici un feliu de rinduieli de bani altile in oblasti
nu vor pute fi f ara inalt a imparatestii sale mariri vointa spre asazarea ace-,
lora. /p.139
Pentru rinduiala cu care sa string birurile haznelii ì havalelile pamin-
testi sau obstesti i pentru trecire lor in venit sau in cheltuiele.
§ 4-le
Expeditia al doilea a cirmuirii oblastii va priimi de la Verhovnii Sfat
a oblastii cu amäruntul tabla' in care va fi anume aratat deosa'bi fiistecare
oras, tirgu, sat, cisla i odaie cu intocmai hotarire de numarul gospodarilor
si de insusi plata ce au sa de[a].
§ 5-le
Pe temeiul acesta, Expeditia 2-le va triimite la caznaceistviile tinutu-
rilor intocmai tablita impreuna cu cvitantie pentru plata birului arätat,
precum pentru aceasta s-au hotarit prin osabit'a instructii a caznaceilor de
pe la tinuturi.
§ 6-le
Suma havalehlor pamintesti spre indestulare cheltuielilor ce s-au pome-
nit mai sus sa va stringe asijdire in suma Expeditiei 2-le, prin mijlocire cazna-
ceistvilor de pe la tinuturi, pe temeiul instructiei date pentru dinsile. Strin-
gire acestii s'ami s'A hotaraste asupra fiistecaruie sat prin cu amaruntul tabla
care sa va alcatui de catea Verhovnii Sfat al oblastii dupa tahminul i impar-
tire ci el mai inainte va face potrivita cu trebuinta i dreapta cumpanire,
intemeiata pe indaminarile cu care sä folosascu lacuitorii din deosebire
locului pe inlesnire intru urmare negutitorestilor corispondentii si a
gospodarescului alejviris .
Spre a sä alcatui tahminul havalehlor pamintesti, Expeditie 2-le prin
mijlocire a intregii presudstviei cirmuirii oblastii este indatorita a infatosa
la Verhovnii Sfat stiinta de numarul ostilor ce se ala' cfartiruind in oblasti,
de cinovnicii ostinesti si de zadirile acele a carora tinere, incalzire i indestu-
lare cu luminari s'A atingu de suma havalelilor pamintesti. Asijderea stiinta
si de numarul cailor de poè[i]ta, fácindu-sa cunoscute i preturile cu care sá
vindu materialurile ci filtra in numarul ceririlor ci afirma spre a s'a' indestula
de catra pami ntu.
§ 7-le
Deopotriva toate de obste veniturile haznelii acele ce nu sintu in suma
botaron, precum otcupurile, poslinile tamojnii, venitul si a verstilor,
feliuri de strafuri i pra# infrinatoare sintu in sama Expeditii al 2-le a cirmu-
irii oblasti.

46
www.digibuc.ro
 § 8-le
Pentru scriere venitului si a cheltuielii tuturor insAmnatelor mai sus
stringeri de bani a haznelii i obstesti, asijderea si a sumilor ci sint pentru
tIrguri i spitaluri ce inträ In sama Expeditiei al 2-1e, Verhovnii Sfat dä. acei[i]
Expeditii condice petrecute cu gAitan si ea va da de la sine condice locurilor
ce-i sint supusä si face acelora rAvizii. 1 1 fp..141
Pentru rinduiala la datul sumilor haznelii i pentru alcAtuirea tahmi-
nului de veniturile i cheltuielile fiistecAruie an.
§ 9-le
Rinduiala spre dare sumilor haznelii sà hotArAste pe urmAtoriul temeiu:
Expeditie al doile sloboade lefile cinovnicilor i cheltuiala tinerii
locurilor de presustvii a oblastii si a tinuturilor, dupä numArul insämnat in
statul acel inalt hotarit pentru oblasti.
Cheltuielile pentru cele de pe locu zidiri i pentru obstestile asAzAri
din acele zAce protAnturi care trasà fiindu din intraturile haznelii oblastii,
nu s'A alAtureazä cAtrA cele de obstie venituri a impArAtiei i rAmin a s'A rindui
de cAtrá cirmuire* oblastii, sà vor intrebuinta dupà poroncile de la Verhovnii
Sfat.
Apoi sumile haznelii ci arnin in oblaste, ce sà cuvin a intra in nurnA-
rul veniturilor impArAtiei nu sä vor pute slobozi intr-alt chip, decit dup5.
asignovcile Ministerstvii Finantii cAträ care nacealstva oblastii sà indato-
reste pentru toate de obstie, atit sumile acele a haznelii cIt i pentru celelalte
intraturi s'A infAsosazä sAmi cu amäruntul pe fiistecare an cAteä zi intiiu
avgustu, prin mijlocire Sfatului oblastii.
10
Daturile din sumile ci s'A vor aduna pentru havalelile //(P.42.1 pàminte*ti
sä vor face de cAträ Expeditie 2-le dup5. contracturile intArite de cAtrAVerhov-
nii Sfat al oblastii, care s'A vor incheia cu podriadcicii prin mijlocire publi-
carisitii tirguiri, iar daturi mArunte spre implinire trebuintilor ci sà vor pune
asupra pAmintului säi d'A voie Expeditiei a le face necAutind la neschimbata
pAzire rinduielii asAzate pentru facere tirgurilor publicarisite. CumpAratul
a niscaiva materialuri sau intocmiri zidirilor, asijdere indestulare cinurilor
ostinesti cu inc5.1zire i lumin'Ari de nu va cuprinde cheltuialA deodatä mai
mult decit 300 lei si de va cere grabnicA savirsire, poate sà s'A facà prin mij-
locire de comisie si banii ci sà vor cuvini vor fi sloboziti cu hotArire de la
Verhovnii Sfat.
§ 11-le
RilmAsitile din sumile havalelilor pArnintesti nu vor pute intra in
numärul veniturilor haznelii sau orAsAnesti. Acele färä mijlocire s'A cuvin
si trebui[e] ca sà.' intre in suma anului unnAtoriu, pentru ca prin aceasta sA se
usurezA stringire dArii pe vremea viitoare.
§ 12-le
Expeditie 2-le este datoare la toate alegirile dvorenesti sà arAte samA
de sumile havalelilor pAmintesti maresalului** dvoreanstvii oblastii, ca sà
le facA el cunoscute adunärii dvoreanstvii.
* cirmuire / nacealstva [var. 1, p. 208].
** niare7a1u1ui / predvoditelul [var. 1, p. 208].

47
www.digibuc.ro
 § 13-le
Veniturile oräsänesti sä intorcu in cheltuielile acele ci sä W1).143 cuvin
insusi orasilor dupä, asä.z5minturile oräsänesti. Intrebuintare acelora in acestu
singur sfirsit sä lasä.' asupra dumilor oräsänesti cu hotärire cirmuirii oblastii.
14
Daturile din suma luceärilor plä.cute lui Dumnezeu atirna de la Expe-
ditie 2-le, iaräsi cu hotärire cirmuirii oblastii.
§ 15-le
Expeditie 2-1e, dupa ci va inchiia contracturile pentru otcupurile haz-
nelii, este datoare prin mijlocire cirmuirii oblastii a infatosa la al oblastii
Verhovnoi Sfat tahmin pentru veniturile ce au sä intre in hazne cu am'äruntul
insämnare de fiistecare izvorire deosäbit spre a fi trimisä c6trä Ministerstva
Finantii, in care tahmin asijderea va insämna feliurime cheltuielilor i, in
sfirsit, rämäsita ce deosäbi sa cuvine haznelii impä'rätiei i deosähi haznelii
oblastii, scäzind din acea rämäsitä, pentru aceastä de pe urmä hazne acele
10 protenturi.
Pentru averile haznelii i pentru tot feliul de dreptä.ti a haznelii.
16
Expeditie sä indatoreste a avea cele mai adevärate si cele mai
temelnice stiint5 de orasile, tirgurile i satile haznelii, de cit pämint au acele,
de hotaräle lor, pädurile i toate alte acareturi cu azutile pentru dinsile
planuri si prescriere: de feliul alijvirisului lacuitorilor si de toate inchipuirile
ci ar pute 15.ti mijlocirile spre a sä. aduce // fP-.144 in mai bunä stare lucrare
tinere vitelor i insusi negutitorie.
§ 17-le
Asämine s'ä atinge de aceeasi Expeditie s'ä ailYä o cu amä'runtul i adevsä-
ratä' stiintä, cum si planuri de päminturile cele nellicuite a haznelii; sä, facä
cunoscute veniturile din päscuire pestelui, din tuzlale, din china casä.lor
si a dughenilor, asijderea din morile de vint si de cai, cum si din livezile
viile ce sint a haznelii. Gospodäreasca cirmuire a tuturor acestor averi a
haznelii sä dä in osäbitä ingrijire Expeditii al 2-1e.
§18-le
Nici o parte din avere haznelii sau din veniturile ce sint a insusi haznelii
nu pot fi nici oborite, nici sä' va instreina din stapinire ei, fä'rà de inalta vointa
spre aceea a impärä' testii sale mä'riri.
§ 19-le
Päzirea acestor averi a haznelii sä lasa asupra cirmuirii oblastii si mai
cu dinadinsul asupra Expeditii 2-le, pentru aceasta toate ceririle ei in tre-
bile haznelii care sä atingu de luare de sama a haznelii trebuie sá fie indestu-
late intru deplinä mäsura de aträ, toate locurile i cinovnicii ocirmuirii oblastii.
§ 20-le
De sine sä.' intälege c5. al 2-le //fP.345 Expeditie a cirmuirii oblastii
neavindu nici putere, nici dritul ci s5, cuvin locurilor giudecä' toresti i pentru
aceea nefiind imputernicita a cauta vreo giudicatä nu poate insusi de la sine

48
www.digibuc.ro
sä rinduiasca' vreo implinire din avere particulare sau supt cuvintu de
dreptati al haznelii sä tragä in stapinirea sa vreo avere particulare fara ce
desavirsit hotarire pentru o asamine pritentii prin rinduiala giudicatoreasca.
Cind vreo pricina dupa cerire din parte haznelii asupra vreunii fete particu-
lare sau dupa pretentie particulari asupra averii haznelii va veni dupä rindu-
iala in cercetare cirmuirii oblastii, atuncea Expeditie 2-le va fi datoare la
incheiere socotintii sale in intreaga presustvie acei[i] cirnmiri sä arate toate
dreptatile ce apara interesul haznelii in o asamine pricina i sä se sirgu-
iasca ca nu cumva improtiva acelor dreptati sä se faca vreo nebagare in
sama.
Pentru otcupuri i podrea.duri.
§ 21
Spre chiemare celor ce vor voi sä intre in tocmala cu hazne[a]oa la
podreaduri sau alte niscaiva teslimatisiri cu plata insusi de la hazne sau in
socoteala sumii ci sä stringe pentru havalelile pamintesti, asijdere spre facere
tirguirilor publicarisite si inchierea contracturilor, sä asazä in oblaste Bassa-
rabiei rinduiala hotaritä prin asazamintul palatilor haznelii de pe la cele
dinlauntru[1] gubernii a Rossiei ci este data la 8 zile dechemvrie a anului
1776, Cu adaogire urmä' toare: f/ [P.316
Cele dintiiu doaä tirguri la orisice intimplare sà se facà in insusi
Expeditie, iar apoi ce de pe urma desavirsita tirguire in acea intreaga pre-
sustvie a cirm[u]irii oblastii.
Conditiile mai inainte de a sà face ce intii tirguire O. se infatosaze
la Verhovnoi Sfat si de la acela sà se priimasca cazuta intarire.
Dupä savirsire cei[i] de lie urmä tirguiri, Verhovnoi Sfat intarind
inchierea contractului poronceste a sa aduce indata in lucrare, caci fäxa de
asamine intarire nici un feliu de contracturi in oblaste Bassarabiei nu pot
a avea tarie i implinire i hazne[a]oa nu sa indatoresti dupa acele a fi raspun-
zatoare contractierilor.
§ 22
alog pentru sigurantie haznelii spre ce intocmai i Cu isprava impli-
nire a contractului, asamine spre sigurantie sumilor ce sa vor da contracti-
erilor, sa vor priimi numai averi nemiscatoare, adica: sate, hutori i mosii
nelacuite, iara cask fabrice sau alte niscaiva acareturi, ca o avere ce sä.' supune
adesaori prifacerii, risipirii i insusi stricaciunii, nu se vor priimi zalog la hazne.
§ 23
De catra Verhovnoi Sfat al oblastii are sà sa' faca punire la cale pentru
pretaluire mai sus aratatei, nemisc'atoarei averi //fP.347 la fiistecare tinut
deosabit i cind va fi infatosat la Expeditie al doilea adeverinta data de la.
giudecatorie politiceasca a oblastii, precum ca nu sa afla nici un feliu de
jalobe, pritentii sau datorii asupra satului sau hutorä.' sau a mosiei ci sä pune
zalog, i in acea adeverinta va fi insämnat pretul acei[i] averi dupl socotinta
giudicatoriei politicesti si mai ales dupa aceea a pretaluitorilor, atunci Expe-
ditie sa indatoreste a priimi averea aceea zalog numai drept pretul acela
care sa' va alcatui din pretaluire ce sà va face dupa acea de obste pentru
toata oblastea punerea la cale a lui Verhovnoi Sfat, fära a baga in sal:mä ca
nu s-ar potrivi pretul acesta cu pretaluire insamnatà in adeverinta giudeca-
toriei politicesti.

45
www.digibuc.ro
 § 24
Datatoriul zalogului intimplindu-sa a nu sa päzi cuprindire contrae-
tului, pentru toate pägubirile ce sä vor pricinui haznelii dintru aceea va fi
raspunzatoriu ÎflSUi cu zalogul sau, neputind muta ráspundere asupra aceluie
pentru care au fost pus zalogul acesta. Amindoi acestie sint volnici sa-si caute
filtre dinsii, jara hazne[a]oa îi va face implinire sumii ce va ave sä iei pentru
neimplinirea contractului din averea pusa zalogu, imputernicita fiind a vinde
acea avere i prin mezat. Numai la acest feliu de intimplári, Expeditie al
doile cu unire intregii presustviei a cirmuirii oblastii va fi puternica a face
lucrare si rara hotafire giudicatoreasca spre a implini din averea particulari
pagubire // haznelii, irisa acest drit s'a dä ei pentru cuvintul acela
datatoriul zalogului la dare averii lui spre sigurantie haznelii, de buna voie
s-au priimit a o supune raspundirii ce va pute sa fie din pricina nehnplinirii
contractului. Spre acest sfirsit, Expeditia al doilea la facerea a tot feliul de
contracturi va fi datoare sä arate curat i lamurit ce raspundere anume cade
asupra zalogului i in ce chip intimplindu-sa a nu sa pazi contractul are sä
se indestuleza pagubire pricinuitä. Cu toate aceste, daca stapinul zalogului
sa va socoti insarcinat cu implinire pagubirilor ci dupa hotarire
oblastii sa pun asupra averii lui socotind ca nu ar fi acele pagubiri masurate,
la o asämine intimplare el sa intoarci cu jaluba catra gheneral-gubernatorul
ostinesc, i acesta puind mijlocitoriu intre hazne i intre acea f ata particu-
larnica, de va vede cä cirmuire oblastii cu adevarat la hotärke ce au facut
au urmat sau impotriva contractului sau impotriva dreptatii, va poronci
sä se opreasca aducere acei[i] hotafiri in implinirea si va da voie a sa face
savirsitoare hotarire intru aceea la Verhovnii Sfat a. oblastii, dar cind ghene-
ral-gubernatorul ostinesc va gasi cu dreptul hotarire cîrmuirii oblastii, atun-
cea irnplinirea ei nu sa va opri i datatoriul zälogului va fi numai volnicu a
da j alub5. proastä asupra cirnauirii oblastii la Verhovnoi Sfat. /p./19
Pe ntru cercarea socotelilor i pentru acea cu intregime pazire a haznelii.
§ 25
Expeditie al doilea s'A indatoreste a privighie ca socotelele sumilor,
atit acele ci s'a vor pazi insusi la dinsa cum si acele ce sa vor afla pe la cazna-
ceistvi[i]le tinuturilor si pe la toate alte locuri rinde sint venituri i cheltuieli
de bani, sá se inchei[e] pe toata luna si ca extract de acele socotele pe fiiste-
care luna s'a sa trimatä la Expeditie si de ciará aceasta sà se infatosaza la acea
intreagá presudstvie a cirmuirii oblastii.
§ 26
Toate aceste extracturi sä se cerceteza f ara prelungirea i intimplin-
du-sa vreo pagubire la intraturile haznelii sau vreun data farâ cazuta asig-
noavca, sa se priimasc'l masuri ca indata sa. se Implineasca toata acea pagu_
bine d e la acel ce va fi vinovat.
§ 27
Expeditie al 2-lea va ave privighitoare ingrijire, ca instiintarile de pe
la tinuturi pentru cercetare sumilor haznelii si a celor obstesti sa se trimata
pe fiistecare luna fänä cea mai mica Infirziere.

50
www.digibuc.ro
 § 28
Expeditia al 2-le va ave neadormitá privighiere ca dárile haznelii, asij-
dere i toate intraturile obstesti sä fie plátite deplin si la vadelile hotárite,
rámásita trebuie // [P.350 a fi suferitä i spre plata ei fárá ce mai miel
intirziere Expeditia va cere de la cinnuire oblastii o impreunä lucrare cu
arie dupà pravilile insámnate pentru aceasta in instructie dan: pentru dato-
rie caznaceilor de pe la tinuturi.
§ 29
Banii ci vor infra la Expeditie s'á se priimascá prin caznaceiul oblastii
si sä se de[a] la cladovae sub purtare de grijä a caznaceiului tinutului aceluie
In care este orasul oblastii: iarä izvodul de d'O bani au intrat cu deosábire
fiistecárie moneti cu numeratie asignatiilor sä sà facá pe toaa luna si de pe
acela sá se de[a] insämnarile la Expeditie de aträ insusi caznaceiul oblastii.
30
Cercetare la zi intii a fiistecárie luni a tuturor sumilor haznelii oblastii,
adicá oricare s-ar afla la dinsa sä dä asupra intregii presudstviei cirmuirii
oblastii i dup.6 o asa cercetare, pomenita cirmuire va inatosa vedomostii
de fiistecare sund deosäbi cátrá gheneral-gubernatorul ostinescu i cát.r5.
Verhovnii Sfat a oblastii.
§ 31
Sumile haznelii i acele obstesti trebuie s'a' fie pázite chiarási intr-acea
monea' in care au intrat, schimbarea lor ará poronca cei mai inane ocirmuirii
sä °preste.
§ 32
Sumile haznelii i acele //0.15/ obstesti nu sá pot da cu imprumutare,
afará numai de aceea ce esti pentru asázári plácute lui Dumnezeu.
Pentru a norodului 15.cuina.
§ 33
Expeditia al doile va ave vedomostii i izvoade anume de toti de obste
läcuitorii oblastii Bassarabiei, deosäbi a fiistecare oras, tirgu si sat cu imp5x-
tire 15.cuitorilor acestora in trepte i sari i cu insámnare preveleghi[i]lor
ce au.
§ 34
In acele izvoade au sä fie trecute anume fiistecare familie, parte bárbá-
teasa i fimeiaseä i virsta adáogindu-sá cáträ gospodariul casii, lui,
rudeniile, i copii[i] de suflet ce vor fi pe lingl dinsul.
§ 35
Darea izvoadelor sau a prescrierilor acestora sä pune asupra datoriei
sapinilor mosiibor, iaa unde nu vor fi acestie, asupra cápiteniilor ce vor fi
alesa la fiistecare stare.
51
www.digibuc.ro
 § 36
Cel de obste soroc pentru dare celor dintiiu prescrieri sau izvoade sä
va agza si sä va face cunoscut de cá.trä. Verhovnoi Sfat a oblastii, iarä dupà
aceea apoi stiintile trebuincioasä de sporiul sau seddere nunarului norodului
dupá aceli izvoade sà vor da pe fiistecare anu caträ zi intiiu a lunii ghenarie.
// (p..152
§37
Toate prescrierile i izvoadile cu plinire sá vor da in doaä. exempla-
ruri : unul la Expeditia al doile a cirmuirii oblastii, iar celalaltul la cazna-
ceistva tinutului.
Pentru impartire lucrárilor la Expeditii.
§38
Toate locurile * ce intra in indatorire Expeditie al doile dupa toate
mai sus insamnatele trebi ** sä impartäscu pe la cilenurile ei spre a fi savir-
site cautind la destoinicie fiistecaruia, cu p5zire cumpanirii c5zute si cu
feliurime pricinilor.
§39
Pe aceste temeiu impartire trebilor intre cilenuri sä va face de catra
insusi Expeditie cu intarire a toata presudstvie cirmuirii oblastii.
Pentru vite-gubernatorul.
§ 40
Vite-gubernatorului, ca acelui mai intiiu cilen i prezident in Expe-
ditie, deosabita despartire nu i se da. El are ce[a.] rna.i mare dinläuntru ocirmu-
irii asupra tuturor cilenurilor i trebilor Expeditiei i pentru aceea sä Inda-
torete mai cu dinadinsul a privighe ca sa se pazasca rinduiala i sä-si
implineascá datoriile fiistecare din cinovnicii Expeditiei.
41
Vite-gubernatorul va ave pe masa izvodu[1] de toate trebile ce //(P.153
filtra in Expeditie, dupa care in fiistecare zi va cauta, nu cumva sä faci
intirziere la trebi, avind in veden i vremea in care au intrat, mai ales la
aceli care dupa feliul lor cer grabnica savirsire.
§ 42
Daca vreo pricina din acele ce au intrat la Expeditii cere de la cirmu-
ire oblastii dezlegare in intreaga presudstvie ei, atunce vite-gubematorul,
zicind *** Expeditiei sa aduck acea pricina in deplina lamurire, va fi datoriu
ar5.ta prin viu glas de aceasta gubematorul politicescu si a pofti pe Expe-
ditia intii catea o dimpreuna tractatie.

lactan° j trebile [var. 1, p. 208].

** trebi j madeli [var. I, p. 208].
**** zicind j aritind [var. 1, p. 208].

52
www.digibuc.ro
 § 41
Si, in sfirsit, fiindcä isprava la sävirsire trebilor in Expeditie razimä
mai virtos asupra räspunderii vite-gubernatorului, apoi intimplindu-sä vreo
osebitä mare treabit ce ar cere mai pre largu chipzuire, este datoriu si el
Impreunä a pune ostinelile sale si a da printr-insele pildà celoralalti cinovnici
a Expeditiei. /0.154
Pentru datoriile cele de obste a procuratorului oblastii.
De obste procuratorul oblastii cautá si are privighiere pentru päzirea
pretutindene a rinduielii hotärite prin pravile i asupra lucrärii i sävirsirii
a insusi pricinilor. Acesta päzäste intregime puterii asäzeminturilor si a inte-
resului impärätestii mriri, privighieaa ea nimine sä nu stringä. de la
norod däri oprite i datorie are sä dezrädäcinezA pretutindine pricinuitoarele
de räu jafuri ; insä la toate aceste intimpläri el neavind drit sä lucrezä cu
insusi puterea sa, ca o fatä intrebuintatä de dträ ocirmuire numai spre
2.ceea ca prin mijlocire luärii lui de samä sä aiM nacealstva oblastii chipuri
spre descoperire urmatilor neorinduieli sau räle intrebuintgri, datoriu va fi
a face instiintärile sale d.'trä ostinescul gheneral-gubernator pentru ca
se fad clzutile din parte lui puneri la cale.
In ce chip este datoriu procuratorul oblastii sà depärtezä rälile intre-
buintäri protivnicile legiuirilor ?
1-tii. Dacä procuratorul oblastii va insämna undeva räle intrebuintäri,
-protivnice pravililor, aVizeminturilor sau ucazurilor, atunce va fi datoriu
färä-intirzieri intru tot adevärul sä instiintilzä de aceea pe ostinescul ghene-
ral-gubernator, ca sà iei sama.
Ponturi de care procura[to]rul oblastii este datoriu sà instiintäza pe
.ostinescul gheneral-gubernator.
2-le. Procuratorul oblastii //fi,./55 este datoriu sä instiintäzä pe osti-
nescul gheneral-gubernator pentru toate cite vor agiunge la stiinta lui
anume : 1-i, pentru neintocma implinire de dträ vreun loc giudicätoresc
a pravilelor, asäzeminturilor i ucazurilor ; 2-1e, dacä undeva in oblasti
-este neascultari sau tulburare ; 3-le, pentru cei nesirguitori a-si implini dato-
riile ; 4-1e, pentru prelungire la implinirea poroncilor ; 5-le, pentru intirziere
la lucrarea pricinilor ; 6-1e, pentru negutitorie opritä sau pentru improtiva
legiuirii impiedicare la negutitorie cea slobodä ; 7-1e, pentru tulburare linisti-
rii obstesti; 8-1e, pentru dlcarea giurämintului ; 9-1e, pentru pägubire haznelii
obsteascil.
Procuratorul oblastii are ingrijire ca puterc datä unui loc sà nu tread
ciltrà altul si cum sä cade sä urmezà el intimplindu-sä intirzieri la
impliniri.
3-le. Procuratorul oblastii cu sirguintä. va lua sama ca in oblasti
-vreun loc sà nu-si tragä puteri spre a duta pricinile ce prin asIzeminturi
sint incredintate altui loc i ca pricinile sä se hotärasei i acele hotärite
In grab5. i färä. aticnire prin faptä sä. se aducä i intru impliniri i pentru
aceea procuratorul oblastii este datoriu sä intrebe adesä, oare implini-
tu-s-au? (in vremea acee in care inceputul i sävirsire pricinii au putut fi
implinit) i dacà nu s-au implinit, pentru ce? La o asämine intimplare,
procuratorul oblastii, aldtuind insämnare de o asa pricinä din stiintile
adunate de la cantelaTie acelui locu de presudstvie, unde va cunoaste el
intirziere, este datoriu ///72.356 mai intiiu sä fad cunoscut de aceasta tot
2.celuiasi locu de prisudstvie cu doclad prin viu graiu, cerind implinire cum

53
www.digibuc.ro
 mai in graba. Docladul acesta sa trece in jurnalul presudstviei si daca cile-
nurile ei vor afla cerire procuratorului legiuit, sint datori a o indestula intru
deplina m'asura, dar cind arä.'tare sa aceasta nu va fi luata in bagar[e]a de
sam'A, atunce procuratorul va instiinta de aceea pe ostinescul gheneral-
gubernator. Pentru acest sfirsit fiistecare loc de presudstvie prin mijlocire
cantelarii sale va da procuratorului oblastii pe toata luna vedernostii supt
iscalitura secritarului sau a pismovoditelului pentru tot feliul de pricini
hotarite i nehotarite dupä forma care trebui[e] sä.' fie fácuta.
Daca s'a va intimpla nedumeriri la care locu pricina atirná, sau pentru
legiuire, s'A se asculte socotintile procurat[or]ului oblastii.
4-1e. Daca sa va intimpla vreo pricina de asa fiinta cà din pricina
aceea va naste nedumeriri sau intrebare de a caruie locu lucran i aceea pricina
sä atinge sau la orisice pricina, unde vor ave giudicatorii indoiala asupra
legiuirii, atunce se va infatosa acea pricina procuratorului oblastii si se va
asculta a lui socotinta mai inainte de a sa da hotarire si apoi sa hotáraste
pricina. Presudstvic insa trecind in jurnalul sau socotinta procuratorului
alaturindu-o aceasta la a pricinei lucran, nu va fi indatorita sä urmeza
intocmai dupa acea socotinta, daca ea s'A va pare nepotrivita cu socotinta.
insusi a cilenurilor. //(P..157
Procuratorului oblastii nimine nu-i va taja cuvintul.
5-1e. Procuratorului oblastii niminea nu-i va t'ala cuvintul, ci
rabda re sä se asculte socotinta i aratarile lui dupa slujba.
El are drit s'A intre pe la locurile de presudstvie.
6-1e. Procuratorul oblastii are dritul in orisice vreme ca sä 'filtre pe la.
toate locurile de presudstvie a oblastii.
Supt procuratorul oblastii s'a afla procuratorii tinuturilor.
7-1e. Supt procuratorul oblastii sá afla procuratorii tinuturilor oblastii
si el este datoriu sä priimasca de la dinsii instiintári si de acestea sa faca.
aratari dupa rinduiala nacealstvii oblastii sau cu doclad prin viu grai sam
fiind trebuinta i in scris, cerind indemnatoare puneri la cale, potrivite
impregiurarile pricinii.
Procuratoru[1] oblastii este datoriu s'A faca cunoscuta neimplinire-
datoriei cuiva.
8-1e. Dacä procuratorul oblastii va vede cä cineva nu-si implineste
datoriile sale, este indatorit sa faca de aceea cunoscut'A ostinescului ghene-
ral-gubernator.
Procuratorul oblastii are ingrijire pentru oamenii ce sa tin supt straja.
9-1e. Procuratorul oblastii are ingrijire pentru hrana celor ce se tinu
supt strajä i pentru ca pricinile acestor // [p.158 oameni mai in grabá.' sa se
hotárasca si ei mai in graba s'A sà trimata sau sa se sloboada, i pentru aceea_
procuratorul oblastii este datoriu s'A umble mai adesa pe la inchisori, macar
o data pc saptamina, ca s'a vad'a stare celor ce sa tin la inchisori si de vin
la dinsii toate cele ce s'a rinduiesc, si de s'A tinu ei potrivit cu stare[a] lor
si cm iubire[a] de oameni.
10-1e. Procuratorul oblastii la cautare pricinilor de giudecati politicestis
nu are nici o amesticare si nu este volnicu a face catra presudstvie in .acest
feliu de pricini vreo aratare sau cerire. Pricinile aceste vor avea curgere-
lor prin ingrijire a insusi celor ce sá giudica i dreptate indestul sa va ocroti
prin ingaduire apelatiilor la locul mai ball, fiind nemultamire asupra
ririi sgiudica.toriei politicesti. tn aceste pricini procuratorul este datoriu
numai sä aiM ingrijire ca sa se caute pe rindu si daca la aceasta intimplare.
s-an insamna de catra dinsul neorinduiala, el ara de intirziere instiintaza_

www.digibuc.ro
pe ostinescul gheneral-gubernator. In pricinile criminalicesti, procuratorui
oblastii are amestecare inlesnitoare spre vadire vinovatiei sau spre aparare
nevinovatiei.
La prilejul dintiiu el infatosaza persoana de catea ocirmuire credita-
risita spre a privighie ca prihana sa-si la rasplatire din mina legiuirii rara
"lid o slabire, iar la cel de al doilea sá arata aparatoriu asupritilor spre a-i
'slobozi de o ara vinovátie pedeaps5.. Pentru acest sfirsit cele savirsi-
loare protocoluri sau decreturi a giudecátoriei creminilicesti al oblastii procu-
-ratonil le cerceteaza cu toata luare aminte i sirguinta i insamnind depar-
tare de pravile, atunce dä protestul sau catra politicescul gubernator, catea
care pomenitele decreturi sA trimit spre ravizie i pune in vederea sa impre-
giurarile dupa care s'A socoteste din parte procuratorului hotarire giudicato-
.riei neindestul sau p'Artinitoare.
11-le. In pricinile haznelii, adica: cind hazne[a]oa are pretentie asupra
averii particulari i iafäsi cind vreo particulare pretentie sa intinde cata
Iazne, procuratorul oblastii este mijlocitoriu din partea haznelii i apara
dreptate ei dupa toata datorie unui creditarisit fiscus. Hotaririle in pricini ca
acestea ci vor veni de pe la giudicatoriile tinuturilor cátra a oblastii politi-
ceasca giudecatorie, dup'a ce s'A va alcátui deplin extract, impreuna cu acesta
s'A vor da procuratorului spre inchierea socotintii sale si giudicatorie politi-
ceasc'a la ascultare pricinii va intoarce luare aminte i asupra socotintii pro-
curatorului i apoi pe putere pravililor va puni a sa socotint'A.
12-le. In toate pricinile nevristnicilor f ara a osAbi nici cele politicesti,
-procuratorul oblastii va fi volnicu sä mijloceasca la cirmuire oblastii pentru
ca s'a se apere avere lor, pentru ca sA li s'A aleaga epitropi de buna nedejde
si ca O. se // 00.160 dea s'Ami de catra dinsii de veniturile adunate din
acea avere. $i daca la aceasta sau la alta intimplare atingatoare de cei rara
de parinti va cunoaste el vreo nebágare de sama sau vreo lucrare spre strica-
ciune nevristnicilor, procuratorul oblastii este datoriu farsa za'ticnire
instiinteza de aceea pe ostinescul gheneral-gubernatorul, spre a cere nevristni-
cilor ocrotire.
13-le. Procuratorul oblastii cauta ca sä pazasca rinduiala poroncita
fiistecAruie locu si ca jaluitorii i piritii sa pazasca cinstirea cázuta catra.
-giudicatorie i catra giudicatori, ca sa se adune pe la locurile de presudstvie
la ceasul rinduit i idere s'A aibä in vreme poroncitA, iar'a intimplindu-sa
-prepus in vreo pricina asupra vreunuie dintre s'azá'torii la presudstvie, dacä
ccla insusi nu sa va departa de dinsa, procuratorul poate aceluie sk-i faca
cuvintul cuviincios, ca gloabile la vreme cazuta s'a se implineasca. La dimpo-
triva intimplare, procuratorul oblastii pentru once neimplinire este supus
insusi unii indoite globiri.
14-le. Procuratorul oblastii este oprit ca in pricinile atingatoare de
interesul haznelii sa dei[e] sfaturi oricui ar fi sau in locul cuiva s'A' fie vechil.
15-1e. Procuratorul oblastii in vremea cind s'A face hot5.rire pricinilor
-nu trebuie s'A se afle in presudstvie, dar apoi locurile giudecatoresti hotärascu
toate pricinile intocmai pe putere i glasuire pravilii, farsa // (1,.361 a cauta
la ceririle sau aratarile cuiva.
16-le. De va vede procuratorul oblastii cä s-au inmultit pricinile
la vreunul din locurile de presudstvie a oblastii, atunce incredintindu-sa
desavirsire de pricinile unii asa innaultiri, va face al-Atare ostinescului
zheneral-gubernator s'A poronceasca a sà aduna si dupá masa.

55

www.digibuc.ro
 Pentru atirnarile procuratorului oblastii catra Verhovnoi Sfat.
17-le. Toate mai sus insemnatile drituri i indatoriri a procuratorului
oblastii s'a lash' catra toate locurile de presudstvie i catra giudicatorffle
oblasti asazate, afara de Verhovnoi Sf at al oblastii, cu care procuratorul
oblastii nu are aface intru nimicä, ca un cinovnicu ci sä afla supt nacealstva.
ostinescului gheneral-gubernator care este prezidentu la acel Sfat, afara
insä de intimplà.'ri la cari cind ostinescul gheneral-gubernator ji va incredinta.
cu deosebita poronca ca sa ja aminte in vreo pricina din cele ce sa
supt cercetare la Verhovnoi Sfat.
18-le. Procuratorului oblastii sä lasa drit ca pentru orisicare rä intre-
buintare sau neimplinire din partea nacealstvii oblastii ce va cunoaste el
sau pentru vreo rinduiri facuta spre pägubire de obste sau spre asuprire
lacuitorilor sä instiintaza pe ministrul iustitiei su pe gheneral-guberna-
torul. // p.362
Pentru datoric procuratorilor de pe la tinuturi.
Procuratorul tinutului pe temeiul giuramintului este datoriu sal
privighieze ca in tinut sa nu sa faca nici o lucrare improtivitoare
interesului, legiuirilor, asazaminturilor i poroncilor imparatestii
cum si a binelui de obste, iar dacà precum nu sa nad5jduieste va vede
ceva improtiva, atunce fara a s'a uita la fetile celor puternici, este datoriu_
sä instiintaza de aceea pe procuratorul oblastii.
2-le. Neorinduielile ce pot sa urmeze la g'udecatoriile acelui tinut,
atit despre giudicatorii cit i despre cei ce sa giudeca, care vor fi improtiva.
pravililor, a asazaminturilor si a poroncilor imparatestii mariri procuratorul
tinutului este datoriu pentru asamine intimplari sä instiintaza pe procurato-
rul oblastii spre a sa face din parte acestuie lucrare cuviincioasa.
3-le. Procuratorul tinutului, in tinutul ski, este datoriu sa privighez5_
ca giudicatorii sa se adune la vreme poroncita sau din poronca sa se faca.
acele neobicinuite adunari, ca pricinile hotarite sa ja implinire, ca nimärui
In tinut despre nimine sa nu sa pricinuiascà strimbatäli sau asupriri, pentru_
aceasta dar i s5. va da de catra giudecatoriile ce sá afla in tinut izvod de prici-
nile hotarite i nehotärite, cu aratare pentru ci aceste de pe urma stau
ne sfirsite, pentru ca sä poata privighe spre a sa aduce cu dinadinsul hotäri-
rile // fP.163 in implinire i sà instiint52ä pe toata luna pe procuratorul
oblastii.
4-le. Procuratorului tinutului sà incredintaza privighere in tinut
toate de obste asazaminturile in puterea lor sa se pazasca i toate cele adusa
la stiinta norodului legiuiri, asazarile i ucazurile sä aiba paziri i dacä undeva
va vede neimplinire lor, atunce sà instiinteza de aceea pe procuratoruL
oblastii.
5-le. Procuratorul tinutului pazaste i aceasta ca cinstirea catra giude-
catori din parte j5luitorilor sa se pazasca i ca asupra giudicatorilor pripusuri
pentru niscaiva netrebnice pricini sa nu arate i sà nu aiba in neb5."gare de
sama pe giudicatori; i dacà aceasta de cätra cineva se va urma, atunce
procuratorul tinutului, dupa datorie sa, este puternic a face aratare sa la
locul cazut ca sa se de[a] pe unii ca acei supt giudicata dupa pravile.
6-le. Procuratorul tinutului va privighe ca straful ce sa va hoarî sä
se implineasca fara smintealä.
7-le. Procuratorul tinutului va intra pe la locurile giudecatoresti a
acelu. iesi tinut sau tirgu in toata vreme lar in vreme and va fi hotarire
vreunii pricini, va iesi din prisustvie.

56

www.digibuc.ro
 8-le. Dacä procuratorul tinutului va vede cà s-au inmultit pricinile
a giudecgtoriile tinuturilor, atuncea incredintindu-sä cu desävirsiri de [p.364
pricinile unii asa inmultiri, räportuieste procuratorului oblastii, spre a cere
de la nacealstvä ca sä hotarascä a sä aduna si dupä masä.
9-le. Daca procuratorul tinutului va scäpa sau va lä'sa vreo pricinà
ating5.toare de datorie lui si ace pricinä sä va face cunoscutà f ärä. dinsul,
si el au stiut i n-au instiintat pe procuratorul oblastii, sä va pedepsi dupä
m'Asura i märime gresalii lui, cu lipsire din slujb6 sau de cm, sau de cinste
sau precum vor poronci pravilile la asämine intimplare. [p.]65
Pentru ispravnicup] pämintesc.
1-tii. Ispravnicului pämintesc sà incredintazä in tinut politie pä'min-
teascä sau päzire bunei orinduieli. Ispravnicul implineste asäzä'minturile
legiuirii i pune in lucrare poroncile stäpinirii, cum si legiuitele ceriri a
dregätorilor de pe la alte tinuturi ; nici un feliu de havaleli sau rinduiri in
tinut fära temeiu intäritä Cu legiuire sau cu poronca stäpinirii ispravni-
cu[1] nu este volnicu a face.
2-le. Ispravnicului pämintescu sä cuvine a sävirsi datorie sa cu nesmin-
titä' credintä si rivnä cäträ slujba impärätestii sale märiri, avind bunä plecare
iubire de omenire aträ norod ; färä släbire la trebi i cu necuntinitä pri-
vighiere ca pretutindene sä se päzasa asezata rinduialä in tinut de cilträ
toti si de c5.trä fiistecare intocma.
3-le. Ispravnicul pämintescu insusi i toti läcuitorii tinutului stilt
indatoriti prin blästäin * inainte intru tot puternicului Dumnezeu spre a
päzi cu necalcare credinta supunerii csAträ inaltul prestol a impärätestii sale
Deci ispravnicului pämintescu i sä incredintazä privighiere, ca nimine
impotriva datoriei supunerii i ascultärii nimicä sä nu iscodeascä, nici sä.
La. in tinut. Iar dacä färä a sá näd'Ajdui sà va intimpla undeva a sä
aräta vreo dimpotrivä cugetare sau lucrare spre raul de obste, ispravnicul
pämintesc este indatorit nu numai sà instiintäzä pentru aceea cum i/ [p.366
mai in grabä cäträ st'Apinire oblastii, dar datoriu este tot intr-o vreme a
lua cele mai cu indeletnicire mäsuri spre incetare unui asämine räu tocmai
la inceputul säu, la care fiistecare credincios supus a impärà.' testii sale
märiri, dupä mäsura puterii, a täriei si a putintii sale, are a da ispravnicu-
lui agiutoriu.
4-le. La intimpläri nenorocite ce vor ingrozi pe oameni cu boale iipi-
cioasà, ispravnicul pärnintesc fàrä intirziere va face cercetare bolnavilor
prin mijlocire cinovnicului doftoru ce va fi in tinut, iar intimplindu-sä
a nu fi doftoru, va cerceta insusi ispravnicul dimpreunä cu preotul poporu-
lui, in fiinta a doi marturi. i cind, dupä cea de la fata locului incredintare
boala sä, va dovedi cu adevärat primejduitoare dupa feliul smerduirii ei,
ispravnicul päinintescu va deosäbi pe sänä.tosi de bolnavi si va opri intilnire
färä strimtoriri ** pentru cei dintii i ingreuiere pentru cei de a doilea.
pentru ca stäpinire oblastii sà poatä impreunä lucra spre ferire celoralalti
läcuitori de a sà làti boala aceasta cu folos adevärat, i in ce mai curind
vremea, ispravnicul, aflind pricinile din care acest feliu de boale au luat
inceputul, va instiinta pen,tru acele pe stäpiniri cu o pre largà i temeinic5.
prescrieri.

* blAsam [var. 1, 2] / giurlmint [var. 1, p. 208].

** strimtoriri [var. 1, 23 j chinuiri [var. 1, p. 2081.

57

www.digibuc.ro
 5-le. Intimplindu-sä a sä ivi fdra îndoialä adevärata board' de ciumä*,
ispravnicul va lua indatä 0 cele cu tä'xie masuri, spre a nu rasa ca sa aibl
intilnire un sat cu altile. El deosabeste indatä pe bolnavii loviti // [P.167 de
ciumä.', de oamenii ci vor fi säratosi, scoate pe acei dinthu la cimpu in salasile
facute, Ii incungiura cu pazitorii tot din acelasi sat si Il impregiura pe
dinsul cu tepi privighitoriu ce va asaza tot atunce din lacuitorii altor megie-
site sate. In urmare acestii puneri la cale, el instiintaza fä.ra' smintealä pentru
aceasta intImplare pe stapinire i asteptind poroncile ei, pentru urmare de
mai nainte, sä ingrijasti ca lacuitorii satului ce s-au smerduit de ciuma sä
aiba indestularea celor trebuincioasa si face mijlocire ca sa se pazasca
intru intregime dobitoacile i alte averi a lor, intimplindu-sa a ramine afarä
de tepu.
6-le. Ivindu-sa in tinut boala in vite, ispravnicu pamintescu face fära
prelungire punere la cale potrivita cu acea intimplare. El incredintindu-sa
prin cercetare la fata locului, c'A boala este cu adevarat lipicioasa, va poronci
indata s'A se deosAbasca vitile bolnave de cele saratoasa, si cele perite sä
se ingroape cu piel cu tot, departe de sat. Drumurile la satul unde sa va
ivi boala trebuie sa se indrepti in laturi lacuitorilor de pe la locurile megiesite
tot atunce s'A se de de stire pentru boala ce s-au descoperit i ocirmuire
fara intirziere sa fie instiintata pentru toate cele atingatoare de intimplare
aceasta, cum si de punere la cale ce au facut ispravnicul.
7-1e. Dacä undeva in tinut, de catrà vreo obstie sk va intimpla nesu-
punire la putere politiei pamintesti, atunci // fp.368 ispravnicul pamintescu
trimitind de aceea instiintare catra stapinire oblastii, sa sirguieste apoi a
1in4ti acolo, precum mai inainte 0 a odihni 0 pe neascultätori a-i intoarct
prin mijlocire agiutoriului ostenescu caträ datornica supunire.
8-lea. Ispravnicul pamintescu fiistecaruie n'apastuit va da in tinut
.ocrotire politiei i pentru aceea daca undeva s'A va intimpla silnicie sau
-de sine volnicie, atunce ispravnicul pamintescu este datoriu indatà a cerceta
pentru aceea la fata locului, fdra a intra in cercetare documenturilor in
scris, ci se sirguieste a descoperi dreptate pretentiei prin mijocire
intemeiate pe aratarile marturiilor vrednice de credinta. La o asa intimplare,
daca de la cineva ceva s-au luat sau s-au tras intru ale sale, ispravnicul
va poronci ca intr-acelasi ceas s'A' se intoarca la acel ce i se cuvine
raportuieste pentru aceea atit ostinescului gheneral-gubernator, cum si cirmui-
rei oblastii.
9-le. Daca undeva in tinut sà vor ivi tilhari sau oameni fara adeve-
Tint'A cä sint buni, ispravnicul pamintescu va instiinta de aceea pe cirmuire
oblastii, insa nepierzind vremea va pune toata putincioasa suinta spre
prinderea lor, la care fiistece satu este datoriu a da fara zaticnire agiutoriu,
-dupa aceea de catra ispravnicie are s'A se faca cercetare, spre a sä. descoperi
-cei ce vor fi partasi la fapta ra, cum si gazdile lor pentru ca sa se dei[e]
-acei dintiiu supt giudicata i acesti de pe urma s'A se infrineze dupa socotinta
// [P.]69
10-1e. Cinovnicii ispravniciei singuri de sine nu facu nici o globire
mai ales pedeaps'A trupeasca, caci aceasta spinzura numaidecit de la stapi-
-nire oblastii, dupa zacoane i dupa rinduiala asezata. Ispravnicul pamintescu
este datoriu a ave neadormita privighiere ca cumparatorii a niscaiva
rusumaturi a haznelii ce sint dupa obiceiul pamintului acestuie, precum
orindatorii satelor pomescicilor, sà nu iei[e] de la lacuitori ceva mai mult
peste ceca ce le este slobozit dupä puterea contractului. Pentru acest sfirsit
-nu numai ocirmuire[a] este indatoritä a trimite copii de pe contracturile

www.digibuc.ro
inchiete pentru madelile date in otcup, dar si insusi orindatorii, nu intr-alt
chip pot sä. intre in stgpinire mosiei pomescicului ce au luat-o in mindà
decit argtind mi intiiu contractul ce au inchiet cu dinsul. Dupg aceea apoi
ce mai micä satire sau pgrtinire a ispravnicului in folosul otcupcicului sau
a orindatorului ce sá atinge de asuprire acuitorilor il va supune pe dinsul
cei[i] mai grele rgspunderi. Ispravnicului sg' lasg slobozgnie a cerceta cu
bgtaie numai cind sà va intimpla a nu implini rácuitorii sgteni vro havale
pgminteascg ce nu poate rgbda vremea ; bgtaie la talpe sau falanga ca o
schingiuire arg omenire sg ridicä de istov, in locul cà.'reie pot fi vergele
bicile.
11-lea. Ispravnicul pgmintescu trebuie sg aibà neadormitg in tinut
luare aminte asupra // fp.370 podurilor ca sg fie in bung stare, a eziturilor
si a drumurilor. Intocmirea lor sà va face de cgtrg insusi satele acele pe a
cgrora mosie sà aflá aceste, iar drumul dupg punire la cale a cirmuirii
are sá fie impgrtit in päxticele i pentru ca sä sà pgzascà aceste in stare
ispravnicul pgmintescu va fi datoriu a ave privighiere.
12-1e. La trecirea polcurilor sau a comänzilor, ispravnicul pgmintescu
insusi sau prin cinovnicii comisan i supusi lui le intimping la hotarul tinutului
si le petrece pill la hotarul megiesitului tinut, in tinutul incredintat lui
rinduieste cvartiruri cu nepgrtinitoare luare aminte, ca sä.' se asezg hava-
le[a]oa aceasta pe cit sä.' poate mai cu cumpgnire intre acuitori. Dupä cerire
cinovnicilor ostinesti, ispravnicul va da la osteni carg pentru ducere bolna-
vilor, insg nu intr-alt chipu decit dupg ci vor inatosa poronci deschisg
date de la cel mai mare nacealnicu a obla,stii sau ostenescul gheneral-guber-
nator cu neapgratg cerire din partea ispravnicului ca sä se pateascg acui-
torilor banii progonului, arg de care platä supt nici un cuvint cargle nu
trebuie s'a se ia ; asijderea pentru usurinta 16cuitorilor cargle aceste au sä se
schimbe la fiistecare 20 vgrste i ispravnicul la iesirea ostilor dintr-un tinut
intr-altul este datoriu a pune la cale prin mijlocire corespondentiei sale
cu ispravnicul de acolo spre a sg face ggtire ca sä.' se schimbe caräle la
botar. Apoi ispravnicul rgportuind stäpinirii oblastii pentru intrare, // fp.171
mergirea i iesirea din tinut a ostilor i instiintindu de purtare lor in vremea.
cvartiruirii, va ave neapgratä datorie a fi apgrgtoriu acuitorilor, la toate
asupririle intimpatoare a sä adrisarisi pentru indestularea lor cgtrg coman-
dirii ostenesti i rg'portuieste pentru fäcuta ocrotire cgtrg nacealnicul oblastii.
Deci la iesire comänzilor din tinut, gheneral-cvintatie pentru cartiruire cea
cu bung orinduialg, nu intr-ait chip trebuie a fi datà de cgträ ispravnicu,
decit dupä ce sg vor inatosa acele date de cgträ sate si pe lingg aceasta cu
cgzuta incredintari de nu cumva au fost la iscälire acelora vreo silk'.
13-le. Intimplindu-s6 a sä da pentru caii pokurilor locuri de pg'sunat,
ispravnicul pgmintescu le va argta pe rind i cu neasupritoare impgrtire,
neinsgrcinind pe un pomescic mai mult decit pe altul, pirg and mai in urmä
pg. va pune in rinduialg havale ca aceasta pe un asa temeiu care sä.' slu-
jascà spre iznpgrtásire tuturor de dinsa, dupä m'asura folosurilor pgmintesti.
Iar intimplindu-sä a cere comgnzile ostinesti nemgsuratá m'grime imasuri,
ispravnicul, nepuind in lucrare o asa cerire, rgportuieste ostenescului ghene-
ral-gubernator, cerind ocrotire spre a nu sg implini cerire ci este de prisos,
14-le.. Ispravnicul pgmintescu este puternicu a poronci ca in tirgu-
soari i sati fiistecare gospodariu sä aibg luarea aminte ca sä fie pazg
de // [P,.3,72 focu la toa,te casgle. Pentru acest sfirsit, el va rindui ca la
intimplare de foc, fiistecare gospodariu sg iasg spre agiutoriu cu unealtà
indb.'mlnaticg spre stingirea focului. Asijdere are sä fie pgzire de pojar la
59-
www.digibuc.ro
cimpi in vremea cind sA d'A foc ierbii, buruianului si rAdAcinilor i ca tred-
torii miind sau poposind sä fad focuri cu depArtare de poduri, zidiri
pAduri, cu toatä luare aminte ce fereste de primejdie si de intimplare adud-
toare de stridciune. *i dacä pe mosiile cu pAduri va fi pojar, ingrozitoriu
de mare intimplari spre stricaciune lor, ispravnicul parnintescu este datoriu
a merge singur acolo sa.0 a rindui cinovnic si a lucra prin mijlocire lAcuitorilor
de pe la locurile din pregiur, spre stingerea pojarului, intimpinind intinderea
focului mai departe prin toate putincioasAle ma'suri si mai ales prin sapare
hendichiurilor.
15-le. Slobozire la paduri pentru facere obuzirilor de pe la polcuri,
cum si pentru cArbuni intimplindu-sA a sä cere din parte nacealnicilor osti-
nesti, ispravnicul pamintescu nu poate de la sine insusi a rindui, ci dato-
riu este pentru fiistecare asemine trebuintä a raportui nacealtstvii si a
astepta hotä.'rire ei, care s'A va face pe acest feliu de temeiu, ca polcul sä
se invoiasc'A cu pomescicul atit pentru slobozire la paduri, cum si pentru
plata ce i sä cade lui.
16-le. Ispravnicul pämintescu adunind tiinti pentru //fh.173 rodire
piinii i facere finului, va trimite vedomostie pentru aceste odatà intr-un
an, adicä catr'A zi intiiu noiemvrie la cirmuire oblastii, arAtind 6ta piine
finu piste indestulare lacuitorilor tinutului si a vitilor lor va mai rAmine
spre vinzare. Iar intimplindu-sa o de obste nerodire in tinut sau vreo mare
stricAciune in piine la vreun sat, cere punire la cale de la ocirmuire spre
a nu sä intimpla foamite.
17-le. Ispravnicul pämintescu are neadormita privighiere ca trecire
prin tainä a mArfurilor de peste hotar, si. intelege fara tire tamojnii, sA nu
fie ing5.duitA. Asupra datoriei lui razAmä asijderea ingrijire ca sä se dezra-
dacinezà trecire oamenilor din stapinirile turcesti f Ara implini sorocul
carantinei ; i dacä acestia nu vor ave de la carantina adeverinta cä au
fälcut acolo termenul observatiei, curAtindu-sä lucrurile lor dupA. pravile,
.atunce ispravnicul cu toatä ferealA va intoarce pe acestia la cea mai de
aproape carantinä., ca sä-si implineasd sorocul carantinei i raportuieste
stApinirei ca sä se infrineze pe acestia pentru trecirea prin taina a hota-
rilor. Iar dacA carantina va fi cu mare departare, atuncea ispravnicul sä va
ingriji dimpreura cu nacealstva cordonului ca sà se tie acesti oameni in
observatii i sä se curatasc5. lucrurile lor, implinind aceasta va trimite pe
dinsii la cirmuire oblastii spre cazuta urmare.
18-le. Ispravnicul p5.mintescu datoriu este sa aiba stiinta // [p.171 pentru
-preturile ci sa tirguiesc in tinut de tot feliul de piini si de alte provizii ale
mincärii, care dupa trecire fiistedreie luni le trece in deosebitä condia
si vidomostiile alatuite dintr-insa le infatosaza nacealtstvii.
19-1e. Ispravnicul pAmintescu are asijdere indeletnicitoare ingrijire
ca in tinut masurile i cumpenile sa fie pretutindene drepte si intru isprav5..
20-1e. Ispravnicul pamintescu va lucra pricinile ce sint in sama sa,
de cercetare si altele, fara a cere nici un feliu de plata sau pentru pricina,
sau pentru umblare. El sa indestuleaza cu leafa ce i s-au rinduit de Id.
hazne si poarta slujba adeverindu alegire cetii dvorenilor si incredintare
ocirmuirii, care l-au insarcinat cu aceasta numire spre paza fericirii patrioti-
lor sai si de obste a tot norodul ci lacuieste pe pamintul acela caruia el este
datoriu cu viata i ca toate cele ci sint ale sale.
21. Ispravnicul pamintescu, ca un cinovnicu ce cirmuieste tinutul, nit
este slobod a ave vro tovaräsie sau alejveris cu lacuitorii din tinutul ce i
s-au incredintat lui.
60
www.digibuc.ro
 Ispravnicului pämintescu nu i s5. hotäräste vremea pentru sävirsi-
-re trebilor datoriei sale, dar dimpotrivä datorie lui este de a ave neador-
mità ingrijire, ca toate acele trebi sä aibä grabnic5. curgire.
Cercetárile in pricinile criminalicesti trebuie sä se facä mai intiiu
decit celelalte, ca vinovatii // fp.375 sà nu sä chinuiascä la oprealä fär5.
hotärire soartei lor, ce sä.-si iei[e] rasplätire de la mina dreptätii indatäsi
clup5.1 faptele lor. Atunce pedeapsa mai multä lucrare face in mintile ce
prin2 singuri pildele sä. indrepteazà.'. Pricinile de acest feliu 3, dupä ce sà
sfirsäscu prin cercetare la fata locului, färä. intirziere trebuie sä fie trimisä
la giudicältorie tinutului, iar cei ce vor fi dovediti vinovati dupä acele cerce-
täri au sä fie supt cu tärie caraul, pirä. cind va lua sfirsit giudicata pentru
clinsii j4 averea acestor vinovati la cel dintiiu prepus ci va cilde asupra
lor, datoriu este ispravnicul 5 sä o scrie, sä o pretäluiascä si sä o secfestru-
iascä., pinä ce sä va face hotärire pentru aceasta. La toate de obstie intim-
-plärile ce inchei[e] In sine faptà 6 de criminal, mäcar desi aceasta dupä cerce-
tari nu s-ar dovedi, este datoriu ispravnicul 7 pricina de cercetare sä o infä-
-tosaz5. la judicätorie tinutului pentru ca uniori vinovatul cel adevärat,
ci nu s-au dovedit numai din neindestula cercetare, sä nu poatä acopeni
vinovätie 8.
Putere ispravnicului nu sä intinde mai departe decit in cuprinsul
.tinutului ce i s-au Incredintat.
Ispravnicul cu fetile ce sint deopotrivä cu dinsul, adicä cu isprav-
nicii asijdere si cu politiile corispondarisästi prin säobstenii iar cu nacealstva
oblastei i cu giudicätoriile tinuturilor, prin raporturi 6.
Cele de mai inainte poronci a nacealstvei oblastei atingätoare de
a trimite la vadelile // (1).376 rinduite instiintäri pentru întîmpläri, asijdere
pen ru preturile piinii si a furajului räminu in puterea lor i trebuie a sä
implini intocmai, trimitindu-sä cele intiiu aträ politicescul gubernator, iar
cele de pe urrnä cäträ cirmuire oblastei.
Vitile de pripas sä cuvin capitalului pentru asäzäri pläcute lui
Dumnez'äu. Fiistecare sat, si mai ales vornicul 10 satului, va instiinta indat5.'
pe ispravnic pentru vreo vitä ce au c5.zut de pripas i acesta vesteste pentru
din.a in tinutul sä.0 cum si in cele megiesite prin mijlocire corespondentiei
cu ispravnicii acelor tinuturi, ca sä vie stäpinul vitii cu märturie in scris
doveditoari c. cu adevärat este a lui. Vade[a]oa pentru de a s5.11 cunoaste
si a s5.111ua inapoi aceastä vitá sä hotäräste din zioa publicatiei prin 12 tinut
in curgire de 12 luni i trecind vremea aceasta, toate acest f el de vite au sä
fie vindute prin mezat, trimitindu-sä banii ce vor cuprinde la cirmuire
oblastei spre a se alätura c5.trä. suma 13 pentru asäzäri pläcute lui Dumnezeu.
Spre acest sfirsit 14 ispravnicul, läsind vitele aceste pe locu, unde sä vor
pripäsi supt privighiere vornicului 13, indatorit este la fiistecare trei luni
trimatä de dinsile c5trá cirmuire oblastei vedomostie, cu insämnare cui in
urmä si cite vite din acele dupä ce s-au cunoscut si dupä märturie cä. slut
2. lui sá vor intoarce.
autare pricinilor de giudecäti politicesti nicidecum nu sä atinge
ispravnic. // (t.] 77

1 dup5, / pentru 2 prin f cu 3 pricinile de acest feliu f acestu feliu de pricini 4 i / iar 5 datoriu
,este ispravnicul f ispravnicul este datoriu. 6 faptl / vinovitie 7 este datoriu ispravnicul
ispravnicul este datoriu 8 poat5. a-si acopen i vinovItie 1 sS. poatá acopen, vinovat fiind 9
cu giudicgtoriile tinuturilor prin raporturi / prin raporturi iar cu giudecitorie tinutului prin
pristavlenii 10 vornicul / vornicelul 11 a A, / a-si 12 prinfin 13 suma / suma casli cei 14 spre
acest sfirsit / asadar 15 vornicului/ vornicelului.

61
www.digibuc.ro
 Pentru datoriile i dreptiltile giudecáltoriilor de pe la tinuturile oblastii
Bassarabiei.

§ 1-tii
Giudicá.torie tinutului este ce[a] intii instantie care va cámta pricinile
tuturor stärilor din tinut, acele ce sä cuvin cercetárii giudicátoresti. Chipul
cántáxii pricinilor sá desparte in trei feliuri: cele criminalicesti si de cercetari
vor ave curgirea lor dupá rinduiala i legiuirile ce sint in Imperie Rossiei;
la aceli dupá pretentiile fetilor particulari asupra haznelii impárátesti sou
dupá.' cerire din partea haznelii asupra vreunii feti particulari are sá.' se pá.'-
zascä rinduiala eäutárii pe insusi acele temeiuri ce pentru pricinile haznelii
sint asázate in Rossie, cu aceastä insä ossábire cä spre apárare dreptului
particularnic sá.' vor priimi intru toatá cuprindere dreptátile i pronomiile
psámintului prin pravile sau obiceiuri intárite si, in sfirsit, pricinile de
giudicáti politicesti fiind supusä a sá hotári intocmai pe temeiul pravililor
obiceiurilor Moldaviei, vor priimi la ceea ce se atinge de formá. asázá-
mintul mai gios insámnat.
§ 2-le
Putere giudicá.toriei tinutului sä intinde numai in tinutul ce este in
insusi sama ei i pentru aceea nici o vinovátie criminaliceasc5., nici o intim-
piare supusä cercetà'rii i nici o priciná a haznelii sau politiceascá ce s-ar fi
intimplat in alte tinuturi nu sá atinge de cercetare // fp-178 ei, i dacá_
spre strámutare acestii rinduieli giudicáitorie tinutului ar intra in cercetare
mai sus afátatelor pricini celor ce sint pe seama altui tinut, atunce oprede-
leniile sau hotáririle ce sä vor fi acut asupra acelor pricini de cá.trá giudicá-
torie tinutului, a ceea ce nu s-au cázut, insusi de sine vor fi oborite si rámin
fárá nici o lucrare, dar apoi dará de aceasta cilenurile acei[i] giudicátorii
a tinutului ci s-au tras putere a giudica pricin6 neatingátoare de dinsii
voi supune nu numai implinirei de la dinsii tuturor pägubirilor ce la_
aceastä intimplare s-au pricinuit acelor ce sái giudicá., dar incái i plátii
strafului in folosul sumii pentru asázári plálcute lui Dumnezeu, de fiistecare
cilenu ci va iscá.li acest feliu de opredelenii sau hotáriri cite 200 lei.
§ 3-le
Giudicáltorie tinutului sä alc5.tuieste de trei cilenuri i hotáráste prici-
nile dupä.' glasurile cele mai multe.
§ 4-le
La cercetarea giudicátoriei tinutului intrá.' pricinile dupá poroncile
stá.'pinirei oblastii, dupá ceririle i corespondenta altor locuri de presudstvie,
dupá pristavleniile procuratorului tinutului i, in sfirsit, dupá ceririle sai.
jalobile oamenilor particulari, dar singurá.' giudiatorie tinutului nu este
volnicä a supuni pe ciniva giudicklii sale, afará numai de o intimplare,
adicá: dacá in vremea presudstviei sale cineva din cinovnici sau
fetile // 1-12.379 particularnice ar indrá.zni a sái aluneca cátrà vreo cuteiátoare
urmare pricinuitoare de scirba datornicii cinstiri cátrá locul de presudstvie,
sau s-ar skineti a face vro atingire cilenurilor giudicátoriei tinutului, atunce
ea, gil cámta la once fatá, este puternicá pe un asa vinovat dindu-1 supt
strOja politiei tirgului, sá facà asupra.. lui. fárá intirziere, giudiCatá i puina.

62
www.digibuc.ro
impliniri pentru ce intii 25, pentru a doilea 50 si pentru al treile oarä.
100 lei, va cere tot de la aceeasi politie a tirgului ca acesti bani sä se pla-
teasca de catra cel dat supt giudicatà la casa giudicatoriei tinutului, spre
sà trimite cgtre suma ace pentru asaz5.ri placute lui Dumnezeu; i politie
tirgului mai inainte de a sa implini hotarire aceasta, si de a priimi poronca
pentru aceasta de la giudicatorie tinutului, nu va fi volnica insusi de la sine
slobozi de supt arest pe cel dat supt giudicata; iarä cind urmare ace
spre defaimare giudicatoriei tinutului in vremea presudstviei sale va cu-
prinde vro mare vina, la o asa intimplare cel dat supt giudecata sa va
tine la inchisoare pina la cea desavirsit hotarire a pricinii, dupa rinduiala
asä.zata pentru pricinile criminalicesti.
§ 5-le
Pricinile criminalicesti si de cercetari intra spre a sà cauta la giudicato-
rie tinutului, de la, ispravnicie pgminteasca si de la politie tirgului impreunä
cu cercetarile facute ; giudicatorie tinutului fäcind fara intirziere rävizie cerce-
tärii i inchipuind aratata in // 0.380 acea cercetari vina a celui datu supt
giudicata, inchei[e] opredilenie de sä cuvine el ca sä se tie la inchisoare
-pinà ci sa va sfirsi pricina sau de este cu putinta a sa da in chizä.'sie sau
a sa slobozi de la inchisoare i fara chezasie, sä intelege cä acei ce sa vor
clovedi la cercetare in vinovatie de ucidiri, de peadaciuni, de ardere de
foc, de pradaciune celor sfinte, de jafuiri, de silnicie partii muieresti si de
furtusag cuprinzatoriu, mai sus de 100 rubli, asijdere i acei ce vor cade
In toate alte fapti care lipsesc pe dinsii dupa pravile de cinsti sau de viata,
nu potu i nici sa cuvine a fi sloboziti de supt inchisoare pinä ci nu sa va
sfirsi de istovu pricina lor. La toate intimplarile de acest feliu, giudicatorie
linutului nu este putemia a slobozi pe cei dati supt judecata de la inchi-
soare daca ei sau dupa cercetari sint dovediti sau au tras asupra lor vreun
mare prepus; iar in alte mici fapte dupa care hotaraste pravila sau impliniri
de bani sau arest politicesc, asijdire i in pricinile la care cei de supt giudicata
nu sint insusi cei vinovati sau impreunä partasi carii s-ar supune unii deopo-
triva pedepsii cu cei dintii, ce s-ar dovedi numai atinsi in pricing dupa
niscaiva de alature incungiurari, giudicätorie tinutului este indatoritä farl
impiedecare a da pe unii ca acesti in chezasie, iar daca au ei a lor dreapta
nemiscatoare avere, sa se sloboada de supt inchisoare fara chezasie, caci
implinire ce sä va hotgri de la dinsii dupa sfirsitul pricinii este sigurarisita
cu luare in scris a aratatei averi la inceputul facerii // 0.381 cercetärii.
§ 6-le
Giudicatorie tinutului are o cu tarie luare aminte la autare cercetä-
rilor ci sà.' vor infatosa catra dinsa de la ispravnicie si de la a tirgului politie,
In pricinile criminalicesti si de cercetare. Ea este datoare a sä. incredinta
.de slut indestule dovezile adunate spre vadire faptei; de sint argtarile
marturilor luate cu rinduiala i dupa legiuiri si nu cumva sä gaseste vro
-amestecatura sau neimpliniri care ar impiedica cea dreapta stiinta pentru
intimplari si ceea ce din aceasta au urmat i dud cilenurile giudicatoriei
tinutului vor fi induplecate de cugetul lor ca la ravizie cercetarii nu au
lasat ei nimica din videri, atunce incep ei a giudica pricina i inchei[e]
asupra ei socotinta lor intemeiata, precum s-au pomenit mai sus, pe legiui-
rile Rossiei. lar la intimplare dimpotrivä, chid giudicatorie tinutului va Osi
In dell vro lipsä sau nelamurire, o intoarce spre a sä mai cerceta prin
mijlocire isprävniciei sau a politiei tirgului i asteapta infatosar e ei catra.

63
www.digibuc.ro
dinsa de iznoava, dar daca intimplare va fi asa de mare ca giudicatorie
tinutului va gasi de trebuinta a face aceasta de iznoava cercetare insusi
ea la starea locului, unde au fost si intimplare, atunci sä pornesti spre aceastä
implinire i priimeste legiuitul agiutoriu de la ispravnicie sau de la politic-
tirgului.
§ 7-le
In pricinile criminalicesti si // [P-182 de cercetari, giudicatorie tinutului
incheind socotinta i neaducind-o in lucrare insemneaza toate impregiurä-
rile spre vadire sau spre indreptare celui de supt giudicata i trimite soco-
tinta sa impreuna cu dela in oreghenal spre ravizie la giudicatorie crimi-
naliceasca a oblastii.
§ 8-le
Dvoreaninul de va Cade in vinovatie, atunce dupa ci sä va face de aceea_
cercetare i dupa ci sa va infatosa cercetata pricina la giudicatoria tinutului,
sà trimite acea cercetare de catra giudicatoria aceasta la Verhovnoi Sovet a
oblastii, care va hotari de sä cade ca dvoreaninul acela sa se supuie giudicatii
criminalicesti in pricina ci el sa invinovatäste.
§ 9-le
Ceea ce sa atinge anume de cinovnicii ocirmuirii de obste intimplindu-sa
a calca ei datoriile lor, pentru dinsii cercetarile ci sa vor face nu sint supusa a
sä cauta la giudicatorie tinutului, ci sä infatosaza cu instiintare a insusi cerce-
tatorilor la cirmuire oblastii, care va inchie hotarire sa de trebuie ca pe cinov-
nicul ci sä invinovatäste intru calcare datoriei sá se de in giudicata criminali-
ceasca, care hotarire va fi data la ce desavirsit dezlegare a Verhovnului Sfat
al oblastii.
§ 10-lea
Pricinile dupä pretentiile asupra haznelii din partea fetilor particulare
si iaräsi din partea haznelii asupra fetilor particulari trebuic sà // 11)-183 aiba.
Curgire' la giudicatorie tinutului, nu intr-altu chip decit din poronca cirmuird
oblastii. Jaluitoriul ci va voi a ave giudicata cu hazneoa este datoriu sä.
se arate cu jaloba la cirmuire oblastii i sä infatosaza dovezi ( :dac5. aceste vor
fi inscrisa) spre intarire pretentiei sale. Atunce cirmuire trimite toate aceste
hirtii spre cercetare la giudicatorie tinutului dupa cuviinta i rinduieste din
partea haznelii creditarisit cinovnic in numire de streapcii care va fi datoriu
sä aiba ingrijire pentru aparare interesului haznelii. Giudicatorie tinutului
cercetind jaloba pretendatorului, asijdere i documenturile lui, îi face intre-
bare: de au aratat toate dovezile ce-i slujascu lui in pricina si nu cumva mai
are afara de aceste i altile si cind judicatorie va priimi hotarita in scris aratare
ca nu are mai multu nici un feliu de documenturi, atunce va rindui acestui
jaluitoriu giuramint anume intru aceea, precum ca el toate documenturile
pentru cutare pretentie asupra haznelii le-au infatosat i afara de dinsile nici
unile altele nu mai are si oriunde s-ar afla niscai documenturi ca acele, care ar
pute sä slujascä spre aparare haznelii de aceasta pretentie, el nici ca cum nu
are stiinta. Dupä aceasta giudicatorie tinutului fäcind izvodu de documen-
turife ce s-au zis, le face cunoscute dimpreunà cu jaloba jaluitorului catra
vechilul haznelii ca s'a le cerceteza el impreuna cu procuratorul tinutului si
cere supt iscàliturile lor aminduror replici sau raspunsuri asupra pricinii, asij-
derea si 1/ [P.184 documenturile ce feliu s'a vor gasi din partea haznelii. Dup5_

64
www.digibuc.ro
inflíto.?are acestor hirtii, giudictorie tinutului asämine pune la giurämint
-pe strepciul haznelii pentru netägAduire documenturilor ce sä cuvin pricinii
le face cunoscute pärtii jáluitoare pentru asämine i replicä. Implinindu-sä
aceastä rinduia15., giudiatorie tinutului incepe a face hotäriri asupra pricinii
incheind socotinta sa o aduce cu usile deschisä la cunostinta aminduror
pärtilor ci sä giudic51 i apoi neaducindu-sä acea socotintä intru implinire, o
trimite dimpreunä cu cea in oreghinal lucrare la giudicatorie politiceasel a
.oblastii pentru cea mai inainte curgere.
§ 11-lea
Dupá pretentie haznelii asupra fetii particulare, giudiatorie tinutului
-priimind pentru aceasta poroncá de la cirmuire oblastii este indatoritä sä p5.-
zasc5. toa-U rinduialä poroncitä prin § 10.
§ 12-le
Giudiatorie tinutului in pricinile criminalicesti de cercetare si a haznelii
este datoare sä aibä presudstvie la orasul tinutului in toatä vremea si sä pre-
lu ngeascä siderea sa in toatä zioa de la 7 ceasuri de dimineatä pinä la 12, afará
de duminici si de zilele praznicilor, pir5. cind toate pricinile mai sus numite,
intrate in cercetarea ei, vor lua sfirsit.
§ 13-le
Dup5, sävirsire pricinilor // [P./85 arátate, cilenurile giudicätoriei tinu-
tului pot sá lipsascä din orasul tinutului si sä nu aibá siderea lor intr-insul,
insä cu aceastä obosire ca oricind vor priimi instiintäri de la procuratorul
tinutului, prin isprävnicie tinutului, cä au intrat pricini criminalicesti de
cercetare sau de a haznelii, sä vie la slujbile lor.
§ 14-le
Chemare cilenurilor giudicätoriei tinuturilor de a veni la orasul tinutului
nu poate fi nici la o intimplare alta decit numai in pricinile atingtoare de
insusi numirea lor.
§ 15-le
Cilenurile giudicáltoriei tinutului nu pot sá. se depärteiä de orasul tinu-
tului mai departe decit 80 verste, dar intimplindu-sä a ave trebuintá pentru
mai multä depärtare, ei sint datori a-si cere pentru aceasta voie de la nacealstva
oblastii cu hotäriri spre o asa depärtare de vremi cu vade.
§ 16-le
Pentru cercetare i hotárire pricinilor de giudicáti politicesti sá ins5m-
neazi giudicätoriei tinutului trei vadele pe an, si anume: ce intii vade de la
20 ghenvari pinä. la 20 zile martie, al doile de la 15 mai pinä la zi intii iulie,
al triilea de la intii noiemvrii pinä la 20 dechemvrie. *idere la giudicätorie
tinutului afará de zilele duminicilor si a praznicilor are sä fie in toatä zioa
de la 7 ceasuri de dimineatä pina la 12 si iaräsi // (P./86 dupä prinzu de la 3
ceauri pinä. la 8.
§ 17-le
In curgire acestor vadele giudicätorie tinutului s'A indatoreste a giudica
numai pricinile de giudicáti politicesti, in vremea implinirii acestii slujbe,

65
www.digibuc.ro
cilenurile giudic5toriei tinutului nici intr-un chipu nu pot fi trati c5.tr5 vreo
altá indeletnicire sou ins-árcinare.
§ 18-le
Intimp1indu-s5 moa.rte vreunui cilen a giudiatoriei tinutului, stäpinire
oblastii dup5 instiintare pentru aceasta a politiei tirgului sau a ispravniciei,
indatä intáreste in locul aceluie pe candidatul ci va fi dupa dinsul i acesta
intrà in slujbä fär5 cit de putinä trecire de vreme, pentru ca s'A nu sä intimple
stinghereal5 la c5.utare pricinilor. Tot aceasta urmare sä atinge si de celelalte
intimpari dupa care cilenul giudiatoriei tinutului ar lipsi cu to tul din sulib5..
§ 19-le
Slobozire de voie a s5 depä.'rta cilenurile giudic5.toriei tinutului pe vreme
In care sint asázate vadelile pentru cautare pricinilor de giudieäti, cu totui
sá. opreste.
§ 20-le
O singutä numai adev5ratä boará poa te fi indestulà pricinä spre a slobozi
din raspundere pe cilenul giudic5toriei tinutului cind el nu va veni spre sidere
In presudstvie la vadelile orinduite. Asa boal5 // [p.387 intimplindu-s5 cile-
nului giudicätoriei tinutului, färä intirziere va instiinta de boala sa pe giudic5-
torie tinutului si aceasta cheamä spre sedere pe unul din candidatii ales la cele
obstesti alegiri a dvorenilor, dupa multime glasurilor aleg6toare; dar cind
acesta dup5 niscaiva intimpl5ri nu s-ar afla in orasul tinutului i chemare lui
de pe la alte locuri ar pricinui smintealä la lucrare pricinilor, a tunce giudec5-
torie tinutului va ing5dui spre sed ere din candida tii ci vor fi dupa acesta,
iaräi dupa multime balilor aleg5toare, pe acela ce sà va afla fata in orasul
tinutului i pentru aceasta slujbä aduce pe dinsul la giurámint.
§ 21
Dupa ce sä.' va inglidui intr-acest chip candidatul spre sidere la giudecátoria
tinutului i dupà." ce sa va sàvirsi de caträ.' dinsul giurámintul, el intr5 in
dreptätile cilenului lucr5foriu i sa folos5ste cu dinsile in curgire a intregi
vadelii orinduite pentru sidere giudicatoriei tinutului, macar de ar i veni in
vremea acei vadelii insusi acel adevarat cilen; iar la ceialalta vade, aratindu-s5
acel adevarat cilenu a giudicatoriei tinutului, candida tul nu poate ave sidere.
§ 22
Adivaratul cilen ce nu au avut sidere in giudicatorie la vade[a]oa siderii
lui din pricina boalii ce s-au intimplat lui, este indatorit ca la ce intii vade tot
acei[i] sideri dupa ci sa va insanatosa sa infatosaza la // fP188 giudicatorie
adeverinta cinovnicului doftoru ca cu adevarat au fostu cuprinsu de boa1ä
din pricina carie n-au putut savirsi slujba si a veni la datorie in vade[a]oa
trecuta a siderii ; i afara de aceea va intari adevaru/ acesta Cu insusi giur5.-
mintul sau, iar cind nu va infatosa o asa adeverinta sau de facire giuramintului
s'A va feri, care a.ceasta va fi priimita spre dovada cà dupa singura a sa vointä
s-au departat de slujba, la o asamine intimplare, procuratorul tinutului, dind
la giudicatorie protestul sau, va fi indatorit sä instiintazi pe stäpiniri i aceasta
tildatà va poronci sa se implineasca de la asamine nesirguintoriu ilen strafu
in folosul lucrurilor pläcute lui Dumnezeu, pentru ce intii nevenire 500 lei,
pentru al doilea 1 000 lei. Iar daca si de la al treile nu va vini, atunce duprt

66
www.digibuc.ro
Instiintare ci s'A va face pentru aceea catea stapiniri va fi lipsit din slujba
sa va ridica deasupra lui dreptate de a prinde vreun loc sau dupa." alegiri, sau
din partea coronii pentru dou'a urmatoare vrerni cite 4e trei ani.
§ 23
Cu toate aceste, pentru ce intii neviniri la giuuicatorie se iarta de gima-
mintu acela din cilenuri care, afara de adeverinta cinovnicului doftoru, va mai
infatosa o as5.mine supt iscalitura a sase dvoreni precum ca adevarata board
au fost pricina nevinirii lui. Dar dupa al doile neviniri incredintarea pentru
loarà s'A va priimi nu alta decit aceea care s-au insamnat in paragraful trecut
si dar cel ce nu va infatosa acel // (P.189 feliu de incredintari, sa va supune
lobirii botarite in acela paragraf.
24
Cilenul giudicatoriei tinutului, in pricina sa cit si in pricinile sotii sale,
a copiilor, a fratilor, a verilor s'AL asijdere in pricinile pärintilor atit ai sai
cit si a sotiei sale, nu mai putin i in pricinile nevristnicilor ce s-ar fi aflind
In epitropie lui, macar de nu ar si fi rudenie cu dinsul, nu poate fi giudicatoriu.
In vremea ci sä giudica acest feliu de pricini, cilenul giudicatoriei tinutului de
care pricinile acesti s'a atingu, este datoriu sa se trag'á din presudstvie, iar
intimplindu-sa a nu vre, trebuie s'a fie departat cu rezolutie celorlalti doi
cileni.
§ 25
In locul acelui cilen ci s'A va trage sau va fi departat s'A cheamä spre
sidere un candidat intocmai pe temeiul § 20-le, cu aducere la giuramintu ; iar
dupa ce s-au giudicat pricina, candidatul ne mai amestecindu-sa la celelalte
-pricini s'A trage din presudstvie i cilenul va intra iarasi spre savirsire slujbii
sale. Orinduind intru acest chip presudstvie giudicatoriilor de pe la tinuturi, sa
poronceste rinduiala urmatoare la cä.utare pricinilor de giudicati politicesti.
26
Pricinile de giudicati politicesti s'a despartasc in doa'a feliuri. Unile din-
tr-insile vor fi pentru prigonirile intre fetile // 111.390 ci s'a aflá in oblasti sau
pe la alte provintii a Rossiei, iar altile pentru prigonirile atingátoare de
fetile ci sá allä peste hotar, cari cu adevarat in vremea ci s-au inceput giudicata
nu sá afla in cuprinsul
§ 27
Dupa legiuirile de obste sa lasa dreptati a cere indestulari la pretentii
-particulari din avere nemiscátoare sau din mosie sau din vreun capital de bani
sau din alta vreo avere a piritului. Urmind acestii rinduiele, daca lacuitoriul
oblastii Bassarabiei va fi cbemat la giudicatorie tinutului aceluie, in cuprinsul
caruie sa aflasau mosie lui sau capital de bani sigurarisit cuvreo nemiscatoare
avere streina sau, in sfirsit, vreo alta miscatoare avere a lui, ar trebui sä se
infatosaz'a inainte giudicatoriei ca s'a raspundá de s-ar i intimpla ca s'A por-
-neasca citeva fetá jalobile lor, tot intr-o vreme, la vro citeva din giudicátoriile
Iinuturilor. Irisa fiindca cu asázare unii asamine orinduieli in oblastea Bassa-
rabiei ar pute s'A se pricinuiasca pomescicilor ingreuiere, pentru ca ei avind
In stápinire lor avere nemisc'ätoare in citeva tinuturi, intimplindu-sa a s'A
porni asupra lor jaloba la fiistecare din acele tinuturi cu chemare de a sä in-
fátosa la giudicatorie tot intr-o vreme de vade, spre a raspunde osabit asupra
fiistecarie pretentie, nu ar pute fi in stare sa implineasca aceasta prininsusi

67
www.digibuc.ro
persoana lor i ca sä intrebuintaza in locul lor vecbil iarasi nu ar ave putinta,
pentru ca nu sá gasescu in pamintul Bassarabiei indestui oameni // CP.19!
destoinici spre aceasta, drept aceea ca sa se inlesneasca' neindeminare aceasta,
sa asaz'a ca jaluitoriul ci va ave pretentie pentru vreo mosie a lacuitorirdui
oblastii Bassarabiei lacuita sau stearpa, sä aiba a-1 trage ca sä se giudice la
giudicatorie tinutului aceluie in cuprinsul ca'ruie sa aflä acea nemiscatoare
avere a piritului.
§ 28
De s-ar i intimpla ca mosie sau averea nemiscatoare a piritului ci sä_
af1ä la un tinut sä nu fie dupä socotinta jaluitorului de agiuns spre indestulare
pretentiei lui, insa si la intimplare acesta, dacà giudicata va fi pornita pentru_
insusi acea avere sau pentru vro pretentie de dinsa atingatoare, sä aiba a sä.
cauta tot la acelasi tinut unde sa afla acea nemiscatoare avere ; iar ceealaltä
avere miscatoare ci s-ar afla in alt tinut sau in citeva tinuturi, toata sau partea
dintr-insa sa cuvine sa se arestuiasca 'Dinh' ce sà va ispravi giudicata la. acea
giudicatorie a tinutului, in cuprinsul caruie sa afla mai sus insamnata ne-
miscatoare avere a piritului.
§ 29
Cind jaloba sä atinge de persoana sau numai de averea miscatoare
piritului, la asämine intimplare pricina pentru aceasta sà cautá la giudicatorie
tinutului aceluie unde piritul are statornica lacuinta. Dar pentru ca sä fie
sigurisitä pretentie jaluitoriului la inceputul giudic'atii, adica cu dare acei
jalobe din partea sa la giudicatorie tinutului, in cuprinsul caruia sä afla lacu-
inta // [25.192 piritului, din care sigurantie sa fie cu putintä tot acei giudicatorii
sa hotarasca deplina indestulare, färä a sà intinde afara de hotaräle tinutului
sau, piritul este datoriu sa inatosaza pentru sine chizasie de la lacuitorii acelui
insusi tinut, nu mai tirziu decit ph-[a] in 7 zile dupä ci sä va priimi la giudeca-
torie jaloba ce s-au pomenit, dacà giudicatorie va cunoaste Cà ace chizasie va_
fi negresit de trebuinta, dar intimplindu-sà a nu sa implini aceasta intocmai,
giudicatorie tinutului va läsa pe jaluitoriu cu botarire sa se intoarca cätrà
pamintul sau averea nemiscätoare a piritului i sä traga giudicata la giudica-
torie acelui tinut in cuprinsul caruie sä af1à avere aceea, iar asupra piritului
pentru cä n-au infatosat cheza.'sii va pune giudicatorie straf 75 lei in folosul
jaluitoriului si 25 lei in socoteala sumii pentru asazari placute lui Dumnezeu_
Acest feliu de as5.'zamintu nu poate insa sa se intinciä asupra acelor piriti care,
fiind pomescici oblastii Bassarabiei, au statornica' locuinta lor in vreuna din
celelalte gubernii a Rossiei, caci jaloba asupra unor feta ca aceste sà cuvine a
fi numaidecit cautate la giudicatoria acelui tinut din oblaste Bassarabiei in
cuprinsul caruie sà afla averea nemiscatoare a piritului.
§ 30-le
Jaluitorii vrind sa inceap5.' giudicata spre a li sà indestula pretentiile lor,
insusi ei sau prin vechilii lor vor da jaloba la giudicatorie tinutului, in vreme
fp.393 vadelii orinduite spre cautarea pricinilor cu o deplina lamurire a fiintii
pricinii i Cu afailarea averii piritului din care are sä se facä. implinire.
§ 31
Spre priimirea a unor asamine jalobe sà orinduiesc giudicatoriei tinu-
tului cele intii patru zile la fiestecare soroc a adunarii sale, iar trecind aceste
patru zile, jaloba nu sa va priimi i trebuie a sa intoarce jaluitoriului cu nadpis,

68
www.digibuc.ro
läsindu-sä. voie ca sà o de la celalalt soroc a adunä'rii, iaräsi in curgerea celor
dintii patru zile. Pricinile dupá aceste jalobe sà vor trece in izvodul potrivit
cu feliul fiestecärie pretentii, izvoadile aceste sä vor alcä'tui dupa forma ci sä
va da de la Verhovnii Sovet al oblastii.
§ 32
Jalobile ce s-au insämnat trebuie a fi date de atrà jäluitori in doai
ex5mplearuri spre a sä l'Asa unul in acturili giudiatoriei tinutului iar altul
spre a sà face cunos cut piritului.
§ 33
In curgerea acestor patru zile, precum i in curgerea altor &mi zile
urnatoare dupa acele patru, giudicätorie tinutului este indatoritä ca numaide-
cit sà de hotäriri asupra tuturor jalobilor ci vor intra la dinsa.
§ 34
Spre chiemare piritilor giudicätorie tinutului este datoare säpäzascä rin-
duiala urmatoare // [P]91
§ 35
Dupä priimire jalobii de la jäluitoriu s'5.' trece ca in scurt in izvodul de pe
masa prisudstviei i dupa rezoliutie ce indatä-si sä face un exemplar a jalobii
arätate r5.mine, precum mai sus s-au zis, la giudiatorie, jara celalalt cu povest-
c5., adicä instiintare giudicä'toriei tinutului alcätuit cu ce mai in scurt
cuprindire, supt iscälitura unui cilen, sà trimite aträ fata aceea cari sà chiamä
la giudicätorie ca sa riaspunda.
§ 36
Pentru trimiterea de cilträ giudiatorie a povestcilor ce s-au pomenit,
sa orinduiescu a fi la giudiatorie 4 mazili, cu stiintä de carte si cu cele mai de
bula nadejde purtäri i cari, pentru cu credint'd implinirea slujbii ce li s-au
incredintat, au sa sävirsascä giurämint.
§ 37
Prin mijlocirea acestor inadinsi, giudicgtorie tinutului in instiintärile ce
trimite, va hotäri piritului pentru ca sä se arate la giudiatorie soroc de 15 zile,
daca dupa jaloba ce s-au dat de cätra jäluitoriu la giudicgorie tinutului,
spre pildä. la 20 ghenarie ,va fi trimasä' piritului povestca la 21 zile, tot a aceeasi
luni, atunce el este datoriu numaidecit sä se arate la giudiatorie nu mai
tirziu decit la 6 zile a lui fevruarie, sau insusi sau prin vechilul säu cu räspuns
impotriva jalobei dati asupra lui i cu documenturi spre a sa indreptare.
Pentru cari (12-395 aceste giudiatorie tinutului este indatoritä a pomeni
In povesta 15.murit.
§ 38
Povestca din partea giudiatoriei trebuieste a fi in chip de poroncá
deschisä nepecetluitä i mazilul trimis este datoriu sä o dei la: casa piritului
sä facA cunoscut indatä i prin viu glas insusi lui sau casnicilor säi sou vorni-
cului acelui sat, cä cutari numindu-1 pe nume si pe poreclä este chiemat la
cutare giudecátorie catre cutari zi.

69
www.digibuc.ro
 § 39
Mazilul, dupa intoarcerea sa, instiintaza in scris pe giudecaicirie de
impliniri cu darea povestcii i instiintare aceasta sä trece in acturile giudica-
toriei tinutului.
§ 40
Cind piritul in vreme ce sa va da la mosie sau la casa sa povestca sa va
afla in hotarale oblastii si la sorocul de 15 zile hotarite lui de catrá giudicatorie
nu s'a va arata ca sà raspunda impotriva jalobii date asupra lui, atunce giudi-
catorie trecind in jurnalul sau pominita neiviri, pune asupra lui gloabä in
folosul jaluitoriului 50 lei si in folosul sumii cei pentru asezari placuti lui
Dumnezeu 25 lei, cari va i poronci s'A se implineasca indata prin ispravnicie
sau politie tirgului i sa se trimata unde sä cuvine i apoi de al doile soroc
pentru infatosare acelui pirit va insamna la zioa intii a viitorului soroc pentru
fp.196 adunare giudicatoriei tinutului i spre aceasta iarasi va trimite catea
dinsul de iznoava povestca, insa nu mai tirziu de trei zile, dupa ce sa va iscali
jurnalul ca sa se implineasca de la dinsul straf, pentru ca n-au venit dupa ace
dintii povestca.
§ 41
Dar dacä piritul in vremea ce i s'a va da cea intii povestca sa va afla in
alta gubernii a Rossiei sau nu in hotarale imparatiei, atunce pentru- ce intii
nearatari a sa la giudicata, in hota'ritul soroc, straf nu sil pune, ce numai i s'A
poftoresti de iznoava instiintare cu aceeasi rinduiala, precum s-au zis in § 40.
§ 42
Plata mazililor pentru ducere atit a povestcal intii cit si a cei de al doilea
sä rinduiesti a fi in socoteala vinovatului, ce dupa sávirsire pricinii sä va
descopiri, iar pina atunce jäluitoriul este indatorit cu aceasta plata pentru
depártare de la orasul tinutului pina la locul unde trebuie sil se duca povestea,
cite 1 leu la mergere pe fiestecare ceas i iarasi cite un leu pe ceas la intoarcere
In orasul tinutului; iar daca piritul va ave lacuinta sa in acelasi insusi oras
a tinutului, atunce mazilul pentru ducere povestcá va priimi un leu.
§ 43
Pentru aceasta cheltuiala facuta cu triimitere povestcilor, sa va da
celor ce s'a giudeca de catea mazilul acel ce le-au dus // marturie in
scurt de cita plata dupa dipartare au priimit el si o asämine cheltuiala la in-
chiere hotaririi asupra insusi acei pricini trebuie sá filtre in numärul celorlalte
chieltuieli, in socoteala vinovatului.
§ 44
Cu acest chip cel al doilea si de pe urma soroc pentru infatosare la giudi-
catorie tinutului, in pricini de giudicati politicesti, sa socoteste in urma po-
vestcai cei de la doile la vade[a]oa cea de intii a adunarii la presudstvie giudi-
catoriei tinutului, adica: daca al doile povestca va fi trimasa si data la mosie
sau la casa piritului, in curgere lucrárii giudicatoriei tinutului ce este orinduit
de la 20 ghenari pina la 70 martie, atunce cel al doile si de pe urma soroc pentru
infatosare la giudicatorie tinutului va fi la 15 zile mai, cind sä incepi cea de al
doilea pe an adunare a giudicatoriei si tot asa si inainte.

70
www.digibuc.ro
 § 45
Piritul ce au venit la acest de pe urmä soroc, s'A intAlege precum acela
cari s-au aflat in oblasti sau in alte provintii a Rossiei, asildere i acel ci nu
s-au aflat in hotarAle impAr'Atiei, esti datoriu s'A astepti rind, cind i sä va face
stiut de dita giudicätorie cá va fi ascultatä pricina intre cutare jäluitoriu
intre dinsul, ce s-au arAtat de räspunzAtoriu.
§ 46
Dupà sosire acestui rind i dupà: ce sä va da stiri csi judicätorie incepi
a asculta si a cerceta // 11,.198 cutare pricinä, jäluitoriul i piritul sint datori
s'A stea inaintea giudicAtoriei in insusi ei fata sau prin vechilii lor, imputerniciti
cu legiuit5. incredintari.
§ 47
Cind cei ce sä giudica sau unul dintre dinsii sä va aräta la giudicatä
prin vcchil, atunce giudicata cerceteazä mai intii incredintare datA acelui
vechil si aflindu-o indestulä d'A lui voie s'A spuie pricina i apoi s'A asculte hot5.-
ririle ce vor urma, intocmai pe acea dreptate ce are insusi creditorul s'Au.
48
lar daca giudicAtorie va afla incredintare acelui imputernicit neindestul,
atuncea nu-1 priimeste pe dinsul s'A fie mijlocitoriu in locul creditorului sä.0
si socotind pe acela ca pe unul ce nu s-au infAtosat la giudicätorie, pune
straful hotärit pentru neinatosare la § 40.
49
Daca piritul nu s'A va aräta la giudicsátorie i dupä ceealaltä povestc5.
nu va sta inainte giudicätii dupá ci va sosi rindul pricinii lui i dupa ce i s'A va
faci stiut de cAträ prisudstvii cà pricina aceasta ari sá se asculte i cu acest
chip va pierdi si celalalt desAvirsit soroc, atunce giudicAtorie, puind asupra
lui pentru neinatosare straful acel hotarit in § 40, va poronci singuri pártii
fáluitoare s'A inatosezi dupri izvod documenturile sale cu inscris, // [P.199 ar5.-
tare a fiintii pricinn si indatA hotäräste jäluitoriului giurämint precum cà el
nici un feliu de documenturi mai mult nu are si pentru acel fcliu de docu-
menturi cari ar pute s'A foloseascA pe protivnicul sAu, nu are nicidecum stiint5..
50
Dupä implinirea acestui giurämint, acole, in prisudstvie giudieátoriei
tinutului, sà incepe cercetare pricinii i giudicAtorie o hotArAste färá a fi
fatà piritul cari au pierdut celalalt desAvirsit soroc, hotärit spre a säl infä.tosa
el si apoi la vremea cazutà face cunoscutä hotArire in ace pricin5.. La hotä-
ririle ce s'A' facu cind nu-i fata vreo parte, giudicAtorie tinutului sä, indatoresti
a ave ce mai pAtrunzAtoare luare aminte asupra dreptAtii i cu toate chipurile
se sirguiesti sa descopiri adevArul spre apärarea piritului ce nu s-au inatosat
la giudicatä.
§ 51
Cind la cel intii sau la cel de al doile desAvirsit soroc s'A vor ivi amindoai
partile ce sa giudica insusi sau prin vechilii lor i va intra pricina lor dupA
rind ca sä se asculte i sà se hotárascA, atuncea giudicAtorie tinutului poron-
ceste lor ca sä de pe lingä inscris arAtArile de fiinta pricinii, documenturile ce

71
www.digibuc.ro
vor fi avind i pentru cä nici un feliu de document mai mult nu au si de s-ar fi
aflind undeva unile ca acelea care ar pute sá slujeascá dovadä in pricina, ei
nu au stiinta, sä aduca spre aceasta amindoai partile ce sa giudica la giurämint
in prisudstvie // [PJ100 giudicatoriei. Dupà aceasta, documenturile acele Cu
izvodu, cum si aratarile pentru fiinta pricinii, giudicatorie tinutului li va face
cunoscute la arnindoai partile ce sa giudica, adica ara-tare jaluitoriului impreuna
cu documenturile pe izvodu sa va da piritului si aratare acestuie iarasi im-
preund cu documenturile pe izvodu trebuie a sà da jaluitoriului pentru ca fiisti-
care s'a faca replica, insamnindu-sa pentru cercetare acestor documenturi cum
pentru dare replicäi vreme indestul, giudicind dupa marime pricinii. Si
apoi giudicatorie hotarind prelungire giudicatii in pricina aceasta, sä indelet-
nicesti Cu cercetare altora pricini.
52
Dupá intoarcere la prisudstvie a documenturilor mai sus aratate cu re-
plicile giudicatorie intra in cercetare pricinii si o hotarasti pe temeiul pravililor
Moldaviei i dupa fiinta documenturilor in scris sau nefiind de aceste dupa
aratarile marturilor intarite cu giuramint.
§ 53
De s-ar intimpla ca oarecare parte dintre acele ce sa giudica aratindu-sa
la giudicatorie tinutului i apoi dupa priimire documenturilor protivnicului
sau ca sa-si de replica sau si mai inainte de a le priimi sá. nu voiasca sa ste
In giudicatä sau sa-si dea legiuit ele ráspunsuri, la o asa intimplari giudicatorie
tinutului va urma luind in bagare de sama in ce stare s va afla giudicata,
adica: daca impotrivire // [p.3101 aceasta va fi la sorocul cel dupa povestca
intii, atuncea sa da partii acei ce nu au statut in giudicata alta povestcá,
precum s-au poroncit in § 40 cu punere strafului pentru neinfatosari. Dar daca
impotri-vire sau neinfatosare acei[i] parti va fi dupa ce al doile povestcá la
sorocul cel de pe urma, atunce giudicatorie tinutului, cerind fara intirzieri de
la partea ce s-au impotrivit documenturile luate spre a-si da replica, prin
politie tirgului, face hofärire pricinii in nefiinta i implineste intocmai § 49 si 50.
54
La intimplari, daca amindoai pärtile ce s'a giudica, pirisul si piritul
nu s-au aratat la giudicata la sorocul ce pricina lor intra dupa rind in cercetari,
atunce pricina lor, fara nici un straf sau impliniri sa scoate din izvod si ei,
daca voiesc, vor fi datori sa se arati cu de iznoava jaloba la giudicatorie i sa
se supuie la toata forma aceea, cari sa poronceste pentru ace de iznoava cäutare
de giudicäti.
Fiestecare jalobl de invoialä ce sä va da la giudicAtorie tinutului pentru
continire pIni sau a giudic4ii in pricini politicesti, cu priimire despre amin-
doai pärtile ce sà giudicà, curmà giudicata i giudia.torie tinutului sterge
indatä acel feliu de pricinà din izvodul celor nehotärite i intoarce hirtiele
intrate in acea pricira fiestecIrie päirti dupa cAzuta rinduialà. fp..7192
§ 56
Spre a s'a face stiute hotáiririle giudieätoriilor de pe la tinuturi, sä vor rindui
de atr5. Verhovnii Sfat zile in fiestecare anu. Aceastà punire la cale sä.' va
face la inceputul lunii lui ghenari i in vreme sà va trimite osä.'bit la fiestecari
giudic'ätorie a tinutului. Asezare aceasta va fi intimeiat'd mai mult pe ace
ca in pricinile hotärite la giudicItoriile tinuturilor in curgere de sapte

72
www.digibuc.ro
zile ceealaltä. urmätoare al optile* zi A. fie orinduit pentru ca sä se facä cu-
noscute hotäririle. Dar pentru ca asupra zilelor de praznice ce urmeazi a sä
schimba pe tot anul sä nu se aducä. nedumeriri, sà depärteazä. aceasta
asezare Sfatului dupä mai inainte chipzuire ce el va face.
§ 57
In fiistecare din aceste sorocite zile hotärite dupä asäzare de la Ver-
hovn i Sfat al oblastii, sä vor face cunoscute hotäririle giudiatoriei tinutului
In pricinile de cäträ dinsa hotärite. Giudicätorie alcätuind obicinuità presud-
stvie sa la 7 ceasuri dimineata pinä. la 12 va ceti prin mijlocire unui din cilenu-
rile sale insämnatele hotäriri pärtilor ce sä giudick cari vor si fi datoari sä se
arate la prisudstvie in aceeasi vreme i cind dupä ce li se vor face cunoscutä
hotärire la intrebare cilenului prisudstviei: de slut multärnite cu hotärire?
vor räspunde amindoai pärtile cä ele cu hotärire aceea sint multamite, atuncea
cilenul presudstviei va lua de la //[p.]103 dinsii pe aceeasi hotärire isaliturä
In cuprindere urmätoare: eu am ascultat hotärirea aceasta in cutare zi,
lunä anu i räminu multemit". Dupä aceasta urmeazá iscälitura jäluitoriului
si ap i a piritului sau a vechililor lor.
§ 58
lar dacä amindoai pärtile sau una dintr-insäle va aräta cä cu hotärire
giudi ätoriei tinutului nu este multämitä., pentru cari este datori sä facl
cuno--ut nu prin alte cuvinte, decit numai prin singur acest räspunsu: eu cu
hotanrea aceasta nu sint multämit in toatä giudicata sau la cutari ponturi
ceiu eleatie la giudidtorie politiceascá a oblastii". Dupä aceasta urmeazA
iaräsi iscälitura aminduror pärtilor ce sä giudicä sau a vechililor lor. Atunci
prisudstvie ing5.duind a sä iscàli precum s-au zis mai sus pe ace hotarire, lasä
arätare rezolutiei pentru slobozire sau oprire apelatiei, pira la adunare ce dupä
zi, iar intimplindu-sä ca sä fie in ace zi multi hotäriri, urmatoare de a
s5. arata (: cari giudicätorie este indatoritä din pricina uniilas'ämine inmultiri
a le aräta i dupa-amiazä zi, adicä de la 3 pinä. la 8 ceasuri). Apoi dare räzä-
lutiei ce s-au zis sa va läsa i pira la ceealaitä viitoare zi orinduitä pentru
arätai hofäririlor.
59
Dula ce sä vor aräta toate hotäririle, giudicsátorie tinutului sá va porni
far5. prolungiri spre a puni la cali ca sä se aducä in cazuta implinire aceli
hotariri / P.1104 asupra ca.rora amindoaä, pärtile au arätat multämire.
60
Dacä hotarire aceasta va cuprindi pretentie spre indestulare cärie sá va
cäde impliniri de bani, atuncea giudiatorie tinutului, dind aminduror pärtilor
copie intocma de pe acea hotärire, nu mai tirziu decit pirä in trii zile in urma
aràtàliì acei hotäriri, va scrii pe insusi ace hotärire ucazu isprävniciei sau
politii tirgului, ca sä puie hotatirea aceasta in cäzuta lucrare, intocmai dupa
cuprindire giudecatii ce acolo sä insämneaza, scotindu-se mostenire sau averea
asupra cärie sä cautä giudicata la mezat ca sá sä vinda dupl pravilile acestui
pämint ce sint spre aceasta, dacä suma prin acea hotärire cuprinsá nu va fi
platit- la sorocul hotärit.
§ 61
lar dacä hotärire va cuprinde in sine giudecatä spre a sä da pärnint sau
spre a sà face intre cei ce sà giudecä socotealä, la asämine intimpläri giudic5.-
* ptile [var. 1, 2] opta [var. . 1, p. 208,.

O - C. J29
73
www.digibuc.ro
torie tinutului pentru plinirea hothirii sale trimite pe unul sau pe doi din
cilenurile ei, giudecind dupá märimea pricinii i hotäräste pentru aflare lor
la fata locului soroc avind in videre ca vremea pentru adunärile sorocite a
giudiatoriei tinutului spre chitare pricinilor de giudicäti sä fie sloboda despre
acesti îndeletniciri. i isprävnicia sau politia tirgului sint datoari sa.' de die-
nului pomenit sau cilenurilor giudieätoriei tinutului agiutoriu cázut la implinire
trebii incredintate lor /p.3105
§ 62
La ceca ce sä atinge de urmare ci ari sä se pázasa la pricinile in care
s-au afátat la hotairiri nemultämire sau despre amindoai pärtile ce s'a.' giudic5
sou numai despre o parte, giudicájorie tinutului dupa iscälire nemultá.mirei
asupra hotäririi sale va lua in bägare de sama.' pravilile ce s-au insämnat, cari
poroncescu anume la care pricini sä cade a fi slobozità apelatie si la care, dim-
potrivä, sä opreste i indatä ce dupá feliul pricinii apelatie nu trebuie a fi
iertatä, la o asa intimplare giudiatorie tinutului arätind celor ce sä giudicá cm
rAzolutie in scris, cä la apelatie ce ceru ei giudiatorie pe temeiul cutärie
pravile nu-i Ingäduiesti si a duce hotärire ei in implinire. Drept aceea, giudi-
cätorie tinutului este datoare spre a pune in lucrare acea hotäriri sä intrebuin-
tezi mäsurile mai sus arätate § 60 si 61.
§ 63
lar dacä dupä feliul pricinii apelatie pärtii ce nu s-au multemit cm
hotärire giudia.toriei tinutului sä sloboade de pravilä, atuncea giudicáltorie
tinutului arätind asijdire cu rezolutie in scris, cà dupa cutari pravilä apelatie
asupra cutá.'ria hotäriri sä sloboade cäträ giudicätorie politiceasa a oblastii
implinire hotäririi asupra cutärei pricini nu sä pune in lucran i ins'ä supt
aceastä indatoriri, ca apelatorul la viitoriul intii soroc pentru adunare la
giudiatorie tinutului, spre pildä la 15 mai a cutäruie an sä aducä de la giudic5.-
torie politiceascä a oblastii adiverintä datä lui mal nainte de zioa fp.3106
aceea 15 a lui mai, precum cä pricina lui dupä jaloba de apelatie trecutä in
izvodul pricinilor de apelatii cu adevärat au intrat in cercetare giudiatoriei
politicesti a oblastii. Adiverinta aceasta trebuie sä fie data.' supt isalitura pre-
zidentului acei giudicätorii a oblastii cu pecete imp5.[rá.']teascä si protocalitä
de secretariul.
§ 64
Cine din apelatori nu va inatosa pomenita adeverinta la sorocul mai sus
poroncit, acela pierde dreptate apelatiei i hotärire giudicatoriei tinutului dupä
osäbitä a sa opredeleme (in care va trebui a schimba numai singur zioa lunii,
mai nainte insämnat pentru aducere in lucrare acea hothire si care din pricina
îngàduirii apelatiei pute ca sä treac5.) sä aduci in intocmai implinire prin
mijlocirile in § 60 si 61 arät ate.
§ 65
La intimplarea de neingkluire apelatiei, jäluitoriul luind copie de pe
hotárire giudicItoriei tinutului, precum s-au zis in § 60 si rezolutie de oprirea
apelatiei § 62 va fi volnic sä se aräti cu jalobä proastä la giudiatorie politi-
ceascä a oblastei i aceasta cind dupä inchipuire feliului pricinii s'O va dovedi
cal apelatie s-au oprit de atrá giudicätorie tinutului improtiva pravilii va
poronci giudicAtoriei tinutului ca sä sloboadä apelatie si implinire hotäririi
sale sä se opreasc5.. //17,..7107

74
www.digibuc.ro
 § 66
Dupa dezlegare intru acest chip pentru apelatii, urmeazi apoi ca apela-
torul s'a' infatosazi adiverenta precum sä poroncesti in § 63. lar intimplindu-sa
a nu o infatosa, apelatie sa pierde si hotarire giudicatoriei tinutului s'A aduce
in implinire pe terneiul § 60.
§ 67
Dad la cea intái zi orinduita pentru aratarc hotaririlor giudicátoriei
tinutului nu au venit in prisudstvie ei, amindoai partile ce sa giudeca i dupa
sosire rindului spre ascultare hotaririi in pricina lor nu sa vor afla in prisud-
stvie, atuncea giudicatorie tinutului puind asupra lor straf pentru nisupunire
ce au arátat catr'A legiuiri de fiestecare cite 25 lei in folosul asázárilor plácute
lui Dumnezeu i poroncind ca s'A se faca acest feliu de impliniri indata la casa
giudicatoriei spre a s'A trimite unde sà cuvine, va prelungi arktare hotarirei
acestie pira la alta sorocita zi rinduitá spre a s'A. face cunoscute hotaririle.
68
lar cind numai una din acesti parti s'A va afla in zioa dintii insamnata
spre al-atare hotáririlor i ascultind hotarire facutá in pricina ei va iscali multe-
mire, apoi asupra partii ci nu s-au aratat s'A va hotari straf 25 lei si s'A lasa ei
voie s'A asculti hotarire in ceealaltä sorocitá zi spre al-Atare hotaririlor rinduita
cind aceasta parte ci nu s-au infatosat //fP..1108 mai inainte nu va vini nici
la al doile zi sorocitá atuncea s'A implinesti de la dinsa de al doile oara 25 lei
straf si hotárire giudicatoriei tinutului sá aduce in impliniri.
69
Asijdire s'a* face impliniri dupa hotárire giudicatoriei tinutului i atuncea
cînd apelatie dupá feliu pricinii nu sà." va cade a fi ingacluita, mácar dei partea
ce au vinit ca sä asculte hotarire in pricina ei va iscali nemultamire.
§ 70
De s-ar intimpla ca amindoai partile s'A nu sa infatosazi nici la ce intii
nici la ce al doile sorocitá zi spre ascuJ.tare hotarirei giudidtoriei tinutului,
atunce giudicatorie de iznoava puind asupra fiestecareia cite 25 lei strafu,
In folosul asazárilor plAcute lui Dumnezeu i poroncind precum s-au zis mai
sus ca s'A se implineasca acel straf, va faci in presudstvie cunoscuta hotarire
in pricina lor si scotindu-o din numarul pricinilor nehotárite, sa va l'Asa voie
ca pentru aducire acei[i] hotariri intru implinire sä se faca cerire tot d'Ara
aceeasi giudicatorie a tinutului, la adunarea ei ce va fi in alte soroace rinduite
spre a s'A giudica pricinile politicesti.
§ 71
Dad dupá ce s'a va arata hotarire giudidtoriei tinutului, la ce intii
zi sorocitá inf5.tosatele amindoaî parti ce sà giudica, sau una dintre dinsále
///73..1109 s'A va ruga ca s'A se sloboadá vremi spre arata multamire sau
nemultámire asupra acei hotáriri, atunce giudicatorie va da voie a implini
aceasta la cecalalta sorocita zi spre aratare hotáririlor ei, adica spre pilda:
daca hot'Arire au fost aratata la 27 ghenari si ceealalta viitoare zi de soroc spre
arátare altor hofáriri va fi rinduitá la 3 zile a lui fevruarie, apoi zioa aceasta va
fi al doile sorocita zi pentru aratatele parti ce s'A giudid, cari au ascultat
hotaririle in pricina lor. Dar cind si la acest al doile soroc amindoai partile

75,

www.digibuc.ro
nu sä: vor arälta in prisudstvie giudicktoriei sau nu voiesc sä. isaleasck multe-
mire sau nemultemire, atunce giudiatorie puind asupra fiestecärie straf cite
25 lei in folosul lucrärilor pacute lui Dumnezeu i scotind pricina lor din
numärul celor nehoarite, va da voie ca sà facä cerire spre a sä aduce hoarirea
aceea in lucrare la al doile soroc a adunärii sale.
§ 72
lar chid numai o parte nu sá va aata la cea al doile zi sorocia ca
iscäleascil multemire sau nemultemire sau nu va voi sá implineasä aceasta,
atunce giudiatorie dind pricinii curgire dupá cuprindire iscäliturii pärtii ceia-
lalte asupra hotäririi acute de dinsa i unindu-sk cu legiuire spre ingäduire sau
oprire apelatiei, va inchie la aceasta rezolutie si va hoari, cä hoarire in pricina
pärtii ce au scäpat sorocul pentru isalirea multemirii sau a nemultemirii
aduce intru implinire. In acest chip, and // fp.3110 parte ce s-au arältat la a
doilea vade va iscäli multemire asupra hoaririi giudicätoriei tinutului, atuncea
hotärire aceasta fiindcä ceialala parte au scäpat sorocul spre mul-
temire sau nemultemire, sä: aduce intru implinire; dar chid partea ce sá va
arata .va iscäli nemultemire asupra hoaririi giudicsátoriei tinutului si apelatie
dupäi feliul pricinii va fi ing5.duitä, la o asa intimplare implinirea hoaririi
acestie sä opreste pia la inatosare adiverintii date de la giudiatorie politi-
ceasck a oblastii, precum s-au poroncit in § 63.
§ 73
lar dacä parte ce s-au arätat va iscäli asupra hoaririi giudicktorii tinu-
tului nemultemire, insk apelatie in putere legiuirilor va fi ei opritä, cum si
dacä. dupä inglduire apelltiei nu sá va inatosa adiverintä de la giudic'5.torie
politiceascá a oblastii, cà au intrat la vremea ckzutá pricina ei in izvodul de
atunce pricina aceasta sá socoteste desävirsit hoaria intocmai pe
temeiul giudicatii giudicatoriei tinutului, cari hotarire spre a s'a aduce irk
lucrare sá lasä voie sloboda pä4ii, in folosul carie s-au facut, sä cei[e] de la
giudicatorie tinutului punire la cale dupa cuprindere § 60, 61, 62 si 64.
74
Cei ce sä giudica au dreptate s'a' se lepide de apelatie ce au facut asupra
hotarirei giudicatoriei tinutului, i atuncea hoaririle acestea au deopotrivä.
//fP..1111 puteri la implinire lor, dupa cum si acele asupra arora s-au
multemire.
§ 75
Pricinile la cari dupk ci sä vor hoari de csáträ giudecktorie tinutului
trebuie sà fie oprit[6] apelatie cälträ giudicätorie politiceasa a oblastii grit
acesti ce sä: insamneazi:
Pricinile pentru proaste datorii de orici sumá ar fi asupra carie sá va
infatosa la giudicatorie tinutului vexel sau zapis de imprumutare a datorni-
cului, incredintat in acturile giudicatoriei tinutului aceluie uncle sa afla averea
nemiscatoare a datornicului, iar intimplindu-se a nu avea el avere nemiscatoari,
undi sa afla sau au fost cu siderea sa in vremea ce au iscalit vexelul sau zapisul
de imprumutare.
Pricinile pentru räpire cu chip silnic averi[i] streink, adicá pämint,
casä., dobitoace, lucruri i ala averi, care pinä a nu sk incepi giudicata s-au
aflat cu adivärat in stapinire jaluitoriului i fara hotarire locului giudica-
torescu s-au rapit de la dinsul.

76

www.digibuc.ro
 Pricinile dupä contracturi sau dupä alti vedirate indatoriri in scris
arätati la aceea ce sä cuvine giudic5.torie[i] a tinutului asupra tinerei de satp
In orina, a feliuri de madele ce sä dau in otcup, a vinzä'rii producturilor
asupra näimirei de oame,ni in slujbä', salahori si mesteri.
Pricinile pentru intoarcerea tiganilor fugiti i obliciti, cari s-au aflat
lipsind nu mai mult decit 6 luni. // 1-12.1112
Pricinile pentru lucruri zälogite cu soroc sau fä'rä soroc, cind banii
imprumutati sä intorc creditorului.
Pricinile pentru atingere de cinste sau bä'taie, cind vinovatul va fi
dovedit la cea dintii vinä cu insusi scrisoarea lui, iar la bätaie cind va fi prins
acind aceastä faptä' si va fi dat atuncea supt strajä.. Acest feliu de pricini dei
sä cuvinu a fi in numärul celor de criminal, dar voind jäluitoriul, pot fi cäutate
prin rinduiala politiceascá.
Pricinile pentru dejm5. alt adet ce sä cuvine stä'pinului, otcupcicului
sau orindatoriului.
Toate deobste pricinile cari dupä hotärire giudicältorii tinutului nu
cuprindu implinire de bani mai mult decit 1 000 lei.
Pricinile cari dupä giudicata giudiatoriei tinutului, pentru pricinuire
de scirbä prisudstviei sali, nu cuprindu implinire de strat mai mult decit pinä.
la 100 lei.
In sfirsit, asupra tuturor rezolutfflor giudiatoriei tinutului, acelora
cari nu cuprind in sine sävirsitoari hotärire decit ceru 'san niscaiva cercäri sau
deplin stiintä, sau cercetare la starea locului, sau socotealà pentru aducere
pricinii in azutälämurire, apelatie nu trebuie a fi ingä'duitä..
76
In pricinile de clironomie pentru ceriri de averi i in toati alte pricini
ci mai sus nu s-au pomenit la cari giudicätorie // [P.]113 tinutului inchipuieste
dreptate jäluitoriului si a piritului, numai dupä o singurä intelegire a sa, färä.
viderat i nesmintit document inscris, apelatie are sä fie ingkluitä.
§ 77
Pentru improtiva pravililor oprire apelatiei spre dobindire dreptätii la
mai inaltä instantie, in pricinile la care este ea iertatá de pravilä, cum si
pentru de sine volnicitä ingä.duire a face apelatie in pricinile in care ea de
pravi1ä este opritä, din care aceasta asupritul trebuie sä sufiri insärcinari cu
prelungire de a cistiga el indestulare ce i sä cuvini, giudia.torie tinutului rks-
punde pentru ce intii datä cu plata pägubirilor ce au suferit cei ce sä.
giudicä. Pentru al doile, afarä de räispundere pagubirilor pomenite, cu platä
de straf in folosul asäzärilor pläcute lui Dumnezeu cite 500 lei de fiistecari
cilen ce va isc1i acest feliu de hotäriri improtiva pravelii ì, in sfirsit, pentru
al treile, cind aceastä impilare sä va insämna atuncea cilenurile aceste afarä
vor pläti págubirile, sä vor lipsi din sluj13ä i sà vor da in giudecata criminali-
ceaseä.
§ 78
Cind sà intimplä pirk' pentru averi ce sà afià in doai i mai multe tinuturi,
la o asa intimplare jaluitorul este datoriu sà cei[e]* mai intiiu dezlegari la giudi-
atorie politiceasa a oblastii, la care giudic'ätorie de tinut i sä cuvini lui
* scris:

77
www.digibuc.ro
traga giudicata dupa // fP.///4 multa lätire pamintului, caci fara o asäminea ho-
tarire giudicatorie tinutului nu este puternica s'a caute de acest feliu de pricini,
afara numai daca' partile ce sa giudica de bunavoie lor s-ar priimi aleaga
anumi pe cutare giudicatorie a tinutului, ca sä le giudici pricina si de aceasta
si faca cerire catra ace giudicatorie in scris.
§ 79
Cautare pricinilor pentru hotaritura de mosii a haznelii i particulamice
nu sä atinge de giudicatorie tinutului, caci pentru acest feliu de pricini sa asaza
cantora de hotarituri.
§ 80
Toate greselile ce va face vechilul le cautare giudicäii cadu asupra
raspundirii creditorului, care nu va pute sä ceara agiutoriu pentru gresala
vechilului, ce ramine lui dreptate sa-si cearä pagubirile ce i s-au pricinuit de
la acel vechil al sau.
§ 81
Cilenurile giudicatoriei tinutului, multamindu-sa cu leaf a ci s-au
hotärit de la hazne[a]oa imparateasca, nu au dreptate a ceri de la cei ce sä
giudica niscaiva rasplatiri in bani sau daruri de lucruri pentru pricinile ce vor
cauta, cäci sä vor supuni raspunderei ca i pentra jefuiri, lar pentru veniturile
canteleriei acele pentru scris, s'a va face de catra Verhovnii Sfat taxi. ¡I [p.3115.
§ 82
De cumva, dupa ace cu desavirsire hotarire a pricinii sau la giudicatorie
tinutului, sau la giudicatorie politiceascä a oblastii sau la Verhovnoi Sovet a
oblastii s-ar gasi la jaluitoriu sau la pirit din nou aflate documenturi, cari ar
dovedi impregiurarile tot acei[i] pricini cu totul amintire, atuncea giudicatorie
tinutului priimind de la cei ce traga giudicatä sau numai de la o parte pentru
aceasta jalobe, este datoare sä instiintaza pe Verhovnii Sovet al oblastii cu
lamuritä aratare, in ce anume sä cuprinde acele din nou gäsite documenturi
pentru cercetare de iznoava a pricinii sä ceara a sa poroncl.
§ 83
Cilenurile giudicatoriei tinutului la intimplari ce s-ar supune raspunderii
pentru calcare datoriei lor, sä vor da mai intii in c ercetari si apoi sa giudica
fapta ion la ocirmuire oblastii si la Verhovnii Sovet, precum s-au zis in § 9, dar
pina ci nu sa va hotäri pricina la giudieätorie, dupa rinduiala legiuitä, aratatii
cileni cum si toti de obste cinovnicii ci sä vor afla in slujba, nu pot fi departati
de s lujbile lor.
§ 84
Giudicatorie tinutului in pricinile slujbii cu nacealstva oblastii, adica cu
ostinescul gheneral-gubemator, cu Verhovnii Sfat al oblastii, cu gubematorul
politicesc, cu cirmuirea oblastii, cu // fp.3116 giudicatoriile criminiliceasca
politiceasck sa va corispondarisi cu raporturi i va priimi de la acele poronci
ucazuri, iar cu celelalte locuri deopotriva cu dinsa, atit a oblastii cum si de pe
la tinuturi, va urma corespondentie prin soobscenie, dar ispravniciei tinutului,
politii tirgului i caznaceistvii tinutului va poronci cu ucazuri i va priimi
de la dinsäle raporturi. II [p.1117

78

www.digibuc.ro
 Instructia caznaceistvi[i]lor de pe la tinuturile oblastii Bassarabiei
asupra implinirii datoriilor lor.
§1
Caznaceiul tinutului esti cinovnic cari sa aflà fárä mijlociri in sama
cirmuirii oblastii, orinduit dupá alegere dvoreanstviei cu intárire de la Ver-
hovnii Sfat al oblastii, ca sà adune d'Afile haznelii i havalelile pämintesti
citi vor fi in bani, cum si celelalti venituri impärátesti ce vin de la tinut.
2
Caznaceistva tinutului supt ocirmuirea caznaceiului tinutului sà hot5.-
r5.sti a fi la isprä.vnicie in fiestecari oras a tinutului.
3
Caznaceiul tinutului nu esti puternicu sà izvodeascä singur de la sine
nici una din d'al-He ce s-au numit mai sus sau sä intrebuinfäzä sumile haznelii
In cheltuieli, ce datoriu eEti sà se tie la aceasta de punire la cale a cirmuirei
oblastei si sa päzascä cu thie pravilile poroncite atit la ceea ce sä atinge de
soroacele in care trebuie sä intre därile haznelii cum i alte venituri impärätesti,
cit si la slobozire banilor in cheltuiele.
4
Spre acest sfirsit sä orinduiescu doai vadele pe anu pentru plata a tot
feliul de dä.'ri a haznelii, asämine i pentru räspundire // 55.3/18 sumilor ce s'A
stringu pentru havalelile pämintesti si a tuturor de obstie veniturilor haznelii
ce intii a lui fevruarie, de la zi intii fevruarie pin'ä la zi intii martie i cel al doile
a lui septe[m]vrie, de la zi intii septe[m]vrie pinä la zi intii octo[m]vrie.
5
In curgire sorocului intii, adia a lui fevruarie, vor infra därile haznelii
si cele obstesti pentru cea intii giumátati de an, adicä pe lunile ghenarie, fe-
vruarie, martie, aprilie, mai i iunie. lar in al doile soroc a lui septemvrie
rinduiesti stringere lor pentru ceealaltä giumátati de an, adia pe lunile iulie,
avgust, septemvrie, octomvrie, noiemvrie si dechemvrie.
6
Plata pe un anu a därilor ce s-au pomenit are s'a', fie impärtita in doat
p'ärti deopotrivä si cu acest chip sà va rindui apoi la caznaceiu tinutului, ca sä
se implineascá la vadelile mai sus insämnati.
7
Caznaceiul tinutului, pornind lucrare caznaceistvii tinutului la fiestecari
soroc, nigresit la zi intii, este datoriu in toatä vremea sorocului, fila a osäbi
mäcar o zi, sà implineascä slujba cu cari este el insärcinat de la räsäsitul soare-
lui pinä la 12 ceasuri de dimineatä, apoi intrebuintind pentru prinzu i pentru
odihnä. 2 ceasuri, sà indeletnicesti iaräsi cu implinire slujbii in toatä zioa,
pinä la apusul soarelui. // [P.3119
8
Dupä apusul soarelui, caznaceistva trebuie sà fie inchisà pinà a doa zi
si in vremea noptii nu sä pot nici a sà priimi nici a sà da bani de /h. caznacei-
stvä.

www.digibuc.ro 79
 Adunare si primiire la caznaceistva a darilor haznelii, cum si a celoralalte
venituri imparatesti s'a asaza dupa asazamintul ce mai in gios se arata.
9
Cirmuire oblastii Bassarabiei va trimite la fiestecare caznaceistva a
tinutului cite o tabla cu numire intr-insa osabit de tot feliul de dare, stringiri
de bani sau havale ce sä cuvine a sa lua din fiestecare cu osä'bire oras, tirgu,
sat sau
§ 10
In tabla ce s-au zis s'A va puni numar, numire satului, numarul familiilor,
feliul darii si intocma ace hotaritá suma a banilor ce sa cuvine cu adevázat
a s'A aduna la caznaceistva, in fiestecari os'abit soroc de giumatati de an.
§ 11
Tablile acestea trebuie sa fie tipariti i A, aiba trecire pina cind sä va
priface vreuna din acele dari, stringiri de bani sau havale, cu vro adIogire sau
scaderi Tablile trebuie sa aiba asamanari cu cele dintii si au O. fie
trimasa de iznoava de la cirmuire oblastii cu pazire //f.P./120 intocmai a pra-
vililor poroncite la § 10.
12-i
Dupa acesti table, cirmuire oblastii va trimiti la fiestecari caznaceistva a
tinutului, supt iscalitura caznaceiului oblastii, atite cfintatii tiparite cite vor
trebui pentru ca sà se dei[e] la priimire a fiestecarie deosabit dan, stringire
de bani sau havale.
§ 13
In cvitantiile aceste trebuie sä fie anume insamnate insusi acelea numere
cari s-au pus in tabu i aratat tot acel numar de gospodari i aceeasi suma a
cari s-au trecut in tablä. Pentru ca sa fie tot un feliu de rinduiala si
pentru mai buril pazire acestie, urmeaza formi de tabli supt litera A si de cvi-
tantii sub litera B.
§ 14
Caznaceiul tinutului sä indatoresti a ave izvodul de trecut banii in cari
va trebui sä serie, in cari anume zi once dare au intrat la caznaceistva si in ce
moneda.
§ 15
Aratindu-sa la caznaceistva aducatoriul de bani, caznaceiul indatá prii-
mesti de la dinsul acei bani,raflindu-sa fata acolo buhgalterul i giuratii, iar daca
aducatorii banilor s'a vor gr.mädi citiva oameni, tot in aceeasi vremi, la ala
intimplare sä aiba a sa pa' zi rinduiala la priimire // (P./121 darilor de la dinsii,
sa fie pe rind si a sa face silinta ca toti acei in curgirea de 24 ceasuri säli pri-
huasa cazuta sloboziri.
§ 16
Datatoriul de bani la caznaceistva are a infatosa caznaceiului cvi-
tantie ce are luata spre plata birului sau a dárii pentru trecuta gium'Atati
de anu ace de pe urmä i caznaceiul priimind de la dinsul banii i ins'Amnind

80
www.digibuc.ro
feliul monedii in izvodul de intrat a banilor i cautind la numarul aratatei cei
mai de pe urma cvitantie, va gasi supt acelasi nomer alta noai intr-aceli trimasa
de la cirmuirea oblastii. Apoi caznaceiul va cauta in tablä i posleduind suma
banilor rinduita in cvitantie spre priimire, va puni in cea noai zioa, numarul
dupa izvodul de intrat a banilor i intarindu-1 cu iscalitura sa cum si cu a
buhgalterului, va da acel feliu de cvitantie acelui ce au dat banii, intorcindu-i
indatä i acea cvitantie ce au fost infatosat-o el la caznaceistvä de plata' pe
trecuta giumatati a anului ace de pe urma.
§ 17
Dupa trecire vadelii orinduiti spre stringirea darilor haznelii, cum si a
celor obstesti, cazne.ceistva indata se inchidi si daca vreo dan i nu va fi platita
in curgire aceii vremi asezati de legiuire, apoi nu este volnic caznaceiul a o mai
priimi. /ifp..7122
§ 18
Dupa ce s-au inchis caznaceistva, politmeisterul impreuna cu ispravnicul
pamintesc si cu procuratorul tinutului incepu a face adiveriri haznelii cu bani
cvitantiilor ramasä la caznaceistvä. Adiverire aceasta are a s'a face dupa
trecire vadelii lui fevruarie la zi intii martie, iar dupa trecire vadelii lui sep-
te[m]vrie la zi intii octo[m]vrie.
19
Priimire birurilor haznelii sau a därilor obstesti pe la cvartiruri si nu la
caznaceistva tinutului sä opresti cu totul.
§ 20
Cinovnicii ce adiverescu caznaceistva vor priirni spre povatuire
savirsire trebii pusä asupra lor: A. vor ceri de la caznaceistva izvodul de
intratul banilor si din legatura s-umii in acel izvod ce o vor faci insusi acesti
cinovnici vor lua ei stiinta de citä suma i in ce moneda au intrat ea la caznacei-
stva; B. caznaceistvä le va infatosa lor tablile dupa cari s-au facut stringire
a tot feliul de dari ce au trebuit sa intre; C. cvitantiile rämasä in caznaceistvä
sä se priimasca de documenturi, precum cä satile insamnate intr-insale cu.
adevarat n-au platit darea aratata in aceli cvitantii; D. suma ce va iesi din
cvitantiile acele sa socoteste rämäsita si E. dupa ce sa va faci samä. //f/)..1123
sumei ce va fi fat'a adaogindu-sa cä'tra aceea i rä'masita dupa cvitantii, sä
alcatuieste deplin socotealà doviditoare intregimei la stringere veniturilor
haznelii si la ce cu credinta pazire acestor venituri.
21
Dupa adeverire caznaceistvii cu acest chip, cinovnicii ce s-au pomenit
mai sus, cari au facut ace adeveriri, slut datori cuceintii poè[i]ta sä trimità de
acea instiintare la cirmuire oblastii, supt iscalitura lor a tuturor i sä se ingri-
jascä ca suma banilor cu aceeasi poè[i]ta, precum i cvitantiile ramasa, cari
cuprindu ramasita aril sa se trimata la cirmuirea oblastii intru toatä intre-
gime i dupä numarul ce s-au aflat dud s-au adiverit hazne[a]oa. Once trecire
cu videre la aceastä intimplari pricinuitoari de pagubire haznelii imparatesti
sa implinesti de la acei cinovnici.

81

www.digibuc.ro
 § 22
De sä: va intimpla ca la adiverire caznaceistvii sä iasä lipsä din suma
banilor, caznaceiul i buhgalterul precum i averea lor indatä sä vor supuni
arestului i cinovnicii ci vor f aci adiverire ce s-au zis, pecetluind hazne[a]oa,
cvitantiile i toati celelalti hirtii vor instiinta de o asa intimplari pe cirmuire
oblastii cerind urmä.toare puniri la cale.
§ 23
Toate satile ci nu vor fi // (p.1121 plait birurile haznelii asijdire
obstesti, rämas5.' dupä aceasta in izvodul fárrasitii, datoari apoi vor fi sä
plaeasa aceastä ranäsitä la caznaceistva oblastii i spre aceasta trebuie ele
sä trimatä ace rämä4itä la orasul oblastii.
§ 24
Pentru cu neispravä plata dà'rilor haznelii, asanine a veniturilor haznelii
de pe p5mint la caznaceistva tinutului in vremile orinduiti spre aceasta, de nu
hotaasti acum sträfuin de bani, dar cu toati acestea neplatnicii gut
indatorati numaidecit sä räspundä la cirmuire oblastei fämäsita ce este
asupra lor, in curgirea unii luni dupl ce se va inchide caznaceistva tinutului,
adia: pentru ace intii giumä.tati de anu in curgire lunii lui martie, iar pentru
ace al doile gium5tati in curgire lunii lui octomvrie; dar cind in curgire
acestii vremi fainik'sita nu va fi istovitä, atuncea avere a celor ce nu plaescu
sä va da in vinzari prin mezat, dupa mäsura datoriei haznelii sau obstesti ce
este asupra lor i intru acest chip datorie aceasta va lua deplinä indestulari.
§ 25
De vreme cä därile haznelii cum si veniturile haznelii de pe panint,
asij dire si daile obstesti, au singur51 sigurantie chiz5.sluire unu[1] pentru altu[1]
a obstiilor de pe la tirguri si de pe la sati, cari obstii cuprindu läcuitori ce sä
aflä in purtare de grip, a haznelii, deci de sini sä inglegi cä pentm cu neispravä
plata // (1).1125 acestor dai sau venituri a haznelii, precum si a därilor obstesti
r6spunde intreagä ace obstie, fär'ä osähire staii fetilor ce sä cuprindu intr-insa.
Toatä avere acestor obstii alatuiesti o mask' cari prinde la hazne loc de
zklog spre indestularea ei la biruri, la veniturile din adetiurile pentru p5mint,
cum si la a:rile obstesti, i pentru aceea obstie plätind r5.'inä.sita ce va fi asupra
ei, ark a sä trimite mädulaile acei obste unul la altul, vor face apoi intre dinsii
socotealk i vor gäsi chipurile cei cu dreptate indesturäri, precum dupä parti-
culari cisla lor sä va cuvini.
§ 26
Caznaceistva tinutului, trimitind la cirmuire oblastei samä de därile
haznclii, ce s-au strins dup5. forma A.D. cum si de havalelile obstesti dup5.
forma A. C. va inatosa asijdire aträ aceea i izvod anume de satile asupra
arora esti rämäsitä.
§ 27
Tot in ace insusi vremi si nu mai tirziu de trei zile dupä inchidire
caznaceistvii a tinutului, caznaceistvä esti datoari sä trimara izvod de rämä.-
sip. la politia tirgului sau la ispavnicie in sama cärora sä aflä datornicii; iar
politia tirgului sau ispavnicia indatä va lua in scris averea datomicilor aces-
82

www.digibuc.ro
tora, precum sä cuprinde in § 24 si pune asupra ei secfestru piná ce sä va pláti
rámásita sau pentru ca sä. se Anca acea averi prin // [P.1126 mezat i spre acest
sfirsit politia sau isprávnicia indatä dupä ce o va lua in scris si o va secfestrui
sint datoari sá publicarisascá in tirgu i In tinut pentru vinzare ce ari sà fie
prin mezat a pomenitei averi, la soroacele cari In urmà dupä aceasta sà vor faci
cunoscuti dupa punire la cale a cirmuirei oblastei.
§ 28
Once neingrijiri aduatoare la aceastá Intimplare de Vágubiri sá va
implini din avere cinovnicilor politiei tirgului sau a ispravniciei tinutului,
afará de aceasta rk'spundire pentru nesirguire la slujbk ce sá va dovedi din
parte lor, sä va da asupra insusi fetii lor.
§ 29
Priimire si dare sumilor dupá contracturi spinzurà de la singurá cazna-
ceistva oblastii, iar a tinutului nu va ave puteri la aceasta.
§ 30
Darea lefilor, asijdire si a pensiilor va fi iarási de la caznaceistva oblastii,
trimetindu-sä prin poe[i]tá cu plata poslinei in venitul poki]tei pe socoteala
priimitorilor. Politmeisterii i ispravnicii sá insárcineazá cu impártire lefii
acestii si a pensiilor pe loc, cum si cu trimitire tidulilor la cirmuirea oblastii cá
s-au dat acelor ce s-au cázut.
§ 31
Spre Intimpinare extraordinarilor trebuinti, precurn // CP..1127 indestu-
lare partiilor de recruti ce vor veni de pe la guberniile dinMuntru la polcurile
asä.zati in oblaste Bassarabiei, asijdere hrana arestantilor, caznaceistva
tinutului va priimi suma ce sà va socoti de la cirmuirea oblastii impreunä cu
condica pentru scriere luatului si a datul-ui. Suma aceasta ari a fi adeveritä pe
toatá luna la zi intii de cátrà politmeistru[1], ispravnicul i procuratorul tinu-
tului, instiintind de aceasta pe cirmuire oblastii. S5mile acestii sume trebaie a
fi trimisá de cltrá caznaceistva tinutului, iafási pe toatl luna si färä intirzieri
dup6 ce sä va face adeverire ce mai sus s-au zis.
§ 32
Schimbare monedii ce au intrat in caznaceistva tinutului esti opritá si
pentru urmarea dimpotrivä va fi lipsit de cinsti caznaceiul.
33
&imite obstesti sau a haznelii ce sI päzáscu la caznaceistva tifiutului sá.
oprescu de a fi date cu imprumutare supt primejdie de a fi lipsit de cinsti
caznaceiul.
§ 34
Daca caznaceiul tinutului asupra priimirei banilor va cunoasti vreo
monea sunetoare mincinoasä, sau vreo asámine asignatie impáráteascä, atunce
trimiti pe tain6 1nstiintare la politmeisterul cheamà sä vie la caznaceistvá.
In finta lor moneda sunä..toari de va fi // 0.]128 streinä s'a' va täie in patru.
bucáti ì sä va da la politie spre a s'ä face cercetari, iar asignatie impäratcas-
cä sau moneda sunätoari rusascá fári a sà strica, precum s-au zis mai sus, sä.

www.digibuc.ro
trimitu la politie tirgului ca sä se descoperi vinovatii i spre a sä reportui
de caträ politie dupà rinduiala asä.zatä.
§ 35
Cind inträ la caznaceistva tinutului sumi in asignatii impärätesti,
caznaceiul este datoriu sä insämne numeratie lor cari sä o treacä in condica de
intrat a banilor, unde sä se iscäleascä dätätorii asijdire trimetindu-sä acest feliu
de sume la cirmuire oblastei, caznaceistva tinutului trimite si numeratie fácutä
a asignatiilor.
§ 36
La caznaceistva tinutului are sà päzascä. caraul din polcurile de armii ce
vor cvartirui in tirg, iar intimplindu-sä a sä duci aceste, din straja dinläuntru.
37
Intimplindu-sä a sä bolnäivi caznaceiul tinutului, sä incredintazi slujba
sa politmeisterului tinutului pirä cind el sä va insänätosa.
38
Caznaceiul tinutului sou caznaceistva va scrie in trebile slujbii atea:
locurile de prisudstvie a oblastii prin raporturi si va priimi de la acele // [p.1129
ucazuri cu aceasta rinduialä va fi corespondentie lui i cu giudicátoriile de pe
la tinuturi, iar cu celelaiti fetä i locuri prin soobscenii.
39
Caznaceiul tinutului esti oprit de a faci vreun feliu de asuprire celor ce
vor aduce sumile sau a ceri de la dinsii pentru osteneala sa bani sau lucruri,
cäzi nu va scApa de ráspunderi inainte giudicätii crimenalicesti. Procuratorul
tinutului, intimplindu-sä vreo jalobl din parte celor ce aducu bani la cazna-
ceistvä, este datoriu sä se puie pentru dinsii i pentru asuprire urmatä sä in-
§tiintäzi pe ocirmuiri. //0.]133*

Litera B
Forma cvitantiei pentru plata eldrii, birului impardtesc

Cvitantia de la cirmuire oblastei Bassarabiei pentru plata därii birului

impärätesc
Nr. 1

Dupa tabla alcätuita la anul 1818 luna ghenarie 15 zile, orasul Benderiul
va pläti la caznaceistva tinutului Benderiului dare birului impärätescu pe ce
intli giumätate acestui anu 1818 pentru 1 200 familii, 8 400 lei, dupä priimire
cárora caznaceistva tinutului are sä dei[e] arätatului oras aceastä. cvitantie.
In orasul oblastei N. fevruarie 25 zile anul 1818.
Pecete cirmuirei oblastii
Iscälitura caznaceiului oblastei
Mai in jos, tot pe acea hirtie:
Dupá mai sus insämnata hotäriri caznaceistva tinutului Benderiului au
priimit din orasul Benderiu dare birului impärätescu pentru ce intii giumätate
* Aici se intercaleaza textul addendei de la p. 360

84

www.digibuc.ro
 acestui anu 1818, de la 1 200 familii, 8 400 lei deplin i spre incredintare
a.ceastä. cfitantie.
In ora.sul Benderiul, martie 2 zile, anul 1818.
Pecetea caznaceistvei tinutului
Iscalitura caznaceiului
a buhalterului
n. 11, dupa izvodul de priimire
no. 8 400 lei 110..7135

Litera A.C.
Sama caznaceistvii tinutului Benderiului pentru birul imp5.ratescu ce
s-au adunat pe ce intii giumatate a anului 1818, care sama s-au alcatuit
la 3 zile a lui martie, anul 1818.

S-au cazut sa se adune la caznaceistva tinutului lei bani

Benderiului
4-i, bírul imparatescu dupa cum sä insamneazä in
tabla ce s-au dat pentru acestu bir pe ce in-
tii giumatate a anului 1818 215 000
2-1e, birul de cap de la jidovi, dupa cum sa arata
tot intr-aceeasi tabla si pe aceeasi vremi 23 000
.3-1e, adetiul pentru pamint de la satile ce sint
imparatesti, dupä cum sa aratä in tabla pe
aceeasi vremi 72 000
5i asa sá se scrie toate veniturile ce au sa se
priimasca la caznaceistva si fiestecare condeiu deosebit
Peste tot s-au cazut sä intre la
caznaceistva 310 000
Venitul
1-i, au intrat cu adivarat dare birului imp5.ratescu 20 000
2-le birul de cap de la jidovi 20 000
adetiul pentru pamint de la satile imparatesti 70 000

Peste tot s-au adunat la caznaceistva

sint fata 29 000
..Afarl de aceastä suma au ramasu ranaasitä, in
tînut dupa cum adevireaza cvitantiile ce sint
fata
1-i dare birului imparatescu 15 000
2-le birul de cap de la jidovi 3 000
3-le adetiul pentru pämint de la satile imparatesti 2 000

Peste tot raralsitä. in tinut 20 000 il(P.1137

jar toata suma in naht cu ramásita 310 000
Cu aceasta sama sä trimite la cir-
muire oblastii suma ce este in
naht in moneti

85
www.digibuc.ro
 Galbini olandeji 10 000, fiestecare dupa curs,
cite 14 lei 140 000
Galbini austriacesti 5 000, fiestecare dupa
curs, cite 13 lei 65 000 -
Ruble de argint rusasti 12 000, fiestecare
dupa curs, cite 5 lei
Beslici 4 000
60 000 -
20 000
In monetä turceasca marunta 5 000

Peste tot s'al triimit in naht 290 000 -

In famasita
Cvitantie no. 40 a satului Caragaciu pentru
neplata darii birului impartesc 9 000 -
Cvitantie n. 48 a satului Pinepi pentru neplata
darii birului impäxatesc 6 000 -
Cvitantie n. 5 a obstei jidovesti din tirgul
Causánii pentru neplata birului de cap 3 000 -
Cvitantie n. 17 a satului Bicului pentru
adetiul de pe pamint 2 000 -
Adevarat suma in naht cu ramasita 31 000 _
Suma in naht asijdire cvitantiile pentru
ramasita sa triimit prin mijlocire Expeditiei
pO[i]ti Benderiului, cu raportul acestii
caznaceistvii supt nr. 75
Caznacei N.N.
Buhaiter N.N. 1 1 [ P.]139.

Litera A.D.
Sama caznaceistvii tinutului Benderiului de suma ce s-au adunat pentrus
havalelile páraintesti pe ace intii giumatate a anului 1818, care sam'a
s-au alcatuit la 3 zile a lui mart, anul 1818
S-au azut sa se adune la caznaceistva lei bani
tinutului pentru ce intii giumátate a anului
acestuie 1818
1-i dupa tabla pentru orinduiala lemnilor de foc
spre incalzitul ostilor 18 000
2-le dupa tabla pentru lumlnärile caraulurilor
de pe la polcuri si de pe la alte locuri 1 000
3-le dupa tabla pentru tinere surugiilor si a calor
de pod[i]t5. 29 000

Peste tot s-au cazut sa intre la cazna-

ceistva 48 000

86
www.digibuc.ro
 Venitul
Din suma aceea au intrat cu adevárat la
caznaceistvá
1-i dare pentru incálzire ostilor 15 400
Z-le pentru luminárile caraulurilor de la polcuri
si de pe alte locuri 800
3-le pentru tinere surugiilor si a cailor de pokiltá 25 000

Peste tot au intrat la caznaceistv5.'

si sint fatk 41 201
Afará de aceasta sintu ránfásitá precum
adevereaz51 cfitantiile rámasä cari
sint fat'ä
1-i dare pentru inc5.1zire ostenilor 2 600
pentru lumînärili caraulurilor de pe la
polcuri si de pe la alte locuri 200
3-le pentru tinere cailor de poditä cu surugii 4 000

Peste tot färrasitä in tinut 6 800

lar toatá suma in naht cu fänlásita 48 000 [p.1111
Cu aceastä sama sä triimite la cirmuire
oblastei suma ce este in naht
1-i Asignatii impárátesti 1 000 ruble, socotin-
du-sä fiistecare rub15. cite 1 leu si 30 bani 10 250
.2-le Galbeni olandeji 1 000, fiistecare dupa
curs cite 14 lei 14 000
13-le Ruble de argint rusästi 2 000, fiistecare dupa
curs cite 5 lei 10 000
-4-le Beslici 1 390 6 950

Peste tot sá.' triimite in naht 41 200

In r5.másltá
Cvitantie n. 1, a orasului Benderiul de neplata
dä.rii pentru incálzire ostilor 2 600
Cvitantie n. 17 a satului Sálcuta, de neplata
dárii pentru luminárile la caraulurile polcu-
rilor si de pe la aite locuri 50
'Cvitantie n. 33 a tirgului ausánii de la obste
evreiascä.' de neplata pentru luminárile carau-
lurilor polcurilor si de pe la alte locuri 100
Cvitantie n. 54 tot aceluiasi tirgu de la obste
crestinilor pentru acest feliu de havaie 50
4Cvitantie n. 28 a orasului Benderiului de la obste
evreiascl pentru neplata d5.rii spre tinere suru-
giilor si a cailor de pokilt5. 2 400

87
www.digibuc.ro
Cvitantie n. 29 tot a aceluiasi oras de la obste
crestinilor tot pentru acest feliu de havale 1 600
Adivkat suma in naht cu rä.'màsita 48 000

Suma in naht, asijdire cvitantiile pentru

sà trümit prin mijlocire expeditii pa[i]tii Benderiului,
cu raportul acestii caznaceistvii supt N. 75.
Caznacei N.N.
Buhalter N.N. 0.3142
Numeratie asignatiilor impk6testi ce A. triimit cu aceastà
sardi dupà cum in sus s5. aratä. in 10 000 ruble
Asignatii de una sut5. ruble
1-i Nomer N.N. anul n.N. 100.
100
3-le 104
$i tot asa
Asignatii de cincizki ruble
Nomer N.N. anul n.N. 50
2-le 54
3-le
$i tot asa
Asignatii de doaizeci i cinci ruble
1-i Nomer N.N. Anul n.N. 25

$i tot asa
Asignatii de zeci ruble
Nomer N.N. Anul n.N. 10.

Si tot asa
Asignatii de cinci ruble
1-i Nomer N.N. Anul n.N.

$i tot asa
$i peste tot 10 000"

Caznacei N.N.
Buhalter N.N. 110.1145.

Pravile ce sii atingu de Indatorile cantorei de hotilrituri

a Basarabiei la autatul inicinilor de hotaril

88

www.digibuc.ro
 Pentru alcátuirea cantorii de hotárituri.
§1
Prisutstvie cantorei de hotárituri s'A alcátuieste de un predsedatel, patru
cilenuri despre dvoreanstvá si de al oblastei zemlemer (másufkoriu de pämint).
§2
Predesdatelul si cilenurile sä orinduiescu dupä alegire dvoreanstvei
la fiistecare vremi de trei ani Cu intárire de la Verhovnoi Sfat a oblastei, iar
zemlemerul oblastii despre coroná.
§3
Cantora se hotárásti a fi in orasul. oblastei si complectul ei nu trebuie
a fi mai gios decit pinä la numár de trei cilenuri impreuná sázátori.
§4
In statul cantorei de hotárituri sl cuvinu a fi sasá zemlemeri a tinuturilor,
arbitrii ci sä vor alegi despre pärtile ce sä giudecä a fi la autatul pricinilor
de hotaiä si secretariul cantorei.
Pentru luceárile cantorei asupra hotáritului.
§5
Cantora cerceteazá. pricinile / [p.3116 de hotärituri mai intiiu prin mij-
locirea comisiilor de hotárituri ce se rinduiescu de cátra dinsa, alcátuite fiind
de cilenurile ei ce vor rá.mine afarä de complect si de zemlemerii tinuturilor,
cu arbitrii alesi din parte stápinilor mosiilor acelor ci vor fi sä se hotárascá.
§6
Pe temeiul acesta cantora hotáriturilor deschizind prisutstvie sa indatá
face stiut tuturor stápinitorilor de mbsii pentru o de obste hotáriturá ce are.
sä se facà in oblasti, pentru ca ei s5.-si gáteascá documenturile trebuincioasá
pentru hotarále mosiilor ce stäpinescu, s5.-si aleagá din parte lor arbitri spre
a fi in comisiile ce sä vor orindui la starea locului si sà infátosázi la cantorä
cererile spre a li sä.' hotärf mo§iile, araind cu lámurire despre care anume mosii
megiesite trebuieste sá se tragä linie de botar.
§7
Fiinda parte oblastei ce are dreaptá numire sa Bassarabie, precum
tinuturile Benderiul, Akkermanul si Ismailul, care cuprindu páminturi ce sá
cuvinu a fi ce mai multà parte in stápinirea haznelii isi priimeste hotáritura
prin mijlocire a osniti cinovnici ce sintu orinduiti de cátrá ocirmuiri; apoi
lucrare comisiilor de határituri sà va intinde acum n.umai spre hbaritura celor
rámasà.' trei tinuturi, anume: a Orheiului, a Iesului si a Hotinului. lar mai
In urmá, asijdire intimplindu-sä a sä da páminturile pomenite a haznelii
//EP..1147 in stä.'piniri particularnicá, toate prigonirile ce vor nasti pentruhotarile
acelora, mácar de s-ar si atingi de marginile mosiei haznelii, sä.' va cuvini mai
Intii a sà cerceta de cátrá aceleasi comisii de hotárituri si atunce fiestecare
din acele comisii va priimi in sama sa cite doai tinuturi.
10 o 229 89

www.digibuc.ro
 §8
Cu acest chip cantora de hotärituri sä indatoresti a alcätui trci comisii
de hotárituri, a Orheiului, a Iesului si a Hotinului. La fiestecari din aceste
va orindui cantora cite unul din cilenurile sale, afarä de predsedatelul i zem-
lemerul oblastei, cite doi zemlemeri de tinuturi si cite un arbitru din parte a
fiestearuie stäpinitoriu a mosiei ce sä, hotärästi.
9
Cantora va ave izvod de ceririle ce sä vor face pentru hotárituri osäbit
pentru fiistecare tinut si va hotäri mergirea comisiilor de hotärituri la starea
locului pe rind. Dupä aceasta, alegind mosie de la care va trebui sá se inceapál
ce mai intii lucrare a hotäriturii, cantora faci stiut prin rnijlocire isprävniciei
tinutului stápinitorilor, atit a insusi mosiei aceia cit si a mosiilor megiesite si le
pune lor vade de treizeci zile, ca sà se aráte la starea locului la comisie de
hotárituri sau ca trimatá vechili cu azuta imputernicire i cu documen-
turile pentru hotaräle ce ei stäpinescu, asijdere i ca sä-si aleaga / [p.3148 ar-
bitri sà fie la comisie ce s-au pomenit.
§ 10
La implinirea acestii vadeli, cantora de hotárituri va triimete cerire ce
va fi pentru hotáriturä cáltrá" acea comisie de hotärituri care are in sama sa
inutul unde are sä se faca hotäritura si va poronci comisiei sà margä la fata
z cului.

Indatoririle comisiei la hotärituri.

§ 11
Comisie de hotärituri sosind la fata locului la sorocul orinduit de cäträ.
.cantorá, este indatorita mai intii a ceri de la stápinitoriul mosiei rinduite spre
a se hotäri din parte lui arbitru, pe care aducindu-sä la giurämint sa lasä ca
impreura sä fie säzätoriu. Al doile, zemlemerii comisiei acestie sa apucä in-
datä a ridica pe plan ductile si reductile sau impresuarile ce vor aräta pirisul
piritul sau piritii i vor infatosa planuri pentru aceli inprisufäri la presustvia
supt iscálitura insusi a lor si a pärtilor in pricinä. Al triile, comisie
va cere documenturilor pe izvod atit de la piris cum si de la piriti, &lid de la
,acei ce sintu megiesiti stäpinitori a fiistecárie linii de hotar deosebi, infäto-
sindu-sä., afarä. de aceasta, de carä fiestecare parte prescriere de fiinta pricinii
mai ales dovezi intäritoari de dreapta ei stäpiniri. Al patrule, spre a nu sä.
tägädui documenturile ce vor pute sluji spre dovedire adivärului in acea
priciná Ilfp.1149 de hotar, sä se aducä parte pirise si parte piritä la giurämint.
Iar cind pärtile in pricinä deopotrivä sa vor priimi ca pentru netägäd-uire do-
cumenturilor sa nu fie supusä ele a sävirsi giurämint, atunce comisie va slobozi
pe dinsile de acela si va priirni documenturile fa.'rä giurämint.

§ 12
La ridicare ductilor si a reductilor,FLcu tärie sa opresti a sä face orisice
impedecari. Cel ce va cuteza spre aceasta sau spre a face ace mai mica acolo
amesteaturä, va fi socotit de cälcä."toriu legiuirii si va fi supus a da straf
2 000 lei in folosul asäzärilor pläcute lui Dumnezau, care straf, dupä hotärire

90

www.digibuc.ro
si instiintare din parte comisiei sä va implini indatä prin politii i A. va triimite
c5.trá cirmuire oblastei.
§ 13
Intimplindu-s'ä a nu sä aräta vreuna din pärti sau a nu-si inatosa
documenturile, asijdire dacä vreo parte s-ar dipärta de cäutatul pricinii,
comisie färä a sä uita la aceste toate, este datoari a face lucrare ce i s-au in-
credintat dupa documenturi in fiinta numai [a] pärtilor acelor ce s-au arätat.
§ 14
Giurämintul pentru netägälduirea docurnenturilor sä, va sävirsi de cäträ
insusi stäpinii mosiilor, lar intimplindu-sä a lipsi ei, sä d'A voie de a sä ing5.dui
a faci giurámint / fp.3150 vechilii lor.
§ 15
In pricinile de hotärituri a nevristnicilor, sä priimescu in locul lor pe
epitropi, iar pentru acei neputinciosi i pentru acei a arora averea sä aflä supt
cirmuire orinduitä din parte stäpinirii, s'ä punu purtätorii de grijä a lor,
pentru aceasta i sä lasä spre a face giurämintul ce s-au pomenit insusi numai
ei, epitropii i purtätorii de grijä.
16

Dup5, sävirsire giurämintului, documenturile fiestecärie pärti, asijdire

lärnurire fiintii pricinii de hotar, sä insämneazä de aträ prisutstvie comisiei
de hotarituri i s'A dau de cAtrà dinsa ca sä se vazä de clträ amindoai pärtile
pentru ca fiestecare sä-si facä intimpinärile sale. lar spre infätosare acelor
documenturi dimpreunä cu 15.muririle i räspunzätoarile întîmpinäri, comisie
va rindui soroc: de doai, trei sau cit de mult patnt zile, giudecind dupä märime
pricinii.
§ 17
Cind cu acest chip ductile si reductile sä vor sävirsi i planurile pentru
dinsäle sä vor inatosa i asijdire documenturile, lämuririle si intimpinärile
pärtilor sä Vor da, atunce comisie pe lingâ un arbitru ce va avea in presutstvie
ca despre parte pirise, va cherna spre o dimpreunä sideri ina un arbitru osäbit
despre fiestecare 1/ fP.3151 parte pirit, adicä la dizbatire prigonirii si a fieste-
arie deosä'bitä linie de hotar trebuie sá fie la obsteasca impreunä sideri, afara
de cilenurile comisiei ce nu sä schimbä, doi arbitri, unul din parte pirisului
iar celalalt din parte piritului, aceeasi linie.
§ 18
Arbitrul din parte piritului sä aduce asijdirea la giurämint, i cind va.
lua sfirsit dezbatire atingätoare de linie mosiei a celui ce 1-au ales pe dinsur
atunce sä tragi el din prisutstfie comisiei i in locul lui sädi cu asäminesi rindu-
ialä arbitrul st5.pinitoriului ceialalte linii i tot ase pinä ce sà va sävirsi toatä
incungiurare mosiei ce sä. hotärästi. Cu toate aceste sä dä voie tuturor stäpini-
torilor ce sint p'ärti a sä uni sä.' aibä un arbitru din parte lor, a tuturor,
atunce acesta va ave sideri in comisie la toatä autare pricinii de hotäriturá,
l'irä a sä schimba la fiistecare linie.

9L
www.digibuc.ro
 § 19
Arbitrii acestie au deopotrivá glas cu cilenurile comisiei ce nu sa' schimbä.
si trebuie ei s'a fie oarneni destoinici, cari au in cuprinsul oblastei pamint drept
a lor si cu stiintä de carte.
§ 20
Dacä vreo parte din sfa'pinitorii megiesi nu ar infatosa arbitrul sä.0 la
cäutare / [P.1152 pricinii de hotar, atunce comisie neuitindu-sa la aceasta, nu sä
impedica la lucrare sa.
§ 21
Comisia de hotarituri luind sama documenturilor i prigonirilor ce
curgu pentru hotar, sa'-ndatoresti a urma pravelii de obste spre a aduce 15.cui-
torilor linistiri i indestulari cu chip iubitoriu de impäcáciuni. Ea pune inainti
celor ce sà giudica impäcaciune i sä.' va sirgui a-i pleca pe dirisii spre aceasta
prin indupleari inchipuiti spre apararea dreptätii. Aceasta mai virtos sä.
atinge de cilenul cantorii de hotárituri ce este sezatoriu in comisie i de mijlo-
cire arbitrilor partilor pirise i pirite.
22
impäcaciune partilor la toate prigonirile sau la vreo linie macar poate
fi fácuta si mai inainte de a s'A irnplini rinduiala poroncitä mai sus pentru
gátire spre a sá dezbate acele prigoniri i atunce comisie priimind tractatie*
sau invoiala ce sä va inchie si intarindu-o cu iscalitura cilenurilor ei, trecindu-o
si in protocol, sa va povátui cu aceea la urmátoarile lucrári asupra insusi hot5.-
riturei a carii pravile sint insämnate mai in gios in § 35 si 36.
23
Daca cei ce s'a prigonescu nu vor fi priimiti a s'A invoi, atunce comisie
incepe a dizbate prigonirile in forma. I fp.J153
24
Comisie adeverind impresurárile sau dispre o parte sau dispre alta,
s. indeletnicesti cu cercetare dovezilor ce sä aratá dupä documenturi i le
as'ämineazä cu starea locului, d. partilor ponturi intrebatoare spre a sä aduci
In lärnurire toate impregiufarile acoperite din intimplari sau cu vreme, sau cu
neagiungire incredintárilor in scris, sau, in sfirsit, cu insusi nedumerire si ceri
spre adiverinta arátarilor ce s-au inf5.tosat la aceli intrebari oameni cu stiinta
de hotará sau marturi.
25
Spre mäxturisiri sä, ingadui[e] numai cite cinci stiutori de hotará sau
marturi dispre fiestecari parte, lar dacä partile aceste sä. vor priimi a infatosa
cite trii, apoi i acest numar sä socotesti indestul.
§ 26
Pentru fiestecare hotar sau pentru fiitecare punct sau vale ce insamn&
hotar pot fi infatosati noi oameni cu stiintä de hotar.

* tractatie [var. 1, 2] / tranzactie [var. 1, p. 208].

92
www.digibuc.ro
 § 27
Mai inainte de infatosare stiutorilor de hotarä sau a marturilor, partile
sint datoari a savirsi giuramint, precum ca ele nu au cumpärat pe marturi,
-nu s-au vorbit cu dinsii i nici cu un feliu de alte mijlociri nu i-au induplecatu,
nici insusi ele de la sine, nici prin altul cineva sa marturisascä cu partinire.
//CP./154'
§ 28
Marturii dupä sfatuire duhovniceasca., trebuie sä fie adusi asijdire la
giurá'mint, precum cä ei pentru toate cite stiu in ace pricinä de hotar vor
arata cel mai infiintat adivar.
§ 29
tiutorii de hotara trebuie sä fie oameni cu purtari cinstite, cunoscuti
obstiei intru vietuire lor spre pildäsi s'a nu fie nicidecum veniti de curind, ce
de bastina läcuitori acei sau a megiesitei mosii. Acei ce vor fi fost sub giudi-
catä criminaliceasca sau prihaniti in rali unnari, nu pot fi priimiti de marturi
pentru aceasta mai inainte de a sá aduce marturii la giuramint, pärtile sint
("atoare a infatosa comisiei izvod cu al-atare, cine anume sä infátosaza de mar-
turi i cind din parte protivnicä sä va dovedi cu fära de indoiri incredintari,
ca din acei marturi ce sä infatosazi cariva nu este vrednic de credinta, din
pricinile mai sus insämnate sau ca este de aproape ruda, trebuie a fi departat
de märturisiri in ace pricin5., atunce comisia va arata in scris rezolutia sa
pentru infatosare altor marturi, dup5. cuprindere mai sus insamnatelor pravili.
§ 30
Comisie de hotarituri, luind de la stiutorii de hotara aratärile cazute
unindu-le cu acele in scris documenturi si dovezi, face in obsteasca impreunä
sideri a tuturor cilenurilor ei // f/)..1155 tractatie ¡ara. a osabi si pe arbitrii
In sfirsit, dupa patrunzatoari socotintä pentru toate impregiurarile ce sa
atingu de pricinä, inchei[e] hotariri pe acea socotintá, tiindu-sa de intocmai
putere dreptätilor, a pronomiilor si a obiceiurilor Moldaviei.
31
Hotarire aceasta intaritä cu dimpreunà unire a tuturor cilenurilor si a
arbitrilor s-au iscálit de celi mai multe glasuri a lor, sa socotesti deplina hota-
riri; iar un cilenu sau doi ce nu s-au unit cu ceilalti trei sint indatoriti a-si da
deosabi glasurile lor, nu mai tirziu decit dupa trii zile i glasurile acele sa
.alatureazä la delà si alcatuiescu osäbita socotinta..
§ 32
Hotazire sa face cunoscutà." cu uile deschisä in prisutstvie comisiei.
Spre a sá arata multarnire sau nemultämire despre amindoai partite, se
pune soroc de 24 ceasuri i claa in curgire acestui soroc sä va iscIli de
,cgträ parte piria i piritä multimire, atunce hotärire comisiei sä va aduce
intru implinire.
§ 33
Dacá in curgirea vremii acetii de 24 ceasuri vreo parte nu-i va da
rIspunsul au de multamiri sau nemulVämiri, atunce comisie va pune asupra
§traf 200 lei in folosul aazäsilor plácuti lui Dwnnezä.u, cari trebuie a fi
93
www.digibuc.ro
färä. prelungire impliniti prin mijlocire politiei gp.P56 i trimisi unde
cuvinu, iar täcere aceasta sä va lua de nernultämiri la hotärire comisiei.
§ 34
Hotä.rire comisiei, asupra cärie sä va aräta nemultämire dispre amindoai
pärtile sau numai dispre una, nu sä aduce intru impliniri la linie aceea la care
stäpinitoriul au arätat aceastä nemultámiri.
§ 35
Cind hotärire comisiei dupä ce sä va intári cu multämire, sä va cäde a
sä aduce in impliniri, atunce comisie indreptindu-sä spre aceasta mergi la
hotärit; zemlemerii fac pentru hotärit jurnal supt iscälitura cilenurilor cornisiei
si a insusi pärtilor, i sä intäresti hotarul prin sämni hotará, dupä rinduiala
ce esti in Rossie.
§ 36
Dupä ce sä va face cu acest chip hotäritura i dupäi ce sä va intäri prin
semni de botar, sä alcätuiesti planul mosiei ce s-au hotärit i hotarnica in doai
exemplari supt isalitura cilenurilor comisiei si a pärtilor ce au avut pricinä
de botar. Amindoai exemplarile sä trimitu la a oblastii cantora de hotarituri
spre intarire din parte ei, pe lingä cari sä alä'tureazä toata lucrare pricinii,
afarà de documenturi care acole trebuie sä se intoarcä fiestecärie párti, pre-
cum sä cuvine supt tidulä de priimire. ///7,..1157
§ 37
Stäpinitoriul mo.siei ce s-au hotärit va primii la stare locului copie de pe
hotärire comisiei i märturie cu prescriire hotarului mosiei sale, care s-au
statornicit dupä ace de nou hotáriturä.
§ 38
Hotärire comisiei, care dupä cuprindire mai in sus arätatului § 34 mi,
va ceri impliniri, sä triimite cu toatä lucrare dupil izvcd i dimpreunä cu
planurile pe care trebuie sä fie insämnate locurile de pricinä, asämine i cm
socotintäle, dacä au fost dati la al oblastii cantorä de hotärituri. Iar de pe
documenturi au sä fie date pärtilor copii subt iscäliturile tuturor cilenurilor
comisiei, nu mai tirziu decit dupa trii zile, dupä ce s'A va aräta hotärire, daca
acest feliu de copii vor voi ele s'ä aibä.
§ 39
La insämnare locurilor de pricinä cu stilpi negri, zemlemerii sintu datori
sá päzaseä rinduiala ce este in Rossie.
§ 40
Sa statornicesti cu nesmintitä' pravilä, ca in pricini particulari ce sä trii-
mitu de cAträ comisie la cantora de hotärituri, dupa arátata nemultä.miri
asupra hotäririi comisiei, sä se de jalobä la cantora in curgiri de 40 zile, soco-
tindu-sä sorocul acesta din zioa ce sä va aráta hotárire, //1P./158 mäcar desi o
asämine hotä'rire s-ar glásui in nefiintä, din pricina neinfátosärii sau nepa-
zirei asäzärii despre vreo parte.

94
www.digibuc.ro
 § 41
Asijdere spre a sa infatosa amindoai partile, adica, pirisul i piritul, ca
sä-si arate la cantora de hotarituri pricina lor, ce au intrat acolo dupa nemul-
tamire asupra hotaririi comisiei de hotarituri, sä socotesti tot acel de 40 zile
soroc. Dupä trecirea caruie cantora oblastei va intra in cercetare pricinii ce
s-au insämnat si ara a cauta ca nu s-au infatosat vreo parte, sau ca nu s-au
dat jaloba mai sus pomenit[a], va giudeca acea pricina si in nefiinta. Pentru
care aceasta comisie de hotarituri va face cunoscut partilor in pricina la starea
locului.
§ 42
La pricinile de hotar cu mosiile haznelii sau cu mosiile bisaricilor si a
manastirilor din oblaste aceasta, macar ca pot asamine sä, facu !cunoscute
hotaririle comisiei in de fata aflare procuratorului tinutului, care reste datoriu
a se afla la lucrare aceasta in chip de fiscus (vechil a haznelii) dar si dupa ci
vor arata partile multarnire, hotaririle aceste nu sa aducu in implinire, ce toata
lucrarea precum s-au zis in § 38 sa infatosaza la cantora hotariturilor spre
revizie. De sine sa intalegi ca mosiile ce vor fi a bisaricilor si a manastirilor de
piste hotar, cum si mosiile care vor fi a fetilor duhovnicesti din Bassarabie
dupa parteculari dreptate // [P.1159 trebuie sa fie hotarite cu rinduiala insam-
nata de obste pentru mosiile din stapinire particulari.
§ 43
Pentru tinerea canteleriilor comisiilor de hotarituri si pentru cheltuielile
canteleriei i asijdire pentru hirtie i Vä.pseli pentru zemlemeri, are s'a fie hota-
rifa plata de la partile in pricinä., dupa taxa asazata de catra Verhovnoi
Sfat al oblastei.
§ 44
Comisiile de hotarituri nu au a lor arhiv'ä. Lucrare incredintata lor
socotesti cercetari la starea locului i delile lor sa vor pastra indeobste arhiva
cantorii de hotarituri a oblastii.
§ 45
Oamenii de slujba la hotarituri trebuie sa fie intrebuintati pe giumatate
din lacuitorii mosiei ce va fi ca s'ä se hotarasca, iar giumatate din lacuitorii
mosiei megiesite, la fiestecare osabit margini.

Pentru cautare pricinilor la al oblastii cantora de botärituri.

§ 46
Pricinile de hotar ce sa incredintazi pe sama cantorii de hotarituri
impart in trii feliuri: A. a haznelii bisericesti i manastiresti, pentru pamin-
turile ce vor fi drept / (P.1160 a bisäsicilor si a manastirilor din oblaste Bassa-
rabie. B. particulari acele cari vinu de la comisiile de hotarituri, asupra carora
s-au arátat multemire si C. particulari, iarasi triimise de la comisiile de hotari-
turi, dupa nemultemire ce A. va arata asupra hotaririi comisiilor.
47
Cantora de hotarituri la giudecata pricinilor haznelii bis'aricesti si mana-
stiresti, tiindu-si de dreptatile i obiceiurile Moldaviei pe cit sa atinge de

95
www.digibuc.ro
aparare dreptului, este datori la chipul hotaririi cu desavirsit sä se povatuiasca
de pravilile date pentru averea haznelii. In pricini la cari sä va instreina vreo
parte de p'ämint din insusi stapinire haznelii bisariceasca sau manastireasca
si va infra in particulari averi, ace desavirsit hotariri urmeazä prin inalta im-
päratestii sale mariri vointä, iar pretenziile ce cuprindu in sine ceriri din parte
haznelii sau a manastirilor si a bisaricilor asupra stapinirii particulari, ace
disavirsit hofa'riri are sa fie facuta la Verhovnii Sfat a oblastii i pentru aceasta
la toate pricinile de acest feliu cantora va ave osabit pentru dinsale izvod si pe
rind va face numai rivizie i dind socotinta sa o trimite dinpreuna cu dela la
giudicatorie politiceascä a oblastei pentru urmatoare lucran.
48
In pricinile ce sä intarescu la comisiile de hotarituri prin P.1161 arat are
multamirii partilor cu pricina, nu s'a hotarasti pentru cautare lor nici un soroc.
Aceli pricini dupä ce sa vor priimi de la comisiile pomenite trebuie sä &iba
savirsire lor f ara prelungiri si nu mai tirziu decit pira in 10 zile. Cantora cerce-
tind numai planurile i hotarnicile, si incredintindu-sa de nu cumva au curs
vreo impotriva urmari, care dupa vremi s'A poatä fi pricinä.' de suparare stapini-
toriului mosiei ce s-au hotärit, sau megiesilor sai, face indreptare acelor gre.sale
si intarind planurile aceste si hotarnicile cu iscaliturile cilenurilor ei, asijdire
cu pecete haznelii, este indatoritä un exemplar a da dupa cuviintä stapini-
toriului mosiei hotarite, iar celalalt a-1 Ostra in arhiva pricinilor de hotarituri
a oblastei. Pentru cercetare pricinilor ce s'a vor triimite de la comisiile de
hotarituri, dupä nemultimirile ce se vor arata asupra hotariturilor, s'a asaza.
rinduiala urmatoare.
§ 49
La presutstvie cantorei pe usi sa va lipi izvod de pricinile particulari ce
sri cuvinu a sä cerceta de catra cantora dupä námultimire asupra hotaririlor
comisiilor. In izvodul acesta sri va insamna anume cind sri implinesti sorocu/
hotárit pentru a s'a infatosa la cantora', acei ce sa prigonescu dupa cuprindere
§ 40, 41.
§ 50
Dupri implinirea acestui soroc, adica dupri trecirea a 40 zile, / fp.3162 orin-
duite pentru trimitere jalobei la cantora de hotárituri a oblastii de catea
parte nernultamitä cu hotarire comisiei de hotarituri, cantora, rara a cauta
de sä va da o asa jaloba sau nu, infra' pe rind in dizbatire delii si a hotaririi
comisiei ce s-au trimis afta dinsa. Spre acest sfirsit, cel intiiu sezatoriu a
cantorii va poronci a sri faci cunoscut in presudstvie ei, cä pricina de hotar
intre cutare stapinitori sri priimesti spre ascultari si cercetari.
51
Dupa aceea, cantora trecind in protocolul sau infatosare celor ce sä.
prigonescu, asaniine puind asupra celor ce nu s-an infatosat straf cite 50 lei
In folosul asazarilor placute lui Dumnezau, va poronci sä.' se arate pricina si
s'a se hotarasca pe temeiul pravililor, dreptatilor si a obiceiurilor Moldaviei.
52
Intimplindu-sa a fi trebuinta de a sa mai implini la dela niscaiva stiintä.,
care vor fi fost trecute cu videre, cantora va ceri s'a' se adune acele sau de la_

96
www.digibuc.ro
partile in pricina sau i prin mijlocire comisiilor de hotarituri, i las. cea cu
d.esavirsire cercetare a delii pira la alt soroc i asupra asamine rezolutie sale
nu sloboade apelatii.
§ 53
Dar daca hotarire cantorii va fi Cu desavirsit, apoi ea sa // fP.1163 soco-
testi intiiu hot5'.riri in pricina de hotar si din vreme ce s-au savirsit priimesti
la lucrare ce are sa urmezi rinduiala ce sa pazasti la apelatii de sä va intimpla
a sa ridica la instantie ce mai de sus.
§ 54
Al oblastei cantora de hotarituri sä af1ä supt apelatie giudicatoriei
politicesti a oblastei.
§ 55
Dupa ce sa va faci hotariri, nu mai tirziu decit trii zile in urma
sententiei, partile ce s-au infatosat in orasul oblastei se chiama ca sä asculte
ace hotäriri, care dupä ce li sä face stiuta, cel intiiu sezatoriu la cantora' pune
inainte celor ce s'A prigonescu intrebari, sintu multimiti cu hotarire acee sau ba?
fiestecare parte are deplin'a dreptate a face cunoscut raspunsul sau, precum va
voi si cel intiiu sazatoriu îi va zice scrie in protocol raspunsul cu cuvintele
urmatoare: Eu am ascultat giudecata aceasta in cutare zi i ramiiu multai:nit"
sau : Eu am ascultat giudec ata aceasta in cutari zi i aratind a me nemultimire
intru toate ponturile sau in cutare pont, cer apelatii la giudecatorie politi-
ceascä a oblastei".
§ 56
Hotarire cantorii de hotarituri int'arita prin multamire amindoror
pärtilor, aclica: a pirisului si a piritului sau a piritilor, sa aduce f ara intirziere
In impliniri prin mijlocire insärcinarii ce s-au pus / [P.1161 asupra comisiei
de hotarituri, dupa pravilile pentru indatorire ei insamnate la § 35. Planurile
hotarnicile sa intarescu de caträ cantora si sä dau dupa cuviinta, precum
s-au pomenit in § 36.
§ 57
La toate particularile pricini de hotarituri asupra carora s-au facut la
cantora desavirsit hotariri, in lipsa a vreunii parti, asijdire asupra hotaririlor
la cari s-au aratat nemultimire, sä sloboade apelatie catea giudecatorie politi-
ceascä a oblastei.
§ 58
Partii ce nu s-au infatosat la cantora oblastei, ca sa-si arate pricina,
face instiintari de cuprindire hotarirei, rara zabava si nu mai tirziu de trei zile,
dupä ce sa face cunoscuta ace hotariri prin mijlocire unui giurat cinovnic ce
inadinsu sa va triimite pe socoteala aceiasi parti ce nu au avut infatosari, care
impreuna iarasi cu un cinovnic a politiei tinutului aceluiesi cersut dupà
poronca cantorei, merend la mosie aceeasi parti neinfatosate ce au fost
chemat la hotarit, datoriu va fi sa de in mina sau a insusi stäpinului sau in
nefiinta lui in mina vechilului, sau a vornicului satului, copie de pe pomenita
hotariri, alaturata cu ucazul cantorei de hotarituri.
97
www.digibuc.ro
 § 59
Pentru dare acestui ucaz si copie de pe hotärire va faci II[ P.1165 rinduitul
cinovnic la stare locului märturie cu arätari, cine anume au priimit aceli
hirtii si in ce zi. Märturie aceasta trebuie sä fie intäritä cu iscälitura lui i cu
iscalitura cinovnicului politiei, ce impreunä cu dinsul au fost acolo si ace märtu-
rie de csaträ cel intiiu sä inatosazi cu arätari din parte sa la cantora oblastei
sä. alätureazi eiträ acturile ei, in chip de document.
§ 60
Spre arätare multimirei sau a nemultämirei asupra hotäririi ce sä. va
face cunoscutä pomenitei pärti ce nu s-au infätosat, sä rinduiesti un cu boa-
riri soroc, adia: din zioa ce i sä va face cunoscutä acea hotärire la mosie sa,
precum s-au zis in mai sus insämnatul § 59, sä hotärästi ei 60 zile.
§ 61
In curgire acestor 60 zile, dacä ace parte ce nu s-au ingtosat va voi si
isaleascä multämire asupra pomenitei hotäriri, atunce face cerire pentru
aceea in scris la al oblastei cantorä de hotärituri i hotärire sä aduce in impli-
niri cu rinduiala mai sus insämnatä; iar dacä ea nu va fi multämitä cu ace
hotärire, atunce sä lasä ei dreptate, ca in curgire insusi numai acelui soroc, sä
de jalobä de apelatie drept la giudicä'torie politiceasa a oblastei.
62
Dar dacä la ace de pre urmä zi a sorocului pomenit, adid / [P.3166 dupA
trecirea a 59 zile, parte ce s-au pomenit nu va infätosa la cantorä adiverinta
clatä de la giudiatorie politiceascä a oblastei pentru priimire jalobii de apelatie,
atunce apelatie este pierdutä i hotärire cantorii sä va puni in lucrare dupi
a sa rinduialä.
§ 63
Iarä inatosindu-sä in acest soroc legiuit pentru apelatie adeverintä,
precum cä s-au priimit la giudid.torie politiceaseä a oblasteijaloba de apelatii,
atunce toatä lucrare sä triimite spre cercetare i hotärire acei giudidtorii
hotärire cantorei 'Amine färä impliniri.
64
Dacä parte ce au ascultat hotärire cantorei de hotärituri in prisutstvie
ei nu sä va invoi indatä acole a iscäli multämire sau nemultämire, atunce tAcere
aceasta sä priimesti de aritare nemultämirei asupra acei hofariri i pentru
aceasta cantora oprind irnplinire hotärirei are a face cunoscut acei pärti,
spre a ridica pricina la giudidtorie politiceascä a oblastei, i se hotärästi ei
cel de obste soroc de apelatie, adicä. 60 zile din zioa ce sä va arita ace hofáriri.
Iar dacä parte aceasta va voi in curgire a celui de 60 zile soroc sä aräte
mire asupra hotäririi cantorei, atunce va fi indatoritä a face pentru aceasta
citrä cantorä in scris cerire i hotärire sä va pune atunce in lucrare cu rinduiala
de mai sus poroncitä. //fP./167
§ 65
Cind a va infitosa adiverintä atit despre parte aceea care au isalit ne-
multämire asupra hotärirei cantorei, asärnine despre aceea care au fälcut la
aceasta intimplare acere ce insämneazi iaräsi nemultämiri cä s-au priimit

98 www.digibuc.ro
la giudiatorie politiceasa a oblastei jaloba de apelatie mai inainti de a sa
implini sorocul apelatiei, : pinà a nu trece aceli 60 zile din zioa ce s'A va
face arltatä la cantorä hotärire ei, atunce dela se triimite la giudiatorie poli-
ticeasa a oblastii spre hotärire si hotärire cantorii va rä'mine fä.rä implinire.
§ 66
La dinprotivä intimplari, i anume cind nu sà va inatosa adiverinta
de la giudiatorie politiceasa a oblastei, pentru priimire jalobei de apelatie,
In curgire de 59 zile, atunce apelatie va fi pierdutä si cantora pune hotärire
sa in lucrare, cu cuviincioasa rinduialä.
§ 67
Cei ce sä.' prigonescu, au deplin dreptate i in urrnà hotärirei cantorii
hotärituri sau a cei mai de sus instantii sä se impacelaprigonirile ce au näscu-
cutu intre dinsii si cantora este datoare a poronci comisiei de hotärituri a face
hotäritura dupà invoiala acutä pentru aceasta, päzind insä pravilile poroncite
pentru intärire planurilor si a hotarnicilor. [ p.3168
§ 68
Daa märime impregiurärilor, mai ales pentru discoperire a oarecari
prepusuri in pricina hotäriturei sau nedumeriri cari prifacu fiinta pricinii
ar ceri ca pentru toate acele sä se incredintezi cantora la stare locului, prin
fatä a ei acolo cercetare hotarälor, atunce predsedatelul cantorei, impreuná
cu zemlemerul oblastei sa pornescu la stare locului i insusi ei facu cercetare
hotäriturei, iar cilenul al treile rämine la cantorä spre autare pricenilor
curgä."toari. Spre a sä hotäri insä acel feliu de pricina, pentru care cercetare
sà va face de ata predsedatelul cantorei si a oblastei zemlerner, se chiama
a cantorà si acei trei cilenuri a ei care sintu sezitori la comisiile de hotärituri
tractatie in ace pricinä trebuie a sä faci in fiinta a tuturor asä cilenurilor
c antorei.
§ 69
Cantora oblastei la toate intimprärile de acest feliu, la cari nu s-ar afla
In insusi instructie aezámint, este datcki a ceri de la Verhovnii Sfat a oblastei
dezlegare i cu aceea sä se povältuia.scl.
De obste pravile asupra hotäriturii.
§ 70
Nevristnicii, a arora mosii sintu hotärite prin mijlocire epitropilor
lor,rdupä ce vor veni in desävirsit virstä, pot sà porneascà jalobä [p.3169
asupra acei hotärituri, insä numai daca din vreme ce au agiunsu ei in desä-
virsitä vristä nu vor fi läsat a treci vremi de zeci ani.
§ 71
Asijdire i cei legiuiti clironomi acelor iesiti din minte sau neputinciosi
cari sà aflä sup t privighieri de epitropi, clironomisind mosie ce s-au hotkrit prin

99
www.digibuc.ro
mijlocire acelor epitropi si socotind aceasta hotaritura facuta cu pagubire drep-
tului lor, potu sà porneasca jaloba asupra acei pagubiri de nu cumva au lasatu
s'a treaca zaci ani din vremi ce au intrat ei in stapinire mosiei de clironomie.
§ 72

Sámnile hotariturei ce s'a' punu pentru insámnare hotarului mosiei huta-

rite trebuie sä rámiie nestramutate, iar cel ce va cuteza a le stramuta sau a le
surpa, sá va supuni implinirii strafului de 1 000 lei in folosul asazarilor placute
lui Dumnezeu si sa va da in giudicata criminaliceasca.
§ 73

De la s'avirsire hotä.'riturei la fiistecare zaci ani sà poate face intocmire si

cercetare hotaralor si a samnilor de hotaritura cu de obste unire a stapinitorilor
cu a lor cheltuiala prin zemlemerii ce vor duce spre aceasta.
§ 74
Cilenurile cantorii de hotarituri cum si a comisiilor de hotarituri nu
trebuie a lipsi / fp.1170 de la slujbile lor f ara ceri voie de la ostinescul
gheneral-gubernator; lar in lipsa aceluie de la politicescul gubemator. Singurk
adiverata boalá pentru care sä va infatosa adiverinta cinovnicului doftor, cu
intarire de la nacealstva politiei este legiuita pricina la aceasta intimplari si pe
cita vremi sa va prelungi boala, locul cilenului cantorei va fi prins de candi-
datul dupa alegirea dvoreanstvei, iar slujba zemlemerului sa incredintaza
cinovnicului aceluie ce va rindui nacealstva oblastei, pina ce sa vor insanatosa

§ 75
Cantora de hotárituri corespondarisasti cu Verhovnii Sovet al oblastei
prin raporturi; cu cirmuire oblastei, cu giudicatoriile criminaliceasca si poli-
ticeasca prin predstavlenie; cu al oblastei cantora pokiitilor si cu uprava
doftoreasca corespondaris'asti prin otnosenii, iar locurilor si pe la tinuturi tutu-
ror de obste si cinovnicilor scrie cu ucazuri i intimplindu-sa a nu implini ei
poroncile cantorei, atunce cantora are puteri a pune asupra lor impliniri de
bani. Comisiile de hotarituri corespondarisascu cu toate al oblastei locuri
prin raporturi, afara de cantora poè[i]tei i uprava doftoreascá cu cari corespon-
daris5.sti, precum si cu presutstviile i cinovnicii tinuturilor.
§ 76
Cantora de hotarituri de la Verhovnii Sfat al oblastei si // P.1171 de la
giudecatorie politiceasca priimesti ucazuri, iar de la cirmuire oblastei si de la
giudecatorie creminiceasca predlojenii. Locurile de prisutstvii de pe la tinu-
turi corespondarisk'scu cu cantora prin predstavlenii, iar cinovnicii prin ra-
porturi. Comisiile de hotarituri de la toate a oblastei locuri, asijdire de la
cantora hotariturilor vor priimi ucazuri. / [p. 172, alba]//[p..1173

100
www.digibuc.ro
 5tatul al oblastei Bassarabiei pentru cirmuire dinläurttru
[p. 174 si urmàtoarele pagini cu sot, in ruseste] // [P.J175
Statul
oblastii Bassarabiei pentru ocirmuire dinräuntru
Nr. Leaf a pe an in
fetilor argint
unuie la toti
ruble ruble
Al Podoliei ostinescul gheneral-gubemator 1 dupä. cmn
Pentru masa sa 3 000
Ling5. sine
Cirmuitoriu[1] cantàleriei al 6 clas 1 600
Expeditor al 8-le clas 3 300 900
Expeditor asupra päxtii streinilor
pricini al 8-le clas 1 350
Dragoman pentru corespondenta in
limba turceasd. si moldovineasd. 400
Pentru tinere cinovnicilor canteleriei
si pentru cheltuielile canteleriei 3 000

Suma pentru ostinescul

gheneral-gubernator
statul säu 8 250

Cirmuitoriu sau gubernator politicesc

al 4-le clas 1 1 800
Pentru masa sa 1 200
Lingä sine secret ariul al 8-le clas 1 300
Pentru cheltuiala canteleriei 300
Suma pentru gubernatorul 3 600
politicesc // (p.3177
La Verhovnii Sovet al oblastei
Prezidentul 1
locul acesta il va tine al Podoliei
ostinescul gheneral-gubernator
Cilenuri 4
locurile aceste le vor tine cilenurile
cirmuirii oblastei, adid: gubematorul
politicesc, vite-gubernatorul i doi
predsidateli a giudidtoriilor crirnina-
liceascä i politiceascä cäxora le este
hoaritä leafa dupä locurile in cari sä
aflä.' rinduiti
Deputati di[n]spre dvoreanstv6 al 5-le clas,
sasä.; dintre clinsii predvoditelul dvo-
reanstvei, färä leafä., iar celoralalti 5 600 3 000

101
www.digibuc.ro
Secretan i al 8-le clas 2 400 800
dintre dinsii unul pentru lucrare
In limba rusasa., iar celalalt
In limba moldovineaseä
Pentru cinovnicii cantelariei, chieltuielile
cantelariei si pentru storoji 3 950

Suma pentru Verhovnii Sfat 7 750

La cirmuire oblastei
Gubernatorul politicesc 1
Vite-gubernatorul al 5-le clas 1 1 200
Sovetnici al 6-le clas 4 600 2 400
Caznaceiul oblastei al 6-le clas 1 600
Asesori al 8-le clas 2 350 700
Secretan i al 9-le clas 2 300 600
Pentru tinere cinovnicilor canteleriei
cum si pentru cantora asupra tiganilor
coronei, asijdire pentru tipografie si
pentru chieltuiehle canteleriei 15 560
Pentru náimire casálor, pentru locurile de
presudstvie, atit a oblastei cit si a
t inuturilor 6 000
afará de aceasta, pe lingá cirmuire
oblastei sá. socotesti:
Al oblastii procurator al 6-le clas 1 600
Al oblastii arhitector al 8-le clas 1 400
Ling.á dinsul agiutoriu 1 150
Al oblastii ingineriu al 8-le clas 1 500
Lingá, dinsul agiutoriu 1 200
Pentru intocmire instrumenturilor in-
gineresti, pentru cumpáratul vápsálilor
si a altor materialuri trebuincioase,
asijdire si pentru tinere certejnii lingá
zemlemeri si arhitector 600
Suma pentru cirmuire oblastii 29 510
/II-p..1179

La giudicátorie criminaliceascá a oblastii

Predsedateli al 5-le clas 1 SOO
Sovetnici al 6-le clas 3 600 1 800
Asesor al 8-le clas 1 350
Secretariu al 9-le clas 1 300
Pentru slujitorii canteleriei si pentru
chieltuielile 2 975

Suma pentru giudicátorie

criminaliceasa a oblastii 6 225
La giudicátorie politiceascá a oblastii
Predsedatel al 5-le clas 1 800
Sovetnici al 6-le clas 4 600 2 400

102
www.digibuc.ro
Säcritariu al 9-le das 1 300 300
Pentru slujitorii carrtelariei i pentru
cheltuielile 2, 725

Suma pentru giudid.torie

politiceascä a oblastii 6 225
La al oblastii cantorä de hotáirituri
Predsedatel al 7-le das 1 450
Cileni al 8-le clas 4 350 1 400
Secretariu al 12-clas 1 200
Zemlemeri al 12-clas 6 250 1 500
Pentru scriitori canteleriei i pentru
chelt uieli 1 000

Suma 4 550
10..7181
La uprava doftoreased
Inspector 1 600
Operator 1 400
Acuser 1 400
Secretariu al 12-le clas 1 200
Pentru slujitorii canteleriei si pentru
cheltuieli 400
Moasà. 1 150
Ucinici doftoresti
intii 1 150
al doile 1 120
Feldseri 2 100 200
Afarä de aceasta la uprava doftoreasa
sä. socotescu
Lecarii tinuturilor 6 300 1 800
Agiutorii lecarilor 6 150 900

Suma pentru uprava

doftoreascä. 5 320
La al oblastii cantorä a poki]tii
Al oblastii pokiit meister al 7-le clas 1 500
Agiutoriu al 9-lea clas 1 300
Buhgalter al 12-le clas 1 200
Poki]talioni 8 100 800
Pentru slujitorii canteleriei si pentru cheltuie-
lile canteleriei, cum si pentru celelalti 600
arätatoari de la cantora oblastii

Suma pentru cantora 2 400

po6[i]ti1or oblastii

103
www.digibuc.ro
S5. socoteste asijdire ca sà se asäzá cantorá a
särii pentru cirmuire tuzlalilor de sare
a haznelii, dar cantora aceasta are sä fie
alcauitá dupä ce sä vor aduce intru
intocmire arätatile tuzlali. Asämine
trebuiesti a fi cantorä pentru ocirmuire
colonistilor Varsaviei, pentru cari
fiindcä acestie sä afta.' pe sama minister-
stvii a pricinilor dinläuntru, alcätuire
statului spinzurä de la aceeasi minis-
terstvä. 111-p.3183

Pe la tinuturi
La una din giudicátoriile tinutului
Giudicátoriu al 8-le clas 1 350
Cileni al 9-le clas 2 300 600
Secretariu al 12-le clas 1 200
Pentru slujitorii canteleriei, in num5.ral
drora inträ si tähnaciul, cum
pentru cheltuielile canteleriei 300

Suma pentru una din giudicá-

toriile tinuturilor 1 450
Ir de obste pentru toate sasä giudicätorii
a tinuturilor 8 700
La isprävnicie tinutului
Capitan ispravnic al 8-le clas 1 350
Zasedateli sau comisan i al 9-le clas 4 250 1 000
Secretariu sau sames al 12-le clas 1 200
Pentru slujitorii canteleriei si pentru cheltuieli 400
Afará de aceasta, la isprävnicie tinutului sä
socoteste procuratorul tinutului
al 9-le clas 1 300

Suma isprIvniciei tinutului 2 250

lar de obste pentru toate sasa isprävnicii 13 500
La politiile oräsenesti in orasul 1111).1185
oblastii
Politmeister al 8-le clas 1 350
Ceastnoi pristavi al 10-le clas 4 200 800
Cvartalnoi nadzirateli al 14-le clas 8 150 1 200
Pismovoditel al 14-le clas 1 200
Tälmaciu al 14-le clas 1 175
Pentru slujitorii canteleriei si pentru cheltu-
ielile politiei 500
Bazarnoi 1 100
Deseatnici 40 60 2 40u
Budosnici 12 60 720

104 www.digibuc.ro
 Asupra enstrumenturilor focului
Brantmeister 1 100
Slujitori la foc 12 60 720
Spre tinere cailor pentru foc, spre intoc-
mire halaturilor si a instrumenturilor 1 000
La comisie cvartirurilor ce sä afrá lingä.
politii
Cvartirmeistru al 14-le clas 1 150
Stolonacealnic al 14-le clas 1 150
Pentru cheltuielile canteleriei 150

Suma pentru tinere politiei in

orasul oblastii 8 715
La orasul tinutului
Politmeistru al 8-le clas 1 300
Ceastnoi pristavi al 10-le clas 2 150 300
Cvartalnoi nadzirateli al 14-le clas 4 120 480
Pismovoditel al 14-lea clas 1 150
Pentru slujitorii canteleriei si pentru cheltuieli 250
Budosnici 12 50 600

Suma pentru o polictie orä.säneascä

a tinutului 2 080
lar dé obste pentru toate cinci politii
oräsenesti 10 400
/gp.3187
La caznaceistva tinutului
Caznaceiu al 9-le das 1 300
Buhgalteru al 12-le clas 1 175
Pentru slujitorii canteleriei §i pentru
cheltuieli 200
Giurati din unterofiterii iesiti in ostavd. 2 100 200

Suma pentru o caznaceistvä a

tinutului 875
lar de obste pentru toate sasä caznaceistve
a tinuturilor 5 250
La oräseneasch: expeditie a
po[i]tii
Bo[i]tä. expeditor al 9-le das 1 250
Agiutoriu lui al 12-le clas 1 175
Po6[i]talioni 4 100 400
Pentru slujitorii canteleriei si pentru
cheltuieli 175

Suma pentru o oräsä.neasc5.

poki]tä.-expeditie 1 000

11 c. 329 105
www.digibuc.ro
Iar de obste pentru sasä expeditii a poè[i]tei 6 000
La duma orkaineasa
Burgomeister al 12-le clas, de cáträ obstii
ales, f5.r5. leafä. 1
Ratmani al 14-le clas, de c5.trä obstii alesi,
färä. leaf5. 2
Pismovoditel al 14-le clas 1 130
Pentru cheltuielile canteleriei 100

Suma pentru o ofa'sä.'neasa.

dumä. 250
lar de obste pentru sasä or5.senesti dumi 1 500
llf p..7189
De ocirmuire breslelor
Burgome[i]stru, de d'Arä obste ales, fárà
leafä. 1
Starostile tirgului al 14-lea clas, de càträ
obste ales, färä. leafä. 1
Starostii breslilor din parte fiestecarie bresle
alesi de aträ obstii fárä. de leafä. cite 1
Pentru scriitoriu si cheltuielile canteleriei 150

Suma pentru ocirmuire de bresli 150

lar de obste pentru sassi ocirmuiri de bresli 900
Iar peste tot la ocirmuire dinauntru a oblastii
Bassarabiei 128 795
[p. 190, albäl 10%3191

ta tul oblastei Bassarabiei pentru cirmuire de pe granild

// [p. 192 si urmältoarele pagini cu sot, in ruseste] //0,..1193

Statul
oblastei Bassarabiei pentru ocirmuire de pe granità

Nomerul Leafa pe anu in

fetMor argint
Unuie La toti
ruble ruble
Parte tamojnei
La tamojna de pe granità a Novosilitii
Ocirmuitoriul tamojnei al 7-le clas 1 450
Intii cilen al tamojnei tot el si cazna-
ceiu[1] al 8-le clas 1 300

106
www.digibuc.ro
Al doile cilen tot el si ocirmuitoriu cantelariei
al 8-le das 1 300
Nadziratel pachauzului al 9-le das 1 250
Vag-stempelmeister. tot el si echer al 9-le
clas 1 250
Intii dosmotrscici al 10-le das 2 200 400
Al doi,e dosmotrscici al 12-le das 2 150 300
Storoj 1
Pentru cheltuielile canteleriei 500
Pentru naimire casä.' i si intocmire binalilor

Suma pentru tamojna

Novosilitii

La tamojna de pe granitä. a Sculenilor

Ocirmuitoriul tamojnei al 7-le clas 1 450
Intii cilen tamojnei, tot el si caznaceiul
al 8-le clas 1 300
Pismovoditel cu stiintä de limba rusasca si
si moldovineasc6 al 10-le das 1 200
Nadziratel pachauzului al 10-le das 1 200
Vag-stempelmeister, tot el si echer al 10-le das 1 200
Intii dosmotrscici al 12-le clas 1 180 360
Al doile dosmotrscici al 14-le clas 2 130 260
PentrU slujitorii cantelariei, ná.'imire casei
si pentru cheltuiele 500

Suma pentru tamojna de la

Sculeni 2 470
II[p.].195
La tamojna portului de la Reni
Ocirmuitoriu tamojnei al 7-le clas 1 450
T'AH cilen tamojnei, tot el si caznaceiu
al 8-le clas 1 300
Al doile cilen, tot el si ocirmuitoriu
canteleriei al 8-le clas 1 300
Nadziratel pachauzului al 9-le clas 1 250
Vag-stempelmeister, tot el si echer al 9-le
clas 1 250
Intii dosmotriscici al 10-le clas 2 200 400
Al doile dosmotrscici al 12-le clas 2 150 300
Pentru cheltuielile cantelariei si pentru
näimire casei si intocmire binalilor 500

Suma pentru tamojna de la

Reni 2 750

107

www.digibuc.ro
 La zastava tamojnei de la portul
Ismailului
Ocirmuitoriul zastavei al 8-le das 1 300
Agiutoriu lui tot acela si caznaceiu al 9-le clas 1 250
Pismovoditel cu stiintä de limba rusascà
si moldovineascá. al 10-le clas 1 200
Nadziratel pachauzului al 10-le clas 1 200
Intii dosmotrscici al 12-le clas 2 180 360
Al doile dosmotrscici al 14-le das 2 130 260
Pentru cheltuiele si intocmire binalilor 400

Suma pentru zastava de la Ismail 1 970

La zastava tamojnei de la Leova de pe
granitá.
Ocirmuitoriu zastavei al 8-le clas 1 300
Intii cilen, tot el si caznaceiu al 9-le clas 1 250
Pismovoditel cu stiintä de limbä rusascä si
moldovineasc51 al 14-le clas 1 150
Nadziratel pachauzului al 10-le clas 1 180
Dosmotrscici al 14-le clas 2 130 260
Pentru cheltuielile cantelariei, pentru näimire
casi si intocmire binalilor 250

Suma pentru zastava de la Leova 1 390

ni-p..7197
La zastava tamojnei de la portul
Akkermanului
Ocirmuitoriu zastavei a 8-le clas 1 300
Agiutoriu lui, tot accla si caznaceiu al
9-le clas 1 250
Pismovoditel al 10-le das 1 200
Nadziratel pachauzului al 10-le clas 1 200
intii dosmotrscici al 12-le clas 2 180 360
Al doile dosmotrscici al 14-clas 2 130 260
Pentru cheltuiele si intocmire binalilor 400

Suma pentru zastava

de la Akkerman 1 970
La zastava tamojnei de la Lipcani
Odrmuitoriu zastavei al 8-le clas 1 300
Agiutoriu lui, tot acela si caznaceiu al 9-le clas 1 250
Pismovoditel al 14-le clas 1 150
Nadziratel pachauzului al 10-le clas 1 180
Dosmotrscici al 14-le clas 2 130 260
Pentru cheltuiele si intocmire binalilor 250

Suma pentru zastava de la

Lipcani 1 350

108
www.digibuc.ro
lar peste tot pentru tamojni 14 690
Pe linie carantinei granitei Bassarabiei
Nacealnic liniei carantinei si a strajei
cordonului de pe granita Bassarabiei, al
5-le clas 1 1 500
Lingà sine secretar 9-le clas 1 250
Pentru cheltuielile canteleriei 300
Suma pentru nacealnic 2 050
ll[P..7199
L a carantina portului de la Reni
p entru cantora carantinei
Nacealnic carantinei al 6-le clas / 600
Tovaris al s'Ala al 7-le clas 1 450
Doftor 1 450
Secretar al 10-le clas 1 200
Perevodcic cu stiintä de limbile rusascA,
moldovineasa si greceascá, al 12-le clas 1 200
Pentru leafa slujitorilor cantelariei si pentru
cheltuielile cantelariei 1 20C;
La casa carantinei
J Acelor intii doai cvartaluri 2 300 600
Lecari 1 A cvartalului al triile 1 400
Comisan i al 9-le clas trii, dintre cari la al
triile cvartal 1 300
La cele doai inai cvartaluri 2 250 500
Nadzirata pachauzului al 10-le clas 1 200
Dosmotrscic a tamojnii asupra pachauzului
al 10-le clas 1 200
MoasA 1 150
Feldseri 4 100 400
Nadiirateli asupra od5.ilor pentru cei ce IntrA
In carantirá
inai 4 100 400
al doile 6 80 480
Slujitori ostinesti din cei nedestoinici la
slujbá. In armie, pentru ca sà tie caraulul
dinauntru si pentru ca sä lucrezl tot
feliul de lucru ce va fi, precum si pentru
ca sá fie triimis 20 25 500
Pentru cumpäratul materialurilor de spitArie,
alte trebuincioasä lucruri si doftorii,
asijdire pentru afumatul máirfurilor, a
hainilor si a lucrurilor trecItorilor dupá
pravilile carantinii, pentru cumpAratul
lemnilor spre incAlzire casii carantinei,
a tuturor cinovnicilor, slujitorilor si
a caraulurilor, asijdire pentru proviantul
slujitorilor celor mai de gios si pentru
furajä. la 8 cai a haznelii, asárnine pentru
hrana vinovatilor ce s'A intrebuintaz1
la carantin5. 6 300

109

www.digibuc.ro
 Tinere branvahtei
Ofiteri din cei iesiti in ostavcä cari au slujit
la flotä 2 300 600
Cvartirmeistri asupra a doai caten i si a unii
sliubci cu 8 visle 2 100 200
Vislasi 28 50 1 400
Suma pentru cantora carantinei
de la Reni 15 730
ll[p.1201
La carantina de pe granitä de la Sculeni
Pentru cantora carantinei
Nacealnic carantinei al 6-le das 1 600
Tovarisul sä."u al 7-le clas 1 450
Doftor 1 450
Secretar al 10-le clas 1 200
Perevodcic cu stiintä de limbä moldove-
neascä, rusascä si greceascä al 12-le clas 1 200
Pentru leafa slujitorilor cantelariei si pentru
cheltuielile cantelariei 1 200
La casa carantinei
I La cele intii doai cvartaluri 2 300 600
Lecari 1 La cvartalul al triile 1 400
Comisan al 9-le das
La al triile cvartal 1 300
la cele doai intii cvartaluri 2 250 500
Nadziratel pachauzului al 10-le clas 1 200
Dosmotrscic tamojnei al 10-le das 1 200
Moasä 1 150
Feldseri 4 100 400
Nadzirateli asupra odäilor pentru cei ce
inträ in carantinä:
intii 4 100 400
al doile 6 80 480
Slujitori ostinesti din cei nedestoinici la
slujbä in armii 20 25 500
Pentru cumpäratul materialurilor de spitärii,
alte trebuincioasä lucruri si doftorii
asijdire pentru afumatul märfurilor, a
hainilor trecátorilor, a ocailor ce sintu
acuite si a lucrurilor dupä pravilile
carantinei, pentru intocmire binalilor
carantinei, pentru cumpäratul lemnelor
spre inalzire caselor carantinii a tuturor
cinovnicilor, a slujitorilor si a caraulu-
rilor, asijdire pentru proviantul slujito-
rilor celor mai de gios si pentru furaj la
8 cal a haznelei, asämine pentru hrana
vinovatilor ce sä intrábuintazä la
carantini 6 300
Suma pentru carantina de la Sculeni 13 530
//[p.3203

110
www.digibuc.ro
 La zastava carantinei de la Leova
Nacealnic zastavei al 8-le clas 1 300
Lecar 1 250
Comisan al 10-le das 2 200 900
Feldseri ? 100 200
Slujitori ostinesti nedestoinici la slujhä in
armii 6 25 150
Pentru scriitori si cheltuielile cantelariei 1 200

Suma pentru zastava carantinei de

de la Leova 2 500
La zastava carantinei de la Lipcani
Nacealnic zastavei al 8-le clas 1 300
Lecar 1 250
Comisan i al 10-le clas 2 200 400
Feldseri 2 100 200
Slujitori ostinesti nedestoinici la slujbä in
armii 6 25 150
Pentrii scriitori, pentru ale cantelariei O
celelalte cheltuieli 1 200

Suma pentz-u zastava carantinei

de la Lipcani 2 500
La zastava carantinei portului de la
Ismail
Nacealnic zastavei al 8-le clas 1 300
Lecar 1 250
Comisan al 10-le clas 2 200 400
Feldseri 2 100 200
Slujitori ostinesti nedestoinici la slujb'á in
armie 6 25 150
Pentru scriitori, pentru ale cantelariei si
pentru celelalte cheltuieli 1 200
l'hiere branvahtcz
Ofiteri din cei iesiti in ostavcä., cari au
slujit la flot5. 2 300 600
Cvartirmeistri asupra a doai caten si a unei
sliubci cu opt visle 2 100 200
Vislasi 28 50 1400

Suma pentru zastava carantinei

portului de la Ismail 4 700
Igp.3205
La zäistava carantinei portului de la
Akkerman
Nacealnid zastavei al 8-le clas 1 300
Lec ar 1 250
Comisan i al 10-le clas 2 200 400

111
www.digibuc.ro
Feldseri 2 100 200
Slujitori ostinesti nedestoinici la slujba in
armii 6 25 150
Pentru scriitori, pentru ale cantelariei si
celelalte cheltuieli 1 200
Tinere branvahtei
Ofitari din cei iesiti in ostavca care au slujit
' la flota ' 2 300 600
Cvartirmeistri asupra a doai caten i si o s1iubc5.
cu opt visle 2 100 200
Vislasi 28 50 1400

Suma pentru zastava carantinei

portului de la Akkerman 4 700
lar peste tot pentru carantini i tamojni 60 400

Insämnare: Caraulul carantinei trebuie sa fie tinut de catre polcurile arrniei

ce sintu asAzate in oblaste Bassarabiei; iar intimplindu-sa a sä ridica de alce
sä schimba acel caraul de caträ straja dinrauntru. Numarul vinovatilor pentru
lucru in carantina sä hotaraste dupa punire la cale a ocirmuitoriului oblastei,
iar cheltuielile cele neaparate pentru tinere lor au sa fie facute din suma mai
In sus insamnatä.
Ramasitile de bani ce vor fi dintr-un condeiu pot sa fie intrebuintate
spre indestulare altuie cu hotarire celui mai mare ocirmuitoriu al oblastei;
deci, daca dupa ce desavirsit implinire a tuturor trebuintarilor mai in sus
hotariti va famine ceva din suma statului i dinpotrivä la celelalte carantine
a oblastei Bassarabiei sä intimpina neagiungiri la suma cheltuielelor ce este
hotarita pentru insusi fiestecare carantina si va trebui a sa face vreo mica
adaogire la suma statului, atunce trebuinta ce va fi poate sa se intimpini cu
banii rämasi pe temeiul unii asa hotariri dupa predstavlenie nacealnicului
marginii; iar la intimplare dimpotriva, ar5.tata fam'asita sä cuvine a sa pastra
pe loc pia la vreme unei asämine intrebuintari.
Editie critic5..
Varianta 1, Biblioteca Arhivelor Statului Iasi, nr. 47/inv. 501, 3 f. ncnumerotate
208 p. (lips5. p. 113 116), tipar negru pe doul coloane, (250 x 170), 50 rinduri cu caractere
rusesti, text bilingv, nelegat, pe f. de titlu cu creion albastru N. 1 142GI N.25-- special
opis CVIII 108 si Bibl. Academiei Rom&ne CVR 970, exemplar complet (= va.r. 1)
Varianta 2, Biblioteca magistrat N. Petia, incomplet, lips& f. 1-2, P. 29-52; 57-64;
67-68; 77-100; 121-124; 129-136; 141-132; 161-172; 205-206 (= var. 2).
In Ms. rom. nr. 4 126 de la Bibl. Aca.demiei Române, f. 177-227 a fost copiat textul
In lb. roman& al Asezeintintului aranjat insA pe dotal coloane. Rare si nescmnificative diferente
fonetice. La f. 180, in titlu lipseste cuvintul proiectu; §19 a fost copiat de doll& ori la f. 193,
la f. 223v o coloan& a rlmas albA. Nu a fost copiat& partea ce incepe la p. 173 (textul tip5rit):
Statul al oblastei Bassarabiei pentru cirmuire dintituntru. F. 177 r-v cuprinde o Table (cu litere
latine) care insiruie titlurile tuturor capitolelor, numerotate de copist. Se face trimiterea la
o numerotatie a paginilor f&cut& de copist, de la l-91. Acest Sumar" este scris pe hirtie
alblstruie, groasA, in timp ce textul Asezdmintului e scris pe hirtie alb5., groas5 Cu dungi. Copis-
tul nu a folosit slovele chirilice 41 §.1
Asez&mintul" a fost publicat (in traduccre) in limta rush in sobranie
zakonov Rossijskoj imperii", St. Peterburg, 1854, t. 35.
In editia de fat& am inregistrat variantele lexicale çi diferentele morfologice
var. 1 si 2. Am marcat prin caractere cursive cuvintele care se g&sesc numai in var.
In subsol am reprodus intii formularea din var. 1 apci, dupl bark var. 2.

112
www.digibuc.ro
 131
Hrisov domnesc de întc'iriturii-
dup'á. soborniceasca indreptare i hoarire ce s-au acut pentru rinduiala danii-
lor de rnosii, de vii i locuri de case si vinzäri i schimburi i zälogituri i pentru
mosiile monastiresti; asijderea i pentru rinduiala impärtirilor de tigani
pentru partea moldoveneascà ce s-au amestecat cu partea tigäneascä prin
insuari i märiari, cum si alte bune indrepari pentru tigani a feliu de feliu
de obraze.
1785, dechemvrie 28. // [f,11
Noi, Alexandru Ioan Mavrocordat voevod
Din dumnez.eiasca milä, domn si obliiduitoriu tä.'rii Moldovii.
Din ceasul ce dumnezeiasca pronie ne-au incoronat cu stema acestii
binecredincioasä tä'ri i ne-am suit la domnescul i pärintescul nostru scaun,
scoposul domniei mele au fost si este ca sä afläm toate chipurile cele mai de
folositoare urmäri si de intemeierea obstii si nu numai cele vechi si bune
obiceiuri s'a' le inarim ci si la mai bunà stare, incit va fi cu putintä sä le aducem;
iarà cele pricinuitoare de strimbä.'tate sà le lipsim cu totul.
Drept aceea, intre alte bune orinduicle folositoare obstii ce am fäcut
domnia mea, carc prin scris In publicä s-au dat, luat-am sama din multe
jalobe ce ni s-au dat si din necontenite pricini de judecaa ce sint pe toatä
ziva la divan pentru daniile de mosii, de vii, de case, de locuri de case si de
livezi si altele, ce s-au urmat 01ä acum in pämintul acesta din au obiceiu
din nebägare de samä, in care danii läcuia numai un ainuit viclesug ce sä
metaherisea de cei mai multi, cu care putea a avea cuvint de protimisis
intriP oricelucru nu ar4 fi putut a5 avea dreptate sà intre cumpärätoriu
sapinitoriu,si pe de o parte s'A intuneca i sä päigubea cel cu dreptate si pe
de ala parte cel prin viclesug folosit aminea insärcinat ca sä räspunzá pen-
tru pacatul acela in aintea drepteii juded.ti a lui Dumnezeu osebit de alte
giuräminturi i bläisamuri i cu totul pierzare de suflet ce sä intimpla
futre cei ce metaherisea aceste necuviincioase6 fapte i divanului gospod,
pururea o nespusä. supärare.
Asijderea i pentru rinduiala ce sä urma la impärtirile de tigani, intre
unii i altii, cum si pentru partea moldoveneasc'ä ce s-au amestecat cuneamui
tigänesc prin insuräri i märiari.
Asupra csárora pricini au si fost oaresicare hoariri de räposatii domni:
Grigorie Ghica voevod bätrinul i Grigorie Alexandru Ghica voevod prin
osälite hrisoave care s-au fost acut cu siat de obste, dar nefiind cu cea deplinà
intocmire nu s-au urmat pinä acum.
Deci, voind domnia mea a da o indreptare desävirsit 7 si a pune aceste
pricini in bun as5z5mint cu intemeiere, poruncit-am prin domneasca noasträ
lidia de s-au adunat la sfinta mitropolie preosfintitul mitropolit kir Gavriil
cu alti arhierei, arhimandriti i igumeni 8, CUM i toti de obste dumnealor
velitii bojen pämînteni, carii dupä cercetare cu mare luare aminte ce au acut
asupra pricinilor aatate mai sus, precum au gäsit mai cu cuviintä si mai cu
dreptate a sä.' urma de acum inainte, prin isc5lite doao anaforale pre larg
ne-au instiintat, care anaforale de iznoavä cercetindu-le domnia mea cu
amäruntul i aflindu-le cu cale si cu dreptate a sä urma, s-au inarit cu insusi
Comparind textul retipXrit la Chisinlu cu cel de la 1785, semnalgm diferentele (durnar5.
indicám forma din 1785 din SH): 1 de folositoare / de folos; (Astfel a apArut In ed. din 1785
ceale mai de fofos urmdri. in copiile ms. no 1, 91 si 96 dintre anii 1819 si 1820 din BAR textul
apare astfel toate chipurile cele de mai folositoare uringri", asa precum a fost tipArit si In
1835" (SH, p. 18, nota. 1)]; 2 cairel, ; 3 intru / In; 4 nu ar / n-ar 5 a lipseste in SH;
6 necuviincioase / necuvioase; 7 desavirsit desIvirsit5.; 8 igumeni / egumeni.

118
www.digibuc.ro
a noasträ domneasca isalitura i pccete, adeca prin cea // U.32 dintii obstea-
sca angora ce este din anul acesta 1785 august 14 sa arat5.:
Cà toate daniile de mosii, de vii, de locuri de case, de tigani sau de alte
averi ce s-au facut din inceput cu cuvintul dreptatii i cu chipul, ce datoria
sau buna orinduiala au indemnat a sä face, fiind drepte i cu cale, fara a nu
da pricini de gilcevi sau de jalobe, au ramas statornice si intemeiate.
Iar daniile acelea ce s-au obicinuit a sa face de caträ cei de starea de gios
saraci la cei mai puternici i chivernisiti (nefiind puntul rudeniei in mijloc)
socotindu-le cineva cu luare aminte, lesne sa pot cunoaste ea nu au nici un
temeiu de dreptate sau cuviinta, pentru ca fireste, ce cuvint cu cale sa poata
da la o pricina ca aceasta a sa indatori adecä cel neputincios sä.' ajute pre cel
puternic si a darui s5.racul celui mai bogat.
Ci, dar, la cele mai multe dintr-aceste feliuri de danii, fiindca sä urmeazä
o nedreapt5.1acomie i strimbatate, atit despre cei ce le dau cit i despre cei ce
le iau, pentru aceia s5.virsirile lor sint pricinuitoare de gilcevi:cauneori cei ce
voiesc a lua danii, fiind povatuiti de catra nesatiul interesului, metahirisesc
silnicie supt feliuri de chipuri si de fagaduinte, prin care silesc pre cei mai
säxaci a le inchina danii; alteori, cei ce sint obicinuiti a da aceste feliuri de
danii, urmind asemenea rautate, ori pentru ca sa-si izbindeasca pizmä asupra
neamurilor si razesilor lor, ori pentru ca sa se foloseascä asuprind pre aproa-
pele lor, merg i dau danii la cei mai puternici, unii mncä si lucrul ce nu este al
lor, ci a celor mai multe danii / numai numele le este de danii, pentru ca sa nu
aiba cuvint 9 de raspuns neamurile i razesii lor; iara fapta ce intru adevar este
adevarata vinzare si de multe ori vinzare cu pret mult mai mare decit aceia ce
plateste lucrul, caci ce pret nu dä un bogat interesat de mosii pentru ca sa-si
gasasca chip a sa face razes in mosiele altora, nadajduind ca cu vreme sä se
lätasca dupa dorirea sa? Si dupä aceea, cite sfazi, cite jalobe, cite fa'psiri
bastamuri de c5.tra cei impreuna mosinasi; ispita este de fata vazuta mii in
toata" zilele.
Dintru aceste si alte asemenea urmäri a daniilor este cunoscut cä acest
feliu de danii, fiindcä din inceput sä urz5.sc cu rea credintä i farä temeiu
de dreptate, nu pot a nu naste prigoniri i gilcevi, uneori despre cei ce le dau,
alteori despre cei ce le ieu, din care intaritindu-sa necontenite pricini i jude-
cali, sä pricinuiesc pagube i pierdere de vreme i saracie celor saraci därui-
tori si neamurilor lor; osebit de vatamare de suflete ce sa intimp1ä de multe
ori si la o parte si la alta.
Drept aceea, ca un obiceiu rau obicinuit i ca o fapta pricinuitoare
de strimbatate si de necontenite suparari divanului gospod, cu sfat de obste
s-au ga.sit cu cale sä se opreasca cu hotarire de istov i sa nu mai fie slobod a
sa 10 face niste danii ca acestea de catre cei saraci si de starea de gios la cei mai
bogati i puternici, fiind opritä accasta cu hotarirea //t.f.33 pravelilor.
Caci scoposul la care privesc i razama pravelile este ca sä sigurevsasca stapi-
nirea fiestecaruia pe averea sa. Jara cu obicinuinta acestor feliuri de danii
ridica acest diavthendevsis a stapinini ce da dreptatea fiestecaruia asupra
lucrului sau: ci, dar, iata cä fapta aceasta este i improtiva praveli[i]. Pentru
aceea, ca sä conteneasca aceasta catahresis de acum inainte, daniile sa fie
slobode a sa face numai intre rudenii si intre cei de starea deopotriva sau si
de caträ cei puternici, de vor vrea, la cei saraci si de catra toata starea la
sfintele manastiri i biserici, unde sa dau pentru pomenirea i folosul sufletesc.
Tara amintirea, precum s-au obicinuit pinä acum cu chipurile i pentru pricinile

9 cuvint, in plus fat.5. de SH 10 mai SH

114
www.digibuc.ro
ce s-au zis, sä fie oprite tuturor Cu hotarire de obste. $i de vor mai indrazni
vreunii dupa hotarire aceasta a da sau a lua nescareva danii de acest feliu,
nu sä tie in sama, ci sá se socoteasca ca cum nu s-ar fi facut, once tocmalá
sau invoiala sä va face asupra acestui pont.
Iara carii vor cuteza a metaherisi viclesug, dind si luind improtiva
hotaririi acestia, asemenea danii prin zapise viclene, cu veleturile mai de-
nainte: unii ca aceia, aflindu-se i dovedindu-se, sa fie supusi la pedeapsa a
pagubi amindoao partile, atit lucrul ce sä va face danie, eft i pretul lui, cu
care s'a se foloseascà neamurile sau razesii acelor ce vor da acele danii.
Osebit, fiindcä asemenea pricini de gilcevi intre mosinasi si de supararea
divanului se nasc si din pricina / vinzarilor de mosii, ce sa vind si din zalogitu-
rile ce sä zalogesc pentru datorii, cum si din schimburile ce sa fac urmindu-s..
la cele mai multe o catahrisis pricinuitoare de neodihna'., care si aceste fiind
trebuinta de a sä pune la calea cea mai bunä pe urmarea dreptatii, asa s-au
socotit hotarirea:
Cind va fi s'a se vinzá vreo mosie sau parte de mosie intre cei ce nu sint
raz'asi sau rudenie, sa fie datori atit vinzatoriu cit i cumparatoriu a sa infä-
tosa la divan, aratind zapisul tocmelii cu pretul cel adevarat, care dupä ce
sä va cerceta, aroi de la divan sä se scrie catre dregatorii tinutului la care va fi
mosia aceea ca sà faca publicatie in 6 luni la toate zilele de tirg, spre instiintarea
acelora ce rudenia i razasia le dà protimisis a ràscumpäraU i piná la aratata
aceea de sase luni vade neiesind nimene din neamuri sau din razasi, ce vor fi
aicea ca sä cumpere, apoi dregatorii tinutului sIi triimita marturie in scris la
divan de instiintare: si asa de la divan sa se intareasca vinzarea aceea ca sä
ramiie statornica.
Si cind rudeniile sau ra.zasii vinzatoriului, care va 12 fi de fata, sa vor
scula sá rascumpere dupa ce va trece vadeoa aceea de sase luni ce s-au zis,
cum si aceia fazasi i neamuri ce vor fi instreinati pe la alte tari, de nu vor
veni pina in cinci ani ca sä rascumpere, ci vor lasa sá treaca mai multä vreme
apoi vor cere sä räscumpere, atuncea sa nu li se tie in sama cererile, nici a
celor de fata, nici a celor instreinati, trecind aratatele vadele, precum aceasta
prin hrisovul domniei sale // raposatului Grigorie Ghica voevod
batrinul este hotarit.
Asijderea, indatoritoriul ce va avea mosii 13 sau vie, sau tigani amanet
pentru datorii 14 si viind ziva vadelii, la care cel indatorit prin zapisul säu
face st'apin asupra amanetului, neplatind datoria sa nu fíe volnic a stapini
acel amanet pina nu va instiinta divanul, si de la divan sa se facà iarasi publi-
catie prin 15 rinduiala ce s-au zis mai sus si pina in 6 luni neiesind nimenea
dintre ceia ce au protimisis, ca sa plateascà datoria, sä rascumpere amanetul,
apoi acel amanet sa se scoata la mezat i strigindu-se dupa obiceiu cu pretul
ce sa va adaoge sá se protimisasc'ä a lua indatoritoriul i sä i se intareasca
stapinirea prin hrisov gospod, ca pre urma, de sa va scula cineva din neamuri
sau razasii aceluia ce au zalogit pentru ca sä rascumpere, s'a nu li sa tie in sama.
Pentru schimburi asemenea s-au socotit cà este bine sa sà hotarascä ca
oricarii vor avea sä faca schimburi de mosii s'a fie datori intii: a instiinta
divanul, ca de la divan sa se cerceteze lucrurile ce sa dau schimb si de la o
parte si de la alta si pricina sau interesul ce au indemnat sa se facä acel schimb,
carele de sä va gäsi cu cale, sa sà intareasca si de la divan. Si asa sa ramiie
schimbul statornic; iara aminterea sa nu tie in sama. Osabit razasul ce va
11 rAseumptun/ eumpAra SH; 12 va/ vor SH; 13 mo§ii/ mo§ie SH; 14 datorii / datorie SH;
15 prin/ pe SH

115
www.digibuc.ro
vrea sii schimbe sau sii vinzi partea sa de mosie, urmind dup5. orinduiala /
aritati mai sus, si fie dator intii alege si a-si hotiri partea lui dintr5 a 16
altor räzesi si asa s'A fie volnic a o schimba sau a o vinde; ian intr-alt feliu
SI nu aibi voie ca cu acest chip s'A lipsasc'A multele pricini si gilcevi.
Deosebit, fiindcä din pricina slobodii volnicii a vinzirilor si a schim-
burilor, intre alte neorinduiele ce s-au urmat si cele mai multe din monastiri
au pierdut din in 18 vremi in vremi multe mosii, ce au avut de la ctitorii lor:
s-au socotit cu sfat de obste, ca de acum inainte si fie opriti egumenii mona-
stirilor cu hotirire ca nici Cu un chip s'A nu dea mosiimonastiresti, dciinstrei-
narea mosiilor ctitoresti de pe la monastiri, osibit cii este opriti de pravili,
dar pricinuieste i desivirsit striciciune monastirilor, cum si schimburile de
mosii monastiresti si nu fie slobod a si face fiestecum; ci cind va fi trebuinti
de a si face vreun schimb cu mosia monastireasci, s'A nu s'A fad cu altceva
färä decit iarä cu mosie, care s'ä se cerceteze intii de citri mitropolitul
si de dtri divan si gisindu-si a fi cu cale si mai de folos monastirii prin incre-
dintate cercetiri si asa si se fad; iari aminterea de s'A 19 va face, sii nu sà." tie
In sami nici intr-un chip.
La toate aceste de mai sus aritatele pricini, punere la cale si avezare,
intr-acest chip s-au asizat i s-au hotirit ca sii se urmeze de acum inainte:
Iarä pentru cele trecute danii, vînzäri i schimburi ce s-au ficut
//ff.15 acum, fiindci a si disface este cu neputinti, cAci se poate da pricini de
neconteniti si firi de sfirsit turburare intre rAzesii de mosii i supärare
divanului gospod, s-au socotit si s-au hotifit ca si rimline statornice dupi
orinduiala cu care s-au fäcut.
Prin cea al doilea obsteasd anafora ce s-au ficut mai pre urma tot in
anul acesta, let 1785 septemvrie sii arati pentru pricina impirtirilor de tigani
CC s-au obicinuit pini acum aicea in tara, cIt 20 partea moldoveneasci ce
prin insuriri i miritäri s-au amestecat cu neamul tiginesc, asupra drora
pricini, micar cii sint acute intii de riposatul domn Grigorie Ghica voevod
oarescare hotiriri prin domnesc hrisov si al doilea rind mai pre larg
mai cu deadinsul s-au ficut hotArirea prin zece ponturi la domnia dintii aicea
In Moldova a riposatului domn Grigorie Alexandru Ghica voevod, care
ponturi fiind acute cu adunare de sobor a arhiereilor tärii si a velitilor bo-
ieri, prin anafora s-au aritat domniei sale atuncea si s-au adeverit atit prin
intiritura anaforalii cu iscilitura i pecetea domneasci 21 Cit i prin osibit
hrisovul domniei sale s-au intirit; dar 22 pentru ci n-ar fi fost deplin intocmire
potrivire, rimiind de nu s-au urmat pînä acum deplin de 23 numitele
hotariri.
$i voind domnia mea ca si se asize cum ar fi mai cuviincios fäiä
mare si drept a si urna la o pricini ca aceasta, atit din partea celor cu pricina,
cit prin partea giudedtii, prin domneasca noastri s-au poruncit ca si
se fad o deplini 24 indreptare i desivirsit hotirire dupi / care de-apururea si
in viitoarele vremi nestrAmutat si se urmeze i s'A se pizasci ca o pravili.
Insi fiindcä, precum s-au aritat mai sus, hotArirea cea mai pre larg
si mai cu deadinsul asupra acestor pricini este cea din vremea pomenitului
domn Grigorie Alexandru Ghica voevod, ficindu-si socoteali cu cea mai
mare luare aminte in frica lui Dumnezeu asupra acelor aritate zece ponturi,
la cele ce s-au cunoscut cii s-au hotirit atuncea cu cale si cu dreptate, nu s-au

16 dintri/ dintr-a SI-I; 17 lntr-alt feliu / In aininterea SH; 18 in, In plus fati de SH; 19
SH 201 pentru, SR: 21 domneasca /alhospod SH ; 22 dar I dara SH; 23 deldupa- SH; 24
deplinl/deplin SH

116 www.digibuc.ro
flcut acum nici o stfámutare si cele ce s-au pärut a fi nepotrivite deplin asupra
dreptátii s-au indreptat precum s-au socotit a fi mai Cu dreptul si mai Cu cale.
Asijdirea si cele ce s-au socotit a fi lipsä spre indestularea dreptAtii de amin-
dcao pArtile s-au adaos i s-au asezat precum s-au gAsit cu cale, care de toate s5.
aratá pre larg prin ponturile ce s'A urmeazä in jos.

Dack tiganul domnesc ori boieresc ori monastiresc sau ori a cui va lua
tigancä domneascl, boiereasc5. ori 25 monastireasa sau ori a cui va fi, pentru
ca si nu rámiie pe urrnä sá se La impartire copiilor, s'A fie datoriu stápinul
tiganului a da altá tigancI in locul aceialalte 26. pArti, ca s'A rämiie la stApinirea
Jai sällasul intreg. Iará cind stApinul tiganului nu va avea tigancl sà dea, s'A fie
volnic stIpinul tigancii sá dea sigan pentru sigan i sA ia sála..sul. Si cind nu
va avea nici acel cu tiganul sä dea altà tiganc5., nici acel cu tiganca sä dea
alt sigan, atuncea sá fie volnic stápinul tiganului sá dea 50 lei pretultigancii.
Iarä de nu va vrea sá dea, sá fie volnic stapinul tigancii s'A dea pentru tigan
70 ki i partea la care va rAminea // 11.16 vinzarea sá la zapis incredintat
de la mina vinzätoriului.

De s'A va timpla tiganul sau tiganca cu vre un mestersug i stápinii lor

ziu sá vor putea invoi pentru pricina mestersugului, atuncea sá meargá inaintea
judecItii, i judecata va hotári ce pret sä dea acela la care va ráminea s'Alasul,
pentru mestersugul tiganului sau a tigancii, afarä. de 27 pretul ce s-au socotit
pentru suflet, însä pentru mestersugul läutáriei, a cobz5riei sau a altor zickturi
nu-sá hotärascá nici s'A se dea pret osebit 28.

Cind sá va timpla vreun tigan sà ja vreo tigancá a cuiva nestiutl, cum

tiganca sá ia tiganul cuiva nestiut i trecind ani la mijloc vor fi apucat a face
copii, aflind dovadä stApinul pArtii ceii pierdute cá este tiganca sau tiganul
.a lui, atuncea s'A fie volnic stApinul tiganului a da altä tigancI de märitat in
locul tigancii, sau stápinul tigancii sä dea alt sigan de insurat in locul tiga-
nului, ca sä rmîie sälasul intreg la o parte, insá protia volniciei a /ua sau a da
-schimb sá se dea la stäpinul pdrtii ceii pierdute ; iará pentru partea de copii
-ce a va cádea a s5. da (pentru ca s'A nu s'A facá despArtire copiilor de pärinti)
s'A. se dea bani, insA pretul copiilor de la 16 ani in jos sá fie pe jumátate, adec5.
-feciorul 35 lei si fata 25 lei; iará acelor de virstä de la 16 ani in sus va fi pretul
intreg, cum s-au arAtat la pontul intiiu, 70 lei tiganul / si 50 lei tiganca; iarä.
-de sá va intimpla aflarea acelor tigani de aire sfäpinii lor dupá indelungatá
vreme, incit i copiii tiganilor s'ä fie insurati i sä aibá copii, atuncea acela29
va avea a da (nepriimind bani cela ce va avea a lua) pentru cite suflete va avea
dea, sA fie indatorit s'A dea s'Alase intregi, iará pentru cite suflete nu va avea
s'Alas intreg de potrivil, ca s'A dea, s'A aibá voie a da bani dupá pretul rinduit,
-ca sá nu s'A facá despártire de sälase.

SA se dea publicatie i porunci de obste in toatá tara ca nici unul din

protopopi sau preoti sá nu fie volnici a cununa tigani cu tigance färä stirea
ori, In plus fatA de SH; 26 a, In plus falta de SH; 27 de / din SH; 28 osebit/deosebit SH;
.29 ce, Sli;

11Z
www.digibuc.ro
sapinilor lor i ping nu vor lua scrisoare de la acei stäpini sau de la vechilii lor
cg adeca (de va fi altul stäpinul tiganului si altul stgpin tigancii), cu invoirea
priimirea lor sà volnicesc acei tigani a sä cununa, sau de vor fi si tiganul
tiganca tot a unui stgpin, sä se scrie cà sint amindoi drepti robi ai sgi i cà Cu
stirea i voia sa vor sà se cunune i intr-acest chip cununindu-i, sà fie datori
preutii a tine la sine si a päzi scrisorile acelea, ca cind va naste vreo pricinä
sà vor intreba, sä le scoatg de 30 fatg ca sg-si dea seama, &I nu rginiie supt
vinovätie.
Iarä care preot sà va argta prin stiintg nesupus poruncii i nu va urma.
hotäririi acestia, ci va cununa vreun sigan sau tigancg a cuiva arä stirea si
voia stäpinului, acela preot ()snit de pedeapsa canonului // bisericesc
ce i sä va rindui, incg sä fie indatorit a da gloabg pretul rinduit al tiganului
sau a tigancii ce va cununa färg stirea stgpinului la acelasi sapin. Cum si ori-
carii din cei ce au tigani va lua cu tiganul sau cu tiganca sa, prin insäräciune
sigan sau tigand a altui fgeä stirea i voia aceluia, asemenea sä' fie indatorit,
dupl ce sä va afla, sä dea gloabä pretul tiganului sau al 31 tigancii ce va lua.
la stgpinul a cgruia sä vor afla.
(5)
Tiganii domnesti, boieresti, monastiresti sau ori a cui vor fi, ce umbll
cu sgtrile prin tara si sint obicinuiti a fura fete de tigani sau tigance de le tin
färä cununie, zicind cä sint cununati cu dinsele, pentru aceasta sä se dea tari 34
porunci la juzi ca de acum inainte nicidecum unile ca acestea sà nu sà facg;
iarà dovidindu-sà sä au urmat improtivg.', atit judele cetii la care sä va timpla,
cit i iganul acela sg se pedepseascà cu mare pedeapsg, iarl tiganca cu toti
copiii ce va avea sà se dea la stgpinul ei, de va fi a altui stgpin.
(6)
Sapinul vreunui sigan de va indemna pre tiganul sgu sa fure vreo.
tigancä din casä boiereasa, monastireasea, mazileascg, negutgtoreascg. sau
ori a cui, i cu chip de insgráciune prin a lui mästurie sä vor cununa, fiindcg..
a sä despärti nu sloboade pravile i stäpinul tigancii a sg pggubi de slujba ei.
nu este cu dreptate, s-au socotit cind sà va dovedi cà stg.pinul tiganului au fäcut
un lucru ca acesta cu indemnarea i / mijlocirea sa, sà rämiie tiganul supt
stäpinirea stäpinului tigancii impreunä cu tiganca, dindu-i si carte gospoct
de stgpinire; iarä cind tiganul va face un lucru ca acesta fg.rd stirea stäpinului
sgu, sà se socoteascg cu divanul gospod pedeapsa tiganului i pierzarea slujbiE
sapinului tigancii.
(7)
Un sigan ce de copil mic il va lua stäpinul säu in casa lui si-1 33 va slujii
cu credintà i cu dreptate ping. ce 34 va veni la virstä, apoi stäpinul lui, pentru
acea cu credintä i Cu dreptate slujbg ce au avut de la dinsul intru atitia ani
sä. va milostivi asupra lui va ierta de robie, dindu-i si carte la ming.
de dinsul, precum cà l-au iertat, unul ca acela sg fie slobod de roble in toatä
viata lui i nici domnia 35, nici feciorii stgpinului sgu, nici altà rudenie sà nu
aibg voie a-1 trage la robie, asemenea s36 urmeze si la partea femeiasck ins&

30 de / la SH 31 al / a SH; 32 tan/tare SH; 33 0-1 / si-i SH; 34 ce, in plus fat5, de SH 35 dom-
nia domnie SH; 36 s5./s sA, SH;

118
www.digibuc.ro
nici Siganul, nici Siganca, ce vor iertati, sä. nu fie volnici a sä cununa cu partea
moldoveneasc5., si 37 numai copiii ce sá vor veni 3q in part ea lor, vor fi slobozi de
robie.
(8)
Un moldovan de va vrea sä. ja Siganc5., sau Siganul sä ja moldovanc'ä,
precum pinä acum räu si fär5. de 32 cale sä obicinuiesc a A. lua, rämlind cu
aceastä pricinà in robie partea cea slobodä i fiind acesta lucru improtiva
.a toatá dreptatea si pra.vila, s-au socotit ca de astäzi inaintea nicidecum mol-
dovanul " Siganca sä nu la, nici Siganul moldovanc5., ci acest feliu se insoSire
cununie sä fie de istov cu hotärire oprite. Iarä de sk vor // ff.18 cununa
prin gresa1ä i prin nestiintä, inclatä ce sä vor afla sä, se despart5.,
pravila Constantin Armenupolul, cartea IV, titlul 12, file 341, hotäraste asa:
de sà va dovedi dupä facerea nunSii cä unul din casnici este rob, sá despärSäste
nunta indatà, ca cum s-ar fi intimplat moarte.Pentru care sä se deainstiintäri
tari porunci aträ preoSii de pe la toate satele si orasile ärii, ca nicidecum
indräzneasa a cununa pre unii ca acestia. i oricare preot prin
nu va urma poruncii si hotáririi acestia, sä se caterisascl de darul preoSiei
sä se fack' birnic vistieriei domnesti.
Iafà cindu vreun moldovan sä va injurlui cu vreo SiganCä sau moldo-
vanca ca vreun Sigan, cerind cu deadinsul amindoao pärtile ca sä se insoSascä
prin cununie i stäpinul pärSii Sigänesti va face c5.zuta silinäsi nu va putea
dezbäreze i ei încä väzind cä nu li se dä voie dupl cererea lor vor fugi
impreunä si vor trece preste hotar intr-altä Sarl i sä vor curiuna si pe urml
vor intoarce iar'äsi la locul lor, oriunde si cind sä vor afla si sà vor prinde,
.sä se desparSI si copiii sä arniie toSi in partea Sigäneasc5..
Iarl cind stäpinul vreunui sigan sau Sigance, pentru läcomia de interes
-prin a sa vointä va indemna sau va mijloci cu chipuri de mestersuguri 41 ca s5.
se cunune Siganul sau Siganca lui cu parte moldoveneasel, dovedindu-sä o
faptä ca aceasta, iaräsi / s5. se despartä i copiii toSi sä rämiie in partea Sig5.-
-neasa. Iarä stäpinul pärtii Sigänesti sä fie indatorit a räminea pAgubas de
obul sau de roaba sa, vinzindu-s'ä la mezat Siganul sau Siganca ce srt vor cunu-
cu acest chip dimpreunä cu toSi copiii i banii citi vor cuprinde sá se dea
la facerea podurilor; iarl preotul ce va face acest feliu de cununie, dovedin-
u-sä a au stiut pricina si au cununat improtiva hotäririi, sá se canonisasa 42
lipsire din vrednicia preoSiei, precum mai sus s-au arätat.
(9)
Pentru imp5xSala de Sigani ce s-au fäcut pinä acum la hotärirea aceasta
dupa obiceiul ce s-au unnat din vechi, cum si pentru partea moldoveneascä
ce s-au insoSit pinä acurn prin cununii cu partea Sigäneasel, fiind i hotäriri
Trin hrisoave gospod, c1 un moldovan de va priimi s51 ja Sigancä sau moldo-
vanca Sigan, sä rämiie robi ca niste Sigani, la care de vreme cä pinä acum asa
s-au urmat, intru, aceeasi hotarire i orinduialä s-au gäsit cu cale ca s5. rämiie
.atit impäiSirile ce au apucat a sá face pinà aciun, cit si insoSirea pàrii moldo-

47 §i , ci SH; 33 v^ni / naste SH; 33 de, in plus fa tl de SH; 40 moldovanul J moldovan,

.:SH: 41 metersuguri / m-stersug SH; 42 canonisasa j canoncascl SE;

Ilg
www.digibuc.ro
 venesti Cu partea tiganeasca ce s-au facut Ora la aceasta hotarire. Iara de
acxun inainte, toate sa se pazasca i sa se urmeze fara stramutare de-a pururea
dupa chipurile ce s-au aratat i s-au hotàrît mai sus, ramiind cu toata inte-
meierea i sa se pazasca ca o pravila statornica i nestrknutata in veci.
spre aceasta este credinta a insumi domniei mele.
Noi, Alexandru loan Mavrocordat voevod. //
credinta a cinstiti i credinciosi boierii divanului domniei mele a mari
si mici
Poftim dar 43, domnia mea, cu dragoste si pre alti luminati domni,.
pre carii Sfintul Dumnezeu îi va rindui in urma noastra la domnia acestii
tari, sä nu strice aceste bune orinduiele i indreptari, care cu sfat de obste
am facut domnia mea, ci mai virtos sä intareasca spre mai bunk' statornicie
intemeiere
Rocul pecetei]
Scrisu-s-au cel adevarat hrisov la scaunul domniei mele, in orasul
Iasului, la 44 cea dintii domnie a noastra la Moldova, de boieriul nostru Sarban
logofát 46 de taina i apoi s-au dat in stamba tipografiei bisericesti 46 din Mitro-
polia Iasului. Anul 1785, dechemvrie, 28.
[Tradus in anul 1824 si tiparit in Tipografia Duhovniceasca a Chisinau-
lui, anul 1827, in luna octomvrie] (Text numai in limba rusk traducerea
noastr5.).
Editie critic5,
In folio, I f . titlu + 9 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romiin6. in stinga, caractere.
chirilice, hirtie albastià, groasil.
DEP.: Bibl. Academiei Ronane, Foi volante, mapa XIX/48.
Textul tip6rit in 1785 a fost reeditat de A. R6clulescu (si colab.), Sobornicescul Hrzsov
1785, 1835, 1839 (= SH), Ed. Academiei, 1958.
Sobornicescul Hrisov a fost folosit ca o lege loca/6 in Basarabia. Pentru nevoile instan-
telor civile din Basarabia, a fost folosit mai intii textul romditesc al Sobornicescului Hrisov.
In 1824, hrisovul a fost tradus in limba rus6 de atre preotid Petru Kunickij. Este probabil
ca instantele s5, fi folosit aceast6 traducere in manuscris pin6 in 1827, cind s-a tipArit in,
tipografia eparhiall din Chisinlu. Aceast6, prim& editie din 1827 cuprinde pe dou6, coloane.
textul rom6.nesc i textul rusesc al hrisovului, purtind titlul Sobornaia gramota gospodaria..
Mavrocordata sostavlja vsyiasea, 28 delcabria 1785 goda *. Editia a II-a in limba rusl a fost
publicatl in 18311a Petersburg si reprezintl o nou6, traducere a Hrisovului.
Au urmat mai multe editii rusesti, in 1850, 1904 si 1908, cuprinse in colectiile de legit
locale basarabene, in limba rus6. Cf. L. Casso, Dreptul bizantin in Romdnia, Chisinau, 1923""
(SH p. 12, nota 3).
SH a fost folosit si de Andronache Donici in manualul salt (in titlul 11, cap. 17; t. 13,
cap. 27; t. 24, cap. 12; t. 25, cap. 5; t. 30, cap. 20; t. 40, cap. 9-SH p. 8).
Cf. I. Peretz, Curs de Istoria Dreptului Romdn, vol. IV, Hrisoavele Domnesti, Bucuresti,.
1931, p. 57-60.
ConsiderAm c6. editia critic& din 1958, transcriind ad-litteram caracterele chirilice nu.
reflect6, realitatea, lingvistic6 a textului. De aceea, este de dorit o non& editie a acestui important
text legislativ, incluzindu-se i retip6rirea de la Chisinau, 1827.

43 dar / dar6; 44 lai intru SH; 45 logoflt / logofet SH; 46 de popa Strilbeithi
exarh, SH

120
www.digibuc.ro
 136

licaz ceitrei ocirmuitoriul Senat

La darea Asezgmintului obrazovaniei pentru ocirmuirea oblastei Bassa-
rabiei in anul 1818 s-au fost incredintat stgpinini locului ceii mai mari, ca pen-
tru neinlesnirile ce puindu-1 in lucrare sg vor descoperi cu insusi fapta
pentru mijlocirile cele spre indreptarea lor, sä predstavlisascg spre cea de pre
urmg cgutare.
In urma acestia au fost infgtosate de cgtre cea mai mare stgpinire a
locului cele de sfirsit inchipuiri pentru asezarea acestii ocirmuiri.
Dupg cercetarea acestor socotinte i cuviincioasa adgogire a celor de
trebuinte intr-insgle in impgraescul Sf at, s-au alcgtuit cel deplin asezgmint
al acestii ocirmuiri.
.Aflind asez5mintul acesta, care acum s-au inatosat noao cu folosurile
tgrii si cu cea de obste rinduialg a ocirmuirii imperiei potrivit, poruncim:
1-iu. intgritul de cgtr5. Noi i algturatul pre lingg aceasta asezgmintul
pentru ocirmuirea oblastei Bessarabiei dinpreung cu statul lui, sà se aducl
In cuviincioasa lucrare.
2-1e. Asezgmintul cel de obste pentru ocirmuirea guberniilor in toate
acele ponturi asupra cgrora in acest deosebit asezgrnint nu s-au pus nici un
feliu de schimbgri, are a-si pgzi puterea sa i in oblastea Bessarabiei.
3-1e. Cu darea acestui de acurn pentru Bessarabia asezgrnint, atit ase-
amintul obrazovaniei din anul 1818 precum si toate punerile la cale cu cel
de acum asezgrnint nepotrevite sä taie in a lor lucrare; si
4-1e.- Cel mai mare ocirmuitoriu a oblastei Bessarabiei A. se numeascg
gheneral-gubernator al Novorossiei si a Bessarabiei.
Cel adevgrat cu insusi mina impArgtestii sale mgriri este isc5.1it asa:
Nicola i.
S. Peterburg, 29 fevruarie 1828 anul. 1111.2.7
Copia

Cel adevgrat este iscglit cu insusi mina impgrgtestii sale mgriri asa:
Sä fie dupg. aceasta. Nicolai.
S. Peterburg, 29 fevruarie, 1828 anul.
Aezeimintul
pentru ocirmuirea oblastei Bessarabiei
intrare
§ 1.

L5.cuitorii oblastei Bessarabiei de toate stgrile, precum partea duhovni-

ceascg, dvoreanstva, boerinasii, mazilii, ruptasii, negutitorii i tirgovetii,
tgranii sau sgtenii lucrgtorii de pgmint, tiganii coronii si a pomescicilor
jidovii pgzesc toate acele dreptgti i pronomii Cu care ei ping acurn sg. fo-
losesc.
2.
Lgcuitorii oblastei Bessarabiei de darea recrutilor sint slobozi pe vreme
nehotgritg; insä aceasta nu atirng asupra crestianilor ce sä strgmutg. din
Rossia.
12 - C. 239
121
www.digibuc.ro
 Dvoreanstva Bessaxabiei sä foloseste si in Rossia cu toate dreptatile
0 pronomiile ce sint intru tot prea milostiv daruite prin Gramota dvore
neasca si alte legiuiri; asemenea si dvorenii rossienesti ce s-au asezat in Bessa-
rabia sa folosesc cu toate obstestile dreptati si pronomii a acestii tagme-
deopotrivä cu dvorenii Bessarabiei. /

Crestianii ce sint asazati cu la'cuinta in Bessarabia si cei ce de acum A

vor asaza, dal-a de tigani, nu pot fi robi nici la pomescicii Bessarabiei, nici la
dvorenii rossienesti. $i in urma acestia dvorenii rossienesti ce vietuiesc in
Bessaxabia pot, afara de tigani, a avea acolo oameni robi numai casnici si
Aceia pentru slujba fetilor lor si a casei, iara nu pentru a-i lacui pre dinsii pe
mosii.

Partea intiiu
Obrazovania ocirmuirii
Cap. I
Ocirmuirea cea mai mare

Ocirm.uirea cea mai mare a oblastei Bessarabiei sa incredintaza gheneral7

gubernatorului al Novorossiei si a Bessarabiei.
Cap. II
Impartirea ocirmuirii
' § 6.
Ocirmuirea oblastei Bessarabiei sa imparteste in cea a oblastiei, a
uezdurilor sau a tinuturilor si in cea oraseneasca.

Ocirmuirea cea a oblastiei sa asaza in orasul Chisinau.

Ocirmuirile tinuturilor sa asaza la tinuturile: a Hotinului, Iasului,

Orheiului, Benderiului, Akkermanului si a Izmailului; in orasele: Hotinul,
Baltile, Chisinaul, Benderiul, Akkermanul si Izmailul.

Ocirmuirile orasanesti sa asaza in Chisinau, Benderiu, Izmail 111131

Bältile, Hotinul, Akl'cerm'anul, ClUlia si in Reni.
Cap. III
Ocirmuirea cea a oblastei

Ocirmuitorul oblastei este gubernatoriul politicesc.

122

www.digibuc.ro
 § 11.
El s. rinduieste de cátrá impáráteasca sa márire.
§ 12.
Ocirmuirea cea a oblastei sä alatuieste: a) din Sfatul oblastei; b) din
Ocirmuirea oblastei; c) din palata haznelii; d) din giudecátoria creminali-
ceasa a oblastei; e) din giudeatoria politiceasa a oblastei si din f) Sovestnii
Sud (adecà din giudecátoria cea dup5. cuget).
I. Alatuirea asezkilor a ocirmuirii cea a oblastei.

Sfatul oblastei s5, alatuieste din prezidentul si 7 cilenuri.

Prezidentul Sfatului este gheneral-gubernator; cilenurile: gubemator

politicesc, maresalul dvorenilor oblastei, vite-gubernatorul, doi prezidenti a
giudecktoriilor criminalicesti i politicesti a oblastei i doao neschimbate
cilenuri, care sá rinduiesc de ocirmuitoriul Senat, dupá predstavlenia ghene-
ral-gubernatorului.

In lipsa gheneral-gubernatorului, in Sovet prinde locul prezidentului

gubernatorul politicesc.

Ocirmuirea oblastei sä alcátuieste: / din gubernatorul politicesc, din

patru sovetnici si din un asesor.

Sovetnicii si asesorul a ocirmuirii oblast ei sáorinduiesc de Catr5 carnui

toriul Senat, dupá predstavlenia gheneral-gubernatorului, prin Ministeria-
pricinilor dinláuntru.
§ 1,8.
Ling6 ocirmuirea oblastei sä aflá 'urrnátoarele deosebite aseZári:
Pricazul obstestii purtá'ri de grijá, care sä alcátuieste dupà pravilele
ce sint in guberniife Rossiei cele din15.untru.
Adunarea deputatilor dvorenstvei, ce sá alatuieste din marsalul
oblastei si din deputatii din fiestecare tinut, dupà aiegerea dvorenilor preste
trei ani.
Uprava doftoreascá, alcátuirea ariia este hotáritá prin stat ce s-au
dat lingä acest asezáraint.
Partea arhitectoreasc5., ce sá akátuieste din axhitector si doi pomos-
nici, care s'al rinduiesc de cátrá. gheneral-gubernatorul.
Procurorul oblastei i doi pomosnici a lui (streapcii gubemiei) pen-
tru pricinile criminalicesti i politicesti a oblastei. Precum procurorul oblas-
tei, asa si pomosnicii lui sà rinduiesc de ministrul iustitiei pe temeiul obstestii
asezári.
§ 19.
Palata haznelii sä alatuieste din vite-gubemator, trei sovetnici, cazna-
ceiul oblastei, controleriul oblastei si din un asesor.

123
www.digibuc.ro
 Vite-gubernator s'A orinduieste de ata impArAteasca sa m5sire,
ceialalti cinovnici de ocirmuitoriu 'W.11 Senat, dup51 predstavlenia minis-
trului finansurilor.

In lipsa gubernatorului politicesc, vite-gubernatorui prinde locul lui.

Una palata .haznelii sä af1ä urmAtoarele asezAri:

Partea mAsurArii de pämint, pentru care sä orinduieste mAsufl-
toriu de pAmint a oblastei de cAtiä ocirmuitoriul Senat, dupä predstavlenia
gheneral-gubernatorului.
Ocirmuirea forstineistereascA. Ea rAmine tot intru acea asezare,
precum este si acum si este supusä gheneral-gubernatorului.

Crimenaliceasca judecAtorie a oblastei sä alcAtuieste: de un prezident

§i din doi sovetnici din partea ocirmuirii, din doi zasedateli dupä alegerea
dvoreanstvii si din doi zasedateli din partea negutitorilor.

Giudeatoria politiceascA a oblastei sà alcätuieste: din un prezident

gi doi sovetnici din partea ocirmuirii, din doi zasedateli de la dvoreanstvk
§i din doi zasedateli de la negutitori.
§ 25.
Prezidentii giudecAtoriilor criminalicesti i politicesti sa orinduiesc
de impArAteasca sa mArire, jara doi sovetnici in fiestecare giudec'Atorie de
ocirmuitorul Senat, dupA predstavlenia gheneral-gubernatorului.

Sovestnii sud (giudec'ätoria cea dupa cuget) s'A alatuieste: de un giu

decAtoriu, din doi zasedateli de la dvoreni si din doi de la negutitori i tärani.

GiudecAtoriul cel dupa cuget sa alege de dvoreni pentru care la obici-

-nuitele viboruri a dvoreanstvii sá se balotirisasa cinci candidati, pre care
s5. se predstavlisa.sa gheneral-gubernatorului i dintre carii unul, dupl soco-
tinta lui, sä intAreste spre implinirea arätatei slujbe.

Afar.ä de acestea, s5, af1a urmAtoarele deossábitele a oblastei asezAri:

a) ocirmuirea pod[i]tei; b) ocirmuirea carantinilor; c) ocirmuirea tamojnilor
d) ocirmuirea tuzlalilor de sare.
§ 29.
Pa[i]tovaia cantora a oblastei si cele supuse ei pa[i]t-expeditii pä.zesc
cea intila alcAtuire a lor i s'A aflä supt nemijlocita priveghiere ceii de obste
Infra imperie ocirmuiri a pod[i]telor.

124
www.digibuc.ro
 § 30.
Ocirmuirea carantinilor cu toate ale eii asázári rámine asemenea pe
temeiul cel dinainte i sá aflä supt priveghierea Ministeriei pricinilor dinlkin-
tru si in povátuirea gheneral-gubematorului. Nacealnicul liniei carantinii
§i nacealnicii carantinilor sä orinduiesc de impäráteasca sa márire; iará cilenii,
directorii, comisarii si altii a carantinei cinovnici de gheneral-gubernatorul.
Dintre din.sii, cileni i directori cu intárirea Ministerului pricinilor dinlluntru.
§ 31.
Ocirmuirea tamojnilor rámin e in cea nemijlocita priveghiere a Minis
teriei iinansuril o r. 1117.51
§ 32.
Ocirmuirea tuzlalelor de sare din Bessarabia atimä. c5.trä. Ministeria
finansurilor.
Cap. IV
Ocirmuirea tinuturilor
§ 33.
In fiestecare tinut sä rinduieste giudeatoria tinutului i ispiávnicia
plminteascá.
Alc'átuirea ocirmuirii tinuturilor.
§ 34.
Giudecátoria tinutului se alatuieste din judecátoriul tinutului, de la
un zasedatel din partea cirmuirei, din doi zasedateli de la dvoreanstvä.
din doi de la mazili, ruptasi i tlrani.
§ 35.
Giudecátoriul tinutului sà rinduieste de cáträ.' ocirmuitoriul Sena t, dupá
predstavlenia gheneral,gubernatorului, iarä zasedateliu despre partea ocir-
muirei de insusi gheneral-gubernatorul.
§ 36.
Lingá giudecátoria tinutului sint urmä.toarele asezäri:
Epitropia dvoreneasa, in care, supt prezidentia marsalului de
iinut a dvoreanstvei, dupá viborul dvorenilor, sä aflá cilenuri zasedatelii
giudecátoriei tinutului din partea dvoreneascá.
Insemnare. In tinuturile: Benderiului, Akkermanului si a Izmailului,
-dupi micul numer a dvorenilor, marsali de tinuturi inainte ping la o vreme
nu sä orinduiesc; iarä slujbele lor la epitropiile dvorenesti si altele, le vor
uunplini giudecátorii tinuturilor.
Másurátoriu de pámint a tinutului (ingeneriul) carele sä. / rinduieste
de cita gheneral-gubernatorul.
§ 37.
IsprIvnicia Párninteascl sä alatuieste din naceainicul pämintesc
(ispravnic) 0. din patru zasedateli.

125
www.digibuc.ro
 § 38.
Atit nacealnicul pamintesc precum si zasedatelii s'á rinduiesc de caträ_
gheneral-gubernatorul.
§ 39.
In fiestecare tinut s'a.' afla caznaceistva supt ocirmuirea caznaceiului
de tinut, ca.re A rinduieste pe terneiul cel de obste.
§ 40.
In fiestecare tinut sa afla un procuror a tinutului (streapcii a tinutului).
§ 41.
Procurorii tinuturilor A. rinduiesc de cata ocirmuirea oblastei, cu 'hita-
rirea gheneral-gubernatorului.
§ 42.
In fiestecare tinut sà afla un lecar si doi pomosnici ai lui.
§ 43.
Orinduirea acestor cinovnici spinzura de la gheneral-gubematorul.
Cap. V
Ocirmuirea orasineasca
§ 44.
In fiestecare oras sa orinduieste ocirmuire orasineasca care cuprinde
intru sine giudecatorie, gospodarie si politie.
§ 45.
Pentru giudecatorie sä asazà.' in tirguri maghistraturi orasinesti; pentrtz
gospodarie orasinesti dume si tehoviia uprave (cirmuiri breslelor); iara partea
politieneasck s'a Incredinteaza supt cea mai mare //f.f-6./ priveghere p?lit-
meisterului si a upravii orasinesti.
III. Alcatuirea asezarilor orasinestii ocirmuiri.
§ 46.
Maghistraturile s'a alcatuiesc de un burgomistru si patru ratrnani de
catre obstii.
§ 47.
Linea maghistraturi se afla urmatoarele aseza ri:
Slovesnii sud (giudecatoria cea prin cuvint), care sa alcatuieste
din starostii si !din giudecatori dupa alegerea de cátra obstii, si
Sirotschii sud (giudecatoria sirimanilor) care, fiind suptpr ezidentia
capului de tIrg, sa alcátuieste din doi cileni a maghistratului orásinesc si din
un staroste orasinesc.
§ 48.
Duma orasineasca sa alcatuieste din capul tirgului si din cei cinci glas-
nici de catra obstii.
126
www.digibuc.ro
 Lsemnare. In tirgurile Chilia s'i Reni, in loc de maghistrat si duma
orisineasca s'A rInduiesc ratuse.
§ 49.
Tehovaia uprava (cirmuirea breslelor) sa alcatuieste din un burgo-
mitru, din starostele tIrgului de caträ obstie si din cei mai mari a breslelor
din partea fies tecaria bresle.
§ 50.
O uprava orásineasca sa alcatuieste supt prezidentia politmeisterului
din un ceastnii pristav si din un ratman de la maghistrat, iará acolo unde nu
este ceastnii pristav, din doi ratmani de la / maghistrat sau de la ratusa.
§ 51.
Rinduirea cinovnicilor politiei spinzura de la Fheneral-gubernatorul.
§ 52.
LInga politie sint urmatoarele asezari:
Comanda focului si
Comisia cvartimaia.
§ 53.
Asezarea, dupa care comitetului celui rinduit la 18 avgust anul 1814
s-au dat voie sä finduiasca cinovnici la feliuri de locuri In guberniile, nu sa
atima asupra oblastei Bessarabiei, potrivit cu rinduiala cea pentru cei ce
slujesc pina acum Intr-Insa este pusa.

Partea a doao
Cuprinderea Indatoririlor si pentru supunerea si atimarile locurilor si a fetelor
Intru cirmuirea oblastei Bessarabiei

Cap. I
Cuprinderea Indatoririlor si rinduiala supunerii
Despartirea I
Pravilele cele de obste
§ 54.
Precum cuprinderea indatorirei, chipul lucrarii si eäspunderea tuturor
locurilor si a fetelor filtra ocirmuirea oblastei Bessarabiei, asa si rinduiala
supunerii sa hotarasc prin cele de obste a imperiei asezari, adeca prin acele
pravile care lucreaza si care A. vor da de acum Inainte la guberniile imperiei
cele dinlauntru. Drept aceea:
§ 55.
Fiestecare loc si fata la ceea ce sä atinge de slujba sa si lucrarea pri-
cinilor urmeaza dura pravilele /07/ cele de obste a celor asemenea luisi
locuri si fete In imperie.
127
www.digibuc.ro
 § 56.
Tot acestea si cele de obste pravile aratä fiestecäruia loc i fete in cuprin-
derea cirmuirei oblastei Bessarabiei dritul i granitile a lui puteri, asijderea
räspunderea pentru neimplinirea datoriei slujbei sau pentru luarea asupra
sa a mai multei puteri, decit i s-au dat lui.
§ 57
Gheneral-gubernatorul al Novorossiei si a Bessarabiei i la ocirmuirea
oblastei Bessarabiei sä supune ocirmuitoriului Senat.
§ 58.
Toate locurile (asezäri) a oblastei s'ä supun:
Partea implinitoare, ocirmuitoriului Senat, ministeriilor i gheneral-
gubernatorului.
partea gospodäriei, ministeriei.
partea giudeatoreasc5., ocinnuitoriului Senat.
iarä la priveghierea pentru dreapta i cea cu sporire lucrare pricinilor
si a punerilor la cale, gheneral-gubernatorului fárä de mijlocire.
59.
Locurilor oblastei sä supun toate a tinuturilor si a orasilor locuri (ase-
zäri), dupi feliul lucarilor lor.

Rinduiala i m'Asura supunerii atit a gheneral-gubernatorului, cit si a

ocirmuirilor ceii a oblastei, celor deosebite ce sint in oblastie, asemenea
tinuturilor si a orasilor, sä hotärasc prin pravilele cele de obste.

Tot pe aceste cele de obste pravele f sä asaz5, treptele in lucrarea pri-

cinilor si revizia hotäririlor a locurilor giudecätoresti, suindu-sä pira la ocir-
muitoriú1 Senat.

Toate pricinile in locurile prisudstfiilor din oblastia Bessarabiei s'A

lucreazä pe limba rossieneasa, iarä cind va urma nevoie cu tälmäcire si pre
limba moldoveneascä.

In pricinile de judecati sä priimesc de temelie pravilele tarii, iara intru

acele intimplari, unde ele sa vor afla nu deplin, sa priimesc i pravilele Rossiei.
!TIsä pricinile de judeati in tinuturile Izmailului i Akkermanului, fiinda
intr-insele nu sint moldoveni, trebuie sä se lucreze i sä se hotärascl pe te-
meiul legiuirilor Rossiei.

Priimind in uvajenie cà in cuprinderea ocirmuirii Bessarabiei inträ

al oblastei Sfat, carele in cele de obste a imperiei asezäri nu sa af1ä si el ase-
menea unele pärti cer deosebite pravile, pravilele acestea sä insemneazä
mai jos. Insä i aceste asezäri in atirnärile cele de obste atra slujb5.§i c5.trä
stäpinii, asijderea precum i in acele Indatoriri ale sale, care nu sä cuprind in
ponturile celor deosebite pravile, lucreazä i s'A povätuiesc cu pravilele
cele de obste.

128
www.digibuc.ro
 Desp'ärtire II
Deosebit e pravile
A. Pentru Sfatul al oblastei
§ 65.
Sfatul al oblastei Bessarabiei la pricinile de judecati nici o amestecare
riu are. Ilff.81
§ 66.
Cautarii Sfatului oblastei s'A lasä cele mai mari pricini din cele ce atirnä.
de punerea la cale si de economie, adeca:
Rinduirea banilor pentru feliuri de cheltuieli din soma oblastei
alcatuita din zace protenturi si de obste punere la cale a acestii somi, potri-
vit cu intáritul tahmin (§ 82).
Cercetarea tahminului si a analoghiei pentru pamintestile havaiele.
Iscodirea mijlocirilor spre a aduce la mai bulla fericire starea noro-
dului, alejverisul si gospodaria satelor.
Asezarea dflunurilor noao si tocmirea celor vechi.
Facerea prin tirguri a zidirilor in socoteala capitalului celui din a
zecea protenturi sau in socoteala a insasi obstiilor si in urma aceia cercetarea
planurilor si a tahminurilor.
Taierea relelor intrebuintari care pot a sä naste in oblastie.
Punerea in rinduiala a indatoririlor celor pentru drumuri in natura..
Priveghierea ca sä se stringá veniturile §i s5, se faca cheltuieiele
prin tirguri dupa pravile si sporirea a acestor venituri prin mijlocirile neasu-
pritoare si care nu sint improtiva pravelelor celor de obste.
Sigurantia pentru hrana vietii norodului la intimplarile nerodirii
piinii.
§ 67.
In Sfatul pricinile intra dupa predlojeniile gheneral-gubernatorului,
dupä soobsceniile politicescului gubernator si dupa predstavleniile cirmuirii
oblastei si a marsalului / dvorenilor oblastei.
§ 68.
Hotä'xirile Sfatului dupa mai mult numer a glasurilor intemeiate pre
cea adevaratä noima a legiuirilor ce sint, si care nu cer deosebite dezlegäri
de la mai inalta stapinire, sä aduc arä intirziiere intru implinire, daca nu vor
fi oprite de cata gheneral-gubematorul.
§ 69.
Gheneral-gubernator, oprind hotarirea Sovetului, predstavliseste pen-
tru aceea ministeriilor dupä cuviinta si asteaptä de la dinsele dezlegare.
§ 70.
Pe linga aceastà predstavlenie trebuie sà se alatureze in deplin precum
hotarirea Sovetului oblastei, asa si toate socotintele ce au fost intr-insul.
§ 71.
Toate hotaririle Sfatului oblastei, care cuprind in sine vreun lucru
nou ce cere prea inalta intärire, sa infatosaza dupa rinduiala intru acea minis-
terie cata care pricina atirna.
129
www.digibuc.ro
 Tahminurile si analogiile ce s'A.' fac dupä trecerea a fiestecárora trei ani
pentru pámintestile havaleli, dupá cercetarea lor in Sfatul oblastei, sà inf5.-
tosazá de cáträ gheneral-gubernatorul la prea inalta inarire, prin ministra/
finansurilor dup5.. rinduiala asezatá in guberniile cele dinláuntru.

!ntru acele pricini care dupà fiinta sa nu cer intárire de mai inalt5.
stápinire, la intimplarea de neunire a glasurilor, sá face implinire dupà soco-
tinta prezidentului. //f.f.91

Dacä au prins locul prezidentului politicescul gubernator, apoi pentru

toate pricinile ce sä aduc intru implinire pe temeiul paragrafului urmat ina-
intea acestuia, predstavlisaste el tot atuncea gheneral-gubernatorului Cu.
aräturarea si a tuturor socotintelor ce au urmat in Sfat.

Cilenurile neschimbate a Sfatului oblastei ce s'51 rinduiesc de ocirmuito-

riul Senat, in vreme slobodá de prisudstvie in Sovet, pot fi intrebuintate de
cátrá gheneral-gubemator pentru cele mai mari cercetári si alte pricini in
Bessarabia.

Procurorul oblastei 55. af1ä tot intru aceleasi atirnári cátrá Sfatuloblastei,
precum si c5.trà alte a oblasteilocuri, pe temeiul asezämintului pentru gubemie..

Priveghierea pentru sporirea curgerii pricinilor in afará sá incredintazI

lui si procurorului, potrivit cu dreaptá a lui indatorire.

Sfatul oblastei sä aduná in tot anul de doao ori: la mai si noemvrie,

insä si ori in ce altá vreme, dupá cererea trebuintii poate fi chiemat de ata
gheneral-gubernator sau de inaplinitoriul datoriei lui.

Toate pricinile ce intrá la adunärile in vremea vadelilor, Sfatul sá

sileste a le sávirsi in curgerea unii luni.
B. Pentru palata haznelii

Palata haznelii indestulind din veniturile haznelii toate orinduitele

dupá stat cheltuielele/haznelii, dupà aceea din fämäsita venitmilor noo párti
le deos5leste pentru a le alátura cátrá venitul imperiei, iafá a Zácea parte:sau
zece protenturi din toatá soma ce au rämas, le intoarce spre intrebuintári
pe la locurile oblastiei si are pentru dinsele deosebitá socotea15..

130
www.digibuc.ro
 Din soma a zece protenturi care sa cuvine insusi oblastei, palata haz-
nelii sloboade bani ara rinduirea ministrului finansurilor, dupa. Insemnarea
gheneral-gubematorului sau a Sfatului oblastei, dupä numarul banilor ce
sint de fata, fara de a sa imprumuta din soma partii haznelii.

Drept aceea, pentru toate chieltuielele ce sa cuvine a face din soma a

zece protenturi, sä alea'tuieste in tot anul tahmin carele gheneral-gubema-
torul din buna vreme 11 infatosaza Ministeriei pricinilor dinlauntru spre cer-
cetare.

La intimplarea ridic5."rii liniei de tamojne ce este la Nestru, infra atuncea

In capitalul cel din a zecea protenturi hotarita soma din toate veniturile
tamojnilor din oblastia Bessarabiei.
C. Pentru orasinestile dume i upravile breslilor.

Toate veniturile orasilor spre adaogirea catra veniturile cele din con-
deile de rusomaturi ce sa dau in llameara si din alte feliu de averi ce sä cuvin
orasului, sa aduna nu In alt feliu decit dupa analoghiile ce s'A fac pe tot anul;
iara chieltuielele sä fac dupa taluninurile care asijderea sä fac in tot anul.
Analoghia //ff.101 veniturilor i tahminurile chieltuielilor sä intaresc de
Sfatul oblastiei.
Cap. H
Atimarile locurilor si a fetelor ce ocirmuiesc oblastia Bessarabiei

A Novorossiei si a Bessarabiei gheneral-gubemator si la ocirmuirea

oblastei Bassarabiei Infra atimarile sale catra ocirmuitoriul Senat si cata
ministeriile sä povatuieste cu cel de obste asezamint pentru gubemii si cu
cea de obste povatuire pentru ministerii.
86.
Gheneral-gubernator tuturor a oblastei si de obste tuturor locurilor
de judecatorii dä predlojenii, iara la toate celelaite locuri i fete lui supuse,
porunci.

Toate locurile i fetele ocirmuirii oblastei sä aflä supt ucazul ocirmui-

toriului Senat, i cata dinsul triimit raporturi.

Politicescul gubernator predstavliseste gheneral-gubernatorului done-

senii (instiintari), cu Sfatul oblastei sä adrisariseste prin otnosenii, iara la
alte locuri si fete a ocirmuirii oblastei asemenea i tuturor locurilor judeca-
toresti dä predlojenii, iara celoralalte, porunci.
131

www.digibuc.ro
 § 89.
Sfatul. oblastei s5. adrisariseste cu gheneral-gubernatorul prin predsta-
vlenii, cu politicescul gubernator prin soobscenii, iaeä cu a oblastei i jude-
c5.toresti locuri prin predlojenii.
90.
Celelalte locuri a cirmuirii oblastii cäträ gheneral-gubernatorul fac
donesenii, politicescului / gubernator predstavlenii, intre sine s'a.' adrisari-
sesc cu soobstenii, iarä locurilor i fetilor celor mai de gios triimit ucazuri.

Locurile ocirmuirii de tinuturi celor mai mari fac donesenii i predsta-

vlenii, Cu cele intocma cu dinsele sä. adrisarisesc cu soobstenii, iarg celor
supuse lor locuri si fete triimit porunci si ucazuri.

Locurile ocirmuirilor oräsinesti, celor mai mari fac donesenii i predsta-

vlenii, cu cele intocma cu dinsele sà adrisarisesc prin soobstenii, iar5. celor
supuse loc-uri si fete triimit porunci si ucazuri.
93.
Locurile i fetele care sint deosebite in oblastie ocirmuiri, päzind spin-
zurarea lor de la acele mai mari ocirmuiri, atrà care ele atim6 dupà a sa
asezare, in adrisarisirea lor cu cele ce sä af1ä in oblastie ocirmuiri urmeazI
pravilelo r celor de obste.
§ 94.
Puterea a fiestearuia loc si fete nu sä.' läteste mai departe de hotarul
lucrärii lui, insä de vor fi trebuincioase oaresicare pentru pricini stiinte,
apoi toate locurile i fetele pot sà se adrisarisascà cu locurile i fetele cele
deopotrivä cu dinsele a altor gubernii, fär5. mijlocire; iarä pentru adrisarisirea
cu cele mai inalte predstavlisesc nacealstvii sale dup5. rinduia.15..
Cel adevärat l-au prezidentul impärä.tescului Sfat graful
V. Cuciubei. /1(1.11.1

Statul Ocirmuirii a oblastei Bassarabiei 1012]

Statul
ocirmuirii a oblastei Bessarabiei
Lef ele pe ani in
Nr. argint
Ocirmuirea cea mai mare cinov
nicilor ruble
unuia la toti
1 2 3 4

Gheneral-gubernatorului al Novorossiei si a
Bessarabiei i sà lasä si banii, orinduiti prin
statul din anul 1818: deplin-imputernicitului
namest nic pentru tinerea lui, adecä. /eafa
dupà cm n banii pentru masä'. 3 000 3 000

132

www.digibuc.ro
 1 2 3 4

Lingä. dinsul.
Cirmuitoriul a canteleariei in al 6-clas 1 600 600
Expeditori in al 8 clas 3 300 900
Expeditoriu asupra pärtii pricinilor streine
in al 8 clas 1 350 350
Dragomani pentru corespondentie in limba
turceasä si moldoveneasc5. 1 400 400
Pentru tinerea cinovnicilor canteleariei si
pentru chieltuiele 3 000
Preste tot 8 250

Ocirmuirea cea a oblastei.

Gubernatorul politicesc in al 4 clas 2 500 2 500
Pentru masa sa 1 500 1 500
Lingä dinsul.
Secret ariul in al 8 cl as 1 500 500
Cinovnici pentru deosebite incredintäri 2 350 700
Stolonacealnici 2 250 500
Lor ajutätori 2 200 400
Scriitori 4 150 600
Pentru chieltuielile canteleariei 1 000
Preste tot 7 700

In Sfatul oblastei.
Prezident 1
Insemnare: locul acesta il tine gheneral-guber-
natorul
Cilenuri 7 //u.13./
lnsemnare : locurile acestea le tin gubernato-
rul politicesc, predvoditeliu[1] dvoreanstviei a
oblastei, vite-gubernatorul, doi prezidenti a
judecktoriilor oblastei: criminalicesti
ceii politicesti i doao neschimbate cilenuri
de càträ. ocirmuire.
Predvoditeliu[1] dvoreanstvei a oblastei in al
5 clas leaa nu priimeste. Celelalte cilenuri,
afará de cele doao neschimbate priimesc leafá
dupä altele ale lor locuri a slujbei.
Iarä cele neschimbate cilenuri in al 5
clas priimesc 750 1 500
Insemnare: deosebitä. cantelearie nu sä orin-
duieste, cäci a lucra delile poate unul dintre
cele neschimbate cilenuri, iarä. cinovnicii can-
teleariei sá rinduiesc pe vremea adunärii Sf a-
tului din canteleariile: a gheneral-gubernato-
rului si a gubernatorului politicesc.

133
www.digibuc.ro
 1 2 3 4

In ocirmuirea cea a oblastei.

Gubemator politicesc 1
Sovetnici de atrà: ocirmuire in al 6 clas 4 600 2 400
Asesor in al 8 clas 1 350 350
Secretariul in 9 clas 1 300 300
Eczecutor 1 250 250
Expeditori 4 250 1000
Ajuatori 8 175 1 400
Pentru tinerea cinovnicilor canteleariei cum
si a cantorii asupra tiganilor coronei si pen-
tru chieltuielile canteleariei 8 000
Pentru tinerea tipografiei 800

Preste tot 14 500

Spre nä'imirea cas6lor pentru locurile de pri-

sutstvie, atit celor a oblastiei cum si a celor
de tinuturi 6 000

Ling ocirmuirea cea a oblastei.

Uprava doftoreasc6
Inspector 1 600 600
Operator 1 400 400
Acuser 1 400 400
Secretariu in a 12 clas 1 200 200
Pentru slujitorii canteleariei §i pentru chiel-
tuiele 400
Moasa mai mare 1 200 200
Ucenici a lecarilor
Mai mare 1 150 1501/11.111
Mai mic 1 120 120
Feldseri 2 100 200

Afarä de aceasta
Lecari de tinuturi 6 300 1 800
Ajuatori a lecarilor 12 150 1 800
Moase mai mici 5 150 750

Preste tot 7 020

134

www.digibuc.ro
 1 2 3 4

Insemnare: fiindc5.' in orasul oblastei trebuie

s. se aflemoasa cea mare si cea mai mic5. nu A.
orinduieste, apoi cele mai mid sà orinduiascä
pe la tirguri de tinuturi.
Partea arhitectoreasc5.:
A oblastei arhitector in al 8 clas 1 600 600
Luí ajurátorí 2 200 400
Pentru chieltuiele 500 500

Preste tot 1 500

A oblastei procuror in al 6 clas 1 750 750

Lui ajufátori in al 7 clas 2 400 800
Pismovoditel 1 250 250
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 1 003

Preste tot 2 800

In palata haznelii
Vit e-gubernator 1 1 200 1 200
Intru dispäirtirile
1. A Economiei
Sovetnic 1 600 600
Stolonacealnici: unul pentru pricinile avi-
ziei iará altul pentru condeile de rosomaturi
ce s5 dau in n5.ima15. 2 250 500
Ajut5tori: unul pentru pricinile fäviziei iarä
altul pentru condeile de rosomaturi ce sä dau
In naim all.' 2 175 350
Scriitori 5 125 625
2. Pentru pricinile tuzlalelor de sare
Sovetnic 1 600 600
Stolonacealnic 1 250 250
Ajuatoriu 1 175 175
Scriitori 2 125 250
3. Pentru partea otcupului de rachiu
Sovetnic 1 600 600
Stolonacealnic 1 250 250
Ajutátoriu 1 175 175
Scriitori 3 125 375110..151

135
www.digibuc.ro
 1 2 3 4

4. Caznace[i]stva
A oblastei caznaceiu 1 600 600
Stolonacealnic 1 250 250
Controler 1 350 350
Buhgalter 1 350 350
Ajuatori
Ling stolonacealnic 1 175 175
Ling controler si ling. buhgalter ') 200 400
Scriitori 6 125 750
5. A Controlului
A oblastei controler 1 600 600
Controlen i 2 350 700
Ajuatori 2 200 400
Scriitori 4 123 500

6. De obste in Expeditie
Asesor 1 350 350
Secret ariu 1 300 300
Protocolist 1 250 250
Jurnalist 1 250 250
Scriitori 6 125 750
Preseajnii (jurati) 2 75 150
Pentru trebuintele canteleariei, a tuturor
psártilor de obste a palatei haznelii, pentru
strgjäri, pentru lemne si pentru luminà'ri 1 500
Deosebit de aceea pentru adlogirea lefii ci-
novnicilor canteleariei din palatal 400

Preste tot 14 975

Ling palata haznelii.

Partea m5sur6rii de p'ärnint.
A oblastei mIsurältoriu de 0.mint (ingineriul)
in al 8 clas 1 500 500
Lui ajuatoriu 1 200 200
Pentru cumpäxarea v6pse1ilor pentru intoc-
mirea instrumenturilor, pentru hirtie si
allele 300

Preste tot 1 000

136
www.digibuc.ro
 1 2 3 4

In judecatoria criminaliceasca a oblastei

Prezident in al 5 clas 1 800 800
Sovetnici in al 6 clas 2 600 1 200
Zasedateli din partea dvoreanstvei in al 7
clas 2 350 700
Zasedateli din partea negutitorilor in al 10
clas (ara' de leaf5.) 2 //[f.16]
Secretariu in al 10-le das 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei i pentru chiel-
tuiele 3 000
Preste tot 6 000

In judecatoria politiceasca a oblastei

Prezident in al 5 clas 1 800 800
Sovetnici in al 6 clas .) 600 1 200
Zasedateli din partea dvoreanstvei in al 7
clas 2 350 700
Zasedateli din partea negutitorilor in al 10
clas (ara de leafa) 2
Secretariu in al 10 clas 1 300 300
Tálinaci 4 300 1 200
Pentru slujitorii cantelariei si pentru chiel-
tuiele 3 000
Preste tot 7 200

In sovestnii sud (judecátoria cea dupa cuget)

Tudecatoriu in al 6 clas 1 700 700
Zasedateli din partea dvorenilor in al 7 das 2 300 600
Zasedateliu din partea negutitorilor in al 10
clas (fárá de leafá) 1
Zasedateliu din partea táranilor 1 150 150
Secretariu in al 12 clas 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 1 000

Preste tot 2 750

Deosebitele a oblastei asezári.

In cantora poqiitei a oblastei
Al oblastei pa[i]tmeister in 7 das 1 500 500
Lui ajutatoriu in al 9 clas 1 300 300
Buhgalter in al 12 clas 1 200 200
Pa[i]talioni 8 100 800
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuielele cum si pentru celelalte chieltuieli a
cantorei oblastei 600
Preste tot 2 400
13- C. 323 13Z
www.digibuc.ro
 1 2 3 4

In oräsaneasca expeditie a pokiitei

Poaiit-expeditoriu in al 9 clas 1 250 250
Ajuatoriu in al 12 clas 1 175 175
Po6[i]talioni 4 100 400
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 175

Preste tot pentru o Expeditie a po[i]tei 1 000

Iarä de obste pentru 6 Expeditii a po6[i]tei 6 000 llf.f-i7.>

Ocirmuirea tinuturilor.
In judecátoria tinutului.
judeatoriu de atea ocirmuire in al 8 clas 1 500 500
Zasedateliu de ata ocirmuire in al 9 clas 1 300 300
Zasedateli din partea dvorenilor in al 9 clas 2 250 500
Zasedateli din partea mazililor, ruptasilor si a
täranilor 2 100 200
Secretariu in al 12 clas 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 1 000
Preste tot pentru o judecätorie a tinutului 2 800
insemnare: in numerul acesta sä orinduieste
a sä slobozi din hazne dupä cum si inainte
numai 1 450 ruble din argint, iarä. celelalte
1 350 ruble sä. se socoteasa asupra havale-
lelor pknintesti, pinä cind veniturile judec5.-
toriilor de tinuturi, dupä taxia ce sä.
tuieste acum, vor fi in stare a ridica aceastä
chieltuialä ce vremelniceste cade pe pome-
nitele hava1ele. De obste pentru 6 judec5.-
torii a tinuturilor 16 800
Lingä judecätoria tinutului.
Epitropia dvoreneascä.
Prezident : predvoditeliul dvoreanstvei din
tinut in al 7 clas, iar unde el nu sä aflä, jude-
cätoriul tinutului
Iarä cilenii sint zasedateli din partea dvo-
reanstvei a judeatoriei tinutului
Pismovoditeliu in al 12 clas (cu leafä de
la dvoreanstvä.) 1

A tinutului mäsurätoriu de pämint (ingine-

riul) in al 12 das 1 250 250
Iarä preste tot in a oblastei si a tinuturilor
orase sase 1 500

138
www.digibuc.ro
 1 2 3 4
In isprävnicia päminteasc5..
Nacealnic pärnintesc (ispravnic) in al 8 clas 1 750 750
Zasedateli in al 9 das 4 350 1 400
Secretariu in al 12 clas 1 300 300
Stolonacealnici 3 200 600
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 1 000
Preste tot pentru o isprävnicie 4 050

Deosebit de aceasta in isprävniciile pämintesti

a tinuturilor Iesului, Orheiului si Hotinului
//[f.18/ sä orinduieste cite un tälmaciu 3 200 600
Iar5. pentru 6 isprävnicii 24 900

lnsemnare: dup'ä statul acest de acum sä

sloboade pentru fiestecare isprävnicie 1 950
ruble de argint, iarä pentru sase 11 700 ruble,
as adaa soma cea no ao intrece pre cea de inainte
cu 13 200 ruble de argint, care si trebuie s'a*.
se socoteascä asupra stringerilor pentru haya-
lele pAmintesti; iarà din hazne s'A cuvine
numai a slobozi dupä cum inainte pe fieste-
care an 11 700 ruble in argint.
A tinutului procoror in al 9 clas 1 400 400
Iarl lingä toate judeatoriile tinutului sase 2 400
Ocirmuirea oräseneasc5..
In maghistratul orAsenesc.
Burgomistr in al 12-le das de carä obstie
färä.leaf5. 1
Ratmani in al 13 clas de aträ obstie fär5.
leall 4
Secretariu in al 13 clas 1 250 . 250
Pentru chieltuielile canteleariei O pentru
slujitori 500
Preste tot pentru un maghistrat 750
Insemnare: Suma pentru tinerea maghistra-
turilor trebuie s'a se sloboadä din veniturile
oräsenesti.
Maghistraturile sà rinduiesc: in Chisinäu, in
hmail, in Akkerman, in Benderiu, in Hotin
si in Bälti
Deobste pentru 6 maghistratori 4 500
In slovesnii sud (judecAtoria cea
prin cuvint)
Starostei si judec'ätorii in al 14 das dupà
vibor de cáträ obstie fä' rä leaf5.
139
www.digibuc.ro
 1 2 3 4

A sirotschii sud (judecätoria sirimanilor)

Prezident, capul tirgului in al 10 clas 1

Cilenuri: ratmani maghistratului in al 13

clas 2
Starostele tirgului in al 14 clas 1

Pismovoditeliu in al 14 clas cu leafä de la

obstie 1

In duma oräseneasc5.
Capul tirgului de cäta obstie Mal leafl 1
Glasnii (glásuitori) in al 13 clas de c5.trà obstie
färä leafil 5
Pismovoditeliu in al 14 clas 1 150 150
Pentru chieltuielile canteleariei 100

Preste tot pentru o dumä. 250

Insemnare: Dumele acestea sa asazá in

Chisinau, nu.193 in lzmail, in Akkerman,
In Benderiu, in Hotin i in Bälti. Tinerea lor
trebuie sä fie dupá cum inainte de la hazne.
De obste pentru 6 dume 1 500
In ratusa oräseneasa
Burgomistru in al 12 clas de catre obstia fárä.
leafa
Ratmani in al 13 clas de catre obstie färä
lean. 4
Secretariu in al 14 clas 1 150 150
Pentru chieltuiala canteleariei 100

Preste tot pentru o rattna 250

Inscmnare: Ra,tusile acestea sä asazá in

orasele cele färä de stat, in Reni i in Chilia.
Dar tinerea lor trebuie sä. fie in socoteala
veniturilor oräsenesti de acolo
De obste pentru doao ratuse 500
In tehovia uprava (cirmuirea breslelor).
Burgomistru in al 12 clas de c5.trä obstie L'a
leafä 1

Staroste de tirg in al 14 das de cátre obstie

färä leafä. 1

Mai mari breslelor cite unul de dita fieste-

care breaslä M'a leed
140
www.digibuc.ro
 1 2 3 4

In uprava oräseneasc5.
Prezident politmeisterul
Cilenuri: ceastnii pristav
Ratmani de la maghistrat
Insemnare: 1. lar in acele orase unde nu este
ceastnii pristav, prisutstvia upravei oräse-
nesti sä alcátuieste sub prezidentia politmeis-
terului din doi ratmani de la maghistrat sau
de la ratusä..
lnsemnare: 2. Cantelearia a upravei este tot
aceea care este insemnatä in statul politiei.
In politia Chisinäului
Politmeister in al 7 clas 700 700
Ceastnici pristavi in al 10 das 4 350 1 400
Cvartalnici nadzirateli in al 14 clas 8 180 1 440
Pismovoditeliu in al 17 das 300 300
Tälmaciu in al 17 clas 180 180
Pristav pentru pricinile de cercetäri in al
10 das 1 350 350 /117,20]
Pentru slujitorii canteleariei i pentru chiel-
tuielile politiei 1 500
Bazarnii 1 100 100
Deseatnici 50 30 1 500
Butosnici 90 30 1 200
Insemnare: Deosebit de leafa pentru deseat-
nici si pentru butosnici, se hotäráste ca sä.
se sloboazá.' lor proviant in socoteala venitu-
rilor orAsenesti dupà asezarea cea pentru
soldati.
Asupra istrumenturilor pentru foc:
Brantmeister in al 14 clas 1 150 150
Slujitori la foc 12 30 360
Insemnare: Deosebit de aceea li se dä. lor
proviant din veniturile orasenesti, precum
deseatnicilor i butosnicilor, spre tinere
cailor, pentru foc, spre cumpärarea halaturi-
lor i spre intocmirea istrumenturilor 1 000
In comisia cvartirurilor ce sä.' aflä lingl
politie
Cvartirmeister in al 14 clas 1 150 150
Pismovoditeliu in al 14 clas 1 150 150
Pentru slujitorii canteleariei i pentru chiel-
tuiele 150

Preste tot pentru tinerea politiei in

orasul oblastei 10 630

www.digibuc.ro 141
 1 2 3 4

In numerul acela sä cuvine a slobozi 1 000

ruble in argint pe tot anul din veniturile oil-
senesti.
Insemnare: Prin statul cel de mai inainte era
rinduit 8 715 ruble in argint si s-au adaos din
veniturile oräsenesti dupa prea imita porun-
cä. 1 000 ruble in argint, si afarä de aceea sà
sloboade din sumele cele fälmase pentru a
5 parte si pentru pristavul a pricinilor de
cercetare 550 ruble: asadar, cheltuiala dupa
statul acest din nou alatuit intrece pre cea
de inainte cu 365 ruble.
In politia din Izmail
Politmeister in al 8 das 1 600 600
Ceastnici pristavi in al 10 clas 2 300 600
Cvartalnici nadzirateli in al 14 clas 4 150 600
Pismovoditeli in al 14 clas 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 800
D es etnici 20 50 1 000
Preste tot pentru Izmail 3 900 itf.209
In politia din Akkerman
Politmeister in al 8 clas 1 500 500
Ceastnii pristav in al 10 clas 1 300 300
Cvartalnici nadzirateli in al 14 clas 3 150 450
Pismovoditeli in al 14 clas 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chielC-
tuiele 500
Desetnici - 15 50 750
Preste tot pentru Akkerman 2 800
In politia din Bender
Politmeister in al 8 clas 1 500 500
Ceastnii pristav in al 10 das 1 300 300
Cvartalnici nadzirateli in al 14 clas 3 150 450
Pismovoditeliu in al 14 das 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 500
Desetnici 12 50 600
Preste tot pentru Benderiu 2 650
In politia din Bälti
Politmeister in al 8 das 1 500 500
Cvartalnici nadzirateli in al 14 clas 2 150 300
Pismovoditeliu in al 14 clas 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 400
Desetnici 8 50 400
Preste tot pentru Bälti 1 900 '

142 www.digibuc.ro
 1 2 3 4
In politia din Hotin
Politmeister in al 8 clas 1 500 500
Cvartalnici nadzirateli in al 14 clas 2 150 300
Pismovoditeliu in al 14 clas 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 400
Desetnic i 8 50 900
Preste tot pentru Hotin 1 900
In politia din Reini
Politmeister in al 8 clas 1 500 500
Cvartalnii nadzirateliu in al 14 clas 1 150 150
Pismovoditeliu in al 14 clas 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 400
Desetnici 8 50 400
Preste tot pentru Reini 1 750
In politia din Chilia
Politmeister in al 8 clas 1 500 50011/1.21)
Cvartalnii nadzirateliu in al 14 clas 1 150 150
Pismovoditeliu in al 14 clas 1 300 300
Pentru slujitorii canteleariei si pentru chiel-
tuiele 400
Desetnici 8 50 400

Preste tot pentru Chilia 1 750

Iar5. preste tot pentru 8 politii 27 280

Insemnare: In toate aceste politii, afarà de
cea din Chisinäu, pentru desetnici proviant
nu se rinduieste.
In cvartirnaia comisie .
Prezident: politmeisterul 1

Deputati fär5. leafä:

De c5.trä dvoreni 1

De c5tr5. negutitori i tirgoveti 1

Suma pentru chieltuielile canteleariei trebuie

sä se sloboadä din suma cea de obste care
este rinduitä pentru politiile oräsenesti.
Insemnare: Comisiile acestea trebuie sä fie
asezate, afarä din cea din Chisinäu, care are
deosebit stat, in orasele: Izmail, Akkerman,
Benderiu, Bälti, Hotin, Reini i Chilia.
143
www.digibuc.ro
 Ocirmuirile: cea forstmeistereaseä, a carantinelor, a tamojnilor si a
tuzlalelor de sare rämin pe temeiul cel de mai inainte; iarä caznaceistviile
tinuturilor pe asezämintul cel prea inalt intärit la anul 1824, noiembrie in
zile.
Au iscälit: prezidentul Sfatului impärätesc graf V. Cuciubei
S-au tälmäcit pe limba moldoveneascà i s-au tipárit in Duhovniceasca
tipografie in Chisindu, 1828 anul, aprilie 27 zile.
In folio, 21f., primele 10 f. textul pe 2 coloane, cel in lb. romani-i in dreapta, caractere
chirilice de la f. 11.-21: tabele Cu mai multe rubrici, p. din stinga in lb. rusl, p. din dreapta
In lb. românl; hirtie groasri verzuie, filigran: blazon princiar, literele majuscule rusesti M F A"
frunzo de agave.
DEP.: Bibi. Academiei Romane, Foi volante, 1 044.

43

ftwiintare de la comisia alca' tuitd spre cercetarea

dovezcilor asura dvorenestii numirti
a dumilorsale, cinstittlor dvoreni a oblastii Bassarabiei.
Fiindcä comisie ce au fost la trecutul an 1818 spre cercetarea dvore-
nestilor documenturi, indeletnicindu-sä in o vremi scurt5., n-au fost putin-
cioasä sä intre in o cu amäruntul dizbatire la lucrare ce i s-au incredintat
cu cercetarea dovezälor pentru dvoreneascä numire a fiistecäruia dvoreanin,
din care pricinä i izvodul ce au alatuit ea necuprinzind in sine neapärat
trebuincioasäle stiinti, nu poate sluji temelie la alcätuirea conditii de spitäle
dvorenestilor neamuri, cu atita mai virtos cä i unii din dvoreni neavind
vremi infätosäzi clovezile pentru a lor tragire, nu s-au trecut in acel
izvod, apoi acum alcItuita comisii, pornindu-sä cateä implinirea datoriei
ce este pusä asupra ei i priimind intre altile spre povätuire pravila insämnatä
In inalt intäritul doclad a indreptItoriului Senat din anul 1801 aprilie
in 2 zile, pontul al VII[-lea] ca cercetarea dovezilor ce va inatosa dvo-
reanstva pentru a lor invrednicire, sä se urmezi cu toatä ace scumpätate
descoperire dreptätilor ce sä cuprind prin gramotä, intälegindu-sä de
sine cä dreptate däruitä in punctul acesta stä cu dinadinsul intru aceea
ca sä sä cunoascá dinpreunä cilen a obstiei dvorenesti pe acela numai care
va dovedi CA', este dvoreanin, iar nu din nou sä se ridice sä se a.$5.zi in
aceastä invred.nicire; asijdire, inalta vointa impleatestii sale märiri, insäm-
natá prin inaltul ucaz din 29 ghenarie a anului 1805: ca fiistecare &capa
din impärätie A. se foloseascä f färä impedecare cu aceli dreptäti, pronomii
indäminäri care sint slobozite fiistearuia prin legiuiri, cu asa chip ca o
treaptä sä nu tragá dreptätile altei trepte". Pe temeiul acesta, si dupá
cuprindirea opredeleniei ce osäbit au alcauit comisie s-au asä.zat sä se
facä instiintare de aceasta dvorenilor oblastii carii au fost cunoscuti in
aceastä invrednicire de carä ocirmuirea de mai inainte a MoIdaviei
asupra cärora, dupä vointa ce cu m.ultà milostivire a impärätestii sale
märiri s-au intinsu dreptätile i pronomiile sosloviei dvorenilor Rossiei insám-
nate prin gramota inalt däruitä dvoreanstvii de bun neam din anii 1785,
aprilie in 21 zile, cu päzire pe lingä acelea a vechilor priveleghii a Molda-

144 www.digibuc.ro
viei; dupá care, cu multä milostivire vointi i alte soslovii a pämintului
Bassarabiei ce nu inträ in obstia dvorenilor, s-au invrednicit asämine a li sä
intäri si. a lor dreptäti si priveleghii.
.4adar, cinstita dovreanstyä.' esti indatoritä a infátosa la aceastä comi-
sie dovezile sale pentru dvoreneasca tragire ca sä se cercetezi acelga i sä
se treaca pe acei ce sä vor cunoaste in aceastä numiri in osäbite izvoade,
din care pi temeiul asäzämintului obrezovaniei oblastii sä, va alcItui la Verhov-
noi Sovet dvoreneasa condicä pe spitile neamurilor.
Comisia aceasta socotesti a incepi lucrärile sale mai intiiu de la tinu-
tul Orheiului, apoi a Esului, dup5, aceea a Hotinului si, in sfirsit, totodatä_
a Benderiului, a Akkermanului si a Izmailului. Comisia insä mai intiiu de
toate va face cercetare izvodului de dvoreni, ///1.2.1 ce s-au fost acut la
comisie care au fost mai inainte vremi, cilci 30 dvoreni ce s-au impArtäsit
la facerea acelui izvod prin instiintare ce fac ata' comitetul ce au fost
vremelnicesc din 4 iunie anul 1818, insusi aratä. cä izvodul pomenit s-au
fäcut vreinelnicesti dula neapárata trebuinti ce era spre a s'A pute. sävirsi
atuncea viborurile; adäugind cä daa sä vor m'Ata si alti dvoreni, a cäror
nume nestiindu-s5., nu s-au trecut, aceia vor fi datori a s'A aräta in urmä
cu dovezile lor, iar apoi cea cu deskvirsire cercetare pentru Iiistecare din
dvoreni s-au socotit sä se faeä in urna cu rinduiala c5.zutä. Deci, pe temeiul
acesta, cinstitii dvoreni ce isi au läcuinta in tinutul Orheiului sä inceapä
infltosa documenturile sale de la 28 a lunii acestia, iar cei de pe la
tinuturile celelalte, asijdire vor fi instiintati mai inainte la ci vremi s'A aibä
a veni aice spre infätosa dovezile sale.
Dar ce amune documenturi sä vor priimi de dovadä asupra dvore-
nestii invredniciri, comisia pentru stiinta dvoreanstviei ins'Amneazi mai in
gios pravile inchipuite spre a ei povätuire, care s-au scos din gramota
d'Aruitä dvoreanstvii de bun neam si din alte legiuiri atingätoare de punctul
acesta, asijdire din dreptätile i priveleghiile pämintului acestuia.
Pravilile ce sk priimescu de povátuire la cercetarea dovezilor pentru
dvoreansca numire fiestecäruia dvoreanin, pe temeiul gramotii inalt däruite
dvoreanstvii de bun neam si a altor legiuiri, asijdere si a priveleghiilor
dvoreanstvii pämintului acestuia. 1117. alba, f.33

Pentru dreptätile i pronomiile dvoreanstvii de aice.

Prin asä.z5.mintul obrazovaniei oblastii,pentru dreptätile i pronomiile
15.cuitorilor s5. cuprinde: tagmei dvorenilor sä lasä intru deplinä mäsur5.
dreptätile i pronomiile cu mula milostivire dä'ruite dvoreanstyii Rossiei,
cu päzire pe lingä aceasta a acelor vechi priveleghii a Moldaviei".

Pentru dovezile dvorenestii invrednicire.

Prin al 92-lea punct a gramotei cu mula milostivire däruitä dvoreanst-
vil sä cuprinde: de neoborite dovezi a bunului neam sä. fie: I-iu) diplomile
suitorilor nostri, sau a noastre sau a altor capite incoronate däruite asupra
dvorenestii invredniciri".
Insämnare: La acestu prilej sä vof priimi intru socotintä hrisoavile,
ispisoacile, poroncile i zapisile domnesti date asupra cinurilor, asupra averi-
lor in pricini de giudicäti i asupra vreunei osäbite de la domni ixicredintare.
145
www.digibuc.ro
 2-1e) Gherburile däruite de call imparatul.
3-1e) Patenturile pentru cinurile care trag dvoreneasca invrednicire".
Inseimnare: Pe temeiul hrisovului domnului loan Nicolai Mavrocor-
dat din anii 1734, toti acie sä cunoasca de dvoreni carii s-au cinstit cu cinuri
moldovinesti de la vel logofat pina la logoat al triile, sä intalegi pina in
vremi f ce s-au alaturat oblastea aceasta catra Rossia la anul 1812, cind
s-au inchiet cu turcii tractatul; precum i acie care in vremea prothesmiei,
adiea a sorocului de 18 luni, prin tractat hotarit pentru acei ce au voit
a sà stramuta s-au invrednicit dupa slujbile lor a priimi cinstire cu caftan
macar dei nu ave tragirea lor din familii dvorenesti.
4-1e) Dovezi precum cä ordenul rossienescu de cavaleri au impodobit
persoana".
5-1e) Dovezi prin hrisoave de miluire sau de lauda".
6-1e) Ucazurile pentru dare de pamint sau de sate".
7-1e) Däruirea locurilor de asazare pentru slujba dvoreneasca".
8-1e) Ucazurile sau hrisoavile pentru miluire di ocine din locurile
de asä.'zare".
9-1e) Ucazurile sau hrisoavile de miluire de sate sau mosii, macar
de ar fi i iesite de la neamul acela".
10-1e) Ucazurile sau instructiile, sau hrisoavile date dvoreaninului
pentru solie, pentru poslanicestvo sau pentru vreo alta triimetire".
11-1e) Dovezi pentru dvoreneasca slujba suitorilor".
12-1e) Dovezi precum câ tatal i bunul au avut vietuire blagorodnica
sau Instare sau slujba potrivita cu numire dvoreneasca i marturie la aceasta
de la doisprezaci oamini de bun neam pentru a carora dvorenie a nu fie
indoia15.".
Inseimnare: Dupl cuprindire asazamintuki imparatescului Sfat insäm-
nat prin ucazul indreptatoriului Senat din 28 dechemvri anul 1816, atinga-
toriu de fetile ci cauta sä afle dvorenie, marturiile a 12 sau mai multi
blagorodnici care s-au asazat prin punctul de sus aratat a gramotii dvore-
nilor sä vor priimi nu intr-alt chip deed spre plinirea infiintatilor acturi, iar
chid marturide acelea vor fi singure i dinpreuna ca dinsile nu sa vor
Infatosa si aite in scris documenturi, atunce marturiile aceste ca unile ci
slut hotarite a fi spre plinirea altor dovezi, nu sa vor socoti lucratoare
indestulatoare spre ridicare invrednicirii dvorenesti ci s-au pierdut.
13-1e) Zapisile de cumparaturi, de zalogiri, de zastre i legile pentru
avere dvoreneasea".
Insämnare: Documenturile i hotaririle in pricini de judecati precum
ertile de poronca a Divanului Moldaviei, date pin in vremea ci s-au
alaturat Bessarabia catra Rossia, adica pin in zioa inchierii tractatului
la anul 1812, cu aceasta insa cä acest feli de documenturi sa fie iscalite
nu de catra unul numai, ci de caträ citeva cilenuri a Divanului Moldaviei.
144e) Dovezi ca fatal si bunul au stapinit sate".
15-1e) Dovezi asupra scarii neamului si a rinduielii urmasilor, mergind
la fiu1 de la tatal, de la bunul, strabunul si asa mai in sus, incit vor pute
sä arate sau vor voi ca sa fie trecuti in vreo parte a condicii spitii neamuri-
lox cu rodal sau". /

Pentru f üi fetilor partii duhovnicesti carii au dvoreneasca tragire.

Rezoliutia fericitului intru pominire imperatorului Petru intiiul, asupra
docladidui de la Sinod din anii 1721 noiemvrie in 19 zile.
146 www.digibuc.ro
 Pentru fiei de arhierei, boieri, spre a rämine ei i lid lor iesiti din
podusnoi ociad, precum dvorenii, cu insusi mina impärätestii sale märiri
sint scris5. aceste cuvinte: sä fie asa pentru acei care s'ä trag din sleahetstvä
numä.rindu-sa de la buni".
insamnare: Aceastà legiuire sá atinge dupä. dreptätile Moldaviei,
asijdirea de copiei fiistearuia stäpini a fetilor duhovnicesti ci vor fi din
familii dvorenesti.
IV
Pentru dvoreanstva ostineascä..
In tabela pentru ranguri din anii 1722 ghenari 24, in punctul al
15-le s-au legiuit aceste cuvinte: , cinurilor ostinesti carii vor sluji pirà la
ober-ofitäri, fàrá sä fie din dvoreni, apoi cind cariva va dobindi cinul mai sus
ins5.mnat, acela este dvoreanin i fiei lui, care sá vor naste in ober-ofitä.rie;
dar clack' nu vor fi din vremea aceea fiei, ci vor fi de mai inainte si tatäl
va face cerire, atuncea dvorenie sà se de si acelora numai unuia fiiu pentru
care tatgl va face cerire, iar celelalte cinuri, atit po/iticesti, cit si á curtii,
care in ranguri nu vor fi din dvoreni, a acelora fii nu sint dvorcni". 1051
..Tilcuire: Päzind intocma cuvintile acestii legiuiri, i in urmarca ei,
pe aciia care nu sá aflá slujind in lucrätoarea, ostineasca slujbà decit au
deopotrivá cinuri, sä cuvine a sá socoti cá au numai personalnia dvoreanstvä,
iar nu mostinitoari".
Pontul 78, in al doile parte a Ccndicii de spiti/e nearnuri/or sà se
treacä rodurile dvoreanstvii ostinesti dup. alfavit".
Tilcuire: Dvoreanstva ostineaseä nu este de alte roduri decit aceea
pentru care prin ucazul cu numile fericitului i in veci de vrednicä pominire
domnului impärat Petru intiiu din anii 1721 ghenarie in 16 zile s-au legiuit
cu aceste cuvinte: toti ober-ofitärii carii s-au ridicat färä sä fie din dvoreni,
ei i fiei lor i urmasii lor sint dvoreni i sá cuvini a li sà da patent pentru
dvorenie".
V
Pentru dvoreanstva a acelor opt clasuri.
Punctul 79-le in al triile parte a Condicii de spitile neamurilor sä se
treacá dupä alfavit rodurile dvoreanstvii a acelor opt clasuri".
Tilcuire: Dvoreanstva a acelor opt clasuri nu este de alte roduri
decit de aceea pentru care in tabela de ranguri a fericitului i in Neci
vrednicului intru pominire stäpinitoriului imperator Petru intiiu din anii
1722 ghenari in 24 zile in punctul al 11 s-au legiuit cu aceste cuvinte: toti
slujitorii rossienesti sau acei ce sint streini carii in celi dintiiu opt ranguri
sä. / afla sau cu adivärat s-au aflat, au sá fie a lor legiuiti fii i urmasi
In veci deopotrivà socotiti cu ce mai bunà i vechi dvoreanstv5. intru toate
invrednicirile i avantajurile, macar de ar fi si din neam de gios i de nu
ar si fi fost mai inainte de cätrá incoronatile capite niciodinioarä ridicati la
dvoreneascà invrednicire sau nu ar ave date gherburi".
VI
Pentru dvoreanstva streinä.
In tabla pentru ranguri din anii 1722 ghenari in 24 zile, la sfirsitul
punctului al 16-le este scris cu aceste cuvinte: Oamenii streini ce sä aflä
147

www.digibuc.ro
in slujba noastrA au a dovedi dvoreanstva lor i gherbul sau cu deplomile
lor sau cu publice mArturii de la ocirmuirea patriei lor *".
Pontul al 80-le a gramotii date dvoreanstvei.
In al patrAle parte a Condicii de spiti sà se treacA dupä alfavita
toate neamurile streini".
Tilcuire: Neamurile streine nu sint altile decit acele cari au intrat
In supunirea Rossiei si pentru cari sá pominesti prin ucazurile din anii 195
pentru plinirea condicii de rinduiala spitilor de neamuri, poroncind ca
aceste imp5.rätesti stApinitoare, cnejAsti i alte venite neamuri cinstite s'A se
treacA in os'Abitä parte a condicii de spitile neamurilor". 1111-61
VII
Pentru dvoreanstva ci sà cistigá prin s'Amnile de otlicii a ordinelor
rossienesti.
Dupa cuprindirea ucazului din anul 1815, octomvrie in 21 zile, fetile
impodobite cu ordine rossienesti s'A alAtureazi cAträ ce adiväratä dvo-
reanstvá i s5..trec in partea intiiu a condicii de spitile neamurilor.
In temeiul inalt intAritei socotinti a impArAtescului Sf at din 16 octom-
yri a anului 1816, fiei persoanilor impodobite cu ordenul Sfintei Annii intiile
clas, care orden asämäneazä pe p5.rinti cu gheneralitetul, MCä mai mare drep-
tate au pentru dvoreanstvä vecinicA decit fiei cinovnicilor, a acelor opt
clasuri,,pentru care dvorenie sä legiuieste prin pravila.
VIII
Pentru dvorenii ci au numai casá i oameni a ogrAzii scrisi asupra lor,
Prin ucazul din anii 1791, iulie in 19, s'A. cuprinde:
Ceca ci sà atinge de acei dvoreni carii au in gubernie numai cas5.
bamini a ogrAzii scrisi asupra lor, Senatul nu gAsAsti impiedicare ca dupa
ci sä vor cunoaste dovezile lor de nestrAmutate, s'A se treacA rodurile lor
In condica de spitile neamurilor a acestii gubernii, dupa grásuirea al 68-le
pont: Din 'Malta gramotA ca pe niste dvoreni ci dupà asIzarea i l'Acuinta
el au, atirnA cAträ aceastä gubernie".
IX
Pentru dvorenii ci nu au nicAiure nici o avere nemiscAtoare.
Prin acelasi ucaz s'A insAmneaz5.:
Dvorenii ci nu au nicAiure nici o avere nemiscAtoare, iar dvorenia
lor pot A. s[i]-o dovideascá de pe suitorii lor, carii din vechiu s-au aflat in
aceastä invrednicire, sint datori al[i] infAtosa dovezile i s'A vor scrie in
condica dvoreanstvei din ace gubernie unde suitorii lor au stapinit mai
inainte averi, luindu-sä de temelie la aceasta pravila as'AzatA prin inalta
gramotä in al 92-[le] pont : ca drept dovezi nestrAmutate a blagorodstvei
sa fie ucazuri sau ispisoace de miluire cu sate si mosii macar de ar fi aces-
tea si iesite de la neam".
Pi temeiul ponturilor al triilea si al 4-le a aceluias ucaz, acei dvoreni
cari_i cu insu[si] slujba lor au agiunsu la aceastA invrednicire, precum i dvo-
renii streini ci sint veniti macar de nu ar i ave in stApinirea lor nici o
avere dvoreneasa in gubernie, sä trecu in nuira'rul dvoreanstvii si s'A scrie
in condica de spitile neamurilor.
148
www.digibuc.ro
 X
Pentru chipul cercefärii documenturilor dvorenesti.
Pontul al 8-le a gramotei dvorenesti:
Predvoditelul dvoreanstviei guberniei aceia i deputatii dvorenesti
de pe la tinuturi cerceteazä dovezile infátosate a blagorodnicii, dostoinicii
1-iu) dacá la cercetarea dovezilor Mtr-un glas sau doai pärti din trii
a glasurilor vor gäsi ca nu sint indestule dovezile, // ff.7.7 apoi acele dovezi
le vor intoarce inapoi cu inscris instiintare, asa cá sä prelungeste trecirea
acelui rod in condica spitii neamurilor guberniei aceia pinä ci vor infätosa
nesträrnutate dovezi".
Al 2-1e): lar dacä la cercetarea dovezilor intr-un glas sau doai párti
din trii de glasuri vor gäsi cä dovezile sint indestule, atuncea vor treci
pe rodul acela in condica de spitf a namestnicestvii si vor da neamului
aceluia gramotá Cu isaliturile sale si cu punirea pecetii a dvorenestii
adunäri din gubernia a ceia".
XI
Pentru inatosarea dvorenestilor documenturi in or[i]ghinal sou in
copii.
Pontul 84-1e, fiistecare neam blagorodnic sà aib5, a4si] inatosa dove-
zile dvoreniei sau in orighinal sau in copie, adeveritä.".
XII
Pentru alcAtuirea izvoadelor de dvoreni.
Urmind pontului 72 din gramota dvoreanstvei, comisia este datoare
a alcätui pe temeiul formii inchipuite, dupa tiintile ci sint datori dvorenii
sä infätosázi, izvoade dupä alfavita de toate neamurile dvorenesti din fiiste-
care tinut ci stäpinesc averi nemiscätoare, insämnind deosäbi.
I-iu) Numile i porecla dvoreninului ci stäpinesti in acel tinut averi
emiscätoare i anii lui.
2-1e) De este insurat si pe cine tine sau ca Ii väduv. /
3-1e) De are multi copii, parte bärbà'teascä sau fimeiascä, numile
anii lor.
4-1e) Citi desätini pämint arc de clironomie sau de cumpärätura, sau
din nou däruire, sau zästre priimiti si in cite sate mari sau mici sä cuprind,
cit numär de ca.sä. a Ucuitorilor sint intr-insile, insämnindu-sä numärul sufleti-
lor parte barbäteascl si parte fimeiascl, asijdere si citi tigani robi are.
5-1e) Cit venit anume aduce pe an averea ci stäpinesti.
6-1e) De sade in tinut acel dvoreanin sau cä
7-1e) Ci cm n are.
8-1e) In ci anume slujbä sä afla sau ca este in otstava.
lnsananare: Pe fiei ci stäpinesc avere osäbit sä se arate lingä tatii
lor in numärul copiilor i apoi sa se treacl si cu osaba condeiu ca si pe alti
dvoreni.
In sfirsit, comisia de datorie sa socoteste a face cunoscut cinstitilor
dvoreni pentru cuprindirea pontului al 69 din gramota ddruità blagorodni-
cii dvoreanstvii prin care sä hotaräste: Daca careva nu va fi trecut
dvoreneasca condicI de spiti a guberniei, acela nu numai cà nu inträ intre
149
www.digibuc.ro
dvorenii acei[i] gubernii, dar nici nu sa va folosi cu celi de obste pronomii
a dvoreanstvii guberniei aceia". Pentru aceasta, dacá unii din num'arul
cinstitilor dvoreni a pamintului acestuia nu sa vor afáta la aceasta comisie
si nu vor infatosa dovezilor lor asupra acestii invredniciri, apoi nefiind trecuti
In izvoadile ci sa 1111.81 alcatuiesc acum, cari sa vor priimi de temelie la
alcatuirea dvorenestii condice de spitile neamurilor, insus[i] dumn[e]alor
vor fi pricina de a nu sá ingadui s'A se impartasasca la trebile obstesti
care sa atingu numai c'atra soslovia dvorenilor.
Podpisali [au iscalit] ; [in continuare titulaturile in limba rusa].
Predsedateli, gheneral-leitenant Inzov
Predvoditeli dvoreanstva Bessarabscoi oblasti, nadvornii sovetnic
Dimitrii Riscan
Statschii sovetnic i cavaler Alexandr Ghica
Colejschii sovetnic Ioan Sturdza
Nadvornii sovetnic Iordachi Millo
Matvei Riscan
Colejschii asesor Petrachii Catarji
Titulearnii sovetnic i cavaler Fedor Crupenschii
Ianco Russo
I acovachii Paladi
Ivan Donici
Vasilii Iamandi.
In folio, 8 f., foile 2 v. si 8 v. albe, textul pe 2 coloane, cel in lb. romfila in dreapta.
c,aractere rusesti. Sub textul tuturor exemplarelor insemnarca autograf5.: S podliuiin yerno,.
Titulearnii sovetnic Leks" [Conform Cu originalul. Sovetnic titular, Leks].
DEP.: Bibl. Academiei Rom&ne, Foi volante, 1 029.

45
Alceititirea ponturilor
pentru indatoririle supt care sint supusi catra st5.pinii mosiiior taranii sau.
lucratorii de pamintu din oblaste Bassarabiei si drcptatile ci au ei spre a li
sa da de cata stápini loc de hrana pentru dinsii si pentru vitile lor, dupä
cuprindere jurnalului ci au inchiet inaltul Sfat a acestii oblasti la anul.
1819, mai in 16 zile, pi temeiul asazaminturilor Moldaviei.

Pi temeiul ucardui ci s-au primit de la inaltu[1] Sfat supt no. 367

s-au tiparit in tipografia ocirmuirii oblastii Bassarabei la anu[1] 1819, avgust,
In orasul Chisinau. iff.lv] M'Asura intocma cu palma domneasca sau a.
opta parte dintr-on stinjin domnescu. 1111.2v1
Insamnari di cele ci sa cuprind in ponturile aceste :
Cuprindere jurnalului ci s-au inchiet si a acturilor Fa ta
ci s-au infátosat la inaltul Sfat.
cap. 1-iu
Pentru personalnic5. slobozania taranilor 20

150
www.digibuc.ro
 cap. al 2-le
Pentru indatoririle täranilor cäträ stäpinii mosiilor 21

cap. al 3-le
Pentru lucrul care sätenii sint datori a lucra st61:01-
nului mosiei in zilile acele ci s-au insämnat la caP121
al 2-le a acestui asá.' zámInt 25
cap. al 4-le
Pentru vinzare bäuturilor pe la mosiile pomescicilor 29

cap. al 5-le
Pentru indatoririle care lucrAtoriul de pämint, afará
di acele 12 zile este datoriu a implini in folosul sfäpinu-
lui mosiei dupä hrisovul domnului Grigori Alexandru
Ghica voievod, din arxii 1777, sáptemvrie 30 si dupá
obiceiurile vechi 30
cap. al 6-le
Pentru indatoririle stápinitorilor de mosii cátra tärani 34
cap. al 7-le
Pentru starostii satelor i pentru datoriile lor 38
cap. al 8-le
Pentru mosiile räzäsästi 40
cap. al 9-le
Pentru indatoririle politiilor päminteti intru ceca
.ci sá atinge de as5.z5.mintul acesta 42/f

Cuprinderc jurnalului ci s-au inchiet la

inaltul Sfat a Bassarabici, mai 16, anu 1819
Verhovnoi Sfat, indemnIndu-sä pe de o parte cu o neapáratä datorie
a sä Ingriji pentru bunästarea a tuturor treptilor de 15.cuitorii ci sä afra
intru oblastie, si pe de altä parte avind instiintare de la d. predvoditeliul
dvorenilor oblastii intimeiatá asupra jalobilor a multor din pomescici pentru
neimplinirea di c5.ty. 15.cuitorii ci sä allá pi pámintul lor a datoriilor sale
pomescici, asaminea stiind cá nu numai isprävniciile pämintesti dar
ocirmuirea oblastii priimesc necontenit jalobi de la säteni pentru asu-
--pririle ci sufär ei de cAtra pomescici, nu mai putin luind intru socotintá
-cä multi din lucrätorii de pärnint supuindu-sä trIndavirii nu numai cä nu
voiesc a 1mplini legiuitile indatoriri c5.trá pomescici, dar incá nici pcntru
insusi a lor gospodäric nu sä.' ingrijäsc si toatà firicirea lor o socotescu a fi
mumai intru aceea ca nestatornicind niaiurea cu intemeicre läcuinta lor,
sä sIpoat5, strAmuta ca si tiganii di la un loc la altu[l]; si, in sfirsit, urmind

151
www.digibuc.ro
pravilii ins5."mnate prin ponturile inalt imbunAtAtitului proiect a obrazovaniei
oblastii Bassarabiei, pentru dreptatile i pronomiile 15.cuitorilor, prm care
intri altile s-au zis asa: Táranii 1[P.]2 sau sAtenii, pe temeiul cel di mai
inainte, isi vor p5.zi dreptätile ca s'A nu atirni persoana lor de la stApini-
toril pAmintului. Averea lor va fi apAratä di tot feliul de acolisiri cu privi-
ghierea ocirmuirii oblastii; iar pentru folosurile pAmintului ei vor fi datori
a implini lucrul i indatoririle in folosul stApinilor acelor mosii dupä cuprin-
direa as'AzAminturilor Moldaviei" au gasit de trebuintA a cerceta pricinile
acestii nerinduieli si a le curma cu puterea pravililor si a obiceiurilor acestui
pArnint. La ce dintii tractatie pentru aceasta s-au discoperit neap5.ratä tre-
buintA, mai intii a s'A' cerceta cu amAruntul toate acele asázáminturi prin
cari sä hotArAsc indatoririle unii pArti ata alta si a sä incredinta nu cumva
insusi acele as'AzAri sint o pricina acelor atitea de neimpAcAcioasA si pAgubi-
cioasA gilcevi? Si al doile, a s'A cerceta temelnic intru ce anume sà cuprinde
personalniceascA slobozAnie a lucrAtorilor de p'Amint si a as'Aza spre apara-
rea ei pravile intocma dupA puterea legiuirilor o a obiceiurilor moldovinesti
pentru acest sfirsit. La sfaturile urmate di multe ori s-au citit in Verhovnoi
Sfat urmAtoarele acturi:
Pentru indatoririle aminduror
Ponturile visteriei sau as52Arile ci s-au dat de cAträ domnul Molda-
viei Grigorie Ghica voievod pentru indatoririle lucratorilor de pAmint tArani
cAträ pomescici prin care sA hotArAsti l'Amura nunarul zililor i sä
insAmneazA i lucrul care intr-acele zile lucratoriul de pdmint este datorin
a lucra stApinului mosii.
Anaforaoa sau predstavlenie ci s-au dat la 14 aprilie a anului 1775
atea acelasi domn Grigorie Ghica voievod de Cata mitropolitul si de dita
toatá tagma dvorenilor, din pricird cä de cAtrA pomenitul domn s-au fost
incredintat aceiasi tagme ca s'A intri intru ce cu amgruntul cercetare a celor
di mai inainte dreptAti si pronomii a dvorenilor si a lucr5.torilor de pAmint
pentru celi ci sä ating de datoriile aminduror acestor trepti; sà cercetezA_
prifacirile lor i s'A gAsascä chipuri spre a aduce acele dreptäti i pronomii
In ce mai bun5. stare.
Hrisovul aceluiasi domn din 30 sAptemvrie 1777 prin care sä lace-
dizlegare pomenitii mai sus anaforale.
Hrisovul domnului Alexandru Constandin Moruz voievod, scos.
din acturile Moldaviei, dupä care in vremea domniei sale ci s-au prelungit
de la anul 1802 si pinä la anul 1806 s'A da la feliuri de stApini "de mosii,
cArti arAtAtoare pentru cit numAr de vite fiistic5ria lucrAtoriu de pAmint
au fost ei indatoriti a le da loc de cosit si de pAsunat.
Ponturile visteriei din anul 1810, aprilie 23, alcAtuite 11-10.14 numai
pi un an si numai pentru tinutu[1] Hotinului, prin care asamine sint insAm-
nate indatoririle sAtenilor cAträ stApinii mosiilor.
Pentru personalniceasca slobozcinie a lucreitorilor de pcimint
Hrisovul domnului Alexandru Neculaiu voievod din anul 1745,
iulie 11, ci s-au slobozit boieriului marelui logofAt Gavril Miclescul, prin care.
anumi s'A opreste stramutarea lucrAtorilor de pAmint di la un loc la altuli
spre vietuire.
Poronca domnului Grigorie Alexandru Ghica voievod, din anuL
1776, iunie 22, cáträ toti l'Acuitorii, datä in chip de hrisov obstesc.

152
www.digibuc.ro
 Ponturile alcatuite de catra obsteasca presustvie a divanului Mol-
daviei, la 1804, in luna lui sa'ptemvrie i intarite de catra domnul Ale-
xandru Moruzi.
Poronca caimacanilor Moldaviei (: namestnicilor domnului Constan-
din Ipsalant) din 18 fevruaric anul 1807, ci s-au dat spatariului Donici.
Poronca a celorasi caimacani din 27 fevruari a celuiasi an earl
sararie Orheiului.
Cuprindirea acestor acturi este aceasta:
A. Ponturile care sa numesc a visteriei sau asazarile ci s-au
dat de catra dornnul Alexandru Ghica voievod la anul 1775, a cal-ore fiinta.
este precum in gios urmeaza:
1-iu. Fiisticare satean este datori sä lucreza 12 zile in vremile rinduite
la once lucru va fi intrebuintat de la rasaritul i pina la apusul soarelui,
cu cuviincioasa odihna, lucrind in fiisticare zi asa cum ar lucra insusi pentru
dinsul.
Al 2-1e. Fiisticare om gospodari i holteiu ci va fi in virstä neavind
tata, dar putincios a lucra, este datori ca sä lucreza acele mai sus hotarite
12 zile, iar holteiul ce tr5ieste in casa tatinisau, mäcar di ar fi si in stare
a lucra, insa nu poate fi silit spre a ceea, caci insusi tatal sau va lucra,
asijdirea i acel neputincios i calicit in toata curgirea anului de once lucru
ramine slobod.
Al 3-1e. Cel ci s-au departat vre undeva pentru insusi a lui trebuintä
s-au naimindu-sa cuiva sä indatoresti a rasa pe altul cineva in locul sau
ca sä implineasca zilile lucrului sau sä se invoiascä cu stapinul mosii.
Al 4-1e. Nimine din sateni dupa vointa sa nu poate ca in locul lucru-
lui in fapta sa plateasca cu bani; iar stapinul mosii de va voi, poate sä
iei i bani in loc de lucru.
Al 5-1e. Fiisticare satean este datori ca sä lucreza acele hotarite 12 zile
pe insusi ace mosie cu departare de trii sau de patru ceasuri, iar dacá va
fi triimes mai departe, apoi pierdirea zilii sä i sa socoteasca in lucru,
iar cu caraturi i cu alti angarii sa nu-i superi.
Al 6-1e. Fiisticare din säteni, lucrind 1[P.]6 aceli 12 zile pe an dupä
rinduiala mai sus insainnata, mai este inca pi lingä aceea datori a da dejma
sau de a zace din toate dupa obiceiu i niminea dintr-insii sa nu cuteza a
stringe de pe cimpu ceva pina cind nu va veni de fata posa'sorul sau triime-
sul lui ca sä iai dejma (: insa posasorul este dator sa vie in vremea cuviin-
cioasä sau triimata vechilul s'au). Sä scutesc de dejmä numai legumile
di pen gradini ce sint pentru trebuinta casai, iar daca cineva i ru acele
va face negutitorii, atunce este datori sa de dejma i insusi el sa o si care.
Al 7-1e. Numai stapinului mosiei sa da voie sä vina vin, iar ma i
mult nimaruia afara di acei ci sa vor invoi cu posasorul mosiei; asijdirea
nici alt feli de bautura sa nu vinza.
Al 8-1e. Di va ave trebuinta stapinul mosiei ca sa faca arätura, apoi
cite pluguri sä vor gasi in sat, fiisticare plug va ave a ara /0 pasi i fiisti-
care pas trebui A. fie de sasa palme, iar daca va fi trebuinta ca sa sä faca
ark'tura in loc nelucrat (: in Vagina), apoi sa are 8 pasi i citi oamini vor ave
impartasire la acele pluguri i vor ara pasii acesti hotariti, tuturor acclora
sä li sä socoteasca cite o zi din acele 12, atit acelor ci vor ave cite un
bou numai, cit i celor ci vor ave cite doi sau si mai multi; asijdirea
celor ci n-au nici unul, iar care nu vor ave nici un feli de impàrt5.sire

153:
www.digibuc.ro
la aceli pluguri, unii ca aceia vor lucra aceli 12 zile la alt lucru, la care
va pune stapinul /0..17 mosiei.
Al 9-1e. Di va fi trebuinta de prasit sau de sapat pentru papusoi,
fiisticare este datori ca sa prasasc5 pentru o zi o firta, adica' a patra parte
din pogon.
Al 10-1e. Di va fi trebuintjí de sacerat, fiisticare este datori a sacera
trii cliii pentru o zi.
Al 11-1e. Di va fi trebuinta de cosit, fiisticare lacuitori este dator a
cosi pentru o zi giumatate de falci.
Al 12-1e. Di va fi trebuinta de adunat sau de clädit, apoi fiisticare
este dator a aduna si a cladi pentru o zi giumatate de falce.
Mitropolitul i dvorenii au infatosat anaforaoa catra domnul di
atunce, ca mai pin'a' la giumatate ve[a]cului al 18-lea, adica pin la anul
1741, toti lacuitorii de pämint ce vietuiesc pe locurile stäpinitorilor di mosii
au fost vecini, adica di veci sä cuvine ei pomescicilor, si nu numai ca nu
ave dreptate a sa stramuta cu lacuinta de la un loc la altul, dar sa i vinde
impreunä. cu mosiile si lucra stä.pinilor de mosii atit cit acestia voia. Toata
diosabirea intri vecini si intri robii cii drepti, cum sint i pink' in vremea
di acum in Moldavie i in Bassarabia tiganii sa incheie numai intru aceea
vecinii nu sa pute vinde cite unul. Iar domnul Constandin Mavrocordat
-voievod, la anul 1741, cu a sa inscris poroncä au ridicat acest numi de vecini
le-au dat lor osabit numire de tarani, adica' lucratori de pamint, sau
sateni, cu aceasta insä ca ei sà lucrezä. stäpinilor 24 8 zile pi an si
sá dei[e] lor si dejmä din toate rodurile pamintului; prin aceeasi a.nafora
sa pominesti inca cä neuitindu-sa la aceastä din nou urrnata asä.zare, lucra-
torii de p'amint, dupa obiceiu, lucra pomescicilor pink' la o vreme tot ca si mai
inainte, iar dupa aceea, din vremi in vremi numirea vecinilor s-au sters
de istov si pe di o parte lucratorii di pamint nesupuindu-sä. nicidecum 'pomes-
cicilor nu voie ca s'a' lucreaza zilile hotarite, iar pe de alta, pomescicii
sile sa lucrezà pisti putinta lor i, in sfirsit, dintru aceastá pricinuire s-au
iscat nenumäxate giudec'ati i a,u agiuns pin'a la atita cä lucr5.torii de pamint
mai in dar sá folosä cu pamintul stapinilor de mosii. Asadar, spre scIpare
de acest feli de neindeminari i darimarea starii pomescicilor, mitropolitul
boierii gasind cu dreptul i pentru lumatorii de plmint fara ingreuiere ca
acesti di pe urmà sà lucrez'a.' pomescicilor 36 zile pi an, i afara de aceea
incá sa le dei[e] si dejmä din toate rodurile pamintului, au cerut la aceasta
domneasca sa plecare.
Grigore Ghica voievod au gasit pominita anal ora a fi dreapta
precum insusi arata prin hrisovul säu urmat de la 30 septemvrie, anul 1777,
insa n-au vrut ca sa o intäreasc'ä pmnä cind lacuitorii vot veni in mai buns&
stare, ci au l'a'sat intru deplina putere pominitele di dinsul date osä.bite
ponturi, ci sá numasc a visteriei, prin care s-au //[P/.9 1otarit ca lucratoril
de pamint sä lucreza pomescicilor 12 zile pe an si si le dei[e] lor din toate
rodurile dejml i prin care ponturi iarasi anume este insamnat i lucrul
carile in curgirea acelor zile lucratoriul de pamint este datori ca sä lucreza
stäpinului i afara.' di aceea tot acelasi domn, gasind ca este cu dreptul a sä
inmulti folosurile pomescicilor, au facut catra acele ponturi oaresicare adä.o-
gire, pentru care intru acelasi hrisov, anumi asa este scris: SI fie inca
indatoriti taranii, sazatorii pe mosii boieresti sau marastiresti, a mai lucra
fiisticare pe tot a.nul doai claci, la once va ave trebuinta stapinul; a
intocmi iezaturile i morile care sint i insusi pentru &lush de trebuinta,
a da agiutoriu la intocmirea acareturilor celor trebuincioasä de pe mosie,
154 www.digibuc.ro
iar zidirile din non datori sint stäpinii a le face cu platä, i aceasta sà atinge
de toate mosiile de obstie, iar la mosiile de asezäri sà indatoresc läcuitorii
a da stäpinului mosiei cite o podvoadä, aducind singuri cu dinsa cele trebu-
incioasä. pentru Indestularea casei, insä cu depärtare mäsuratä, ca sä nu
cadä Vä.ranilor cu ingreuiere; si piste aceste sà aducä la casa stälpinului
cite doai carä lemne de foc. lar dupä obicinuintä dintru in vechime dupg
dreaptä, legiuire, fiindcä la orinda sau la tinerea fiisticäria mosii nu a cuvine
nimäruia intru nimia a ave impärtäsire, macar de s-au si /f25.310 zis in
ponturi (sau in asäzärile pentru indatoriri), cá [ajfarä de vin la vinzare
celoralante bäuturi sä tie slobozi i sätenii, dar fiinda aceasta in urmä poate
sä aducä pAgubire stäpinilor de mosii si va urnia asuprire färà dreptate,
improtiva legiuirilor celor vechi, pentru aceasta hotärim ca tot feliul de
b5.uturä sä fie i sá s'A vindá numai a stäpinului moiei, lar sätenii sä nu
fie slobozi a vinde nici un feli de bäutur5., afarA numai cind sä vor invoi
pentru aceasta cu stäpinul mosiei, i 15.cuitorii din fiistecare sat datori sint
a cumpära Väuturi pentru trebuinta lor numai de la orinda mosiei, pe care
sà vor afla säz'Atori i ocirmuirea pentru aceasta va ave datorie a privighia
ca niminea din stäpinii mosiilor sau vechilii lor sA nu facä asuprealä läcuito-
rilor, vinzindu-le lor bäuturi räle sau cu nemäsurat pret".
Actul acesta cuprinde intru sine atita numai cä spre curmarea
gflcevirilor particulearnice ci urma intre pamescicii si lucrätorii de parnint
s-au hotArit de aträ domnul Moruz ca pomescicii s'A fie indatoriti a da
fiistiaruia lucrätori de pämint loc de finati si de päsunat, nu mai mult
decit pentru 12 vite albe sau cai, cu aceasta insä ca din tot finul cosit
de aträ lucrätoriul de pämint s5. ail3ä el a da stäpinului dejmä ; lar daa
stäpinul va ave mai mult numär de vite sau oi, apoi fiinda aceastä priso-
sintä nu este Ill-P.111 neapärat trebuitoare pentru un lucrätori de p5.'mint,
ci este numai pentru ali jviriul lui, pentru aceea lucrätoriul de pgmint va fi
datori nämascä loc de cosit si de päsunat pe aceea sau pe altà mosie..
Actul acesta cuprinde in sine indatoririle lucrätorilor de pämint
din tinutul Hotinului aträ stàpînii moiibor, hotärit de cAträ visterie la.
anul 1810, adia In vremea ci sä afla °stile Rossiei in 1VIoldavie, care sint.
1-iu. Fiist care gospodari este datori a pati stäpinului mosiei axe lei
pi an in locul lucrului de boieresc.
Al 2-le. Fiisticare gospodari este datori a cosi o falce de fin stäpinului
mosiei, sau In locul acei[i] aid sá dei[e] cite cinci lei acelui stäpin a mosiei.
care nu va face cosire.
Al 3-le. De fiisticare oaie si de fiisticare stup stäpinul mosiei va lua.
de la lucrätoriul de pamint cite patru parale pe an, si piste aceea la o sut&
de oi sá dei[e] si cite o vadrA di brined%
Al 4-le. Fiisticare gospodariu, avind carul säu cu bol, este dator
ca sä adua cite un car de lemni stäpinului mosiei, sau in locul aceluia sä
dei[e] stäpinului care nu va ave pe mosia sa pädure cite un leu, i afarà de
aceasta se indatoresti a ara pomescicului lemne atitea cite vor trebui
pentru casa boiereasa ci va fi pe mosie. ifp.p2
Al 5-le. Fiisticare casá este datoare a da stapinului mosiei pe fiisticaret
an cite un caleap de tort si cite doal g'äini.
Al 6-le. Toti lucrAtorii de päinint grit datori a da stäpInului
dejmà din toate rodurile pämintului si piste aceea s'A culeagg, sä imbrA-
teasa i sä care la ce loc le sä va aata atit ace dejrnä cIt i toate sämä--
näturile stäpInului mosiei.

155
www.digibuc.ro
 Al 7-le. Stapinul mosiei este datori a da sateanului loc indestul pentru
arat.
Al 8-le. Fiisticaruia lucratori de pamint fruntas are datorie stäpinul
mosiei a-i da loc de finati 8 falci i imas pentru 16 capite de vite, acelui
ci va fi de starea al doile 6 falci loc de finati si cmas pentru 12 vitc, iar coda-
§ului trii Thai loc de finati si imas pentru 6 vite, acelor ce nu vor ave
nici cite o vita sa le dei[e] cite doai fdlci loc de finati pe mosiile acele ci
nu vor ave indestul loc de finati. Tot locul de finati sa sà impartä in trii
parti, din care cu una sa va folosi stapinul mosiei i celclante doai sä.
dei[e] lucratorilor de pamint.
Al 9-le. Läcuitorilor li se da voie numai pentru insus a lor trebuinta,
iar nicidecurn pentru vinzare a sa folosi cu padurea ce va fi pe accli mosii,
lasa cu ce mai mare paza; iar pe masiile acele ci nu vor ave paduri, lucra-
torii de //(P.313 pamint slut datori ca sa-si cumpere lemnul trebuincios pen-
tru foc i pentru altile.
Ponturile al 10-le, 11-1e, 12-le si 13-le a acestui asazamint sä ating
de otcupcicii sau posa'sorii.
Al 14-le. Preutii, diaconii asamine i dascalii care vor fi la popor
sint scutiti de toate &rile i havaielile stapinului mosiei, si, in sfirsit, pontul
al 15-1e, pentru vinzare bauturilor nu este scris cu lamurire, caci s-au asazat
numai bunatate i pretul bauturilor piste care mai cu mare preti orinda-
torilor nu li sa da voie a vindc, iar de catra cine au sa sà rinduiasca orinda-
torii nu sa arata; insa din mai suspominita invechita pravila sà vede cà vinza-
rea aceasta sà cuvinc pomescicilor.
Prin ca.rte domnului Costandin Neculai data boicriului Miclescu
sä poroncesti tuturor celor ci lacniesc pe mosia lui, oaminilor slobozi i celor
boieresti, ca sà sa supuie Miclescului, si sa nu sa stramute cu lacuinta la
alte locuri supt ingrozirea de pedeapsä cu asprime.
Prin ponturile poroncitoare a domnului Alcxandru Ghica cc s-au
dat la anul 1776 iunie 22, anumi sä poroncesti ca sà lacuiasca fiisticare
lucratori de pamint acolo unde I-au apucat prcscriirea, sa' opresti lor cu totul
a sä muta din loc in loc i sà poroncesti politiilor i fctilor celor din politii,
ca pe fugan i 0.114 intoarcä la urma lacuintii lor, iar acei ci vor tine
vor apara pe fugan i ingrozasc cu gre pedeapsa.
Cu asamine ponturi alcatuite la luna lui saptemvrie a anului 1804
de c5.tra obsteasca adunare a diva,nului Moldaviei i intarite de domnul
Alexandru Moruzi, nu numai cà sä opresc lucratorii de pamint de a sa
stramuta, ci inca cu tarie s-a oprit de a-i priimi la alte locuri ce s-au poron-
cit ispravniciilor ca intoarc'ä la urma lor iar pentru neimplinirea acestui
asIzimint, ispravniciile sá indatoresc a plati strafuri, cite 50 lei in folosul
asazarilor celor placute lui Dumnezeu.
Carte sau poronca caimacamilor Moldaviei : namestnicilor, a domnu-
Jai Constandin Ipsilant), slobozita catra spatariul Manolachi Donici, spre
a sä intoarce la lacuinta ce de mai inaintc pe lacuitorii ce s-au ridicat din
noai sate.
Asamine poronca aceloras caimacami catr5. acelasi spatari Donici,
din 27 a aceiasi luni si an, cu cuprindere ca sä sà opreasca dog' sate bul-
garesti ci au voit sa sä: scrie la volintiri de a sa stramuta la alta float l'acu-
intl.
156
www.digibuc.ro
 Cele mai mari nellimuriri ce s-au gait in acturile
mai sus arlitate sint aceste:
In hrisovul domnului Grigorie Ghica sub litera B, intri altile zice:
licuitorii de pe mosiile licuite 10.05 sint datori a da pomescicului cite
un transport ca sä a.duci cele trebuincioasä pentru casa lui in diastämi sau
depärtare misuratä", nu este indoiali C cu toti licuitorii ce fiisticare gospo-
dari este datori ca intru un an °data sà duck' pomescicului cele trebuincioasä
pentru casi, dar carile locului di aice au diosäbire cäci in cele mai mad
sä ingiugi cite patru pä'rechi di boj, iar la cele mai mici cite o pä'rechi,
apoi ci feli de car este datori a da lucritoriul de pimint care are mai mult
dicit o pireche de boj i in ci dipirtare trebuiesti a si socoti misurata
diastimi; pentru aceasta nicicum nu sä. aratä.
Dupi aceasta, tot prin acelasi hrisov s-au asezat: ca läcuitorii sä
aduci la casa pomescicului in tot anul cite doai cari de lemne",
nu este indoiali cà fiisticare gospodari datori este a da cite &ad cari de
lemne, dar nu este hotirit cit de mare au sä fie aceste carä.. Pe ling%
aceea, fiindcal acest a.sizimint s-au dat cu 40 ani mai inainte de aceasta,
In vremea aceea cind tot pämintul era imbelsugat cu picture, apoi atunce nici
n-au fost de trebuinti a ark'ta mai cu limurire unde sä cuvine ca sä taie
pädure pentru lemni, iar acum si aceastä cu amä.runtul lämurire este neapä.-
rat trebuincioasi, cici multi mosii nu au acum p5'.duri, din care urmeazä
vor fi datori si pentru pomescic a gisi lemne nu cu mic preti,
gp.D6
ponturile sub litira A insilmnate
Prin al 8-le pont s-au asizat: ca sä si are cu un plug intr-o zi moini
zice pasi, iar talma opt pasi, iarä pasul si fie de sä'sä palme", nu este
misura aceasta s-au insimnat in latul pimintului, dar pimintul
di ce feli de mä.surä trebui[e] sä fie in lung, di aceasta nicecum nu sä pomi-
nesti.
Prin pontul al 10-le s-au asizat ca un siceritori sä sä'cire intru o zi
stiut este cä o claie dupi obiceiul pimintului Moldavii
tuiesti din 39 snopi, dar cite de mare sä fie snopul, nu sä. pomineste.
In hrisovul domnului Alexandru Moruz sub litira C) sä zice c5. po-
mescicul sä indatoresti a da unui gospodari lucritori de pämint loc de
finati pi 10 sau pe 12 capite di vitc albe si pe acestasi numir de vite si
dei[e] i imas", dar cit de mare imas si ci feli de proportii de fin si rindu-
ieste pentru acele vite, asimine si cit loc de arat sit cuvine de a si da
unui sitean, di aceasta nicicum nu sä arat5..
Ponturi de visterii supt litera E), alcituite de divanul Moldaviei pentru
tinutul Hotinului, la anul 1810, adicà in vrcmea räzboiului, atunce dud
pimintul acesta era cuprins de ostire rusisti, nu numai cä cuprind in sine
mult /0./17 mai multe asimine neagiunsuri, dar luck' de istov schimbl
sästima indatoririlor sätenilor citri pomescici, cäci in locul unor lucriri
in natursi s-au rinduit dare de bani, iar unile s-au ins5.'mnat cu totul
.hotari, precum vor dovidi urmitoarile pilde:
Prin pontul al 4-le s-au asilzat ca fiisticare sätean sá aduci pamescicu-
lui cite un car de lemni sau sä dei[e] cite un leu acelui pamescic pe a ciruie
mosii nu va fi pidure; afarä de aceste, sätenii slut datori a aduce la casa
pamescicului lemne, cite vor trebui, iar pink' unde are sä se suie aceastä
indatorire la facirea pe la curtile boieresti a velnitilor sau altor fabrici, nu si
limureste.
157
www.digibuc.ro
 Apoi prin pontul al 6-le s-a.0 askat, ca lucratorii de pämint s'a' dei[e]
pamescicilor dejma din toate rodurile pamintului i afarä de aceasta
adune, sä trieri si sa care unde le va poronci, atit ace dejma cit i toate
sämanaturile pamescicului.
Deci, ci poate fi mai faiä hotar decit aceastá indatorire si mai vatá-
matoare pentru lucratorii de p5.mint. Skeratul, trieratul i cä'ratul sint cele
mai grele si mai scumpe lucrari, la lucrarea pämintului. De sine s'a intalege
ca In pamintul unde ar fi asamine pravila fär5. de nici un hotar, pomescicii
ar sä'mana pe cele mai bune cimpuri cu oameni tocmiti i -ar inmulti
sknanaturile /CP..118 ping la atita incit satenii de pe mosiile lor ar fi fost
siliti a lucra numai pamescicilor in toata vremea säcerisului si a tocmi
si pe altii lucratori. De sine iarasi sä intalege cä askamntul acesta, ca unul
ci s-au alc'a'tuit numai pe un an, neintarit de catra malta. ocirmuiri, nepo-
trivit cu celi vechi as5zaminturi a Moldaviei i cu ingreuiere pentru s'a'teni,
trebuia incä de mult a sa disfiinta. Dar fiindca intre norodul cel prost mai
mare puteri are obiceiul decit pravilile i ocirmuirea pentru disfiintare acelor
ponturi n-au facut diosebitä askare, apoi sa i pazasc tot acele i pina
acum cu oarescare schimbari dupa locuri, vreme i impregiurki.
Aceste dar neagiunsuri in ask5.minturi dau pricina c5.tra necontinitile
sfezi intre pomescici si intre lucratorii de pamint. Sfezile indeamna spre
necuviincioasä volnice porniri, iar pornirile acele fiind sprijinite pe neade-
väratä intalegire salasluiesti in naravuri, plecare caträ trind'ävire, disfrinare
nemernicie. Cel nemernic nu numai ca nu vra sä stie datoria so, ci, uitinc/
insusi al sau folos, toatä fericirea o socotesti in lenivire i in rä'zvratire;
el nu sl silesti cu gospodarie, nu faci casa de odihna, nu sidesti livadà,
dar inca si samanaturi atita numai face cit de-abie Ii agiunge piine pentru
hrana casii lui.
Intru aceasta sä cuprind cele mai mari pricini c5. lucrarea ///7,./19 de
p5.'mint si gospodarie la Bas[s]arabie nu sint in bunä stare, ocirmuirea
datoare este sä intrebuintaza feliuri de mijlociri spre a depárta norodul
de la lenivire si sa-1 indemni catra iubirea de ostenealä; dar ce mai intii
mijlocire spre aceasta este as5.'zare gospodariei de tara pe un neclatit temeiu;
insa a agiunge la aceasta nu este cu putinta pina cind nu sa vor aduce
intru ace desavirsit lamurire asazaminturile care Milt pentru indatoririle
pamescicilor si a lucratorilor de pamint, caci fiistecare parte tilcuieste aceste
nelämuriri intru al säu folos.
Iar ce sa atinge de personalnica slobozanie a satenilor, nu este nici
o indoiala cä ei niciodatä n-au fost slobozi de a sa stramuta dintru un loe
la altul, dupa insusi vointa lor, caci aceasta atit prin legiuirile obstesti pre-
cum si cu deosabite poronci a ocirmuirii Moldaviei, care mai sus s-au aratat
supt litirile F, G, H, I, J, Cu tärie au fost oprita.
Insa pe ling.6 toate a ceste, domnul predvoditeliul dvorenilor i dumn[e]a-
lor diputatii intru un glas au aratat in presustvia Sovetului, ca ocirmuirea
Moldaviei da voie t5zanilor ca sa se stramute, insa nu pentru alte pricini
decit numai dud nu le agiunge loc.
Asadar, de vremi ci f5.rä de a mai fi cuvint de priciná, s-a.0 dovedit
cäaskaminturile cele de mai inainte 0./20 pentru indatoririle pomescici-
lor i lucratorilor de pamint sint farä de hotar, apoi insusi neaparata trebuinta
au silit pe Verhovnoi Sovet de a le pune lor acum hotar.
Dar ca la alcatuire acestui nou asezamint sä nu sa facä vreo gresalä
care ar pute aduce asuprire lucratorilor de pamint, sau a micsura pronomiile
pomescicilor s-au insarcinat de catra Verhovnoi Savet pe cilenurile Sovetului,

158
www.digibuc.ro
clumn[e]alor predvoditelul dvorenilor a oblastii i deputatii spre a alc5.tui
proiect nou in madeaoa acestui asazamint. Proiectul acesta in intreaga pre-
sustvie a Sovetului supt prezidentie domnului deplin imputernicitului na-
mestnic s-au cetit si s-au posladuit cu asazaminturile cele de mai inainte.
5i, in sfirsit, dupä vointa domnului deplin imputernicitului namestnic i cu
unirea tuturor cilenurilor Verhovnului Sovet, au poroncit ca spre obsteasca
pov5.tuire i intocma implinire sä sä alcatuiasca acest urmatori asazimint.
Cap. I-iu.
Pentru personalnica sloboz5.nie taranilor
Pontul 1-iu.
Dupa intocma puteri a Malt imburatatitului proiect al obrazovaniei
oblastii Bassarabiei, pentru dreptatile i pronomiile 15.cuitorilor, t5.rani sau
säteni, isi vor päzi /0..12/ dreptatile a nu a tirna persoana lor de la stapi-
nitorii parnintului, iar averea lor va fi aparata de tot feliul de acolisiri
cu privighierea ocirmuirii oblastii.
Pontul al 2-1e.
Personalniel sloboz5.nie a Väranilor sa cuprinde anumi intru aceea cà
ei si averea lor nu atirna de la pamescici si sä supun dreptatilor acelor de
pe urmanumai dupa alcatuirea conditiilor ci s-au asazat de c5.tra ocirmuire cu
cumpanirea folosurilor aminduror p5.rtilor; cä pomescicii sint da tori a le
cla lor rinduita proportie de pamint si nu au dreptate a cere de la dit*i
in folosul sau alte dari i havaleli decit acele numai care sint asazate prin
pravilile i obiceiurile acestui pamint i pentru care ma i in gios sä va fa ce
cu de-am5.runtul aratare. Mara de aceasta satenii sint slobozi a intra in
toate slujbile imparatesti si a da crestire copiilor sai dupa insusi a lor vointa.
Capul al 2-1e.
Pentru indatoririle taranilor caträ stapinii mosiilor.
Pontul 1-iu.
Fiindca prin proiectul inalt imbunatatit al obrezovaniei oblastii
Bassarabiei pentru dreptatile i pronomiile lkuitorilor, la ceea ci sä atinge
de datoriile taranilor catr5. stapinii 0-.122 mosiilor s-au leguit intr-acest
chip: Iar pentru folosurile pamintului ei vor fi datori a implini lucrul
indatoririle in folosul stapinilor acelor mosii dupa cuprindirea as5.z5.-
minturilor Moldaviei", care as5.45..minturi, fiindcä dupa trecirea de vremi
s-au aflat nu indestul 15.murite, din care pricinä intre pamescici i arani sa
isca necuntinite gilcevi, pentru aceasta Verhovnoi Sovet, tiindu-sa tare de
acele assázaminturi pre curmarea nedumeririlor si a gilcevilor, le insam-
nea.zá mai cu lamurire, precum din ponturile mai gios urm5.toare sa va vide.
Pontul al 2-1e.
Fiistecare satean insurat asä.minea i holteiu[l färä tata lucreaza
folosul stapinului mosiei 12 zile pe an, iar ficiorul neinsurat al sateanului,
care petreci in ca.sä cu tat5.1 s'iu, de acest feliu de lucru si scuteste, pentru
aceasta, caci tatal säu lucrea,zä pentru dinsul sau el in locul tatini-sau.
A0jdirea i acei ce skit cuprins[i] de neputintä sau caliciti, clack' nu vor ave
a lor osabita gospodkie i vite, sä scutesc in toata curgirea anului de lucru

www.digibuc.ro 159
acelor 12 zile, iar acei ci au gospodärie i sä folosasc cu pamintul tre-
buincios pentru hranä.', intra intru neaparata indatorire,, intocma ca si cie-
lanti lucratori de ,pámint.
Pontul al 3-le.
Stapinul mosiei nu are dreptate ca sä sileascä pe lacuitorii //(P..123
acei ci n-au dobitoace de slujba a nairrii de la altii si a faci araturi intru
folosul lui sau caraturi in socoteala zililor rinduite pentru lucru, ci unii ca
aciia vor lucra numai cu miinile.
Pontul al 4-le.
Satenii sint datori a lucra pamescicilor pominitile 12 zile pe an, pe
insus[i] moiile acele pe care sä vor afla sazatori, sau pe mosiile megiesite,
irisa nu cu mai multa departare decit de patru ceasuri de la locul
lor. Cu toate aceste sà da voie a triimete pe säteni la vreo mosie ci este
cu departare de zaci ceasuri, dar insà nu pentru alt lucru ceva decit numai
la cosit i la sacire.
Pontul al 5-le.
Piste zilile hotarite pentru lucru satenii sint datori dupa cel mai din
inainte asazä'mint a da stapinilor de mosii zaciuiala din toate sä.'manaturile
lor si din finul ce vor face pentru vitile lor pe mosia a insusri] aceluias[i]
pamescic i aceasta zäciuialä sä o aduca la locul ciii sa va aräta de caträ.
sta.pini, pe insus[i] acele mosii, si acolo apoi, trierind snopii, de dejma
dä stä'pinului piinea in graunta, iar pä'pusoii culegindu-i de pe ogor
curatasca de pànu i sä.4 puie unde au a sä pazi, adica in cosari. De sine
sà intalege cä la trieratul dejmii stapinii mosiilor nu-i pot sili pe säteni
atuncea cînd ei au sa-s[i] stringà piinea lor de pe cimpu, lar trierul It-p.124
sá sa faca la vremea cuviincioasá pentru acest lucru, insä cu aceasta, ca.
trierul s'O fie sfirsit pina la zi intii a lunii lui iulie a anului viitori. Iar clac&
pamescicul va Usa piinea de dejmuri in snopuri piste zi intii a lunii lui
itulie, a tunce indatorirea trieratului acei piini catra sateni nu sal atinge
mai mult.
Pontul al 6-le.
Nu sint slobozi satenii al[i] cara rodurile lor di pe tarina mai inainte
de a vini acolo stapinul mosiei sau vechilul sau ca sä numeri i sa insam-
neza zaciuiala, ci dinpotriva ei sint datori ca sä care mai intii dejma la
locul insämnat de cä'trä stapinul mosiei, i atunce apoi sà sà a puce de carat
rodurile lor. Insa i stapinii mosiilor au neaparatä* datorie a triimete din
partea lor la vremea cuvincioasa vechili spre a numara si a m'asura partea
sa, ca nu mai mult de cinci zile sateanul sä losä piinea sa pe tarina, asteptind.
ridicare pomenitil zäciuieli, pentru ca cu intirzierea ce di prisos s'a' nu s'a;
pricinuiasca cit de putina pagubire satenilor.
Pontul al 7-le.
Nu sint slobozi asijdirea pamescicii a opri pe taranii aciia care au sacerat
piinea lor, mai inainte decit altii, ca sà nu o care de pe tarina, supt acest cuvint
ca i ei s'A astepte pina cind i cielanti care au samanaturi //(P..125 in aceeasi.
tarina vor aduna pe a lor. Sateanul, dupa ci va face stiut stapinului mosiei sau,
vatavului sau cà s-au sacerat piinea sa, asteaptä 5 zile si daca in curgirea acestorl

160 www.digibuc.ro
zile nu-si va triimite om ca sa insamnez a dejma, atunce sareanul are dreptate,
chemind pe vornicul sau pe vatav, sä deosabasca ace dejma insusi i sa o lasa
pe loc si pe a lui piine sä o ridice. i dejma aceea ci au lasat-o sa o care stapi-
nului mosiei pe urma, cind lui i se va poronci.

Capul al 3-1e.
Pentru lucrul care satenii sint datori a lucra stapinului mosiei
In zilile acele ci s-au insamnat la capul al 2-le a acestui asaz'amint.
Pontul 1-iu.
Fiindcä dupa cel din vechiu asazamint este hotarit m'asura lucrului, ci
fiisticare s'alean este datoriu pentru o zi sä lucrezä stapinului mosiei, apoi
usui acelas[i] asazamint sà lasà intru deplina puterea sa, adica:
Pontul al 2-le.
Daca stäpinul mosiel va ave trebuinta ca sa-si facä aratura, apoi toate plu-
gurile ci vor fi in sat vor ara si vor grapa dupà asazarea de mai gios urmatoare:
fiisticare plug pentru o zi va ara si va grapa in tälina opt, iar la moinä. zaci
pasi in latimea pamintului. i pasul s'A fie de sasá palme domnesti i citi
gospodari vor fi IfP.126 insimbfäluiti la acel plug, arind pasii rinduiti sa sä tie
in sarna fiisticaruia cite o zi din acele 12 zile, adica atit celui ce va ave un bou
numai, cit i celui ci va ave doi boj sau i mai multi, cum si acelui ci va lucra
pe lingä plug, neavind boj. lar pentru lungimea paminturilor, fiindca pina
acum aceasta era la vointa sta.pinului mosiei si din o asamine nelamurire a
indatoririi sa intimpla adeskori pricini intre stapinii mosiilor i intre lucra-
torii de parnint, pentru aceea acum s'A hotaraste ca lungimea pamintului sa nu
fie.mai multa decit 240 stinjini domnesti, insa nu este oprit stapinul mosiei ca
duindarainarea locului faca si mai lung decit insamnata m'Asura, insà cu
aceasta, a acel prisos de lungime sa-1 scada dupa analoghie din lätime, iar
läcuitorildr s'A °preste a face di la sine inadins simbre, spre imputinare numa-
rului plugurilor la lucru[1] stapinului, fiindca stiut este cà pentru acei ci sà
insimbraluiesc, sä socotesc numai sasl boj la un plug de arat la moinà si opt
boj de arat la talina.
Pontul al 3-1e.
Dacä u n satean va ave mai mult decit un plug si opt boi, stapinul mosiei
nu are drept ate a ceri de la dinsul la lucrul sau mai mult decit un plug si opt
boj. Acei ci nu vor ave plugul lor i pentru dinsul numarul WP.127
indestul de boj, sint datori a sa insimbralui dupa insamnare de mai sus aratata.
Sateanul ci nu va ave boj, nu este datoriu ca naimasca de la altii pentru
de a face araturl stapinului mosiei.
Pontul al 4-le.
Stäpinul mosiei nu este volnic a sili pe lacuitori ca sa-i are mai mult decit
d.oai zile primavara si doai toamna, însà cu aceasta ca i ei negresit sa are
mai sus pomenitul loc de pamint.
Pontul al 5-1e.
Daca stapinul mosiei va pune ca cosasca fin, atunce fiisticare lucra-
toriu de parnint este datoriu a cosi pentru o zi giumatate de falce, a caria
161
www.digibuc.ro
mäsurä este optzäci de präjini in lung si patru in lat, iar mä..sura präjinii este
de trii stinjini domnesti.
Pontul al 6-le.
De va fi trebuintä.' de adunat si de clädit finul in stoguri san in girezi
apoi sii adune si s'A cládeascä pentru o zi giumätate de falce, adicá pentru o.
falce de iarbä ci o va cosi, o va aduna si o va clädi in stog sau in gireadä sä i sä.
tie in sana lucrätoriului de pärnint patru zile.
Pontul al 7-1e.
De va fi trebuintä de präsit la päpusoi sau la alte sämänáturi ori crestiri,
apoi pentru o zi s'A präsaseä o a P.128 opta parte din falce, adicà a patra.
parte dintr-un pogon.
Pontul al 8-1e.
Säcerätoriul este datoriu a sácera pentru o zi de lucru trii cliii, iar claia
sii alcätuieste din 39 snopi de mäsurä i snopul sii fie de patru palme domnesti
impregiur la legäturä., insä cu aceasta ca snopii s'A fie strins[i] precum sä poate
rnai tare la legáturl.
Pontul al 9-1e.
Acel ci va culege päpusoi este datoriu pentru o zi de lucru ca sii culeagä,
sii curátasc1 de panusi i sii care in cosäriu stäpinului mosiei o a patra parte
dintr-un pogon.
Pontul al 10-le.
Di va fi trebuintà de imblätit piine, fiisticare este datoriu a imbläti
cu miinile trii cliii pentru o zi, iar acei ci vor ave cai, vor triera cu caii lor
socotindu-sä pentru un om i un cal cinci clä.'i intru o zi.
Pontul al 11-le.
Stápinii mosiilor sint slobozi a intrebuinta pe lucrátorii de pämint in
loc de lucarile mai sus pominite i la alte; si la intimplarea aceasta lucr5..toriut
de pknint va fi datoriu a lucra singur sau cu carul cu boj, precum trebuinta va.
ceri. Dar fiindcá alte lucruri afará de cele mai sus insämnate nu sii pot socoti
/0..729 in másuri, apoi lucrätorii de pämint vor fi datori a lucra de la räsäritul
soarelui pin la apus, cu odihna cuviincioasä la amiazi-zi, intocmai cu aceeasi
silintä ca cind ar lucra insusi pentru sine; si atit celui ci va lucra cu carul
cu doi bol, cu patru sau cu sasá, cit i celui ci va lucra numai singur de la.
räsäritul soarelui pinä la apus sii li sii tie in samä o zi din aceali 12 zile hotárite
pe an.
Capul al 4-le.
Pentru vinzarea bäuturilor pe la mosiile pamescicilor.
Pontul 1-iu.
Vinzarea a tot feliul de bauturä in fiistecare sat spinzuri numai de la
stápinul mosiei, sau de la acela cäruia prin tocmalä sii va da voie de la stäpinul
mosiei: caci vinzarea bäuturilor din vechime era numai a stäpinilor de mosii
dupá temeiul legiuirii ci sii päzäste. i devreme ci sätenii nu sint slobozi a
aduce bäuturi la casile lor de la alte locuri, decit numai de la ()rinda stäpinului

162
www.digibuc.ro
 pentru aceasta si st5.'pinitorii de mosii datori sint a sine pentru vinzare
bauturi bune si a le vinde cu dreapta mäsurä i cu masurate preturi dupl
vremi.
Pontul al 2-1e.
Sätenilor ci au drepte a lor vii li sä dä voie a intrebuinta vinul ci vor face
pentru insusi numai casile lor, pina' la 15 zile a lui noiemvri, /fP.330 iar din
zioa aceasta nu numai a-1 be, dar nici sá-1 aibà pi la casile lor färä de voia stä-
-pinului nu li sä dä voie, i ei sint datori a-1 vinde cu de ridicata; iar ciad 011à
la ace vremi nu vor apuca a-1 vinde, apoi se indatoresc ca pentru aceasta sa'
indestulezi pe stäpinii mosiilor sau pe orindatorii, i acestia au dreptate a
pune asupra poloboacilor peceti pinä cind säteanul va afla chip ca s5.-1
iar care din lacuitori va indräzni a urma improtiva pontului acestuia si a celui
mai sus aducInd vreun feli de bäuturi de la insusi viile lor sau de pe la alte
locuri spre vinzare sau pentru a lor trebuintä, färä sà aibä voie de la stäpinul
mosiei, atunce stapinul mosiei volnic este a lua acest feliu de bäuturi in folosul
säu far'l de nici un feliu de plata'.
Capul al 5-1e.
Pentru indatoririle care lucratoriu de pämint, afar5, de acele mai
sus insämnate 12 zile, este datoriu a implini in folosul stä'.pinului
mosiei, dupä puterea hrisovului domnului Grigorii Alexandru
Ghica voievod, din let 1777, s'aptemvri 30 si dupä obiceiurile vechi.
Pontul 1-iu.
Osäbit de cele mai sus insämnate 12 zlle fiisticare lucrätoriu de pärnint
insurat sau holteiu, care va ave casa lui, este datoriu a face stapinului mosiei
doal claci pe an la ori ci va cere trebuinta; i asijderea datoriu este WP.33/
a aduce la ograda stäpinului in vremea iernii, Incepind de la noiemvri i pinä.
la 15 a lunii fevruari din pädurea stapinului doai carä lemne de foc, nu mai
cu multa depärtare declt 10 ceasuri. 1115.rimea carului sä hotäräste intru acest
feliu ca din sasä carä sä sa facä un cubiceschii stinjän de trii arIni, iar cind
stapinul nu va ave pädurea sa, atunce este datoriu ca sä cumperi i säteanul
este indatorit numai a täie lemnile si a le aduci la casa stapinului moiei, iar
unde nu va fi pädure cu depärtare, ci s-au arätat acolo, sätenii sint datori a
cara stäpinului mosiei stuh sau buruian cite trei stinjini in locul unui stinjän
de lemni.
Pontul al 2-lea.
Fiisticare lucrätoriu de pärnint gospodariu este datoriu pe fiisticare
aducä cu träsura sa la casa stäpinului mosiei producturi care va ceri
trebuinta, dar insä nu cu mai mula departare decit 16 ceasuri intru o cale.
De sine sä intälege cä in vremea lucrului de cimp i atunce incl cind nu este
pentru vitä iarbä de p'Iscut pe cimpu, pamescicul nu are voie a sili pe lucr5.-
toriul de pämint atrà aceastá aducire, ci poate sä sä faca aceasta de la 15 mai
pin5. la 15 iunie, sau de la 15 s'a'ptemvrie pinä la zi intli noiemvri.
Pontul al 3-1e.
Iegturile i morile ce sint 1E12.132 pe mosii, sätenii sint datori a 1e tocmi
fiinda sint i pentru insusi a lor trebuint5.; asämine si la meremetul bena-
lilor boieresti care vor fi pe mosie, sint datori a da trebuinciosul agiutoriu,
www.digibuc.ro 163
insä materialurile au sà sà cumperi de stäpinii mosiilor, iar cele din non zidiri
a casii, stäpinii mosiilor sint datori ca si le facä cu cheltuiala lor.
Pontul al 4-1e.
Fiistecare fimei ci are bärbat sau vä.duv51, dupä obiceiul cel din vechiu,
este datoare a toarce stäpinului mosiei, pe fiistecare an, din inul sau cinipa
stäpinului, un caleap de tort, de lung de sasä palme domnesti, care caleap
sá fie de 30 jirghiuti i sä mai toara cite o oc5.* de lin'ä a stäpinului, iar fetile
care sà vor afla in casile pkintilor lor nu sint datoare a toarce acest feliu de
taleapuri, fiinda pentru dinsile torcu mamile lor sau ele in locul mamilor sale.
Pontul al 5-1e.
Fiistecare gospodariu, asijdirea dupl obiceiul din vechiu, este datoriu
a da stäpinului mosiei pe fiistecare an cite doai gäini, care sà va socoti drept
vinit a pomescicului pentru toate paskile ci va ave 15.cuitoriul pe mosii.
Pontul al 6-1e.
Pentru stupii ci vor ave räcuitorii skit datori a da //CP.133 stäpinilor
acelor mosii, pe care îi vor sine pe fiistecare an din 50 stupi, unul; iar acei
ci vor ave mai putin nurnär vor fi datori a pläti cite 8 parale de stup, intocma
dupä cuprindirea hrisovului domnului Mihail Racovità voievod din anul
7234, dechemvri 9 si dupa obiceiurile cele vechi.
Pontul al 7-1e.
Datoria läcuitorilor este ca nu numai ei singuri sä, nu strice pädurile ci
vor fi pe mosii, ci nici pi altii sä nu lasä; pentru aceea dar trebui sä sä.
duiascä de aträ obstia sätenilor, cu priimirea stäpinilor de mosii, di la doi
si pinà la sasä oamini pädurari din acei mai säraci, socotindu-sä dupa m51-fine
pädurii; care pädurari au sk' fie slobozi de personalnice indatoriri, iar dä.rile
ci sa string in bani i insusi birul haznelii este datoriu a pläti pentru dinsil
stäpinul mosiei.
Pontul al 84e.
Dacä cariva din stäpinii mosiilor va face cu läcuitorii vre un feliu
de invoialà, ca säpi räspundä lui cu altä ceva pentru indatoririle mai sus In-
sämnate, insä nu pe mai mult decit pe 10 ani i acest feliu de invoiele vor fi
intärite de cäträ isprävnicia tinutului sau de catre alta giudecItorie, atunce
amindoai pärtile datoare slut a le implini nesträmutat in curgirea acelor
dintii trii ani i clack in curgirea acestor trii ani nici o parte nu va da protest
la giudecätoria tinutului, /CP./34 pentru ca s-au insälat cu acele invoieli,
atunce invoielile acele fämin intru deplinä puterea lor, pinä la implinirea
sorocului. Iar dacä sä va da protest, atunce dupl trecirea acelor dintii
ani, invoiala aceea färà a mai urna giudecatä sà aniresäste; i luerätorii
de pärnint vor fi datori a implini datoriile cätiä stäpinul mosiei, dupa asä-
znnintul care mai sus s-au insä'mnat.
Capul al 6-lea.
Pentru indatoririle stäpinitorilor de mosii aträ. tärani.
Pontul 1-iu.
&MOUE mosiilor nu au nicidecum voie ca sä cearä mai mult di la Orani
decit acele däri i indatoriri, care prin ponturile cele mai sus a acestui asä-
zAmint cu amäruntul s-au arätat.
164 www.digibuc.ro
 Pontul al 2-le.
StApinul mosiei este datoriu ca sà dei[e] fiisteckruia lucektoriu de IA-
mint lac de finati i emas pentru 12 vite albe sau cai, dupk analoghie care mai
gios de aceasta sk va insämna; plodirea din acele 12 vite, adick plodul lor
de un an si de doi ani, lucrätorii de pkrnint pot ca sk-i tie tot pe aceeasi mosie
pe care sà ark' singuri cu 15.cuinta i sä le hräneascä tot din aceeasi proportie
de finat i imas ciii sk va da pentru 12 vite. Iar cind vreunul dintri lucrä.-
torii de pämint va voi si va fi in stare ca sä 1117,..135 aibk mai multe vite, apoi
pentru locul ce-i va trebui de cosit si de päsunat, este da.toriu ca sà sä invo-
iasck cu stäpinul mosiei sau sk-i gksasck pe alte mosii.
Pontul al 3-le.
Lucfátoriul de pämint care nu va ave acest hotkrIt numkr de vite,
nu peale sä ceark de la stkpinul mosiei loc de cosit si de imas dupà aceeasi
proportie care s-au hotkrit pentru 12 vite, ci pi cite vite va ave, pe atite si
loc sk va da; c5.ci de la skteanul cel ci are mai putin, stkpinul mosiei nu are
atita folos cit de la cel bogat.
Pontul al 4-le.
Pentru patru capite de vitk trebui sk se dei[e] loc de finatu o falce, cit
pentru hrana lor in vreme de iarnk sk intrebuintaz6 i paie, iar päisunat pen-
tru doal vite sk se dei[e] o falce, imasul trebui sk se de cu apropien i de satu i la
un locu pentru toti lucrktorii de pämint; iar loc de finatu si de arat li sii va
da acolo unde va cere trebuinta, insk nu mai departe decit de patru ceasuri.
Pontul al 5-le.
Unui Hicuitoriu care va ave pink la 12 capite de vite mari sii i se dei[e]
cinci Wei pentru sAmknkturi, iar celui ci va ave pink la optu capite, trii fälci,
iar celui ci va ave patru vite sau nici una, doai fàlci. 11.P.136
Pontul al 6-le.
Sk opreste lucrAtorilor de pkmint de a ara si a alca cu vitile locurile
cele di finati; ci inck dinprotivä.' datoria lor sk fie ca sii sii pkzascii tarinile
si finatile de stricäciunea vitilor, a ingrAdi satile lor dispre acele locuri cu
garduri din pkdurea stäpinului mosiei, unde va fi indestul si de va vre pames-
cicul sk deaie. Iar dinprotivk apoi sii incungiuri acele sate cu hindichiuri i sii
tie acele garduri i hindichiuri in bunk stare; si spre aceasta stkpinii mosiilor
au voi[e] a-i sili pe skteni pentru ca nu cumva din pricina lenevirii si a neu-
nirii lucrAtorilor de pämint sii sii pricinuiasa ispask.
Pontul al 7-le.
Mkar Ca' dupii obiceiul locului acestuia lucrä.torii de pktnint cei ci au
oi sint datori ca näimasck pentru dinsele loc de pä.'sunat; de vremi ci la
tara aceasta, nefiind Inca trebuintk de gunoiu nici un agiutoriu cu acest feliu
de vite la lucrul pämintului nu sk face; iar dack unii din sä.'teni nu vor ave
vaci si boi, decit numai putine oi, numai pentru insusi brana lor, adick de
la 10 pink la 20 capite, pentru fiisticare atunce aceste oi pot sk pksuneza pe
imasul satului, care trebui sii li se dei[e] cu aceastk finduia15. pentru 10 oi
giumktate de falce, adick proportiie care este rinduitii pentru o vitä. mare.
Iar dud doi-trii sau si mai multi 11170.137 gospodari îi vor impreuna la un loc
oile Jar i vor face turrnk, atunce nu au voie sii le paseä pi imasul satului, c

165
www.digibuc.ro
sint datori ca caute loc pentru p5.sunat prin diosebitä invoialä cu stäpinul
acei mosii sau la altii.
Pontul al 8-le.
Cind stäpinii mosiilor vor da täranilor mai sus hotäritul loc de pämint,
ori pe ace mosie unde ei se aflä, cu acuinta sau pe alta nu mai departe dedt 4
cea suri ; a farä de imas, care trebui sà li sä dei[e] intr-acelasi loc unde ei sà aflà
cu läcuinta, atunce nimine dintru acei lä.cuitori, fie macar ori di ce natie,
nici intr-on chip nu au dreptate ca sá sà mute si sá sä statorniceasc5. cu .151cuinta
pe alte mosii; caci aceasta, atit dupä celi vechi cit i dupa celi noai legiuiri a
Moldaviei cu tä'rie sä opreste. lar acei din stäpinii de mosii care inmultindu-sä
täranii, nu vor ave putintä ca sä le dei[e] lor locul hotärit, vor ave dreptate a
muta o soma de läcuitori, adia pe citi va cere trcbuinta i a-i statornici pe altá
a sa mosie; la o intimplare ca aceasta sä face cunoscut mai inainte cà mosia
aceea pe care stäpinul va voi ca sä mute o samá de tärani de pe mosie care
,nu are indestul loc, trebui sá fie nu mai putin decit de trii ani in insus stripi-
nirea aceluia pomescic; iar dacà nu va ave altä a sämine mosie i incä dacä
sätenii nu sä vor invoi cu 1[P.]38 stä.pinul mosiei ca sä sá multämasca cu aceeasi
proportie de pämint ce este pe mosia aceea unde ei läcuiesc; atunce cu voia
ocirmuirii oblastii i stäpinului mosiei sà vor muta dintr-insii o samä dupä
cum va ceri trebuinta i sa vor asä.za pa alte locuri, unde ei insusi isi vor gäsi,
dar insà si la o asämine strImutare a läcuitorilor dupa pricinile ma i sus aratate,
stäpinul mosiei nu este volnic a sili ca sà sä mute vreunul din läcuitori care va
ave vii si livezi, asijdirea i alt feliu de fundamentalnice binale.
Pontul al 9-1e.
Dacà s-ar intimpla ca stäpinul mosii, nu din pricinä cà nu are loc indestul,
ci pentru insusi a sale fo/osuri ar vre ca sà mai imputinezä pe acuitori[i] de pe
mosia sa, sau ca sä o facà cu totul neläcuità, atunce unul ca acela nu numai cä
nu are dreptate a muta pe säteni pe altä a sa mosie, ci datoriu este a le da lor
voie de a sá muta unde ei vor vre i pentru toate acareturile si binalile lor ci vor
rämine pe ace mosie, indestulezà durfä invoiala ci va face cu dinsii.

Capul al 7-le.
Pentru starostii satelor i pentru datoriile lor.
Pontul 1-iu.
Afará de vornicii satelor care sá aleg de ch. tea'. isprävnicie cu priimirea
obstii lor //fi,./39 spre a implini slujbile politiei, acuitorii sint datori ca la
fii.stecare sat sä-si aleagà cite un starosti k : SOHUZ) i trii bätrîni anumi pentru
aceia ca sà sileascà pe säteni spre a implini datoriile lor c5.trä stäpinii mosilor.
Pontul al 2-1e.
Starostile sau soltuzul, folosindu-sä cu p5mintul stäpinului mosiei,
intocma ca i ciialanti sä'teni, nu numai c'ä sä scutesti de toate därile ci sint
asä.zate pentru folosul stäpinului mosiei, ci incä si di cele personalnice indatoriri
a haznelii; pentru care este el datoriu a rindui si a triimete pe säteni la rinduitul
lucru boieresc, a privighia ca fiistecare sätean s5.-s[i] implineascä deplin dato-
ria sa asa precum s-au poroncit la al doile si al 3-le cap a acestui asäzämint.
Iar dacá vreunul din säteni sá va afla nesilitoriu spre implinirea indatoririlor
ci s-au asä.zat in folosul stäpinului mosiei sau nesupus, atunce soltozul, in

166 www.digibuc.ro
fiinta pamescicului sau a vechilului sätt, va chiema de fatä pe acei pominiti la
pontul dintii trii batrini i scotind inainte lor pe a cel nesupus, va aräta bätrinilor
vinovätia lui, care vor poronci celui nesupus sä implineascä acele inda-
toriri ; i end vinovatul si dup5. a ceasta sä: va aräta tot nesupus, atunce pi
unul ca acela luindu-1 soltozul supt strajä Il va triimite cu pre largá a sa in-
stiintare eatrà isprävnicia /[P.]10 tinutului, spre a sa infrina pentru nesupu-
nire i in locul lui soltuzul va näimi Cu ci preti sä va pute pe alt om spre a implini
lucrul stäpinului mosiei i apoi atit plata näimitului cit si cheltuielile ci
vor face intru aceastä pricinä le va implini soltuzul in fiinta bätrinilor din
averea vinovatului.
Pontul al 3-le.
Milcar c5, satenii in vremea lucrului de cimpu nici supt vre un cuvint
nu pot fi slobozi a sä duce la locuri depärta.te fàrä voia stäpinilor mosiilor, dar
intimplindu-sä una ca aceasta, atunce soltozul cu stirea batrinilor este datoriu
a näimi pe altii ca sä.' implineasca datoriiIe caträ pamescici si plata näimitilor
sä sä. scoatä din averea acelor ci au cutezat a sä duce. lar din inpotrivä, dacä
soltuzul nu va implini indatoririle sale si din nesilintalui sä va pricinui stápinului
mosiei vre un feliu de pagubä, atunce intii sä implineste ace pägubire din averea
soltuzului ; cind insä din intimplare nu va agiunge averea soltuzului spre in-
destulare pagubii pamescicului, atunce apoi paguba aceea sä va implini de la
toti sätenii, ca de la unii ci ei au ales pe soltuz. De sine sä intällegi ea: mai
inainte de a sä fa ce aceasta' implinire, pretentia stäpinului mosii trebuie a fi
doviditä prin rinduiala giudecatii.
Capul al 8-1e.
Pentru mosiile rIzäsästi.
Pontul 1-in.
Fiindcil multi r525.si stäpinesc mosii färä a fi pärtile lor alesä, si pe
insusi aceleasi mosii sä. aflä. Ina läcuind si tärani care nu sint razäsi, iaräsi de
sine sa intalegi cä nu este cu putintä ca un om sä fie supus la multi st5pini.
Apoi dar, acesti säteni in puterea pravililor i a obiceiurilor Moldaviei nu
sint datori ca sä lucrezä räzäsilor intocma ca cei ci traiesc pe mosiile boieresti,
ci vor ave a da numai dejmä din toate rodurile, a pläti räzäsilor cite doi lei
de fiistecare cash' si a lua tot feliul de bäuturi nu de aiurea, ci numai din cri-
cimile care vor fi pi a cele mosii dupa' insusi acele pravile care s-au asäzat
pentru cricimilè boieresti.
Pontul al 2-le.
Asämine, fiindcä razasii ci stäpinesc mosii nu au de la täranii ci träiesc
pe mosiile lor acele folosuri cari le au pamescicii, apoi si täranii nu au dreptate
a cere de la dinsii pämint dupä proportie ci s-au legiuit pentru mosiile boieresti;
ci au dreptate ca sä cearà de la räzäisi numai imas pentru vitile lor, insa
aceasta cu plata ci sä vor invoi. Dar plata aceasta pentru o falci sä nu sä
ridice mai sus de giumätate de pret, ci pi la acele locuri sä va pläti pentru falce
de finati.
Pontul al 3-le.
Indatà cind vreo mosie /fP..742 räzäsascä säl va impärti in doa.ä sau in
patru i pinä in opt pärti i stàpînii acestor parti vor gàsî cu folos a da täranilor
ace proportie de pärnint care s-au hotärit la pontul al 4-le a acestui asäz'ämint,

167
www.digibuc.ro
atunce tgranii vor fi datori a implini stgpinitorilor acelor pgrninturi toate
indatoririle ci sint argtate la capul al 2-le si al 3-le tot a acestui asgzämint.
Pontul al 4-le.
Fiindcg lucrgtorii de pä'inint ci trgiesc pe mosiile rgzgsgsti nu au
dreptate a cere de la igzgsi o asgmine proportie de pämint prectum s-au hoarit
pentru lucatorii de pämint acei ci sä afl'g pe mosiile boieresti, apoi nici
nu au dreptate a opri pe acei tgrani de a sg strgmuta la alte locuri. Iar and
insusi rgzäisii improtiva vointii lucrätorilor de pämint vor voi ca acestia sg sg.
mute la alte locuri, atunce nu numai cä sint datori de a-i instiinta pe dinsii
pentru aceastà vointä. i sg le dei[e] spre a sg pute strgmuta vade de un an,
ci inc5.' sint datori ca sä plgteascg lucrgtorilor de pämint dup'á dreaptä pretg-
luire toate acareturile lor, ci vor rämine pe ace mosie.

Capul al 9-le.
Pentru datoriile politiilor pgmintesti intru aceea ci sä atinge de acest
asgzämint. //fi,..743
Pontul 1-iu.
Tot feliul de invoieli sau leggturi ci sä vor face intre stä'pinii mosiilor
intre obstiile sgtenilor pentru de a pläti cu bani sau cu alt chip in locul inda-
toririlor ci s-au asgzat, sk nu sg intgreascg mai inainte de a sä incredinta'prin
inadins triimesul cilen la acel sat ci s'g uneste la acest feliu de tocmeli, cum cl
toti sgtenii au priimit toate cele scrisg intru acele invoieli la märturisirea
acestii uniri, trebuie neapgrat a fi de fatg macar giumAtate din gospodari care
sá aflg 15.cuind intru acel sat.
Pontul al 2-le.
Locul unde presuds[t]fii care va intgri acest feliu de invoieli sä indatoresti
supt rgspundire a privighe ca intru acele invoieli toate ponturile sg fie scrisä
curat si pe ingles pentru ca sätenii cu lesnire sä le poatä intglege i ca nu
cumva fiind cuvintile in indoitä intglegire sä nascg pi urmg pricini.
Pontul al 3-le.
Sä indatoresc isprgvniciile a ave purtare de grijä i cu tgrie a privighe ca
as'gzämintul acesta sä sä implineascg intocma atit de cgträ stapinii mosiilor,
cit si de cgträ lucrätorii de pgmint in toatä. oblastea Bassarabiei. Drept aceea,
dupg intärirea acestui asgzgmint cu iscglitura domnului deplin imputernicitului
namestnic si a cilenurilor / [P-341 Sovetului, orighinalul sgsg dei[e] ca sà sä, lege
sä pgzascä in arhiva Verhovnului Sovet, iar copie de pe dinsul cu ucaz sä
sä triimatä la cirmuirea oblastii Bassarabiei, poroncindu-i-sg ca tipgrind o
samä de exemplearuri care sä agiungg pentru toate locurile de presustvie,
pentru politii i pentru toate obstiile satelor sä le triimatä pe la locurile cuviin-
cioasg, pentru ca toti stäpinii mosiilor i sätenii sä poatä. ti cu amäruntul
indatoririle aminduror pärtilor i sä nu sä dizvinovgtascg cu nelämurirea
celor de mai inainte asgzäzi a Moldaviei intru aceastg pricing.
In folio, 2 f. nenumerotate, f. 2 r. [Cuprinsu/1 in lb. rusk f. 2 v., in lb. romtuu1+44 p. ;
textul pe 2 coloane, eel in lb. román5, in dreapta, caractere rusesti, hirtie groasb., galbuie.
DEP.: l3ibl. Academiei Romane, CYR 1 029 i ms. rom. nr. *126, f. 129-138, in
care a fost copiat cap. 2-9, numai textul in lb. romina.

168
www.digibuc.ro
 53
Copia di pe predlojenie domnului imputernicitului namestnic
al oblastii Bassarabiei si cavaler,
datä cirmuirii oblastii la 29 fevruari anul 1820, supt no. 860.
D. Stat secretan i graf Capodistria, in räspunsul säu din 23 a trecutii
luni ghenarie, mä instiintazä cä domnul impärat arätindu a sa buravointä
pentru venire la Sanctpeterburg a deputatilor ci sä vor alege de cäträ dvorean-
stva din Bassarabie au dorit ca prin mijlocire acestor cinstite fete, ci vor
dobindi incredintare läcuitorilor oblastii, sà se incredintàzi de simtiride de obsti
a norodului i impreura cu aceia s5. cunoascsi deosebit impregiujärile i nevoile
fiistecärie trepte, ca cu mult mai mult sà priimascä ocirmuire celi mai pg.trun-
zätoare mäsuri cari ar pute intäri pentru de-apurure bunä statornicire acestui
p'ämint, din nou aiäturat cäträ. Rossie.
Pe 'Mgà aceste mai adaoge a scrie d. graf Capodistria, cä dupl intocmai
intelegire acestii monarhicesti vointä, sà vedi cà este neapärat sà se intindä,
dreptate spre a sä alegi deputati i asupra celoralanti trepte, a cäror pronomii
s-au hotärit prin proiectul asäzämintului obrazovanii Bassarabiei. Adeverire
sigurantie arätärilor care, cu toatä supunire vor fi inaltei bunii luäri aminti
supusä., sint intru nedispärtire unite cu intreagä inchegare a intregi deputatiei
oblastii, aci nu esti cu putintä de a prepune cä tagma duhovniceascä, stäpi-
nitorii particulari, acei ce nu intrà in numärul dvoreanstvei si läcuitorii slobozi
ar pune cu deosäbire fiistecare / treaptà pentru sine ceririle ei asuprä cilenurilor
numai a unii trepte a drie pronomii i indäminäri cu totul sint pentru celelalie
trepte streini.
Pentru aceste dar incuviintati pricini vointa impärätestii sale märiri
este ca si toate celelante trepte de läcuitori dupä pilda dvoreanstvii sä fac5.
färä intirziere alegire deputatilor lor, care vor fi datori a sä porni la locul di
obste pentru dinsii Insänmat tot intru o vreme cu diputatii dvorenilor, care
alegire sä sà i urmezi pe temeiul mai gios insämnat.
intii, in fiistecare popor din orasu si satu, läcuitorii de trii trepti, adicä
mazilii, räzäsii, tirgovetii i täranii, adunindu-sä la bisäria i dupà ce vor
asculta pästoreasca satuiri a preutului, vor alegi dupä unire a doai pärti
de glasuri din trii, un candidat.
Al2-1e. Li sä dà lor voie sä-si aleagà fetä stiuti lor osäbit din tagma duhov-
niceascä sau din dvoreni, dupà insusi a lor socotintä, iar nu numai dintre dinsii.
Al 3-1e. Candidatii alesi pe la toate popoaräle sà indatorescu a sä aräta
dupà cum sä' cade la ora.sul tinutului, in cuprinsul csáruie sä aflä ei läcuind,
undi, supt prezidentie ispravnicului i in fiinta nacealstvii duhovnicesti a lo-
cului, din numärul candidatilor acelor alesi sà insämneazä deputat dupà
multime glasurilor o fatä, si asa ca din fiestecarele tinut sà fie cite un deputat.
Al 4-1e. Fetile duhovnicesti ci sä vor alege deputati cu creditul norodului,
vor purta asupra lor impreunä numire de infätäsitori tagmii duhovnicesti a
oblastiei; i 1 1 U.21 toti vor fi pusi la giurämint in Chisinä.'u in fiinta cei mai
duhovnicesti si politicesti nacealstvi[i].
Al 5-le. Tuturor treptilor sä se dei[e] de cäträ nacealstvä a intälegi
inrädäcinata mai gios urm'ätoare pravilä', dupä care fiistecare sà indatoresti a
potrivi cuprindire in scris a indatoririlor ce vor pune asupra deputatilor:
cele mai intii temeiuri alatuite prin proiectul asäzämintului obrazovaniei
nu sà supun vreunii schimbäri. Drept aceea, once ceriri atingätoari de
prifacire dreptätilor celor de obste si in parte a giudiatoriilor creminalicesti
politicesti, cum si de prifacire dreptätilor iaräsi de obste si iu parte de a a.Oza
puteri spre cercetare, nu pot fi iertati".
15 c. 329
169
www.digibuc.ro
 Slujindu-sä cu aceastä foarte insämnatä povaluire, candidatii tuturor
treptilor, afarä de evrci i igani, cu indraznealä vor porni deputatii lor la
stolita De sine s'A intälegi cä ceririle lor vor fi cercetate la un loc pentru de
obste inchipuiri dupä acele din aceste s'A cunoaste c5. este neapärat a sä afla
ei la Sanct Peterburg tot intru o vremi.
Deosabit de aceasta, graf Capodistria arat'A C. Cu acest chip, inchipuind
cu &it este prin putintä intocma älul alcatuirii si a indatoririi deputatiei
oblastei dupä inalta vointä a domnului impärat care au binevoit a intoarce
asupra urmarii acestii insämnate pricini osäbitä a sa intrutot milostivnia
luare aminte, ramini a don i ca 15.cuitorii Bassarabiei sä simtascä intru depliná
mäsurä fAcAtoare de bine cugetari a intrutot avgustului monarhu al nostru si
sä.' se aräte pe sine vrednici de noai indurari Cl sä ravars'A cu / imbelsugari
asupra lor prin asprime dreptätii i nepartinire la alegcri, prin linistire
sfatuirii si incuviintata intelepciuni la insarcinärilc care sä vor pune asupra
deput at ilor.
Si, in sfirsit, tot graful Capodistria m-au instiintat pe mine CA daca din
intimplare la implinire mai sus insämnatii puneri la cale sä vor intimpina la
fata locului niscaiva impiedicari, eu voi fi datoriu a face cunoscut pentru acele
ca sä se facä cel cu toat'A supunire doclad.
Potrivit aratatile mai sus pravile poroncite pentru alegire deputatiei
oblastii cu dreptätile si pronomiile treptilor ci 15.cuiesc in oblaste Bassarabiei
si luind sama sä boiernasii, ruptasii si negutitorii asämine sä folosascu cu pri-
vileghille ci prin asäz'Anaintul obrazovaniei sint as'azati i dupä aceasta avind
asämine dreptati a sä folosi si ei la aceastä di acum intimplare cu slobozänie
de a alegi si din treptile lor deputatie, insä ei din impotrivä fiind lipsiti di
imparasire la aceasta alegire, eu indatä m-am adrisarisit prin inadins curier
catrá domnul stat-secretari graf Capodistria, ca sä cearä i pentru aceste pri-
vileghiate trepti a impärätestii sale märiri inaltä bunavointa, iar pinä atunce
asteptind asupra acestui feliu de predstavlenie dezlegare, pun inainte cirmuirii
oblastii ca sà poronceascà in oblaste tuturor politiilor pämintesti ca el', farà in-
tirzieri, sä vesteasa tuturor lacuitorilor pentru alegirile ci au sä fie a deputätiei
oblastii, care are sä se triimatä la stolita. Deci sá si indatoresc ispravnicii pä-
mintesti ca spre mai buna sporiri sà de[a] la intalegire //113] norodului pra-
vilile date pentru acest sfirsit i sä facä chemari la fiistecari tinut, afarA de
locurile ce sint cuprinsà in ppul cel mare ala.tuit din intimplare boalii ciumii
ce au fost, cite 6 din cei mai cunoscuti dvoreni si orinduindu-le lor pärti sa li sa.
insämnezä ca prin agiutoriul cinovnicilor pärnintesti, chemind la fiistecare
deosabitá bisericä a satului pe toti boiernasii, mazili[i], ruptasii, neutito-
rii, miscenii si taranii, sä li sá arate lor inalta vointä. a marelui domn imparat
asupra triimiterii deputatiei oblastii, dindu-le la intalegire si pravilile porun-
cite pentru aceasta i cä pentru urmare si a insusi alegirii, in urmä dupà ac asta
s'A va face din parte nacealstvii ce disävirsit punire la cale.
Asämine implinire atingtoare de orasul oblastii si de orasile tinuturilor,.
asijdire si di orasul Chilii i Renii, care sä ocirmuiescu de Caträ politii orasä-
nesti, cirmuire va insarcina pe politmeisterii locurilor acelora, iar ceia ci
atinge de tagma dvorenilor din toatá oblaste, eu am dat osabite a meli porunci
caträ dumn[e]alui predvoditelul dvoreanstvii Bassarabiei si tot intr-o vreme-
m-am adrisarisit caträ preosfintia sa exarhul Gavriil mitropolitul Chisinäului
si al Hotinului ca s'A poronceascä din parte duhovniceasca spre a s'A face la.
fiistecare din orasänestile si di pi la sate popoarä agiutoriul inalt poroncit..
In cel adivärat iscälit deplin inputernicitul namestnic al oblastii Bassa-
rabiei, a Podolii voenoi gubernator Bahmetev. /

170
www.digibuc.ro
 Copia predlojeniei imputernicitului namestnic al oblastii Bassarabiei
data cirmuirii oblastii la 2 aprilie anul 1820, n°. 1 466
2-le, De la 26 fevruari a anului curgatoriu eu am instiintat pe cirmuire
oblastii pentru poronca imparatestii sale märiri care s-au acut mie cunoscuta
prin raspunsul d. stat-secretari graf Capodistria din 23 a trecutii luni ghenari,
atingatoare de intindire dreptatii spre alegire de deputati, pentru ca sa se
triimata la Sanct Peterburg, afara di tagma dvoreneasca i asupra celoralaite
privileghiate trepte din Bassarabie, asijderea 1 cu alegire deputatilor imputer-
niciti din partea parnintului Bassarabiei din pricina intimpinatii neindaminari
s-au arätat atunce de trebuina sä se prelungeasca pinä la dezlegarea ci s-au
cerut de catra mine de la mai inalta nacealstva.
Acum, d. sta.t-secretari graf Capodistria, prin otnosenie din 17 a trecutii
luni mart, ma instiintaza cä dupa docladul cel cu toata supunerea asupra
aratärii mele pentru pominita mai sus intimpinata neindaminare, atingatoare
de in hegare obstestii diputatiei oblastii, domnul imparat, dupä asamanare
pun rii la cale ci hotarasti ca toate sarile a carora pronomii sä asazä prin
pro'ectul asazarnintului obrazovaniei Bassarabiei, sà se imparasasca la alegire
deputatilor bine au voit a gasi cu dreptate ca treptile ci nu sa pominesc prin
otnosenie grafului Capodistrie caträ mine din 23 ghenari, adicä.: boiernasii,
rui tasii i negutitorii sa fie ingaduite caträ alegire pi /WA/ temeiul pravililor
ci eu zrn insamnat. lar la intrebare de esti da.toare dvoreanstva a triimiti acele
insusi feti care mai inainte de dinsa au fost alesi deputati, imparateasca a sa
marire bine au voit pre inalt a poronci mie sä se faca chiemare dvoreanstvii
catra de iznoava alegire.
De sine sä intalegi cä dacä fetile mai inainte de aceasta insamnate de
dvoreanstva de deputati au fost alesi cu o deobste unire a toata sosloviei
pinä acum n-au pierdut credinta ei, apoi i in urm5.'toarile alegiri ci au sa fie
sa va descoperi lor nadejdi a fi di iznoava chiemati c5.'tra o atit cinstita numire.
Prin pomenita mai sus predstavlenie a me, care s-au invrednicit pre inaltii
inariri, eu am insämnat urmatoarile pravili atingatoare de aceastä di acum
inchipuire : boiernasii i ruptasii trebui sa fii[e] uniti cu mazilii i sa dobin-
cleasca drept ate la alegirea mai intiiu de candidatii pe la popoara i apoi di
deput. ti la orasul tinutului lor dimpreuna cu taranii; iar negutitorii, dupä
potrivire indeletnicirilorlaindatoriri si a pronomiilor la alejveris, trebuie sä sä
uneasca cu mesceaninii, adicä tirgovetii i fail a sä osabi di a lor amindoai
soslovii, din toatà oblaste aleaga doi deputati; acest feliu de alegire s. sä
facä cu rinduiala urmatoare:
Obstia negutitorilor si a miscianilor in fiistecare osabit ora i tirgu va fi
clatoare a alegi dintre sine sasä vechili cu unire a doai parti de glasuri din trii,
vechilii acestie vor veni caträ sorocul hotarit la orasul oblastii si aice, supt
privighere politicescului gubernator, isi vor alegi dupa multime glasurilor doi /
deputati dintre sine sau din numarul tagmii duhovnicesti sau din dvoreni.
intr-acest chip cea de obste deputatie a oblastii o vor alcatui-o trii deputati
din partea dvoreanstvii, doi din parte orasenilor isasä din parte celoralalte
privil ghiate sari, socotindu-sa din fiistecare tinut cite unul.
Deputatii dvorenilor si a orasä'nilor vor lua instructii asupra datoriilor
lor, deosabit de la a lor trepte ci sint in toata oblaste, iar de Cara celelanti
trepti sä vor da asarnine in scris indatoriri fiisteca'ruie deputat deosabit din
parte tinutului sau.
Drept aceea, spre implinire punerii la cale ci s-au facut pentru vestire
lacuitorilor de a sa triimeti deputatie oblastii, eu pun inainte cirmuirii oblastii

171

www.digibuc.ro
ca sà poronceascä. politiilor pämintesti, ca eli pentru sávirsire mai cu multä.
sporire la ce mai cu gräbire alegire a deputatilor din parte celoralaiti trepti,
afara de lacuitori ci sä afla in cel mare tepu asezat din intimplare boalii ciumii
ce au fost, sä chiemi in fiisticare tinut cite sasä dvoreni stiuti i dindu-le pe
sarna lor fiisticáruie citi o parti din tinut, sa se insarcinezi ei ca s'a chieme prin
agiutoriul cinovnicilor pknintesti pe la bisaricile popoar5lor, pe temeiul mai sus
insámnat inaltei poronci, pe toate treptile a carora pronomii sá hotäräsc prin
asazámintul obrazovaniei anumi: boiernasii, mazilii, ruptasii, negutitorii, mes-
cenii sau tirgovetii itäranii i dupá ciii vor aráta lor aceastä de acum punire
la cale, asijdere i dupä implinire tuturor pravililor insámnate in cea di mai
inainte predlojanie a me, sä li se pui[e] inainte ca boiernasii, mazilii, ruptasii
ta'ranii sä aleagá 1117.53 candidati dintri sine sau din fetile duhovnicesti
dvorenesti ciii sint lor cunoscute, carii vor fi datori a mergi la orasul tinutului
lor dará zi 1-iu a lunii lui mai si aflindu-sá acolo supt prizidentie ispravnicului
si a nacealstvii duhovnicesti a locului, sa se insämnezi din numarul pomini-
tilor candidati din parte treptii boiernasilor, a mazililor, a ruptasilor si a
täranilor o fatá dupá multime glasurilor, asa ca din fiisticare tinut din parte
pominitilor trepti sä fie ales cite un deputat. lar obstia negutitorilor si a tir,o-
vetilor ci sä aflá cu lácuinta pi la orase, tirguri si sate trebuie a sä aduna la
orasul tinutului lor, iarási catrá zi 1-iu a lunii lui maiu si s'A aleagá in fiisti-
care oras a tinutului acelui cite sasä vechili cu unire a doai pärti de glasuri din.
trii, spre a-i triimeti pe dinsii la orasul oblastii numaidecit catra 10 zile a aceiasi
luni maiu, undi toti acesti 36 vechili vor alegi pi temeiul di mai sus insämnat
din parte obstiei lor doi deputati dintri sine sau din numárul persoanilor
duhovnicesti si din dvoreni, asijdire i ei vor alckui pentru dinsii instructie
asupra indatoririlor lor; iar candidatii de pe la sate, ca nisti feti criditorisite de
cáträ obstie lor, dupä sávirsire alegirii deputatilor pe la orasile tinutunlor,
urmind punctului al cincile din povátuire insamnata prin predlojenie me c.- trä.
cirmuire oblastii de la 26 a trecutii luni fevruari supt no. 860 sa vor indeletnici
pe la aceles[i] orasi a tinuturilor cu alcatuire instructiei pentru dînii, aupä
care deputatii acestia vor fi datori sä lucreza la implinire insárcinarii pusá
asupra lor i d-upä aceasta apoi / fará intirziere triimatä pe dinsii cu aceli
instructii la orasul oblastii numaidecit tot catrá 10 zile maiu, unde sa' va
faci urmatoare punire la cale pentru pornire cei de obste deputatii.
Rinduiala unii asämine implinire atingátoare de alegire vechililor la
orasile oblastii si a tinuturilor, asijdire si la orasile Chilia i Renii ci sä ocirmu-
iesc de csátra politii orasanesti, ari sa fie pusä in lucrare supt povatuire polit-
meisterilor locurilor acelora, cu pazire tuturor pravililor mai sus insämnate,
intelegindu-sá insä cä negutitorii i tirgovetii ci lacuiescu in Chilia i in Reni
sint indatoriti pentru acest feliu de alegire sa meargä la orasul tinutului ac luie.
lar ceea ci s'a atinge de treapta dvorenilor din tot cuprinsul oblastei, eu am
dat osäbitá poroncä me dumisalii predvoditelului dvoreanstvii oblastii.
Pentru sporire la implinire acestii predlojenii a meli, eu voi astepta
de la cirmuire oblastii instiintare.
In cel adivärat iscälit deplin imputernicitul namestnic al oblastii Bacsa-
rabiei, a Podolii voenoi gubernator Bahmetev.
In f lio, 5 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. român5, in dreapta, caractere rusesti, Wrtie
groasA albdstruie, filigran dungi. Toate exemplarele semnate la sfirOtul textului aut graf:
Verno" [Adevarat, adia conform cu originalul n.n.] Semnatura indescifrabild.
DEP.: Arh. Stat. Ia0, Fond Mihail, transcriere din Muzeul istoric-bisericesc, Ch
(in 1939).

172
www.digibuc.ro
 56
a.
Card d. imp triernicihrl natnesinic al alastii Bassarabiei
Du pä stiintele ce au venit atr5. mine, cä in Bassarabia din guberniile
megiesite si cele cu apropiere fug crestianii in insemnat numb., cä spre aflarea
lor urmeazä greutäti i cä läcuitorii acelor gubernii pätimesc dintru aceasta
insärcinäri, priimind in bàgare de samä cä la asezkninturile ce s-au acut
pentru de a s5.15.cui oblaste Bassarabiei nu s-au putut nici odinioarä inchipui
cá aceastä rácuire sä va intemeia pe priimirea oamenilor fugan i din provintiile
Rossiei si din aceste pe struncinarea a insäsi acestor provintii la ceea ce sk
atinge de gospodärie, eu am cunoscut de bine ca spre contenirea acestor mari
neindeminäri a da asupra privigherii dumitale pravili mai gios insämnate:
Fugarii ci au venit in Bassarabia pinà." la iscälirea tractaturilor din
Bucuresti, urmindu-sä instructiei datä dumitale din 12 mai anul 1815 si po-
runcii mele din 2 octombrie anul 1817, färä nici o tilcuire, sä rämfe in
Bassarabia.
Din fugarii ce au venit in Bassarabie, in urma iscälirii tractaturilor
din Bucuresti, sä nu sä intoarcä negresit pe acei care astäzi : a) luind intru
insotire femei de bastin5. 15.cuitoare, s-au statornicit; b) prin cununie cu de
bastinä läcuitoare au acut copii si c) insotindu-sä cu de bastinä 15.cuitoare, sä
indeletnicesc cu mestesuguri.
Afar5. de acestia pe fugarii ce au venit in urna iscäliturii tractaturilor
In Bucuresti, sä se intoarcä färä osebirea vechililor, dupä ce vor inatosa ei,
pe temeiul aseamintului de mai inainte, m5.'rturii pentru vremea fugirii
pentru cä li se cuvine lor acesti oameni./
Pe vremea dinainte supt nici un cuvint sä nu sä priimeascä i nici sä
nu sä tie fugan: ci sä se intoarcä intru acel ceas dupä ci sä vor ivi la hotaräle
oblastii Bassarabiei sau dupa aflarea lor sä se triimeatä supt pazäckrä locul cel
mai cu apropiere a megiesitii gubernii spre a sä porni unde sä cuvine.
Triimesilor pentru Cäutarea fugarilor sä li se aräte de la nacesalstva
locului tot trebuinciosul agiutoriu spre descoperirea i intoarcerea lor.
Pe vinovatii intru priimirea i dosirea fugarilor in urma acestui asä'zä-
mint, sä se dea supt giudecat5..
Asijderea si pe cinovnicii politiilor oräsänesti i pämintesti, dacä
undeva in cuprinsul locului sau tinuturilor lor sä vor afla fugan i priimiti, in
urna acestui asäzärnint s5.-i supui giudeatii pentru lucrarea cu släbire.
Asezäminturile acestea sä se vesteasa pretutindine in oblaste Bassa-
rabiei prin mijlocire politiilor oräsenesti i pämintesti a locului, pentru ca pe
vremea viitoare nimenea la intimplare de cälcare acestor asäzärninturi cu ne-
stiinta sä nu poatä a sä. indrepta ; asämenea vestire dupa poronca me sa va
face si pe la toate guberniile megiesite cu oblaste Bassarabiei.
Dumn[e]ata nu vei lipsi pentru intocmai implinire a pravililor mai sus
insemnate a avea osäbitä ingrijire, silindu-te prin toate chipurile a dezrädäcina
o asa vätämätoare pentru irnpärätie strämutare de oameni.
Ïn cea adeväratà este scris cu insus[i] mina impärätestii sale märiri asa:
Alexandru
In Tarsk oe Selo, anul 1820, iunie 7 zile.
Verno : se cretar

173
www.digibuc.ro
 b.
Dumisale imputernicitului namestnic a oblastiei Bessareabiei
Dupä priimitele instiintari pentru fugirea din megiesitele si cele de
aproape gubernii crestianilor din Bessarabia in mare numer, pentru ingreuerea
spre aflarea lor i pentru greutatea ce sufar dintru aceastä pricin'A lacuitorii
acelor gubernii priimind in uvajenie, cä la darea asazaminturilor pentru Alas-
luirea oblastii Bessarabiei nu s-au putut niciodata socoti, ca ea sä se intemeieze
pre priimirea oamenilor fugiti din provintiele rossienesti si pre risipireaMnsasi
acestor provintii in atingerea gospodariei, Eu am aflat de bine ca spre depar-
tarea acestor vajnice neindä'minari sa se sloboada spre neadormita privighiere
dumitale mai jos insamnatele pravile:

Fugarii ce au venit in Bessarabia pina la iscalirea tractatului de Bucu-

resti, urmind instructiei date dumitale la 21 mau i 11 octomvrie in anul 1817,
s'A se lase fail nici un cuvint in Bessarabie.

Din fugarii veniti in Bessarabia in urma iscälirii tractatului de Bucuresti,

sä nu sa intoarca inapoi numai acei carii pink' acum : A) Insurindu-sä cu lacui-
toare de acolo, s-au statornicit cu lacuinta; B) Dupa cununie cu l'Acuitoare de
acolo au nascut copii i C) insurindu-sa cu 15.cuitoare de acolo, sa indeletnicesc
Cu mestesuguri.

Iarä dupä aceea fugarii veniti in urma iscälirii tractatului de Bucuresti

sa se intoarca färä alegirea vechililor, dupa ce vor arata pre temeiul asazarii
ceii dintii adeverinta pentru vremea fugirii si de sa cuvin lor acesti oameni. /

De acum inainte fugan i nici supt un cuvint sa nu sa priimeascä i sä nu sa

tie, ci sa se intoarca in ceasul acela cind s'A vor arata la hotarul oblastii Bessa-
rabiei sau dupä aflarea lor, supt paza la locul cel mai de aproape megiesitei
gubernii, spre a sa trimite unde sa cuvine.

Trimisilor spre cautarea fugarilor sa se dea de la stapinirea locului tot

trebuinciosul ajutoriu spre aflarea i intoarcerea lor..

Vinovatii pentru priimirea i mistuirea fugarilor, in urna &Aril acestui

asazamint, sä se dee supt judecata.
7
Asemenea i cinovnicii or5.sinestii i pamintestii politii daca undeva in
ocolurile lor sa vor afla priimiti fugan i in arma darii acestui asazamint, sá se
dee judecatii pentru slabire.
8.
As5zarile acestea sa se publicarisasca pretutindenea in oblastia Bessa-
rabiei, prin mijlocirea pamintestilor i or4inestilor politii, pentru ca nimene

J.74
www.digibuc.ro
In vremea viitoare la cälcarea lor sk nu sä poatk dezvinoväti cu nestiinta.
Acest feliu de publicarisire dupä porunca Mea sà va face si in toate guberniele
megiesite cu oblastia Bessarabiei.
Dumneata sä nu continesti spre intocmai implinire tuturor pravililor
mai sus insemnate a avea deosebitä privighiere, sirguindu-te cu toate masurile
sà se dezrädäcineze atita stridtoare pentru impärätie brodejnicie.
In oreghinal s-au scris cu insagi] mina impärätestii sale mariri a4a:
Alexandru.
Tarscoe Sebo, iunie 7 anul 1820.
In folio, I f., textul 2 coloane, cel in lb. mining in dreapta, caractere chirilice, hirtie
groasA g&lbuie. Au ap&rut clou& editii, cu diferent& de corp de liter& si de numerotare a artico-
lelor (una Cu cifre arabe, alta Cu caractere chirilice) si diferente de formulare in limba romAnii;
pentru a putea fi confruntate integral, am reprodus ambele texte.
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 030.

81
[La Inaltul Sovet al Bassarabiei, conducerii Expeditiei.
In.giintare] *
La aceastä cirmuire s-au ascultat ucazul Verhovnului Sovet priimit in
15 dechemvrii anu urrnktor supt n. 704, prin care scriind predlojenia domnului
gheneral gubernator a Novorossiei i deplin imputernicitul namestnic a oblastii
Bassarabiei graf Mihail Semenovici Vorontov, de la 27 a trecutii luni noemvrie
supt n. 2 721 a predstavlenia acelui Sovet pentru punerea la cale ce au fäcut
spre asezare in oblastia Bassarabiei, potrivit cu inaltä vointa a impäfätestii
sale märiri, obicinuitilor sorocuri de apelatie, in care sä vor da jalobile asupra
hotkirii Sovetului s-au triimis de la strälucirea sa car5. ocirmuitoriul Ministriei
lucarilor dinläuntru d. adivärat tainii sovetnic Lanscoi, iar prin inalt Expe-
ditia sa dind copie di pe aceastä predstavlenie dupà cuviintä, in comitet, la
16 martie 1822, prin otnosänie ealträ strälucirea sa aratä cà, m5.surile priimite
si pusä inainte de catr5. acel Sovet in urmarea inaltii vointi dupä gnomia lui
sint desävirsit indestuli pentru ocrotirea dreptätilor jaluitorilor ci nu sint
multämiti cu hotkririle si. infra aceeasi vremi spre dipärtarea intimplärilor
atre nefolosirea innoirea pricinilor, numai pentru aceia ci sä atinge de hotä-
riffle Sovetului ci au sä sä fäcä cunoscut acelora jäluitori care träind in Mol-
davia, Valahia si Bucovina au pricini de giudecatä in oblastia Bassarabiei /
nu sä vor inatosa nici singuri, nici vechilii lor spre ascultarea hotäririi, d.
adivärat tainii sovetnic Lanschi socotesti de neapärat a adaogi Cä osäbit de
povestca giudiatoriei ci sä va triimeti la mosiile ion din Bassarabia, asämine
povestci sä vor triimeti in Moldavia si Valahia aträ consulii nostri, iar in
Bucovina aträ stäpinirea locului de acolo, spre a li se da lor dupa cuviint5.,
au binevoit a pune inainte acelui Sovet ca f ärä prelungire sä fac5. deplink ase-
zare potrivitk cu insämnarea d. cirmuitoriului Ministriei pricinilor din15.untru
si de urmare sä instiintäzi pe strklucirea sa. lar prin delile Sovetului sä. in-
gmnezi Ca.* pi temeiul jurnalului inchiet la 12 zile a lunii octomvrie in atingirea
asezärii obicinuitelor sorocuri de apelatii s-au predstavlisit strälucirii sale la
16 zile aceeasi luni cu n. 546, iar spre a sä publicarisi prin toatä oblastia
s-au poroncit ace.stii cirmuiri, la aceeasi zi cu n. 545.
Pentru aceea, Verhovnoi Sovet poroncesti acestii cirmuiri ca ea, in
obiavlenia Sovetului, triimeasä prin ucazul din 16 octombrie cu n. 545 sä.
* Titlul numai la lb. rusA ; traducerea noastra.

175
www.digibuc.ro
adaogä.cà osäbit de povestca giudeatoriei ci sä va triimeti la mosiile ci sá
aflä. in Bassarabia a jäluitorilor afratori cu läcuinta in Moldavia, Valahia si in
Bucovina, care au in oblastia Bassarabiei pricini de giudecatä i nici singuri,
nici vechilii lor nu sä.' vor inatosa spre ascultarea hotäririi Verhovnului Sovet,
sä vor triimeti celor din Moldavia si Valahia aträ consulii rossienesti, iarä in
Bucovina aträ stäpinirea locului de acolo asäminea povestci spre a li se da
lor dup5, 11112.7 cuviintä..
Aceastä deplia avezare cirmuirea datoare este asämine a publicarisi
prin oblastie färä intirziere si sovetului sä fäportuiasa. lar dupä sprava s-au
aflat cà in urma ucazului Verhovnului Sovet din 16 octomvrie n. 546 cu al'ä-
turarea obiavleniei pentru publicarisire prin toatä. oblastia Bassarabiei, asázä.-
rilor pentru obicinuitile soroaci de apelatie spre darea jalobilor asupra hotäririi
Verhovnului Sovet, aceastä cirmuire, di pe ace obiavlenie a Sovetului tipárind
in tipografia acestii cirmuiri in limba rusascä i moldovineascà trebuinciosul
numAr de exemplearuri, au triimis atre toate locurile de prisustvii acestii
oblastii cite unu, iar orásänestilor politii cite trii, pämintenestilor ispravnici citä
zäci i atiä dvoreanschii predvoditeli spre a face cunoscut tuturor dvorenilor
pomescicilor prin dumne[a]lor giudeatorii tinuturilor cu podpisci 10 eczem-
plearuri, pe lingä care s-au pus spre indatorire politiilor si isprAvniciilor ca sä
facä cunoscut aceste eczemplearuri prin tot locul, prin cetirea lor in trii rinduri
prin toate bisäricile, iar spre a sä instiinta de aceasta pe minästiri i fetile
duhovnicesti s-au triimis 5 eczemplearuri de acel asezämint ata duhovni-
ceasca Dicasterii din Chisinä.u.
S-au hotärit : fiinda priimita pe ling5. ucazul Verhovnului Sovet obiav-
lenie pentru asezarea obicinuitilor soroaci de apelatie spre darea jalobilor
asupra hotäririlor Verhovnului Sovet, cirmuirea, dupä ci s-au tipärit di pe dinsa
trebuinciosul numär de eczemplearuri au si triimis unde sä. cuvine / azutä
rinduialä; pentru aceea, spre adaogirea intr-insile aseamintul arätat prin
ucazul Verhovnului Sovet ci s-au adaogit de aträ. cirmuitoriul Ministriei
pricinilor dinläuntru acelor locuri i feti, arora si mai inainte s-au triimis
In acestasi predmet tirculäri, sä sä scrie i acum dupä rinduialä, iar inaltului
Sfat de aceasta sä sä triimatä predstavlenie.
In folio, 2 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. roman5. in dreapta, caractere rusesti hirtie
groasa,
DEP. : Bibl. Academiei Romlne, Foi volante, mapa XIX/77.

104

Ingiintare]*
De la ocirmuirea oblastii Bassarabiei Expeditia implinitoare sä faci
cunoscut läcuitorilor din oblastul Bassarabiei cä strälucirea sa d. deplin impu-
ternicitul namestnic oblastii Bassarabiei graf Mihail Semenovici Vorontov,
imbunätätind mäsurile celii neapärate ce s-au fäcut de cirmuirea aceasta
pentru ce de nou insämnare a ocoalilor i alegirea ocolasilor, au hotärit urmä-
toare pravili:
1-lea) Alegirea ocolasilor sä sä lasä la voia a insusi obstiilor satilor de a
sä faci in fiinta cilenului isprävniciei pämintesti si a procuratorul[ui] tinu-
tului cu aceasta ca in fiistecari ocol sä fii alesi doi candidati din läcuitori
* Titlu numai in lb. ruol, ; traducerea noastrS.

176
www.digibuc.ro
inrädgzinati, stiuti cu urmärile cinstite i vrednici cu stiintä.. Isprävnicia
procuratorul vor predstavlisi tìintile ocirmuirii pentru oaminii acesti ales[i]
ocirmuirea va intäri pe unul dentr-insii ark' soroc.
2-lea) Smotriteli[i] de pen tirguri sä opresc de a nu fi, ce sä vor alegi
numai ocolasii dupä poreadca poroncitä.
3-lea) Cinovnicii ci sà aflà pe lingg isprävnicii pisti complect, cu tot sä
anirisäsc.
4-lea) La alegirea ocolasilor de c'ätrà cilenul ispravniciei i procurat[o]rul
ce vor fi rinduiti spre aceasta sä va faci intrebari läcuitorilor de nu gäsesc ei
mai de cuviintä a insämna de la dinsii leafá ocolasilor, ca sà poatä ei sluji
spre folosul obstesc fä'rä. mita.
5-lea) Ocolasii vor ave supt a sa ascultare pi vornicii acelor sati, cari
vor fi datori a implini cerirea lor pren slujbä. negresit.
6-lea) Ocolasii vor fi indatoriti a faci zapcealic dupg indatorirea ce vor
priimi de la isprgvnicii ca in vremea sa sä fie istovite dajdiili haznelii / i banii
havalehlor la caznaceistvä.
7-lea) Ei vor ave strasnic'l privighiere ca in ocoalile lor incredintatä
sà nu sà afli dezertiri ostinesti fugiti i alti oamini fugan i indatä ce unii ca
aceia sà vor discopiri, sä indatoresc a-i trimeti färä intirziere in bunä pazä
dträ isprAvnicia päminteasd.
8-lea) intru indatorirea lor intrà i privighierea drumurilor celor mari
ca s'A' fie buni i tocmiti podurile, iezäturile i trecgtoarile ce sà vor afla in uceas-
tiile satilor de supt a lor privighiere, insämnate indeobstie cuprindere a tinu-
tului.
9-lea) Ocolasii datori sint a privighie neadormit pentru sänältatea
torilor, lar dacä din intimplare sä va descoperi vreo boalä prepuitoare, indatä
sä raportuiascä de aceea isprävniciei cu inadins triimes, luind pe loc trebuin-
cioasile mäsuri de pad, insä sä s5. päzascä cu de presos ins'Arcinare lAcuitorilor
In zgdar.
10-lea) Dad de ifitimplare sä va evi vreo boalg asupra vitilor, oco1asu[1]
sá indatoresti a poronci sà sä aleagä viteli cele bolnavi i sà sà dei[e] deoparti
de cell s'AnAtoasä i apoi sà räportuiaseä de aceea isprävniciei pämintesti spre
a sá priimi celi inainti mäsuri.
11-lea) Ocolasii vor privighie pren sati ca sä sä afli curätänie i pentru
reguleamid postroid lor dupä chipul uzaconenilor ce urmead, asäminea
pentru ferirea de foc pentru cari predmeturi isprävniciile vor da ocolasilor
osäbiti povätuiri cu amäruntul.
12-lea) Dad.' cineva din läcuitori va faci creminaliceasd vinovätie,
ocolasul arestuind pre acela i dind de aceia dupa forma as'Azatá cvitantii
obstii indatä sä räportuiasd isprävniciei de intimplarea ce au urmat.
13-lea) La implinirea poroncilor isprävniciei pämintesti pentru vreo
arestuire pe cineva din 1111.21 läcuitori si a-1 triimeti in oras, ocolasii sá inda-
toresc a da de aceea obstii cvitantie dupa asezatä formä.
14-lea) De once intimplare ce sä va descoperi pentru nelinistirea obstiei,
ocolasii s'ä indatoresc a räportui isprävniciei insus[i] in aceeas[i] minut.
15-lea) Rinduiala podvozilor de pe la läcuitori pentru polcurile tred-
toari i alti comänzi, ocola,sii nu vor faci in alt chip decit temeiul cärtilor des-
chisä. de la- nacealstva oblastii sau isprgvniciei pämintesti dupg izvoadili de
rind ce isprävniciile sä indatoresc a da fiistedruia ocolas spre bunä curnpänire
a Licuitorilor, ca sä nu fie asupriti unii impotriva altora.
16-lea) Pentru as'äzarea cinovnicilor ostinesti pe la cvartiri pren sati,
vor priimi spre povätuire o rospisanie a cvartirilor de obstie, insá ocolasii vor

177
www.digibuc.ro
 privighe ca nimeni din lkuitori, unul improtiva aituia, sä. nu fie de prisos
inskrcinat cu tinerea postoiului si ck datoria aceasta s'a' fie asupra fiistecIruia
pusA dupà starea i puterea, iar din impotrivà urmare ei sà indatoresc a fa-
porturi isprävniciei.
17-lea) Poroncile ispràvniciei p5.mintesti pentm imprejurälrile ce va ceri
trebuinta a le faci cunoscut norodului spre stiintä, ocolasii sä indatoresc a le
ceti pen sati tuturor 15.cuitorilor pten inteles, net5.0.cluind nici adaogind de la
sine nimia.
18-lea) Ocolasii sä.' indatoresc a ave o Mmuritä prescriere de lkuitori,
sämnind pren aceeasi schimbärile ce vor urna in curgerea unui an si la intrarea
anului non sä indatoresc ei a predstavlisi aceli prescrieri isprävniciei p5.min-
testi si nu mai tirziu decit pin in zki zi/e ghenarie, pentru toti läcuitorii de
supt privegherea lor cu fameliile lor, insannind pren acelea scsideri i prisosul
ce / au urrnat in anul trecut.
19-lea) Ocolasii vor ave privighere pentru continirea fugarilor säteni,
cum 0. dacà din intimplare va vre cineva sä fac6 una ca aceasta, vor priimi
mäsuri spre a-i opri de la aceasta i apoi de aceea in ce mai curind vremi sä.
Aportuiaseä.
20-lea) Ocolasii nu vor faci nici un f el de cercetsári, nici sä vor amestica
la vreun fel de giudicatä si de obstie nu sint datori a giuclica pe nimene sau a
sà faci clä sine giudecnori, caci ei sä asaiä numai pentru rinduiala polotie-
neascä..
Sovetnic [sters cu cemealà i scris in continuare] asesor [si iscIlitura]
Barbu
Secretan [isalitura indescifrabil4
In folio, 2 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romAnA in dreapta, caractere ruse§ti, hirtie
groasA gAlbuie.
DEP.: Bibl. Academiei Române, Foi volante, mapa XIX/16,i

84

Pentru datoriile presviterilor de opor

Inainte cuvintare atre preoti
Patru datorii sint, pre care preotilor sä cuvine a le implini cu sirgu-
in tä..
India: A propovedui cuvintul lui Dumnezeu, neläsind prilejiil cel cu.
bunk' vreme i cu aceasta pre poporenii säi a-i aduce la cunostinta credintii:
si la viata cea cinstitá crestineasc5., dupl povä.tuirea Sfintului Apostol Pavel:
Propoveduieste cuvintul, stäi asupra Cu vreme si tärá de vreme, musträ.,.
ceart5., indeamnl, cu toatà indelunga ra'bdare ì cu invätä.tura". 2 Tim[otei],
cap. 4 i 2.
A dooa: A petrece viata potrivitä cu inv5.0.tura evangheliceasa
Cu aceea a sä ar5.ta pre / sine pildá vietii ceii sfinte: cá sá cuvine invatä.
apostolul Pavel: episcopului sá fie ark de prihanä., ca un ispravnic a lui
Dumnezeu, nefkind spre plkerea sa (nu sumet, nu iute), neminios, nebetiv,
nebältä.us, nepoftitoriu de agonisire spurcatä., ci iubitoriu de sträini, iubi-
toriu de bine, treaz la minte, drept, curat, infrinat, tiindu-se de cuvintul
178
www.digibuc.ro
credincios cel dupä invätätur5., ca putcrnic sä fie i a indemna intru invä-
tätura cca sänätoasä". altrii Tit, cap. L i 7 i proci.
A treia: Sävirsirea tainelor lui Dumnezeu, a cärora acela numai este
scoposul ca sa se infaireasc5. in credintä si in sfinta viatä cei ce cred in Hristos
Domnul si cu acest chip sä se sävirsascä ei spre viata de veci, spre impär5.-
tia ceriului.
A patra: Rugaciunea c5iträ Dumnezeu, carea este atit de trebuincioasä
si de nevoie propoveduitorilor i sävirsitorilor tainelor, incit ei fär5.* de dinsa
nu pot nici a propovedui cuvintul lui Dumnezeu nici insusi cu sfintenie
a vietui, nici cu pläcere lui Dumnezcu a lucra cele sfinte. Drept aceea,
dup'ä porunca Apostolului: Neincetat vä rugati", ei sint datori zioa si
noaptea din tot sufletul a sä ruga si a cere de la iubitoriul de oameni
Dumnezeu ca sä le claruiascä lor pie Sfintul pub. Càci accsta unul, prccum
sävirsaste pre preoti, asa i intru impEnirca datcrici lor ii invatä pre ci
tot adevilrul". Ioann, cap. 16 i 13 i ii ace pie dînsii ncrusinati lucrätori.
lark' Duhul Stint sà da nu cu alt chip, färä numai prin osirdnic5 rugä-
ciunc" Luc[a], cap. 11 i 13.
Aceste patru datorii, cit sint de mari, Apostolul lämurit au aiLt.,t
chid invatind cum cä legea cca noao este mai sus decit cca veche, propo-
veduirca Evangheliei i sävirsirea tainelor lui Dumnczcu le-au numit slujba
duhului, slujba dreptätii si slujba impäckii: 2 Corint[eni], cap. 3 i 8 0 9
si cap. 5 i 18. Iarä 61ä iscusintä, pricepere i / pazä, citä evlavie, credintä,
nevointä i agiutätoriul dar a Sfintului Duh cere o ascmene slujbà de la
ispravnicii säi, ficstecare cu lesnire poate a intälege si a pricepe cind va
lua aminte si va socoti Cu amäruntul poruncile date pentru aceasta i scopo-
sul tainelor.
In legea vcche cu Va'rie au poruncit Domnul prin Moisi preotilor ca
pilzasc'ä slujba sa: Zi, zice, lui Aaron si fiilor lui, ca s5. se fereascà de
cele sfinte i sä nu spurce numele micu cel eu Domnul". Levit,
cap. 22, i 1 si la alt loc: de cele sfinte ale mele, zice, sä vä temeti, eu
slut Domnul". Levit, cap. 19 i 30.
Thal dacä slujba legii ceii vechi cerca atita luare aminte i fric5
inaintea Domnului, apoi cu cit mai virtos la slujba legii ceii noao,
veduirea Evangheliei, la sävitsirea tainelor, la slujba duhului, dreptatii
si a impäcärii slut datoripreotii a avea mai mare luare aminte i fricä ///f.3./
insä frica cu dragoste si cu toatä cucernicia".
Cà dacä la slujba datä de Moisi lui Aaron si fiilor lui toatä neasculta-
rea i alcarea de poruncà au luat dreapta pedeapsä ; Evr[ei] 2 i 2, apoi cälca-
rea de poruncä i nebägarea in samä ce sä face la slujba carca au dat-o
insusi Hristos Domnul apostolilor, iarä dupä dînii i tuturor noao, ce
pcdepsire i giudecatà va lua, vederat au afätat pentru aceia insus Mintui-
toriul cind au zis cä pre un asa alatoriu de porunci i nebägätoriu de
sam5, Il va despica in doao i partea lui cu fätarnicii o va pune. Mat[ei],
cap. 24 i 51.
De aicea vedeti, voi preotilor, cá cele mai sus zise, datoriile preotesti
sint foarte mari i pentru aceasta deosebità cer de la voi iscusintä, price-
pere, luare aminte i evlavie. Pavel Apostolul, cu insusi a sa pildá, aceasta
vá aratä voao i atrá aceea và povätuieste el implinind incredintata
slujbä a tainelor si a propoveduirii, au zis pentru sine insusi
c5..trä Corintheni : "Eu intru släbiciune i in fricä si in / tremur mare am
fost la voi". 1 Cor[intheni] cap. 2 i 3. *i in alt loc pemcn,,ste pentru
Inca si evlavie ce sä cere la slujire : "Avem, zicc, darul prin care sä slu-
179
www.digibuc.ro
jim lui Dumnezeu intru buna placere, ca buna cucemicie si cu temere.
Ca Dumnezeul nostru este foc mistuitoriu". Evr[ei] cap. 12 i 28 si 29.
Pentru aceasta sa cuvine sä fie intru voi toatä iscusinta si buna cucernicie.
Iara fiindcä grit unii din preoti care mai sus insemnatele datorii nu
le stiu sau nici a le sti nu s'a' silesc, si pentru aceea nu-si iau aminte de
chemarea sa si petrec in mare neorinduiala, apoi ca sä: nu ranilie pink' in
sfirsit intru o asa nestiinta si nebagare de samä si pentru aceea, ca sä nu
caza ei intru acee asprime a judecätii lui Dumnezeu cu care au foc't judecati
Nadav si Aviud, fifi lui Aaron, Ofni si Finees, fiii lui Ili: preotii legii ceii
vechi; drept aceea, precum spre povatuirea asa si spre indemnarea a unora
ca acestora preoti catra luarea aminte s-au // [f.4] alcatuit aceasta carticica,
ca oricine de acum va vrea sa fie preot sau slujitoriu bisericesc, sa stie
marirea slujbei a legii ceii noao.
Priimiti darä: voi preotii, cei ce purtati numele pastorilor, povatuirile
acestea cu o asa usirdie, cu care ele sint scrise pentru voi si le intrebuintati
in folosul vostru si a sufletelor voao incredintate, ca sä: nu va numiti in
desäxt lumina lumii, ca sa nu fiti povätuitori orbi orbilor, mergind si ducind
In groapa pierzärfi, de unde izbavire in veci nu va fi.
Sä va deje voao Dumnezeu duhul intelepciunii si a descoperirii spre
desavirsita cunostintä a datoriei voastre si spre implinirea eii, sa.' vä lumi-
neze ochii inimii voastre ca sä vedeti carea este bogatia marirei ceia gätita
voao, daca vä yeti sirgui dupä cum sä cuvine a implini chiemarea voasträ
si din improtiva ce munci cumplite vä asteapta pre voi, daca cu voi mult
numer de suflete räscumparate de Iisus Hristos, prin nebagarea de sama
a chiernarii / voastre, le yeti pogori in groapa pierzerii ceii vecinice.
Iara Domnul nostru Iisus Hristos cu atotputemica dreapta sa, pre noi,
pre toti, de aceasta sä ne mintuiasca si izbävindu-ne de tot lucrul rau, sä ne
aducä: intru cereasca sa imparatie.
In 4°, 6 f. (f. titlu incadrat5., pe f. liminarg, Cuprinsul" si lnainte cuantare catre preofi)-1-
2 + 9 p., caractere chirilice. Hirtie glbuie groas5..
DEP.: Bibl. Academiei Rom&ne, CVR 1187.

134

Instructia blagocinului bisericilor mai gios insemnate 1

Blagocinul este fata aleasa dupa vointa si socotinta arhiereului din

preotii cei vrednici, carii cu mintea si cu faptele bune intrec pre altii,
spre a priveghia pentru buna orinduiala si isprava in biserica lui Dumnezeu,
iarä mai ales intre slujitorii eii, preotii, diaconii si cliricii spre folosul cresti-
nilor si spre slava lui Dumnezeu.

Pentru biserici.
$i pentru aceea, datoria ta, o blagocinule! / este ca, cu deadinsul sa
privighezi ca sa fie pre la bisericile incredintate ocirmuirii tale toati buna
1. Izvod bisericilor A a11tureazit pe ling5, aceasti instructie [nota docurnentului].

180
www.digibuc.ro
orinduiala, potrivita cu pravilele sfintilor parinti i cu asazarile bisericesti;
iarä lucruri unte, scandelisitoare i cu desidemonii ca sa nu fie, tare sä
pazest

Sä priveghiezi ca antiminsul sa nu fie invechit, spart, nici patat; iara

daca. unul ca acesta sà va afla undeva, sa raportuiesti.

Ca imbracämintea i camasa pre prestol si pre jertvenic sa nu fie foarte

veche sau rumpta sau din foarte proasta materie, asa sfintului loc necu-
viincioas5., adeca: de crisina sau de pinzä boita; iara daca undeva ceva din
cele zise sä va afla, sá aduci aminte poporenilor i cu sfatuire indemni
ca sä puie //[f.12 sîlintä pentru mai buna podoaba a bisericii, iara dacl
ei nu vor baga in sama, sá raportuiesti.

Asamenea sä priveghiezi i pentru vejmintarie i pentni lucrurile bise-

ricesti ca feloanele, stiharile preotesti si diaconesti, epitrahilile, rucavitile
briile sa fie acute din cuviincioasa materie; iarä invechite i rumpte
nu sa intrebuinteze; vasele, potirul, discosul, zvezda i lingurita sa fie din
argint i potirul inlauntru sa fie poleit cu aur; iarä clack' undeva nu vor fi
de argint, apoi indemni pre poporeni cu sfatuire ca ei din usirdie caträ
sfinta biserica sä faca vasele de argint.

Sd priveghiezi ca sfintul mir sä fie totdeauna fära lipsa i nestricat

intru un vas cuviincios de argint sau de crestal sau de steer& sa se pa-
zascl / in oltariu intru un deosebit macar de lemn sacries, in care impreuna
sa se tie intru toata' buna ofinduiala si cele ce sa intrebuintazä la sfintul
botez, adeca untul de lemn intru un väsisor, foarfecile, buretele i pomazalni-
cul pentru ungere.

Ca sfintele icoane sa fie zugravite cu mestesug cuviincios i cu bunä

podoab5., care mai virtos sa cauti la innoirea catapetesmii sau la zidirea
din nou a bisericii; iara daca undeva Sä vor gasi icoane zugrävite urit i cu
scandelisire si mai ales din cele sapate, apoi pentru unele ca acestea
raportuiesti.

SI cuvine ca in fiestecare biserica sa fie numaidecit cadelnita, vasisor

-pentru inc51zirea caldurei, tas de argint sau de aroma sau de cositoriu,
vas pentru sfintirea ///lf.33 apei, stropitoare, vasesoarele de argint sau de
aroma sou de cositoriu pentru blagoslovirea piinilor la litie; .01141 de
-argint sau de arama sau de cositoriu pentru darea caldurii i pentru alte
trebuinti; sfesnic de alama sau de fier alb nu unul pentru aprinderea
inaintea prestolului, jartvenicului i inaintea tetrapodului: analoguri
pentru cetirea Evangheliei i pentru cetirea cea de-apururea in mijlocui
bisericii; masa impodobitä Cu cuviincioasä materie pentru sfintirea apei
§i pentru panihizi i altele, cele ce dupa obiceiu Sä mai afla in bisericile
lut Dumnezeu cele cu bun5. rînduialä. Pentru toate acestea blagocinul sä

181
www.digibuc.ro
priveghieze i daca vreun lucru va lipsi, pre popoieni pentru facerea lui
s indemne si sä ceara.

Trebuieste neaparat in fiistecare bisericà sa fie cuviinciosul numar de

cà'rti, a celor / trebuincioase pentru ispràvirea slujbei lui Dumnezeu, precum:
Evanghelia de pe prestol, imbracata cu cuviincioasa materie i impodobit5.
Apostol, Liturghie, douasprezece Minee a lunilor, Tipic, Triodul cel de post,.
Penticostiar, doao Octoice, Psaltire, Ceasoslov, Molitvenic mare si mic,.
Irmologhion, cà'rticica de Paraclisuri, Paradisul pentru zioa suirii la scaun
a impäratestii sale mariri, Izvodul panihizilor, Tabla a prazdnicilor impara-
tesd; iarä daca undeva oarecare din aratatele c5.1-ti nu sa vor afla sau s5..
vor afla dar rumpte i foarte vechi sau de tipariu vechiu, apoi sa cei[e] de
la poporeni ca acele càrti, ca unele ce pentru slujba lui Dumnezeu sint tre-
buincioase, sa se cumpere; dar daca nu vor avea ei purtare de grija pentru
aceea, sä. ilportuiesti.

Foarte de cuviinta si de folos este ca //1.1.14 fiestecare biserica s'51

aiba oaresicare carp, care slujesc spre invatàtura preotilor i crestinilor,
precum: sfinta Biblie, cartile: Margarit a Sfintului loan Zlatoust asupra
faptelor, ca'rtilor apostolesti si a facerii, Vietile sfintilor si Prologul, Bogoslo-
vie in scurt, Azbucoavna, Catihisis in scurt, articica pentru fericiri, Cuvin-
tele lui Ghedeon, a lui Theofan si a lui Miniatie, Reglementul duhovnicesc
Povatuire asupra rascolnicilor i altele, tipàrite i folositoare duhovnicesti
carti, i pentru aceea datoria blagocinului este ca i insusi el si prin preoti
sä indemne pre poporeni ca sà cumpere asemenea càrti, macar desi nu
intru o vreme, i sa le treaca in izvodul lucrurilor bisericii, iara unde sint
bani bisericesti in destul numär, apoi blagocinul are voie, aratatele carti
le cumpere cu stirea preotului si a starostelui bisericesc. /
11,
Sä priveghiezi, ca locul impregiurul bisericii sa nu fie foarte strimt,
sa fie ingradit, sa nu fie pre dinsul nici o zidire i sa fie in cuviincicasa.
curatenie. Asemenea, la tintirimurile facute pentru ingroparea mortilor,
morminturile sa se sape dupä cum sa va pute mai adinc i trupurile
mortilor sà se ingroape cu cuviincioasa paza.

Daca undeva sá afla biserici vechi si din putregiune povimite, print

pod trece ploaia i sint pornite spre cadere sau care macar cu invechimea sa.
aduc necinste locului atit de sfint; apoi blagocinul este datoriu a sfatui pre-
poporeni ca sa se sileasca a face bisericà noao sau pre cele vechi sa.
merimetisasca i pentru aceea sä ceae cu jalobä voie si tot atuncea blagocinul,
pentru unele ca aceste biserici ce s-au invechit, saraportuiasca.///if.7.5

Daca va vedea blagocinul ca la unele biserici sà afla foarte mic popo-

rul si au putin pamint, cà sint lipsite de podoabe i cei duhovnicesti pentru
hrana lor au mare nevoie i Cu apropiere de acele biserici sà afla alte po-
poara, pentru unele ca aceste biserici cu lamurita aratare, fára de zabavl.
sà raportuiasca.

.182
www.digibuc.ro
 Dacä undeva va arde biserica, apoi färä intirziere sä aportuiasa
pre poporenii sfätuiasck i sä cearä ca ei neprelungind sä se sileascà
a face din nou biseric1 i pentru aceasta sä ceae voie, iarä, deosebit,
piece cu satuirea ca sä facä bisericä de piatrà pentru insusi folosul lor
tot pentru acea silintä i preotului de popor incredinteze cu tärie.

Cind sä va da de la preosfintia sa / blagoslovenie, ca din nou sä se

2ideasca biseria, blagocinul Sà priveghieze ca biserica sä se zideasck $i cu
toatä bisericeasca cnviintri a se infrumseteze intocma dupä gramäla arhie-
Teascä ce s-au dat i dupä cum sint i altele sfinte biserici ; $i indemne
zidirea bisericii sä nu se prilungeasa multä vreme ; iarä dad.' din vreo
oarescare pricinä indelungatä vreme va sta lucrul, apoi cu arätarea pricinii
sä. räportuiasa. Iarä dupä ce sä va zidi biserica, sà facä izvod bisericii pentru
.catapeteasmä, pentru toate podoabele bisericesti, pentru vesminte, ckrti
altele, care sint trebuincioase la bisericä, dupä cum s-au scris mai sus si sä
räportuiascä impreunk cu jalobä de la poporeni, pentru ca sä dee voie
de a sit sfinti biserica cea din nou

Pentru preotii, diaconii i slujitorii bisericesti:

Cu deadinsul sä privegheze blagocinul ca preotii, diaconii i diricii,
iarä mai ales preotii sà vietuiascà cinstit, sä fie intru toate temelnici, sk se
-poarte intocma dupà cinul lor, smerit i cu dragoste i datoriile lor sà le
implineasc5. cu bunä orinduialk, iarä mai virtos cu deosebitä. ,luare aminte
sà caute ca s nu a imbete, la circime sà nu umble i sà petreacl viatä. cu
-trezvie, precum sä cade slujitoriului sfintului oltariu i pkstoriului crestinesc.
lark de va vedea blagocinul pre cineva adeseori imbätindu-sä, in belie
lucruri necuvioase sau implinind trebile bisericesti nefiind treazv,
-per_tru unul ca acesta, färä. a tkinui ceva, sà räportuiaseä.

Sä privighieze ca preotii sà skvirsascä dumnezeiasca liturghie, negresit,

-anIcar durninecile, la praznice i la zile impärätesti; iarä intru alte zile
cinte / mäcar ceasurile, sävirsind vecernia i utrenia, asemenea i in
sfintul marele post sà sävirsascä liturghia prejdeosvescena .

Fiind in sfac1à si în vrajb5, nicidecum a nu slujascä neimpAcindu-s5,

Blagocinul este datoriu ca tusturor preotilor sà le porunceascà cu tkrie

.ca ei sfintele daruri sä. le Vázascä in biserici pe sfintele prestoale in chivoturi
de argint, iarä de nevoie de cositoriu i sà le calla adeseori, ca sá nu sä
fack intru ele vreo strickiune; iarä ca sä tie in casele lor darurile sä nu-i
ingdduiesti supt ingrijire de foarte cumplità sträfuire; i cind va cere tre-
buinta de a merge in casele poporenilor pcntru impärtäsirea celor belnavi
cu sfintcle taine, ci, preotii sä meargà cu cuviincioasä cinste ckträ una ca
.aceastä tainä., ducindu-le pre pieptul säu in 111117 daronoitde ce sint
,filcute pentru aceasta, puindu-le in säculet fäcut din cuviincioasa materie
sau de pcstav.

183

www.digibuc.ro
 Sfintul botez sa-1 savirsascä in biserid, in fiinta diaconilor si a sluji-
torilor bisericesti negresit, afara de aceia cind vreo foarte binecuvintata
pricina va cere de a sa boteza uneori pruncul in casa; insä copii[i] sa se
boteze la vremea de iarna in apa nu foarte rece si cu ghiata amestccata,
ca sa nu se pricinuiasca vreo stricaciune sanatatii copilului.

In biserica mortii sa nu stee mai mult de o zi si o noapte, s,i kicä

si aceea pentru vreo oaresicare neaparat'A nevoie; ci dupä aducere intru
accl ceas prohodindu-i, s'A se ingroape unde s-au legiut.

Datoriu este blagocinul, dupa a sa buna intalegere, precum Dumnezeu

il va lumina, / s'A dee povatuire preotilor si mai ales celor mai prosti, cum
s'A marturisasc'A ei pre fiii sal cei duhovnicesti, si cum s5.-i lege si sa dezlege
cugetul omului.

Cu mare paza blagocinul sa priveghieze ca preotii sa nu cunune nuntile

cele cu indoia15., cad dintr-o aceasta urmeazà mari necazuri si nenorociri
atit celor ce cununa cit si celor ce sa cununa; iara nunta cea cu indoiala.
este daca sint rudenie sau cuscrii deaproape, daca mirele si mireasa sint
tineri de ani sau foarte batrini sau o fata dintr-insii este foarte tinara ma
alta batrina, daca o fat'A din cei ce sa insotasc este silita cä..tra aceasta de
cineva, daca fiii fara voia parintilor sa casatoresc, daca sà insotesc cind este
viu barbatul sau cind este vie muierea, adeca cind barbatul sau muicrea
sint dusi undeva sau fugiti sau ///1.18 nu sa stie unde s5. afla ; dac'a cei ce
sa insotesc nu sint din poporul preotului carele vra sa-i cunune, dacà cei ce
voiesc sä se cunune sint stricati la minte si altele asemcnea intimplari, unele
ca aceste nunti blagocinul nici supt un chip sa nu dce voie preotilor ca s'a
le cunune, ci sa-i opreasca de a cununa si sa raportuiasca pentru aceca si s'A.
astepte hotarirea.

Sà caute blagocinul, ca inainte de cununic, sa se facà in biscrica de

trei ori publicatie, aratind cine sa insoteste si de nu stie cincva vreo impie-
decare si sa se facä legiuite si vrednice de credinta zapise; iara cununia s'A' se-
eeteasca in biserica zioa, in fiinta diaconului si a tercovnicilor negresit.

Ca slujba lui Dumnezeu sa se savirsasca cu evlavie nu cu grabire,

si totodata / de catre doao fete sa nu sà ceteasca, ca tercovnicii la cetire-
si la cintare sa fie iscusiti, iara daca dupa satuirea ta, blagocinule, la cetire
si la cintare vor raminea fara indreptare si Cu putina' stiinta, pentru unii
ca acei sä. raportuiesti.

Iesirea cu icoanele sa nu sa fack' intru alta vreme, gall de zile obicinu-

ite, asemenea si a sa face ceasovni[i] din nou fara slobozenia ocirmuirii, blago-
cinul nicidecum sà nu dee voie.

184
www.digibuc.ro
 In zilele praznicilor Nasterii lui Hristos, in sApt'Amina luminatá si la
sarbAtorile de hram, preotii cu fAcAtoarea de viatá cruce In casele poporeni-
lor celor ce voiesc, cu slujitorii bisericii, sà umble cinstit si cu cuviintA,
noaptea s'A nu umble i cu bAuturA betivA s'A nu s'A imbete supt
ceii netrecute pedeps6. //f.f..19

S'A cuvine ca prcotii la zile de dumineci si de praznice in bisericA s'A

invete pre oameni, cetindu-le lor la liturghie din nou tipAritele cuvinte,
iarä la utrene altAceva din sfintele cArti, asijderea cartea ce s'A numeste
Bogoslovia i Catihisisul, tilcuindu-1 poporenilor dupà putintA; iará carii
din preoti i diaconi au invAtat la scoli, aceia si de la sine s'A' vorbeascA
adeseori invátáituri i cu aceea sà facA cinste sanului s'Au si folos crestini-
lor; si cine cite cuvinte va spune, pentru aceea s'A instiinteze pe preoEfintia
sa, ca sà se poatil cunoaste cei sirguitori din cei lenesi.

Datoriu cste blagocinul a d'uta ca preotii, diaconii si cliricii Cati-

hisisul totdeauna sA-1 stie de rost si pe lingA aceea sá porunceascA, ca preotii
diaconii pouceniile sale sA le ceteascá / negresit in fiestccare dtiminccä
inainte de liturghie, acasA.

Diaconii i cliricii sint datori pre preotul s'Au, ca pre un proestos al bise-
ricii, s5.-1 cinsteascà i sA-1 asculte si cu nimic pre el, nici cu cuvintul, nici
cu fapta sä nu-1 scirbeasc5.; iarà dacà cu ceva de dindul sä vor obijdui, apoi
sá se jAluiasd tie, blagocinule; sau dad vor voi sá predstavlisascA i sá
astepte lorusi indestulare.

Preotul pre diaconul si pre clirici sá nu-i obijduiascA i veniturile lor

sá nu le opreasd i cu mina a-i bate pre ei sà nu indrezneasd; iara dacä
intru ceva s'A vor arAta ei färà ispravA sau fArA de orinduialá sau neascultä.-
tori lui, sá arAte blagocinului sau preosfintiei sale.

Preotul pre diaconul si pre clirici //ff.j10 poate s'a:4 strAfuiascl intru
acest chip: sá-1 mustre deosäbit, iarA dupA aceasta i inaintea norodului;
s5.4 puie sà facä metanii, pre diacon in oltariu, iarä pre tercovnici in bisericä
sau in pridvor; s'A' opreascA venitul si s'A-1 impartA cliricilor celor buni sau
säracilor, iarà singur dintru acela nimic sá nu-si .ia; insä oprindu-i venitul,
indatA sà m'Ate blagocinului i sá astepte intArirea de la dinsul, iarA dacä
blagocinul va porunci s'A-1 dea inapoi, atuncea s'A-1 intoarcA, iarsá dad cu
acele gloabe nu s'A vor indrepta, s'A' arAte blagocinului i blagocinul, dacä
nu nAdAjduieste cä îì va indrepta singur, s'A rAportuiascA preosfintiei sale.

S'A' se porunceasa preotilor, diaconilor i cliricilor ca s'A nu fie iubitori

de argint i obraznici, ci sä.' fie multAmiti cu venitul ce sA cuvine lor;
pentru / aceea nici pentru o slujbAplatä. de la poporeni s'A nu ceje i tocma1ä
sA nu facA, ci s'A' fie multAmiti cu ceca ce sk d'A lor de bun5. voie.
16 c. 929
185
www.digibuc.ro
 Asemenea sä le porunceasca, ca ncfiind chicinati in oTete, Ja nimcnea
cu obrdznicie sä nu umble, afarä de aceca cind vor fi chicmati si \ or sti
cà acea casä, unde sint chiemati, este cinstia; si sä aibà prietenie cu cei
asemenea lorusi, preotii, cu diaconii i cu cliricii; asijderea cu cei de bun
neam pomescici Cu cinstiti negutitori i tirgoveti, iarà nu cu toti
socoteará.' sä umble i sä.' [se] imprietineascä, Cáci mai ales preotii, fiind
cinstiti cu cinul sfintit, sint datori a sà purta pre sine cu deosabire i cu
aceea si pre altii tragA spre a-i cinsti pre dinsii.

Pentru cei väduvi slujitori celor /OM sfinte sà priveghieze blagoci-

nul, ca fete fämeiesti cele cu prepus pre lingä sine sä.' nu tie nici supt un
chip improtiva pravilelor Sfintilor Pärinti.

Toti slujitorii bisericesti, ath de stirea blagocinului, jntru altele cele

Cu depärtare popoare, adecA mai mult de cinsprezece verste, adecl trii cea-
suri, sà nu sä depärteze i aceea pe scurtä vreme i bisericile sale sä nu le
lase; iarä intr-alte eparhii arä de blagoslovenia arhiereascä i färä. de paspor-
turi de la dicasterie sau de la pravlenia duhovniceasea pre nimene singur
prin sine blagocinul sà nu-1 sloboaca; iarä cind vreunul sä va slobozi, apoi
popoarele lor, blagocinul sä le incredint5ze altor preoti, de la alte biserici,
spre a implini trebile crestinesti, ca sä nu sà intimple trebilor vreo zäticnire.

De va afla blagocinul pre cineva din / cei bisericesti venit din alt5.
eparhie färä de pasport sau träind peste vade si mai ales pre unul care nea-
vind mä'rturie va sluji sau va implini trebile, pre unul ca acela negresit sä-1
triimatá la pravlenie duhovniceascä sau la dicasterie i pentru unii ca acestia
veniti sä porunceasa blagocinul cu arie tuturor slujitorilor bisericesti, ca
räportuiasa lui.

Pre slujitorii bisericesti ce vor fi färä. de loc sä nu-i ing5duie blagocinul

sà implineascä slujbele, afarä dacà preotul cel de loc este slab, mort sau nu
este acasä sau supt opreará sau este trimis la epitimie, la asa numai intimpläri
sä poate si pe preotii cei färä popor sä.-i rinduiasa blagocinul pe o vreme
pentni implinirea trebilor si a sfintelor slujbe i pentru stiinta sà räportuiasa
pre cine anume au rinduit.

De va muri undeva vreun preot sau ///1.112 diacon sau tercovnic,

apoi blagocinul spre stiintä. Mir-a de z5.bavä sä räportuiascä la dicasterie,
iarä pentru preoti arhiereului i poporenilor sä puie inainte, ca fàr. intirziere,
sä aleagä.' spre altul vrednic i sä triimatä iscälite cu mlinile lor jalobe, care
sä fie si de blagocinul incredintate, iarä daca spre a alege pe preot peste o lunä,
iarä pre diaconi i tercovnici peste doao luni nu vor incepe, pentru aceea
sä räportuiascä fail de uitare.
186
www.digibuc.ro
 40.
La alegerea preotului trebuie sa fie fata blagocinul negresit i alegerea
sa se faca in biserica in fiinta slujitorilor bisericesti si a celor mai alesi popo-
reni; i dupa rugaciune, i dupa chiemarea darului lui Dumnezeu. s'a' aleaga
vrednic de o asemenea dragatorie cinstit cu viata i mai cu protie din cei
invatati, prentru care este datoriu blagocinul s'a arate poporenilor, ca sä
aleagä asa feliu de om; iara daca la f acea bisericä vrednic nu sä va afla,
apoi sa se aleagä de la alte biserici cel vrednic sau sä se dee la socotinta arhi-
pastoriului, i pentru aceea blagocinul trebuie s'a iscaleascä infra acele jalobe,
atit pentru incredintare cä nu este indoiala cä s-au iscälit poporenii, cit
pentru cä alegerea s-au facut dupa cuviincioasa orinduiala.

Dupä hirotonisirea preotului, blagocinul s'a indatorest e ca poucenia

de preotie sä o ceteascä insusi in biserica aceea, pentru care s-au hirotonisit
preotul, duminec5., dupa liturghie, pe amvon; iarä pre cele diaconesti si a
cliricilor s'a' le incredintaze preotului de popor ca sä le ceteasca.

Totdeauna blagocinul sä porunceasca slujitorilor celor sfinte i cliricilor,

ca ei pre fiii sai sa-i creasca cinstit si carte a-i invata sä inceapa macar de la
sapte ani, pentru care la cercetarea //1f..713 bisericilor blagocinul sä privi-
ghieze, iara invatindu-i carte sa-i dee la scoli, dar daca unii vor fi mai sus de
acei ani, acelora sä le caute locuri, iara ara slujbä a trai s'A nu ingaduie bla-
gocinul; iara cei ce sint mai mari de doaozaci de ani i ramin fära de slujbe
apoi fácindu-li-se cercetare la cetire, cintare si la catihisis, s'a faca aratare
pentru unii ca aceia.

Sa priveghiezi ca preotii, diaconii i tercovnicii s'a umble negresit in

straie si inaltaminte potrivite cinului bisericesc, adeca preotii i diaconii
In rease i ciobote, iara tercovnicii in cuviincioase straie lungi si tot cu ciobote,
mai ales in biserica i oriunde la implinirea trebilor.

Daca de catra preosfintitul arhiereu sau de catea dicasterie sau de caträ.

/ duhovniceasca pravlenie sä va scrie blagocinului ca sä faca cercetare pentru
cineva, apoi el sá cerceteze cu orinduia15., dupa data de la dicasterie pová-
tuire intru adevár, prietinului sä nu-i partineasca, iara neprietinului sä nu-i
rasplateasc5., fara de prelungire de vreme, i dupa aceea sa o triimatá acea
cercetaie unde sa cuvine.

Blagocinul este datoriu a priveghia ca condicile de raetrice si de ispo-

vedanie preotii spre a le infatosa s'a le Oleaza inainte de bunä vreme si la
insusi. inceputul anului sä aibä gata condice.

Sä aibapriveghiere asuprastarostelor bisericesti, ca venitul i chieltuielele

bisericesti in condicele date de la consistorie sa le treaca drept sinici o chiel-

187
www.digibuc.ro
tuia15. fara de stirea preotului, iarä cele mai mari i ark unirea poporenilor
sä nu fad.. //11.111

Pentru poporeni.
Sä.' sfatuiasca pre poporeni ca in fiestecare an, macar o datä., dupa
datoria crestineascä sä se ispoveduiasca i sä se impartasasca cu sfintele
taine i in zilele mai ales de dumineci si de praznice sa vie la slujba lui Dum-
nezeu, lasind lucrul sau i sa vietuiasca cinstit dupä. porunca Evangheliei.

Dad de caträ blagocinul sa va afla cä undeva in popor sä.' face vre o

desidemonie pre lingä ceasovne sau pre lingä fintini sau pre linga icoane
sau undeva aiurea si dacä undeva sä vor arata oamenii carii facindu-sä indra-
citi striga cu glasuri streine i carii sa fac nebuni i fatarnici, la niste asemenea
fara intirziere sä raportuiasca pre larg supt ingrijire de cea mai
grea pedeaps5., silindu-sa pre lingä aceea asa feliu de neorinduiele / cu inta-
lapciunea sa a le departa; dar m'äcar dei nu sä va descoperi nimic dintru
acelea nicaiurea, insk' pentru starea bisericilor incredintate in priveghierea
lui, cum ca tot sä aflä in bunä stare, sä aportuiasca de doao ori intru un an.

De va auzi blagocinul cä in popor sä fac oaresicare fapte de rusine,

prazi, gikevi i bätàlii, invitaturi, asupriri i înàläciuni, betii si allele ase-
menea c'äkäri de lege, datoriu este si in tainä i in biserica a-i mustra, a sfa-
tui, a indrepta, ingrozindu-i cu judecata lui Dumnezeu pre cei ce petrec intru
asa feliu de nelegiuiri si nu s5. podiesc. Si pentru o asa povatuire i preotului
blagocinul porunceasca ca el, pre unii ca aceia 1 cu canonisirile duhov-
nicesti s'ä se sileasca a-i indrepta, ferindu-sa. sa nu caza supt raspunsul lui
Dumnezeu celui strasnic judecatoriu. /0115

Sä faca stiut poporenilor ca i ei singuri sä stie si pre fifi sai invete

a sti rugaciunea Domnului: Tatal nostru, Simvolul credintii, Zece porunci
a luí Dumnezeu, pentru care deosebit preotilor sä porunceasca ca sä puie
siling de a invata pre poporenii s'äi acelea si la ispovedanie puie sä le
ceteasca inaintea lor; i daca sä vor arata cu nestiing, pre acei duhovniceste
sa-i indemne si sí-i mustre.

Dacl poporenii pre cei bisericesti ii vor asupri cu ceva sau ii vor strim-
tori, sau îi vor izgoni, blagocinul sfatuiasca pre poporeni si de asupriri
pre cei bisericesti sk-i apere; 'jail daca intru aceea sporiu nu va avea, apoi
sä porunceasca celor asupriti sä dee jalobe unde sä cuvine.

Iara clacä poporanii vor aduce jaloba blagocinului asupra cuiva

cei / bisericesti, apoi blagocinul sä cerceteze si sk-i impace si la ce va fi prin
puting indestuleze; iara daca dupa cercetarea ce va face nu va urma
nimic spre irnpacare sau indestulare, atuncea sà le facä stiut, ca cei asupriti
sa dee jalobä unde sa cuvine; kra daca vor arata asupra vreunuia din cei
bisericesti nu cu jaloba, ci cu instfintare pentru faptele de rusine i scandelele
ce le face el, pentru unul ca acela, ark intirziere, blagocinul sä. raportuiasca.

188
www.digibuc.ro
 Cu toatá rivna insä cea amestecata Cu intelepciunea i blindeta evan-
gheliceascä, blagocinul s'a puje silintä pentru intoarcerea cá.trä sfinta bisericä
pre cei ce famin in dejghinare, s'A le ceteascä lor cu tilcurile cärtile ce insusi
pentru aceea sint ale'Atuite, sä le aräte lor stricäciunea sufleteascä ce shi pri-
cinuieste din lepäda.rea de la soborul celor pravoslavnici /Iff.3 16 i s'A astepte
rodul duhovnicesc cu inimä bun'A si cu ráldare, poruncind totdeauna i preo-
tilor de popor ca i ei s'A puie silintà pentru aceasta, iarä dacä cineva din rás-
colnici s'A va intoarce, pentru unul ea acela, färä intirziere sà räportuia scá..

Pentru puterea i pronomiile blagocinului.

/ncredintatele in priveghierea ta, blagocinule, biserici s'A le cercetezi
mäcar de doao ori pe an; si la cercetare s'A iei sama si s'A vezi de sä fac oare
toate asa dupä cum sä poronceste prin aceastä instructie i sä urmezi infra
toate, negresit, dupä cum mai sus sä. pomeneste.

Intrind in bisericä, s'A pui in grumaz epitrahilul i dupä cetirea ecteniei:

Miluieste-ne pre noi, Dumnezeule, i proci, sä / cetesti cuvintul aläturat aicea
acind cuviinciosul otpust sä cauti i sä cercetezi dup'A fiestecare pont din
aceastä instructie pe rind.

Pre blagocinul nimene nici a-1 rindui, nici a-1 schimba, nici a-1 sträfui
cu ceva nu poate, färä de hotärirea arhiereului.

Blagocinul are putere de la preosfintitul arhiereu, pre preoti, diaconi

si pre tercovnici canonisascä intru acest chip: sä-i mustre deosebi
inaintea altora, puie sä facA metanii sau s'A stea in genunche, in oltariu
pre preoti, iarä pre altii si in biseria si in tind'A, s'A le opreasa venitul si pre
acela s5.-1 impartä säracilor si pre lingä aceasta pe preotii i diaconii care sä
vor dovedi in mare scaldeli i vinovätii, s'A-i opreascA ca ei s'A nu slujascä
sau trebile bisericesti sä nu le sävirsascA, cäutind dupä vinovätie
puie gloabä in bani, nu mai mult decit cincizáci de copeice i acelea s'A le
impartä saracilor sau cliricilor tot aceii biserici carii pazäse datoria sa.
acest feliu de globiri sä se scrie in condieä si s'A o pazascä pentru spravce
In tot anul acele zapisce sa le triimatä atea Preosfintia sa; iarä dacä cu
toate aceste pedepse nu s'A vor indrepta, apoi s'A r'Aportuiascsa. Asemenea
pentru aceea spre stiintä preosfintiei sale sä räportuiesti, blagocine, clacI
cineva de eäträ tine va fi oprit de sfinta slujire.

Blagocinul are scaunul de prisudstvie nu numai la duhovniceasca

pravlenie, dar si la consistorie, cind dupä slujba sa va face pentru ceva arätare.

Blagocinul are protie inaintea tuturor preotilor carii nu sint cinstiti

cu slujba blagociniei. /
189
www.digibuc.ro
 Blagocinul are putere, cind va lipsi de la biserica sa dupà slujba sa>
sà incredinteze ca sa slujascä si sä implineasca trebile unuia din supusii lut
preoti, caruia va socoti, fära de a i sá da vreo parte din venit, caci blagocinui
sä departeaz5.' nu dupa trebuintele sale, ci pentru folosul de obstie a bisericii,

Preotii i diaconii datori sint a da blagocinului toata cinstea si ascul-

tarea, dupa venirea lui sa-1 intimpine inaintea bisericii i fara de voia lui pre
scaun sä: nu saz'd i capul sá nu-1 acopera i sa-i arate lui toata cinstea laprii-
mirea in casele lor.

fiindca unii ca acestia blagocini dupa ostenelele lor vrednici sint

de deosebita miluire, apoi ei, incredintati fiind bunii proniei a lui Dumnezeu,
care //[f.]18 rasplateste pentru fiestecare faptä buna prin ascunsele cai
dupa judecatile sale, vor avea deosebitä arhiereasca catra dinsii bunavoire,
si pe linga aceea luindu-se in bagare de seamä ostenelele lor, rivna i purtarea
de grija, vor fi miluiti cu cel mai bun popor sau cu blagoslovenie a sluji cu
nabedernic sau cu cinul protopresviterului.

fiindcä prin aceasta sa dà blagocinilor deosebita credintä.', apoi este

buna nadejde, cä ei datoria incredintata lor o vor implini cu cuget curat i cii
frica lui Dumnezeu, nefäcind nimarui nici o strimtorire sau acolisire sau
nedreptati i asupriri, caci la niste asa intimplari, de care sä. fereasca Dumnezeu,
blagocinii vor cadea supt grea raspundere i sä vor supune la mai mare pedeap-
sa decit alti preoti in asemenea vinovatii. /

Pentru triimiterea povestcilor sau a feliuri de scrisori, sa alba blago-

cinul pe linga sine totdeauna nelipsit cite unul din cei asazati sau nea.0.zati
tercovnici, dupä alegerea slujitorilor celor sfinte si a cliricilor cite pe un an
sau pe giumatate de an, dupa cum vor socoti ei; iarä pentru o vreme de sä
vor intimpla multe pricini i triimiteri, poate sá ja si pre altul din tercovnici;
iara pre diaconi are putere a-i intrebuinta la scrierea raporturilor si a altor
pricini dupa slujba blagociniei.

De sa va intimpla ceva la pricina incredintata blagocinului lucru tainic,

apoi pentru aceea sa nu scrie nimarui prin particulearnice scrisori, nicicacum,
dar sa urmeze asa dupa cum porunceste ucazul fericitului i in veci vredni-
cului de pomenire domn imparat Petru //f.f..719 cel Mare, din 13 zile ghe-
narie a anului 1724.

Unde in ponturile cele mai sus aratate sá porunceste blagocinului ca

faca raporturi, apoi acele raporturi drept sà le triimata catra fata preosfin-
titului arhiereu.
190
www.digibuc.ro
 Invatatura in scurt, ce sä ceteste de blagocinul la cercetarea bisericilor.
Fratilor i dinpreuna slujitorilor i toti pravoslavnicii crestini!
Arbipastoriul nostru, preosfintitul .... mi-au incredintat mie, blago-
cinului, despre fata sa arhiereasca de a cauta intru aceste biserici orinduiala
si vietuirea slujitorilor celor sfinte, a cliricilor si a pravoslavnicilor crestini:
drept / aceea, eu implinind aceasta incredintata mie datorie cu cuviincioasa
silinta, mai intii despre fata sa arhiereasca, va aduc aminte ca unor pravos-.
lavnici crestini, ca viata voastra sä o petreceti dupa cum sa cuvine cresti-
nilor ce s-au rascumparat cu singele lui Hristos, s-au fa'cut fii tatalui ceresc
sä gatesc de a sta dupa viata aceasta inaintea giudecatii ceii drepte a lui
Dumnezeu i sä dee raspuns intru toate faptele sale. Iubiti, dar, pre Dumne-
zeu din toatä inima voasträ si din tot sufletul vostru, dati-va cu totul la
voia lui cea sfinta i intru toate mai ales nenorocitele intimplari cu pronia
lui cea buna, intariti-va i vä. mingiiati. Fiti sirguitori c5.trä slujba lui i in
zile de dumineci i sarbkori grabiti-va la biserica spre slavoslovia lui. Iubiti
unul pre altul, iara de sfezi, neuniri, gilcevi, obijduiri, cu toate chipurile vä.
feriti. Fiti multamiti Cu //11,120 ale voastre i fiestecare prin osteneala sa
sa-si cistige pentru sine si pentru casnicii sài hrana, iara de trindevire, de
lenivire si de belie cu toate chipurile fugiti; parintii pre ffii säi, iara stapinii
pre supusii sai invatati-i lege lui Dumnezeu si viata cea cinstita ; iara voi,
fiii pre parinti i supusii pre stäpini iubiti, sä.-i cinstiti i impliniti voia
lor; barbatii i fameile, dragostea i credinta pkiti intre sine din dreapta sa
avere, impartasiti pre saraci si de foamete si de frig ca sä patimeasca nu-i
lasati; pentru numele celuia ce s-au rästignit pentru noi. Dar voi fratilor
impreuna slujitorilor, priveghiati pentru duhovniceasca voasträ turma
sa se deschiza gurile voastre spre slavoslovia lui Dumnezeu i spre a invata
pre pravoslavnicii crestini sfinta lui lege; afatati credinta voastra din f ap-
tele voastre i cu pilda vietii voastre povatuiti cele incredintate purtärii
voastre / de grija suflete. lark' toti petreceti in credintä neclatiti, feriti-va
de dejghinare la lege, fiti milostivi, iubitori de streini, blinzi, iubitori de oa-
ineni, pace sa aveti si sfintenie si Dumnezeul Pacii va fi cu voi.

S-au tiparit la prea sfintul Sinod, la anul 1820.

M.I.ä de pre cea slaveneasca s-au talm5.cit pe limba moldoveneasca
s-au tiparit in Duhovniceasca tipografie a Bessarabiei, in Chisinau, la anul
1827.
Bro§urA, 16 x 21,5 cm, 20 f. numerotate, textul incepe imediat dup. titlu, caractere
chirilice, hirtie groas5. gAlbuie.
DEP.: Bibl. Academiei Romane, CVR 1 309.

165

Instructie fientru starostii bisericeoli

inalt intarita in 17 aprilie 1808 anul
1) Starostele este vechil a poporenilor bisericii ce sà alege din numärul
acelor vrednici de credintä oameni, pentru pazirea i intrebuintarea banilor
bisericestrside obste pentru pastrarea a toatei averii bisericesti.
191
www.digibuc.ro
 Starostele sà orinduieste in slujba aceast a de dire poporeni, dupa
alegerea i hotärirea lor, de dinsii iscàlitä, cu mijlocirea blagocinului, cu uni-
rea preotilor i slujitorilor bisericesti i sä intareste de catra eparhialnicescul
arhiereu.
Insemnare: Blagocinul aflindu-se la alegerea starostelui va avea de
indatorire a depà.'rta toata patima ce poate a sa aräta la aceasta pricinO din
partea poporenilor sau din partea preotilor i slujitorilor bisericesti.
Starostele sä orinduieste pe trei ani, dup6 trecerea cärora in locul
lui sà alege altul; insä el sa lasa si pe alti trei ani, dacä poporenii vor voi si
preotii i slujitorii bisericesti la aceea vor fi uniti.
Insemnare: Singur de sine sà intelege cä starostele atunce numai sa
poate läss in alti trei ani, cind, dupa cuviincioasa cercetare a trebilor incre-
dint ate lui, sa va afla nu numai suinta lui pentru folosul bisericii i nelacomia,
ci i sporiul a veniturilor bisericesti. p.32
Starostele, la intrarea sa in slujba aceasta, cerceteaza toata averea
bisericii dupa ir.vod, care trebuie sa fie patruns cu g5itan i cu pecetea consis-
toriei sau a pravleniei dubovnicesti i supt iscalitura blagocinului, a preotilor
si a celui de mai inainte staroste. Lui sä da in mina atuncea cele de mai inainte
condice a venitului si a cheltuielelor sau i sä dan allele noao de la consistorie
sau de la pravlenia' duhovniceasd, cu gaitan, cu pecete i cu cuviincioasa
iscalitura pe file, pentru de a sà trece intr-insele venitul i cheltuiala banilor
bisericii.
Insemnare: Dacà la cercetare oarece nu sa va afla sau ce sà va afla
stricat sau pierdut din neb5.gare de samä, apoi r5spunderii pentru aceea si
implinirii sà supune cel de mai inainte staroste dimpreunä cu preotii i slu-
jitorii bisericesti, iarä la intimplarea mortii lui, clironomii lui.
Starostele este indatorit in vremea sfintei slujiri sa.' adune bani de
la cei ce de bunä voie dau in pungä sau in cutie, sà vinza luminOri, sà pri-
meascà jertfirea ce sä face pentru biserid, precum: icoane, ferecaturi, lucru-
rile cele ce sa pun la icoane, ceark mucuri, tmie, fOin5. pentru prescuri
alte lucruri, cele ce slujesc catrO intrebuintarea in biserica; sà privegheze
pentru pazirea sumei bisericesti deopotrivá' i pentru curOtenia bisericii;
sa se sileasca pentru intregimea averii bisericesti i sà tread.' in deosebit izvod
lucrurile cele sporite supt cea mai mare priveghiere a preotilor i slujitorilor
bisericesti pentru toate aceste. 11(P..13
Lumin'Orile le vinde starostele insus[i], iara la intimplare de boat&
sau depOrtarea lui undeva, poate el a incredinta vinzarea lor altuia cuiva
din oamenii cei cunoscuti de dinsul, de bunà nedejde sau din clirici ce sint
pre ling5. biserici, unde sint mai multi decit un diros sau si din storoji, dad.
ei sà vor afla, cu unirea insa a preotilor i slujitorilor bisericesti. Alesul de
catra staroste datoriu este ca sä priimeascà de la dinsul hunina'xi cu zapisca.
deje lui socoteala in vreme cuviincioasa.
Priveghierii starostelui sO incredinteazà ca nimenea nici macar din
cei ce sint in numarul clirosului si Ind intru o vreme sa nu vinzà luminari
de ceara pentru biserid, nici in biserici, nici cu apropiere de dinsele, afara
de dughenele ce sa af1à in tirguri spre vinzarea cu hurta. Tot a lui indatorire
este ca sà aibä priveghiere, precum pentru aprinderea luminsárilor in vremea.
sfintei slujiri, asa i pentru stringerea lor dupä rinduiala bisericeasa.
Insemnare: Pe linga biserici ce sa af1ä in stolite si pre lingl alte popoara.
ce au mari venituri, dad careva din cele insemnate fete dvoreni sau negu-
titori rivnind dup'ä folosul bisericii va voi a lua asupra sa indatorirea staros-
telui, apoi macar d nu sk opreste lor a priimi intru agiutoriul cOtra sine
192
www.digibuc.ro
oameni de buna nadejde si vrednici de credinta lor, insa räspunderea stä pe
singur numai starostele, iara nu pe pomosnicul lui. 1/12.11
Banii ce sa iau de pe vinzarea luminârilor, cei ce sa aduna in pungi
si in cutie i sa priimesc de la cei de bun'A voie datatori, sa se sloboaza fara
intirziere in lazile cele pentru aceasta acute care trebuie sa fie cu cheile sta-
rostelui i supt pecetea preotilor slujitori de cele sfinte si a starostelui, daca
el aceea va voi.
Dupa trecerea a fiestecäria luni, in fiinta preotilor i slujitorilor
bisericesti si a celor mai alesi dintre poporeni, daca ei de la aceea nu sa vor
lepada, starostele scoate din l'Azi i cutie banii ce s-au adunat i, dupa cuviin-
cioasa numerare a lor si incredintare, ii scrie in condicele cele ce i s-au dat
lui, citi bani i in care lada s-au aflat. Toate acele sumi s'A impreune[a]za
si dinpreuna s. p'Azesc in c'Amara sau in riznita Cu cheia starostelui i pece-
tile, atit a lui precum i a preotilor-slujitorilor de cele sfinte .

Pe acest insusi temeiu, adec'A: dupa trecerea fiestecaria luni i in

fiinta celor mai alesi poporeni si a preotilor i slujitorilor bisericesti, sa face
cercetare chieltuielelor, intru acea curgere a vremei acute.
insemnare: O asemenea cercetare a venitului si a chieltuielii trebuie
sa fie iscalita de catra toate fetele care au fost fata la aceea, adeca de popo-
reni, starostele si de preotii i slujitorii bisericesti.
Starostele este datoriu a stringe venitul de pe acareturile econo-
micesti a bisericii, precum din dughenele pe locul bisericesc fäcute, din 11[P.]5
case si beciuri ce sa dau cu chirie daci undeva uncle ca acestea s'A afla i sá
puie silinta pentru cresterea veniturilor.
Asupra starostelui s'A pune cumpärarea lucrurilor trebuincioase
pentru biserica, podreadurile, meremeturile si zidirile; insa a face acestea
sa cuvine lui nu almintrelea decit cu cea mai nainte unire a preotilor, slu-
jitorilor de cele sfinte si a celor mai alesi poporeni. Iara la intimplare de in-
semnate chieltuieli si meremetisiri inl'Auntrul oltariului bisericii, starostele
preotii au indatorire a cere pentru aceea blagoslovenie de la arhipästoriul,
pe temeiul prea inaltului ucaz din anul 1799, martie 21 zile, ce de catra Sinod
la 4 zile aprilie s-au triimis prin eparhii.
Insemnare: Singur de sine s'A intelege ca la indestularea a tuturor tre-
buintilor bisericii trebuie sä se urmeze cu toata buna luare aminte la folosul
bisericii. Cumpararea lucrurilor ce trebuiesc in biserica, precum: ceara, vin
rosu, faina pentru prescuri i allele trebuie sa se faca la vremea cuviincioasa
si pe lingä aceea nu in mic numar, ci cu proportia pentru un an sau macar
pe giumatate de an, mai virtos daca veniturile bisericii sint pentru aceasta
de agiuns.
Starostele are priveghiere asupra caselor acute cu chieltuiala
bisericii sau a celor ce s-au jartvit ca s'a fie dreapta avere bisericeasa pentru
preoti si slujitorii bisericii. Jara unde asemenea case nu s'A afla, apoi este
indatorit el, potrivit cu prea inaltele ucazuri din 28 fevruarie 1718 IIP.J6 si
din 29 octo[m]vrie anul 1722 sa le faca in socoteala sumei bisericesti, insa
nu intru alt feliu decit cu voia arhiereului eparhiei.
Daca la oarecare popoara sa afla locuri cu paduri, apoi starostele
este datoriu ca sa intoarca luarea aminte ca padurea sa se intrebuinteze de
catra preotii i slujitorii bisericesti numai pentru insusi a lor nevoie, iara nu
pentru a face ei oarecare negutitorie.
Cu scrierea venitului si a chieltuielei a sumei bisericesti in condicele
patrunse cu gaitan, starostele are s'A se povatuiasca cu pravilele urmatoare:
1) Banii ce intra in venit sä se scrie dupa trecerea fiestecaria luni, insemnind

193
www.digibuc.ro
cu deosebire citi au intrat din stringerea cu punga, de pe vinzarea luminä-
rilor si din feliuri de adunäri.2) Banii ce au iesit in cheltuialä sä se scrie fä'fi
intirziere cu l'ärnuritä afät are: cind, ce anume si de la cine s-au cumpärat sau
ce s-au acut i citi bani s-au dat i cui. 3) Inscrierea cheltuielelor pentru
cumpärarea cearäi sä se insemneze cite dup'ä stiutul pret s-au acut dintr-insa
luminäri i dobinda care din facerea luminärilor poate sä iese, sä scrie in
venit, de vreme cä ceara i luminärile sä pot a sä socoti precum capitalul de
fatä. 4) Banii ori si ce sumä va fi, sä se scrie in condicele venitului si a chel-
tuielelor nu numai cu tifre i in slove, cu tot chipul ferindu-se pe lingä aceea
de a face intr-insele räzäturi si indreptäri.
Insemnare: La intimplare dacä starostele nu va sti a scrie, apoi /0%17
pentru cuviincioasa scriere in condice si în izvod poate el sä pofteascä pe
vreun tercovnic sau pre pisariul satului sau pre careva din poporeni. Insä
acest feliu de scriere trebuie sä se facä totdeauna in fiinta preotilor
slujitorilor bisericesti, carii pentru aceasta i datori sint a räspunde daa ceva
nu va fi scris cu dreptul.
Starostele la cercetarea de cäträ blagocinul a bisericilor care lui
gut incredintate, datoriu este a predstavlisi lui condicele bisericesti, de venit
si de chieltuialä, luminärile ce au rämas de la vinzare si suma bisericii. Bla-
gocinul, dupá cuviincioasa lor cercetare, datoriu este a le incredinta cu a sa
iscäliturä, la fiestecare cercetare a sa, neläsind pre lingä aceea färä luare
aminte urmärile starostelui dacä ele intru oaresicare pont s-ar afla nepotri-
vite cu datoria slujbei lui si a pravilelor, intru aceastä instructie arätate.
Dupä sävirsirea anului, starostele de obste cu preotii i slujitorii
bisericesti datoriu este a face socotealä dupa condice tuturor veniturilor
chieltuielilor bisericii, a face pentru dinsele extract dupa forma ce s-ail
dat din -consistorie i cu isaliturile de obste sa-1 predstavlisasa dimpreunä
cu condicele blagocinului. Blagocinul, dupä cercetarea lui, triimite condicele
inapoi, iara extractul Il triimite in pravlenia duhovniceascä, carea il triimite
la consistorie, unde sa face cel de obste extract pentru predstavlisirea arhie-
reului eparhiei. p.18
Sä opreste i starostelui i preotilor i slujitorilor bisericesti a lua
bani bisericesti la casäle sale si la a lor trebuinti. Sa opreste lor asijderea a
da lucrurile bisericesti in alte biserici si a imprumuta bani, supt once feliu.
de chip, färä numai atuncea cind va urma intru aceasta vreo poruna
voia arhipästoriului.
Preotii i slujitorii bisericesti, la intimplare sau a iesirii starostelui
din pravilele mai sus arätate, sau nesilintii lui pentru indatorirea pusä asupra
lui sau a nepurtärii de grijä lui pentru folosurile bisericesti, datori sint a face
arätare blagocinului lor; iara daca blagocinul nu va intoarce luarea aminte
spre aceasta, datori slut ei a aräta arhiereului eparhiei pentru aceasta.

Cea adeväratà cu iscälitura prea sfintului indreptätoriului Sinod.

S-au tälmäcit de pre cea rusascä i s-au tipärit in Duhovniceasca tipo-.
grafie a Bessarabiei, in Chisinä'u, anul 1829, luna lui martie.
In folio, 8 p., textul pe 2 coloane, cel in lb. roman5, in dreapta caractere chirilice, hirtie
groas1 verzuie, filigran blazon princiar i literele majuscule rusesti M F A G".
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 054.

194
www.digibuc.ro
 *

23

Preosfingte exark mitropolit Gavria

intrind supt stApinirea Rosii l'Acuitorii Bassarabiei au cistegat dreptate
asupra tuturor indAminArilor care sä. pot astepta de la o ocirmuire ce sä povA-
Vieste cu invAtAturile sfintei credintii noastre si lucreafá dupà pravelile
zelor mai bune nAravuri si a dreptei judecAti.
Aflindu-m'A intru aceastä plinä. socotealA am asAzat eu intiias[i] del
.o vremelnieä ocirmuire in Basarabia, puind temeiu acestii ocirmuiri cele
de demult a ei obiceaiuri si pronomii. Neintrind in cea desävirsit a ei obra-
zovanie, Eu am vrut mai inainte a fi incredintat din dovezi si am asteptat
ca vremea si stArile imprejur, precurn si cele adevArate instiintAri, pentru
toate se-mi arate mie ce urmAri sä cade a sä. astepta de la aceastA cercare.
Deosäbit de aceasta Eu am iertat pre toti läcuitorii acestii tAri in trei
.ani de feliuri de nemijlocite däri cu acest scopos, ca ail zsábavá sà fac mai
bura starea lor si ca, ducindu-i pe rind de la o indäminare la alta, s'A gAtesc
pentru dinsii o indoitA facere de bine cu feluri de obste folositoare assázAri.
insä spre cea mai mare a mea mihniciune, m-am instiintat prin insus[i]
vrednic de credintä. chip, CA scoposurile mele nu s-au implinit si a neorin-
duielile, mai ales de la o vreme, s-au intins piná la cea mai mare treaptä.
'Inca multe nevinovate familii a linistitilor lAcuitori lAsindu-si lAcasurile sale,
isi cautä scApare peste hotar. Toate acestea, intorcind cAträ sine a mea luare
aminte, má indatoresc a lua alte mAsuri, ca rAutatea cea fácutA sá se steargà
si s'A se intemiazA pentru l'Acuitorii Basarabiei in vremea viitoare o soartá
potrivitä cu dorintele lor, care aseminea in cea deplina mAsurA sint si ale
mele.
Drept aceea, am hotArit &A trimet cAtrá dinsii un cinovnic impArAtesc,
imputernicindu-1 cu o deosebia de la / mine putere si dindu-i lui toatä a
mea incredintare, el va fi mijlocitoriu prin care Eu voesc insus[i] a sti foarte
cu de-amAruntul starea lucrurilor si a aduce in sfirsit spre implinire cele prii-
-mite de mine mAsuri, pentru bunästarea a acestii t'Ari. Scoposul meu stA
intru aceasta, ca säl-i dAruiesc ei o politiceasa ocirmuire, potrivitá cu nAra-
vurile, obiceiurile si legiuirele ei. Toate stArile läcuitorilor au o intocma drep-
tate asupra acestii mosteniri a strAmosilor sai si asupra bunei vointii mele
cAträ dinsii si toti, adecA: tagma duhovniceascA, boiereascA, negutitoreascä
si norodul sä cade sá cistige o intocma apArare si ocrotire intru aceastá noao
o'brazovanie, linistitului lucrAtoriu de pArnint, cum si alesverisurilor si negu-
-titoriilor sá va da cea deplin ocrotire. Eu voesc ca aceastä roditoare tafá s'A' se
insufletascA cu o noao viatä si astept aceasta de la osirdia imputernicitului
meu si de la cea cu un suflet impreunA lucrare a tuturor lAcuitorilor Basara-
biei.
Dorind ca ei s'A fie mai inainte instiintati de o asa a mea pentru binele
lor hotArire, Eu ma intorc cAträ. preosfintia voastrA, poroncind cu toate aicea
insemnate sä sä tAlmAceascá in limba natii[i] si prin glAsuirea bisericeascl
sá se facA auzite in toatá pAstoria cea incredintatä preosfiintiei voastre, ca sä
cunoascl tagma bisericeasc5.', boierii si tot norodul, prin slujitorii sfintei
biserici, cä ochiul mieu cel iubitoriu de fii asupra lor privighiazä. si Eu am
195
www.digibuc.ro
purtare de grijä pentru ca ei sal fie fericiti.
Preosfiintiilor voastre de bine voitoriu, Alexandru.
In Sanctpeterburg, anul 1816, aprilie 1 zi.
Acest inalt impä'fätesc rescript, trimis preosfintitului exarh Gavriil,
mitropolit Chisin'áului si Hotinului, s-au fälmä'cit intocma di pe cel adev'äxat
rossienesc moldoveneste si s-au tipärit in Exarhiceasca tipografie a Basa-
rabiei, anul 1816, mai 2 zile.
Infolio, 1 f., caractere chirilice, hirtie groasl gri-verzuie. Fiecare exemplar senmat la sfir-
§itul textului: Protoiereu i cavaler Petr Cunitchii".
DEP.: Arh. Stat. Ia§i, Fond Mihail.

fiqtiinfare de la cel deplin fmputernicit namestnic

celtrel lci-cuitorii Basarabiei

acuitori a Basarabi[i]
Intrutot preamilostivul domn al nostru imp'ärat, avind o intocma pur-
tare de grija'. pentru binele a tuturor noroadelor pre care pronia i-au incredin-
tat ocirmuirii lui ceii iubitoare de fii, m-au trimis pre mine aicea ca intre voi
sä asalz soartä si sä alatuiesc o deplinä obrazovanie pentru aceastà din nou
alaurafá. atra Rossia oblastie. Eu mà socotesc norocit a mi s-au incredin-
tat mie scoposurile lui cele fäc'ätoare de bine si a eu pot vesti vouä pentm
urra'ärile lor cele hoarite.
Dintru inaltul fáscript ce s-au dat in n-umele intilului paistoriu acestii
oblaste, acum este stiut voilä care sint cele de obste dorinti si sfintita voe
a intrutot preamilosvitului domn imparat al nostru. Avind incredintare a le
aduce intru implinire si a cunoaste cu am5.runtul starea de acum a fiestea-
ruia tagme a tuturor 15.cuitorilor, instiinfäz prin aceasta cu inimä plin'ä de
o adeväratà mingiiere pentru urmsátoarele rinduiele:
Oblastea Basarabiei va fi ocirmuitai pre temeiul celor inadkinate /
legiuri ale sale, dupä a ei pravile, obiceaiuri si dui:A pronomiile ce sä cuvin
fiestearuia tagme deosäbit.
Scuteala de arile cele nemiljocite, a aria vade s-au implinit la
octombrie a anului trecut 1815, sà va prelungi pinä la inceputul lunii lui
ianuarie a anului viitoriu 1817.
Sä prelungeste pentru lacuitorii oblastei acestia sloboeänia de dato-
ria räcrutasa.
Trecerea vitelor celor cu coarne si a dobitoacelor celor märunte
preste botar va fi slobodä si pentm aceasa ma& a alijverisului dinafarä
pe vremea viitoare va fi däruità o deplin5. slobozire.
Scoaterea plinei preste hotar va fi dezlegatä cu o deosebitä rinduiall
care sä va publicarisi in vremea sa.
Tuturor rácuitorilor de fiestecare stare sà dà voe a sä adresarisi aträ
mine cu jalube si cu ceriri de tot feliul in bimba moldoveneascà si greceasc5.,
neavind trebuintà a le alm'aci in limba rossieneasa.
196
www.digibuc.ro
 S-au dat in Chisinau la anul de la nasterea lui Hristos 1816, iunie,
28 zile.
Cea adevaratä s-au iscà.lit asa: deplin imputernicit namestnic Bah-
met ev.

In folio, 2 f., p. 3-4 albe, textul pe 2 coloane, cel in lb. romang in dreapta, caractere
chirilice, hirtie albastruie groask filigran arlechin i leu rarnpant Cu sabie in laba dreapt6, in
mijlocul nnei arene inconjuratA, de gardut, cifrele arabe 1813" si literele chirilice majuscule
M F A G".
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

141

Ifutiinfare
Din instiintarile triimesa di cata cirmuirea oblastii la 24 a acestii luni
apriil, dvoreanstva oblastii Bassarabiei, cinovnicii si ceialanti sari acuito-
resti au stiintacä prin inaltili imparatestii sale mariri ucazuri dati cirmuito-
riului Senat la 12 zile a acestii luni april, oblastea Bassarabiei s-au insamnat
a fi supt ostinescul asadmint alaturindu-sa pi ling'ä ostinescul ocrug a armiei
al 2-lea si cà domnului glavnocomanduiuscii a acei armii gheneralului feldmar-
sal grafului Vitghenstein Ii sint dati toati driturili i puteri ci o au glavno-
comanduiuscii dupa ucirejdenia deistvuiuscii armii, dar fiindca legiuirile
atingätoari di aceli gubernii carile dupä malta vointä a imparatestii sale
mä."riri sä insamnead a fi supt ostinescul asazamint i putere ci in aceli gubemii
ari glavnocomanduiuscii a armiei, s-au acut mai inainti de a sa aiätura oblastea
Bassarabiei caträ. imperia Rossiei i aice publicarisite nu au fostu; apoi, spre
acest sfirsit, cirmuirea oblastii au gasit de cuviinta sä pu4e] in aceastä instiin-
tari potrivitile cu aceasta intimplari legiuiri carile in tot locul prin oblastea
Bassarabiei sà se publicarisasca spre a fi stiuti si a sa implini di fiisticarile
ca in urrna niminea di nestiinta acelor asazaminturi sä. nu sa diparted. Le-
giuirile acelea sint acesti urmatoari: In ucazul imparatestii sale mariri dat
cirmuitoriului Senat la 13 mart, anul 1812, sä. cuprindi: Gasind di trebuinta
di a aduna la un loc si di a sä. asaza Infra o uniri toati asazarninturile atinga-
toari pentru feliuri de parti a ocirmuirii deistvuiuscii armii a noastri, am
poroncit Noi a se alcatuiasca dintr-insali deplin asadmint si inarindu-1,
alaturam pi linga aceasta spre / cuviincioasa implinire, legiuind cu acest
asazamint adresarisirile mai inaltii nacialstvi a armiei cu ocirmuirile celi din-
launtru a imperiei i neaparata legatura intre dinsa cu a locului nacealstva a
guberniilor di pi margini. Di cuviintä. Noi am gasit sä asadm urmatoarile
adaogatoari pravili: 1-i. Guberniile di pi graniti i oblastii pot a fi dupä a
noastra inchipuiri inamnati supt ostinescul asazamint. 2-lea. Aceasa in-
stiintari sa faci cu osabitile noastri ucazuri. 3-lea. Guberniili ci sä vor insamna
supt ostinescul asadmint, cirmuirea politiei i implinirea tuturor trebuintilor
ostinesti sä aflä supt nacealstva glavnocomanduiuscii a deistvuiuscii armii,
a drui poronci nacealnicii acestor gubernii grit datori a li implini farä. zaticniri.
4-lea. Dad ar fi doi sau mai multi deistvuiuscii armii, apoi pi linga fiisticari
dintr-insäli eä alaturead gubemii supt ostinescul asazamint inamnati dupa
asä.zare armiei i dupa intimplari. Al 5-lea. Glavnocomanduiuscii a armiei
poati in acesti gubemii cu singua di la sini puteri sa dipartead din slujba
cinovnicii orasinestii i päinintestii politii. Al 6-lea. El poati sä supuqe] pi

197
www.digibuc.ro
vinovat ostinestii giudecäti. Al 7-lea. Ostineasca giudecatä intru acesti gu-
bernii sä int5.resti i lucreazä dupä putere ci ari pi lingá deistvuiuscii armii.
Al 8-lea. Hotäririle ostinestii giudeati din guberniile insämnati supt osti-
nescul as'äzámint sä intäresc di cáträ glavnocomanduiuscii. Al 9-lea. Ostinestii
giudecäti din guberniili insämnati supt ostinescul asäzämint sint supusi toti
läcuitorii lor i cinovnicii ostinesti si a politiilor oräsinesti i pämintesti.
Al 10-lea. Glavnocomanduiuscii nu poati infra in cirmuirea acestor gubernii
la ceea ci sä atingi de partea giudeatoreascä i gospodäreasc5, cari rämin-dupä
obicinuita lor 1117.2.7 orinduialä. Al 11-lea. Politicestii gubernatori a acestor
gubernii, priimind ceririle a glavnocomanduiuscii urmeazä intocmai dupä
puterea al triilea parti a asäzämintului pentru ce mari deistvuiuscii armii a
ocirmuirii intendanstvii cap. intii, dispärtirea al asilea § 51 puncturile 2, 3,
4 si 5 si cap. 2-lea otdelenie §§ 59, 77, 78, 89, al doilea otdelenii § 106,
al triilea otdelenii §§ 112, 113 si 114, al patrelea otdelenii §§ 124, 125, 129 si
130. Al 12-lea. La implinirea ostinestilor cereri, gubernatorul lucreazä la
ceea ci sá atingi de rascladeä i potrivirea lor prin predvoditelul dvoreanstvii,
oräsenestile dumi, maghistraturi i proci. Al 13-lea. Gubernatorii guberniilor
insämnati supt ostinescul asäzärnint sint insusi räspunzätori pentru intocmai
si färä zäticniri impliniri a poroncilor glavnocomanduiuscii atingátoari de
politii spre a s'a, implini ostinestile trebuinti".
In asä'zilmintul pentru ace mari deistvuiuscia armii inalt intä'rit la 27
ghenarie anul 1812 cum mai gios urmätoarile ponturi s'a Foroncesti: partea
intii, cap. intii, otdelenie intii §§ I) Glavnocomanduiuscii a acei mari deist-
vuiuscii armii inchipuiesti fata impäratului i sä imbracä cu puterea maririi
sali. 4-lea) Poroncili glavnocomanduiuscii, precum in armii asäminea si di
cäträ tot[i] politicestii cinovnici a guberniilor di pi granitä si a oblastiilor
implinesc ca aceli impärätesti poronci. Al 6-lea) El poati färä osIbiri di numiri
si di cinsä dipärtezi din slujbi, sä goneasca din armii i sä supui[e] giudecätii.
Al 7-lea) El intäresti desävirsit hotäririli di moarti, ridicare cinurilor si moarte
politiceaseä dupä giudecara asupra ober-ofiteri, stab-ofiteri i polcovnicii
acesti hotäriri sä aduc intru impliniri dupä a lui poroncä. Partea al triilea
otdelenie, al sesilea § 51, mäsurile asprimii la neimplinirea ostinestilor cereri
pot a fi dupä väjnicia neascultärii.
f lio, 2 f., ultima p albà, textul pe 2 coloane, cel in lb. rom6.n6, in dreapta, caractere
rusesti, hirtie groas5. galbuie. Pe ultima p. insemnarea: S-au dat aceasta la biserica. S fintului]
I[erarh] N[icolae], satul Crimenciucu, la anul 1828, mai 16 zile. Blagocin sfescenic Cozma
Braduccan".
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

142
Leicuitorilor Moldaviei i Valahiei !
Dupä prea inalta a impärätestii sale märiri poruncä, eu intru in tara
voasträ cu armia incredintatä ocirmuirii mele. Purtätoarea de biruintä oaste
a singur stápinitoriului a toatä Rossia, ocrotitoriului vostru, intrind in hotaräle
Moldaviei vä aduce voao zälog a bunei rinduieli si a ceii desävirsit sigurivsiri.
Läcuitorilor de toate stärile! Priimiti pre vitejii ostasi rossienesti ca pre
fratii i ca pre apärätorii vostri cei firesti. Sirguiti-vä a agiutora miscärile
armiei si a o indestula pre ea la cele neapärate trebuinti; arätati noao dovezi
a dragostei voastre ceii de demult cunoscute cäträ Imperia care cu neadormire
apärä dreptätile voastre.

198
www.digibuc.ro
 Razboiul ce s-au declarisit de catra Rossia Portii Otomanicesti are un
scopos: ca sa se implineasca fagä'duintile cele calcate i ca s'a se ridice intru
puterea tractaturile cele ce inaintea a toata lumea s-auincheiat. Voi yeti fi mar-
turi lucrarilor celor de razboiu a carora urmarile nu pot a sä atinge de voi:
linistea cea cu odihnä afierositi-vä pre voi folosului pa.triei voastre si nu
va' dcpartati de implinnea datoriei ccii sfinte pentru voi.
Legiuirile si obiceiurile stramosasti, dreptul a fiestecaruia dintre voi,
dreptaile i pronomiile a sfintei bisericii noastre vor raminea nedintite.
Spre sigurantia buneistarii voastre imparäteasca sa marire au binevoit
a-mi incredinta mie ca indat'a sä asazu in Printipaturile acestea vremelnica
inalta ocirmuire supt prezidentia sfetnicului de taina graf Palen asupra caruia
monarhul au pus credinta sa. Lui i s-au dat putere i i s-au poruncit a intra
In dregä'toria dcplin imputernicitului prezident a divanurilor Moldaviei
Valahiei. Din part ea mea eu nu voiu inceta a ajuta ostenelelor lui in ocirmu-
irea acestor piintipaturi i dinpreuna cu aceia a avea privighiere cea cu mai
mare tarie, ca sa se pazasca rinduiala cea desä.virsit in toate corpusurile
partile a Armiei, care intru tot prea milostiv s-au incredintat mie. Si insusi
cele mai mid neorinduiele nescapat sä vor supune pedepsii, voi puteti a v'ä
razama pre aceste fagacluinti.
Läcuitorilor Moldaviei si Valahiei! Razboiul ce s'a' deschide de cara
imparateasca sa maire dupä neaparata nevoie, nu ea va lipsi pre voi de toate
acele indeminari ce sint unite cu pacea; el fiind pornit spre asazarea linistii,
va intai a voastra politiceasca fiinta prin tractaturile care pot sterge urmele
necazurilor ce ati pätimit i spre totdeauna a ingradi a voastra fericire.
Supunerea stäpîniilor, uitarea imparecherilor celor pierzatoare care s-au
nascut din anarhia, järtfirea cu toate interesurile sale binelui celui de obste:
acestea sint indatoririle care sa pun asupra voasträ.. impliniti-le pre ele cu
osirdie i cu unime intru un suflet si cu aceasta ajutati scoposurilor celor faca.-
toare de bine a imparatestii sale mariri, cu a cäruia nume va indatoresc pre voi
catra aceasta. Rivnind folosului patriei voastre, voi yeti cistiga noao drept5Iti
spre ocrotirea i mila a prea puternicului monarh.
1828 anul, aprilie 25
Glavnia kvartira
Cel mai mare Povatuitoriu a Armiei, gheneral feldmarsal graf Witgenstein.
In folio, Cu 2 variante: a. 1 f., r. albd, text pe 2 coloane, cel in lb. româna in dreapta,
caractere chirilice mici, hirtie galbena; b. 2 f., f. 2 alba, textul pe 2 coloane, cel in dreapta in lb.
romana, caractere chirilice mari, hirtie albastruie. insemnare cu caractere latine: cumparat
de la B. Pohl, la 15 iunie 1906". Tot un exemplar de tip b in ms. rom. nr. 5, f. 67 in care s-a
adaugat scris de mina, cu caractere chirilice, dupa, Glavnaia kvartira, Vadu lui Isac".
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 198 si Ms. rom. nr. 5, f. 67.

25
[Cu mila lui Dumnezeu, smeritul Gavriil, exarh, mitro polit
Hotinului i celelalte]'
Tuturor l'acuitorilor oblastiei Bassarabiei de tagma duhovniceasca,
boiereasca si de alte stari, duhovnicestclor fii ai nostrii, rugindu-va de la cel
Titulatura numai in lb. rusa; traducerea, ne apartine.

199
www.digibuc.ro
dintni inältime mintuire si viat5. fericitä, arhipästoreasca noasträ trimitim bla-
goslovenie.
Fiindeá prea milostivul i prea bun-ul Dumnezeu au binevoit a vä supune
stäpinirei i ocrotirei preablagocestivului monarh al nostru Alexandru Pavlo-
vici a toatä Rossia, datoria voasträ cere ca sä adeveriti credintä i plecarea
voas rä. aträ Scaunul impärätestii sale märiri cu jurämint, prin lucrarea
duhovnicestilor pärinti ai vostrii in dumnezeiestele biserici, in fiinta de fatä
a cinovnicilor rinduiti de c5.trä ocirmuire ca a unor martori a bunei vointei
voastrei spre a rä.minea voi de-apururea credinciosi i supusi impärätescului
Scaun a Rossiei.
Drept aceea, arhipästoreste vä indemnäm pre toti de tagma duhovni-
ceascä., boiereascä si de alte stäri, ca pre niste fii a pästoriei noastre, ca dupä
instiintarea ce / N eti priimi de cä.trä cinovnicii rinduiti, sä vä adunati la sfintele
biserici a poporului cu familiile voastre i s'ä faceti jurämint, iscälind in tablele
ce sà vor aräta, numele voastre, cu familiile voastre din fiestecare parte si
virstä. Iarä. Dumnezeul milostivirei si al indurärilor, prin darul säu, sä fie
pururea Cu voi Cu toti, amin.
Anul 1816, iulie, 28 zile.
In f lio, 2 f., p. 3-4 albe, textul pe 2 coloane, cel in lb. ronviná in dreapta, carl tere
chirili e, hirtie gri-verzuie groasg, filigran cifrele arabe 18 14" i literele ruse#1 majuscule
P.F.' . Toate exemplarele au isalitura autografg, imediat sub t xt: S podhnnogo verno.
Igumen Irinei" [Conform Cu originalul. Igumen Irineu]
DEP.: Bibl. Academiei Române, Foi volante, 1 026.

26

[Textul jurämintului nu s-a pIstrat. Reproducem atcstarea tiparirii sale] .

Inalt preasfintia sa prin opredelenie ce au luat cäträ cinstita Decasterie

la 29 a trecutei luni iulie, cu araturatä gramotä a 'Malt preasfintiei sale, numai-
decit sä o dei[e] la Exarhiceasca tipografie, ca sä sä tipäreasea dupä numärul
bisericilor din eparhia inaltei preosfintiei sale si sä le trimatä cu poronci atra
tot[i] protopopii, spre a le impärti pre la biserici.
Si cind vor veni rinduitii spre a fi de fat[ä] la jurämintul ci vor faci
15.cuitorii pentru credinta i supunire impärätescului ucaz al Rossiei, cum si
prcotii bisericii sä indemne pre poporä.nii säi de a mergi in bisericA si mai
intäi sä le ceteasca gramota si apoi inainte sfintei Evanghelii si a cinstitei
cruci sä le ceteascä i jurämintul ciii sä va trimete de eaträ ocirmuire politi-
ceascä., i zicindu-le ca sä zicsa dupä preot cuventele jurämintului, tiind dou
degite in sus.
Drept aceea, ti sä poroncesti ca in minuntul ci vei primi acesti dooz'aci
unul de gramote, cum mai in grabä s'a le imparti pre la biserici, cite unul,
pentru ca cind vor veni rinduitii din parte politiceascä si din parte duhovni-
ceascà spre sävirsire jurämintului, sä sä afle toate gramotele impärtite pre la
biserici, dind poroncä tuturor preotilor ca nu cumva sä satuiasea pre norod
improtiva acestor gramote i in urmä sa can. in ce mai gre räspundere, ci
urmeze intocma, dupa cum prin gramotä li sä poronceste, ca sä nu sà facä
dupa cum au urmat cu räscripturile impärätesti ci li s-au impärtit, de au filcut
tulburare intre 15.cuitori. Si pin la douzä.ci a lunii acestie avgust 55. imparti

200
www.digibuc.ro
toate gramotele pre la biserici, c5.ci venind rinduitii spre sävirsire juramintului
si n gäsindu-le impärtite, atunci vei cklé in räspundere.
1816 avg[ust] 24.

DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere manuscrisa din dosarul Casei Arhicresti
din Chisinau pe anul 181& f. 18-2 1.

155

In#iinfare
Tinerea in gazdä a dezertirilor ostenesti, a fugarilor i indeobste a oa-
menilor fär5. de pasporturi este un cel mai mare räu intru imperia noastr5..
Ori cite m'äsuri au intrebuintat ocirmuirea Rossiei pentru a dezr5.35.cina
acest f .liu de räu spre intimpinarea urm5silor Vätamätoare pentru obsteasca
linistire i siguripsire celor ce pot a sä.' naste dintru insä sporiu intru aceasta
nici cit de putin nu sä vede, c'äcu dup5, toate unele ca acestea in5.suri sä dove-
deste, cä fugarii isi g5.sesc chip spre a s5. ascundere.
Prinderea unora ca acestia fugan i este ce mai intiia datorie a oilsänes-
tilor olitii si a giudeedtoriilor p`amintesti, cum si a insusi 15.cuitorilor.
.Acum dupà porunca ce am priimit eu de la d. ministru pricinilor din-
15..untru, gheneral-adiutant Zacreischii, s-au fäcut ce mai strasnicä punire la
cale spre negresita dizrädäcinare a fainuirii deeártirilor si a fugarilor; drept
aceea si sä face stiut tuturor läcuitorilor oblastii Bassarabiei, ca de acum
inainte nici supt un chip sá nu priimaseä la sine oameni ark' cuviincioasäle
cà."rti de drum, aci de sä vor descoperi cei ce vor priimi pre ei, apoi unii ca aciia
vor fi supusi cei[i] mai aspre pedepse dupa pravile.
implinitoriul datoriei gubernatorului politicesc, deistvitelnii statischii
SON etnic Dunaev.

Foaie volanta, 36 x 25 cm, pe o fata textul in lb. romaa oe v. in lb. rusk caractere
rusesti. Htrtie albastra.
DEP.: Am reprodus dupa Mihail 1984, p. 523, si fig. 12.

136

Copia polu, 9 septemvrie 1828 goda N° 56 615

[Ucazul imparelle#ii sale kneiriri singur stapinitor a toatif Rossia,
de la ocirmuitorul Senat catre conducerea oblastei Bassarabieil

Dupä insus[i] a impärätestii sale m'äriri pre inaltul ucaz dat ocirmuito-
riului Senat la 18 zile a acestei luni avgust, supt insus[i] a imp'äraestii sale
märiri iscäliturä intrucare se cuprinde:
Curmarea fugäritului intru imp'áfátie au fost pururea una dintru cele
mai mari grije a ocirmuirei. Spre dezrädäcinarea acestui räu au fost intre-
Titlul numai in lb. rusa; traducerea noastra.

17 c 329
201
www.digibuc.ro
buintate in feliuri de vremi pre rind si másurile milostivirei i másurile aspri-
mei: insä nici unele dintru dinsele n-au ajuns desávirsit la doritul scopos-
Fug'áritul ce s-au intárit mai ales in pärtile Novorossiei in faptá atr
dovedit cum cá toate cele de mai inainte chipuri spre contenirea lui s-au
afátat pinä acum zadarnici, i afilas putin'ä nädejde dau spre vremea viitoare..
Dorind a pune sfirsit acestui räu in pártile Novorossiei i in Bassarabia1.
Noi am cunoscut de neapárat a poronci aceste mai jos urmátoarele:
Fugarii de pe alte gubernii ce sint veniti in Novorossia i in oblastia.
Bassarabia sä li sà de voe in puterea ucazului de la 9 noiemvrii, a anului 1827
a sà scri pe la pomescici si pi la satele impärátcsti, orinduindu-le
ce de pre urrná vade pentru aceasta la 15 zile a lui septemvrie a anului 1828..
De la 15 septemvrie, adic5.' dupä vadeaoa de pe urmä, horáritä
pentru scriirea pe la sate, s'ä se vesteasa pren oräsánestile i pämintestile
politii toate obstile coronii si cele ofäsenesti i setesti, precurn pomescicii
ocirmuitorii lor, ca fugarii ce sä dos'äsc la dinsii sà fie indatá infátosati la
orasele tinuturilor lor fár de nici o fricà de gloabá pentru tinerea lor.
Ce de pe urmá vade spre infátosarea fugarilor sä orinduieste 1 zi a lunii
noiemvrie a anului 1828 in urna arii nici un feli de indreptare pentru dosirea.
lor nu va fi priimitá
lar ne voind din intimplare cineva s'a aráte pre fugariul ce se aflà.
teáitori la dinsul, ci ina ii va da chip spre a mai fugi iará.s, cu unul ca acela
sá se urmeze dupá puterea legiuirilor ca cu cel ce-1 ascunde.
Orásenestile i pämintestile politii au a purta de grijá cit mai en.
dinadinsul pentru infátosarea fugarilor la orinduitele locuri i intru intimplare
de a intirzAiere sá-i e[i]e singure.
Dupá curgirea insemnatei vadele, de sà vor mai afla ina la cineva
tráitori fugan, apoi cu unul ca acesta se urmeze dupá toatà asprimea pravililor.
De se va intimpla cá in vreun oras sau tinut dupä trecerea acestias[i]
vadeli, pe aráturea de politia oráseneascä sau ce páminteasa sä va mai des-
copen i vreun insemnat num5x de fugan, apoi cilenurile acestor politii sà se
dee supt judecatá.
In fiistecare oras de tinut s5. se deschidá cite o prisutstvie de recruti
In care f5.'fa.' 11172J de prelungire sä se priimasa toti fugarii cei ce vor fi
inatosati si se vor aráta vrednici de slujbá, dindu-se pomescicilor i impárá-
testilor ocoluri drept a de vor dovedi cá acest feli de oamini sint ai lor,
priimasc'ä in sama celor cunoscuti de ei cvitantii de recruti.
Dintru cei ce sà vor aräta vrednici de slujb5., fugarii cei mai bátrini
de 35 de ani sà se trimará pe la roatele de arestanti cele ce sint orinduite la
iar cei mai tineri de acesti ani, sä se dee la recruti.
lar cei nevrednici, precum i partea femieasa sä se trimat5. la Sibiri
spre lácuintá sau sá se dee inapoi pomescicilor, dupá dorinta ce vor aräta ei.
Ocirmuitoriul Senat, spre a aduce aceasta intru irnplinire, nu va lipsi
sä faa azutele puneri la cale.
Ocirmuitoriul Senat au poroncit spre azuta si neapárata implinire-
dup5. aceastä preinaltà a impárátestii sale mäsiri porona ata cirmuirile
guberniilor, palaturile coronei i ateá gubernatorii politicesti a Novorossiei
si a oblastii Bessarabiei, cum si d'Alá al Novorossiei si al Bessarabiei gheneral-
gubernator A. se triimará ucazuri cu care sà se f acá'. cunoscut domnilor ministrii,
ostenestilor gheneral-gubernatori, celoralant[i] gheneral-gubernatori, oste-
nestilor gheneral-gubernatorii ce sint ocirmuitori a pártii politicesti, politices-
tilor gubernatori i gradonacealnicilor ocirmuirilor de gubernii, palaturilor
coronei i locurilor de prisutstvie, antäleriilor ostilor celor de la Don, / de

202
www.digibuc.ro
lingä. Marea Neagrä., i celor din Sibiri de pie hotarä., iar sfintului indrept5.to-
riului Sinod si departamenturilor din Moscva i celor de aici a Senatolui[sicU
sä se triimatá întiintäri. Avgust in 29 zile a anului 1828.
Au iscálit: implinitoriul dátoriei ober secretariului Vilinski
secretar Iasmov.
La Departamentul 1.
In folio, 2 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. rom&n5. in dreapta, caractere rusesti, hirtie
groasg. gälbuie, filigran cifrele arabe 1828" in blazon princiar si. litcrele majuscule rusesti A.G".
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

2. Acte relative la sistemul impozitelor

68

(Jcazul imparcilegii sale mdriri sin gur stdpinitori a toatd Rossia

de la ocirmuitoriu Senat sä face cunoscut tuturor de obste.
Prin inaltul ucaz a impärätestii sale märiri ci s-au dat ocirmuitoriului
Senat la 24 a trecutii luni noiemvrie, cu insusi isalitura impärätestii sale
inäriri s-au inchipuit:
Prin asezärile pentru veniturile di pe herbovoaia si di pe intäriturile
s-au alcätuit pe lingä manifestul din anul 1812, fevrari 11 zile, s-au fácut
noai dispärtiri in razcladca acestor posline pentru mai potrivitä stringire
ispita a citiva ani au arätat neapärare spre a implini acele asezäminturi cu mai
lämuritoare pravile.
In urma acestora, poroncim:
I-a. Pentru poslina de intärituri
1-iu) Poslina de intärituri, care 01ä acum di pe averea ci trece de la
unul la altul in puterea zapisurilor de vinzare, de afierosire si daniilor la
inatosarea zapisilor de amaneturi si la vinzare din mezat, averii s-au luat cite
6 protämturi, iar de acum inainte sä sä iei cite 4 protänturi.
La sävirsirea acturilor de intärituri fetile ci au impärtäsire la averea
vindutä, datoare sint a aräta pretul cel adevärat a averii, potrivit ucazului din
25 iulie anul 1762, supuindu-sä pentru täinuirea pretului räspunderii dupä
pravile.
Spre depärtarea o asä.mine agälduire i unitei cu aceeasi pägubire a
veniturilor di pe intärituri sint datoare palaturile politice.sti i giudeatoriile
tinuturilor a privighie ca preturile acestor feli de averi sá nu fie scrisä mai in
putinä somä decit cum s-au asezat in tablile aici alàturate dupä clasurile
guberniei lor.
Actul de intäriturä scris afará de hotarele Rossiei, asupra averii
aflatoare in Rossia spre priimirea legiuitii puterii sale, dupä ci sä va triimete
N. B. In paragraful 1/2 sint incluse integral actele nr. 68, 92, 93, 94, 103, 110, 123, 130,
132, 193.

203
www.digibuc.ro
In Rossia trebuie sà.' sä infatoseze in palata politiceasca sau giudecatoria tinu-
tului, dupa rinduiala i incredintindu-sa cä ace avere pominitä prin acest act
poate fi savirsit fara nici o impedecare, apoi numite locuri implinind dela.
infatasitoriul cuviincioasa poslina de intaritura., i vor da lui, impreunä cu ori-
ghinalul si copie incredintatä pe hirtie de intaritura dupa pretul acei averi;
asaminea are sä sä pazasca i pentru acturile ci vor fi scrisä in armie, la vremea
pohodului, i in corabii, la vremea companii.
Venitul asezat prin al doilea punct a ucazului din 28 octomvrie
anul 1808, la scrisoarea acturilor / de intaritura famine pe acelasi temeiu,
de aceasta sa scutesc numai acele acturi prin care robilor sa. (Fa slobozanie.,
De in acturile de intaritura intru care pretul este insamnat cu moneta
de argint sau de aur, poslina sä sà ei iarasi cu ace moneta care este prin acturile.
La vinzarea cvitantiilor a recrutilor la intimplarile posvolite, pre-
lor sä sa scrie in zapisa de vinzari nu mai putin de 1 000 ruble.
Daca prin invoiala ci sä face asupra vinzarii averii vinzatoriu da.
dreptate ca cumpäratoriu sä intre in stapinire ei mai inainte de savirsirea
zapisului, apoi tocmai la inchierea acei tocmeli sä sä ja poslina ca si de la
insusi zapisul, iar la sa'virsirea zapisului de vinzare in urmarea acei invoieli,
poslina sa nu sa ei de al doilea, intru acest chip sa Eä urmeza si la toate
zdelci pe la feliuri de gubernii care supt deosä.bite numiri sint stiute, in
puterea carora inträ in stapinire averii curnparate i acest fel de zdelci
invoiele sä sa treaca tot intru o condica cu zapisile de cumparatura.
Da Ca' dupà trecirea a sasa luni din zioa savirsirei acest feli de invoiel
vinzare nu se va face si invoiala sa va anirisi, apoi la o asa intimplare poslina
ci pi temeiul § a 8-le, s-au luat dupa ei sà va inatosa acel aneres la palata
haznelii, sä s'a intoarca aceluia de la cine s-au luat.
De la averile ci sà dau prin dietile acelor de aproape legiuiti cliro-
nomi i streinilor de la care pina acum pe temeiul al 3-le punct a ucazului din
28 octomvrie anul 1808 s-au luat cite 6 protenturi, de acum sa sä iei cite 4
protenturi din pretul averii, potrivit §§ al 2-le si al 3-le aceluiasi ucaz.
Acest feli de dieti sà s'ä scrie pe hirtie de intaritura dupa pretu/
afierositei averi.
Din dietile casnice, scrisa pe hirtie proasta de sà vor infatosa in
palaturile politicesti, sà sà implineasca' pentru hirtia de intäritura dupa pretil
afierositei averi.
De la averile i capetalurile din Rosia ci sà cuvin supusilor streini
care vor fi afierosite iarasi streinilor sa se ia aseminea poslina, precum s-an
asezat i pentru dieti tocmai la trecirea acei dieti in condica, fail care nu
poate fi savirsit.
II. Pentru herbovoaia hirtie de intarituri
19) Cumparaturi, amaneturile i altile ce au asaminea putere p ntru
acturi de intäritura, asijderea zapisa de imprumutari, saneturi, contracturi,
invoele i alcatuiri intru care soma sa va insamna in argint sau in aur, s'a sà
scrie in puterea asezarnintului pe herbovoaia hirtie de acel pret care dupa
temeiul acestui ucaz este potrivit somei cuprinzatoare in act, prefacindu-o
in asignatii dupa curs, pentru aceea dar sa sä priimasca drept temeiu cursu/
argintului ci sà asazä pe tot anul la stringirea veniturilor prin tamojne.

204
www.digibuc.ro
 15) La skvirsirea hirtiilor de amaneturi i alte 1021 acturi ci au
askminea putere sä implineasa venitul askzat prin punctul al 2-le a ucazului
din 28 octomvrie, anul 1808, pentru scrierea de intkrituri.
16) Oita contracturi, invoele sau alatuiri s5. ating urmktoarq zdelci:
Intre oamenii particulearnici i cu hazneaua pentru darea cu chirle
(nkimalk) sau vremelnica sapinire p5minturilor, fabricilor, zkvodurilor,
mo[a]relor, negutitoriilor de peste sau altile, casklor, locurilor, pkdurilor, lun-
cilor, gfädinilor, beciurilor, magaziilor, dughenilor, caicurilor de mare si de
alte ape, si altile askminea madele, pentru acest fell sä.' cuvin contracturi de
orindk.
Asupra vinzkrii i cump5.'arii lucrurilor misatoare.
Asupra podreadurilor, tislimatesirilor, zidirilor i merimetisirilor ci sk
inchiei cu a haznclii si de obste locuri, as5minea i intre fetile particulearnice.
Intre fctile particulcarnice la alatuire a obstii tirgurilor si a tov5.rk-
siilor de obste.
Acel feliu prin care afark din cele ci sä alatuiesc s5..' va indatori a
pläti altia fetä pe tot anul stiuta somä de bani in prelungirea a citiva ani
sau pin la moarte.
Pentru nkimirea oamenilor.
Pentru invkfatura oamenilor la vreun mestesug sau iscusina.
17) Pretul hirtiei pe care au sä.'. sà scrie contracturile sä hoarkste pe
soma pentru care ele sä. aleatuiesc.
18) Daa la incheierea contracturilor peste teslimatesire materialurilor
la hazne sau pentru facirea lucrului a haznelii nu sä poate hotkri ramurit
soma ci s-au socotit a a teslimarisi materialurile dupg pretul hoarit intru o
asa somk, care dupk vreme o va cere sau sà sk ins5mneze dupä ins5mnarea
locului sau a fetii rinduite la aceia, apoi la aceste intimpläri a sä scrie con-
tracturile pe herbovoaie de 3 ruble.
19) Dacà dupà contract plata are sk urrrieze in tot anul pin la hoaritul
numkr de ani, apoi la un loc luata pentru toti anii plaa' de tot anul alatuieste
ace somk pe care trebuie sk fie hoarit pretul hirtiei pentru contract.
20) Dack in contract nu va fi hoarit numkrul anilor in 'prelungire
arora trebuie sà urmeza cu plata pe tot anul, apoi pentru alcktuirea somii
prin care are sk sà hoarasa pretul hirtiei pentru contract, plata de tot anul
sk sä puje
21) Contacturile pentru invkatura oamenilor, fä.r5, nici o platk sä sä
scrie pe herbovoaia hirtiei de 3 ruble.
22) Acturile care au sk sà scrie pe hirtie de int5.'riturk sint urrnktoare:
Zapisile de cumpkaturk
Zapisile de dar
Zapisile de z5.1oage i amaneturi
Daniile
Dietile

205
www.digibuc.ro
 Acturile de impartala
Zapisile de zastre /
7apisa de impacaciune
Daniile de avere
k) Mai de cu vreme acute zdelci, invoiele, zapisa si alte asaminea acturi
pentru vinzare si toate alte puniri la cale pentru nemiscatoare avere
1) Contracturile, invoielile si tocmelile
ni) Toate acturile ci au asaminea putere cu mai sus pominitile i stilt
stiute supt feliuri de numiri in guberniile Ostzeiului, Apusului, a Belorusiei
si a Malorossiei, asaminea si in oblastiile Belostocului. Gruzia si a Bassarabiei.
Pretul hirtiei de intaritura pentru toate aceste acturi sä hotaraste
prin soma intr-insile insamnatä potrivit dupä alaturata aicea tabla.
Daca cuprindirea actului nu va incape pe o coala, apoi una ce dintii
coala sä sä intrebuintaza hirtie ce di intaritura dupa pretul averii in actul
pomenit, iar celelalte coale pot s'a fie pe proasta herbovoaie de 3 ruble.
III. Pentru hirtia de vexeliuri i sineturi de imprumutare
Toate vexalile, zapisa de unire, casnice sineturi sä sä scrie pe osabita
pentru aceasta asezara hirtie, pretul caria sä insarnneaza dupa masura ara-
tatelor in aceste legaturi some, dupa alaturata aici insamnare.
Sinet de imprumutare scris pentru hotar, spre a priimi legiuita
putere inlauntrul imparatiei, dupa ci sä va aduce in Rossia trebuie
infatoseza unde sä cuvine spre a sa treci, alaturind si copie di pe dinsul pe hirtie
dupa soma insämnata intr-insul, si pe aceasta coala trebuie sa sa faca cuviin-
cios nadpis, fail care scrisoare de imprumutare nu poate sä aibä nici o putere
dupa care nici o lucrare sau indestulare nu sa va face.
Vexalul scris piste hotar nu poate fi dat nici sä poate sä se faca
implinire dupa puterea lui in Rossia mai inainte decit dupa acteptatia lui
scrisa pe coala de vexel pe soma insamnata intr-insul.
Maclerii i notariusi datori sint a urma pricinile de vexale nu
amintrilea decit numai prin mijlocirea acelor vexaluri care sint scrisa pe.
legiuita hirtie sau pe asa feli pentru care s-au pazit mai sus insamnata pravila
Banchierii i negutiantii care muta somile precum in alte tirguri
a imparatiei Rossiei, asaminea si piste granita, au sa intrebuintaze spre a-
ceasta hirtia de vex5.1.
Pravilile acestea se ating atit catra vexaliurile cele intii ( )*
cit si catra cele de la doilea ( )*, al triilea ( ) si al patrilea
) *.
NegotioLul cumparind hirtie de vexal plateste precum pentru coala
insarnnata pentru vex'alul intii, asamine i pentru coalile de al doilea, al triilea
si al patrilea, acestia di pe urm'a trii nu almintrilea sa vind decit impreuna
cu coala ce dintii.

* Lon liber in text.

206 www.digibuc.ro
 32) Vex5.1urile al doilea, al triilea si al patrilea pot // 1131 sä sä deii
numai atuncea cind pe insusi aceia.si somä au fost dat cel intiiu vexäl.
IV. Pentru proastä herbovoaie hirtie
33) Fiestecare de la fetä particularnice data' sau triimasä jalobä, arätare,
obiasnenie si tot feliuri de docomenturi si birtii, care dupà stiinta lor sà supun
cercetärii giudecätoresti, trebuie sä fie scrisä pe herbovoaie hirtie.
34) Alcätuirile inatosate pe ling6 jalobile obiavlenii i as5.minea acelora
hirtii trebuie sä fie scrisä pe herbovoaie birth, de acel preti pe care sint scrisä
insusi jalobile spre depärtarea ingreuierii la iMplinirea acestora. Sà dà voie
a inatosa aläturärile intru acel chip, precum sint eli scrisä, insä nu intru alt
feliu decit impreunä cu copie pe birtie herbovoaie di acel feliu pe care va fi
scrisä jalobä.
35) insusi aceasta sä sä päizascà i pentru acelor alätursari care sà vor
afla lîngä hirtiile ci sä vor triimete prin pa[i]tä.
36) Dacä vreo jalob5., obiavlenie sau alt docoment sau hirtii sä va da
sau sä va triimite prin poè[i]tä dela.fata particularnia i sä va afla cä [ar] fi
scrisà pe birth de mai gios pretul sau aläturatile nu va fi päzità pravila asezatä
In punctul al 34-lea, apoi acest feliu de jalobä, cu aläturärile sale, sä vor rasa
färä nice o lucrare sau cercetare.
37) Proasta herbovoaia hirtii sà alatuieste in patru feliuri: 1-iu feliu
de 50 copeici, al 2-le de una rublä, al 3-le de doal ruble, al 4-le de trii ruble
coala.
38) Herbovoaia hirtii de feliul intiiu 50 copeice coala sä sä intre-
buintäzä:
Pentru prosänii, obiavlenii, obiasnenii si de alt feliu de documenturi
si hirtii ci sä vor da si sä vor triimeti de la fetile particulearnice la gindecäto-
riile curtilor, tinuturilor pämintesti, celor lipsiti de pîrî i slovesnia la epitro pii
de dvoreni, dregiltoriile de vinitul bäuturilor de tinut, caznaceistviile tinutu-
rilor, maghistraturile oräsänesti, ratusile si dumile, dregätoriile duhovnicesti,
la upravi doftoresti, tamojne, cantorile de hotärituri, cantori de postä
expeditia politiei, oràsänestile si upravi a bunilor rinduiele atre procu-
raturii guberniilor si a tinuturilor i zämlimirii aträ forstmiisterii si ober
forstmiisterii, pämintestilor ispravnici i zasidateli cälträ predvoditelii dvor ean-
stvii de tinut, gorodnicii, politmeistri si ober politmeistri.
Pentru toatä cercetarea ci sä va face la aceste locuri in pricinile
particulearnice de giudecäti si politienesti.
Pentru intäriturile copiilor di pe cercetarea pricinilor la pominitile
locuri.
Pentru märturii de nastiri, botezu si alte asärninea acturi, afarà din
celi pentru care este asezatä osälitä herbovoaia hirtie. /
Pentru luare in scris averii miscätoare si nemiscätoare ci sà vinde
prin mezat i pentru condice si trätaj in care A. träci vinzarea de mezat.
Pentru izvoadele de averi ci inträ supt epitropii.
Pentru jalobile vederate.
39) Herbovoaia hirtii de al doilea feliu 1 rublä coala sà sä. intrebuintäzà:
207
www.digibuc.ro
 Pentru prosenii, obiavlenii, obiasnenii si a tot feliu de documenturi
ci sä vor da si sä vor triimeti de la particulearnice feti la gubernscaia pravle-
nii, palate in iustitii, coleghii a pricinilor de Liflandie i Estlandie in coleghia
remscocatoliceasc5., duhovnicesti consistorii, pokiitamtori, mijevaia cantela-
rii, departamentul mosiilor, giuded.toriilor cu giudecàtorii si a comertii,
adurarile dvorenesti c5.tr'ä procuratoriu de gubernii, marsalii dvorenilor de
gubernii, vite-gubernatorii, gradonacealnicii, ocirmuitorii oblastii, osteni
politicesti, gubernatori i gheneral-gubernator.
Pentru fiestecare urmare a pricinilor la aceste lucräri particulearnice
de giudec5.ti creminalicesti i politienesti.
Pentru copifle infárite di pe delii urmate la pomenitile locuri.
Pentru copiile di pe opredelenii in pricinile ci sä urmeazä la locurile
ailtate prin § 38.
40) Herbovoaia hirtii de al triilea feliu de doai ruble coala are sä sä.
intrebuintä.zä." :
Pentru jalobile si alte as5minea hirtii ci sä vor da sau sä vor triimeti
de c5.trä particulearnice fetá la indrepatoriu Sinod, ocirmuitoriu Sinat
carä oberprocuror, sinodalnice cantori, coleghiile impäiä.testi, a pricinilor
streine i admiralteistri, departamenturile, ministrii cä."trä ministrii, glavno-
comanduiuscii i ocirmuitorii asupra a feliuri di pricini ostinesti i politicesti.
Pentru urmarea pricinilor particulearnice giudec5.toresti, cremi-
nalicesti si politienesti la aceste locuri.
Pentru copii int5.rite di pe deli urmate la pominite locuri.
Pentru condicile de hotar5..
Pentru copii di pe opredelenii, hoarituri in pricini ci vor fi cercetate
la locurile pominite, ata intru aceasta, cit si in paragraful 39.
41) Herbovoaia hirtii de al 4-le feliu de trii ruble coala sä sä intre-
buint5.zä.' :
Pentru plinepotintiile sau vechilimelile de tot feliu.
Pentru atestaturile de slujbà cinovnicilor ostinesti, a màrii si poli-
ticesti.
Pentru pasporturile politicestilor cinovnici spre mergirea in otpusc
pe o vreme.
Pentru atestaturile sau hirtii de laudä dupä s5.virsirea slujbii in
care au fost, dupa alegirea dvoreanstvii sau negutitoreasc5..
Pentru m5.rturii de bunä s'avirsire otcupurilor, podreadurilor
teslimatesirilor. ¡/11.41
Pentru m5.rturii asupra corabiilor din apä sau din mare, dupä ci
sä vor faci sau sä vor revedui.
Pentru mä.'rturii asupra averilor inatosate spre zsálog.
Pentru cele de slobozä.'nii.
Pentru mä.rturii consulilor streine asupra m5xfilor ci trec din hotar.
k) Pentru pasporturile corabiilor ci sä pornesc din scheli rusaseä..
1) Pentru socotelile isc5.1ite de datornici.
Pentru protest vexä.lilor.
Pentru tidulile maclirilor naberjilor.
Pentru vipiscile din condicile maclerilor i notariusilor.
42) impreura cu aceasta sä schimbä urm5.toarea poslin5.:
Dupa ucazul din 23 octomvrie anul 1808, di pe plinipotentiile sau
vechilimele, cite 1 rub15..
Dupä ucazul din 29 iunii, anul 1794, di pe iavocinia prosämii cite
50 copeici, pentru peceti di pe hirtiile ci sä. slobod 50 copeici i vocinovia
2 co peici.
203 www.digibuc.ro
 Dupä, ucazul din 7 aprili 1766, in pricinile de mosii la iscälitura
opredeleniilor, de fiestecare a patra parte, pentru arhivä cite 1/2 copeic5..
Dupä ucazul din 16 fevruarii 1715 asupra zidirilor de 15.cuintä la
inchierea contracturilor cu podreadcicii, de rub15. cite 1/2 copeica.
43) De intrebuintarea herbovoaiei hirtii sä slobod:
Pricinile de cercetäri i creminalicesti, care dupä legiuirile urmate
pe hirtie proastä.
Proseniile pentru de a sä slobozi leaf a sau pinsia agonisit5..
Atistaturile si märturiile ci sä dau la acei cu cinurile, aci care
sä slobod din slujba ostineasc6 sau a märii, in otstava sau in otpuscu
de la alte comandi i locuri.
Delile celor ci isi caut.à slobozänii.
e)1 Delile in pricinile consulilor.
Ïn pricinile jäluitorilor la bancäri, la casile crestirii, la impäräteasca
iubitoare de oameni obstime si la casile de cutia mililor.
Donosurile pentru ràhie intrebuintäri spre paguba haznelii i jalobile
ci sä ating numai de folosul haznelii.
V. Pentru hirtie de condicile negutitoresti
44) Toti de obstii precum rossienesti, asäminea i sträini negutitori,
atit i dvorenii ci sint scris la ghildia, musaferii streini si robii ci fac negu-
titorii, datori sint a ave trebuincioasile pentru a lor alisveris condice prin
ostavuri pentru maflujii rinduite i sà urmezä cu acelea intocmai dupa acest
asezämint.
45) Aceste condice trebuie sà fie priimite de leguite documenturi
la toate cercetärile giudecätoresti i pentru aceea neindatorind pi neguti-
tori a le ave pe deosäbitä herbovoaia hirtii i nehotärindu-le formatu, ci
pentru mai mare indemäinare, läsindu-le aceasta in voia / lor, li sä pune
spre neapärata indatorirea lor de a infätosa mai gios insemnatile condice,
spre intärirea i punirea pecetii i luare pentru aceea poslinä.
46) Poslina aceasta sà hotäräste dupa märimea negutitoriei i pentru
aceea in atingirea aceasta negutitorii sà despart in trii clasuri.
47) aträ clasu intiiu sà cuvin negutitorii din intiia stare si intiia
ghildii, musaferii din alte täri si robii ci fac negutitorii dupà märturiile
feliului dintiiu.
48) catre al doile das sä cuvin negutitorii de al 2-le ghildie i robii
ci fac negutitorii dupä märturiile de al doile feliu.
49) atrà al triilea clas sä cuvin negutitorii de al triilea ghildii i robii
care facu negutitorii dupa märturiile de al 3-le si al 4-le feliu.
50) Condicile, numärul fililor a fiestecare i poslina di pe dinsile
hotäräste in chipul urmätoriu:
I. Pentru negutitorii de clasul 1-i
Jurnalu 150 fili, 2 rubli poslina de fin'.
Casa 100 fili, 2 ruble poslina
Glavnaia cniga sau haupt, 2 rubli
Vuh-grozbuh 50 file.
Pentru negutitorii de al doilea das
Jurnal 150 file 1 rublä
Casa 100 file 1 rublä.
Glavnaia cnigä 50 file 1 rublä.

209
www.digibuc.ro
 III. Pentru negutitorii di al 3-le clas
De luaturi 50 file copeici
De daturi 50 file 20 copeici
Pe Una arätare capitalurilor sale in tot anul, negutitorii sint
datori in aceeasi vreme a inatosa in maghistraturi, ratosi sau dumii dupä
cuviintk atit prot5.nturi de la capitalurile lor cit si mai sus as5zati1e condice
cu numeratia fililor intr-insile impreunä cu asezata pentru acelea poslina.
Maghistratu ratusii si duma priimcste acei bani, posleduiesti nume-
ratia fililor din infätosatele condice si dup. aceia, scriindu-s5. di c'äträ unul
din cilenurii presudstviei si a secretariului pi ce di pe urink filä numärul
fidilor in fiestecare condia, asijdirea cind anumi i citi bani s-au luat
poslinä pune pecetea, (1ä inapoi condicile inatositoriului, triimeti bani prin
otnosänii c5.trä caznaceistvä i numai inainte de a implini aceastä face a sa
punire la cale spre a treci pi negutitori in ghildia.
Pravilile pentru infatosarea condicilor de c5.tr5, negutitorii robi
si plata poslinilor de la acelea sint poroncite mai jos.
Sä se facà numeratii fiestecärie filà, socotindu-o in doai feti si de
fiesticari filà cu numeratie are sä pläteasa asezata poslinä.
Daa din acesti condice cari va sä va umple cu scrisul pink' la
implinirea anului, apoi negutitoriu neasteptind vadeaua mai sus asazat5.
In § 511 (sic!) datoriu va fi de a inatosa o noai condicä la maghistratul,
ratosa sau duma, spre intärire i punirea pecetii si pe ling5. aceasta //11.5.1
sä aducä i poslina asezatä.
Condicile in care sà vor cuprinde mai putin numär de file decit
s-au insämnat in § 50 sä nu sä priimaseä spre intärire.
intr-alt feliu fiestecare negutitoriu cäutind dupä milrimea
verisurilor sale poate sä infätosäzi in condicile sale si mai mare numär de
file inpotriva celor asezate cu plata potrivitii
VI. Hirtie pentru condicile maclirilor i notariusilor
Fiestecare macler si notarius este datoriu a ave doai condici, una
pentru trecirea intr-insa vexarilor i sineturilor de imprumutare, iar alta
pentru trecirea contracturilor, invoielilor i alc5.tuirilor.
Numerul fililor in condicile maclirilor si notariusilor nu s5. hotä-
räste.
Maclerii si notariusii au sä infätosezi condicile sale cu filile nume-
rarisite inaintea inceperii anului aceluia, supt a cäruia privighere sä aflä
ei spre infärirea i punirea pecetii si dupä intärirea condicilor sä räportu-
iascl la palata haznelii pentru numärul fililor cuprinz5.toare in condicile
infatosate i pentru. vremea cind s-au incredintat.
Local carä care sä vor ina4os5. acest feliu de condice, posleduiestii
intr-insili numeratia fililor, priimeste asezata poslinä i scriindu-sä de cäträ
unul din cilenuri si secretariul pe fila ce di pe urmà numeral fililor in fiesti-
care cnigä, asäminea cind i cit poslinä s-au luat, pune pecetea, dä cnigile
iar poslina luatä de la dinsul intr-aceeasi zi o triimite cu
otnosenii la caznaceistvä.
De fiistecare filä di condicile maclirilor si a notariusilor sä
implineascl la hazne cite 50 copeici.
Aceste condici au sä sä inatosäzi de c5.tr5 maclerii, notariusii sau
vechilii lor pe lingl obiavlenia pe herbovoaia hirtie.
Fiestecare filS. sä sà numeri socotindu-o in doal fetä si de fiiste-
care filä numeruitä sä präteasek asäzata poslin5..
210
www.digibuc.ro
 Dupäi trecirea anului datori Sint maclerii i notariusii a infätosa
aceste condice la zi intiiu ghenarie diträ acele locuri unde s-au intärit spre
a le vide de au urmat cu dinsile dup. Cazuta rinduialä.
Dacá, vreo cnigä de a macIerului i notariusului, pin la implinirea
anului, sà vor implini cu scrisul, apoi ei neasteptind vadeaua asezatä pentru
aceasta, sä infätosäzä impreunä cu dinsa alta noai o asäminea condiea'
cälträ acel loc, de catrà care s-au intä.rit unde are sä sà päzascà aceeasi
rinduialä care s-au scris si in § 61, lar inatosatile condice sä.' sä intoarei
inapoi maclerului sau notariusului, dupà ci sä vor incredinta tot in aceeasi zi.
Maclerii de birja au sä. scrie in condicile lor din cuvint in cuvint
zapiscile a birjii carile dau ei, atit vinzältorilor cIt i cumpär5.torilor de
marfä cu insämnarea zilei cind au urmat vinzarea aSäminea i toate / inpre-
giurärile la aceasta cuviincioasä, intocmai Cu socotinta a impärätescului
Sfat din 17 roiemvrie, anul 1818.
Maclerii de birji, asä.'minea au a treci condicile lor urmate la birji
prin vexäle de tot feliu, prifaceri insärnnind dupä numär numile politar;ului,
dätä.'toriului si a liptantului, asijdirea pi ci feliu, la ci loc si pe care No.&
s-au dat vexälii, cum si toata. impregiurarea c5.tr'ä aceasta atirnä.'toare.
Pe temeiul reglamentului a glavnului maghistrat din 16 ghenarie anul
1721, cap. al 19-le si ustavului de vex'al, cap. I-iu punctul 32.
VII. Pentru hirtia de pasporturi
Toate pravilile ci pinä. acum s-au dat pentru intrebuintare
darea pasporturilor i pentru indatoririle cu acele impreunate rämin intru
deplinä puterea lor.
Pentru hirtie de pasporturile dinlä.untru sä. asaiä. preturi mai gios
urmätoare
1. Pentru negutitorii de starea intiiu de un
pasport pe un an 200 ruble
pe 2 ani 400
pe 3 ani 600 ll
pe 4 ani 800 PP
pe 5 ani 1 000 ;9
pe 6 ani 1 200 PP

pe 7 ani 1 400 PP

2. Pentru negutitorii de ghildia intiiu de un

pasport pe un an 100
pe 2 ani 200 PP
pe 3 ani 300
pe 4 ani 400
pe 5 ani 500 : PP

pe 6 ani 600 Pr
pe 7 ani 700
3. Pentru negutitorii de al doilea ghildie de un
pasport pe 1 an 50 ruble
2 am 100 PP
3 ani 150 PI
4 ani 200 PP
5 ani 250 PP
6 ani 300 Pt
7 am 350 OD

211
www.digibuc.ro
4. Pentru negutitorii de al triilca ghildie de
un pasport pe 1 an 25 ruble
2 ani 50 PP

3 ani 75 PI
4 ani 100 PP

5 ani 125 JP
6 ani 150 PI
7 ani 175 Illf.61
5. Pentru robii si tirgovetii
Legiuirile ci sä aflä." pentru pasporturile tirgovetilor si a robilor, precum
pentru vremea pe care aceste pasporturi vor fi date, asaminea i pentru pre-
1.131 hirtiei pe care vor fi scrisa, ramin in ce de mi inainte cu putere si lucra-
rea lor.
Asiatii ci sint trecuti in ghildie i fac negutitorie pe unja Aziei,
dup. ci vor veni inlauntru orasului imperiei au trebuintile sale sa-s[i] iei ci
sint asazate pentru negut[i]torii de al doilea ghildie, iar pricazcicilor i slu-
jitorilor sa-s[i] iei pasporturile a negutitorilor de al triilea ghildie.
Pomescici in stolitä care pin acum au avut slobozanie a da came-
nilor sai de curte carti de drum pe hirtie de intaritura de 5 rub. li sä dä voie
acum de a da asaminea pasporturi cu vade pin la un an, pe hirtie de 6 ruble.
VIII. Pentru hirtia de marturii robilor ci fac negut[i]torii
Legiuirile cuprinzatoare prin inaltul ucaz din 29 dechemvrie anul
1812, pentru marturiile ci sä dau pentru facirea negut[i]toriei asaminea pentru
asezarea pricazcicilor i comisionerilor, atit pentru sidelti si artelscici, ramin
In puterea i lucrarea lor, afara de legiuirile pentru marturiile de al patrulea
feliu, pentru care aici sä asazä aceste urrnatoare:
Ma'rturüle de al patrule feliu pentru alejvirisurile ci le priimasc
robii, trebuie sa fie de acum date pe suma patru mii si mai mult pina la opt
mii ruble.
La darea acestor marturii de al patrulea feliu sä sä iei cite 5 pro-
tanturi de la soma aratata.
Toate aceste märturii au sa dei din caznaceistva tinutului dupä
ci sä va präti as5.zata poslina'.
Stapinii satenilor pot cere de la caznaceistva tinutului marturii
spre a le da robilor sal ce sint supt a lor stapinire si au pasporturi, insä la
fiistecare cerire slut datori ei a da poslina nu numai pentru marturie ci
pentru condicile care dupá feliu alejverisului de negut[i]torie si prin marturie
sä sloboade, trebuie sa o aibä robul dupa cuprinderea § 50 a acestui ucaz
pe lingä care trebuie sä sa fie inatosate i insusi condicile spre cuviincioasa
incredint area lor.
Robul ci are legiuit pasport dupä ci Il va infatosa pe Rugä jaloba
In caznaceistva tinutului si va plati toate asazate posline, precum pentru
marturie, asaminea i pentru condice poate priimi dupä dorinta sa marturie.
Märturiile au putere numai pe un an, de la 1-iu si iarlsi pin la
1-iu ghenarie, spre priimirea carora sä hotaraste vade de la 15 dechemvrie
a anului ci treci i ping. la 1-iu ghenari a viitorului an.
Spre innoirea marturiei, nu este trebuinta robului a sa infatosa
fnsusi locului sau stapinirea de la care ///1.71 priimeste el pasportul
poate sä ceara pe temeiul mai sus asezat noai marturie.
Toate cuprinsä prin acestu asezamint pravile spre stringirea veni-
turilor di pe intarituri i herbe au sä sä aduca in lucrare de la 1-iu ghenarie anul

212
www.digibuc.ro
1822 in toatä imperia noasträ si de la aceastà vreme are s'A sà innoiasci
guberniile Ostzeiului luarea poslinilor de intirituri ci s-au fost oprit de la
1-iu ghenarie anul 1820.
Toate ci in ucazul acesta s-au poroncit spre lucrarea politicestilor
palaturi, giudecätoriilor de tinuturi i altora prisudstvii giudecsátoresti
politienesti locuri i feti, trebuie fir alegire sä s'A atirne i citri toate aceste
asäminea locuri i feti ci sä aflä supt alte numere in guberniile Ostzeiului,
Apusului, Belorusiei i Malorusiei, in oblastea Belostocului, in Gruzia, in.
pArnintul ostii a Donului i in Bassarabia.
Herbovaia hirtie de multe feliuri dupi noai formá trebuie sä.
aduci spre intrebuintare de la aceeasi vade, ins'A pinä si va gäti cuviin--ioasa
sumä de hirtie, s'A dà voie a intrebuinta ace vechi hirtie de 50 copici, de o
rublä si de doi ruble, asijderea pentru pasport i märturii pentru robii ci
fac negut[i]torii, inchipuindu-sä la intrebuintarea ei cu pravilile asizate prin
acest ucaz.
Ocirmuitoriu Senat au poroncit: acest pre inalt a impärätestii sale
märiri ucaz i inalt intärite table spre stiintä i implinire sà sä. Lei cunoscute
tuturor de obste, care prin aceasta i sà implineste.
In orighinal au inscAlit Ocirmuitoriul Senat.
L[ocul] P[ecetii].
S-au tipArit in Sanctpeterburg la Senat, dechemvrie 4 zile, anul 1821. /
In orighinaluri esti scris cu insusi mina impiritestii sale märiri asa:
Alexandr
Satul impärätesc
Noiembrie 24 zile, anul 1821.
In folio, 9 f., ultimele 3 f. cu tabela care fixeazg diferite preturi pentru alte gubernii dtcit
Basarabia, pentru a reproduce Manifestul din 11 febniarie 1812, cind Basarabia nu era anexaa
Rusiei, f. 9 v. alb5., ca.ractere rusesti, legAturà elegana in carton.
La f. 1, in stinga sus: pecete cu Ex libri Demetrii Sturdza" acoperità de foita cu nr.
de coa.
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XCII.

92

[Íngiinfare]*
Intru tot preamilostivul domn impArat al nostru intinzind pärinteasca
sa grijä asupra credinciosilor supusi licuitorilor oblastii Bessarabiei au bine-
voit a ddrui lor noao insemnitoare mili ;
Impiräteasca sa mArire, luind intru bAgare de seami predstavlenia
mea pentru greutatea läcuitorilor de a pliti d'Arile dupi asäzatul curs 140 lei
-pentru 100 ruble asignatii, asijderea i pentru ingreuierea otcupurilor a
-feliuri de d'Ari, prea milostiv au binevoit a porunci:
1. A asiza de acum inainte toate därile ce s'A iau in Bessarabia i`n mo-
netä rossieneasci in loc de moneti turceasci, socotind acele däri in asignatii
numitind 150 lei drept 100 ruble de asignatii si asa cel ce este indatorit
a pliti bir va da la hazne nu 10 ruble 62 si pol copeice, precum si face acum
aceasta dupà cursul asizat, ci numai 10 ruble, jail cel ce pläteste dajdia in
loc de 10 ruble va da numai 9 ruble, 35 copeice, de care fiestecare gospodariu,
.cu o misuri deopotrivi sä vor folosi cite cu 65 copeice drept darea ce au
lost pinä. acum.
* Titlul numai in lb. rus.4 ; traducerea noasta.

213
www.digibuc.ro
 Toate rämäsitile, afarä de cele ce sint asupra otcupscicilor, sä. se ia
dupä curs 150 lei pentru 100 ruble, iar nu dupä cursul cel mai de inainte,.
adecä. 140 lei pentru 100 ruble.
Ridicind desävirsit darea in otcup in satele impärätesti a felivri
de &id ce s'A numesc avaet, dejmä, desetinä, gostin'A .si Vácir'Arit, care pinä
acum s'A lua de la fiestecare läcuitoriu de prin satele impärätesti, sä se puje
In locul acelor däri asupra fiestecäruia gospodariu ce are 30 de desetini
mint, o dare potrisitä si statornia, si anume cite 23 ruble, 50 copeice asig-
ratii gall de bir, dajdie si de havalele pämintesti. /
in locul därilor supt nume desetinä pe stupi i mascuri, gostinä.
pe oi i capre i vAdrärit pe vin care acum cu totul s-au ridicat, s'A indato-
iesc läcuitorii ce träiesc pre mosiile pomescicilor, asijderea precum i läcuitorii
de prin satele impärätesti a pati spre adäogirea la bir i la dajdie numai cite
2 ruble 10 copeice in asignatii de ficstecare gospodariu. Schimbarea aceasta
este impreunatä cu insemnYatoare indemänäri pentru läcuitori, càci ei
tind la asezatele vadele potrivita dare de bani, nu vor mai suferi strimtoare
de la otcupscicii si nu vor fi supärati cu cercetärile de au plätit ei tot otcup-
scicului.
De l'Acuitorii ce nu sint cäsätoriti de prin satele impärgtesti, supt
numire burlaci, care pinä acum plätesc avaetul cite jumätate de g-aiben olan-
deji, sà se ieie in locul aceluia de la fieqtecare cite 5 ruble, 70 copeice pe am
Si 6. Darea pentru tiutiun supt numire pogonorit sà lipsasc . cu totul
nimica in folosul haznelii de la läcuitori sä nu se cearä. Fäcind tiut pentiu.
asa induräri intru tot preamilostivului nostru monarh, spre cea de obstie
stiinte a norodului din oblastia Bessarabiei, eu nädäjduiese cà läcuitorii
de acolo ce s-au norocit cu aceste noao preainalte mili, deplin vor simti pätin-
teasca grig a domnului impärat i vor inälta fierbinti rugilciuni cäträ.
ratul impAratilor pentru sänätatea i bunele zile fäcätoriului lor de bine,.
preamilostivului nostru rnonarh.
Cea adeväratä au iscälit: deplin imputernicitul namestnic giaf Voron-
tov.
In folio, 1 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romanl in dreapta, hirtie gri-albIstruie groas5..
filigran dungi.
DEP.: Arh. Stat. Iaqi, Fond Mihail.

93
Copia.
Ail:dare de la Novorossiischii gheneral gubernator
deplin imputernicitul namestnic a oblastei Bessarabiei,
gheneral-adiutant, gheneral-leitenant i cavaler graf Voroutov.
Dupä temeiul pravilelor ce sä cuprind in asäzämintul obrazovaniei
oblastei Bessarabiei, iconomiceasca Expeditie a haznelii datoare este a
avea la sine vedomostii si izvoade amune de toti de obste läcuitorii oblastei
deosebi a fiestecäruia orps, tirg si sat cu impärtirea läcuitorilor acestora im
trcpte si stäri in care ei sä aflä i cu inamnarea privileghiilor ce au.
Cu toate cà tiintile acestea sint neapärat trebuincioase pentru bunäs-
tarea norodului, insä ele pinä acum n-au fost cistigate intru acel chip intra
care s-ar cäclea a le avea spre cea intocma stringere a därilor si a havalelilor,.

214
www.digibuc.ro
ca nimene O. nu se ingreueze Cu nepotrivitä cerere si ficstecare sä fie incredin-
-tat cá este cl supus aceii clari care dupa adevär de la dinsul sä. cuvine. Acurn
Tentru stringerea acestor prescrieri, numai spre acest sfirsit s-au orinduit
de cä.trä. îni.ltul Sfat osebite comisii dinth oreni si cinovnici carii au sä aduci
aceasta intru implinire la starea locurilor spre mai buna inclaminarea
ca sä nu-i abata de la trebile gospodaresti de s-ar fi infatosat ei la
tirgul tinutului spre a-si da stiintile pentru lacuirea sa.
Intru aceastá punere la cale ce este intemeiata pre asilz5.mintul obrazo-
-vaniei oblastei si pre dreptälile si pronomiele ce i-au daruit eii prea milostivul
monarli, se cuprinde o singura numai curatà dorinta a stapinirei spre a intari
-nerasluita säläisluire a tuturor lacuitorilor din oblastia Bassarabiei spre a
:intemeia lacuirea narodului eii si deobste bunastarea tarii. De vor fi / ade-
varate prescrieri atuncea i stringerea därilor va fi adevarata i lesnicioasa,
iarä mai ales havalele parnintesti sä vor imparti cu potrivire i fará strim-
batate pre la toti
Lucru dimprotiva totdeauna sä întimplä cind nu sa aflà acuratnice
tiinti pentru lacuirea norodului si la o intimplare ca aceasta 15.cuitorii nea-
-parat sä supun la havalelele pamintesti cererilor de prisos celor vatä.mätoare
pentru dinsii. Iara acum, prin mijlocirea mai sus-arä.tatei punerei la cale,
toate neorinduielele i ingreuierile pcntru läcuitori se vor dezradricina spre
totdeauna i läcuitorii de curind vor vedea in fapta folosul dintru aceasta.
latä cel adevarat scopos a ocirmuirii ceii ce totdeauna cu potrivitä statorni-
cie sà ingrijäste pentru norocirea norodului. Acum ramine ca insusi
incredintindu-se intru adeväratul folos a acestii punerei la cale dimpieunä
-sä.' se sileasca a spori intru intocma implinirea acestui scopos.
Eu din toata Mima m'a' voiu bucura vä'zind rodurile pärintestilor ingri-
jiri a ocinnuirei pentru binele lacuitorilor oblastei, ce inalt mi s-au incredin-
-tat mie i cu o asemenea bucurie eu caut toate prilejurile ce pot a intä.ri noro-
cirea lor, asijderea a intemeia si a Pali läcuirea ncrodului in tara care neclatit
neatins sä folosestc cu osebite dreptati si pronomii ce s-au däruit eii de la
indurä.rile atotmilostivului i preaputernicului monarh al nostru.
Cea adevaratä au iscälit Novorossiischii gheneral-gubernator si deplia
smputernicitul namestnic a oblastei Bessarabiei, graf orontov.
Intocmai: praviteliu canteleariei deistvitelnii statschii sovetnic, Caz-
-naceev.
Nacealnicul otdeleniei, Leks.
In J di , 1 f., textul pe 2 coloanc, cel in lb. romanä in dreapta, caractere chirilice, hirtia
groag gri.
DEP.: Arh. Stat. Ia0, Fond Mihail.

94
I nstiintard *
In ocirmuirea oblastii Bessarabiei, Expeditia implinitoare, s-au ascultat
-ucazul inaltului Sfat a Bessarabiei di la 23 a trecutii luni ghenari, priimit
la 24 la aceeas[i] luni, anul 1825, cu n[umar] 31, in cuprindire cá i acela au
ascultat predlojania stralucirii sali d. gheneral gubernator al Novorosiei
imputernicit namestnic a oblastii Bessarabiei graf Mihail Semenovici Voron-
lov di la 22 dechemvre a trecutului an 1824, cu nr. 16 529, cum ea stralucirea
sa priimind intru uvajanii neinlesnirea sistemii ce in oblastia Bassarabiei
Titlul numai t i lb. rug ; traducerea noastrd.

215
www.digibuc.ro
sg. aflä in pricina priimirii de eiträ hazna dajdia i alte däri de bani in lei
dupä cursul asg.zat i asäminea inchipuindu-sä cu asäzämintul inaltului Sf at
spre intoarcirea intru neclintitä därile supt numeri di desätinä, gostinä.
vädrgrit au intrat cu predstavlenii atiä malta ocirmuire pentru schimbärile
ce mai gios urmeaz5.:
1-iu) Sä sä as52ä ca di acum inainte toate därili ce A. implinesc in Bassa-
rabia in loc di monedä turceasca sä sä pläteasc5. in moned5. rosieneralscä,
socotindu-sä ace monedä in asignatii, adicä suti de ruble drept una sutä,
lei, pe acist temei strälucirea sa au socotit caläcuitoriul ci esti indatorit a pläti
birul sä dea numai zg.ci rubli si pentru dajdii noui ruble treiz5.ci i cinci ca-
peici in asignatii.
2-1e) Toate rämäsiturili sazind numai cele ce asupra otcupcicilor sä_
aflä, sä sä implineascä dupä curs o sufä cinzg.ci lei, pentru o sutä rubli, in
locul cursului celui de mai inainte, o surá patruz5ci lei pentru o sutg. rubli.
3-1e) Schimbind desävirsit darea pe la satili impärätesti in otcup feliuri
de däri ci sa numäsc havaet, dejm5., desätine, gostinä si vgdrärit, ci pin5_
acum s-au implinit de 15.cuitori haznelii sà sä puje in locul aceloras[i] asupra_
fiistiaria famelii ci va fi avind triizäci desätini pärnint cu / statornicä inchi-
puire de dare sau obrocu i anumi cite doalzIci i trii rubli cincifáci capeici
In asignatii, afarä de bir, dajdii i havaleli pämintesti.
4-1e) In locul adunärilor supt numi desätina stupilor i porcilor, gos-
tina de pe oi i capri, i vg.dräritul de pe vinitul din vii ci sà desfiintazä acum
cu totul, sä indätoresc pi 15.cuitorii ce sä aflä cu läcuinta pe mosiili boieresti
a plg.ti deopotrivä ca i cei de pi pämintul impärätesc, cu adäogirea c5.trä.
banii birului si a dajdei cite doao rubli i zäci capeici in asignatii de fiisticari
f am elii.
5-1e) Di la burlacii ce läcuiesc prin satile impärätesti care pär acum pläte
cite giumätate de galb5.n olandej, sà sä iei in locul aceiasi dare de la fiisticari
cite cinci rubli i aptizg.ci capeici, pentru un an.
6-1e) Adunarea din sämäng.tura tiutiunului supt numilr de pogong.rit
sà sä desfiintäzä cu totul si nici un feli de dajdii la hazne sä nu sä cear5.
di la läcuitori.
7-1e) Priimirea argintului rosienesc la hazne pentru dajdia in bir sau
obrocu sà sà urmez`a dupä cursul asäzat in fiisticari an pentru stringerea
poslanii vämilor intru o asgmg.nare asezare cu aceea sä sä priimascä de eatrà.
hazne i beslicii in argint turcesc in moneda vechi.
8-1e) Ceeaci sä atingi de banii in aur turcesc, fiindcà lipsa lor proastä.
si dupä stiutà socotinti a ocirmuirii otomanicesti spre micsurarea lor pan
la oariscari star sà nu sä priimascä acest feli de bani la hazne, ori in ce curs
vor fi mai ales cind intrarea lor in Bessarabia de preste granitä s-au oprit.
0 asa socotintä a stalucirii sale impäräteasca sa märire invrednicindu-o
prin milostiva sa luare aminte i inalt au binevoit a poronci ca sà sä pue
In lucrare färg.' vreo deosäbire, deci strAlucitea sa //11.2./ gräbind a faci
cunoscut Sovetului o asa noao pärinteascä ingrijiri a d. impärat pentru cre-
dinciosii supusii säi 15.cuitorii a oblastii Bassarabiei 11 roagà sà fac5. punire
la cale, ca din acest an 1825 sä sà aducà implinire arätata mai sus inlesni-
toare sistärn pentru 15.cuitorii pi lingà cari pune inaintea Sovetului, ca el
o priimascä aceasta de pravi1ä intru inchipuirile atingätoare pentni havaielile
p5xnintesti cu socotealä in ruble de asignatii, spre ferirea acelora ingreuieri
care pin anumi aice au urrnat intru adunare socotelilor sumii stringirilor
pren ace monedä. De a-I innoi inaltul Sf at au si poroncit Expeditiei iconomi-
cesti a haznelii ca la arätatile mai sus schimbäri la stringerea de acum a veni-

216
www.digibuc.ro
turilor si a havalelilor de sint invrednicite cu malta imbun5.tätire sä, le aduc5.
In ce adeváratä lucrare din acest 1825 an si cu aceasta denpreunä indatorind
si pe Expeditia implinitoare, ca o asa pärinteasel ingrijire a d. impärat pen-
tru credinciosii supusii säi läcuitorii oblastii Bassarabiei sä o aduck la stiinta
lor pentru publicarisire, pritutindine in oblastia kentru care ocirmuirea la
31 ghenare pren jurnalul inchiet au hipara ca spre implinirea acestui ucaz a
inaltului Sfat al oblastii Bassarabiei, intemeiet pe predlojänia d. imputer-
nicitul namestnic a oblastii Bassarabiei, tipärind in tipografia acestii ocir-
muiri, in dialectul moldovinesc si rosienesc trebuinciosul numär de arätäri
sá li triimatä spre a A. face cunoscut o asa noaS párinteascá sirguintà a imp5.'-
rätestii sali märiri, tuturor de obsta läcuitorilor oblastii Bassarabiei, prin
publicarisiri in trei rinduri pren toate politiile oräsänesti, Chisinäu, Bältu,
Benderul, Izmailu[1], Akkermanul, Hotinul, Chilia i Rennii, cite 12 isprav-
niciilor pämintesti, cite / 50 exemplearuri. Si pentru cä o asa instiintare sä
poatá fi cetitä asáminea i prin bisäricile oblastii acestia cu triimetirea a
300 exämplaruri sä sä scrie prin otnosánie ata duhovniceasca dicasterie
de aice, iar a celoralante locuri de presudstvii i fetilor ce sä af1ä in slujbä sä
facä de aceasta cunoscut dupa rinduialá, iar Sovetului de implinirea
ucazului sä sä. predostavlisasc5.. Fevruarie anul 1825.
Sovetnic Lazo.
In folio, 2 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romára in dreapta, hirtie gAlbuie groasa.
DEP.: Arh. Stat. IaA Fond Mihail.

105
Cu mila lui Dumnezeu, Noi Nicolai intiiu,
impä'rat i singur sapinitoriu a toatä Rossia,
i proci, i proci, i proci
Facem stiut la tot norodul.
Dupä instiintärile ocirmuitorilor de gubemii au venit la stiinta noastrá
cá in unele din sate oamenii impär5.testi si a pomescicilor, amägiti fiind cu
mincinoase vesti i cu vorbe sämänate cu räu scopos, sä depärteazä de la
cuviincioasa rinduialä socotind cei intii, adec5., oamenii impärätesti, cä vor
fi slobozi de plata därilor, iarä cei de pre urmä, adec5., a pomescicilor de supu-
nerea lor cea cäträ stäpini.
Jälind pentru rätätirea acestor läcuitori i voind a-i intoarce pre dinsii
la drum.ul cel adevärat, prin rnäsuri de blindetä, potrivite pärintestii milos-
tivirii noastre, poruncim ca sä se facä cunoscut prin toate locurile:
Ca toate vorbele pentru slobozenia läcuitorilor impärätesti de
plata därilor, iarä celor pomescici si a slugilor de curti de la supunerea cará
stäpinii lor sint niste vesti mincinoase, iscodite i sämänate de oamenii cei
ce räu scopos numai pentru läcomie, cu aceia ca prin mijlocirea acestor vesti
sä se imbogätascä ei de la 15.cuitorii ce sint cu prostime de suflet.
Toate stärile in impärätie intru acel numer si läcuitori, precum a
haznelii si a pomescicilor i slugile de curti, datori sint a implini intocma dupá
curn sá cade toate indatoririle care sil-A poruncite prin pravile i färä. cuvint
de improtivire a sá supune stäpiniilor ce sint asezate asupra lor.
Deacä i dupa aceasta a noasträ poruncá sk va ivi oarecare neorin-
duialä intre läcuitorii haznelii sau a pomescicilor i intre slugile de curti,
c. 329
18
217
www.digibuc.ro
dupáminciunoasele vesti, ca cum ar fi ei slobozi de plata därilor sau de legiuita
sapinire a pomescicilor, / apoi vinovatii vor aduce asupra lor dreaptOminia
noasträ i numaidecit vor fi pedepsiti dupä toatä asprimea pravilelor.
Sá porunceste ocirmuitorilor de gubernii a avea neadormità pri-
veghiere ca s'ämänOtorii de acest feliu de vesti sau vorbe &ä fíe numaidecit
dati supt giudecatä., ca sä se urmeze cu dinsii asernenea dupä toatä asprimea
pravilelor.
larà fiindcä.' acum si drept la Noi vin niste netrebnice jalobe a läcui-
torilor scrise pre temeiul mai sus arAtatelor vesti sau vorbe, apoi spre a tAia
acest räu si a plzi liniste i orinduialk Noi poruncim: ca alcOtuitorii sau scrii-
tori de acest feliu de jalobe ca niste turbur5.tori a obstestii linistiri sá se supuie
judeatii si pedepsii dupä toga asprimea pravilelor.
Ocirmuitoriul Senat indatO va face cuviincioasa punere la cale pentru
a s'ä publicarisi aceastO a noastfä poruna spre stiinta a tot norodului, porun-
cind cu aceia ca cetirea eii in zilele duminecilor si a sOrlAtorilor prin biserici,
in zilele de tirg i prin iarmaroace sä se prelungeaseä in curgere de sase luni
din ziva priimirii acestii porunci in gubernii cu strasnia pre lingO aceia po-
runa ocirmuitorilor de gubernii ca pentru implinirea arOtatelor mäsuri
intru aceastä poruncä a noasträ sä aibä ei neadormitO priveghiere, care o
si punern tocma la insusi a lor rOspundere, spre intimpinarea a tot feliul
de neorinduia.16.
Cel adevälrat este iscOlit cu insusi a impárOtestii sale mOriri minO asa:
Nicolai. Locul pecet[ii].
S-au tipäsit in Sanctpeterburg la Senat, maii in 13, iarä de pre acela
la preasfintul Sinod in 14 zile a anului 1826.
Tarscoe Selo, 12 mai 1826.
In folio, 1 f., caractere chirilice, hirtie groas1 gri-verzuie. insemnAri autografe, f. 1 r.: in
josul paginii S-au priimit manifestul acesta in mAngstirea Horodistii la anul 1826, sAptemvrii
intii. Arhimandrit Victor". Pe v., in josul paginii: Carele manifest sl se ceteascI in sas5, luni
in toate zilele duminici i praznice in besgric5., intr-auzul tuturor celor ce vor fi in beslrecl"
DEP.: Arh. Sta.t. Iasi, Fond Mihail.

110

Copia
Cu mila lui Dumnezeit, Noi Nicolai
impärat i singur stOpinitoriu a toatä Rossia,
i proci, i proci, i proci
Pe lingä ajutoriul celui pre Inalt, pe lingä osirdnicile rugäciuni a cre-
dinciosilor nostri supusi dupá pilda blagocestivilor implrati suitorilor nos-
tri, si dupä rinduiala sfintei pravoslavnicei noastrei bisárici, säivirsind in
zioa de astä.z[i] sfintita coronatie i priimind sfinta ungere de mir, am soco-
tit Noi a insOrrina aceastO izbindä Cu oarescare mile si inlesniri inchipuite
in mai jos urnatoarele ponturi:
1) Pre toti cei ce sá aflO pinO in zioa de asfáz[i] supt cercetare si giu-
decatO, cinovnici si de toatO numirea oarnini, in pricinile ce nu cuprind intru
sine ucidere de moarte, rOzboiu, prädOciune i luare de mitä, intrutot milos-
tiveste poroncim ca de supt giudicatO i cercetare sá sá sloboadä, intinzindu-sä
aceasta i asupra acelor dintr-insii a cAror vinovältiile afar-á de cèli mai sus

218
www.digibuc.ro
insamnate urmari pina in zioa de astaz[i] nefiind stiute, prin cercetare nu s-au
descoperit, pe lingä aceea in insus[i] de sine 5a intelegi c. cu aceasta nu sa
acopar mijlocirile legiuitei inaintea giudecatii indreptarii celor de supt giu-
decata, care dup'ä cunoastirea nevinovatiei sale insus[i] vor pofti asa feli de
indrept are.
Slobozirea de supt giudecata si cercetare asIzata in pontul cel
dinainte intru tot milostiveste intindem si asupra tuturor celor ce slujasc
oaste pe mare si pe uscat, osabind numai / pe linga cele mai sus insamnate
urmari inca si neascultarea i dirzia improtiva nacealstviei, asijdirea i dizer-
tatia facuta de trei sau mai multe ori. Pe cei dati supt giudicata pentru asa
feli de fugiri, slobozindu-i de supt giudecata sa-i rinduiasca la rotile aristan-
tilor, privighierii ingineresti farä cea mai departe pedeapsa.
De tot feliu si de toata numirea oaminilor de oaste, robilor si celora-
lanti lacuitori, afarä. de jidovi, ce au trecut peste granita sau de la lacuintale
comandtale lor singuri de sine s-au departat, le daruim intru tot milostiva
iertare, daca cei ce lacuiesc inlauntru Rossiei in jumatate de an si cei ce au
trecut piste granita intr-un an A. vor intoarce la locurile sale, iarà cei din
oaste la comanzile lor sau sä vor infatosa in gubernii, la comandirii batalio-
nurilor strajii cei dinlauntru.
Toate implinirile de bani, incarcaturile i pägubirile in pricinile
haznelii ori criminalice.sti ce mai mult decit zaci ani sä prelungesc si care in
curgirea acei vremi pina acum nu s-au sfirsit, intru tot milostiveste poron-
cim a ierta si a lasa i dac'ä pentru asa feli de pricini cineva sa tine supt oprea-
la, apoi intirzieri sà sà sloboada din aceasta, sà deosabasc i saclau obici-
nuite lucruri pravililor acele[i] pricini, in care pina acum nu s-au infatosat
socotelile pentru intrebuintarea sumelor haznelii.
Toate a haznalii incarcari, scaderi si pagubiri ce sa afla in ce deintii
a lor alcatuire sau in rgmasitä dupa urmata oarescare implinire sau dupa
impartirea lor asupra feliuri de feta si nu vor trece peste doä mii de ruble
de la fiestecare si care au nascut in pricinile urmati inainti de slobozirea //Tr21
acestui manifest, osabind ramasitile din otcupuri, podreaduri si din
biruri, intru tot milostiveste poroncim sa sà ierti i sa nu sa implinea.sc5.,
iar din incurcari i pägubiri ce vor treci piste aceastà soma, s'a' sa ierti
fetal supusa implinirii acestui feli de soma de dou mii ruble si numai
rämasita dupa aceea sà sa implineasca i daca pentru asa feli de implinire
cineva sa tine la inchisoare, fárä intirzieri sa sä. sloboada.
Pentru scaderi, p'agubiri i rapirea banilor sau averii a ha znelii
In care neajunsul ce sa numära s-au hotarit a sa implini de la cei vinovati,
de la chizàsii lor sau de la alti atingatoari la aceasta fatal indoita, sa sa
neascà numai deodata suma capitalului, iar dobinzi/e ci la asa intimplati
s-ar fi incarcat i pina acum in hazne Inca nu au intrat, sa nu sa implineasa
macar suma de ar fi si covirsi 2 000 rubli.
Pre toti acei care nefiind in stare a plati datorilie haznelii cum si
In pricinile tamojnilor, macar ca implinirile acestea ar si treci pisti suma de
2 000 ruble s-au dat ca niste datornici a haznelii de a s'a intrebuinta la lucru
pi la cetati sau in alta particularnici lucruri spre agonisinta ori sa tin la inchi-
soare, sà sa ierte i sa sà sloboada, neintinzind insa aceasta iertare: 1) asupra
pricinilor ce Inca nu sint sfirsite; 2) asupra datornicilor cantoriilor de soco-
teli si hancului de negustorie; 3) asupra acelor oameni care in puterea
Lle]lor de 12 fevruarie anului 1824 au cunoscut pren giudecatorie c'a sint
räpitori de dreptul haznelii.

219
www.digibuc.ro
 Toate implinirile haznelii pren slujba ce cad asupra urmasilor
In pricinile urmati pin la slobozirea acestui manifest, sa sä ierte. /
Pe cei tdgaduiti la vremea räviziei, care de buna'voi[e] vor fi ar5.-
tati de pomescici, de obstii si de feliuri de feti de acum ping.' la 1-i iulie a anului
1827 sa sa scrie la asazata dajdii pe aceastg. curgatcare giumatate de an,
nepuind asupra lor penea ce de 500 rubli si necerind nici un feli de plata a
dajdiei pi vremea trecutä.
Pre toti aceia care indoit sau de prisos sint scrisi la revizii,
scoatá din ocladul dajdiei si rama'sitile asupra lor ca' indoit s-au scris si
socotesc sá sà ierti, insärnnindu-li spre darea pentru aceea in cazná pälata
jalobilor sorocul cel de pe urna pin la 1-i ghenarie anului 1827.
La mosiile haznelii, starostesti si orindaresti, asazata de la stapi-
nitori (carora bi s-au dat aceasta in vremelniceasca stapinire) stringirea pos-
linii de dou rubli dupa numgrul sufletilor pentru dritul de sloboda facire
rachiului si vinzarea vinului pi vremea viitoare sa' sà schimbe si ramasita ce
fämini pînà acum din aceasta stringire i cu penea sà sà ierte. Iertarea aceasta
sa sà intincla in folosul vremelnicestilor stapinitori, i asupra acelor averi care
s-au dat de dinsii dupà contracturi in orincla altor persoani cu indatorirea de
prAti la hazne pominita poslina.
trafurile i peniile pentru neingrijirea si seaparea din videre
-pren slujba atingatoare de pricinile ce au náscut pinà la slobozirea acestui
manifest, intru tot milostiveste poroncim sà sà lasà i sg. sä ierte.
Afara de aceastä intrutot milostiveste iertam strafurile, peniile
implinirile ce sint Rasa asupra feliuri de diregatorii i pira acumn-au intrat
la hazne dupà mai gios urmatoarile ponturi: llg.31
trafurile si tot feliul de implinire ce pina la anul 1826 s-au pus asupra
oaminilor de toata numirea dupà indiplinitoriu asazamint pentru ghildii din
anul 1824.
implinirile dupä ucazul den 23 mai anul 1824, pentru neinfatosarea
de catra negustorii, miscianii si robii ce fac negustorii spre intarirea cartilor
asäzate prin ustavul bancrutilor.
Penea ce s-au incarcat pina la anul 1825 asupra robilor, pomescice-
lor pentru neplatirea dajdiei la vade.
Penea de la robi, mesceani i alte stari pentru neplatirea la va de
ha valelilor pamintesti, iar de la cei dentii din stringirea ba'neascä pentru
magazine de pine, pina la anul 1826 sa sä ierte; iar penea pentru neplatirea
havalelilor pamintesti de ca'tra crestianii impa'ratesti cu totul sä. sä schimbe.
5 Penea ce s-au incarcat pinä la anul 1826 asupra stapinitorilor de
averi starostesti i orinclaresti pentru neplata la vade banilor ce sa numesc
cvartovia si arendnia, sa' sa ierte.
6) Toate pricinile ce au urmat pan la 1-ia zi ienuarie a anului 1826:
1) dupä luateli podpisce de catra zastavile padurilor de la corabieri si de la
negustori de lemn, cum ea' vor plati strafu pentru corabii i lemn asa i pentru
feliuri de lucruri facuti de lemn ce fara de bileturi sau cu nelegiuite bileturi
au trecut; 2) pentru padurile ce s-au slobozit celor imparatesti si impärtitilor
robi, care in loc de a le intrebuinta insusi, le-au vindut ori le-au schimbat.
*i al 3-lea pentru pgdurile imparatesti ce singuri de la sine le-au täiat acei
robi pentru insusi a lor intrebuintare, iar nu de vinzare, sà sá conteneasca
pusale in pricinile aceste strafuri sau celii ce sà cuvin a sa pune / cum si
implinirile sà s5. ierti. Iertarea aceasta sä sà intindä i asupra pricinilor tot
de acel feli ce s-au ndscut la cazenoie upravlenie asupra mitalurilor
tuzlalilor.

220
www.digibuc.ro
 La comisia de stingirea datoriilor, penea hotärita pentru neplätiri
la vade capitalului si a protenturilor dupa datorie ci sa numá."1.á asupra cumpá-
räturilor de averea haznelii, pentru care suma ce scoasa sä. Intoarci la comi-
sia stingirii datoriilor, s'a sä ierte.
Socotita i pin la anul 1824 penea pentru neinmultirea copacilor de
aguzi pin guberniile Cavcazca, Astrahansca, Tavricesca i pren satile Ahtu-
benscului, sà sä ierte si pe vrernea viitoare implinirea a cestui feli de penea
sä sä. schimbe.
Feliuri de strafuri i penea pentru neimplinirea pravililor de atea
negustorii de coräbii si de cäträ feliuri de oameni as'azati in made[a]oa cora-
biilor umblatoare, sä sä. ierte.
Strafurile de la cinovnicii dregätoriei de intocmirea drumurilor,
adic5. (putei soobstenia) ce sint pusä pentru nepredstavlisirea la insamnata
vade socotelilor pentru bani si asupra lucrului pentru vremea ce mai denainte
pin la anul 1826 sä sà ierte, daca dupá cercetarea na cealstviei sä va afla cä
pricina intirzierii n-au urmat din viderata nebägare de sama', ci din pricina
rnultimii si vajnicii indeletniciri sau din alte oaresicare imprejuräri vred-
nici de luoarea aminte.
Implinirile ce s-au inmultit pi la upravleniile tuzlalilor, din anii
de mult trecuti, dupä darea arvonii i dupä inchietile socotele asupra cu-
vinitilor c'atrái numirile mescianinilor si a robilor teslimarisitorilor de lemne,
chirigiilor, harabagiilor i coräbierilor pin la anul 1825 sä sä ierte, osábind
arv na data' pe anul 1825 //11.41 i pe urmatorii ani i atingindu-se aceasta
de contracturile inchieti, cu infatosarea záloagilor.
Toati implinirile pusä pentru darea nágrájdirii ara dizlega rea
ma. inaltei nacealstviei din rámäsita sumilor staturilor sau a confisca tiilor,
ierti.
Implinirile actidentiei si a feliurilor de strafuri (afará.' de penca
sau suitelea poslinii pentru tainica as'azarea márfurilor) ci sa socotesc pinä
la anu[1] 1826 de la feliuri de oamini pentru nepäzirea pravi[le]lor as'azate
prin ustavul tamojniei i urmätoarile legiuri la curätänia márfilor adusa dupá
conosam.enturi, declaratii si arätärilor, sä sä. ierti.
Implinirile de la podriadcicii impärätesti afatori la diregátoriile
de intocmirea drumurilor ad[icä] (putei soobstenia) pentru anii cei mai din in-
ainte pinä la anul 1826 strafurilor pentru neimplinirea indatoriilor prin con-
tract la vade, dacä asa feli de trecirea vadelii nu va fi impreunata cu vreo
scaderi a haznelii nici cu strieiciune sau cu vreo ostanovcä la insus[i] curgi-
rea lucrárii, s'a sä. ierti.
XIV) Din nedoimcile ce vor fi a supra feliuri de persoane i obstii
ma i jos urnaltoarile intrutot milostiveste poroncim sä s'a ierti, si s'a lasä
far5. nici o implinire si din socoteli, s'a' s'a stearg5..
Toate nedoimcele ce sa socotesc asupra negustorilor din vinitul ce
plätesc ei de pe capitaluri, asäminea i asupra robilor de pe marturii spre a
ave dritu[1] asupra negustorii pina la anul 1825.
Rämäsitile din implinirile havalelilor de ghildii de la oamenii Cu
numire de tot feliul au intrat in a haznelii podreaduri i tislimatisiri pe / nisti
sume ce ar covirsi dritul numerii lor pentru toa ta vremea trecutä pin la
anul 1825.
Rämäsitile aflátoare asupra robilor ce fac negutra]torie pentru mär-
turiile ce li s-au dat spre a avea dritu[1] a urma negut[a]toria in anul 1822
cu plata poslinii dupà cuprindirea celor dintii postanovlenii pina' la slobozirea
ucazului din 24 noieravrie, anul 1821.

221
www.digibuc.ro
 Rämäsita de 500 ruble penea pcntru taggduiteli suflete ce in urma
ráviziei pinä acum s-au descoperit.
Din ramasita indoitei dajdiei, ce s-au pus de la inceputul raviziei
pentru sufleteli tagaduite sä sa implineasca pentru toa tà trecuta vremi pinà
la anul 1825 numai deodata suma potrivita cu ocladul pe un an a unii dajdiei,
iar pe anul 1825 sà sà implineasc'g de la dinsii asaminea ca si de la cielanti
netagaduiti numai o data o dajdii i dupä aceasta toate celelante ramasituri
ce s-ar socoti asupra lor s'a' sà ierti i sa sa lasa farä implinire, pe linga cari
pe cei alesi vibornii i bätrinii din ace vremi cind au urmat scaparea sau tag5.'-
duirea la ravizie sä sä sloboada de tinerea pe dinsii in casile de lucru, curls
cinovnicilor sà sä ierti strafurile ce li s-au pus in aceli pricini.
Dajdiile de straf ce s-au platit de catra obstiile jidovesti pentru cei
nescrisi, pentru ca re s-au facut a ratare inainte[a] unnatului ucaz din 19 apriil
1817 pentru cercare reviziei, sä li sà socoteasca in nedoimca dajdiei pe vre-
mea trecuta sau in dajdia de acum pe acelasi temeiu, precum prin asazamin-
tul comitetulu[i] ministrilor din 11 apriil 1825 s-au poroncit pentru cei nes-
crisi ce in urma acestui ucaz s-au aratat.
Cahalurile jidovesti care au aratat pentru cei //11.51 nescrisi la
maghistraturi, ratose si la giudicatoriile pamintesti pin la 1-i iulie anul 1818,
s-au dat pinä la aceasta vade obiavlenii la cantorile pod[i]tilor sà s'a ierti de
dajdiile straful[ui] pentru scäparea sorocului ce au urmat la trimetirea lor
catel cazenile palate, cum si toata cercetarea ce spre 15.murirea incredinta-
rilor era sa s5. urmeze in madera]oa aceasta de catra cele mai mici locuri de
prisudstvie, sa sg. contineasca.
De la cazaci din Malorossia i alti lacuitori de pen g-uberniile dinla-
untrul ce au trecut pinà la anul 1824 la pämintul Novorossiei, implinirea
dajdiilor ce sä cuvine de la dinsii pentru anii cei trecuti din pricina Cà Cu
nedreptul li s-au dat lor lgotä, adicà iertarea dajdiei, sa sg. ierti i impreung
cu aceea sà sä conteneasca implenirile i socotelile ce urmeaza pentru aceasta.
Ramasitile pentru condeile de adeti ci sä socotesc pink' acum la
feliuri de fata nepriimindu-sa de la dinsii raspunsuri pentru ca nu voiesc mai
departe a tine acele condei[e] cu care ei nu s-au folosit impreuna i cu soco-
tita asupra lor penea sà sa ierti, insà condeile acestea sà nu sa socoteasca
mai mult asupra lor.
Asemenea ramasitäle i cu penea ce s-au inmultit pinä la anul 1826-
asupra robilor a haznelii pentru pamintul imparatesc ce li s-au dat si alte
condei[e] de adeti nefiind ei scosi din adet, sà sä ierti.
Ram5.'sitale stringerii poslinii de pe corabii ce au urmat piná la
anul 1824, sä sa. ierte.
Ra..masitale ce sa socotesc pinä acum asupra pomescicilor din alca-
tuita deodata stringerea banilor pe anul 1810, cite 50 copeici de suflet, im-
preuná cu penea, sä sg. ierte.
Rämasitgle i penea in stringerea protenturilor de pe veniturile
stapinesti ce s-au schimbat de la anul. 1820 asgmenea si strafurile pentni
nedarea obiavleniilor la soroc pentru aceste venituri i pentru alte neurm'gri
dupá pravile ce sa afla in made[a]oa aceasta, sà sà ierte, cum Si cu urmare
cercetarii in pricinile aceste, Sà sá conteneasca.
Poslinile ce ping, acum nu s-au plg.tit la hazne de catrá feliuri de
fetä pentru cistigatele piná la anul 1825 nemiscatoarile averi prin orase,
sá nu sá implineasca i hotarita prin ucazul ocirmuitoriului Senat din 30
noiemvrie anul 1817, darea supt giudicatá pentru nesavirsirea acturilor la
sorocul legiuit asupra acestor averi, sà sg. schimbi.

222
www.digibuc.ro
 Rämäsitäle din afierosirile i cislile acute de bunävoie din partea
dvorenilor si a feliuri de fetä pentru militia alatuitä in anul 1817 si pentru
opolcenia din anul 1812, sä sä ierte.
Banii ce sá cuvin hazneliii si sà socotesc in rämäsitä in made[a]oa
recrutatiei, deosäbind ce de pe urinä de la stäpinitorii de putin pämint si de
la sate, care bani n-ar fi intrat in tislimatisirea recrutilor celor in naturä,
s'ä sä ierte.
Toate rämäsitile de banii recrutilor de la läcuitorii de pi granitä
cum si de la jidovi, deosäbind cele de pe urna doi recrutatii, asà'minea sä.
sá ierti.
Toate rämäsitile stringerii banilor pentru suirea cinurilor pira la
anul 1825, sä. sä ierti.
Implinirile ce s-au hotä.rit i s-au poroncit a sä implini pinà la anul
1825, pentru hirtia ce proastä intrebuintatä in loc de herbovoaie i pinä acum
ti-au intrat la haznea, sä sä ierte, neintinzind insä aceasta i asupra implini-
relor care //11.61 in urma acestui soroc s-au hotärit sau de acum inainti
sä vor poronci de a sä implini, mäcar de ar fi aceea i in pricinile atingätoare
de vremea trecutä pinä la anul 1825.
Toate rämäsitile din veniturile po[i]tilor, pentru triimeterea pache-
turilor in pricinile jäluitorilor pin la anul 1825, sä s'ä ierti.
Rämäsitäle socotite asupra stäpinitorilor de casä a amindou stolitä
de pe venitul giunatate protentului ce sä cuvine caznaceistviei impärätesti
In Moscva, pira la anul 1823, iarä. in Peterburg pin la anul 1820, sä sä ierte
si din socoteale sá sästeargä impreunä cu socotitele strafuri asupra lor pentru
neplätirea banilor.
Hotärita pren asezämintul comitetului ministrilor inalt intärit la
11 septemvrie anul 1823; implinirea poslinii de 40 rubli de la cei ce sä aflä
la birja Sanctpeterburgului si la buianile artelscici novicovi i malcichi pen-
tru urmata de csáträ dinsii acest feliu de negutitorie färä legiuitele märturii
de la anul 1814 pin la anul 1823, aseminea si pentru anii 1823 si 1824, cit in
urma plätitii sumii pin a cum sä ma i socoteste asupra lor rämä'sitä, sá sä. ierte.
Rämäsitäle din dajdii de la cei streini mesteri cu peneapentrunep15,-
tirea la vremea cuvinitä pin la anul 1825, sä.' sä. ierte.
De la cei chiemati dupä rasporeajenia nacealstviei de peste granitä
mesteri ce au avut avezare pe la feliuri de orase, rämäsitäle din banii ce li
s-au dat imprumut la vremea asäzärii lor cu lä.cuinta, sä sa ierte pin la 1 000
ruble de la fiistecare.
Rämäsitäle asä.zatilor la drigätoriile de intocmirea drumuril-n- ce sä.
numesc / (:putei soobstenia) posline spre tinerea giudicätilor i maclerilor
asupra coräbiilor umblätoari.
XV) Din imprumutärile haznelii ce au unnat in multe rinduri cäträ
obstiile si fetä.le privatnice intru tot milostiveste poroncile ca spre usurinta
pritilor unora sä sä insämnezi alte vadeli, iar altele sä sä ierte pe temeiurile
urmätoare:
1-i) Din imprumutärile urmate de cälträ bivsaia in Moscvà comisia
spre ajutorinta läcuitorilor din stolita i gubernia Moscului (os'abit de robi),
plata cebra care dintr-untii alecituie suma capitalului 2 000 ruble si mai
putin sä sá priimascä la vadelile cele di pre urmá in socoteala caznaceistvii
impä'rätesti.
2) Din suma ce la intimplarea návälirii nepriiatinilor s-au dat imprumut
robilor din guberniile a Moscului si a Smolenscului, cit vor fi daton pin acum,
sä sä ierte a triia parte.
223
www.digibuc.ro
 Din imprurnutarile ce la intimplarea lipsii in piinea s-au acut robilor
impardtesti si a pomescicilor den feliuri de gubernii ca. piinea i baneste,
asemenea i lacuitorilor din gubernia Novorossiei, sä sä ierte din datoria ce au
amas asupra lor, din piinea a triia parte, iar din suma banilor a patra parte.
Din imprumaturile ce la intimplarea focului s-au facut la feliuri de
obstii i robilor din oarescare gubernii, sä sa ierte din ramasita giumatate.
Din toate mai sus pominitele imprumuari, os5.'bitia de ce acutd in
Moscva, cariia i s-au pus soroc pe 20 ani, sa insärcineaza asupra ministrului
finantilor ca el, facind pentru aceea, dupa feliul si marimea fiestec5riia cm
de-am5runtul inchipuire ///1.71 sä predstavlisascd spre prelungirea sorocului,
puindu-le vadeli de la 4 pina la 10 ani i rnai mult, dupä masura chipurilor
si dupa starea lacuitorilor.
Rämasale pin in aceastd vremi ramasitile din imprumutarile acute
de cata orasanestile dume i ratuse in socoteala unui sfert din stringerea
protenturilor di pe capitalurile negustoresti in vremi chid sd cuvine acel
venit oraselor, dimpreuna cu cuvinitele de pi acesti datorii dobinzi si strafuri,
sä sä ierti si de la datornici sa nu sa implineasca; iar din aceli imprumutari,
care sint singurisite cu pritenzii asupra havalelii, sá sá ierti ramdsita dupd
socoteald.
Nedoimcile din sumile haznelii si a fabricilor ce s-au dat imprumut
lupa feliuri de intimpari pina la anul 1823 pe la fabricile de mitaluri, meste-
rilor, trebuinciosilor lucrdtori i robilor celor scrisi, cum si pe la tuzlalile
haznelii batatorilor de sare i carausilor cari si pind acum nu au implinit, sd
ierti, afara de arvoni si alte cari, ce s-au acut pe 1825 si urmatorii ani.
Dupá vexeliurile protestuite de catra bivsii cantor[e]le de socoteli
de catra negustorescul banc si de atra contorile lui, dupd cuprindirea carora_
s-au platit capitalul ori s-au implinit apoi banii recambii si a protentului una
jumatate Sä sä ierti, si in locul acelora sä sä implineasca numai socotita.
dobinda pin la vremea plàtirii capitalului 1.
Dupa acele din vexeliuri, dupa care capitalul slobozit din cantoriile
de socoteli !ilea deplin nu s-au implinit, apoi banii reca[m]biei si a protentului
unu i jmnatate ce vor covirsi / ramasita sumii capitalului, asijdirea sa sä ierte
si de acum inainte pin la patirea capitilor sá sä socoteasca numai c5.zuta
dobindä.
Din sumele date imprumut, din comercescul banc ciltazalogcuprin-
zatori in mara, ce in urma de inecarea 2 ce au fost la 7 noiemvrie a anului
1824 in Sanctpeterburg s-au stricat si care pinä acum nu sint rascump'd'rate,
tot aceea ce din vinzarea acestor marfi nu sa va pute implini, sá sä ierti i sa.
sá lasa ara de implinire.
As5.zind toati mai sus inchipuitele iert'ari, usurinte si mile, noi cu priintd
urmam miscàrii inimii noastre, cá aceste sä fie zdlogul necontenitei ingrijirii
noastre pentru credinciosii nostrii supusii,'sa sä intareasca pravila i adivdrul
In giudecatorie, orinduiala i neacomia pe la oasenestile i p5mintestile ocir-
muiri, slobozenie in neguta' torie, impreund rivnire la alisverisuri, iubire de
ostineala la lucrarea pamintului, bunacredinta i nestamutare la indatoriri,
neatingire de dreptul strein, iar mai virtos decit toate s'a' fie frica lui Dumnezdu
si neclatita patrioticeasca crestire tinirilor, ca un temeiu tuturor nedejdilor
spre cele mai bune i ca ce intiiu trebuintà a tuturor starilor.
Sporiul acestor dorinti sint in mina lu i Dumnezau, iar in supunire
credinta cdtra pronie, Cu nestramutata voie i cu necatita luare aminte, nu

I Tip.: capitelului. 2 Tip.: inchenarea.

224
www.digibuc.ro
vom inceta Noi a nazui spre a-i aduce cäträ. desävirsirea lor, dup. trepti 0 a
pune intru aceasta insusi a noastre mingiieri, toatà rasplätirea ostinelilor,
scoposul tuturor cugetarilor si a lucrärilor yr.81 sa' socoteasca cel pre Inalt
toate zilele vietii noastre cu zilile norocirii i maririi a iubitei patriei noastre.
S-au dat in orasul stolitii Moscva, in douzaci i doi zile a lunii avgust,
anul 1826 de la nastirea lui Hristos, iar a imphatiei noastre la intiilea.
In original iscalit cu insus[i] mina imparatestii sale mariri ase :
Nicolai.
S-au tiparit in Moscva, la Senat, avgust in 22 zile, anul 1826.
In folio, 8 f., ultima p. albg, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& fu dreapta, caractere
ruse§ti, hirtie groas1 gAlbuie, filigran literele majuscule chirilice P.F".
DEP.: Arh. Stat. Ia§i, Fond Mihail.

125

In$iiinfare
malta ocirmuire a oblastii Bessarabiei, vazind neinlesnirea catahrisis
paguba pentru norod ce iesa din cea de obste intrebuintare intru aceastä
oblastie a monetii turcesti stiutei supt nume de parale, au hotärit ca sä se
opreascä umblarea eii de la 1 zi ghenarie a anului viitoriu 1828. In urma cal-Ha
puneri la cale cu aceasta sä face stiut la tot norodul cä paralele vor avea um-
blare in oblastia Bessarabiei numai pink' la sfirsitul curgatoriului an 1827.
Iarä de la inceputul anului .1828 nimaruia nu sä: va da voie nici a schimba a-
ceasta moneta, nici a cumpara, nici a vinde Cu dinsa vreun lucru. In locul eii
sä va triimite in toate caznaceistvile de tinuturi trebuinciosul numar de
rossieneasca monetä de aramä, pre care sa dà voie fiestecaruia sà o schimbe
pe asignatii, pe rossieneasca de argint moneta si pe beslicii de acei vechi.
Ocirmuitoriu a guberniilor Novorossiei si a oblastii Bessarabiei, tainii
sovetnic graf Palin.
In folio, 1 f., v. albg, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere
chirilice, hirtie groasg. verde-gri. Filigran literele majuscule ruse§ti M F A G".
DEP.: Bibl. Academiei Romlne, Foi volante, 1 043.

130

Itqtiinfare
De la ocirmuirea oblastii Bessarabiei Expeditia implinito[a]re prin acesta
spre stiinta sä faci cunoscut cä in puterea ucazului inaltului Sfat a Bessarabiei
din 24 septemvrie acestui an 1827, cu nr. 1 018, urmat, dupä predlojenia d.
ocirmuitoriului oblastii grafului Fedor Petrovici Palen, intimiata pi otnosenia
d. ministru finansov triimasa stralucirii sale, sä: dà voie tuturor lacuitorilor
oblastii Bessarabiei ce sint indatoriti cu plata dä:rilor haznelii de a teslimarisi
acest feli de däri la hazne in monetá de argint, dupa curs, socotind rubia de
argint nu drept trii ruble, sasazaci de copeice (dupa cum aceasta monetä. sä.

225
www.digibuc.ro
priimeste acum la plata dä'rilor), ci drcpt trii rub/e saptezdci copeice in asig-
natii. Anul 1827, octomvrie 15 zile.
Asesor [semratura indescifrabilä] Stolanacealnic, Lazo.
In folio, 1f., v. alba, textul pe 2 coloane, cel in lb. român5, in dreapta, caractere rusest,
hirtie groas1 0.1buie. Insemnare la sfirsitul textului: S-au dat aceasta la satul Crimenciucu,
1827 deche[m)vri[i] 7 zile la bisArica sfintului
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/3.

132
Ingiintare
Ocirmuirea oblastii Bcssarabiei di la Expeditia implinitoare sä faci cu-
noscut tuturor läcuitorilor... cä in urma predlojeniei implinitoriului datoriei
politicescului gubernator a d. vitegubernator Firsov, intemeiatä pe poronca
d. cirmuitorului oblastiei, tainicului sovetnic graf Feodor Petrovici Palen,
s-au dat astäzi la aceastä. Expeditie tuturor pämintestilor ispravnici poronci,
ca pira sä va priimi osäbitä punere la cale de la inaltul Sfat, sá nu sä de[a]
de clac nimAnui din cinovnicii ce merg pentru lämurirea hotarilor a mosiilor
pomescicesti si de obstie, in pricinile atingàtoare de fetile particulearnici, färä.
de impArtilsirea haznelii. inse s-au dat voie a se lua träsuri de clac numai la
urmätoarele intimpläri: celor politienesti i pämintesti cinovnici...
Dupä ce se va infätosa din partea acelor cinovnici cärti deschise pentru
luarea cailor de clac, bätrinii satului sint datori de a le da träsuri fä'rä' de
progonuri i färä. cit de putinä zAbavä. Acele cärti deschise sint tipärite la
tipografia acestii Expeditii in limbile moldoveneasa i rossieneascä, si tot
acum spre a sä da la vremi de trebuintä sint trimasä pi la toate pämintestile
isprävnicii supt iscälitura cilenului si cu punire pecetii acestii Expeditii, asäj-
dire si cu numär.
Cinul, dregätoria si nurnile cinovnicului ce merge, treburile dupa care
este el triimes, asámini unde merge si citi cai trebuie säi sà dei[e]. insá dacà el
va fi trimes dupä vreo trebuintä de secret, atuncea in carte sá va insämna cá.' el
mergi in pricinä de secret, iar cclor ce merg färä de acest feli de tiparnice
cäxt[i] dischise, sà poroncesti ca läcuitorii nimärui träsuri sánu dei[e] i nici sä.
cunoascá de adevärate aceli deschise cärt[i], dupä care cinovnicul s-au sävirsit
cälätoria sa in amindou drumurile.
Chisinäu. Anul 1827, dechemvrie zile
Asesor Girbu Secretar Stolnacialnic
Foaie volantl, 36 x 23 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. romfinS, in dreapta, caractere
rusesti. Hirtie gri.
Insemnare: La manastirea Horodiste s-au primit in 1828 luna martie 6 zile".
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, transcriere incompletA si foto.

193
ln#iintare
Impállteasca sa märire däruind feliuri de ajutoriri si usurinti lácuito-
rilor din guberniile Novorossiei si a celor megiesite cu dinsele carele au suferit
ingreuiere din pricina imprejurärilor a räzboiului, dupä cea pi-ea iubitoarea de
oameni luare aminte tot atuncea prea inalt au binevoit a porunci sa i sa pred-
stavlisascä Märirei sale in deosebit pentru acele inlesniri carele pot fi de folos

226
www.digibuc.ro
 neaparat trebuincioase spre ajutorinta lácuitorilor din oblastia Bessarabiei
carii au implinit de multe fcliuri de havalele in vremea räzboiului trecut
carii au ispitit toate greutätile cele ce era nedespártite cu imprejufárile vremii
aceia. Cercetind predstavlisitele puneri inainte pentru acest lucru, domnul
impärat cu mare milostivire au binevoit a chlrui oblastiei Bessarabiei urmä.-
toarile ajutoriri i usurinti, insemnate in a insusi impä.'rätestii sale miiriri prea
inaltul ucaz ce s-au dat ocirmuitoriului Senat in 27 zile a trecutei luni oc-
tomvrie:
Toate rámäsitile birului haznelii pinä la anul 1830 ce sint asupra
15.cuitorilor Bessarabiei, s'a se ierte.
Aseminea biruri pe anii 1830 si 1831 de la dinsii cu totul sä nu se
ce[i]e, iar acele sume carele in numärul birului pentru anul curgätoriu sint
pirä acum date, sä se socoteascä.' in plata rämäsitilor a havalelilor famintesti./
Pentru anul 1832 sá se implineascá numai jumätate de bir,
Dup5 aceea, de la anul 1833, sä se inceara de a sä.' lua, ca si mai
inainte, deplin numerul banilor a tuturor dajdiilor.
insä aceste puneri la cale nu se ating de därile pämintesti, carele
pentru toatá vremea, eft dintr-insele ràmîn neimplinite, trebuiesc s'a' fie im-
plinite dup5, asezata orinduia15.
Pomescicilor a ciirora averi i vinituri pentru datoriile ion la hazne
pentru pricinile cele de podriaduri i otcupuri sint supuse secvestrului, pro-
tenturile ce s-au inmultit asupra acestor datorii i banii de straf, cei ce sint
pusi pentru neplátirea la vade, sä se ierte, iar plata capitelor sà se impärtascá
cu vade de 10 ani intru acest chip, ca fiestecare s5 pläteascá in tot anul a zecea
parte din a sa datorie fárá de protenturi pentru soroacele de vade dacä plata sä
va face la vadele, iar la o intimplare de improtivä sä se implineascä proten-
turile pentru vremea trecutä preste vade, dar färä banii de straf. insä vade[a]oa
aceasta nu se intinde asupra unora imprumufäri din bancuri si din imp511-
teasca caznaceistvä date dupá deosebite ucazuri carele trebuie sä rämiie in
starea sa.
instiintind cu o deosebitá bucurie pre läcuitorii oblastei Bessarabiei
pentru unile ca acestea nemäsurate mile i usurinti däruite de prea milostivul
d.omnul impárat, eu sint / incredintat cä lácuitorii tárii acestia, simtind deplin
atitea purtári de grijä.' a Márirei sale pentru binele lor, vor aduce din inima
curat- rugäciuni domnului Dumnezeu pentru säratatea i zile bune prea
avg,ustului monarh pricinuitoriul norocirii lor.
implinitoriul datoriei gheneral gubernatorului al Novorossiei si al
Bessarabiei, gheneral-leitenant Crasovschii.
In folio, 2 f., ultima p. all:4, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman5, in dreapta, caractere
chirilice, hirtie groaa gri-verzuie, filigran blazon princiar cu cruce.
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 056.

3. Acte relative la comert

11
Copie de pe scrisoarea
Ce au priimit inalt preaosfintia sa, a preasfintului indreptátoriului Sinod
cilen si al aceluia.si exarh, Gavriil, mitropolit Chisinäului si Hotinului, si
cavaler, de la exelentia sa, ocirmuitoriul oblastii Bassarabii, ingener
N.B. In paragraful 1/3 slut incluse integral actele nr. 11, 42, 122, 166, 183.

227
www.digibuc.ro
gheneral-maior i cavaler Ivan Marcovici Garting, la 23 zile a lunii lui martie,
anul 1815.
Inalt preaosfintite stapine, milostiv Domn,
Mare mihniciune m-au cuprins vazind din pre cinstita otnosenie a
inalt preaosfintiilor voastre scrise catra mine supt no 144 s'a preaosfintia
voastra, milostivul meu doran, v-ati suparat pentru stricarea orinduielii ce
s-au fost facut mai inainte, ca iarmaroacele in zile de dumineci si de praznice
sa nu fie si pentru ca norodul nu-si pAzeste datoria legii. Urmind eu dupä.'
datoria care este asupra mea si implinind i vointa inalt preaosfintiilor voastre
intru acea scrisoare aratata, am poruncit departamentului ca sa se faca in
toata oblastia, pe la toate locurile, publicatie din partea ocirmuirii, cum sä
pentru tirguri i iarmaroace, pe la orase ce sa afla in oblastia Bassarabii, 55.
hotäräste o zi in saptamina, adic'a: vinerea si cum ca nimenea din lä'cuitori
s'a' nu indrazneasca in zioa duminecei si intr-alta sarbatoare mare a mer9;e la
tirg, ci fiestecare pe la locurile sale, cu toata famelia sa sä mearga la bisericA,
dupä legea sa, spre a asculta dumnezaiestele slujiri si invätatura preoplor
prin toate orasele i tirgurile s'A opresc cu tarie toti tirgovetii, ori si de ce
natie si lege ar fi, macar i jidovi, adecA in zioa duminecii dughenile toata. zioa,
iarä cricimele i furmele SA nu se deschidA pinä la z5.ce ceasuri din zi, iarA pe la
sate sA nu sa deschida crismele pinä cind nu vor iesi din biserica.
cineva i dupa aceasta, in zioa duminecii sau in praznice vor tirgui i vor
deschide dughenile i crismele mai inainte de hotarita vreme, unii ca aceia vor
fi globiti cu bani spre folosul spitalului, dupa socotinta stapinflor. Iara lacuito-
torii de prin sate care vor merge in zioa duminecii la tirg sau care vor intra de
dimineatA prin crisme, nemergind //11.2.1 intii la biserica, unii ca acestia vor
fi luati cite o zi la lucrul impAratesc, nesocotindu-se aceasta drept zi de rind i, in
sfirsit, oamenii care sa vor vadi de caträ preotii cei de loc ea nu umbla la
biserica duminicile, farä de a avea vreo pricina si mai ales care nu sà vor
ispovedui si nu s'a vor impartasi, macar o data intr-un an, unii ca aciia nu vor
avea nici o credinta la pricini i la marturii. Al doilea, cu tarie sa se poron-
ceasca ispravnicelor i politiilor, ca spre a sä face intocma í fara sminteall
implenire in tot locul, dupa cum mai sus s'a arata, de caträ cea mai mare
stapinire a oblastiei, sa-si iaie cele mai lucratoare masuri ca sa-si aib.alucrurile
sale totdeauna pazindu-se, cä pentru cea mai mica neimplinire vor fi in grea
raspundere. Al treilea, eu am indatorit si pre insusi departamentul intii,
fiindca aceasta atirna c'atra' acel departament, sa aibä pentru aceeasi asezare
previghere, iara intimplindu-se vreo trebuinta, sä ceae agiutoriu de la mine_
Pentru aceasta punere la cale de acum, eu nu am tacut a da de stire
departamentului al doilea, spre luarea aminte i implenirea ce spinzura de
catra dinsul.
Iara pe prea inalt preaosfintia voastra, instientind, indraznesc a alatura
aicea si aceasta incredintare, intii ca eu de-a pururea sint gata spre implenirea
tuturor cererilor a inalt preaosfintiilor voastre si a metaherisi toate chipurile
dupa mä.sura si dupä putinta i starea de acum a oblastii acestia mie incre-
dintata i dupä chipul ocirmuirii de aicea.
Linga aceasta hotarire a stapinirii politicesti adaogem si a noasträ
pastoreasca sfatuire tuturor pravoslavnicelor crestini ce sà afla in pastoria
noastra ca sä urmeze intocma, nu numai pentru grija globii ce mai virtos
pentni folosul sufletelor sale dupa datoria crestineasca; iara preotilor
tuturor celor din tagma bisericeasca, cu tarie poroncim ca nici o duminecä
sau sarba'toare s'A nu lasä färil. dumnezeiasca slavoslovie i liturghie i fara a

228
www.digibuc.ro
face cäzuta invätäturä poporenelor säi i niciodatä' sä nu indräzneaseä a läsa
biserica i poporul färä preot, ci lepsind unul pentru vreo trebuintä mare sä.
incredinteze poporul säu pila la intoarcere altuia.
Data in Chisinä'u, la anul 1815, iunie 20 zile.
In folio, 2 f., p. lsi 4 albe, textul in chenar din semne tipografice, cu caractere chirilice,
hirtie groas6. g5.1buie.
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

42
Pravilele pentru rinduiala scoaterii scirii din titzlalele Bessarabiei de
adra slobozii aleperisitori.

Afarä de vinzarea särii din zapasurile ce hazneaoa le gäteste, s'a dä voie

a scoate din tuzlalele Bessarabiei sare slobozilor alesverisitori cu insasi a lor
2
Slobozii alesverisitori ce voiesc a scoate din tuzlalele Bessarabi i sare
fac cunoscut slovesno pentru aceea la cirmuirea tuzlalelor, insämnind numárul
lucrätorilor cu care socotesc sä scoatà sare.
§3
Cirmuirea, scriind in deosebitä condicä starea, numele i porecla slobo-
dului alesverisitoriu, Ii da lui Mil de bani sau vechilului lui tipäritä carte
pozvolitoare dupä. forma Lit. A.
4
Cind sarea indestul s-au copt, cirmuirea pe malurile ezerilor despre
partea nämuliturii de nál.'sip, pe care dup5. al 20 § a inaltului asäzämint pentru
cirmuirea tuzlalelor trebuie sä fie asäzate miglile cele de zapasuri a haznelii,
ins'ämneazá cu märnii locurile : A) pentru scoaterea särii haznelii i B) pentru
scoaterea de insusi slobozii alesverisitori dupa numärul lucrá.torilor ce au,
hotärind pentru fiestecare scotitoriu de sare pe malul ezerului, de la unul
pinä la unul i jurnátate de stinjän, / cäutind adecà dupä indeminarea locului,
iar de la mal inainte in ezerul fárä de hotar, pe fiestecare momiie sä. insäm-
neazil. N., dupà rinduiala, incepind de la cel 1-iu.
s5
Mai inainte de a sä incepe scoaterea, slobodul alesverisitoriu sau vechilul
lui sà inatosazá c5.trá pristavul. cel de lingä ezer si-i aratä lui cartea sa poz-
volitoare.
§6
Pristavul, luind de la alesverisitoriu cartea pozvolitoare si trecindu-o
intru o deosebitä condicä, indatä aratä locul pentru scoaterea s'ärii supt acel
N. carele este pus la cartea lui cea pozvolitoare si-i sloboade la scoaterea sä.rii
pre lucriltorii lui,
§7
Alesverisitorii cei slobozi scot sare pe distantia insämnatä lor, aded.
de la mal inainte pe dreaptä lini[e] in ezerul, cu chieltuiala sa, nu numai cu ai
säi lucratori, ci i cu insesi ale sale unelte.

229
www.digibuc.ro
 §8
Fiestecare slobod alesverisitoriu sarea ce o scotea o asazä pre ea cu ai
säi lucrätori pe nämuliturá cea de näsip, improtiva acelui loc carele Ii este
insemnat lui pentru scoatere, intru una sau citeva migle, intru o asa somá de
sare, precum singur va socoti c'ä este rnai bine, insemnind miglele tot cu unul
acelasi N. cu care este insämnat locul ce este dat luí.
§9
Alesverisitorii de sare, carii in curgerea operatici mai pre urmä sä aratä
cu lucrätorii sä.i, sá slobod spre scoaterea särii pe temeiul mai sus arätat, clacl
afafä de locurile date celor ///1.21 ce mai inainte au acut cunoscut cä voiesc
a scoate sare si dupä cuprinderea a acelor locuri cu lucratorii lor ce sint de fatä,
sä aflä locuri de prisos de nimene necuprinse, pe care s-au facut sare, afarä de
acele ce sint neapärat trebuincioase pentru scoaterea särii haznelii.
insämnare. Dacá despre nämulitura cea de näsip sarea in ezuri nu s-au
fäcut sau cea prinsä s-au stricat de ploi, iara despre pämintul tare sä aflá sare
indeminatea de a sä scoate, la o asa intimplare cirmuirea tuzlalelor, dupä cea
mai de aproape pentru aceea incredintare dä voie, pe pravilele leguite, a scoate
sarea i pentru zapasurile haznelei i celor slobozi alesverisitori din ezurile
despre partea pämintului tare, insä numai in locurile ce sint incungiurate ru
santuri.
§ 10
Slobodul alesverisitoriu sau vechilul lui in fiestecare säpfäminä fac
cunoscut pristavului citä sare dupa p'ärerca lui s-au scos i s-au a9.'zat de
dinsul in migle.
§ 11
Pristavul insämneazá in condeca sa supt despärtirea, unde este scris
slobodul alesverisitoriu, aráltata de dinsul somá de sare si pentru aceea räpor-
tuieste cirmuirii in fiestecare säptä'minä., impreunä cu stiintele care dupá
gätirea särii in zapasurile haznelei trebuiesc a fi pristavlisite, pe temeiul § 178
a celui de obstie Asáz5.mint a cirmuirii tuzlalelor din anul 1818.
12
Slobozirea särii ceii scoasá de ealträ slobozii alesverisitori sä face dupä.
-sfirsirea sccaterii si in vremea scoaterii.
13
Slobozirea särii sä s'ävirsaste cu / cumpána cea dupä ucazuri, cu impli-
nirea intocma pravilelor in §§ 43, 44, 45, 46 si 47 din inaltul Asäzämint a
cirmuirii tuzlalelor Bessarabiei, asäzate pentru slobozirea sä.rii din miglele
haznelei, cu urmätoarele ac15.ogiri si schimbäri: a) cel ce voieste a cump5.ra la
ezere sare a slobozilor alesverisitori si a o scoate afarä de linia hotäritä la ezere,
adecä stäpinul sárii sau vechilul lui sau cel ce au cumpArat aceastä sare (§ 43 a
inaltului Asäzämint a cirmuirii tuzlalelor Bessarabiei) face cunoscut cá sarea
o va priimi din cea gätitá de alesverisitorii cei slobozi; b) caznaceiul, priimind
legiuitul actiz, dä asignovcä cumpärätoriului dupä forma Lit. B.; c) Pristavul,
dupä ineárcarea särii, asemenea dá izvod de incärcätur5., dupä deosebitä.
formä. Lit. C, aratind in izvodul de incärcätur'ä: a aliña anume alesverisitoriu
celui slobod i supt ce numer este trecutä la ezere sarea, din care slobozire
s-au acut; d) Slobozirea särii pristavul o trece tot intru aceias[i] condicä.,
improtiva despärtirii, unde este scris slobodul alesverisitoriu; insä slobozirea

230
www.digibuc.ro
aceasta almintrelea nu poate fi facuta, decit numai in fiinta a insusi stapinului
sarii sau a vechilului lui.
§ 14
Dupa curmarea operatiei sarii, adeca a scoaterii si a ridicárii sárii afara
de la ezere spre intrebuintare, slobozii alesverisitori au neaparata datorie a
aduce sarea lor rarnasa la ezerc intru o asa orinduiala si forma, ca sa se poata
prin ma'surarea cu ochii a numara soma eii.
§ 15
Pristavul, hotarind prin masurarea cu ochii soma sarii ramasa la ezere

In folio. Excmp1arul cercetat nu este complet, are numai 2 foi rupte dintr-un volum mai
mare si se intrerupc dupd, 2 rinduri din § 15. Textul pe 2 coloane, in dreapta cel in limba
romana, cu caractere chirilice. Hirtie alb-galbuie cu filigran 1801".
Am datat post 18 18ante 1828", deoarece in A,ezdmfnul obrazovaniei oblastei Bassarabiei
din 1818, dupa § Cantora rostelor, se afirma: Sa socoteste asijdere sä se aseze cantora a sarii
pentru cirmuirea tuzlalilor de sare a haznelii, dar cantora aceasta are sa fie alcatuita dupâ ce
sa vor aduce intru intocmire ardtatile tuzlale", pe cind in Asezittnintul pentru ocirmuirea oblastei
Bessarabiei din 1828, in ultimul alineat se arata Ocirmuirile... tuzlalelor de sare ränifn pe
temeiul cel mai ainainte".
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

122
.Ntiint are
Deplin imputernicitul namestnic a oblastiei Bessarabiei d. gheneral-
adiutant graf Vorontov, spre a agiutora latirea alesverisului l'acuitorilor tarii
incredintate lui sprc ocirmuire, au mijlocit la cea mai inalta stapinire pentru
ca s'a lipsasc'a' pe vremea viitoare otcupul ce s'a' afla in oblastie a vinzarii vina-
Olor de poama in tirgurile i satele impäratesti, dupa ce va trece vadeaoa
contracturilor ce sint inchiiate cu cumparatorii de acum.
Dupa predstavlcnie grafului Mihail Simeonovici i dupa asazarea comi-
tetului a dd. ministri pentru aceasta, au urmat prea inaltä a imparatestii sale
mariri bunavoire.
Puind inaintea Verhovnului Sovet a Bessarabiei ca sä faca cuviincioasä
punere la cale spre a lipsi in oblastie otcupul pe vinaturile de poama, dup'a ce
va trece vadeaoa contracturilor cu cumparatorii de acum, eu de priincioasa
datorie imi socotesc ca s'A fac stiut tuturor lacuitorilor oblastei Bessarabiei
pentru o asa intrutot preamilostiva bunavointa. Aceasta prea îr.altä dezlegare
care da' indemnare spre lucrarea viilor ce este atit de folositoare parte a gospo-
dariei si carea da chipuri spre latirea alesverisului a norodului este cea noao
dovada a nenumaratelor indurari a preamilostivului domn imparat ce sa
ravarsa asupra credinciosilor supusi ai sai. Sa simta dar intru deplina m'Asura
lacuitorii Bessarabiei aceasta monarhiceasca mila i sä aduca inaintea scau-
nului imparatului impäratilor cele din inima rugaciuni pentru sanatatea
bunele zile a imparatestii sale máriri.
Ocirmuitoriul guberniilor a Novorossiei si a oblastiei Bessarabiei, tainii
sovetnic si cavaleriu, graf Palin.
8 fevruarie 1827 anul, Odessa.
In folio, 1 f., v. alba, textul pe 2 coloane, cel in lb. romana in dreapta, caractere chirilice,
hirtie groasa verzuie, filigran dungi.
DEP.: Bibl. Academiei P imane, Foi volante, 1041.

231
www.digibuc.ro
 166
Copie: 16 martie 1829
[Ucaz al inältimii sale imperiale,
singur stapinitor al tuturor Rosiilor, de la conducerea Senatului
catre ocirmuirea oblastii Bassarabiei] *
Dupä ucazul imparatestii sale ma'riri, ocirmuitoriul Senat au ascultat
raportul d. ministru de finansuri, cum ca' vazind dintre instiintarile ce au
priimit el, pentru starea alesverisului si a negutitoarei in oblastea Bessarabiei,
cä negutitorii cei din Moldavia si cei din Valahia, incredintindu-sa intru bund-
tatea lucrurilor de a manufacturilor rossienesti... Ii opreste locul cel pre cu
departare a pominitelor Printipaturi... gasind de trebuinta, spre curmarea
unei ca aciasta nelnlesniri, a aseza in cel mai mare iarmaroc
de preste an... supt numile din zioa sfintului Dumitru.
Martii 5 zile, anul 1829.
In folio, 2 f., p. 3jumatate si 4 albe, textul pe 2 coloane, cel it lb. romana in
drepta, caractere rusesti, hirtie gri, innegrita.
Transcriere dupa Mihail, 1940, nr. 64.

183
Pravilele pentru vinzarea luminarilor in biserici
Sa se faca stint prin eparhie cum cà venitul din vinzarea lumindrilor
pe la biserici, in puterea prea inältatului asezemint, sä intrebuintaza spre
tinerea saminariilor si a celor mai de jos scoli duhovnicesti i spre folosul
sfintei biserici.
Drept aceea pe temeiul ucazurilor prea sfintului indreptatoriului
Sinod de la 14 noiembrie a anului 1810 si de la 7 octomvrie 1808 si de la 28
avgust 1820, sa se porunceasca tuturor preotilor, diaconilor, slujitorilor bise-
ricesti i starostelor bisericesti:
intii ca la neocolitele chieltuieli bisericesti sa se intrebuinteze aceea
numai venituri care sä aduna din stringerea cu punga, adica cu discu[1] si din
jartviri de la cei de buna voie datatori; iara veniturile de la luminari trebuie
fie pazite in biserica si cite pina la 10 zi a lui ianuarie a anului viitoriu sa vor
stringe, toate fara sa se opreasca ceva, intrebuintind numai aratata in pon-
turile cele mai jos parte pentru inainte gatirea cearii si luminarilor, pentru
anul viitoriu, trebuie sä ssa triimata, de la toate bisericile, afara de catedralnii
sobor, prin blagocini i prin consistorie spre cresterea cu dobindä la impala-
testile case cele pentru cresterea copiilor sau la imparatescul banc cel pentru
imprumutäri.
insemnare: Venitul din luminari aicea sä intalege nu numai acela care
se stringe din luminarile cele cumparate sau facute din ceara cea cumpara t5.,
ci si acela care se stringe din vinzarea luminarilor celor aduse, din vinzarea
luminarilor ce sa fac din ceara cea adusa, din vinzarea lumin5.rilor ce sa fac din
capetdle, din luminärile care ramin neaprinse pentru multimea lor, dupa cum
sä intimpla in zilele prazdnicilor i pentru aceasta / numai sä vinde; tot venitul
acesta, far5. sa se opreasca ceva, sa alatureaza catra venitul din luminäri, care
spre cresterea cu dobinda s-au poruncit sä sä. triimata.
Titlul numai in lb. rusa; traducerea noastra..

232
www.digibuc.ro
 Al doilea, ca ceara i luminärile pentru anul viitoriu sä sä gäteasca
inainte intru acest chip:
in bisericile din orasul oblastiei Chisin5.ului sä sä g5.teasca inaint6 a
patra parte din proportia anului, adecä asa: unde intru un an sä intrebuintazä
luminäri pina la sas e puduri, acolo trebuie sa se cumpere pentru anul viitoriu
nu mi mult decit un pud i jumatate.
In bisericile care sa afla in orasele de uczduri i in sate sa se gäteasca
inainte nu mai mult decit a treia parte din proportia anului: adeca aa, unde
intru un an trebuiesc luminari pina la sase puduri, acolo sä se cumpere pentru
anul viitoriu nu mai mult decit doai puduri.
Singur de sine sa intelege ca daca la vreo bisericá. crttra inceputul
anului viitoriu va r5.'minea ceara si luminari atita numer cit este insámnat spre
gatire pentru acel an, atuncea acolo nici o gatire nu trebuie sä se faca; de obste
trebuie sä se cumpere cearä si luminäri pentru anul viitoriu numai acel numer
carele dupa ram5.sita cerii i luminarilor nu ajunge ca proportia ce s-au in-
semnat pentru fiestecare biserica in orase i uezduri, ca sä se gä'teasca pentru
anul viitoriu.
Pentru aceasta al treilea sä sä triimata dupa numärul bisericilor pe
limba moldoveneasca i rusascä forma pentru scrierea venitului si a cheltuielii
In condicile care forma s-au trimes cu ucazul de la 11 iunie a anului 1808,
poruncind: a) ca la treccrea in condicile, cele pátrunse cu &tan, chieltuielii
spre cumpärarea cerii sa se urmeze intocma dupa 15 pont a preainalt intaritei
In 1" zile aprilie, anului 1808 instructii pentru bisericestii starosti. 1111. 1
Ca tot intru aceastä condica b) sä se treacä in deosebite condee cite
puduri sau funturi au intrat in venitul din ceara cea din capetäle si din cea
adusa si cite luminari s-au facut dintre una si alta si ca ce pret; iarä in condica
venitului cu deosebit condeiu sa se aräte i pentru luminarile cele aduse, cite
cu ce pret s-au vindut in curgerea lunii.
Al patrelea, ca dupä sfirsitul anului, preotii, diaconii i tircovnicii,
impreuna cu starostele, cercetind condicile venitului si chieltuielii i facind
de pe dinsele vedomostie pentru venit, cheltuia1ä si ramasita, atit cearii
prccurn i banilor de pe luminari, dupä forma ce s-au dat in anul
1820 avgust in 28, pentru vedomostia bisericii, impreuna cu aceastä vedo-
mostie sä aducä catra blagocinul ceastiei sale la intiile zile a lui ianuarie negre-
sit supt frica asprii cercetari pentru intirziere si condicile de venit i cheltuiall
si banii luminarilor cei ce au ramas atit din vinzarea luminärilor celor cumpa-
rate sau celor flcute din ceara cea cumpärata, cit si din vinzarea luminärilor
celor aduse sau f acute din ceara cea adusa, din apetele si din luminärile, care
nefiind aprinse pentru multimea lor, iarasi s-au vindut.
Al cincilea, ca blagocinii ceastiilor dupa vazuta cercetare a fiestecaria
de acest feliu de vedomostie pentru luminäri, de sint adeca potrivite cu con-
clicele venitului si a chieltuielii, sä faca o vedomostie pentru toate bisericile
blagociniei sale, dupä forma ce s-au dat tot in 28 de zile avgust a anului 1820
impreuna cu vcdomostiile fiestecaria biserici i cu banii sä le triimatä färi
intirziere catra starsii blagocin; iarä condicile de venit si cheltuiala dupa
cuviincioasa incredintare sa le triimata inapoi la biserici. /
Al saselea, ca starsii blagocini, cercetind vedomostiile blagocinilor de
sint potrivite cu vedomostiile bisericilor, asijderea si banii, sa faca o vedomostie
pentru toate biscricile cele incredintate lor, dupa forma ce s-au dat tot in
28 de zile avgust a anului 1820 pentru pravleniile duhovnicesti i fära zabavä
sä o predstavlisasca la consistorie cu toate vedomostiile i cu banii luminärilor
ce s-au triimis de la blagocinii ceastiilor si de la biserici.
19 c. 326 233
www.digibuc.ro
 Afara de aceasta sá cuvine : a) ca sa se publicariseascä ce/or duhovnicesti
urmatoarile pontuii din docladul comisici a scolilor duhovnicesti prca inalt
intarit la 28 zile avgust a anului 1808 pentru stiinta i implinire; b) ca sä se
triimatä ponturile acestea prin otnosanie la ocirmuirea politiceasca de aicea
pentru publicarisirca lor i pentru cuviincioasa dupa dinsele implinire din
partea politiei, i anume:
I. Pentru vinzarea luminarilor cea cu hurta.
Supt numele vinzarii luminärilor Cu hurta sà intalege vinzarea lor cu
cintariul iara nu cu numerul si nu mai putin decit douazeci de funturi.
Vinzarea luminärilor cu hurta are a sä face: a) pre la biserici, ci numai
pentru alte biserici; b) la fabrici; c) intru acele dughene unde sä face neguti-
torie numai cu singura ceara si cu feliuri de luminari i d) la ib.rmaroace, prin
tirguri i prin sate.
II. Pentru vinzarea luminarilor cea marunta.
Ponturile: 4) Vinzarea luminarilor bisericesti cea marunta i cu numerul
sä dä voie sä se faca numai in folosul bisericif si are sa fie nu al[t]mintrelea
f ärä numai pre la biserici. ///1.31
5) Drept aceea vinzarea luminarilor bisericesti cca marunta si cu nu-
merul In toate dughenile i dughenitile, precum si la tirgurile cele de säptdmin6.
iarmaroace sä opreste.
6) Starostii bisericesti sint datori a avea Iuminari pre la biserici, precit
venitul lor va pozvoli, totdeauna cu indestulare spre vinzare nu numai pentru
Intrebuintare la bisericile lor, ci i pentru oamenii cei din laturi i pentru popo-
reni. Pentru aceasta sä dä voie i s'a face indeminare a aseza pre linga cele mai
'insemnate biserici deosebite dughene pentru vinzarca luminarilor cea märuntä
cu numerul, in socoteala i in folosul bisericii.
III. Pentru viclesugul la vinzarea luminarilor bisericesti.
Ponturile: 7) Tot feliul de vinzare a luminarilor bisericesti, care nu este
potrivit cu pravilile mai sus asezate, este viclesug,
Macar cä nu se poate a socoti ca va indrazni cineva din insatatä la-
comie a circimari cu averea bisericeasca i improtiva tiìntiisi a legii a sà apuca.
a r'ápi venitul ce este rinduit pentru a.sazarile bisericesti, dar nu mai putin daca
f5.11. asteptarea acest feli de rea intrebuintare undeva sä va arata, este de
nevoie spre departarea i curmarca eii a asaza aceste urmatoare:
Politiile cele pe la tirguri i pela uezduri au datorie sä privighieze ca
vinzarea luminarilor cea mä'runta nicairea afarä de bisericä sa nuu sa faca,
iara cea cu hurta sä sá faca numai in acele locuri care s-au insemnat mai sus.
Starostii bisericesti ca cei de mai aproape pazitori averii bisericesti,
fiind indatoriti cu slujba lor mai inainte a apuca si a curma tot feliul de rapirea.
veniturilor bisericesti, au sä. / privigheze ca nicaiurea, iara mai virtos la
poporul lor, sa nu sá facá vinzarea ltiminàribor cea improtiva zacoanelor.
unde vor vedea as.a feliu de vinzare, datori sint indata a arata politiei ca ea sá
urmeze cu unii ca acestia dupa cele ce se arata in jos:
Unde dupa aratarea starostilui bisericesc F.au intru alt chip sa va
descoperi i sä.' va oblici vinzarea cea improtiva zacoanelor a luminarilor
bisericesti, acolo politia indata sä faca izvod de toate luminarile ce sá vor
afla i sá le triimata la biserica acelui popor unde s-au aflat acel viclesug; si pe
linga aceea, intru aceeasi vreme, intilasi data sà implineasca de la cel vinovat
gloabk, pretul adecä luminarile celor aflate indoit i sä.-1 trimata la biserica

234
www.digibuc.ro
aceluiasi popor, iarä a doai oarä aflindu-si apoi fäcind dupä cuviinta izvod
luminärilor i trimitindu-le la bisericä cu gloaba cea mai sus arätatä, s5.-i deje
pe .vinovatii supt judecatä dupä zacoane. Luminarile cele aflate si banii
ce sa vor implini sä alätureazä la veniturile bisericii si sä trec de starostii in
condicile lor in deosebit condeiu.
In folio, 7 f., ultimele 2 sint tabele de un format mai mare; pe primele 3 f. textul pe 2
coloane, cel in lb. romana in dreapta, urmatoarele 2 f. textul in lb. romana pe o fata, v. in lb.
rusa, caractere chirilice, Hirtie groasa galbuie.
DEP.: Bibl. Acaslemiei Romane, Foi volante, 1 057.

4. Acte privind activitki publice, umanitare, culturale, §coli

57
Cu mila lui Dumnezeu, snteritul Gavriil,
exarh, mitropolit Chisinäului i Hotinului i proci
Ca-tea toatä tagma bisericeascá i c5.trä toti pravoslavnicii crestini din
oblastiia Bassarabiei, fii duhovnicesti a smereniei noastre, har sa fie voao
de la milostivul Dumnezeu, iara de la smerenia noasträ molitvä i blagoslo-
venie vä. trimitem.
Macar ca inca la anul 1815, prin corespondentia noastra cu ocirmuitoriul
oblatii acestia s-au fost innoit obiceiul cel vechiu crestinesc pe legea dum-
nezeiasca intemiiat, ca sä nu se adune la tirg in zilele sfintei duminici i s-au
fost fäcut buna punere la cale spre a sä präznui sfinta duminecä dupä cum sä
cuvine, ins'A fiindcä din intimplärile vremii cu schimbarea ocirmuitorilor poli-
ticesti pe incet incet iar5.s[i] au inceput a sä aduna tirgurile in zioa duminecii,
drept aceea noi privind cu pärinteascá durere de inimä la aceastä vätämätoare
de suflete urmare a fiilor nostri cei duhovnicesti, amfost siliti a face de iznoavä
cerire catrà ocirmuire si la 5 zile a curgätoarei luni august am priimit de la
exelentia sa ce este in locul a deplin imputernicitului namestnic ghe-
neral-leitenant si cavaler Ivan Nichitici Inzov instiintare, cä s-au poruncit
iaräsi ca tirgurile s'A se adune aicea in Chisinän marti, in toatä saptämina,
iarä la alte orase dupa î ndaminare, insä al ara de zioa sfintei dumineci.
Pentru aceasta, fácindu-sä stint tuturor protopopilor si preotilor
printr-insii tuturor crestinilor pravoslavnici din eparhia aceasta, sä face sfatuire
ca p5.zasCa datoria crestineasCä.. Adec5.: preotii supt frica pierderii
poporului si a darului sä pazasCa slujba sa, neläsind nici o duminecä, nici o
särbätoare f Ark' de dumnezeiasca slavoslovie i fär5, sfinta liturghie, invätind
pre poporenii säi ca pre niste fii ai lor duhovnicesti obicinuitele rugäciuni, dum-
nezeestile porunci i alte datorii crestinesti; iar poporenii, sub grija neblago-
-sloveniei de sus, sä marga cu toti casnicii lor in toate duminecile i särb'atorile
la biserici spre a asculta sfintele rugäciuni i sfinta liturghie i povätuirea
duhovniceaseá, ca nu cumva uitind datoria sa Caträ dumnezeu s'A fie uitati
de cdträ mila dumnezeiasCA i cälcind poruncile dumnezeesti sa fie Cálcati de
minia de sus, de unde in loc de ploaie poate sä cadä piaträ si in loc de vreme
bun- sä fie arsitä i vinturi primejduitoare.
N.B. In paragraful 1/4 sint incluse integral actele nr. 57, 64 * 67, 70, 139 * 63 * 44,
27, 182 * 10, 78, 86.

235
www.digibuc.ro
 Asa fiii nostri cei duhovnicesti! Pàziti datoria crestineasa cäträDomnul
Dumnezeul nostni, pàzii poruncile lui, päziti si sfintiti zioa a saptea, adecl
dumineca, ca pe agä cistigul celor ceresti s'a' fie blagoslovite ostinelile voastre
cele de sase zile si asa insuti veti fi blagosloviti miluiti si darul Domnului
nostru Iisus Hristos va fi totdeauna cu voi cu toti. Amin.
Anul 1820, septembrie in 2 zile.
f lio, I f., -r. alba, caractere chirilice, hirtie groaa, gri-verzuie.
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 032.

64
[Socoteala anualä a Comitetului Societätii Biblice] *
Comitetul, in temeiul asäzä.mintului säu, cu darul cel dumnezeiesc s-au
adunat a treia oarä spre obsteasca cea de tot anul cercetare a lucrärilor sale
si a sporiului sä.0 intru lätirea cartilor sfintei scripturi care cuprind intru sine
dumnezeiased invät-aturä. O linä bucurie sui inchipuieste pre fetele cilenurilor
ce s-au indeletnicit [text deteriorat] ...rul domnului sfinta multämire cea prim
inima sui aratä.' [text deteriorat] cautäturi a iubitorilor cuvintului... ce s-au
adunat spre impärtásirea la aceasta prea curatä bucurie a lor. Nu vreun bine
desäirt, vremelnic, treeátoriu are sä fie scoposul a acestii voroave a noasträ
intru a ceste blagoslovite minuturi, ci binele cel inalt carele de sus s'a' däruiete,
cel ceresc, de la care si cel vremelnic priimeste putere, statornicie i blagoslo-
venie. Noi vom lua seama cum neväzuta dreapta lui Dumnezeu au indemnat
inimile noastre spre intinderea p..12 lurninei cuvintului celui descoperit pre
la cei ce sint aproape si pre la cei ce sint departe fratii nostri. Asadar, cu cu-
cernicA smerenie sä inträm la cercetarea mergerii a trebii dumnezeiesti ce s-au
sävirsit prin comitetul nostru in anul trecut.
Rivna comitetului Bessarabiei, multämind intru tot lucrätoarei durnne-
zeiestii bunätäti, au priimit multämitoare märturisire de la comitetul roqsie-
nestii bibliocestii sotietäti pentru ostenelele a anului trecut la trebile
Aceasta s-au fäcut cunoscut prin voia de a da in tipariu incheiatà in cris
arätarea lor i comitetul nostru invoiosat prin aceasta cu cea din nou bärbätie
au mers pre mintuitoarele cäi ce s-au deschis lui prin bunäta tea lui Dumnezeu,
prin necontenitá purtare de grijil a cornitetului rossienestii bibliocestii sotietäti
prin insäsi a sa lucrare.
ingrijirile i trudile comitetului bessarabicestii despärtin a rossienestii
bibliecestii insotiri in curgerea trecutului an 1820, afarà de indemnärile //p-.13
spre a face däruiri in folosul lucrärilor rossienestii bibliecestii insotiri,
mai mult era indreptate spre impärtirea artilor a cuvintului lui Dumnezeu
care le-au priimit cu mult nurnär la inceputul anului trecut, atita in cit cu rä.-
mäSita din anul 1819 si cu cele priimite in anul 1820 au fost supt mina comite-
tului in anul trecut 13 447 cärti a Sfintei Scripturi in feliuri de limbi, pre soma.
de 76 684 ruble si 65 capeice spre a le impärti lacuitorilor Bessarabiei, celor
de peste Nistru i celor ce läcuiesc peste hotaräle Rossiei in Moldavia si in
Valahia. In numä'rul numitelor cärti s'A afla Biblii moldovenesti deplin 4 600
si Testamenturi Noao 7 036.
Pentru aceasta, comitetul au ales mijlocirile cele mai lesnicioase care
impreunä era si cele mai sporitoare. Osebit de orinduirea unei odäl pentru
vinzare a sfintelor cärti intru o zidire mare a Seminariei In Chisinlu, comitetuI
* Lipa foaia de titlu ; formularea noastr;.1., cf. CVR 1169.

236
www.digibuc.ro
indemnat fiind spre látirea cuvintului dumnezeiesc, cu rivna viteprezidentului
sä.0 räposatului preaosfintitului mitropolit i exarh Gavriil au trimis c5trg/tP.34
toti pmtoiereii a oblastei Wässarabiei mult numär de Biblii moldovenesti,
ca ei lucrind prin blagocini i prin tagma duhovniceascá ce este supt privi-
ghierea lor, sa facá prin acest chip mai cunoscut norodului sfintul scopos a
insotirii bibliecesti i sá imp5itasc51 artile cuvintului lui Dumnezeu intre cei ce
doresc de mintuire. Prin acest mijloc i partea bisericeasa i mult idin popo-
renii carii stiu a ceti au luat aceastä. carte. Spre acest sfirsit pricinuitoriu de
mintuire nu putin au ajutat i cilenul acestui comitet, exelentia sa d. guber-
natorul politicesc a Bessarabiei Constantin Antonovici Catacazi, trimitind in
scris indemnäri din partea sa cátfä politiile orásänesti i isprávnicii a tinu-
turilor spre a lucra dinpreunä la aceastä dumnezeiascA. treab5.. Si rácuitorii de
peste Nistru atit duhovnicesti cit i mirenesti fete, moldoveni i rusi deopotrivä,
au luat cuvintul lui Dumnezeu. Nu mai putin sporiu intru rätirea dumne-
zeiestelor cArti au vázut comitetul si in pártile Moldovei turcesti. Pre rivni-
toriu ll[P.15 corespondent al säu, supusul Rossiei, care 15.cuieste la Esi, preo-
sfintitul mitropolit Ierapoleos Grigorie, intrind in corespondentie cu preosfin-
tia sa pärintele Dimitrie vicarios mitropoliei de aice, Cu toatà slábiciunea
adincelor sale bätrinete au arätat o färä preget ingrijire spre impártirea cär-
tilor vietii vecinice in scaunul cnejiei Moldaviei i afail din Esi, folosindu-sà
la aceasta de cea cu bunävointá plecare atr5.' dinsul atit a politicestii cit si a
bisericestii ocirmuiri, din care cu cea bisericeascä i comitetul din partea
sa au avut osebitä corespondentie in pricina aceasta. Numitul preosfintitul
mitropolit au vindut numai Biblii moldovenesti 300, afarä. de Testamenturi
Noao Si la svirsitul anului au mai cerut o 100 de Biblii (ce i s-au si trimis
atuncea) si nu s-au indestulat numai cu aceastä ostenea15., ci din rivna sa c5'.trä
lucru dumnezeiesc, cartile orinduite de comitet pentru Bucuresti, 393 Biblii
si 200 Testamenturi Noao le-au trimis insusi de la Iasi acolo, necersind pentru
aceasta de la comitet nici un feliu de plat5.. Iará in Bucuresti comi-
tetul are dinpreuná ostenitoriu pe d. colejschii asesor Cotov, cinovnic ce sá afla
in slujbà la consulatul rossienesc, care si cktile care era trimise de la comitet
le-au impártit la Bucuresti i cu osirdie au ajutat pre comitetul cu implinirea
nu putinelor vechi rämäsiti despre sfintele cárti ce au fost trimise mainainte
la Bucuresti.
Asa feliu de lucriri au adus atit pentru comitet cit i pentru toti acii ce
cu inimá umilitá cer de la Tanl ceresc venirea impár5 tiei sale, mingiierea de a
vedea cä." din pomenitele 13 447 exemplare, a crifora tot pretul face 76 684
ruble si 65 capeice s-au impärtit : cu vinzare pe bani gata 3 162 exemplare, pe
soma de 22 182 ruble si 20 capeice; cu dare pe datorie la fete cu näclejde 2 450
de exemplare, pe soma de 14 492 ruble si 70 copeice, iarälcu däruire fàrá platä.
11 exemplare pe soma de 45 ruble, 50 capeice. Cu totul in curgerea anului
1820 s-au trecut 5 623 exemplare, pe soma de 36 720 ruble si 40 capeice. ///P../7

Pre lingä aceasta nu sá poate a nu pomeni cit de placut era comitetului

a ceti scrisorile de la pomenitul corespondent al sail, preaosfintitul mitropolit
Ierapoleos Grigorie, cu citä neräbdare sà astepta la Iasi venirea Bibliilor de la
Chisinäu, cind cele trimise sä sfirsea i cità bucurie pricinuia a vedea cä.
depärtata de aici stolita Valahiei Bucurestii, incet-incet sá desteaptä i in-
cepind a simti fläminzirea duhovniceascä cere sa o potoleascá cu piinea vietii
ceii nemuritoare. Fie läudat pricinuitoriul descoperitului cuvint a cáruia
dumnezeiascä cuvintare atit de vederat sä. implineste! CA precum se pogoará
ploaia sau západa din ceriu si nu sà intoarce pinä cind adapä pämintul si face
de räsare si rodete i c1à sämintä sämänätoriului i piine de mincare, asa va fi

www.digibuc.ro 237
cuvintul mieu care va iesi din gura mea, nu sa va intoarce desärt cä.trä mine
Pima and va plini toate cite am voit i voiu spori caile mele i poruncile mele".
Din numkrul de 13 447 exemplare priimite in /113..18 anul trecut, sco-
tind cele vindute si cele date pe datorie ramin in vivliotica comitetului pe anul
curgItoriu carti a Sfintei Scripturi in limba moldoveneasca si in alte limbi
7 824 exemplare. Iata cale spre prelungirea sirguintei pentru rivna comite-
tului! Iatä mijloc de a indestula dorirea celor insetositi, a scoate apä vie
din aceste prea curate izvoara a adevarului si a fericirii.
Comitetul au avut asijderea mingiiere a vedea, cit de insemnä.' toriu este
lucrul insotirii bibliecesti si cit de aproape de inima credinciosilor dintru aceasta
adeseori s-au cerut de caträ feliuri de fete in anul trecut Biblii ruse. sti care
nu sä afla, istovindu-se la comitet, adevärul nec15.tit cä cuvintul lui Duna-
nezeu este viu, lucratoriu si mai ascutit decit sabia cea cu doao ascutisuri.
Comitetul Peterburgului a rossienestii bibliecestii insotiri, dupà aratarea
acestui comitet pentru o lipsä ca aceasta, au indestulat in oarescare chip
acestii trebuinta, trimitindu-i Tetraevanghelii slaveno-rusesti si Faptele
Apostolilor; //[p.]9 iarä acum comitetul nostru, cu mare multamirea sa s-au
instiintat cä comitetul rossienestii bibliecestii sotietäti au trimis de la Peter-
burg aici la 19 decemvrie a anului trecut Biblii slovenesti 412, cite 6 ruble si
240, cite 11 ruble; Noao Testamenturi slovenesti, 570, Biblii evreiesti, 20,
Testamenturi Noao ellino-grecesti 25 si 5 Evanghelii de la Luca in limba tará-
iascI; asadar cei ce doresc au lesnire de a priimi acest dar a milostivului
Dumnezeu.
Puterea lucrärii cuvintului dumnezeiesc sä face cunoscut intru aceastä
noao parte a Rossiei nu numai celor cu deplinä virsta ci i celor ce acum intra
pre calea vietii. Asa un tin'ar ce de abia au priimit blagoslovenia nacealniceasca
spre a intra in iscusul calugäresc i inc'a' nu sa pomisä, la manastire, au dat
jaloba la comitet dupa cum urmeaza: intru podvigul cel nou a vietii mele ce
am sfintit-o deplin domnului Iisus doresc din inima a avea dumnezeiasca
Biblie, carea ne povätuieste pre noi spre a cunoaste pre domnul; iarà fiindca
facerile de bine a insotirei bibliecesti /(p.//o sä intind si la acei carii nu au
stare ca sä o cumpere pre ea, deci mä rog sä mi sä dee mie aceea färä bani".
Asijdirea, comitetul au vazut cum darul durnnezeiesc prin inv545.tura cea
descoperitä indeamnä inimile spre a cunoaste sfinta voia sa prin credinciosii,
robii sai. D. plat-adiutantul i cetatii Benderiului, stab-clpitanul Cozlov,
cilenul al despartirii noastre, in luna trecutä au scris: ck el bucuros au luat
asupra so indatorirea de a scrie la acest comitet sä i sä trimata cärti si de a le
da neintirziind celor ce Il vor invrednici unei cereri ca aceasta. Pe linga aceast a,
au trimis 15 ruble rugind ca comitetul trimatä pentru acestia o Biblie
evreiasca' si Testamenturi Noao rusesti, cite sä cuvin. Pre dinsul, pentru
aceasta, 1-au ruga t închiii la temnita cetatii Benderiului. Pe lingä aceasta d.
plat-adiutantul au adaos: Stiind cit de mare folosintä aduce sufletului cetirea
cuvintului dumnezeiesc, eu am dorintä ca toate comandele ostenesti ce gaz-
duiesc in cetatea Benderiului sa //fp.in aib51 la sinesi Biblii, pentru care si
ma' voiu stärui ca prin ajutoriul lui Dumnezeu sä aduc aceasta intru implinire,
cu cit sa. va putea mai in graba". Mai gios d. Cozlov graieste: titre 437 de
inchisi, in 12 cazarme a cetätii Benderiului, sint multi care stiu carte si doresc cu
rivna ca sa aiba Sfinta Scriptura i Cu toate cá in anul trecut, 1819, s-au
trimis de la acest comitet citeva carti a Testamentului Nou, insä eartile acestea
acum mai nu au ramas, c5.ci la trimiterea de aice la alte cetati a inchisilor, cei

I Tip.: adiiutantul.

238 www.digibuc.ro
ce stiu carte dintr-insii fäcInd induplecätoare cerire iau aceste arti cu dinsii;
acum, dar, de aceste cärti sint trebuitoare m5.car 10".
La cetirea acestii scrisori patru cilenuri comitetului s-au arätat gata
ca sä trimatä cu a sa cheltuialä. 12 Biblii in limba rusascä si in cea moldove-
neasc5., insä cu aceasta ca sä rilmiie ele de-a pururea a cazarmelor, care s-au
si implinit.
De insemnat asijdirea este lucrarea sfätuirii a rossinestii bibliecestii
sotietätii pentru cä P.112 neapärat lucru este a avea Biblie, care satuire
priimindu-o comitetul Bessarabiei in mare numär au imprästiet-o in toatä
cuprinderea lucrärii sale. Cliundin, scriitoriu auditoresc de la Ordonanshaus a
Benderiului, priimind un exemplariu a acestii sfiltuiri, au scris aträ acest
comitet cele urmätoare: Cetind sfältuirea comitetului rossienestii insotiri a
Bibliei, trimisä de la despartire bessarabiceascä, am simtit o rivnitoare dorire
de a avea o Biblie, insä nu am putere sä trimit mai mult decit cinci ruble
pentru dinsa; deci indräznesc cu pleaciune spre a ruga pre acest comitet, ca
pentru aläturatii cinci ruble s'ä binevoiascA a-mi trimite mie o Biblie, pentru
care atit eu cit si ceialalti impreunä cu mine la un loc scriitori auditoresti
de-a pururea ne vom ruga lui Dumnezeu pentru dumnealor cilenii carii ne-au
dat noao aceastä nepretäluitä. comoarä".
ACeste suspomenite cereri oa.re nu ne arata noä fl5.minzirea eatr5. cuvintul
domnului ce sä' ascunde incä de vederile noastre? Oare nu sä adevereazä prin
aceasta cuvi[n]tele ce sui aflà in scrisoarea rossienestii ///p.113 bibliecestii
sotietäti'ce s-au trimis la noi de la Peterburg din 22 a lui mai a trecutului an
1820: Toate cite s-au sävirsit spre indestularea acestii trebuinti, trebuinti ca
toti si fiestecare sui aiba cuvintul dumnezeiesc, sä poatä a sä asemäna cu citeva
picäturi a unei ploi räcoritoare ce au picat pe un pämint uscat de o ferbin;
tealä prelungitä.?" Asadar, cinstitä. adunare! Oare nu sui cuvine a inchie din
aceasta cä va veni vremea cind i ostasul si slujitoriul dreptätii i plugariul
vor afla: räpaos, invoiosare si veselia sa intru mingiito[a]rea cetire a cuvintului
lui Dumnezeu, ca umplindu-se de stiinta dumnezeiascä, pretutindenea sui
lätascä pacea i blagoslovenia. Veni-va vremea and i insäsi temnitile sui vor
face pentru cei inchisi prea frumoase scoli spre a cäuta numai un lucru tre-
buincios, scoli cum sä se impace cu Dumnezeu, cu oamenii i cu sine ,insisi.
sui intoarcem acum luarea noastrui aminte la alt scopos a luceärii
comitetului, la mijlocirile intrebuintate de dinsul spre a a juta la cele flp.114
plAcute lui Dumnezeu lucräzi a rossienestii bibliecestii sotietäti, prin stringerea
jä'rtvirilor celor de bani. Comitetul s-au stäruit atit sä, adune rämäsitile anului
1819 cit si a priimi järtvirile anului curgätoriu, asijdirea si a inmulti numärul
cilenurilor si de bine fä'atorilor prin noao indemndri pc file de comitet
impartite d. derectorilor acestui comitet si altor iubitori de cuvintul lui
DUmnezeu ce au chip de a aräta userdia sa.
Comitetul cit pentru aceasta au priimit ajutoriu in anul trecut si din
pä'xtile de preste hotar a Moldaviei si a Valahiei. Exelentia sa, d. gheneral-
consu/ Pini de la Bucuresti, au trimis la comitet o somä nu micà a järtvirei ceii
deodatä de la alugäri, de la preoti si de la alte fete de acolo. Tall preosfintia
sa mai sus pomenitul userdnic corespondent Grigorie, mitropolitul Ierapoleos,
au trimis de la Iesi järtvirile de la toti cilenii cei vechi a despärtirii noastre.
La acest pont si seminaristii Chisinäului, a fgp../15 tuturor clasurilor
pansionerii Seminariei, intilrindu-se din zi in zi intru cunostinta adevärurilor
cuvintului dtimnezeiesc, au arätat deosàbita lor rîvnà, precum aceasta sä vede
la izvodul cel dupä alfavitä, care aice sä alätureazä.

239
www.digibuc.ro
 Deosebiti statia, care tot caträ acest pont sä atirnA, supt numirea gtrin-
gerii ceii mkunte prin cutii spre inmultirea cktilor Sfintei Scripturi au avut
bun .sporiu. aträ aceastasi au adaos rivna bisericilor sale si preosfintia sa
Grigorie, arhiepiscopul armenilor ce 15cuiesc in Bässarabia, asIzind asemenea
cutii pre la bisericile armenesti.
Socoteala, cea mai jos urmkoare, pusä aicea in scurt, dovedeste adevkul
celor ce mai sus s-au zis. gp.D6
Starea casei Comitetului in curgerea anului 1820
Cap
Rub[le] [eice] Lei
Pk-
V enitul [ale]

Au rImas din anul 1819 bani gata 1 822 35 670 26

La acestia s-au adaos la anul 1820:
banii jktvirii ceii de pre tot anul de
la cileni 1 455 50 1 879 20
Dati odat5. de la fáckorii de bine 1 394 77 2 267 28
S-au adunat din jertvirile cele mkunte
puse in cutii 232 39
Luati de pe Anzarea cktilor 22 182 20
Tot venitul dinpreura cu r5mIsita
argat5. 26 854 82 5 050 33
Cheltuiala
Pentru fehuri de cheltuiele la Comitet,
precum: pe hirtie si cearä tare, pentru
aducerea cktilor, pentru trimiterea banilor
prin postl si 6[ele]1[alte] 150 886 31
S-au trimis la comitetul Peterburgului 19 122 27 3 975 7
S-a.0 trimis la comitetul Odessei pentru
c5.rti 25
Soma cheltuielii 19 297 27 4 861 38
R5mine pentru anul 1821 7 557 55 188 35/i/P./17

Starea vivliotecIi in curgerea anului 1820

Tetra- Noao
Biblii evan- Testa-
ghelii ment
Au rknas din anul 1819
Nemtesti 74
Evreesti 3
Frantuzesti 2
Latinesti 1
Slaveno-rusesti 4
Moldovenesti 1 456
Slavenesti 2
Nemtesti 29
Evreesti 25
Frantuzesti 34 '

240
www.digibuc.ro
 Tetra- Noao
Biblii evan- Testa-
ghelii ment
Latinesti 1
Grecesti 173
Lesesti 18
Soma 80 4 1 73$
Pe lingl aceste afátate s-au priimit la
anul 1820
Moldovenesti 4 600 P-118
Slavenesti (in 4°) 56
Slavenesti (in 8°) 150
Armenesti- 204
Slaveno-rusesti 220

Tetra- Noao
Biblii evan- Faptele Testa-
ghelii menturi
Slaveno-ruse§ti 50
Moldovenesti 5 580
Slavenelti 200
Latine§ti 5
Ellino-grecesti 50-
Grecesti 500
Lqeq.ti 5
Turcesti 5
Soma 5 010 220 50 6 345
lark' preste tot 5 090 224 50 8 081
Din num5.rul acestor
arti s-au vindut
Moldovenesti (in 4°) 1 526
Slavenesti 53
Sla.venesti tin 8°) 135
Nemtesti 9
Armenesti 51 IliP.119
Evreesti 1
Frantuzesti 2
Latinesti 1
Slaveno-rusesti 183
Slaveno-rusesti 19
Moldovenesti 998
Slavenesti 36
Nemtesti 4
Evreesti 1
Frantuzesti 13
Latinesti 4

www.digibuc.ro P411
 Tetra- Noao-
Biblii evan- Faptele Testa
ghelii menturi

Ellinesti 48
Grecesti 76
Lesesti 14
Turcesti 5
Soma 1 768 183 19 1 192

Comitetul nostru au priimit in dar de la comitetul rossienestii biblie-

cestii sotietati pentru vivliotica bessarabiecestii despartiri urmatoarele carti:
Moldovenesti Biblii 1
Nemtesti Noao Testamenturi 1
Turco-armenesti PP PP 1

Socotele rusesti pentru anul 1817 doao si una nemtascä pentru acelasi an.
Asijdirea s-au trimis 90 Socotele pe anul 1817, 15 pe anul 1818, 430 pe
anul 1819; 125 de Carticele pentru a saptea gheneralnica adunare; 500 exem-
pleare qié Satuiri i destul numar de extracturi din Jurnal; dintru aceste
carticele trimise, lasind cite trebuia pentru vivlioticä, celelalte s-au impartit
celor ce iubesc cuvintul lui Dumnezeu, atit aici si peste Nistru, cit i peste
hotar, in domniile Moldovei si a Valahiei.
D.p. la comitetul Moscvei, asijderea, s-au priimit 12 Socotele ale. sale pe
anul 1819 si destul numar de instiintari pentru a lui adunäri ce au . avut.
Comitetul priimind extracturi din Jurnalurile adunä."rilor a corniteturilor
PeterbUrgului si a Moscvei, le-au cetit in adunarile sale, in auzul tuturor, la
ponturile cele mai insemnatoare, oprindu-sa ca sä se foloseascä cu faptele
lucrarile //(p.12/ fratilor sai si ca sá se mire de minunatele lucrari ale lui
Dumnezeu ce sa savirsesc prin cuvintul sau cel scris.
intru acest chip cercetind toate ale noastre cele dupa putinta indeletni-
ciri de un an, oare putem noi sä ne laudam? Oare putem sä ne laudam daca
Sfintul Apostol Pavel, acel invatatoriu al nea,murilor carele au trecut prin
atitea tari, au rabdat atitea nevoi spre latirea invataturei lui Hristos, cäutind
la ale sale podviguri cuvinteazä. : Nu sint eu acel ce s-au trudit, ci Darul
carele cu mine calatoreste, nu eu, ci Darul lui Dumnezeu care este cu mine, ale
mele slut numai neputintile. Cu dulceata dar mä voiu lauda mai mult intru
neputintale mele". 0! Cita iubire CAW.' izbavitoriul lumii, cal rivna spre
15.tirea cuvintului lui are sa mai arate comitetul in anul curgatoriu! 0! Ca de
multä dragoste trebuie Inca a mai aräta catra cei de aproape, pentru care
cilenii acestui comitet slut candile ce lumineaza intunerecul nestiintei lor prin
razele invätsáturei ceresti ce are iip.122 fägä.duinta fericirii a vietii de acum
aceii viitoare! Cit de multe sirguinte mai sint trebuitoare ca sa vie acea bla-
goslovita vreme, acea preafericitä zi de care cuvinteaza Duhul lui Dumnezeu:
Si. vor auzi in zioa aceea surzii cuvintele cartii acestia i cei dintru intunerec
cei din negura; ochii orbilor vor vedea i cei ce ratacesc cu duhul vor cu-
noaste intelegerea si limbile cele gingave vor invata a grai pace".
Comitetul, cu inima i cu duhul dind laudä pricinuitoriului cuvintului
vietii lui Dumnezeu Cuvintul uitind sirguintile sale cele trecute i in-
tinzindu-se caträ cele noao, incheie socoteala sa cea de an prin cuvintarea
comitetului rossienesc cel de la Sanctpeterburg, care Il povatuieste pre
-242 www.digibuc.ro
dinsul: Toate cite pinä acum s-au lucrat spre indestularea trebuintei de
eartile cuvintului lui Dumnezeu s'A pot a sä asenana cu citeva piaturi a unii
ploi räcoritoare care au pic at pe pämint uscat de o ferbintealä prelungitä"ll[P.123
Izv.od de cilenii comitetului Bessarabiei pe anul 1821

Viteprezidenti:
D. Implinitoriul slujbei deplin-imputernicitului namestnic al oblastiei
Bessarabiei, gheneral-leitenant Ivan Nichitici Inzov.
D. gubernatorul politicesc a oblastiei Bessarabiei, deistvitelnii statschii
sovetnic Constantin Antonovici Catacazi.

Directori:
Preosfintia sa kir Leontie, mitropolitul sirbesc.
Preosfintia sa kir Grigorie, arhiepiscopul armenilor ce läcuiesc in 'Bes-
sarabia.
Preosfintia sa kir Dimitrie, episcopul Benderiului i Akkermanului.
Arhimandritul Sinesie, eclisiarhul mitropoliei Chisinäului.
D. statschii sovetnic Feodor Ivanovici Nedoba.
D. statschif. sovetnic Petr Vasilievici Curic./0.324
D. vite-gubernatorul, colejschii sovetnic Matei Gheorghievici Crupen-
schii.
D. postmeisterul cantorei postelor a oblastiei, polcovnicul Alexei
Petrovici Alexiev III.
D. vbenii sovetnic Ioan Alexievici Logvinov.
t. colejschii sovetnic Panaite Cazimir.
D. colejschii asesor Gheorghie Vartolomei.
D. nadvornii sovetnic Petru Alexievici Leibin.
D. nadvornii sovetnic Assadur Avedicov.
D. maiorul Serghei Nicolaevici Malevinschii.
D. maiorul Vladimir Nicolaevici Malevinschii.
Negutitoriul ghildiei a doa de la Odessa Vasilie Timofeevici
Caznaceiu
Igumenul mänästirii de la Horodiste Ioanichie.
Secretariu
Prefectul Seminariei de la Chisinäu, arhimandritul mänästirii Dobru' sei;
Irinei.
Ajutoriu secretariului
Protoierei Nazarie Ghinculov, nastoiatel bisericii a S fintului Gheorghie
In Chisinäu.
Vivlioticariu
Simeon Pisarevschii, diacon, din statul exarhicesc. //fP.125

243
www.digibuc.ro
 Izvod
dupI alfavit a, cilenurilor si a binefäcätorilor rossienestii bibliecestii
sotietäti pe anul 1820, celor ce sä aflä, in dispärtirea bessarabieceascä.
Odatä., cu nu- Pe tot anul cu
mire de bine- numire de
fäcItori cileni

R.* K. L. P. R. K. L. P.
A
Asvadur, nadvornii sovetnic 50
Alexiev, polcovnic 15 10
Alexiev, N. S., guber[n]schi
secretar 25
Anastasie, monah de la nanästirea
Cosänti 10 5
Andrian Savva, preot
Andrei, dascal 2
Antonie, ieromonarh de la schitul
Sorodi 5
Apostol, ponomariu
Arhipp, preot 2

Babanschi Petru, ucenic la 30

seminarie
Bagration cneaz 10 10
Bacrin Vasilie, preot 5 20/(P-126
lan Ioann, preot 2 30
Balan Ioann, preot 2
Balica Panteleimon, ucenic la
seminarie 1

Bardihin Enache
Basot, colejschii sovetnic 50 25
Bibiri Nicolai, pansioner 2 30
Bilim Colosovschi ApoIon, pansioner 1

Bilinschi Nicolai, preot 5

Bobeicä. Teodor, ucenic la filosofie 10
Bocancea Nicolai, ucenic la serninarie 230
Bondarevschi Procopie, ucenic
seminarie 1

Briuhovschi Ivan, ucenic la seminarie 20

Bucurestenii cälugäsi í ceilalti
clirici, prin consulatul de acolo 1000
Bultttov, gheneral-maior 25
&Ira T a n a s i e 20
Burduja Luca, sä.tean 1

Burduja Hrisant, ucenic la seminarie 15

N.B. *R.ruble; K.copeice; Llei; P parale.
Enurnerarea in ordinea alfabetului chirilic.

244
www.digibuc.ro
 R. K. L. R. K. L. P.

Buruian Grigorie, preot 2 30

Butuc Ioann, preot 2
Butuc Constantin, preot 3
Buiangiu Drugan 5
. . [in d escif rabil] preot 5 ¡ll-p.i26
V
Vasilie, preot de la Pirliti 1

Vladimirov Constantin, cantelerist 2

Volcov Ilie 30
Volna Vasilie, preot 2
Vlsinschi Isidor 20

Gavriil, din satul Pirliti 1

Gadji Alexandru, ucenic la

seminarie 1
Galitchi Hariton 5
Ghentus Iosif, ucenic la seminarie 1
Gheorghie Panaite, protoierei 5
Gheorghie, preot 2 30
Gheorghie, diaconul din B'z'dti 2
Gherman Petru 10
Ghincul Iacov, ucenic la teologhie 10
Ghincul Iosif, ueenic la seminarie 2
Glijinschii Avram, ucenic la
seminarie 1 20
Glijinschii Mihail, 1, 11 1 20
Glovitchii Timotei, PP 10
Grecul Simeon, starostele 2
Grigoricv Ioann, preot
Grisencu Vasilie 30
Grezor Stefan, preot 2 /CP.128
Gubschii Vasilie, uccnic la scminaric 2 30
Gubschii Ivan
Gulac, titulearnii sovetnic 10 10
Gutul Constantin, ucenic la
seminal je 1

Dabij a Ivan, ucenic la serainarie 2

Dabija Ghcorghie, PI 11 2
Dimitric Zamfir, ID 2
Dimitrie Dascal 20
Dmitrov Stoian, starostelc 2
Dobrovolschii Chirill, ucenic la
seminarie
Dobrovolschii Vasilie, 1# 10

245
www.digibuc.ro
 R. K. L. P. R. K. L. P.

Donica Sandul, uccnic la seminain, 1

Donci G heorghie, pansioner 3

Dubaivicencu Mihail, preot 5

E
Ecaterina, fecioarä de noao ani
a Die escului 6 30
Evtimie, preot de la Rälti 2
Evtimie, preot de la Pirliti
Enachi Grec, starostele 2 30

Hz-p..729
Jolinschii Ivan, ucenic la seminarie 20
Jelescu Stoica 20
Jänuntrt Dimitrie, preot 2
Joyner Iftei, starostele 2

Zanudovschii Gavriil, preot 3

Zaharov Constantin 20
Zverov, cApitan de gvardie 10
Zilinschii Roman, diacon 1 65
Zimnitchii Serghie, preot 5

Ivan, ponornar 2
Ionitä., starostele 2
starostele de la Zernqti .2
Ignatiev Atanasie, ucenic
la seminarie 1

Inzov Ivan Nichitici, gheneral

leitenant, implinitoriu datoriei -

deplin imputernicitului namestnic

a oblastiei Bessarabiei, vite-pre- 100
zident a Comitetului bessarabiecesc
Inculitä Timotei, blagocin 5
Ioann din MO 1
Ioann, dascal de la Pirliti 1
Ioann, starostele de la Ianbuda /0.130
Ioann, starostele 30

Cantan Eni, preot 20

Camenschi Simeon, ucenic la
seminarie 2 30
Canano, nadvornii so \ etnic 30
Canevschi Emilian, ucenic la seminarie 1

246
www.digibuc.ro
 R. K. L. P. R. K. L. P.

Catana Vasilie, preot 3

Cardas Gavrilita' 2
Chirill, preot din MO 2
Chiriacov Ioann, preot 2
Climentiev Andrei, ucenic la
seminarie 10
Climentiev Mihail 2
Clinovschi Simeon 1 25
Cogalniceanul Iancul, paharnic 25
Cazanetchi Mexandru, ponomar 2
Cojocariul Ioann, preot 2
Cojocariul Isaia, ucenic la seminarie 2
Colt a Vasilie IS JP 1.

Colia Daniil, OP 20
Constantin, starostele 1
Constandie, proin episcop de Buzeu 50
Con,standin Atanasie, preot 2 20
CorcinsOri Ibann, preot, 3 //(/)..131
Corcioava Stoica ' 1
Costea Hagi, de la tVolcanetti 15
Cofar Atanasie, upenic la seminarie 20
Cotachi Me, preot 2
Cradiun 'Constantin, ucenio la
seminarie 20
Crupschi Odufrie, preot 1
Cruselnitchi Gavriil, preot
Cuzmiri Mitrofan, ucenic la
seminarie 1

Cunicthi Iosif, ucenicPP PI 2 30

Cunitchi Lavrentie, ucénic la
filosofie 10

L
Lazar, igumenul de la man5.stirea
Calareseuca 10 5
Lazarev Iordachi, ucenic la seminarie 1
Leibin, nacivornii sovetnic 15
Leonard Mexandru, titulearnii
sovetnic 25 20
Leontie, starostele 2
Liders, gheneral-maior 23
Livitchii Procopie, dascalul 1 20
A lui Lihovara, vornic, mostenitorii 50
Lisanevici Grigorie 5 IL-p.332
Logvinov, voennii sovetnic Z5
Lozanovschi Gherasim, preot 5
Loiz Telcmac, pansioner 1

247
www.digibuc.ro
 R. K. L. I P. R. K. L. P.

Loncicovschii, protopop au adunat

de la feliuri de fete din tinutul
Hotinului 444 19
Luca de la Bälti 2

Malbasiev, protoierei armenschii

au strins de la feliuri de fete 65
2 30
Manuil Ioann, preot 5
Marin Gavriil, blagocin
Marinciov Nicolai 2
Matveev Roman, ponomariu 1

Mascovschii Vasile, ucenic la

seminarie 20
Matcovschii Dimitrie, ucenic la
seminarie 20
Mahovschii Simeon, protoierei 25
Mahovschii Simeon, protoierei, de a
feliuri de fete 38
8 10
Matvedenco Pavel
Melnicenco Teodor 2 20
Miller Horunjii 5
Milovschi Iosif, pansioner 5
5 I/TP.133
Mindru Roman, preot
Misail, ieromonah de la schitul
10 5
Sorocii
Mihail Stoian 2
Mihailov Alexandra, ucenic la
10
seminarie
Mihailov Ivan, titulearnii sovetnic 10
Misceacovschii loan, preot 5
Monastirschii Ivan, gubern. 10
secretar
Mociulschi Atanasie, ucenic la
20
seminarie 26
Muchiziu Ivan, ucenic la seminarie
Munteanul Constantin, ucenic la
20
seminarie
Muranevici Nazarie, ucenic la
seminarie
Muranevici Evstratie, al
Mindrul Ivan, PP

N
Naumov, posesor 6
Nectarie, proin mitropolit a
Valahiei 50
Negutitorii de la BAlti 28 32
Nestorovici Dimitrie, ucenic la
seminarie 2

248
www.digibuc.ro
 R. K. L. P. R. K L. P.

Nestiut oarccare 5 20
Nicolai RAducanu, s'ardar 20
Nicolai, preot 2
Nicolai, ponomariu 2 30 KP.334
0
Olimp ieromonarh de la schitul
Sorocii 10 5
Ogritchii Gavriil, ucenic la
seminarie 20
P
Papuc Simeon, ucenic la se-minarie 1
Paraschiv, starostele 1
Paslavschii Teodor 2
Pascenco Nichifor, cä.'pitan 10
Pelin lije, ucenic la seminarie 1
Pereteatchevici Elissei, ucenic 6 30
Petrachi, stolnic 20
Pirojenco Ivan, starostele 5
Pisarenco Vasilie, preot 1

Pisarenco Gheorghie, ucenic la

seminarie 1
Pisarenco Ivan, ucenic la seminarie 20
Podgorschii Matei, colejschii secretar 10
Polozov Ivan, stab-dpitan 5
Popa Vasile, ucenic la seminarie 20
Popescul Vasilie, ucenic 1
Popovici Teodor, ucenic 1
Precantov Savva, colejschii secretar 10
Prozorovschi N. P., cneaz, stab- //CP./35
apitan 25 10
Prus Moisei, ucenic la seminarie 20
R
Rascenco Simeon, diacon 2 10
Robul loann, apitan 2
S .

Sablatovici Evtimie, ucenic la

seminarie 2
Savva, ierodiacon de la mä.'n5.stirea
C5.15.ràsä.uca 5
Sanders L, gheneral-maior, coman-
dantul ceatii Ismailului 50
Sarenco Atanasie, gubern.
reghistrator 2 30
Sofonov, gubernschii secretar 10
Sidorevici Ivan, ucenic la seminarie 1

Sidorovici Vasilie, 1

249
www.digibuc.ro
 R. K. L. P. R. K. L. P.
1

Simeon, monah de la m6n5stirea

Cllärlsäuca 5
Simeon, preot 2 20 2 20
Simeon, de la 135.1ti 30 2
Sineacevschii Ioan, preot 1
Sinchievici Iacov, ucenic la
seminarie 1
Sintievici Serghie, ucenic la
seminarie 10
Slätinqanul Gavriil, i, 6 30
Slojinschii Gavriil 11 1 0.136
Severinovschii Vartolomei, 20
Serafiga, ieromonah de la rnä'n4-
stirea C515.1.5.seuca 5 .

Sotnicenco lije, ucenic la seminarie 1

Sotnicenco Iacov 2 30
Spanachi Ieremia, preot 5
Stefan Alexandr, pansioner 2 30
Stefan, starostele 2
Stoian., ponomariu 5 20
Stratohov Matei, 'ucenic la senOip.rie 30
Stratonov Isaia, ucenic la seminarie 2 30
Stoianov Gheorghie, starostele 5
Stircea Iordachi, ucenic la seminarie 20
Sedenco Stefan, dasc5.1 2
T i

Tabach.riu Nicolai 5
Tanasie din Folesti 2 30
Tatianco Filipp 5
Tverdohlibenco Vasilie 3 30
Timofei din MO 1
Toader, ponomariu din Leca 1 10.13
Tudurascu, dascal 1
Trandafir, starostele 1
Treastovschii Grigorie, ucenic la
seminarie 2 30
Turuta Feodor, 1

F
Filipovici Spiridon, arhimandrit 50 25
Filodorov I., colejschii secretar Z5
Fialcovschii Ilarion, ucenic la
seminarie 20
Fulger Constantin, preot 3
Fulger Pavel, dascal 1

H
Hitalnitchii Simeon 20
Hohor Constantin, preot 2 30

250
www.digibuc.ro
 ,

R. K. L. P. R. K. L. P.1

1-ludo1asev A. M., nadvornii

sovetnic 20 15
Ci
Ceaicovkhii Vasilie, preot 2
CeglocOv Petru 5
Cepel Filipp, preot 1
CerneaVschii Gavriil, ucenic la
seminal-le 2
Getveruhin Stefan 2 30
CeoiU Nichita, ucenic la seminarie 10
CiupclieOl Timotei, ucenic la
seminarie 10 .

Saroiu Stefan, preot 2. 11-1'..138

Sipelev, titulearrdi sovetnic .
10
$imanschi Eftimie, preot 5
Soltit Frant, pansioner 5
$olt Iv, .n, pansioner 5
Ia
Iacov Ivan .
5
lani Lupu, dascal 10 .

Theofil, ieromonah 10

Bro§brA, 1 f. titlu+38 p., 18x16 cm, caractere chirilice, hktie groaa galbuie.
Dep.: Bibl. Academiei Romane, CVR 1164.

67

Sidtuire de la consitelul bibliece,stii rossienegii societiiti

Oricine ai fi tu, cui i sä." va intimpla a ceti aceasti filaclä'., voie
a te Intreba pre tine: care ai tu Biblie? 0 aa intrebare intre crestini tr.q-
buie sä fie rail, dupäi cum säl pare. Insä., 61 este stiut, ii foarte de tre-
buintá: a, sà face aceastä intrebare tuturora i fiestedruia. Este stiut cä: la
multime de mil din pa triotii nostri, si nu numai la copii, la tineri ce .sä.
1nvatä, si la slugi dar si la insusi pärintii si la maicile famililor, pe la toa,te
stArile; Biblia cu totul nu sä. af15.. Multi dintr-insii cartea aceasta cu
totul nu au Valzut-o niciodatà si nu au pentru dinsa nici o stiintä.
asa, dad la tine nu este Biblia, tu, cela ce cetesti si auzi acestea,
sileste-te a o cistiga pre ea Socoteste cá cartea aceasta, care sá numeste
eijderea Sfinta Scripturà a iegii vechi si a ceii noao este cuvintul
lui Dumnezeu dträ oameni, cuvintul lui Dumnezeu si Catth tine insutil
251
www.digibuc.ro
 Socoteste cä dintru acest dumnczeesc cuvint, multi mii de mii de oameni,
care in feliuri de veacuri au trait si acum träesc, au scos si acum scot
invatatura pentru viatà, mingiiere in saracie si la vremea mortii, nadejdea
fericirii si a vecinicii mintuiri dupa moarte; i toatc acestea poti sa le cistigi
asijderea si tu insuti dintr-insul. Socotcstc cà oarecind vci fi tu giudccat
dupà acest cuvInt: fiindca Iisus Hristos, mintuitoriul nostru, au zis insus[i]
cuvintul care 1-am zis, acela va giudeca in ziva cea de apoi. $i acestea toate
sint scrise in Biblie. $i aceastà carte nu este la tine. Staruieste-te deci,
sa va putea mai in graba sä o cistigi pre ea, ca sa nu ramii mai mult de a
nu sti lucrul mintuirii sufletului tau, de a nu sti ce voieste de la tine
Dumnezeu, cum trebuie sä petreci tu si ce sa astepti dupa moarte. Tie
sä cuvine neap-drat a sti ce au legiuit Dumnczeu, facatoriul ceriului si al
pamintului, ziditoriul tau i 10.13 judecatoriul acelor vii si a celor morti,
pentru fiestecare om, drept aceea i pentru tine. Tie sä cuvine a sti in ce
stare de pacat tu te afli si cum Domnul Iisus Hristos, Fiiul lui Dumnczeu,
Cu venirea lui pre pamint au savirsit lucrul rascumpararii pentru tot neamul
omenesc, drept aceea si pentru tine; insa numai cu aceasta de vei crede
tu intr-insul si vei priimi din toata Mima invatatura lui. Fiindca. asa 2.0
iubit Dumnezeu lumea, sä zice in cuvintul lui Dumnezeu, in insus[i] intr-a-
aceasta Biblie, cit si pre fiul sàu cel unul nascut 1-au dat ca tot cel ce crede
intru dinsul sa nu piarl, ci sä aibä viatä de veci.

lubitule crestine, carele cetesti aceasta socoteste pcntru a,ceasta binisor,

du-te si pre urma fa ce-ti va spune tic inima ta. Iara Domnul va trimite
blagoslovenia sa la toate inceperile cele ce slut spre slava numelui lui
spre ajutoriul lucrului luij celui stint.
La cea russeasca este scris ata: S-au dat voie a s'a
In 24 avgust 1820. Tenzorul, svanicul statului si cavaler, loan Tim-
kovschi.
Sanctpeterburg, a tipografia lui N. Grcci, 1820.
Iara moldoveneste s-au talmacit si s-au tiparit in Exarhiceasca tipo-
grafie a Bessarabiei, in Chisirau, la anal 1821.
Brosurg micl, 17 x 21 cm., 11 p., caractere chirilice, hirtie galbuie groasg. Am reprodus
numai citeva excerpte de la p. 1-3 si 10 11.
DEP.: Bibl. Academiei Romine, Mt 1128.

70
Vedomostict
rce s-au facut de protopopul tinutului Hotinului Ghcorghe Radostat
din condicele metricilor care s-au prirmit de la bisericile incredintate
lui pentru numerul celor nascuti in curgerea anului trecut 182... acelor
cununati i acelor morti, cu arätare pentru cei morti de ce virsta au. fost.
Anul 1822, fevruarie... zile.
nAscuIi curnmaIi rnorti din cei morti, partea
barbateasca citi ani
de la nastere au avut
La biserica soborului sfintului
Nicola i si la biserica, cea din ce-
-tate a sfintului Alexandru Nev-

252
www.digibuc.ro
schii si la cea de popor a sfintilor [casetele sint goale sau
impirati Constantin si Elena cu O sau cu cifre date
din orasul Hotinului. de exemplu]
La 85 biserici ce sint in pri-
veghierea protopopului Gheor-
ghie Radostat
Tail peste tot
Intru acest numer mortii cu moarte grabniect 7: nädusiti de pilmint 4,
inecati 5, spinzurati de sine 6. Ucisi i Iarl de altä n5prasnia moarte
morti nu s-au intimplat.
(protoiereul cutare)
tf 2 v. pin cei morti partea ameiasc5 in ce virstä au murit [n.n. acelasi
tip de tabel ca si pe pagina anterioar5.]
In numerul acelor morti au murit de moarte grabnic5. 00, nadusiti de
plmint 00, inecati 00 si spinzurati de sine 00.
Protoiereul (cutare)

in folio, 2 f., p. Ir OK f. lv 2r tabel in patrItele 23 x 38 cm, hirtie verzuie groasi,

carastere chirilice.
DEP.: Bibl. Academiei Romime, Foi volante, mapa XXXIV/ 138.

189

[Ucazul indlfimii sale imperiale

singur st'ápinitorul intregii Rossiei,
de la ocirmuirea Sfintului Sinodi

Dup5, a insusi imp5fitestii sale mä.riri prea inaltul ucaz ce s-au dat
prea sfintului indrepta.- toriului Sinod la acest iulie in 19 zile supt isc5.1itura
Ci insasi min5, a mi.rirei sale, intru carele s5. scrie:
Pe lingä purtarea de grija a noastrà cea p5.rinteascà pentru incredinta-
tii noao de pronia celui prea inalt credinciosi supusi, voind a-i feri pre ei
despre acele cunoscute din faptä, v5t5m&toarei urnarii carele curg din cunu-
niile ce sä fac intre cei ce nu se af1ä in desivirsitä virst5 si care clintesc
niravurile cele bune, noi am socotit de bine a porunci ca sä fie oprit preoti-
lor de acum inainte a savirsi cununii dacä mirele i mireasa nu au ajuns
incá cel intiiu la optsprezece, iarä cea de pre urrnä la sasAsprezece ani.
Prea sfintul Sinod dupa aceasta nu va Lisa a face punerea la cale
ceea ce atirnä de la dinsul.
Prea sfintului indreptátoriul Sinod au poruncit pentru cuviincioasa
negresita dupa a ceasta a insusi imparitestii sale mAriri prea inaltä porunc5.
Implinire c5.tri cantorile prea sfintului Sinod cea din Moscva i in cea din
Gruzino-Imeretie, c5.tr5. cilenurile Sinodului si càträ ceialalti preosfintiti
arhierei de eparhii, asijderea in lavrele i marastirile stavropighialnice si
1 Titlul numai in lb. nis.i.; traducerea noastiii.

253
www.digibuc.ro
In cantora tipografiei sa se trimeata ucazuri Cu o asa porunca, ca tuturor
preotilor, diaconilor, dascalilor i ponomarilor sà sa arate aceasta cu pod-
pisce; iara ocirmuitoriului Senat sä se triimatä instiintare.
Iulie in 2b zile, anul 1830.
In folio, 1 f., v. alba, textul pe 2 coloane, cel in lb. romfira in dreapta, caractere
hirtie g5,1buie.
DEP.: Arh. Stat. Ia§i, Fond Mihail

65

In toata Rossia sint cunoscute cumplitile intimplari a ConstantinopOlii.

Multime de cei de o credinta cu noi crestini ca sä scape de moarte au nazuit
catea.* hotarale Rossiei. Mii de nenorocite jartve a impilarii inca de la luna
lui martie a anului acestuia 1821 cauta scaparea lor la Odessa si in oblastie
Bassarabiei. Pribegitii s-au priimit ca niste oaspeti, ei slavesc Mima ce
milostivnica a monarhului si mila ci au lácuitorii de acolo catra dinsii.
Dar agiutoriurile ci li sà fac nu sint indestule sa cuprinda un atit de
mare numar de famelii ci din zi in zi creste. Numai in orasul Odessa sa
numara in luna lui iunie aprcape de patru mii de oameni de acestia. Ei
cu mintuirea vietii sale, a cinstii, a sotiilor si a copiilor lor, s[i]-au pierdut
toata avutia. O atit de ticalosita soarta a fra tibor nostrii insus[i] de sine
striga cerind agiutoriu. Bunii crestini negresit vor auzi glasul acesta ci sà
intinde catra' dinsii intru credinta i dragoste si nu sà vor dosi a nu priimi
impartasire la afierosirea ci sa deschide acum in folosul pribegitilor greci
moldoveni ci sà afl5. la Odessa si in Bassarabia: ccl ci miluicste pre sara-
cul, imprumut da lui Dumnez5u.
Afierosirile de bani dupa soma ci s'A va aduna sà vor triimite catra
d. ostinescul gubernator din Hersona i caträ ocirmuitoriul oblastii Bassara-
biei spre a sä imparti pe la cei lipsiti. Iulic in 24 zile, anul 1821.
Oreghinalul este iscalit: cneaz Alexandru Golitin.
In folio, 1 f., v. alb5., textul pe 2 coloane, cel in lb. roman5, in dreapta, caractere rusesti,
hirtie g1buie subtire, filigran dungi. Sub text. isalitura, autografA: Verno, gubernschii secrez
tari" [Adev5rat, secretar al guberniei], isc1itura indescifrabil5,.
' DEP.: Bibl. Academiei RornAne, Foi volante, 1 033.

44

[Cu mila lui Dumnezeu]*

smeritul Gavriil al prea sfintului indreptatoriului Sinod cilen si exarh,
mitropolit Chisinaului i Hotinului
Tuturor celor ce sinteti In eparhia noastra din tagma duhovniceascá:
preotilor, diaconilor i tircovnicilor, dar si milä va cerem de la incepatoritil
pastorilor i mintuitoriul nostru Iisus Hristos, iar'ä de la smerenia noastra
arhierea.sca blagoslovenie va trimitem.

* Formula numai in lb. rusl ; traducerea noastr5.

254
www.digibuc.ro
 Infricosata intimplare pentru care vi sä vesteste voao acum in ucazul
preasfintului indreptätoriului Sinod si care s-au intimplat din pierzätoarea
patina a betiei, cu butaseana aduce in uimire mintile i inimile voastre.
Mind intunecat cu betia, slujitoriul sfintei biserici au omorit cu mina sa,
si pre cine? pre insusi sotia lui. Ah! Intälegeti din aceastä jalnicä intimplare,
slujitorii bisericii! IntAlegeti, zic, cit sint de cumplite rodurile betiei! Cit
este de pierzätoriu lucru a sä da la patima ei! Cunoasteti in cit de strasnia
präpastie de Dumnezeu uritul acest päcat aruncl pre om i la ce feliuri
de räutäti si de primejdii Il / aduce pre el. Cunoasteti, si intorcind luare
aminte spre voi insivä, socotiti: oare totdeauna, fiestecare dintre voi este
treaz; oare n-a.0 indräznit unii dintre voi a s'A apropie cindva Cu cuget
ingreuiet de betie caträ prea sfintul prestolul Domnului, unde nev5.zut cu
fricá si cu cutremur sä inchinä puterile ceresti. Ispititi-vä de sä simte fieste-
care dintre voi cä este lumina ce s-au pus in sfesnic, ca sä lumineze tuturor
celor din casä.: adicä, oare, fiestecare dintre voi totdeauna i in tot locul
vorbeste si lucreazä acele ce fac spre intärirea sufletelor ominesti intru
credintä si fapte bune, sau intunecindu-se cu betia i singur merge la pier-
zare si pre altii cu pilda sa îi trage tot acolo. Aduciti-vä aminte, cä voi
intrind in chiemarea voasträ ati giurat a fi chip pentru cei credinciosi si
cu cuvintele i cu faptele. Ati giurat a petrece viata voastra asa, precum
nerau invätat cel ce s[i]-au värsat pentru noi singele säu, Domnul nostru
Iisus Hristos i precum sá cade a petrece slujitorilor tainilor lui si invätä-
torilor norodului crestinesc.
Eu totdeauna m-am rugat lui Dumnezeu ca sä vä intäreascä pre voi
in frica sa, sä iubiti viatä treaz'A i ará prihanä, iar betia sä, Và fie voao
cea mai //ff..72 uritä i nesuferitä faptä; i acum rugindu-mä bun'At'Atii
lui pentru aceasta, vä indemn dupa datoria mea si vä rog pre voi pre toti
slujitorii bisericii, cei ce v'A aflati in eparhia noasträ.: luati arninte de chiema-
rea voasträ, sä petreceti intr-insa cu sfintenie i cu fierbinti rugAciuni, cerind
totdeauna intru ajutoriu darul lui Dumnezeu, siliti-vä a vä aräta pre voi
pall a tuturor crestinestilor fapte bune. indeletniciti-vä färä de lenevire
intru cetirea cärtilor celor sfinte, invätati-vä i vä inteleptiti dintr-insile
spre mintuirea voasträ si a fiilor vostri celor duhovnicesti. Cetiti cit puteti
mai adeseori pouceniile voastre cele de hirotonie, precum voi la intrarea
in chiemarea voa,strä v-ati i indatorit. ha de patima betiei cu toatä silinta
sà. vä feriti. Aduceti-vä anainte, c5. betia stricä si pierde sufletul si trupul,
pustieste casa i säräceste copii[i] i vä face pre voi de batjocura norodului.
Aduceti-v5. aminte, cá betia, pricinuind tot feliul de fapte spurcate, impinge
la furt4aguri, la gilcevi, la bät'Ai si la insusi ucidere. Aduceti-vä aminte,
cä betia lipseste pre om de vremelnica si de vecinica fericire: fiindcä betivii,
dup5. cuvintul Sfintei Scripturi, impärätia lui Dumnezeu nu o vor mosteni.
Ei sint aseminea netrebnici i f5.r5. de / lege dupa inv5.tätura tot aceluiasi
cuvint a lui Damnezeu ca si insusi spurcatii, curvarii, slujitorii idolilor,
ocäritorii, räpitorii i jäfuitorii. Vai si amar, zice prorocul Isaia, de cei
ce sá scoa1ä dimineata si alearga sá se imbete, zlbovindu-sä pinä tirziu:
cä. vinul îì va arde pre ei.
Temeti-vi darä a vá da la acest atita de strasnic päcat, nici sä se
a,ud.á o faptä scirnavä ca aceasta intre voi, nu vá imbatati de yin ci vä
umpleti de duh, cercind ce este bineplacut Doninului. Umblati cu buna
cuviintä., ca fiii luminii, nu in imbuibäri si in betii, ci s5, vá imbräcati in
Domnul nostru Iisus Hristos i pläcerea trupului sä nu o faceti intru pofte.

255
www.digibuc.ro
Asa cu vrednicie petrecind intru chiemarea voastr5., i singuri voi yeti
afla dar si milä inaintea lui Dumnezeu si a oamenilor si pre mine mä yeti
isbayi din scirbä a vä pedepsi pentru calcarea datoriei voastre.
Luati aminte cu ce feliu de certari ingrozeste sfinta biserica prin pravi-
lile ei si prin sfintul indreptatoriul Sinod pre cei betivi, ei ca niste nevrednici
sfintei chiemari vor fi lepädati cu rusine i cu giudecata din cinul lor
iara cei ce vor muri de aceasta patima, nu sä vor invrednici de ingroparea
crestineasca ca niste ucigasi de 1/CH3 sine, nid sä vor face rugaciuni
pentru sufletele lor.
Drept aceea paziti-vä de betie, iarasi va rog, pentru cä abatindu-vä
la rautatea betiei in zädar yeti striga ca sà va miluiasca pre voi, in zadar
vor varsa lacramile pentru voi copiii i sotiile voastre, in zadar yeti intre-
buinta mijlocirile a facatorilor vostri de bine pentru voi. Nimine i nimicä
nu vá va izbavi atuncea de pedeapsa cea hotarita dupa pravile.
Pentru dezradacinarea a acestii scirnave i pägubitoarei patimi dintre
duhovnicestile fete s-au dat de la noi la cine sä cade tari porunci, ca
ne instiinteze numaidecit pentru cei ce sa dau la betie.
Rugindu-ma lui Dumnezeu ca sä và pazasca cu al sau prea puternic
dar, precum de accasta asa si de toate patimile, i ca sa vä facä curati
fara de pribanä, umblind cu vrednicie intru aceasta sfintä.' chiemare intru
care sinteti chiemati, astept buna totdeauna petrecere a slujitorilor biseri-
cesti i indreptare a celor dati betiei, carii, viindu-si in simtire, caindu-se,
sa vor parasi i sa vor indrepta de aceasta uritä patima.
S-au dat in pazitul de Dumnezeu oras Chisinau, la anul 1819, iunie
7 zile.

Is folio, 3 f., p. 6 albti, textul pe 2 coloane, cel in lb. romanti in dreapta, caractere chiri-
lice, birtie alb&struie groasa, filigran dungi qi blazon imperial.
DEP.: Bibl. Academiei Románe, Foi volante, mapa XIX /46.

87

Ucazul imphatestii sale tneiriri,

singur stapinitoriu a toata Rossia, de la prea sfintul indreptatoriul Sinod,
catra prisutstvuiuscii aceluiasi, preaosfintitul Dimitrie,
arhiepiscopul Chisinaului i Hotinului i cavaler.

Dupa inalt intarite de imparateasca sa marire la 22 zile a trecutei

luni dechemvrie, anul 1823, docladul Sinodului si alaturatele linga dinsul
pravile alcatuite spre implinirea inaltului ce s-au iscalit de imparateasca
sa marire ucaz dat Sinodului in trecutul an 1821 iulie, 3 zile: 1) pentru
dezradacinarea urmarilor rele ce sä fac de catra fetele duhovnicesti in biserici
si 2) pentru forma judecatii pentru unele ca acele urmari asupra caruia
doclad si a pravilelor este scris cu insasi a imparatestii sale mariri minä asa:
sa fie dup. aceasta. Alexandru ;
Prea sfintul indreptatoriul Sinod au poruncit: intiiu, ca aratatele
inalt intarite de imparäteasca sa marire docladul Sinodului i alaturatele
256
www.digibuc.ro
linga dinsul pravile, tiparindu-sa in tipografia Sinodului de aicea, dupa numé-
rul consistoriilor, duhovnicestilor pravlenii, blagocinilor, manastirilor, soboa-
ralor i bisericilor a tuturor eparhiilor, sä se triimata cu ucazuri spre impli-
airea intocma i povatuire dupa dinsele catea cantoriile prea sfintului Sinod
cele de la Moscva si a Gruzino-Imeretiei, cata cilenii Sinod.ului i alfä alti
preosfintiti arhierei de eparhii, precum i cata stavropighialnicestele lavre
mänastiri, cata' ober-sveascenicul a glavnului stab a imparatestii sale
mariri; iarä catea' ocirmuitoriul Senat s'a se triimatä cu soobscenie.
Al doilea, intru acest ucaz s'a se porunceascä ca acele ball intarite
de imparateasca sa madre pravilele, dupa ce se vor imparti de catea consis-
torii pre la manastiri, soboara si pre la biserici, preotii i diaconii, cliricii
calugarii, päzindu-le in biserici sì etindu-le cu cit sä va putea mai ade-
saori, sa se sileasca cu toate chipurile a fugi si a sa departa de urmarile
ce sint aratate intru acele pravile, care urmäri sint grele dupa firea sa si
vatämatoare dupa scand5.1a ce sä face printr-insele si aduc nu mica pe-
d.eapsa. 2-le Dupa acea impartire a aratatelor exempleare sä sa ceie de la
manästiri, soboara si biserici pentru fiestecare exempleariu cite 15 cop[eice]
si diva stringerea lor sä se triimata la prea sfintul Sinod. Tara pentru con-
sistorii i pentru duhovnicestile pravlenii i pentru blagocini s'A se triimatä
cite un exempleariu f ara bani.
Tanuarie 17 zile, 1824 anul.
Cel adevä'rat au isalit: obersecretari Gavrilo Jurihin.
Secretad, Vasilii Insarschii.
Cu alaturarea exempleariurilor de pre inalt intärite docladul prea
sfintului Sinod i araturatele Ruga dinsul pravile pentru dezradacinarea
urmärilor rele ce sa fac de catra fetele duhovnicesti in biserici i pentru
forma judecätii pentru acele urmari.
Povitcic, Anton Severov //"P..12

Intru tot prealuminatului, preaputernicului, marelui domn imparat

singur stapinitoriului a toata Rossia.
Intru tot prea supusul doclad a Sinodului
[Pre cel adevárat cu insasi a imparatestii sale
mariri mina este scris asa: sä fie dupä. aceasta.
Alexandru.
In S. Peterburg, 22 dechemvrie, 1823 anul]

Prin cel prea inalt ucaz a insasi imparatestii voastre mä'riri, dat Sino-
dului din anul trecut, 1821 iulie in 3-i zile pentru nepublicarisirea de acum
inainte pretutindinea a faptelor celor necuviincioase ce sa fac de unii din
fetele duhovnicesti in biserici i a pedepselor pentru acele urmari, imparateasca
voastra madre, linga aceia ati binevoit inalt a porunci, ca spre dezradaci-
narea acestor feliuri de urmä'ri, ce sint grele dupä firea sa i vatamä.toare
dupl scandala ce sä face printr-insele, la judecatä cu toatä täria sa se
urmeze dupä pravilele Apostolilor 27 si 42, care dupä neaparata nevoie
s'a cuvine ca in toatá a lor putere sä se alatureze catra acest feliu de urmä'd

2 Textul dintre paranteze este tipArit marginal, pe spatiul alb al foil.

257
www.digibuc.ro
facute in biserici, care urmari fiind facute si afara de biserica, sá osindese
prin acele pravile; iark ca drcapta judecata filed prelungire Cu tarie sa
lucreze la acest feliu de pricini i ca Sä intrebuinteze potrivitoare mäsuri
spre indreptarea si spre pedepsirea la feliu de feliu de acele fapte si la deo-
sebite stari inprejur a lor, sa se asaze deosebite pravile care sä se si aduca
inaintea imparatestii voastre mariri spre intarire.
Spre implinirea acestii prea inalte porunci, Sinodul acele publicarisiri
le-au oprit, iara spre infrinarea de la relele urmari in biserici i spre dezra-
clacinarea acestor fapte, au alcatuit doao feliuri de pravile, din care unele
incheie mäsurile indreptarii si a pedepselor dupa marimea räutatilor, potri-
vite Cu deosebite stäri imprejur a faptelor acestora, iara altele cuprind pova-
tuirea spre neprelungita si neslabita lucrare a dreptei judec5.ti la acest feliu
de pricini.
Aceste pravile Sinodul, cu toatä supunerea, puindu-le inainte prin
aceasta imparatestii voastre mariri spre cautare, socoteste ca este de nev ie,,
eà deacà ele sa vor invrednici cu inalta intärire, atuncea sä sä porunceasa
tuturor arhiereilor de cparhii:
ca ei sa adaoga neadormita priveghiere asupra purtà-
ru i asupra naravurilor incredintatei lor partii duhovnicesti, spre a o depärta
de urmari si de faptele cele nepotrevite chiernarii eii, iara la intimplare
de improtivä, s'A urmeze cu vinovatii dupa aceste pravile i dupa alte za-
coane färä cea mai mica slabire.
Al doilea, la alegerea i hirotonisirea celor ce cer aceasta chien3are,
sä urmeze cu frica lui Dumnezeu i cu toata paza, cautind la virsta anilor
ispitind cu de-adinsul purtarca si socotintile a fiesteearuia celui ce are
sä se hirotonisasca, cu toate chipurile cele prin putint'ä, depaitind de aceastä
sfinta slujire nu numai pre cei ce sint insemnati In vreo fapta rea, ci
asupra carora este prepus, cum si pre cei ce nu sa indeletnicesc in cetirea
si in intällegerea Sfintei Scripturi si nu stiu marimea i duhovnicestile inda-
toriri a cinului carele cer ei; asemenea, sä alearga si pre blagocinii pentru
cautarea in biserica dumnezeiascä a rinduielii intre slujitorii eii si a nnpli-
nirii datoriilor lor din cei vrednici prcitopopi sau preoti si din cei ce intrec
pre altii cu temelnica socotinta i cu purtarile cele ziditoare.
Si al treilea, ca unii ce sint mai mari nacealnici a duhovnicestilor scoli,
sa intoarca deosebita luare aminte asupra cresterii tinerilor ce sa face
acolo, ca sa se säcleascä si sa se inradacineze intr-insii cel mai mare si unuI
inceputul a board intelepciunea: frica Domnului si dragostea catra Hristos
Mintuitoriul; iara pricepind intre dascali sau 'nitre ucenici purtari i soco-
tinte protivnice acestii pravile, ori duh mindru si 'indaraptnic, sa faca negre-
sit crestinestile sfatuiri i pastorestile invataturi povatuitoare spre smerenie
si blindete. Iara cu cei ce nu baga in seamä pre acest mintuitoriu glas, sa
urmeze dupa asprimea pravilelor bisericesti i asazarilor scolilor, iará la
intimplarile cele mai mari sa arate Sinodului.
A imparatestii voastre mariri intru tot supusi:
Cel adevarat s-au iscalit de prea sfintul indreptäjoriul Sinod.
Iulie, 9 zile, 1823 anul. /[P.34
In cele adevarate cu insasi mina imparatestii sale mariri este scris
asa: sä fie dupa aceasta. Alexandru.
In Sanctpeterburg. 22 dechemvrie 1823 anul.

248
www.digibuc.ro
 Pravilele
pentru dezradacinarea fafitelor rele

I-iu
Preotul sau diaconul sau cliricul carele in biserica in vremea slujirii
celor sfinte va bate pre cineva cu mina sau cu altceva, dovedindu-sä intru
aceasta prin cercetare, s'A.' fie scos din cinul sau dupa temeiul a 27 pravilä
Sfintilor Apostoli, sa se dea afara din tagma duhovniceasc5, si s'a se
trimata spre punerea ia caLe la stapinirea politiceasca, cu aratarea faptei
lui ceii rele.
2-le
Tot acestii pedepse sä supune acela dintre dinsii care cu necuviincioase
cuvinte sau cu fapta va face o asa turburare, din care va urma impedecare
In sfinta slujire.
3-le
Preotul sau diaconul carele in biserica sau afara, fiind imbracat in
sfintele vesminte, va indrá.zni a savirsi cele sfinte nefiind treaz dovedindu-sa
intru aceasta intiias[i] dat5., dupä temeiul pravilelor a Sfintilor Apostoli 27
si 42 sa depárteaza de loc i oprindu-sa de sfinta slujire sä rinduieste in
rindul cliricilor pina ce va arata adevárata pocainta i indreptarea cea deplin.
Pravila aceasta nu sa atirna caträ savirsirea dumnezeestii liturghii,
de care, dacä vreun slujitoriu celor sfinte uitindu-si pre sine pina la nesim-
tire, va indrazni a sa apropie, nefiind treaz, cu unul ca acesta, precum de
sine sa intálege, sä cade ca indata sa se urmeze dupa asprimea a pravilei
ceii intiiu.
4-le
Preotul sau diaconul dovedindu-sa de al doilea in fapta care este
ins-mnata intru al treilea pont, sa scoate din cinul säu i sä trimite catra
ocirmuirea politiceasca, ca sa-si aleaga starea vietii sale.
5-le
Cliricii carii la savirsirea celor sfinte vor sluji netreji, sa se trimatà
spre indreptare la mlnastire ca intrebuintarea la cele mai de jos lucräri
si daca nu vor arata in hotarita vreme roduri de pocainta, sä se urt,neze
ca dtnsii tot intru acelasi chip, dupa cum s-au zis Intru a 4 pravi15.. 111-12-15

6-le
Preotul sau diaconul sau cliricul care cu necuviincioase cuvinte, sau
cu fapta, va arata necucernicie cátra casa dumnezeiasca i catrá lucrurile
sfintite ce sä afla intr-insa, intliasri] data sa pedepseste ori cu aspra mustra-
re, aducatoare aminte de frica lui Dumnezeu, de locul cel sfint si de mari-
mea chiemärii lui, ori potrivindu-sä cu noima pontului 239 ustavului poli-
tiei, cu luare de bani in folosul vaduvelor si a saracilor, ori cu metanii intru
o zi sau in multe zile, clutind. (lupa firea i marimea gresalei.
www.digibuc.ro 259
 7-le

Preotul sau diaconul sau cliricul facind si a doa oara acest feliu de
faptà,.s5, se chieme la casa arhiereasca sau sa se trimata la manastire,
pre o luna-doao sau trei, dupa socotinta, spre invatatura i indreptare.

8-le

Preotul sau diaconul sau cliricul care va face fapta de acest feliu
fiind netreaz, macar sa fíe aceasta i intiias[i] datä, s'a pedepseste si sa
indrepteaza cu chipurile insemnate in ucazul Sinodului din anul 1800, martie
22 zile, anume: intiias[i] data cu inchiderea in manastire cel mai putin pre
trei sau patru luni, cautind dupa viata cea de mai inainte a vinovatului.
Cei ce vor face faptà de acest feliu in al doilea rind, preotii i diaconii
se pedepsascá cu departarea de la locurile lor i cu pogorirea la alte biserici
in slujba cliricilor, oprindu-li-sa slujirea celor sfinte, pina ce vor arata
adevarata pocainta si indreptarea cea desavirsit. Cei ce n-au aratat indrep-
tare sau cei ce au cazut intru acest feliu de faptà a treia oara, unii ca
aceia dovedindu-sa prin judecata, neaparat sa scot din cinurile lor i sa.' dau.
Mara din tagma duhovniceasca in partea politiceasca, spre a sä rindui la
ce sa vor afla vrednici.
9-le

De sà va intimpla, ca in urma faptelor sale va eadea supt oprirea

slujirii celor sfinte, supt inchiderea in manastire ori supt rinduirea in treapta
cliricilor, preotul carde are semnul cinstei de oarescare orden sau din cele
asazate pentru partea duhovniceasca cea de mir; la o aceasta intimplare
sa leaga unul ca acela la trimiterea spre pedeapsa cu iscalitura ca semnul
acela sa nu-1 poarte pina la dezlegare, si tot intru aceiasi vreme sà se scrie
catea prea sfintul Sinod spre hotarire, impreuna cu gnomie, de poate cel
ce sa pedepseste, cautind dupa feliul faptei i dup'a buna naclejdea lui
spre indreptare, a mai purta semnul cinstei ce i s-au dat sau sà cuvine
a-1 lua de la dinsul. La o asa de pre urrna intimplare, Sinodul va cere inalta
dezlegare.

10-le

Preotului sau diaconului celui ce va cadea supt oprire de sluji-

rea //fP..16 celor sfinte, i supt rinduirea in treapta cliricilor, deaca va arata
adevarata pocainta si indreptare i s'a dà voie sa slujasca cele sfinte si de
iznoava sà rinduieste in slujba cea dintiiu la locul care este deschis, insa
linga aceasta sà cuvine stapinirii eparhialnicesti cu sirguinta sa ispiteasca
de este Cu temeiu indreptarea lui. Pentru aceasta sà cuvine a-1 rindui pre
unul ca acela la un asa feliu de loc unde s-ar putea el a sa afla supt cea
mai aproape i neadormita priveghiere a blagocinului sau a vreunui protopop
sau preotului care este stiut cu purtarile cinstite sau sa se asaze unul ca
acela la vreun loc ce este deschis spre implinirea slujbei deodata numai pre
vreo citeva luni, Cu aceasta ca el in curgerea acestii vrerni Cu insusi lucrul
sa arate pre sine indreptat i sä-si scoata de la poporeni marturie spre
cea desavirsit a lui intdrire pre locul acela.

260
www.digibuc.ro
 11-le

Calug'5.'rii sa se pedepsascä tot dupa acestesi pravile: ieromonabul

ierodiaconul, dupa cum preotul i diaconul, iarä calugärul prost i poslusnicul
dupa cum tercovnicul. In locul chiemarii la casa arhiereasca sau la manasti-
re, sä se pedepsasca de proiestosul cu alese si tari sfatuiri intru acest chip:
s'a intrebuintaza in poslusaniile cele mai de jos; s'a departeaza de trapeza
cea de obstie, sä lipsesc de purtarea rasei i camilavcii; sä, tin supt pazä
lor numai pine si apa dupa vinovatia i naravurile lor; sà pedepsasc
unii ca aceia i cu alte chipuri ce slut scrise in pravile pentru alugäri a
sfint[ului] Vasilie celui Mare in a 2 parte a cartii Indreptarii legii, In Nomo-
canon si in duhovnicescul reglament.

12-le

Daca ieromonahul sau ierodiaconul, caruia dupa judecata sà cuvine

55. i sä la darul, sa va cere a-1 rasa pre el in manästire pentru pocäintä
si daca stapinirea atit a mänästirii, cit si a eparhiei sa va uni la aceea, la
aceasta intimpla.re, dupà luarea darului, nu sa opreste a-I rasa in c5lugärie
supt neadormita priveghere a vreunui staret iscusit intru duhovniceasca
indreptare a celor cazuti. Asemenea, dacà preotul sau diaconul, c'aruia dupa
judecata i ä cuvine sa i sà ja darul, fiind vaduv, va cere ca sa se priimeas-
ca In manästire spre pocainta i daca stapinirea atit a manastirii cit si a
eparhiei sà va uni la aceasta, nu se opreste a-1 priimi pre unul ca acela
in rindul poslusnicilor, pre temeiul mai sus scris, Cu nadejde spre a-1 tunde
In alugarie, daca va aduce roduri vrednice de pocainta, insä cum de sine
se intelege, fara hirotonisire in preotie sau in diaconie.
Cele adevarate s-a.0 iscalit de pre[a] sfintul indreptatoriul Sinod UTP.37
Pre acele adevarate cu insasi a imparatestii sale mariri mina este scris
asa: Sà fie dup5. aceasta. Alexandru.
In S. Peterburg, 22 dechemvrie 1823 anul.

Pravilele
pentru forma judecatii a faptelor rele celor ce s-au facut
de c5'.trà fetele duhovnicesti in bi seric5..

I-iu

Arhiereul eparhiei, indat5.' cum va priimi orisidelacine instiintare sau

cu alt chip îi va veni la stiinta pentru vreo fapta netrebnica, facutà de vreo
fata duhovniceascä in biserica, numaidecit da porunca in scris blagocinului
de loc sau altei feta duhovnicesti ce este vrednica de credintä., ca sä meargä
la fata locului, i chiemind pre unul sau pre doi din preotii megiesiti care
sint stiuti cu purtäri bune, sä Lea acolo cercetare dupa rinduiala zacoa-
nelor ce s-au asazat pentru pricinile de cercetare. Iara lingà aceea, daca
fapta sà atirnä catra acele care sint insemnate intru cel intiiu, al doilea
si al treilea ponturi de pravile ce s-au pus pentru dezradäcinarea faptelor
rele, arhiereul reportuieste pentru (lima Sinodului i instiintaza pre ministrul
duhovnicestilor pricini.

261
www.digibuc.ro
 2-le

La o intimplare de nu va putea la acest feliu de cercetari cinovnicul

politicesc a fi in loc de deputat, pentru intrebarea in fiinta lui fetelor ce
nu atirna stapinirii duhovnicesti, pot prinde locul lui starostele satului,
vornicul sau vatamanul.
3-le

La cercetare, toate intrebarile din partea cercetatorilor si raspunsurile

din partea acelui ce este supt judecata si din partea marturilor sä cuvine
sà.' fie scurte i lamurite fara. incungiurari i intimplari care nu sa atirna
de pricina.

4-le

Dupa facerea acest feliu de cercetare cu rinduiala dupa zacoane, cel

ce sa vadeste iscaleste pricina pre file, intarind cä cercetarea aceea facuta
este dupa rinduiala zacoanelor i ca nici o lipsa intr-insa nu s-au facut, iara
la intimplare de improtiva arata ce s-au facut improtiva zacoanelor si ce
anume lipsa s-au facut in dela. Dacä cercetatorii vor afla in iscalitura celui
ce este supt judecata ca este ceva adevä'rat, atuncea dupa cererea lui, cele
ce sint improtiva pravilelor, le indrepteaza si cele lasate le 0..18 impli-
nesc; care adaogire cel ce sa vadeste asijderea o iscaleste. Iara la o
intimplare daca el sa va departa de vreo pricina de a iscali si ma.i ales de
indaraptnicie, apoi mai mult decit doao zile sa, nu-1 ing5.'duiasca, ca din
pricina aceea sa nu sa faca prelungire cu lucrarea dreptei judecati i ca
nu saza cercetatorii in zadar pre loc in chieltuiala; iatä dupa trecerea. acestor
doao zile, trecind aceasta la jurnal, sa se triimata impreunä cu cercetarea,
unde sa va cuvini, cu iscäliturile acelor ce sa vor afla la aceasta cercetare.

3-le

Arhiereul de eparhie priimind cercetarea, indata o triimite la consisto-

rie spre hotarire pentru pedeapsa vinovatului, in temeiul pravilelor pentru
aceasta as'azate; iara consistoria fara intirziere, puind a sa socotinta, aduce
inaintea arhiereului de eparhie, spre cautare, iara el intárind acea socotinta
sau puind a sa hotarire (garä de scoaterea din cm n pre preot si pre diacon
lepadarea din tagma duhovniceasca), dupa ce sa va arata ea celui ce este
supt judecata, o aduce intru implinire, nepriimind improtiva acestii hotariri
nici o ¡alohä de nemultanaire. Iara la intimplare a scoaterii din cin fetii
duhovnicesti, i triimiterii la politiceasca ocirmuire, sä, se urmeze intocma
pre temeiul inalt intaritului in 3 zile ianuarie, anul 1812, docladul Sinodu-
lui, atit pentru aratarea hotaririi ceii adevarate celui ce sä invinoväteste,
cit i atuncea cind el va iseali nemultamirea sa pre hotarirea aceea, trimitind
acea hotarire la ravizia Sinodului, alaturind i insasi curgerea pricinii sau
extractul dintr-insa. Iara cind cel ce este supt judecata va iscali ca el cu
hotarirea stapinirii eparhiei intru aceasta intimplare este multamit i spre
indreptarea sa nu are nimica, apoi aducind intru implinire i acest feliu
de hotariri, sa se reportuiasca Sinodului cu toate stärile imprejur spre sti-
intl.
262
www.digibuc.ro
 Cit pentru calugari: pentru faptele insemnate in al 6-le, al 7-le si al
8-le ponturi a pravilelor ce s-au asIzat pentru dezradacinarea a rege]lor
fapte, deaca reportuieste proestosul cu cei mai mari frati, apoi cercetarea
este de prisos, fiindca dupà cuvintul sfintei scripturi, carele este in sfinta.
Evanghelie la evanghelistul Mateiu, cap. 18-1e, in gura a doao sau a treia
märturie sä ste tot cuvintul. Dupä acest feliu de raport s'a si facà cazuta
hotärire; iara dad sà va räportui pentru faptele aratate in ponturile cel
I-iu, al 2-le si al 3-le, acelor pravile, numai de la un proestos sau de la
alta fata, s'A se faca cercetare tot cu aceeasi dupa zacoane rinduiala si la
hotariri s'a se urmeze dupä cum s-au zis pentru partea bisericeasca cea de
mir.
Cele adevärate sint iscalite de prea sfintul indreptatoriul Sinod.
In folio, 8 p., caractere chirilice, hirtie groas5. verde-allAstruie.
DEP.: Arh. Sta.t. Ia§i, Fond Mihail.

/82
V edomostie pentru biserica (cutare)
Din orasul cutare (sau cutare uezd, cutare sat) pe anul 1829.
1) Este ziditä la cutare an, prin sirguinta cutaruia (sau a poporenilor
sau nu se stie cind si de cine).
.2) Zidita este de piaträ. (sau de lemn), cu asemenea clopotnita tare
(sau 'veche) (aicea sà se scrie ce anume este la dinsa vechiu sau ce au ramas
neispravit la zidire i proci).
Prestoluri intr-insa sint doao (sau unul) intru cea mai mare frigu-
roasa (sau calda) in numele cutare; in paraclisul (prideala) cel cald (sau
friguros) in numele cutare.
Cu podoabele este indestulatà.' (sau neindestulata) (aicea s'a' se
arate anume daca intru ceva este vreo insemnatä. lipsa).
Clirosul dupa stat de la cutare an (sau de demult); preoti atita,
i proci (daca undeva clirosul sau diacon sä va fi adaos sau sä va fi scazut,
apoi sä se arate in care an).
Pamint la aceasta biseria pentru asezarea clirosului atitea desetine
(sau atitia cvadratnici, stinjeni). Pämint de arat si de cosit atita (aicea
sa se arate de este pentru acest pamint plan sau carte hotarnid i unde
ele sa pazesc; nu cumva urmeaza pentru acest pámint vren pricina',. de
cind s-au inceput si in ce stare s'a afla; oare insusi preotii, diaconii i sluji-
torii bisericesti pre acest pamint Il stapinesc sau altul cineva i pentru
aceea priimesc si oare este aceea legiuit act).
Casale preotilor, a diaconilor si a slujitorilor bisericesti a lor sint
(sau á bisericii, sau de la pomescic) de lemn (sau de piaträ.'), pe pamintul
bisericesc (sau pe a altuia) (aicea s'A se arate i aceea cine nu are casa
din ce pricina si de sa afra pentru unul ca acesta p'amint).
Pentru tinerea preotilor, diaconilor si a slujitorilor bisericii sa.
priimeste leafa atita: dupa sinetul ce sa päzeste in bisericeasca vasmintarie
(sau a scaunului), camata de pe capital atita (sau de la pomescici atita
sau hotarita soma nu sa priimeste), hrana lor este indestulata (sau de mijloc,
sau s'arad).
Acareturile ce sà cuvin acestii biserici sint: spitalul de lemn (sau
de piatra) pentru atit[i]a oameni (aicea sà." se arate unde sint case biseri-
263
www.digibuc.ro
cesti ce sä dau cu chirie sau dughene sau alta ceva, ce anume ce venit
priimeste de la dinsele).
Departarea bisericii acestia de la consistorie este de atitea verste,
de la pravlenia duhovniceasCA de atitea, de la blagocinul locului de atitea.
Cele mai aproape de aceasta biserica sint cutare si cutare cu atita
departare. //[p.]2
Catra aceastä biserica este alaturata cutare, pentru care vedo-
mostia s'a alatureaza pe urmatoarea fila. Slujirea intr-insa sa face intru
cutare zile (daca nu este nici o biserica alaturata, apoi sa se scrie, el nu
este).
Biserica de casa intru acest popor este cutare la cutare, s-au zidit
In cutare an. Slujba intr-insa sa savirsaste in cutare zile de citra cutare
preot (clack acest feliu de biserica nu este, apoi sa se scrie, cä nu este).
Izvod pentru averea bisericii este [...], s-au facut la cutare vrem-e-,
s-au incredintat de catra cutare, s-au intarit cu pecetea consistoriei (sau
cu a dohovnicestii pravlenii).
Condicele de venit si de cheltuia15. pentru soma cea de pe luminari
si a bisericei cu gaitan i cu pecetea consistoriei s-au dat la cutare vreme,
sä scriu cu orinduiala si sá pazesc intru intregime.
Copiile de pe condicele metricelor din cutare an sa pazesc intru
intregime.
Izvodurile de ispovedanie din cutare an si pazesc intru intregime.
Tn condica de cercetare la cununii ce s-au dat cu gaitan i cu pece-
tea consistoriei la cutare vreme i s-au intarit de catra cutare prisutstvu-
iusciu, coale scrise atitea, nescrise rämin atitea..111-P.13

Vedomostie
pentru biserica ce este alaturata catra mai sus aratata
biserica

(Aicea sa se prescrie ea tot dupa aceeasi rinduiala precum mai sus s-au
poruncit a face prescrierea bisericii ceii nealaturate). 111-P.11

(Insemnare. Vedomostia sä iscaleste pe file de catra tot clirosul si sä predsta

vliseseste pe lingä sfirsitul anului blagocinului, carele, adaugindu-o cu ale
sale marturii pentru stiintile i purtarile fetelor celor scrise intr-insa, i cu
a sa iscalitura incredintindu-o, cum cä ea este intocma, o predstavliseste
(dinpreuna cu celelalte deopotriva dintru a lui priveghiere) preosfintitului
a eparhiei arhiereu in cea intiie jumatate a lui ghenarie viitoriului an. Pentru
dreapta recomendatie raspunde singur blagocinul; iar pentru celelalte
raspunde, precum pricitul ce au facut vedomostia, asemenea i blagoci-
nul care o au incredintat-o (Ìmsk' pentru acest feliu de aratari pre care
blagocinul nu are inlesnire a le cerceta cu dinadinsul, precum spre pildä
pentru numarul sufletelor din popor, raspunderea cade mai ales asupra
clirosului).

264
www.digibuc.ro
 Pentru clirosul acestei biserici
Cine cunt stie a Cine ce put tare Cine, cind, pentru
Cine antime, wide si ce au in /Arat, cind si de cine in ce cm n s au Anii ceti a cinta cdti are, ia.r copii ce Cine, ce au fost judecat
hirotonisit i cgta cc loe; ce datorii au purtat i poartà deose- de la hisisul din cei se Invata In cui, ce Cu ce au fost
bite, dud si Cu ce au fost mull-limit, pre cine are in familia sa: nastere inv5.rari cine, cum s-au purtat rudenie stafuit sau nu
cite, intru un an In vremea slobo- este este supt cercetare
au spus cuvinte zirii lor acasa sau supt judecatá
Protoiereul (sau preot) numele lui si a tatglui lui, porecla. Fecior de 90 12 cuvinte buna (sau Pono- Judecat i sta.-
preot. Dupä ce au avirsit pusul in cutare seminariu (sau academie) foarte bung) mariu- fuit nu au fost
au fost slobozit cu atestat de a cutkui razread (sau cu cutare acade- lui vg,r
miceaia treaptg). La cutare an, lung i zi s-au hirotonisit atrá al doile
biserica cutare preot; iarä la o cutare an lunä i zi au fost mutat la
acest de acum loc. Gramotg are. La cutare an au fost rinduit bla-
gocin (san deputat sau duhovnic). La cutare an pentru paradosirea
catihisisului, in curgerea de doi ani i s-au dat nabederniai i proci
(aicea sg se serie toatá slujba preotului).
in familia lui
Soria, numele eii si a pkintelui eii. 40
Copii: cutare, numele i porecla, in cutare despg.rrire a seminariei 17
(sau in cutare small'', de uez) cu cheltuiala pgrintelui sgu. bine (sau nu
Cutare s5, invará acasá a citi (sau a cinta, sau a serie). 8 au sau nu bine)
Diaconul, numele lui, a pkintelui lui i porecla, fecior de dasc5.1, Cetirea i cintarea bunil (treaa sau Cunime- Sá aflá supt cerceta-
chip& ce au fost scos din despgrrirea cea de mijloc i proci (aicea 35 bine, ca,tihisisul blindá proci) ne nu re sau supt judeca-
asemenea sá se serie toatg, slujba lui). Vg.duv: foarte bine este 0, din cutare lunt a
Copiii lui: rudá anului trecut, pen-
Anna: 10 tru cutare priciná
Maria 8
(Sau locul diaconului este desert din cutare vreme pentru cl diaconul
cutare s-au mutat la cutare loe).
numelc lui, a pkinteluilui i poreda, din ce mai de jos des- 28 Cetire i ciniarea stnerit ins& nu Cu ni- În cutare an pentru
pArrire a seminariei, la cutare an, luná i zi s-au rinduit la acest bine, catihisisul de tot treaz mene ne netrezvire au fost
loc si la cutare lung i zi a aceluiasi an s-au sfinrit in stihariu. nu deajuns este trimis la mg.n5stire
Gramotg are, de al doilea insurat. rudri pe o lung., iar in
Soria lui, numele eii si a pkintelui eii. cutare an i s-au
Copiii lui de la intiia surie: 20 fAcut lui mustrare
loan, cu porecla cutare, in cea mai de sus despkrire a cutriria scoli 12 bine pentru aceeasi
de uezd, Cu toaa cheltuiala haznelii. au fost legat cu
cutare zapis

www.digibuc.ro
Anna, a ceti si a scrie nu O. invata. 11
Copii de la o doao sotie: 5
Petru s invata. a ceti la parintele lui.
Ponomariu, numele lui si a parintelui lui, porccla, fecior dc dascal i 20 Cetirea bine, d'II- buna (sau preotului chipa atingerea de
proci holteiu tarea putin, ca- nu bulla) var al cutare pricina de
tihisisul oaresce doilea cata cutare giu-
Prescuarita, numele eii si a parintelui cii, vaduva a cutaruia preot sine milite lusa decatorie au fost
(sau a cuiva altuia) este rinduita in cutare vrcme putin intelege iiivinovatit pon-
(Însemnare: unde sint doi preoti, acolo dupá ce se va serie ccl intiiu tru cutare lucru,
preot s5. se serie diaconul i ceilalti clirici ca.rii sint pe partea lui. pcntru ce in cutara
Pe urma A. se serie al doilea preot i cliricii ce sa afla in partea lui. an si luna au fost
Unde sint trei preoti, acolo diaconii sa se scrie pentru orinduiala strafuit cu accia sau
unul dupa cel intiiu, iar altul dupa cel al doilea prcot, neautindu-sa au fost lega,t cu
la accea ca ei slujesc cu totii. Cei cc slujesc la soborul scaunului O. se cutarc zapis. La de-
serie dupa aceea rinduiall, precum s-au aatat in stat.) chcmvric in 18 zile
a anului trecut
pentru dinsul au
fost dat raport in-
tru accea.
bulla Cu ni- Nu au fost sta-
Cei afaa de stat i sarmatiii mello fuia (sau au fost
nu este strafuita cu meta-
Batrinul a aceeasi biserici, preotul cutare, tarieste la cutare, carde 70 buril ruda nii pentru aceer)
li poarta,li poarta de grija (sau cu lcafa epitropiei i prin legc de la Prcotului Judecat sau stra-
dina atita). este p5.- fuit nu au fost
Cutare vaduva, a cutaruia diacon ce au fost intru acest cliros taieste 50 finte (sau au fost jude-
intru a ci ramas (lupa, barbat casa, cu ajutoriu epitropici i priimeste ca.t atuncca, pon-
ataca ruble (sau cu insasi a eii brama din lucru sau din venituri dc tru aceca si au fost
pe avere amasa dup5. barbat). strafuit cu aceea)
La dinsa in familia copii ai ci:
Anna stie a citi
loan 14 bulla (sau Cu nime-
lije 5 'cu buna) ne nu
Vaduva celui ce au fost la cutarc biserica a cutaruia uezd, numele 3 este
cii si a parintelui eii. Traiestc in purtarca de grija mai sus pomeni- 60 ruda
t ului diacon. bulla sau diaco-
Copii ce au ramas dupa moartca cutaruia, sau de la acel cc s-au scos loar te buna) nului
din tagma duhovniceasca: intima
Cutare in cutara despartire a serninarici sau in cutarc scoala de uezd.
Cutre, e traies te in purtat ea de grija a ponomariului, 16
www.digibuc.ro
9 baria ponomar iului
nepoata,
 Pentru poporenii bisericii aratate [P.38
Numexul sufletelor Cu ce depertare de la
in ce locuri si de ce Nurnerul biserice si au nu este
tagua sint poporenii caselor bezbe.- feme- vreo impiedeca.re in cale
teascA iascl ce.tre dinsa

in partea celui 1-iul preot:

(sau a protoiereului)
Tot intru acelasi oras
Case dvorenesti .5 )5 26
Negutitoresti si a tirgovetilor 10 50
Rasnolniceti de a cuteria secte 4 nu se. stie
(sau atitia)
Preste tot
in partea celui 2-lea preot
In slobozia cutare triiieste cutare
pornescic, numele lui si a perin-
tclui lui, cinul i porecla 4 6 De 2 verste
Pe lingá dinsii oameni de case. 4 7 impiedecare
R bi 8 32 36 nu este
in slobozia cutare, a pomescicului
cutare, carele aicea nu treieste
Oarneni de case. 1 8 9 De o versti. in vreme
Robi 20 80 84 de ploaie Ii impiedia
locul de mlastine.
in cutare sat a economicestii (sau
a ceii de uczd) ocirmuiri, robi 32 94 97 De trei verste. in
vremea ravarserii
apelor Ii opreste
piriul cutare
RAscolnicesti
De a cutOruia secte 2 nu sO stie
(sau atitia)
De a cutereia secte 7 nu se. stie
De alta lege cutare 3 nu se. stie
Preste tot
In f lio, 1 f. + p. 3 8 (tabele) 1 f., ultima p. albO, caractere chirilice, hirtie foarte
groase, vcrzuie.
DEP.: Bibl. Academiei Române, Poi volante, 1 0.58.

10
Copie
Cu »tila lui Dumnezeu smeritul Gavriil,
exarh, mitropolit Chisinaului si a Hotinului i cavaler
Din multe dovezi ne-am incredintat c. intru aceastä eparhie a Chisi-
näului si a Hotinului multi copii de prewti si a slujitorilor bisericesti cu
totul nu stiu carte si pentru Ch.' nu au invatat, nu pot a intra in slujha
preutasca sau diaconeascà si, in locul lor, de nevoe s'A rinduesc tagma
duhovniceasca altii din tagma merineasca, cari au invätat carte, iar copii[i]
cei ce sá trag din tagnria duhovniceascä famin in rind cu lacuitorii
Drept aceea, Noi pravind cu pärere de räu la o asa nesilintà a unora din
slujitorii bisaricilor pentru folosul fiilor säi, arhipastoreste sfa"tuim pre tot[i]
preu%i[i i slujitorii bisäricesti ca negresit s'a invet[e] pre fi[i] sai intli acasa
a ceti macar moldoveneste, cind nu vor ave chip a-i invata si rusieneste;
dupa aceea triimatä si la cele mai mari scoli eparhicesti ce s-au intemiiat
267
www.digibuc.ro
dupä. prea malta vointd a premilostivului monarh a toatei Rosii cu blagoslo-
venia prea sfintului indriptätoriului Sänod aicea in orasul Chisindul,
mitropolia Chiintului, supt a noastiä purtare de grijä.
impreunä cu accastrt satuire, sä aduce amente tuturor preutilor
slujitorilor bisrtricesti, ca de acum inainte cei ce din preuti sau diaconi
sau dascali i ponomari nu vor ave sälinti pentru invätätura fiilor
unii ca acestia vor fi insämnati i dupä mäsura nesilintii lor vor fi dojäniti,
iar copii[i] lor, ajungind pin la vremi de 15 ani ail a sti carte, N-or fi
scosri] din tagma duhovniceascd si da[i] in rindul merinesc cu tai a. lar
pentru fii[i] preutilor si a slujitorilor bisä'ricesti care au invätat carte si nu.
au ajuns pin la virsta de 15 ani, triimetind pdstoreascd blagoslovenie
tilor lor pentru implinirea datorii sale, poroncim ca aduc5. la Seminarii,
adic5, la cc mai inaltd scoalä a iparhii pentru alte mai inalte invätrturi si
mai bunä'. pricopsald / ca in urmil, cu invätätura sa, sà poatä fi de folos
bisàriciisi patrii i spre bucurie i cinste neamului sdu.
Datd in Mitropolia Chisindului la anul 1815, martic zile.
In folio, 2 f., a doua a1b, manuscris, hirtie groasa gri-verzuie, filigran ob .lisc Cu lei,
scris Cu cerneala neagrà decoloratA.
insemnare pe f. 1 I,: Dup6. poronca ce mi s-au triimes ca s5. impart cite unixemplear re la fiq-
tecare biseria, supt numb" 679 s-au dat la satul Creminciucu, basarica cu hramul E-Lntului
Erarh Neculai. Blagocinul 1815 apr[ilie] 23".
DEP.: Arh. Stat. Ia§i, Fond Mihail, transcriere din BRA. A. Ciulcu, Chisindu la 1939).

78
[Cu mila lui Dumnezeu]* smeritul Dimitrie,
arhiepiscopul Chisinäului i Hotinului,
Tuturor iubitilor intru Hristos, celor ce sint in pästoria noastril, duhov-
nicestilor fii, daru si milä vä ccrem de la Domnul Dumnezeu si Mintuiroriu1
nostru Iisus Hristos, arhiereascd blagoslovenie vä trimetim.
Prea binecredinciosul i prea milostivul monarhul nostru, carele cu
neadormitä privighiere sà ingrijaste pentru binele Bassarabiei dorind ca
copiei parintilor celor säraci, atita insisi moldovenilor cit i a rossienilor
si a altor ldcuitori de aicea, din insusi copiläria sà poatä.' a cunoaste pre
räscumpärätoriul i Dumnezeul säu, pre Domnul nostru Iisus Hristos si
implini sfintele porunci a Lui, asazà in Chisinilu, in Benderiu si pre la alte
tirguri acestii oblaste scoli, interncindu-le pre sfinta invätäturà a lui Hristos
Dumnezeu. La aceste scoli copiei sä vor invdta färd de nici o platà pentru
invdtdturà si färä de nici o cheltuiald pentru chti, pentru hirtie i pentru
alte trcbuinti. Toate pentru dinsii sà vor da de la indurdrile monarhului
si pdrintii in toatä vremea, cind vor voi, pot sä-si ice copiei sdi de la
aceste scoli pentru ca intrebuinteze dupà a lor voic. Scoalele aceste
asa sint alcdtuite cà copiei foarte lesne, foarte in grabä, cu bun'ä voie
Si cu bucurie sä vor invilta a ceti, a scrie si a numdra in limba moldove-
neascä si in cea rossieneascd, cine dupä cum va voi. invdtätori de ele
vor fi drepti moldoveni, carii sint crescuti la Seminarie de aicea unde au
invätat si bimba rossieneascä. Purtarea de grijä pentru scoalele acestea
impiir5.teasca sa mdrire pune drept asupra deplin imputernicitului namestnic
a oblastiei Bessarabiei i asupra mea, pentru ca cei ce sä invatä la ele
mai bine si mai Cu nedejde sä sporeascä intru invätdturd.
* Formula ii limba rug ; traducerca noastr4.

268
www.digibuc.ro
 Grábindu-m5. a vA vesti voao, iubitilor fii a pAstoriei mele, aceastä
noao milà a monarhului cAteä voi, eu sint incredintat Cà voi, cu evlavie
si cu bucurie yeti priimi-o si dind laudA lui Dumnezeu intru inimile voastre,
yeti trimite cu bunA voie pre copiei vostri la aceste scoli a invAtäturii ceii
färä de plat5.' ; insà fiind cä ei la scolile acestea sà vor inväta in ceasurile
insemnate i dupä aceea sà vor intoarce acasä, ca s'A mánince i ca sä
miie, drept aceea voi ca niste iubitori de fii pArinti ce aveti purtare de grig
pentru folosul copiilor vostri, siliti-vA ca ei acasA sä nu piarzà vremea in
zAdar, ciii indemnati de a s'A gräbi cäträ insämnatele ceasuri la scoale pentru
invätäturä. Cu acest chip, ei mai degrabà vor s'Avirsi a sa invätáturA
voi Ii veti intrebuinta pre dinsii la trebile caselor voastre. Trimiteti, zic,
trimiteti cu bun5. voie copiei vostri la aceste scoli si vä siliti ca ei cu sirgu-
intà s'A umbe la ele, ei nu vor inväta acolo oarecare basne ci sfintul cuvint
a lui Dumnezeu.
PArintilor! Ce bucurie veti avea voi cind yeti auzi c5.' din gura prunci-
lor vostrii s'A sAvirsaste lauda lui Dumnezeu in vremea cind ei -vor ceti
inaintea voasträ dumnezeescul cuvint; ce bucurie yeti avea voi cind veti
vedea cä copiei vostrii singuri vor fi in stare de a face in scris trebuincioa-
sele socotele si insemnári la gospodäria voastr5., cind yeti vedea cà inv5.-
tAtura aceasta îi va povAtui pre ei a face rugAciuni, cereri, fägäduinti, multA-
miri pentru toti oamenii, pentru voi p'Arinti i rudele voastre, pentru imp5.-
ratul i pentru toti carii sint in deregAtorii i cu aceasta nu numai ii va
duce pre ei la viatá lira si cu odihnà intru toatä evlavia i curätia, ci
la ferecirea cea vecinicA in ceruri.

Kisinevskia eparchialnyia vedomosti" Kisinev. V tipografii Arhiereiskago doma, no. 20:

din 15 apr. 1868, p. 457-460.
in nota de subsol, p. 457: CautS. dela pentru scoalele de L5.ca.strul, fila al. 250. Gramota
aceasta cum s.1 vedi din del' este alatuità, pe lirnba ruseasa i moldovineasa de singur preao-
sfintitul Dimitrii". ap. A. Silin, Ditnitrii, Arhiepiscopul Chisinitului p Hotinuliti.

86

lzvod di pe inaltul intdritele pravili

as'AzAminturi a Sovetului spre a sá alc'Atui invAVAturile
blagorodnicilor tineri din oblastia Bessarabiei
1 iu) Fiestecare strein ci va veni in oblastia Bassarabiei cu numire
de invAtAtori, sau in publicA sau tiitori de pansion, datoriu este a arAta
cei mai intiiu nacialstve a locului pentru sine adeverintä de la vreun uni-
versitet, liteiu sau ghimnazie a Rossiei spre incredintare cA el este vrednic
de a inväta copii[i] vreuna sau citeva invätAturi i anume care.
2 le) Fiestecare strein la intrarea sa in indatorirea de invAtätori sau
tiitori pansionului va infAtosa nacealstvii o insámnare sau lámurit'A arátare
de invätAturile si metodile care el voieste a urma.
3 le) La fiestecare eczamen in public sau de o parte invAtätorii trebuie
ca s'A prisudstvuiascä, atit rectorul Seminarii ChisinAului precum i invätä-
toril stiintilor pentru care va urma acel eczamen, iar cind asAmenea pansio-
nuri particulare sà vor afla afar51 din orasul ChisinAului, apoi pentru de a
fi fatá la cercarea ce a s'A va face in fiestecare an, s'A va comandirisi cinovnic
Cu stiintà la partea invAtAturii dupà adrisarisirea cu ce mai intiiu partea
duhovniceascá i cu nacealstva politiceascA.

269
www.digibuc.ro
 4 le) Nacealstva locului va instiinta pe parintii ce vor incredinta pe
copiei sai invatätorilor celor streini, ca inainte de intrare in slujba poli-
ticeasca a locului, acei copii vor fi supusi strasnicii cercari, adeca:
In stiinta credintii si a zaconului legii.
In dialecturile rusasc si moldovinesc.
In istorii i gheografie.
In ariftmetica.
5 le) Cind invatItorii cei streini se vor departa din intimplare de
pravilile mai sus insamnate, apoi nacealstva ce intiiu le va //[p.21
Supt numire de streini ci vin in oblastia Bassarabiei i voiesc a sa
folosi cu numirea de invatatori in publica nu sa intalege acei invatätori care
sit af1ä prin sate si tirguri si care invata numai a scrie si a vorovi: rusaste,
moldoveneste, greceste, armineste si cele dintii patru pravile a ariftmeti-
cäi [...], insa trebuie a privighie ca acesti invatatori sä, fie stiuti de catra
politia orasului sau a satului i sit fie supt luarea aminte a partii duhovni-
cesti 11[1).31
Toti acei ce au deschis acum pansionurile in publica spre invatatura
de copii [...] dialecturile streine, adicà frantuzeste, nemtaste, italieneste
si altile [...] ori din ce natie vor fi acei copii, sint datori ca catra zi intii
noemvrie a acestui an a intatosa pentru sine adiverinta la [...] deplin impu-
ternicitului namestnic al acestii oblastii d. gheneral-leitenant Ivan Nichitici
Inzov [.. ,] 11113.41
Vadeoa cercarii pasionurilor din orasul oblastii sit insamneaza la f iiste-
care ani in luna lui iuli, incepindu-sä de la zi intii pina la 15 a aceiasi luni,
la care cercare [...] este datori a [fi] in flint° rectorul Seminariei Chisi-
zaului 1 IfP.51 ...intiiu dregatoriu al oblastii, izvoade de numile tine-
rilor ce sa inalta a aminduror parintilor, precum deopotrivä.' i pentru
$iitoriisi tiitoarile pansionurilor, pentru invatatorii i pentru invatiltoarile
cu aratare de sporiul celor intiiu i vredniciile lor di pe urtnä. si la intimplarea
de trebuintä sit sit ar5.te i insamnarile atingatoare de sporirea bunatatii
invataturii a tinerilor de la acele pansionuri.
7 le) Toti dumn[e]alor dvorenii si a celelalte stari proaste de lacuitori,
care in puterea obrazoveniei inalt imburatatita sint slobozi de a infra in
slujba imparatiei si care isi incredintaza pe copiei sai invatatorilor celor
streini, trebuie sit stie ca de la zi intii ghenarie a anului 1825, copiei lor
inaintea intrarilor in slujba politiceasca a locului vor fi supusi strasnicii
cercari in acele invätaturi, care domnul imp5.rat neaparat au bine voit
a socoti de trebuinta pentru aceastä slujba, adeca:
in stiinta credintii i zaconul legii;
in dialecturile rusäsc si moldovinesc;
in istorie si gheografie;
in ariftmetica, i cit fara a sti aceste invataturi, nu vor fi priimite
in ace slujba. Si, in sfirsit,
8 le) Privighierea asupra intocmai implinirei, atit de bun scopos
pentru aceasta parte de loc, inalta vointa a imparatestii sale mariri si asa-
zamintul Sovetului de mai sus scris, Sit pune aceastil insärcinare asupra
cirmuirii oblastii Bassarabiei impreuna cu politiile orasanesti si parnintesti.
[Autograf:] Verno gubernschii secretan i Cantelearist
Infolio, 3 f., ultima p. alb5-, textul pe 2 coloane, cel in lb. ronit IA in dreapta, cu ca.ractere
rusesti. Am datat 1823, deoarece in 1824 generalul Inzov nu a mai detinut functia de namestnic
al Basarabiei. Ast1zi, textul incomplet, primele 2 f. au disp1rut; a in reproclus textul din Mihail
1984, p. 510 512 §i fig. 5, p. 511.

210
www.digibuc.ro
 II. REGULA:VENTE DE CARANTLVE I ACTIUNI
CONTRA EPIDEIIIIILOR

39

[Extras din Statutul carantinei,

aprobat prin decretul imparátestii sale inaltimi din 21 august 1818
expediat spre indeplinire pretutindeni in imperiul rusesc]
Cap. VII-i
Pentru greselile ci sa urmeaza in carantine i pedepsäle pentru asárnine
gre sale.
§ 227
Pentru toate gresalile ci sä.' intimpla' in carantini, cercetárile pe la
carantinele din mijloc sà fac de catea cantora carantinii, iar pe la zastave
de atrà ocirmuitorii acelora, cari triima't asamine cercetári cätra cantora.
§ 228
Dacá gresala sa va dovedi vrednica de pierdire vietii sau a averii.
apoi cercetare sä triimete dupa rinduiala obicinuitá spre giudecata catra
palata creminaliceascá a guberniei aceia, unde s'A afla cantora carantinii;
iar daca' gresala este intru o asa m'asura inca sä.' va cuvini a fi pedepsitä
cu straf de bani, cu tinere pe piine si pe apa, cu pedeapsá trupeasca sau
cu rinduire vremelniceascá la lucrul obstesc, apoi cantora inche[i]e insusi
opredelenie si o aduce intru implinire dupa intärire, ¡lisa, a nacealnicilor
orasilor sau a gubernatorilor politicesti, unde nu vor fi nacealnici de oras;
pentru toate asamine intimp15.ri nacealnicul orasului sau guberna.torul inst/in-
taza pe ocirmuitoriul Sánat, ////).12 pentru ca acela sa poatá face insämna-
rile sale si sa opreasca asupririle piste masura la intimplárile dc vreo giudecata
nedreaptá a vinovatilor.
§ 229
Palata creminaliceasca cerceteazá asámine pricini ce i sá triimat de
catra cantora carantinii tara rind, protimisindu-le dispre altile.
Titlul numai in lb. rusl, traducerea ne apartine.
N. B. in capitolul II sint incluse integral actele nr. 39, 173 * 19 * 4, 91, 108, 157,
163, 167, 168, 176, 100 *184 a 185, 192 * 90, 188.

271
www.digibuc.ro
 § 230
Cel ce sá va dovedi cg.' impotriva giurAmintului dupä vreo pricinä au
argtat neadevárul pentru sdnátate oameniior ci au venit cu dinsul in corabie
sau pe uscat, sä pedepsgsti cu moarte.
§ 231
Cel ci sa va dovedi in faciri de docomenturi mincinoasä cu gind ca
usurezi rinduiehle carantinii sau cu totul sà scape de acele, sà pedepsä.'sti
Cu moarte.
§ 232
Acela care aflindu-sa supt paza carantinii va iesi sau Sä va pogori
din corabie fgrà de voie nacealstvii carantinii ori va iesi in casa carantinii
din dispártitura ce-i va fi insámnatá, ori cu ci gind i ori supt ci cuvint,
dacä vreo diosábitä intimplare nu-1 va sili cu neapárare spre aceia, sä pedep-
sg.ste cu moarte. //fP.13
§ 233
Acela care cu silnicie sä va impotrivi nacealstvii carantinii sau stelji-
lor rinduite de Catea' aceia sá pedepsästi cu moarte.
§ 234
Dacä cineva va cuteza a scápa cu fuga de supt straja nacealstvii
caraulului, apoi la o asa intimplare sä d'A voie fiistecáruia cinovnic de a
carantinii, sträjii caraulului si lácuitorilor ucide de moarte, dacá in alt
chip nu-1 va pute opri, iar dacä el va apuca a fugi, apoi dupa prindire
pedepsásti cu moarte.
§ 235
Acela care aflindu-sà supt privighierea carantinii ori supt ce cuvint
va aduce, va arunca, va scoate sau va da pe ascuns once lucra din corabie
sau din parte dinlIuntru a carantinii f Arä de stire nacealstvii, sä pedepsg.ste
Cu moarte.
§ 236
Dacá sä va discoperi cà cineva improtiva giurámintului ce va sIvIrsi,
va ascunde sau va trece prin tainá aráture cu carantina vreo marfá a sa
sau a stäpinului corabiei, ori ///P../4 a transportului di pe uscat si nu o
va pune in caranting., sau la locul ce sä va insemna de cáträ nacealstva
aceea, sä pedepsásti Cu moarte.
§ 237
Dacä sä va ggsi in corabie marfa mai multä decit ceea ce va fi insg.m-
natg prin facturi sau arátatá de cg.trá apitanul corabiei ori de cáträ stäpinul
aceii marfe, apoi acel prisos tot sá confiscuiesti i sà vinde prin tirgur1 cu
publicgie in folosul aceluia ce-1 va discoperi.
§ 238
Straja carantinii, dacá nu va face stiutà pentru trecire prin taing a
ñiscaiva märfuri, sà pedepsásti cu moarte.
272 www.digibuc.ro
 § 239
Daca in vreme aflarii corabiilor la liman sau la avanposturi, Cu trecire
caicului de la un loc la altu[1], sau de la corabie spre margine sa va atinge
f ara de veste macar corabia sau caicul de alte asamine, apoi vinovatul,
la o asa intimplare este datoriu a implini toate págubirile care s'A vor pri-
cinui celor de pe urma, cu tinerea de vreme indelungata in carantina, din
pricina atingirii.
§ 240
Acela care aflindu-sä supt privighere carantinii in ///-P.15 corabie sau
in casa carantinii sä va atinge ina.dins ori di ce om sau de vreun lucru
acelora ci nu sint supt privighere carantinii ori a acelora ci au feliuri de
vadele cu dinsul in carantina, d.upa ci sà va instiinta cantora carantinii, sä
supune pedepsii sau strafului i dinpreuna cu aceia rAspunde pentru pAgubi-
rile ce vor suferi aceia care din pricina atingerii s'A vor supune dinpreunä
cu dinsul vadelii carantinii.
§ 241

Acela care supt orici cuvint, de f ara de stire nacealstvii carantinii va

intra in vreo corabie ce va fi supusa curatirii carantinii sau in parte dinla-
untru a carantinii pe apa sau pe uscat, apoi necautindu-sa fata i numire,
nu numai sa supune vadelii deplin a curátirii carantinii, dar piste aceea
giudecatii pedepsii, chibzuindu-sa cu pricina care 1-au indemnat spre asamine
urmare,
§ 242
Pentru celelalte gresale improtiva pravililor obstesti a carantinii, °ami-
nii ei vor fi supt privighere carantinii, asijdire i acei pe dinafara, dupa
cercetare cantorii carantinii s'A supun strafului de bani, chibzuindu-sa cu
marime vinovatii de la 10 pina la 50 ruble, lar daca unii ca aceia nu vor
fi in stare a plati acei bani, apoi pentru fii.stecare 10 ruble sá supun tinerii
intr-o sapt5.'minä supt caraul pi piine si pe ap5.. ///1).16
§ 243
Cinovnicii carantinii, slujitorii i strajärii pentru impartasire ce dinadins
la rälile intrebuintari a carantinii, care supun premejdiei aducerii de boala,
sä pedepsasc ca niste vinzatori; ei pentru ins'ámnatile gresdle sä giudec'A
asijdire i dupá rinduiala creminaliceascà i s'a supun celor mai aspre pe-
depsa, lar pentru gresalile mai mici, cinovnicii carantinii deodata s'A tino
saptamina supt caraul pe piine si pe apa; al doile, &al saptámini si asa
inainte, iar daca asamine gresale s'A vor intimpla cu dinsii mai mult de
cinci ori in curgire unui an sau daca ei di obstie vor fi insämnati in asa-
mine gresalä., apoi sà scot din slujbä cu aceasta ca s'A nu mai fie nicaiu-
rea rinduiti.
§ 244
Slujitorii cei de gioasä numire a carantinii pentru cele de pe urma
gresále ci s-au aratat mai sus, s'A pedepsásc cu beta, la ce intiiu dat5. cu 50
Iovituri, al doile cu 100, al triile cu 150 si asa inainte; iar daca asamine
273
www.digibuc.ro
gresäle vor urma ei mai mult de cinci ori in curgire unui an, apoi sä triinat
pe un an la lucru obstesc, soldatii ostinesti la asamine intimplare sä pedeps'asc
cu verge.
§ 245
Vinovatii ci sä vor afla in ////).17 casa carantinii pentru asámine gre-
sale sä pedepsásc cu bice, la ce intiiu data cu 25, al doile cu 50 si al trille
Cu 75 lovituri si asa inainte; iar daca' asamine gresale vor urma ei mai
mult de cinci ori in curgire unii calátorii pe mare, apoi pedepsindu-sa cu
cnutul, sä triimat la Sibir, pentru lucrul la metaluri.
§ 246
De obstie cantora carantinii cind va giudeca gresalile, va priimi intru
uvajenie deosabire gindului spre facirea lor, inceputul lor i insusi sfirsitul
§ 247
Daca careva din cinovnicii carantinii sau din oaminii di pe din afara.
va prinde vreo mara trecutä alature Cu carantina sau de tot ascunsa dispre
aceea, apoi i sä da" lui spre r5.spla'tire ace ma rf
§ 248
Care va prinde asämine marfuri mai mult de cinci ori, acela are
dreptate a priimi deosabitä ráspiätire de la ocirmuire.
§ 249
Parta sii intru vinovatiile carantinii, care le vor discoperi mai inainte
de implinire unor asamine vinovátil i cu acest tip ca s5, sä poatá opri
di cu vreme, sä slobod de toata pedeapsastr5..fuire, //[p.18 iar aceia care
din indemnare ce da buna voia sa si din pocaintä vor discoperi
In vreme implinirii sau dupä savirsire lor, vor priimi la incheere hota-
ririi masuratä usurare, dupa socotinta cantorii carantinii.
§ 250
Banii strafurilor sá adaoga Oltra somile obstesti a carantinii aceia
unde s-au intimplat a sa lua.
§ 251
Toate aceste pravile, a strafurilor carantiniior si a pedepsalor trebuie
Sä fie tälmacite in limbile popoarelor acelora care tirguiesc mai mult pe
la locurile unde sint asazate zastave de a carantinilor.
Infolio, 8 p., textul p3 2 coloane, c-1 in lb. romln5. in drea.pta, caractere rusesti. Hirtie
groasii albIstruie, cu filigran cifrele arab- 18 16" si arlechin cu leu rampant cu sabie in laba
dreapt5., in aren& inconjuratá de gArdut. La sfirsit vignetá cu ciucuri i flori identia ca cea. din
Rinduiala parastasului din 18 17 (BTRB nr. 36), f. 39. Însennnare, p. 1 La satul Caminciucu".
in BRV III, 971, p. 215 se reproduce titlul in limba, rominl a publicatiei: Extras din
Statutul ca.rantinei, aprobat prin decretul impAratesti (sic) sale Kiriri din 21 august 18 18 ..."
Deoarece se marcheaa prin (sic) o gresealà, de acord, inseananá cá aceasta form5. ar exista in
publicatia original& Da fapt, in textul din 18 18 titlul este numai in limba rusit; traducerea in
limba romin5, apartine lui David 1934 si BRV a ernandat, deci, o gresea1á dintr-un text al unui
editor contemporan.
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

274
www.digibuc.ro
 173

Copie

Ìn curgirea anului 1828 si infra inceputul anului 1829 carantinile celi

di la Durare, di la Prut i di la Dnestru nu au fost urmätoari datoriilor
sale, celi dintii au slobozit pre toti sau prin o singurà afumare sau dupá
observatie numai de patru zile, iar celi de pre urrnä au fost cu totul
färà de lucrare. incungiurA'rile räzboiului au fost pricina unii ce. acestia
släbiri a mäsurilor di apArare. Tot acelias incungiuräri i neincetata cumini-
catie cu locurile cele di preste granite au agiutorat de a treci pisti Prut, preste
Durare si preste Dnestru lucruri, ci nu s-au fost nidiurea cur5.tite sau de
au si fost date afumärii, insl nu asa dupà cum cer pravilile carantinii.
Cele ce s-au intimplat nu de mult in Chisinäiu au arätat cä.' un lucru ce au
fost intr-acest chip adus di preste graniti si dupä aceia au fost ascung citiva
luni au impärtAsit in sfirsit otrava ciumii stäpinului lui i tuturm celor
de aproape, atuncea numai cind lucrul acesta au inceput a-1 intrebuinta.
Accostä ninorocitä intimplare indeamnä pre tati spre binele fiistnäruia a
luoa rrasuri de apärari pentru unile ca aceste lucrare.
Stäpinirea sfätuieste pre acuitorii guberniilor a Novorosii si a oblastii
Bessarabii ca di ei aflä la dinsii vreo oarescare lucrare sau märfi ci nu au
fost intru intrebuintare i sint adusi de preste graniti in curgire anului
1828 si in ce inrdia giumätate a acestuia 1829 si li aräte stäpinirii cii di
loc spre a li cueáti ceia ci ei vor pute cu apä iarä ceia ci vor ceri mai
puternied curätire sau vor pute fi stricate cu spälarea, apoi cu gazul lui
Ghiton di Morvo sau cu pucioasä.. Dar lucrurile cari nu sufär de a fi afu-
mate, / vor fi supusi zvintà."rii in curgire de 40 zile. Nimini din cei ci vor
aräta nu va fi pedipsit pentru aceia, de a fi si adus ciniva pren ascuns
In curgirea arätatei vremi vreun lucru, ci precum ei insus, asa si lucrurile
lui vor rämine niatinse. Fiesti cari lucru ci ei vor priimi di la aciia ci le
vor aräta, va fi cur5.tit cu sirguinti, färä ci mai micä stricäciune.
aceia si va da inapoi aceluia cäruia sä. cuvini. Iarä cari lucru si va .strica,
apoi pentru aceia stäpinii vor priimi platà intru listrä mutata implinire a
acestii agAduinti.
Cea mai mari stäpinire a guberniilor Novorosii si a oblastii Bessarabiei
incredintazä pre toti si pre fiisticarile iarä dimpreunä cu aceia mai deinainte
instiintazä pentru strasnica nevoie cäriea neimplinitori arä.'tatii mäsuri pot
säi sá supue insusi pre sine si pre
Odesa, septemvri 18 zile, 1829 anul.
Cel adevärat iscälit ghineral-gubernator al Novorosii si al Besserabiei
graf Vorontov.

In folio, 1 f. 36 x 24 cm, text xnanuscris, caractere rusesti, cerneala neagrii decoloratg,

hirtia groasä verzuie deschis.
insemnare cu alta grafie, la Inceputul textului: S-au primit noemv. 28 zile"
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

275

www.digibuc.ro
 19

Invitfottua fientru ultuirea vdrsatului

care mai inainte peize,ste de boala viirsatului firesc.
S-au tiparit la anul 1812 in Sanctpeterburg, in Tipografia Scoalelor
de doftorii, pe limba rossieneasca". larà tälmacindu-sa pe limba moldove-
neasca, s-au tiparit in Exarhiceasca tipografie a Basarabiei, in Chisinau,
la anul 1816, in luna lui fevruarie. 1111.11
Pentru Vatamarea ce aduce firescul varsat [in spatiul marginal]
De prea multe si deosebite boale sä impileaza neamul omenesc, dar
niciuna n-au pricinuit asa de mihnecioase intîmpläri, precum obicinuitul
varsat. El, trecind din sat in sat si din oras in oras, facea o mare pustiire
In norod 1. Nicio vreme a anului nu sta improtiva salbataciei lui. El nu
crutä nici o virsta, parintii care sa mingiia cu priincioasa nedejde cä vor
avea bucurie la batrinetile sale de / la copiei sai cei crescuti cu multä purtare
de grija i osteneala au fost lipsiti de aceasta mingiiere, pierzindu-i pre dinsii
sau in vremea prunciei lor sau cind sosea la virsta ce desä'virsit. Copiii
sä lipsea de parintii sai la acea vreme cind avea neaparata trebuintä de eau-
tarea lor sau de intaleptele lor povatuiri.
Insa si la cei ce sä" insanatosa de aceastä boa.15., adeseori fäminea semnile
strecaciunii pre obraz sau pierdea miscarile madularilor lor, si ce era lucru
mai stric5.cios decit toate, sä intimpla de raminea fara vedere. Insusi ivirea
v5.rsatului aducea spaima nu numai asupra acei[i] familii, unde sä arata
varsatul, ci i casale megiesite pazindu-se 0132 nu lasa a veni la sine pre
cei ce avea in casä vässat ca A. nu sa lipasca printr-insii boala varsatului.
Deosabit de aceasta, unii ca acestia erau opriti de a infra la adunarile
obstesti. Feliuri de chipuri se iscodea spre departarea näcazurilor, pre care
le pricinuia varsatul.
Chipurile spre departarea vatamarii de varsat,
cele iscodite de disidimonii [in spatiul marginal]
Norodul cel prost, chid vedea la oaresicare din cunoscutii lor sau din
rudenii varsat bun, aducea la acea casä pruncii sau pe cei mari care nu
avusesa inca varsat i Ii lasa impreuna cu cei ce avea varsat pre oaresicare
vreme, ca prin impreuna petrecere sä cistige boala varsatului, intorcindu-se
la casele sale da celui cu varsat un ban, gindind dupa desidemonia sa
65. varsatul / cumparat mai slab lucra, decit cel ce sä cistiga fara plata.
Insä cind cumparatoriul sà intimpla de era mai slab la alcatuirea tru-
peasca sau avea in sine radacina altei boale, atunci aceasta cumparatura
sä prataluia cu pierderea a insusi vietii. Noroadele cele ce umb1ä din loc
In loc cu corturi sau cu colibi (schinitii) indata ce pricepea la oaresicare
din familia sa varsat, il 15sa pe bolnav in cimp in voia soartei, aducindu-i
can rar de mincat si de baut, dar necutezind a raminea lîngä dinsul.
Cel mai intii chip care imputina necazurile
cele ce pricinuieste varsatul [in spatiul marginal]
Cel mai de nadejde chip sä cuprindea mai inainte in ultuirea obicinui-
tului varsat omenesc. Dar pentru intrebuintarea acestui chip sä alegea o
RIzboiul cel vIrs&toriu de singe si aduatoarea de moarte boal n-au pricinuit asa
de multe racazuri, precum firescul vArsat. INotele In textul original].

276
www.digibuc.ro
deosebitä vreme de an, ///f-13 mai ales primä'vara i toamna, si deosebit
de aceasta era trebuintä a avea o mare pazä in prelungirea boalii, dar si
cu toate acestea, dupä.' insámnarea celor mai procopsiti doftori, din cei ce
li sä, ultuia väirsatul murea dentru o sutä., unul.
Chipul de acum cele mai de nedejde care mai
inainte fereste de vArsat [in spatiul marginal]
Spre norocirea omenirii, in vremea de acum s-au gäsit un chip mai
inainte apärätoriu de aceastä boalä, pre prost (sigur) i foarte folositoriu,
care sä cuprinde in metodul ultuirii värsatului de vacä ce s-au numit asa,
pentru cä dintiiu au fost luatä materia acestui värsat de la vacä, dar fiind
cä materia aceasta ultuindu-sä la multe sute de mii de oameni i, spre o
mare merare, nepierzind lucrarea sa, päzeste puterea / cea mai inainte apär5.-
toare de obicinuitul vàrsat omenesc, apoi nu s'a' cade s'a se mai numasc5.
de vaci, ce värsat omenesc mai inainte apärätoriu. Acest chip sä intrebuin-
taz5, la fiestecare vreme si la fiestecare virsa, incepind de la insusi nasterea
pruncului pinä la virsta cea desävirsit. Cei ce au ac-st mai inainte apärätoriu
varsat sint supusi la pre usoare duren, care niciodatä nu lasà dupri sine
urmäri urite.
Cum sä cade s'l se ultuiascä mai nainte
päzitoriul värsat [in spatiul marginal]
Chipul ultuirii acestui mai inainte pAzitoriu värsat sä cuprinde infra
aceasta: inainte vreme, cind are a sä ultui värsatul unui prune sau unui
-om de virstä, sà se spele acela in feredeu sau intru o covatä cu apä caldl,
pentru ca sä se päizascä curäTänia, eft //UP i pentru aceea ca muindu-se
fata trupului, mai cu lesnire sä poaa priimi materia cea de värsat. Apoi
ungind virful istrumentului 2 cu materie de värsat, luaa de la unul ce
are värsat ultuit, s-au gatit in steca, precum aceasta s-au arätat mai gios,
1iind mina aceluia la care va sä sä ultuiascä vä'rsatul cu mina cea sting5.,
cu drcapta in care sä aflä istrumentul sä sä.' faeä la amindoao miinele cite
o zgiriiturä mica, mai gios de unar. Aceste zgiriituri sä cade sä fie asa de
usoare, incit numai pelita sä fie ridicaa de supt care sà va arAta asemä.nare
de singe sau materie apácioasä, iar nu singe, fiinda singele poate sprda
curgirea sa materia sa cea de Vársat. Dup5, aceasta sä fie silintä a pune
materia cea luat'ä cu istrumentul supt pelitá si ungind cu dinsa zgiriiturile,
sä si tie miinele arä a sä acopen i cu mineca cämesii, pinä cind nu sa va
usca asämänarea de singe, apoi sà se lasä in cea desävirsit odihnri. Locurile
la care s5, va ultui vä'isattil sä nu sä spele, nici sä sä ude, nici sä sä scarpine,
pinä cind nu va trece desävirsit rosata ce sä intimplä in prelungirea boalii,
pentru care mai gios sä va zice.
Semnurile cele mai adevärate a celui mai
denainte apärätoriu viirsat [in spatiul marginal]
Dacä dupä ultuire in ziva cea dintiiu si a doa zi nimica nu s'a' //11.15 va
-cunoaste, decit numai zgiriiturile ce s-au facut cu istrumentul, iarä a treia
zi sau dupä trii zile sä vor arata imprejurul zgiriiturilor niste semne
rosietice, si a patra sau a cincea niste rasuflaturi, blinde, mititele, cam
.galbine rosii la locurile cele ultuite, avind in mijloc lasatura, intru a sasa
2 A cAruia zugavirea s-a.0 argtat impreunl Cu semnurile ai inainte plzitoziului viirsat-

277
www.digibuc.ro
si a saptea zi aceste räsufläturi vor incepe a sä mári, iarä lä'sáturile a sä
face mai cunoscute, apoi acesta va fi bun scmn cà osteneala n-au fost färä folos
cà materia cea de värsat va m'ata doritä. lucrare.
In vremea aceasta, la cel ce i s-au ultuit värsatul, sä simte oaresicare
nu mare fierbintealá si mai ales sara, noaptea, s'a intimplä, dar nu totdea-
una, cam / supärätoare si s'a' aratä o sudoare nu mare; la obraz sä cunoaste
oaresicare posomorire, a saptea si a opta zi räsuflätura sä face mai mare
sä umple de materie limpede, chiar aceastà materie este bula de ultuit
la altii 3, de la a opta zi pira la unsprizece zile, v'ärsatul sà märeste si s'a
umple de //11.16 materie limpede i läsaturile sä pierd, a unsprizecea zi
imprejurul värsatului sà läteste rosata si sä face infläturä, materia in semnile
cele de värsat pierde limpezala i sä face albicioasà i ghindurile cele de
suptsiori umflindu-se pricinuiesc oaresicare duren. In aceasta vreme
aratä un chip de friguri i fierbintala s'a märeste mai mult decit in zilile
trecute, sä intimplä sudori i uneori ingretosare de mincare. Aceste semne
de boale sä prclungesc o zi sau doao. La doaosprezece sau la treisprezece
zile umflatura ceQ. de piin prejurul varsatului sä micsureazä, semnele cele
de värsat sä fac cam albe-galbine i in mijlocul lor o bubä nebiicioasä, la
patrusprezece zile buba cea negricioasä s'ä face lucie, iarä dupä ce trec
optsprezece dar un ori si doaozeci de zile, buba singura de sine cad , lasind
In locul c5.0 o gropitä sau läsätursä acoperitä cu pelitä, precum de obste
sä ineimplä i dupà värsatul cel naturalnic. Sint intimpari ca in prelungirea
acestor usoare duren i s'A aratä pe trup niste räsufläturi mititele, care su gure
de sine, dupà trecerea viirsatului färä nici o doftor.- pi r. Dar daca aceste
räsufläturi sa prelungesc ca vro doao säptämini, apoi sà cade sä se aräte
doftorului, care dupä fiinta ion poate da chip de izbävire. insä trebuie a sti
ca aceste rasufläri nu aduc (Tupa sine nici un feliu de urmäri rele sau .

boale grele niciodatä.

Semnurile cele ce deosäbese värsatul cel neadevärat
de cel adevärat mai nainte feritoriu [in spatiul marginal]
Cind toate cele mai sus numite usoare dur ri in curgerea vremii sa
vor prJungi cu statori icie, precum mal sus s-au zis si varsatul sa va
potrivi cu semnele cele ala-tate pe deosäbitä zugn vire aicea insämna , apoi
acest värsat trebuie s'a se socoteascà mai inainte feritoriu, da - daca dupti
ultuire a doa zi sau a treia zi sä va face obrii i urä., asamanatä cu ceea
ce s'a intimplä la bube sau buboaie, sau in chipul rasuflaturilar celor mincä-
cioase cu punoiu si aceste räsuffaturi sau bube mai inainte de zece zile sä
usucä sau sä schimbä in materie punoioasä, apoi a est varsat nu este mai
inainte feritoriu ce-i neadevärat si / daa acest din urrnä la cineva sä va
apoi dup trecerea lui sà se mai ultuiascà de vro citeva ori,
pina cind va cistiga cel adevärat mai sus ariltat feritoriu värsat.
Cum sä ja materia pentru ultuirea altora [in spatiul marginal]
Mateiia pentru ultuirea vàrsatului la altii sä cade säl se gaeasa.
intr-acest feliu: la 7, 8, 9 sau 10 zile, cind s'a' va cunoaste in sàmnul ceL
de Värsat materia cea ultuità, avind floare curatä in chipul apei, adecl
luminoasä, atuncea sä se spargà de o parte pelita varsatului si ungind
3 La unii adeca, ce sint de slabi complexii sau in vreme friguroasa, aceste scmne s intirn-
pla la zece si la unsprezece zile, dar deobste sa cade a lua aminte ca ori in ce zi sa va intimpla
dupii ultuire, pisa, cind materia inca' nu s-au schirnbat in floare albicioasa sau galbinicioasa,_
ci cind este limpede, atuncea totdeauna este bina de ultuit altora.

278
www.digibuc.ro
cu materia ceea ce curge de supt bube istrumentul, sä se facä ultuirea
intr-acest chip, precum mai sus aratä., iarä dac'ä va cere trebuinta s'l sà
trimatà materia cea de Värsat la loc depärtat, ///if..18 apoi cu materia ce
curá din buba värsatului cea spartä, sà se ungä o steclutä i acoperindu-sä
cu alta asemenea de mare steclutä i sä se lipeascä margenele lor cu
cearä i, invälindu-sä cu o bucätic6 de birdihan de vack sä se triimatä unde
cere trebuinta, päzind ca aceste steclisoare sä nu rämiie la ger sau la cäldurä
sau sä.' nu sä ungà cu unt.
La vremea dud vra cineva sä intrebuinteze materia care s'l aflä pe
steclisoare pentru ultuire, trebuie sä o tie asupra aburului de apä fierbinte,
ca sä se moaie materia sau sä se räzmoaie materia cu o picäturä de apà
caldl si ungind cu aceastä materie istrumentul, sä se ultuiascä värsatul,
precum mai sus s-au zis. /
Ci feliu de pazä sä aibä in vremea semnurilor
de värsat [in spatiul marginal]
Mäcar cä in vremea prelungirii sämnelor celor arätate, ce sà intimplä
aträ mai inainte feritoriul värsat, nu este trebuintil de multä pazä.
aceia la care s-au ultuit värsatul in vremea de varl pot umbla afarä slobozi,
dar in vremea de toamnä, de iarnä si de primävarä si in vremea ploioasa
si friguroasä' pentru mai bura sigurantie sà cade sä sadà in casä, ca sä.' nu
li sä intimple alt feliu de boalä, sä nu li sä dea mincare grea, precum päsat
virtos, oao virtoase fierte, jambon, carne de porc, curechiu crud, pläcinte,
brinzä.' si de asemenea feliu, ci sä mänince ciorbusoarä cu carne de vacà
sau cu peste märuntel, poame f ierte si asemenea bucate päzindu-se // [f.]9
totdeauna ca sä nu mänince prea mult.
insemnare: Arätatul mai inainte feritoriu värsat nu se lipeste de
altul singur de sine, pinä cind nu va fi ultuit. La aceastä lucrare este vred-
nicà de o deosebitä luare aminte, fiindeä toate cele ce sprijinesc viata omu-
lui i päzäsc sänätatea lui de intimpläri primejduitoare sä cistigä cu dreptele
sale ostenele si cu agiutoriul altora, precum mincarea, bäutura, imbräcämin-
tea si cele de asemenea, cind dinpotrivä de boale cu toatà paza nu putem
scäpa, mai ales de värsatul cel firesc, care pricinuia mari näcazuri neamului
-omenesc. Dar fiindcA improtiva acestii primejduitoare boale dupa o deosäbità
pronie a lui Dumnezeu s-au descoperit / chip pentru care mai sus s-au zis,
apoi fiestecine, aflind acest prilej i neintrebuintindu-1 spre folosul aproape-
lui, unul ca acesta neinteresindu-sä de un supus al säu sau de un om de
famelia sa, aceastä pierdere o va avea in mustrarea cugetului säu in veci.
I f., v. alba + 9 f., caractcre chirilic.. Reproduccre foto.
DEP.: Bib]. Academici Rem3nc, CVR 909 A copie foto dup'.1 exemplizul p&strat la.
Bibl. Univ. Cluj, BRV nr. 100 1923, nr. inv. 3711.

IA ncx5.]
Extractul din zapisca
inalt imbunätätitä. la 3 zile mai, anul 1811 in pricina
a värsatului celui de vaci de obstie in toatä. impärätia
Cu deosäbire sä indatoresc pästorii cei duhovnicesti ca in toate chipurile
sá se sileascil a pleca pe poporg.nii ssai spre a priimi aceastä. mintuitoare
.raijlocire, ca sä potrivascl cu cuviincioase si indemnitoare cuvinte lucrarea

279
www.digibuc.ro
varsatului firesc cu värsatul vacilor, ca sa arate fautatea celui dintiiu si
folosul celui de al doilea i inca ca supt frica miniei lui Dumnezeu s'A bage
In mintile poporanilor sai, cum ca neintrebuintind cele stiute si ispitite,
mai inainte pA'zitoare si vindicAtoare chipuri intru folosul s'5.0 sau aproape-
lui san, numai din neadevarata socotinta, indaraptnicie i nebágare in sam'A
isi vor ingreuie sufletele sale cu grea vinovatie, care de multe ori este ingreu-
nata cu insusi ucidirea de oameni; iar'A i spre mai bun sporiu intru aceasta
din partea celor duhovnicesti, mai ales ca adesaori mai mult lucreazä pilda
spre plecarea omului decit insusi ce mai intaleapta sfatuire, de folos va fi
cum sä pare a asaza ca acei copii mai ales prin sate la care s-au hultuit
varsat de vaci, dup'A ce sä vor insaratosa desavirsit, sa se aduca in zile
de sarbatori sau duminicile, cautind dupa inlesnirea departärii locului, vara,
cind va fi vremea mai burla la biserica spre a cauta dumnezeiasca liturghie
sa se puie inaintea norodului in deosabit loc, ce s'A va rindui de cata.
preot. Datoria preotului la o asa intimplare razama intru aceasta, ca dupä
sävirsirea dumnezcestii slujiri spre indemnarea altora i spre a-i incredinta,
ca nu este nici o primej die a sa hultui cu v'A'rsat de vaci, ci inca i folos
este de la acea hultuire s'A spuie numele celui ce s-au insanatosat; asijderea
sä pomeneasca prin sfatuirea cuviincioasa pastoriului duhovnicesc si pentru
aceea care (daca undeva din nenorocire s-au intimplat) au pierdut din neba-
garea sa de sama pre un casnic din pricina v'arsatului firesc.
Duhovnicestile persoane, care cu intaleptele sale sfatuiri si indemnari
vor scoate pre lacuitori de la popoarale lor gresitele socotinti cele cu impro-
tiva hultuirii cu varsat de vaci si cu invataturile sale îi vor aduce pe dinsii
pina acolo, de ei insusi s'A vor sili a cauta prilejuri spre a intrebuinta acest
chip, pentru a s'A apara de v'Arsatul firesc, dupa m'Asura sporiului intru
aceasta i dupa incredintarea ocirmuirilor locurilor vor priimi samne de
cinstea ce sint asazate pentru cinul lor.
In f lio, 1 f., v. albA. 37 x 22,5 cm, hirtie galbuie, caractere chinlice. inscmnare: La
biskia din satul StrAsniii".
DEP.: Bibl. Academiei Romfine, Foi volante, mapa XXXIV/ 152, inv. 7 815.

Copie

Dicasterie au priimit instiintari de la politie spre paza de boala ciumii

intru acest urmatoriu chip ci s-au socotit s'A sa ceteasca inainte norodului.
Dupa intimplare boalii ciumii ci este in tara turceasca, domnul guberna--
tul politicesc al Basarabii i cavaler Scà."rlat Dimitrovici Sturza, priimind
feliuri de poronci de la inalta exelentia sa cneaz Alexei Borisovici Curaghin,
m-au indatorat pe mine ca si asaz stráj[i] cu cordoani pe hotar inprejurul
Basarabii din ostas[i] i lacuitori, ca cu aceasta si s'A tae toata intilnire a
altor oameni cu lacuitorii acestii gubemii, s'A pun pentru aceasta praveli /
sa si pazascä prin toate locurile cu strasnicie. incepind aceste de folos
lucruri chem i rog spre ajutoriu intäi pe cinul bisaricesc, pe läcuitorii de-
toata vreala, pe cinovnicii ci sint in dregatorii si cari sint in ostavca, neguL-
280
www.digibuc.ro
tfiltori, tirgovet[i], lucrAtori de pAmint si pe toatä starea de oameni ci treiesc
aflä in cuprinsul gubernii Basarabii cari pArA la vreme aceasta au fost
apArat'A de Dumnezä.u, feria de fetilire boalii acestia pui[e] inainte
fiisticari sträsnicia polignitoarii boalii acestia cum pustiiesti p'aminturile,
p[i]erde fArAdilegile casäle Cu coi lor i pustiesti intregi stälpiniri inainte
oam.enilor, megie.silor si a rudeniilor sale care nu indiAznesc a intindi minile
spre ajutorinta inveninarii acestii boali, nu numai pierdi oamenii cu tot
neamul lor dar spre Were ei si avere strinsi cu ostenealA in multi ani
cu toad acareturile i odihnile le prifaci in cenusä.. LAsind boala aceasta inlà-
untrul hotarului cu greu este a o potoli si prin mAsurile de pazi celi mai
cu asprimi totdeauna poate i sä täinuiascA mai ales la cei cari sint nes5.-
tios[i] / de iubire averii, cari adun si tAgAduesc mArfurile cele aduse di
ce umplutä cu boala ciumii tara turceascä mi pre tainA sä unesc cu trAito-
rii de undi nu lipsesti ciuma. Cinstit[i] orAsä.'ni si lAcuitori Basarabii, groaza
pierzärii din pricina chunii mai cä ne incungiurä pre noi i &a' la hotar.
Priimit[i] fárä de b'Anat rähdare la mAsurile ce au luoat stApinitorii pentru
paza voastrA si a copiilor vostri si a acareturilor voastre. Di aceastä nevoi[e]
lAsat[i] pe o vremi tot[i] interesul ci s'A intinde piste hotar, alegiti dintre
voi pi cei mai vrednici si binicredincios[i] l'Acuitori, dati-le in miinile lor viata
voasträ, puniti impotriva gro[a]znicii ciumii pierzare pArete necatit de
interes sau de prietesug, nici de nimicA, incA vreme este a tine in locurile
aceste fericire, nu j'Aluit[i]/si järtfit[i] cela ci a ceri trebuinta, nici pregitat[i]
a v'A osteni pentru paza voasträ di pierzare acestii boali, pe urrnä binile
nestiindu-se vreme, tot omul fiind viu poate toatä pAgubire cu osteneala
sa a o implini. Dacä dintre voi este la ciniva niscaiva mArfuri adusä din
tara turceascA ori dintr-alte locuri, umplute de boalä ciumii, spuniti-le
le dati in politii in izvod, ca si s'A poatä curAti cu rinduiala calentirilor
(sic!) ca toti cari cu nebAgare in samä se vor arAta si nu si vor supuni
pravililor intru aceast'A urmare asAzatä., asijdirea i alcAtorii acestora vor
cAde spre pilda altora insknnatii pre inalte voi pedepsi. Dupä aceasta
intorcu cAträ cinovnicii ci sint in dregAtorii, m'A rog cu numile stApinilor,
cer, vä poroncesc s'A pAziti gro[a]znic pravilile scrisä pentru rinduiala caranti-
rilor ci s-au publicarisit mai inainte si di acum ci sä vor mai asAza pentru
care osirdii stApinii agaduiescu milä i cinsti. lar 1111.1.2 cälcAtorii i nehAg5.-
torii de samA acestor pravili dinprotiva vor fi osindit[i] ca cei mai mari
alcatori di legi i pedepsit[i] spre
Cel adevarat au iscalit savetnicul Crupenschi.
Aceasta copii sa o scoata preutii asamene si sa o ceteasa in biskiel
si pe urma sà o lipeasca la usa bisaricii, sa stei pentru aducire aminte.
a. 1823, iunie 8
In folio, 2 f, p. 4 OA, caractere chirilice, copie manuscrisa. hirtie galbuie, groasa.
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/83.

91

[Copie de pe porunca circulara a domnului in exercitiul functiunii

Guvernatorului civil al Basarabiei, catre politiile orasenesti si satesti, din
24 noiembrie 1824] 1

1 Titlul numai in limba rusa, traducerea ne apartine.

22 329
281
www.digibuc.ro
 Dupä. terculearnica mea poruncä urmara la 19 zile acestii luni curgA-
toare noemvrie cu n° acei politii, este stiut ck la inceputul acestii luni
in orasul Tocicovul s-au iscat o boalä cu care impreun'A urna i moarte.
Acurn d. gubernator politicesc Constadin Antonovici Catacazi ce sä.' afra
acolo priveghitoriu asupra acestii boale mä instiintaz'A c5.' la 20 zile acestii
luni vederat s-au dovedit c'A acea boa1ä este molipsitoare ciuml intov'Arásitä_
cu moartea.
Drept aceea, eu grAbesc a face stiut de aceasta tuturor locurilór poli-
tienesti i fetilor de prin oblaste ca sä eje cele mai aspre rrasuri spre pazA.
Pinä acum nu s-au descoperit incä cind anume cu ce chip pomenita
boa15. s-au putut scApa in Tucicov.
Multämim lui Dumnezeu cä.' boala aceasta isi are fiinta numai prin
casAle ce mai inainte s-au incungiurat cu epi, iarä in alte pArti acelui oras
si in cetatea Izmailului nu sä aflä aceastä lipicioask boalA. Dar fiindcä pinä.
in 9 zile a acestii luni orasul Tucicovul i cetatea incungiurate cu tepi n-au
fost, apoi atit acea obsteascä precum si a fiestecAria fete ingrijire cere:
ca mai intii sA se incredintAza pretutindinea nu s-au scApat cumva acea
board. (de care, fereasc5. Dumnezeu) si la alte locuri a acestii oblaste, si
tot dup'A aceleasi indemn5.ri datori sint toti i fiestecarele a priimi cuvin-
cioasa p'Azire.
Dar pentru ca sä putem agiunge mai in grabä cAträ cel intiiu scopos,
a.decä a ne incredinta cA aceastä boalA afarä de orasul Tucicovul in oblas-
tia aceasta nicAiurea nu este si apoi dupä aceasta spre paza nelAtirii eii,
.eu poruncesc tuturor locurilor politienesti si /0/.32 fete ca sä priimeascä
mai in grabA urmAtoarele m'Asuri: ispravnicii pAmintesti indatä ce vor
priimi aceastä porunck in acelasi ceas vor impArti pe zasidetelei
de nAdejde ai lor cinovnici prin tinut, iarä la intimplare daca unii ca aceia
nu vor fi indestui, apoi sa se chieme din dvoreni vrednici i alcAtuind atit
din unii cit si din altii un numer ca acela, prin mijlocire cäruia intru o
s'Aptäminä de zile s'A se poatä cerceta toate tirgusoarile i satele si dupa
sAvirsire mai sus pomenitului scopos, aceiasi ispravnici vor imp'Arti tinu-
turile lor in pArti, dupä numerul cinovnicilor ce vor fi gata, pre care ei
vor trimite indatA cAträ acele pArti, jara indatorirea acelor cinovnici cArora
li sä face incredintare din partea nacealstvei vor fi urrnAto[a]ri:
1. Viind in fiestecare tirgusor si sat, s'A-i adune la loud cuviincios,
pe preoti, vornicul si vro citva din b5.trinii 15.cuitori, cArora fAcind cunoscut
pentru boala ciumii ce s-au ivit in orasul Tucicovu i dupk ce vor face preo-
ii duhovniceascA, apoi s'A li s'A faca intrebare pentru ca prin
cuget curat sa arAte: nu cumva au vreun pripus asupra vreunei casl,
ar fi molipsit de boala ciumii, si daca vor afáta pentru un a.,a pripus, apoi
cinovnicul indata tiind in ascuns numele aceluia ce au ar'Atat, dimpreunä
cu preotul i cu vro citva din cei mai barini din läcuitori, datoriu este
Cu pazä cuvi[i]ncioasä sä svidetelstvuiasca pre toti oamenii ce vor 15.cui in
casAle acelea, dezbrAcindu-i de strae, i dacA vor gAsi vreun pripus, apoi
incungiurind acea casä cu lAcuitori din cei mai vrednici, sä faca cunoscut
ocolasului i isprAvniciei. Iara la locul unde va fi comanda ostAseneascA,
si pre lingä dinsa doftor, apoi s'5.-i faca chiemare spre svidetelstvuire pre
acei cu pripus oameni, pre nacealnicul aeii comande dimpreunA cu dofto-
rul. //(P..13 Acest de pre urnal va fi datoriu a face dezlegare de sä cuvine
sä se incungiure acea casä i sä se fasi cunoscut nacealstvii sau nu; la..
intimplare dintiiu doftorul dimpreunä cii cinovnicul va iscAli donesenia.
iaril la cea de pre urmA, adecä cä pripusal au fost zädarnic, indestul va fi

282
www.digibuc.ro
o incredintare prin graiu, insa o asa incredintare sä o faca in fiinta preoti-
lor si a batrinilor.
La once intimplare, m5.car dei bätrinii ar incredinta pe vreunul
din cinovnici ca in acel tirg sau sat nu sint casa cu pripus de boala ciumii,
însä cinovnicul dupa numerul lacuitorilor va cere ca obstia sà rinduiascä
dintr-insii un asa riumer de lacuitori vrednici carii fara ingreuiere impar-
tindu-sa cite unul sa poata in toata dimineata si seara sa meargl cu apro-
piere de fiestecare casä si sä intrebe de stapinul casai, de sä aflä toti sana-
tosi sau cä s-au bolnavit sau a' au murit, dupa care apoi sä faca cunoscut
capitanului de tirg sau vornicului.
Capitanul de tirg sau vornicul cu doi batrini intalepti datoriu este
In toate deminetile sa svidetelstvuiasca pre toti bolnavii i mortii, de care
ei vor face cunoscut läcuitorii aratati prin pontul al doilea, acestia, adea:
apitanul de tirg sau vornicul viind la casa aceea nicicum sä nu sa atingä
de acei ce vor 15.cui acolo, ce de departe sä caute pre acei bolnavi i morti
cu trupul gol si sä eje sama nu sä va afla cumva pe trupul lar nescaiva
semne de ciuma, iara pentru cei muriti sä faa intrebare, de citä vreme
au fost bolnavi. Si daa dupä intrebarea ce va face sà.' va descoperi
moartea s-au intimplat din pricina prea lungitoarii boale si pe trupul mortu-
lui nici un semn de ciuma nu sä va afla, apoi pe unii ca aceia ingroape
dupa rinduiala obicinuita si casa aceea sä. nu II[P-34 o incungiure cu epi;
iar la intimplare dimprotiva, adea daca pe trupul bolnavului sau a mortu-
lui sà vor descoperi nescaiva semne care vor avea asemanare cu ciuma,
apoi casa aceea indata sä se incungiure cu strajä si mortul sa nu sä ingroape,
ci indata sä faca de stire necealstviei parnintesti. Aceasta insa sa urmeze
atuncea numai cind sä vor descoperi deodatä semne de ciuma, iara ce sä
atinge de cei ce vor muri de moarte grabnia, hotä.räsc aceste de mai gios
urrnato are :
Stäpinul sau stapina casei aceia intru care sa va intimpla moarte
grabnica, ii tru acelasi minut sa inchia portile casii si de-asupra cirma
portii va spinzura intru o prajina un petec de pinza si nu va lasa pre nimine
atit din casä sä iasä nici la dinsa sa vie, ci cu glas tare sa faa de stire
pentru o asa intimplare megiesilor säi, pentru ca sä faa cunoscut capita-
nului de tirg, vornicului sau batrinilor satului, iarä stapinii casii aceii, ce
nu vor implini aceasta povatuire, sa vor supune pedepsii dupa toatä. aspri-
mea. $i pinä cind nu sa va ridica pomenitul petec de pinza, din poronca
cinovnicilor ce vor svidetelstvui acel trup, nimine sa nu cuteze a sä atinge
de oameni sau de lucru ce sä vor afla in acele case, mai ales de lucruri
de lima, bumbac, mä.'tasa, de pinza i alte asemenea.
Nacealnicul tirgului sau a satului dupa ce va priimi instiintare
pentru vreo moarte grabnica, de s-ar intimpla aceasta si noaptea, indata
datoriu este a incungiura casa aceea cu strajä de oameni intalepti i dind
a intälege atit strajarilor precum i megiesilor i tuturor lacuitorilor pentru
primejdia de a sa' uni cu acea casa, indatä va trimite doi alareti la satul
ce va fi mai cu apropiere. Caläretii acestia, neimpreunindu-sa la drum cu
nimenea i chiemind la marginea satului megiesii, 1100.15 pre vornicul
pisariul le va face cunoscut de grabnica moarte ce s-au intimplat, i dupa
aceea sä vor intoarce inapoi la satul lor, iara vornicul i pisariul acelui sat
la care vor veni pomenitii calareti, indata vor trimite din satul lor pe alti
doi alareti instiintare in scris sau macar prin cuvint catra ocolas; i ocola-
ul va urna dupa rinduiala asazatä..
Cu asprime i supt gre pedeapsa sä opreste a ingropa pe trupurile
acelor ce vor muri de moarte grabnia pink' cind nu se vor svidetelstvui
283
www.digibuc.ro
de cdtrd cinovnicul politicesc si doftoricesc, neuitindu-sà la aceea, dac5.
m5.car i toti lacuitorii acelui tirg sau sat vor fi incredintati cä moartea
aceasta nu s-au intimplat din pricina ciumii, caci nu este treaba lor a
giudeca pentru aceasta. Ci ei sint datori a astepta cu räbdare venirea cinovni-
cului politicesc dimpreura cu doftorul, dar cind acesti de pe urmä cinovnici
dupä svidetelstvuirea ce vor face sa vor incredinta ca' acea grabnicà moarte
s-au intimplat din alta pricinä, i nu din molipsitoare ciuma, apoi dupà
porunca lor pinzatura aratatà la al patrulea pont a acestii porunci indata
sà ridicà si sa sloboade intilnirea unuia cu altul, adeca a celor aflati din casa
cu pripus Cu ciialalti lä.cuitori. Iara la intimplare dimprotiva, cind prin
svidetelstvuirea ce sa va face celui ce va muri de moarte grabnica' sau din
alte semne se va descoperi boala ciumii, sau cà va fi pripusul pentru o
alta boala, atunci nu numai acea casa, ci si tot tirgusorul sau satul ce va
cadea supt o asemene soared indata sa va incungiura cu straja.' de osteni,
iara neagiungind osteni din lacuitorii satelor megiesite si care nu vor fi
supt pripus i pentru ridicarea unii asa strap., sa astepte dezlegare de la
nacealstva oblastiei. Asa'zindu-sa °data rinduiala aceasta are a sä päzi
intocma prin 11/1,.36 toata oblastia pin'd cind sa' vor priimi de la nacealstva
oblastiei osebite porunci, insä s'a nu aiba nimenea voie a face lacuitorilor
neincuviintate asupriri, mai ales vreun feliu de cerere, supt ingrijire
acei carii s'a vor afla intru asemenea vor fi supusi raspunderii cu ridicare
de cinste.
Asemenea povatuire dumnealor ispravnicii vor da zasedatelor, dvoreni-
lor, ocolasilor, apitanilor de tirg si cinovnicilor sai, care vor fi intrebuintati
intru aceasta, pre care îi vor inlesni ca s poata merge la locurile ce sà
vor insemna in tinut cu c'aruta de a lacuitorilor. Dinpreuna cu aceasta, s'a-i
insarcineze ca sä aduca aceste masuri de paza in lucrare si sà faca pretu-
tindene svidetelstvuirea bolnavilor, dind a intAlege cu amsáruntul pravilele
acestea vornicilor i batrinilor satelor i cit s'd va putea mai in graba sä
raportuiasca ispravniciei fiestecarele pentru starea in care se afla partea
lui incredintat5 i isprävnicia dupd ce vor aduna toate stiintele, daca nu va
fi undeva vreo deosebita trebuinta, apoi pe dvorenii ce vor fi chiemati
Li vor slobozi, iara pe zasedatele ii vor intoarce cAtrà acea dreaptä a lor
slujbä i partile atit a unora cit si a altora, impartindu-le catra ocolasii
capitanii de tirg va raportui naie, pentru bun'astarea tinutului i cu ase-
menea Instiintare vor urma in toata saptamina, chiar de nu s-ar intimpla
nimicä ceva deosebit intru aceasta intimplare.
De prisos ar fi sä se mai scrie niscaiva alte pravile noao numai pentru
ispfavnicii i politii, ce feliu de masuri sint datoare a lua dupä priimirea
lnstiintarilor de la ceasnopristavii, ocolasii i capitanii de tirg ca s-au iscat
-undeva boala ciumii i pentru moarte grabnica multe poVatuiri ce au urmat
.din partea nacealstvii oblastii si insasi intimplarile in faptà i-au deprins
ati-ä o asa indeletnicire; eu poftesc I IfP.17 i ceiu acum aceea numai, ca
masurile mai sus cuprinse pentm paze sà le fac51 cu lamurire cunoscute
vomicilor i lacuitorilor aceia ca neaparatà trebuintà ce sd cere acum a sa
implini sa se poata tipari pentru de-a pururea In mintea lor. Insas[i] aceasta
cere de la noi slujba imparatului i insas[i] a noastra ferire: precum i fiinta
pämintului acestuia ce sà hotafäste cu o imparatie intru care boala ciumii
niciodineoarä nu s'a dezfädäcineaz5..
Cinovnicii doftoresti, dupa invatatura ion, stiu cu amb."runtul semnele
de ciuma; insä trebuinta cere prin cit se poate sa se faca acele cunoscute
ceasnopristavilor, ocolasilor, vomicilor, batrinilor satelor i 15.cuitorilor.

284
www.digibuc.ro
Spre un asa sfirsit eu trimit acum c5trä fiestecare ispiavnicie i politie o
In scurtä insemnare semnelor de ciutnä si poftesc ca despre acele insemnari
sä se de cinovnicilor arätati copie, ca i ei sä. facl cunoscut pentru semne
tuturor 15.cuitorilor si mai ales sätenilor.
Toate mäsurile de paza mai sus afatate sá cuvin a fi cunoscute
pre la orase, ca sä se indämneze cu acele ceasnopristavii si cvartalnicii la
implinirea datoriei lor, spre povätuirea acestor de pe urmä, precum a ocolasi-
lor si a cäpitanilor de tirg. Eu mä indatoresc a adaoge cä cerind trebuinta
a sä svidetelstvui ameele si fetele, trebuie a sa priimi intru socotinte
fireasca lor rusinare, pentru aceasta sä poatá intrebuinta la o asa intimplare
femee b5.trin5., cinstitrt, intäleaptä i vrednicI de credintä. Iarä cerind tre-
buinta a sä svidetelstvui fete duhovnicesti, dvorenesti i acele mai cinstite
din 15.cuitori, sä se pazasca cinste si buna rinduia15., ins5xcinind cu asemenea
svidetelstvuire pe doftorii caselor lor, mai ales chid nu va fi vreo osäbitá
pricina de pripus, cá ei nu sint Ilfp../8 cuprinsi de boala ciumii. In sfirsit,
eu sint bine näcrajduit cä dumnealor politimeistrii, avind cele mai inlesni-
toare chipuri a sävirsi incredintarea ce li sä face, in grabä sá vor incredinta
pentru sänätatea racuitorilor tirgoveti de care i mie imi vor face cunoscut,
precum i dumnealor, ispravnicii cu agiutoriul intäleptilor dvoreni nu vor
intirzie a face aceiasi i atit unii cit i altii a Mä instiinta pentru toate
intimplärile ce vor urma in vede[a]oa aceasta, cu care dinpreunä apoi dau
voie lor ca acele mai vajnice instiintäri si mai ales pentru iscare ciumii s'a
le triimatä prin istafeturi cite in doi cai, pentru care s-au poruncit acum
poc[i]tovoaei cantorä a oblastiei ca sä facä din partea sa punere la cale pentru
priimirea i trimitirea unor asa instiintIri la toate Expeditiele poè[i]telor fdra
cit de putinä. intirziere.
De sine sä intälege cä la intimpläri chid sä vor incungiura casele, satele
sau tirgurile isprävnicia Váminteasea datoare este a 55. sili cu tot dinadinsul
ca oamenii incungiurati cu tepi sä nu poata avea nici un feliu de neagiuns
intru a mincärii si a focului pinä cind nacealstva oblastiei va face mtru
aceastä punere la cale.
Copie scoase de pe ponmcile ce s-au triimis tuturor politiilor oräsä.'nesti
si isprävniciilor pämintesti de c5.tra d. statschii sovetnic i cavaler Petru
Vasilievici Curic.
Intocma cu or[i]ghenalul.

In folio, 8 p., textul pe 2 coloane, cel in lb. roman& in dreapta, caractere chirilice, hirtia
groas5. gri-verzuie.
DEP.: Arh. Stat. Ia§i, Fond Alihail.

108

I ngiintar e

Sá face stiut 15.cuitorilor oblastiei Bessarabiei de toatä starea cá boala

ciumii sä aflä acum preste Dunäre, in Bolgaria, asemenea in toatä. Valahia
intru unele din locuri in Moldavia, anume: la Iesi, la Vaslui, la Focsani
si la Galati; aceastä nenorocitä stare acelor locuri ne sileste pre noi a avea
285
www.digibuc.ro
 mare pazO improtiva acestui rä.u. Pentru care datori sint lacuitorii Bessara-
biei pentru insusi al s'Am bine s5." se fereascà i ei insusi sä nu aibrt tainice
comunicatii cu locurile din Moldavia si cele de preste Dun'Are si sä aibä
priveghiere si pentru altii, ca i ei nicicacum a face aceasta s'A nu indrOz-
neasc5.; iarä dacä sä va afla cä cineva prin tainä va trece la noi de preste
granitO sau dacä sä vor afla oaresicare lucruri i mOrfi cu acest chip de
acolo aduse, apoi intru acelasi ceas s'A se aducä atit lucrurile acelea precum
oamenii la cea mai de aproape caranting, ferindu-sä ca nicicacum sä nu
sä atingA de dinsii.
In sfirsit, mai inainte dau de stire 15.cuitorilor Bessarabiei cä vinovatii
cu tainica trecere sau cu aducerea lucrurilor si marfi fära carantinO si in
scurt cälcatorii pravililor carantinei sa pedepsesc dupäi asOzAmintul caranti-
nei, cu pedeapsä de moarte.
Gheneral-gubernator al Novorossiei i deplin imputernicit namestnic
a oblastiei Bessarabiei, graf Vorontov.
in f lio, I f., v. alba, textul pe 2 coloane, cel in lb. rcmana in partca dreapta, caractere
chirilice, hirtie groasa galbuie.
insemnare dupa sfirsitul textului: V Gorodisceskoi i'spen koi n ona tiri La n.änastirea
lispenia a Horodistei]. S-au priimit 1826 goda, mesicuta fcvralja 21 dn;a".
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

157

ilt#iinfare
sa dà de stire acuitorilor oblastei Bessarabiei, a toatä starea, cä boala
ciumii este acum in oarescare sate din Valahia, asemenea s-au descoperit
In tirgul Focsanii, la granita Moldaviei si Valahiei. Starea a acelor tAri ne
sileste pre noi a avea mare ferire improtiva a acestui räu.
Drept aceea, datori grit l'Acuitorii Bessarabici, pentru insusi folosul
lor, sá fuga i ei singuri de toate cele prin tainä intrulocOri cu Moldavia si
Valahia i cu pOrtile cele de preste Dunä're i sà priveghieze i asupra altora,
ca nici altii la aceasta, nicidecum sä nu indrä'.zneascä.; iarä daca undeva
s 5. va descoperi cum cä cineva, prin tainO, au trecut atrA noi de preste
granitO sau sä va afla cum cä oarecare lucruri sau m'Arfuri cu acest chip
de acolo slut trecute, apoi sà se predstavliseascä, precum lucrurile asa si
oamenii intru acel ceas la cea mai de aproape carantinA, f ara ea de micl
I ntrulocare.
In sfirsit, eu dau de stire mai inainte 15.cuitorilor oblastei Bessarabiei
cá vinovatii intru tainica trecere sau intru aducere lucrurilor i mOrfurilor
färä. carantinä si de obste alcbitorii de pravilele carantinei, sa supun, dupa
ustavul carantinei, pedepsei ceii de moarte.
A Novorossiei si al Bessarabiei gheneral-gubernator, graf Mihail Voron-
tov.
In folio, 1 f. pe o fa-0,, v. in lb. rusa, caractere chirilice, hirtie groasa albastruie, filigrato
literele majuscule rusesti "M F A G".
DEP.: Bibl. Acaclemiei Romane, Fol volante, mapa XIX/58 si 78.

286
www.digibuc.ro
 163

Scurtif invitkiturd fientru senznele i firea boalei de ciumii

alcâtuitä dupä poronca stapinirii ceii mai mari de uprava doftoreasca a
Bessarabiei, spre a nu lasa intru aceastä oblastie ciuma ce s-au ivit la Focsani.

Cel mai intiiu lucru care aduce catra prepus i indoiala pentru boala
de ciumä este urmatoarea:
Daca undeva intru oamenii ceii ce träiesc la un loc si pe aproape de
locurile unde sä aflä ciuma, unul si altul dintru lacuitorii tot intru una
sau in scurta vreme deopotriva sä bolnavesc i dac'ä unii dintru dinsii mor
de raprazna, la o asa intimplare ceii ce cad supt prepus dupä semnele boalii
ceii cu prepus sau dupa impreunarea lor cu cei adevarat inciumati sau cu
lucrurile cele molipsite de ciuma, precum i cei ce prin ascuns au trecut
din locurile cele primejduincioase se socotesc cum ca i insusi ei sint
primejdie si pre altii aduc la un flu ca acesta, ca unii ce sint cu bunk'
seama supt prepus de duma.
Semnele cele mai intii a ciumei ceii adevärate sint urmatoare:
1-iu) Daca bolnavii ce sint supt prepus de ciuma sä clatesc pe picioare
asa cá abia pot sa se tie pe dinsele i vorovind prost sa par ca sint mah-
muri, pe lingä aceea simtesc in cap ameteala ca de calla, o mare mihni-
ciune si o neobicinuitä indata slabiciune, intru toate madularile. /
2-lea) Daca s. vor ara'ta la dinsii asa-numitele buboane, carbuncurile
feliu de feliu de pete pe trup.
Boboanele sau umflaturile cele de ciuma a ghindurilor sä nasc
pe solduri, mai gios de niuri sau mai gios de urechi, pe ghindurile gitului
supsuori. Boboanele acestea dintru inceput pricinuiesc o mare durere
carea inceteaza atuncea cind ele se sparg, m'ärimea lor cea de obste este
ca o aluna i avind dintru inceput o asemenea cu pielea floare, indegrabà
o schimba intru intunecat-mohorit.
Asa-numitele carbuncuri si antraxuri, adeca buboaie de cium5., late
nervicoase, au dintru inceput floare inchis-mohorita, iara de graba sä fac
negre, ele sä afla putin mai sus de pide, au feliuri de marime i sa prefac
obicinuit in gangrena i atuncea slobod niste singe negru si suptire, sà aratä
pe feliuri de pärti a trupului, iarl uneori i asupra insesi boboanelor.
les de supt pide niste pete de ciuma, in chipul punturilor sau a
lintei, iara uneori ca niste dungi care au feliu de feliu de latime. Aceste
semne aratindu-se pe feliuri de parti a trupului, dintru inceput vinete, incet-
'Meet sà prefac in floare intunecatá sau neagrä.
insemnare. Pomenitele semnuri, adeca: boboanele sau antraxurile
petele nu A. af15. toate dimpreuná la un bolnav, asijderea nu sint deopo-
trivä la unul si la altul din cei molipsiti de ciuma i indeobste semnele de
ciumä dintru inceput sint cu nedumerire intru atita, cä lungoarea cea putreda
nervicoasä o socotesc 1012 uneori a fi ciuma, iara ciuma o socotesc de
ltmgoare. Deci, la o asa intimplare, cind s'a' va afla in vreo o tail megiesita
Lau aproape boala ciumei, nefacind cea des5.virsit hotärire, dupá un prepus
trebtue sä se ieie toate masurile de apärare si cu neadormire sa' se pre-
itingeasca luare de seam.5, care va descoperi adevarul.

287
www.digibuc.ro
 Semnele crumei ce ramin pe trupul cel mort:
1-m) Fata uscatä., iara uneori mohorita, umflata, buzele umflate,
vinete, ochii impunoieti iarà uneori singerosi, din gura ì din nas curge
spuma, iar uneori niste singe subtire; spinarea, pieptul i umerii inchis-
mohorite, iara mai ales trupul famine molatec i neintapenit. Marl de aceasta :
Pete negre i mai de multe ori late si nu deopotriva sau niste
dungi pe fata, pe piept, pe pintece si pe spinare. Sau:
Mai sus pomenitele carbuncuri sau boboare negre pe grumaz, pe
pintece, pe sale, pe spinare si pe solduri, iara uneori, dupà dinsele, niste
bube necurate, cu fundul negru si Cu punoiu de rea fire.
Niste umflaturi negre i virtoase de ghinduri, adeca boboane, la
niuri, supsuori si pe grumaz sau pe urma lor niste rane din care curge negru
si subtiat singe.
Cele de obsti fin i a boalei de cruma sint urmatoare:
Stiut este ca molipsirea de ciuma se lipeste de materiile ce Milt de
link de bombac, de 4ä si de matasa, asijderea de pene i de celelalte ase-
menea / lucruri, precum si cele de metal si multa vreme ramine intr-insele
ascunsä., mai ales dacà aerul nu are apropiere de dinsele; ea se lipeste prin
atingerea de bolnav sau de trup sau de un lucru molipsit de ciuma, asijderea
prin suflarea i alte rasuflaturr din trupul celor inciumati, precum si
prin aer intru oarescare departare de la ele.
insenmare: Pe linga aceea, trebuie a lua sama, cà lungoarea la cei
inciumati este de multe feliuri, obicinuit ea sa incepe cu o slabiciune ca cea.
din osteneald, cu frig si mar mult cu nebunie decit cu durere de cap. Demi-
neata lungoarea cea a ciumei, ca i celelalte obicinuite lungori, este
usoara, iarà seara mai cu tarie; in a treia zi, aceasta lungoare sä ara.t5.
dimpreuna cu lesinare, dar pe urnnà bolnavul iarä isi vine in simtire, birfeala
lui nu este mare, bolnavul isi pierde vorba, sa face adiseori surd, are scirba
sau simteste o strimtorire linga inima si o nesuferita durere supt lingurita,
sä zbuciuna si lesinà, limba îi este necurata si uneori cu dunga neagra -
ochii in curgere de vro citeva ceasuri sa fac turburati, läcramosi i impunoieti,
adeseori rosii, sällataciti i grozavi i insasi fiziognomia celui inciurnat aratä
un deosebit chip de patimire. Cea de obste soartà a acestor nenorociti este
mai neaparatà moarte, carea de multe ori urmeaza sau la intiia zi sau in a
treia zi si rareori dupa a saptea zi; iara dupa trecerea acestri vadele cei
inciumati mai adeseori se insenatosaza. ///1-13
Cele de obste masuri pentru paza cea mai inainte de cruma:
Cea intiia datorie la vreo nenorocita intimplare de ivirea undeva a
acestei pierzatoare boale este aceea, ca cei inciumati, precum ì cei ce sint
supt prepus de aceasta boalà sa se ducä_ in deosebite locuri, luind seama
pe linga.' aceea, c. daca cineva si din cei cu prepus se va arata pe urna
avind semne de aceasta board, apoi pre unul ca acela trebuie de iznoavä.'
a-1 deosebi la loc cuviincios. Drept aceea, pre unii ca acestia trebuie In fieste--
care zi a-i cerceta, ca intru o intimplare de improtiva sa nu aiba boala putere-
a se mai lati. Terminul de carantina pentru unii ca acestia este pus 14 zile.
Cercetarea lor trebuie sà se faca prin deschisä usa, prin ferestre
sau la aer deschis; in case la dinsii pentru mai mare sigurivsire sa nu intre
nimene, nici sä nu se apropie de ei i sa se sileasca a sta dupa vint, ca nu
cumva prin vint macar vreo penita sau i cel mai mic atom dimpreuna_
Cu boala sa fie abatut de la cel bolnav la cel sanatos.
288
www.digibuc.ro
 Din frica ceii mai mari primejdii, nu numai in ciumä dara i intru
intimpl'arile cele de prepus, a face cercetarea cea dinläuntru a trupurilor
nicidecum sä nu sä apuce nimene, ci si la insasi cercetarea cea din afara,
spre dezbilcarea lor i spre ridicarea madulärilor, ca doftorul sä poatä mai
lesne a cerceta semnele pe trup, intru intimplärile cele ce aduc prepus
trebuie sä, se cearái din cea mai aproape inchisoare arestantii, carii dupá
sfirsirea cercetärii i dupä ingroparea trupului au sà tie terminul de caran-
tina' in deosebit loc, supt strajä. /
La cercetarea oamenilor celor inciumati si a trupurilor lor, si a
lucrurilor celor molipsite, nu numai cinovnicii i lacuitorii, dar si insusi
arestantii cei ce sä vor intrebuinta la aceasta, datori sint, in cit va fi cu
putintä, a se feri singuri si pre altii a apära de primejdie. Drept aceea, unora
ca acestora trebuie mai inainte a le unge tot trupul cu oloiu de cinip5.,
a-i imbräca in straie unse cu smoala, a le da manusi de pide, obrazariu de
piele sau de pinza incleiat si a tinca in gura o bucata de alämiie sau un
burete umplut cu otet, jara de trupul cel inciumat sau de lucrurile cele
molip-ite, cu mina goale nicidecum nici insusi arestantii nu trebuie sá se
atinb a.
Toate lucrurile la o asa intimplare au s'a se ieie cu cleste de fier
sau de lemn, jara trupurile cele moarte, dupa cercetarea lor, puindu-le pe
talpi gau pe tinj ele si ducindu-le la groapa ce va fi pentru aceasta gatitá
de trei arsinuri de adinc5., sä_ se arunce intr-insa cu cangile i cu fringhii
unse cu smoala, i dupa aceasta s'a se astupe bine cu pamint, in fiinta cinovni-
cilor ce vor fi la aceasta rinduiti.
Chipul spre curätire :
Lucrurile de fier sau de lemn care au fost intrebuintate pe lingl
oamenii cei molipsiti sau cei ce sint supt prepus, tot atunceas[i] trebuie a
le spala cu otet sau cu lesie sau cu apa sarat5., dar celelalte märunte lucruri
ce pot fi molipsite, precum fringhiile, petecile, camesile i straiele cele vechi
sá se arca, iara lucrurile cele de //ff._11 pide si cele date cu smoalä, docu-
menturile i hirtiile cele trebuincioase i toate lucrurile cele de prepus care
fac inämnat pret, nearzindu-le, ca din impotrivá sa nu fie täinuite, trebuie
sa fi supuse, dupä proiectul Asez5.mintului de carantiná, prea inalt intarit
In anul 1818, mai jos urmatoarei curátiri a carantinei:
1) Sä se afume cu gas de aceii tari acrime de sare bumbacul, inul,
cin pa, Hm., matasa nelucrata si toate lucrurile facute dintr-insele i neboite;
dupa aceea scoartele, lemnul de dop, dopurile, hirtia cea albá, buretele gre-
cese blande cele proaste si cele groase, rogojinile, párul cel de perii
periile cele neboite. Spinzurind a.ceste lucruri in casa, sä s'a ieie trei pärti
de sare ce sä, intrebuinteaza in bucate, 1 1 2 parte de marganet negru, sá
se amestece si sä se toarne in sase ulcele, s'a se puie prin unghiuri i in
lunbul päretilor casei intru alte cale mari, umplute cu jaratec sau cu fier-
binte näsip; pe urrna ji15.vind pomenita amestecaturä cu apá, sä se toarne
In fi tecare oalä cite doao pärti de acrime de caTacan, cáutind dupa m5.sura
mai zisei amestecáturi si amestecind a ceasta afumare cu un bat sa iasä
omul afara si sä inchizä bine usile si ferestrele, precum i toate crapaturile
sa s astupe pe o zi si o noapte, dupa trecerea cariia vremi, toate lucrurile
s'ä s scoatä, i sa se zvinteze intru un loc cuviincios, in curgerea de patru
zile si patru nopti. Trebuie a lua seama cá pentru o casá de afumare ce
va fi spre pildä. de 5 stinjini in lung, de 4 in lat si de 4 arsini inaltä., sä
289
www.digibuc.ro
cuvine deodará a intrebuinta spre afumarea eii 4 funturi de zisa amestecd-
turd'.
Sà se curdtasa cu afumare de pucioasä lucrurile cele date cu boia,
a cdrora floare nu este delicatä., dupd cum sint postavurile cele groase,
covoardle si tolurile, materiile de bumbac, blande, cdrtile i pergamentul.
Cele mai proaste dintru aceste lucruri sä afumà numai cu o pisatà arzd-
toare pucioasá sau amestecind 1 parte dintr-insa cu 12 pärti de poame
de enipere pisate sau de tdrite. Spinzurind aceste lucruri intru o casä tare
sà se puie una, sau cdutind dupd mdrimea eii, vreo citeva mangaluri ca
j'Aratec pe o scindurä. de fier sau pe näsip, pe urind s'A se toarne asupra san
curatä pucioasd sau insemnata amestecdturd i dupd aceea s'A se inchizd
bine usile, ferestrele i toate crdpdturile. Vede[a]oa acestii curdtiri pentru
lucrurile cele de prepus este 13, iar pentru cele molipsite 26 zile.
Sireturile de aur, de argint si de sirind, impleteturile i alte aseme-
nea lucruri, catefelele, materiile cele delicate de matasä., de bumbac si de
lind, zugrävitele cadre de pinzd ì estampurile, tiutiunul in frunze si tot
feliul de coaje, precum i pende cele boite s'A se curdle numai cu o zvintare
intru un loc cuviincios.
lar urmdtoarele lucruri sd se spele cu apd curatd sau amestecind-o
cu otet, sau cu sare, anume: parusina si pinza, cadrele ce sint zugravite pe
lemn cu boiele cu °low, periile i feliuri de lucruri de lemn, asijderea
lumindrile cele de sdu si de ceard, cufundind aceste de pre urmá in apd pe
doao zile i doao nopti i pdlind putin mucurile lor cu insusi säul sau Cu
ceara; iar celelalte lucruri aici /5 pomenite sau sd se afunde in alai
si pe urmd s'a' se zvinteze, sau, dupd cum sint spre pildà cadrele, sà se steargd
ca burete muiat in apd.
Pentru cele de pre urm'A doao mijlociri curatirii, adecd: a zvintdrii
si a spdarii, sa rinduieste la vremea prepusului 21 zile, iar la o adevdratd
ciumä. 42 zile.
Afard de aceea, nu de prisos este a lua aminte i aceasta, cd mai sus
insemnatelor curdtiri sä supun toate dobitoacele, pentru care terminul este
14 zile, precum i insesi ldcasurile celor inciumati, asijderea si a celor ce
skit supt prepus de ciumd, addogind cA.'trd aceasta, ca pentru curdtirea
casclor celor ce nu sint inciumate, dar numai s'A aflá supt prepus, foarte
de folos este a intrebuinta luminA'xi de pucioasä ce sint iscodite de doctorul
Grapperon, carele sá pot gdsi intru toate spitdriile de aici. Iar priveghiere
asupra neapdratei impliniri a tot ce este mai sus scris, s'A pune de cAträ
stdpinire, mai ales asupra datoriei politiilor.

24 ianuarie 1829 anul

Inspector statschi sovetnic Svereac
Acuser doctor Pavel Donscoi
Secretar Mazurev

In folio; 5 f., ultima p. alba, textul pe 2 coloane, cel in lb. roniana in di eapta, caractere
ruse§ti, hirtie galbuie groasa.
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mara XIX/13.

290
www.digibuc.ro
 167

[ITWiinfare]'

Sä face cunoscut tuturor läcuitorilor oblastii Basarabiei de pin orase,

tirgun si sate cí s5. aflä pe lingá graniti cä s-au ivit boala ciumii si sä.aflä.
in stäpinirea turceascà anume, in Galati, BrAila, Bucuresti, Rusciuc i Giur-
deci sä indatoresc toti acesti läcuitori pentru insus a lor bunk stare
spre a sá pàzi de a nu ave vreo adresarisire prin tainà cu locurile cele de
pesti graniti i sä-i urmäreze pre toti acei care vor indräzni a treci prin
tainä granita sau vor priimi de acolo intru acestas chip lucruri cum si
askminea indatä Ii vor inatosa pe acest f el de oamini cei mai de aproape
nacealstvii, fáril de a ave cu dinsii vreo amestecare, pe lingà aceasta fac
inainte stiut cà cälcältorii de acest f el dupà cuprindirea ustavului carantinii
sá vor supuni pedepsii de moarte.
Ïn orighinal au iscalit Novorossiischii gheneral-gubernator i deplin
imputernicitul namestnic a oblastii Bassarabiei, graf Vorontov.
In folio, I f., y. albA, textul pe 2 coloane, cel in lb. romanA in dreapta. caractere rusesti,
hirtie galbuie.
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XXXIV/ 1.51.

168

[in,stiinfarell

Din instiintärile ce s-au slobozit de la d. al Novorossiei si a Bassa-

rabiei gheneral-gubernator din 7 a trecutii luni ghenare i 1 a acestii luni
iunie anul curgätor, 15.cuitorilor al oblastii Bassarabiei din toatà breslile
iesti acum stiut, adicd, din ce luth cä lipicioasa boald a ciumii urmeazi
In unile sati din Valahia, asäminea s-au ivit si in orasul Focsanii ci-i pi
granita Moldaviei si a Valahiei, cà läcuitorii din Bassarabia datori sint
pentru insusi a lor ferecire a nu päsi in Moldavia si Valahia i in locurili
de pisti Dunäri, privighiind dupä altii ca nimine nicicum sä nu sä hotärascA
a päsi pisti aceasta, iar dacA sä va afla ciniva CA' pren tainä au c5.1cat
granita si au vinit la noi, sau sä vor cunoaste niscaiva lucruri sau märfuri
cä Cu asa chip sint trecuti de acolo, apoi indatä si sa triimatà atit pi acei
oameni, cit si lucrurile la aceli mai cu apropien i carantinuri fárä ce mai
micá atingire de dinsile i c'ä vinovatii in tainicä treciri sau aducirea lucru-
rilor sau a märfurilor färá stiinta carantinii, intr-un cuvint toti acei ci vor
cälca pravilile carantinii si vor supune dupk ustavul carantinii pedepsii
de moarti si, in sfirsit, din ce al doilea, cá in cuprindirea poroncii domnului
glavnocomanduiuscii a al 2-lea armiei, nimine färä. tinerea carantinii in soroc
de 14 zili si cu curätänia dupa celi mai strasnici a carantinilor pravili tutu-
ror hacrurilor, nu sá va slobozi si treacä de pisti Prut si Durari in Bassara-
bia, afark numai de aceli feti pentru a cärora treciri si vor da deosäbiti
poronci de la d. glavnocomanduiuscii. Si dupá lucrarea ci vor lua caranti-
nurile de pi Nestru, oaminii i transporturili ci vor mergi din Bassarabia si
vor slobozi in a stinga parti a Nestrului, nu in alt chip decit dupa ce mai
intii si vor supuni ceii diplin curätánii a carantinii fárä ce mai micä stäbiri,
si nu mai inainti decit dupá ci vor tine carantina in soroc de 14 zile i ck
Tiflul numai in limba rusA ; traducerea noastrA.

291
www.digibuc.ro
toti läcuitorii a acestii oblastii datori Milt a sà feri de a nu strämuta pravilile
carantinii, temindu-sä de ce mai aspra rdspundiri ci sä hotärä.'sti prin ustavul
carantiniei.
Acum cirmuirea oblastii Bassarabiei din nou au priimit predpisania
d. al Novorossiei si a Bassarabiei gheneral-gubernator di a sä priimi celi
mai de aproapi mäsuri spre ferirea norodului din pricina boalii a ciumii ci
s-au întärit in stäpinirea turceascä pren locurile celi mai cu apropien i de
granita noasträ, al doilea puni in videri celi mai denainte instiintdri tuturor
di prin oblastia Bassarabiei läcuitorilor ca se sä urmezi dupä dinsili intocma
si pi ling-a aceasta datoari sá gäs5sti a faci cunoscutä cä i in orasul Galatii
din Moldavia ci esti megiesitä cu granita noasträ, in vremea de acum asämi-
neas s-au discopirit lipicioasa boalà din cari in curgiri de sapti zile au murit
18 si s-au bolnävit JO sufleti, cà orasul aceala, afará numai de 14 casi
ci slut inchise cu äpi, sä allá ark' ce mai mic5, ingrijire spre disrädacina-
rea acestii boale i, in sfirsit, cà doi matros[i] ci sà allá in carantina Reinilor
au murit in mari prepus.
Drept aceea, aceastà cirmuiri puni asupra fiistecäruia läcuitori din
Bassarabii indatorire pentru insusi a sa si a obstestii fercciri ca sä nu
indräzneasel nu numai ei singuri a faci niscaiva corespondentii cu locurile
de pisti Prut, Duneri i Nestru, dar si pi altii ci vor cuteza a urma ac asta
se sä iai si sà deii acolo undi s'a' poroncesti prin ce dintii obiavlenii sau
intari a d. Novorossiei i acestii oblastii gheneral-gubernator, cu cari nigresit
sä va urma dupä ustavul carantinii, precum sá zici prin aceeasi obiavlenii
a d. gheneral-gubernator.
Anul 1829, iunie 8 zile.
Asesor
In folio, 1 f., textul pe 2 coloane, cel in lb. romAna in dreapta, caractere rusesti, hirtie
gAlbuie.
DEP.: Arh. Stat Iasi, Fond Mihail.

176

[De la guveYnatorul civil al Bassarabial

[hWiinfare]l
*tiut este acum fiestecäruia cum cá boala ciumei bägindu-se in
oblastia Bessarabiei au pricinuit indeobste o mare striaciune. Räutatea
aceasta nu au putut iesi din locurile care mai de intii s-au molipsit, ci s-au
ivit indatà in multe locuri si s-au räpezit spre a se läti prin feliuri de drumuri
de mai inainte nepricepute. ingrijirea ocirmuirei i sirguinta cinovnicilor
pe lingà osirdia a unora din dvoreni si a Insusi läcuitorilor intru o scurtä
vreme au stins desävirsit aceastä pierzätoare pentru norod boalä. Multe
locuri cuprinse de dinsa si se poate zice cä cea mai mare parte dintru
dinsele s-au adus intru buna stare, nesuferind insemnata pagub5.', iar51 unele
dintru ele au fost incá si apárate despre primejdia ceii dintru inceput loviri.
(5à aducem pentru aceasta multemire lui Dumnezeu!). Dar pe lingá toate
acelea oblastia aceasta înc5. cuprinde in sine nu putin de acest feliu de rà-ti
I Titlul numai in lb. rus5.; traducerea noastrL

292
www.digibuc.ro
si spre simtitoare mihniciune mai sint inch' multe de acele locuri care ori
ca s-au supus nu de mult molipsirii de ciuma, ori ca nu pot a o tala pre
dinsa desi toate sirguintele ocirmuirii se intrebuinteaza spre aceasta dintru
aceea insasi pricina cá singuri làcuitorii urmeaza improtiva fericirei sale.
Asadar, acesti de pre urma nu numai singuri pre sine se dau peirii, ci incä
aduc moarte si asupra altora.
Neadormita purtare de grija a ocirmuirii pentru binele norodului nu
poate a suferi mai multal zäbaval intru I curmarea ce sa face unii atit de
mare nenorociri ce au lovit pre oblastia aceasta. Drept aceea, ea in sfirsit
priimeste cele mai hotaritoare mäsuri spre a ajunge la aceasta: masurile
acestea sá incheie intru o deobste curatire a Bessarabiei prin chipuri siste-
maticesti.
Deci, de vreme Ca este stiut cum ca sirguincioasa curatire a tuturor
lucrurilor, masfurilor si a poppilor celor ce pot a se molipsi nu numai prin
-intrebuinlarea afuniarilor ce s-au aflat pentru aceasta a fi folositoare,
dar si prin zvintarea lor la aer slujaste spre cea desävirsit stingere a ciumei
mai inainte de a-si putea ea aräta lucrarea sa si cum ca' vremea iernii de
acum, care indeobste slalbeste iutimea boalei ceii de ciuma, mai cu dinadin-
sul poate sá fie folositoare spre a o scoate dintru toate lucrurile, daca ele
vor fi supuse lucrarii aerului ce este vederat aspru intru vremea de acum:
apoi, spre a se folosi cu aceasta prea usoara mijlocire, ce poate sal intimpine
chipurile cele mai grele i faga.'duieste o deplina sporire i spre a nu 15.sa
semintile ciumei pinal la alta priincioasa pentru dinsa vreme, sal face stiut
tuturor indeobste fail de nici o deosebire lacuitorilor a oblastiei Bessarabiei,
ca ei, nu numai in locurile cele inciumate sau cele ce au cazut supt prepus,
dar si intru toate cele curate care prin mila lui Dumnezeu skit ferite de aceasta
paguba, spre cca mai bun5. aparare, Brá cit de putina zabävire pretu-
tindinea sa'-si scoata afará in toate zilele, toate lucrurile sale cele de case
si pojijia sa, afara de straiele cele ce le imbraca in fiestecare zi si care nu
ramin fara de intrebuintare; asijderea marfurile si toate celelalte lucruri ce
pot a sa molipsi i ca sà //U12 prelungeasca aceasta zvintare preste intregi
zile in curgerea mäcar de sapte saptamini, neparasind a face aceasta i in
zilele cele ploioase, in care toate lucrurile au sa fie asazate supt acopere-
minturi.
Si fiindca aceasta mintuitoare masura cere a fi cu tot dinadinsul impli-
nitä, apoi fiestecare cu talrie sá indatoreste ca numaidecit i fara de niel
o sminteala sà o indeplineasca; caci daca cineva dupa instiintarile ce sà vor
priimi sä va dovedi cä nu o au implinit-o cu toatà sirguinta, ca pre una ce
atirna catra insusi folosul lui i caltra sigurantia cea de obste, apoi unul
ca acela sä va supune pedepsirei ceii cu toata asprimea spre pilda altora,
dupa judecata care este asezata indeobstepentru calcaltorii pravilelor caranti-
nei.
Priveghierea asupra implinirei acestei puneri la cale sa incredintaza:
intii, tuturor politienestilor cinovnici i indeobste fetelor celor ce atirna
catra politie. Al doilea, pomescicilor satelor, posesorilor i vechililor ai lor
carii cu insasi a lor pilda i prin puterea ce li s-au dat lor spre aceasta data
sint datori numaidecit a sili caltre aceca pre fiestecare ldcuitoriu din sat
tirgusor supt insasi si a lor raspundere pentru nebagare de sama la aceasta.
Al trei/ea, vornicilor de sate si cislasilor carii in fiestecare zi sint datori a
umbla prin sate si cercetind de sa implineste aceasta masurä a sili spre
aceea; iara pentru cei ce nu o implinesc, a face cunoscut politiei i stapini-
lor locului. Al patrulea, tuturor starostelor, vibornicilor i cagalnicilor pe la

293
www.digibuc.ro
orase, carii asemenea sint datori a avea aceeasi priveghiere asupra ldcuitori-
lor de ale lor obstii. / Iara intru acele inchise locuri, carele sä afla supt
priveghierea osebitelor de acolo comisii sau a cinovnicilor, implinirea acestei
masuri sä incredintaza sirguintei i privighierii tot a lor.
De vreme ce de la aceasta' inijlocire se cade a astepta c5. ciuma va
putea a se stinge pretutindenea unde ea nu s[i]-au inceput inc51 lucrarea sa ci
numai se ascunde in lucruri, apoi stäpinirea socoteste ca dacá la primavara
se va ivi undeva aceastrt boala in vreun loc nou, apoi aceasta va sluji spre
dreapta dovacIA.', cum ca aceasta punere la cale nu s-au implinit; i pentru
aceea ocirmuirea de mai inainte instiinteaza cä toate fetele catra care va
atirna priveghierea asupra implinirii aratatei masuri intru acele locuri,
prccum si insusi lacuitorii vor fi socotiti ca unii ce nu s[i]-au implinit datoria
sa i vor fi supusi pentru aceea asprei raspunderi i pedepsiri[i] dupa legiuiri.
Sä mai adaoge in sfirsit cà nimene sà nu se teamà a scoate la aer
lucrurile si marfurile pre care le-au adus in oblastie prin ascuns. instiinta-
rile cele de mai inainte a stapinirei i-au iertat acum pre dinsii de tot fcliul
de pedeapsa pentru cä le-au adus, dacä ei le vor arata si le vor da spre
a le cura ti de molipsirea ciumii.
Politicescul gubernator al oblastiei Bessarabiei, Sorocunschii
Noiemvrie in [...] zile, anul 1829, in Chisinau.
In f ¡jo ,2 f., textul pc 2 coloane, cel in lb. romAnA in dreapta, caractere chirilice, hirtia
alba mai putin groasti., filigran dungi, arlechin i leu rampant cu sable in laba dreaptA in at-en&
in sonjuratA de gàrdu i blazon princiar.
DEP.: Bibl. Academiei RomAne, Foi volante, 1 055.

180

ingiinfare
di la pamintescul nacealnic de uezdu Orheiului.
Pre viderat esti tuturora de obstii silinta naccalstfii ci o ari a dizradacina
boala ciumii ce cu necontiniri sà ivesti in aceasta oblasti, dar din ninorociri
priiveste ca Cu cit doresti a puni sfirsit unii asa rautatica intimplari, cu
atita de la un loc sà gonesti i doai sä. molipsesti.
Nu ca boala aceasta sa inchei in vreo zidiri ca sä marga pi picioari
sau sa zboari prin vazduh si sä dci pisti oamini a-i molipsi ci numai din
nipaza, din nisupunirea sfàtuiribor stdpinirii; dar pot zici cà i din pricina
slabii impliniri pi la uni locuri a predpisaniilor si a nastavleniilor ci sa dau
cu necunteniri d. zasidatelilor, cinovnicilor pamintesti, ocolasilor, vornicilor
b5.trinilor.
Pi lingä toati acelea eu dupa ci am mers pi la locurile undi s-au ivit
boala ciumii, cercetind am aflat precum, di pildä, la Hincesti, Sarateni
si Bolohani cä, dupa ce molipsitul de ciuma intii moari in sat, nu cauta
mai intii sä afli de ci anumi boala au murit, ci dupa obicei sa' string multi
priimesc di la casa aceea de pomanä lumInari, basmali, colaci,
cirlani i alti lucruri si asa pina cind Il ingroapa i pina cind sa dovedesti
intaleg cá mortul au fost bolnav de ciuma, tocmai atuncea sà trezasc
si casali acelea ci au avut comunicatii in casa mortului ramin ingraditi

294
www.digibuc.ro
cu aceasta boala, din cari pricinä sa tinguiesc si patimesc cu moarti i dupä
ci vad ca au dat räul pisti dinsii, atuncea strigä scapari, dar tirziu.
Eu intreb, daca un lacuitori dintr-un sat s-au molipsit di ciuma di la
alt loc si din slabiciunea strajilor, din niprivighierea vornicului si a batrini-
lor s-au scapat acela a intra in sat si dupä ci au vinit acasa au murit, daca
la casa accea unde au murit nu s-au dus nimini de pi la alti casä, daca n-au
luat nimica si daca de moartea lui sa va faci stiut indata zasidatelilor,
cinovnicilor sau ocolasilor, iara aceia mie si eu dovidindu-o prin doctor
cà acela au murit de ciumä. care mai famine chip sà sä molipsasca
alti cash' din acel sat dupä ce se va päzi asa rinduiala. Apoi pentru ce
oaminii nu sa disteapta a sà pazi fiistecari in vremea de acum; pentru ce
triimcti moartca si la altii daca ei viata lor nu o crutà si de ci nu sa intorc
Cu deosabita luari aminti catra prapadenia si nacazul tuturora.
Iatà prostimea lacuitorilor cum inradacineaza intri dinsii raul si pi
lingà aceea mai aduc vinovatii si ocolasilor, dar ocolasu[1] va vre sà intrebi,
pcntru ci. Pcntru ca el avind in videri nenumarati nastavlenii cu jali zic
cá unii nu sa silesc a diparta prostimea di la lacuitori prin
sfatuiri ci esti datori a li faci in tot minutul.
Domnul politiccscul gubernator a acestii oblastii cu atita de nispusä
nimarginita dorintà sa silesti / pentru binili norodului a dipärta dintri
dinsii strimtorirea ci li face boala ciumii cu ingropari si in fapta rapirea
vietii Inca aduci nenumarati chipuri tuturora spre apararea raului, in
urma cilrora cbipuri, precum i prin ingrijirea cirmuirii, cu voia si a tot
Preinaltul pi la uni locuri s-au potolit, dar pentru de istov alungarca ei
din accasta oblastii, exelentia sa au priimit deosabiti masuri i priivesti
niadormit lucrurile nu numai a dd. pamintesti naccalnici dar si a supusilor
lor, apoi pcntru aceea ca nu din intimplari in urna sil mä vad in nivinovata
rilspundiri, am hotarit ca färä crutari sa supui asprii raspundiri nu numai pe
°colas, dar si pi toti cei ce nu vor implini nastavlenia nacealstfii pentru
cit dc mica vinovatii, pentru cil in alt chip sa vedi ca nu-si vor implini
toti datoriile lor. Si pentru aceea intri alti nastavlenii ce li s-au dat, gälsäsc
de niaparat a li sä mai poftori la asa intimplari i acesti urmatoare in cel
de pi urmil rind:
Ocolasii strasnic vor opri pc lacuitori a nu sa diparta din satu[1]
undi lacuiesti faril neaparata trebuinta ce va fi avind si fara voia stapini-
torilor satilor, cu stirea vornicilor si a biltrinilor cari asa oamini di sà vor
duci undivai cu voia aratatilor fetil sa li se poronceasca a sa fcri nu numai
de a nu ave comunicatii pi la locuri inciumati sau prepuitoare, dar apoi
in rnergirea sa pi drum sä nu sa atinga di nimeni.
Pi stapinitorii satilor Ii poftesc, iitra pi vornici si pi batrini ii inda-
toresc cà dupa ce se vor intoarci asa oamini sa nu-i creada nici ca cum a
ei au pazit toata ferirea di nu s-au molipsit, ci sa-i sloboada in sat nu prin
alt chip decit dupa ci sa va späla cl si straili di pi dinsul cu sillämura
de sari sau sà sri afumi bini in bordeiu[1] strajii di la sat, iara acei ci vor
vini Cu adivarat di la locuri prepuitoare i asupra lor sri va ave cit de mic
pripus, vor side 16 zili in vreo casa din marginea satului cari trebuiesti
srisri disarti i dupil aceea ocolasul raportuindu-mi mie de sosirea lor,
voi trimeti dizlegari i apoi vor fi slobozi a intra in sat dupa implinirea
aratatului termen de 16 zile.
Pi la satili cari nu vor fi facuti inca pina acum bordeie pentru
straji, indata sil sa faca si fàrä tädulili vornicilor si a batrinilor iscalita
295
www.digibuc.ro
In aceli si stäpinitorii satilor, stfäjärii pi nimini din sat nu va läsa a iesi
si a sä duci la alt sat cit de cu apropien i va fi.
Cari din 15.cuitori vor fi dus[i] undevai cu voia stäpinitorilor satilor,
a vornicilor si a batrinilor i sä vor intoarce inapoi, strä.j5.rii sint datori a
nu-i lasa s'a intri in sat pinä cind nu sä va duci unul sä spui stäpinitoriului,
vornicului si batrinilor, iar ei vor urma cu dinsii precum sä arata la punctul
al 2-1e.
La fiisticare strajä sä." fii rinduiti citi doi läcuitori, iarä nu bäieti,
si sä se schimbi nu mai digrabä dicit pisti trii zili i ca,ri vor intra la rind
strájäri, intii sä fii chemati di stäpinitorii satilor si sä li sä dei toatä povä-
tuirea precum mai sus sä. arata 1111.12 cum trebuiesti sä p'azascä drumu[1]
iarä ocolasu[1] datori esti totdeauna in umblarea sa pren ocol a privighie
di sa tin sträjili precum s'a povältuesti, numai putin va intreba si va ispiti
pi sträjari di stiu indiplini datoria lor si di s-au povatuit di stapinitoriul,
precum in aceasta sä." cuprindi.
Toati mai sus cuprinsä di sä vor implini intocmai di caträ stäpi-
nitorii satilor, ocolas[i], vornici si batrini, mai mult pot zici a.' nu ramini
chip ca sä mai intri boala ciumii in sat, dar di vreo intimplari dupä ci
cinevai va muri cu sämni sau färä semni, insä in grab5., apoi stäpinitoriu[1],
vornicu[1] si bätrinii sint datori a täplui casa aceea cu läcuitori din satul
lor, precum atit si pi casili acelea cari au avut comunicatii, cit i crismili
sä dei di stiri ocolasului din gull cu acest rinduialà, adia: un batrin
indatä calan i margä singuri in marginea satului megiesit si neintrind in
sat sa chemi pi vornicu i spuindu-i intimplarea s'ä se intoarcä inapoi, iar
stäpinitoriu[1] satului acela ci va priimi o asa stiintri prin vornicu sau
insus[i] vornicu[1] datori esti a instiinta ocolasu[1], färä. sä facä intirzieri
ma car un minut.
Ocolasu[1], dupä ci va priimi asa stiintä., indatä atuncea sa alergi
la satul undi va fi intimplarea cu capitanu[1] di mazili i intärind täpurili
casii undi au murit si a acelor ci au avut soobscenii, precum i crismili pentru
oprirea adunärilor, oprind dar si umblarea tuturora de la o casä la alta,
si sfidetelstvuind trupu[1] mortului impreunä cu stäpinitoriu[1] satului di
vor afla prepus sä täpluiascä i satu[1] diodata cu 10 si pin5. la 14 oamini
cälari, si cu ma zili, cä uitindu-sä dupa märimea locului satului i mii dupä
aceea sä mi sä. raportuiascä.
Mortul a cesta di cari sä va da di stiri ocolasului, iarä el mie
zasidatelului di sini sä intälegi c'a sä va ingropa cu orinduiala precum sä va
socoti dupa impregiurari i precum sä va poronci, iarä pink atuncea satu[1]
va fi tapluit i nimini nu va cuteza s'a iasa dintr-insul i pentru toatä nino-
rocit3 intimplari sä se afli la fiisticari sat citi o chilä var nistins pentru
ingroparea celor ci vor muri cu pripus.
Acei ci vor muri cu adivärat de moarti bunä si fär5. pripus iar'a'si
vor fi sfidetelstvuiti di stäpinitorii satelor si dacä di c'áträ dinsii nu sä va
discopiri pripus, apoi sä vor ingropa, insä strasnic poroncesc ca sä nu sä
dei nimicä di pomanä din casa aceea in cari va muri, iar pentru ceea ci
sä atingi cä dacä nu vor da di pomanä di va pare can din impotrivä
li sà faci stiut cä eu nu le ridic obiceiu[1] si aceasta nu esti impotriva legii,
ci numai un chip di apararea vietii fiisticäruia si sä s'a roagi lui Dumnezeu
ca sä vii vremea a ceea sä poatä da si di pomanä.
Sä nu cutezä nimini a sä duci inlauntru casäi aceea undi va muri
cinevai sau i cind va fi bolnav, macar di-i va fi si rudä, pentru cä poati
s'a dei agiutoriu ci va don i färä aceasta. /

296
www.digibuc.ro
 Sá se ingroapi i sä se duc5.' numai di ca,snici, iarA nu si di altii,
si In urrnä nicidicum masà spre mincari di pomeniri s5'. nu La., cä va fi
primiit de Dumnezeu si di inimili ci vor jäh i FLA aceea.
Nacealstfa duhovniceascä cu toatä paza va ingropa pi asa morti
neintrind in casä nicicacum si niluind nimicä di la casa aceea, iar bani di i
sä va insämna vor pute fi priimit[i], insä prin otät, dupä ci vor side macar
trii ceasuri. Sä se prohodeascä nu in bisäric5., ci afarä, ferindu-s'ä tari bini
di a nu ave comunicatii, cu atita mai virtos cä duhovniceasca nacealstfä
väzind indeletnicirili pravleniei, färä indoialä cä inchipuindu-sä dupá vremea
de acum, sà va uni a ave o a.sa feriri atingAtoare de binili intregului norod.
Obstia armineascá esti supusä tot dupa o asäminea puniri la cali
a päzi orinduiala la ingroparea mortilor i altili.
Orinduiala aceasta ci sä cuprindi in puncturili al 10, 11 si 12 s'ä
va PAzi pentru acei ci vor muri, precum sä aratA la punctul al 9, si cari
sa vor ingropa dupá voia stäpinitorilor, iarä nu pentru acei ci s'A pomenesti
la punctul al 6.
Pi la bisärici, de cAträ duhovniceasca nacealstfä rog, ca nicidecum
sa nu sa priimascä märfuri sau orici lucruri spre p5'.strari.
Nici intr-on chip di c5.trä sträjärii drumurilor sä nu sä lasa nici
a intra dar nici a iesi din sat nimine fárà stirea vornicilor, a bätrinilor, iara
mai virtos a stapinitorilor satelor 2 ca nisti hozeaini mosiilor i asäm[e]nea
sträjerii sä vor feri de a nu ave nici o apropien i sau comunicatii cu oricari
vor vini la strajä si vor vroi a intra in sat.
Evreii ce läcuiesc prin sati stiut esti CA dupa ci sä bolnä'väsc sau
mor sä duc pi la tirgusoari si cei mort[i] mai mult in ascuns noaptea, apoi
pentru strasnica m'Asurä ci trebuiesti a sá ave asupra unor asa oamini,
niadormit trebuiesti ca sá privighiezä asupra lor stäpinitorii, ocolasii, vorni-
cii, bAtrinii, lä'cuitorii i in sfirsit tot[i] de obstii; cä din intimplare murind
vreun suflet de evrei, ori si di ci moarti, sä se tápluiascä casa aceea,
nici ca cum sä nu sa lasä a sà ingropa aiurea, ci acolo in sat, si nu prin
alt chip decit cu stiinta dd. zasidatelilor, cari sint datori a ave bunä luari
aminti ca dupa sfidetelstfuirea ci insus[i] va faci, s'A urmez'A precum va
afla dupä impregiurAri i mie imi va raportui; iara acei bolnavi iar5.s[i]
nu sa vor läsa a sä misca di pi locul undi sá va afla.
Pi IMO niadorrnita privighieri ci trebuiesti a sá ave asupra acestor
oamini di prin sa te di c5.tr5. tot[i] numai putin s'A va urma si cu cei
prin tirgusoare tot asa, inc5.' cu ad'Aogiri ca cahalnicii nicidecum sä nu
priimascä nu numai pi morti de a-i ingropa, dar si bolnavi di vor fi di
orici boa15., c'Aci acia sä pot lecui i prin alt chip. Pentru tot bolnavu[1]
mortu ei, cahalnicii, sint datori a da di stiri nacealstfii locului, iarä ea va
priimi mk'surili cäzuti. 1117.13
Toti deobstii vor ave in tineri de minti si intru ingrijiri cä gäsind
undivai pi drum sau mäcar ori i in ci loc bani, lucruri si altili, s'A nu sä
atingá de dinsul ci sä facá acela stiut stäpinitoriului satului intii pe undi
va treci, iarä pi dumealui Il rog ca sä pui päzitori la locul acela spre a nu
sä atingi sau a-1 luoa nimini si de aceea va da di stiri vreunii feti slujbasi
cari esti datoare a-mi triimeti i mii donesänii si a astepta dizlegari.

1 insemnare margina1a cu cerneall neagr5. decoloratl: pe nimenea a lasa a intra dar

nici esi din sat fa raj stirea pomescicului".
2 Corectat cu cerneall satelor".
23-0.329 297
www.digibuc.ro
 In fiistecari sat sa sä disärti citi o cask' i sä nu rämii nimic5
intr-insa cari sà fii ingraditä, in cari casä toati fetili trecätoari cari vor fi
In slujbä, prccum si ocolasii, in aceea vor ave masul lor, iarä nu aiurea.
si nu vor intra ei in sat pinä cind nu sä vor pliroforisi cä.' este blagopolucino,
precum de pildá au urmat oco1asu[1] de Holircani, Constantin Mirzdoglu,
cä dupà ce au intrat in satu[1] Bolohanu sara i dupä' ci au mas, a doaza
tocmai au intäles cä esti ciuma silnic5.; asupra capului cäruia nu numai
cà spinzurà rdspundiri, dar si boala aceasta in tot minutul Il ingrozästi
a-i räpi viata.
Pi dd. stäpinitorii satilor ii poftesc, iarä, zasidatililor, ocolasilor,
vornicilor i bätrinilor cu tärii li poroncesc a aduci intru intocmai
întiintàrili domnului politicescului gubernator a Bassarabiei triimasä cäträ
ocolasi la 10 3 zili a urmäto[a]rii luni dechemvrii, ating5.tori de zvintarea
märfurilor, a strailor 4 si, in sfirsit, a tuturor lucrurilor cu aceea cä.' eu insus[i]
prin cinovnicii mei voi privighie niadormit i dacä, voi afla niimpliniri cit
de micA voi faci stiut exelentii sale si sint incredintat cà vinovatu[1] nu va
scäpa färä räspundirea fägAduitä in arAtatili
Ocolasu[1] datori esti ca pinä in trii zili pi la toate sateli ocolului
incredintat lui sá incredintäzi citi dou instiintäri de pi aceasta, una stäpi-
nitoriului satului (cä'trá cari sä va infatosa insusi) si alta vornicului si bätri-
nilor supt rospisci, pi cari cu raport li va triimeti cilträ. mini. Pe stäpi-
nitorii satilor, dupa aceea, Ii poftesc, ocolasilor li poroncesc sä sileasea
pi vornici si bätrini, acesti instiintäri in toati durninicili i särbätorili pi la
bisärici i adunäri ca sä', sà inteleagá bini i sá sä poatä sti cum trebuiesti.
a fi urmätori.
Má intorc aträ dumnealor ocolasii i cu sträsnicie li poroncesc
a aduci intru impliniri toati celi mai sus cuprinsi ca un rivnitori cinovnic
incredintäz cä dacà dupa rächidatia ci am a o faci in grab:A si eu singur
precum i prin dd. pamescici i dvoreni cari au priimit intru oprirea boalii
ciumii mmpàrtàitä indeletniciri i prin cinovnicii mei la. fiistecari sat, sau
In sfirsit sä va ivi la vreun sat ciumä. (sä. fereasc5. Dumnezä.u), atuncea
vreo cercetari vinovatul ocolas sä.' va giudica dupä pravilile carantinii i in
scurtà vremi i sä va hotäri pedeapsá de moarti i sä se stii i aceasta,.
ca eu exelentiei sale, domnului gubernator, precum imi poroncesti voi faci
stiut nu numai de silintili sau nesilintili ocolasilor cari sint legati cu slujb5.
dar / apoi si a tuturora cari vor priimi rásplátiri dupl soiul faptii fiisticari.
Aduc ce mai plecatá a me rugAminti dd. pomescici, duhovnicestii
nacealtsfä, posäsorilor i tuturor stäpinitorilor satelor, ca sä sá pliroforisasa
di chipul acesta ci îl pui inainti läcuitorilor pentru paza i rinduiala ci
trebuiesti a sä ave in vremea aceasta sá privighiezi di a sä, aduci intru.
intocmai implinirea di cälträ ocolas[i], vornici, b5.trini si läcuitori, sä intoarc5.
ce adiväratá luari aminti atrà aceea c'ä toatá paza i silinta aduci omului
si putintä a dipärta tot feliul de ninorociri; aducä aminti di silinta
ci vor aveo ci folos poati sa aducA, dar si adiaforia ci vor aveo, ci nino-
rociri poati nasti, pentru aceea mai multà cá si una si alta, precum di
stäpiniri atita si di dumnealor s5. atingi.
Eu socotesc cá de va priimi fiisticari stäpinitori a satului in ovajänii
impärtäsiri la aceastä micà insärcinari a privighie asupra ocolasilor, vorni-
3 Spatiu liber si cifra scris5, cu cerneall.
4 Adaos marginal: pentru scoaterea straelor".

298
www.digibuc.ro
cilor batrinilor si lacuitorilor, spre a sí aduci intru intocmai impliniri inda-
toririle acestea, precum si altili cari vor mai trebui a sä mai urma dupä
impregiurärili locului si a intimplarilor ci vor fi, apoi lesni si cu buta
nedejdi sä.' poati astepta ca sa se ridici din vestejimea in cari vini intri alti
nezduri si a Orheiului.
*i al 24. Dd. cinovnicilor pämintesti din uezd, gubernschii secretani
Constantin Stratan, colejschii reghistrator Anastasii Iuncu, ocolasilor di
Lapu,na, Ionitä Ionascu, di Nisporeni, Andrei Baltag, di Rusästi, gubernschii
secretan i Filip Canov, särdariului Ghiorghii Lalopul nu in adivärata sl[u]jba
aflatilor pe ling mine, cu diosabiti indeletniciri, otlicii osirdii i rastoropnosti
cinovnici, gubernschii secretan i Anuchentii Boldescul, dvoreaninu[1] Ghiorghii
Andreannov cantelaristu[1] Condratchii si gubernschii reghistrator Mano-
lachii Cirlig.
Pentru 15.udatili lor silinti ci au aratat si cu necontiniri sä indeletnicesc
pinä astaz[ij la oprirea boalii ciumii aratá deplina a me adivaratä
muimini tuturor dumilorsali ramiind indatorit dupa vremi a o marturisi
inaltii nacealstfi[i]. Rog pe cialant[i] cinovnici i ocolas[i] ca luind pildä di
la acesti vrednici de laudI feti, asamini nu mai putin i ei sä se sileasca
ca cu aceea sä a;topti multamiri dupa masura folosului fiisticari ci i-a arkta.
Pamintesc nacealnic, (iscalitura indescifrabilä)
Dechemvrii 22 zile, anul 1829. s. Negrestii.
In folio, 3 f., 33,5 x 21 cm, caractere rusesti, hirtie groastt albastrA, migran cifrele arabe
.,1828".
DEP.: Arh. Stat. lasi, Fond Mihail.

184

In5tiintare
deja Sfatul doftoresc ce sa af1ä asaza t la uprava doftoreasca-din Bessarabia.

Cele mai insemnate i adevarate semne a boalei ce sa numeste holera

morbus, dupä carele f5.rä gresa1ä s5." poate cunoaste i a se deosebi holera
dintre boalele cele ce au cu dinsa asemanare, sint urmatoarele:
1) Treapad i v5rsare fära de usorintä pentru cel bolnav; 2) la varsare
venin si amaraciune de la dinsul in gura nu este; 3) bolnavul simteste o
asprk, arzatoare durere supt lingurita, lîngä stomah; 4) o nepoto1ità sete
bolnavii neincetat cer apd rAce s5. beie ; 5) zgircituri in miini si la picioare ;
si 6) o neobicinuitä racire a tot trupului iara mai ales a miinilor si a picioa-
rilor. Asprimea acestii boale totdeauna sa sfirsaste impreura cu viata bolna-
vului, daca de cu vreme, la inceputul acestii boale, nu i se vor da lui
ajutorinti doftoresti.
Chipurile Fele aparatoare de bolera.
In case si ling case sa se pazasca cit este prin putintä mai mare
curätenie si grijk.
S5. se pazasca curatenie la straie si la camesi.

299
www.digibuc.ro
 Vazduhul in case trebuie à fie uscat, curat si de o masurat5.
caldura. Otetul, cel cc s'a zice renscoi, apa de var, de hlor sint cele mai
bune mijlociri spre curatenia vazduhului in case. /
Fiestecare trebuie sa se pazasa de raceala i sa depárteze de la
sine toate prilejurile de la carele poate a o priimi pre dinsa i pentru aceasta
nimene nu trebuie sà se culce pre pamint umezit afara, la vazduh in 'reme
uda i neguroasä; asudind, nu trebuie a iesi din case ajarà la vazduh
race; trebuie a s'a' imbraca dupa starea vazduhului.
Nu trebuie a-si strica stomahul cu intrebuintarea mincárii preste
m'asura sau cu bucate de un feliu rau; deci pentru aceea, in vremea acestii
de acum aspre boalei epidimicesti nu trebuie a intrebuinta spre mincare
radácini si roduri crude, dupa cum sint: caralabii, mazirea, grighii, sarat-ul
neproaspatul peste, carne de porc grasa', untul de lemn i untul de vaci
cel stricat, plácintele cele grasa si piinea ce nu este bine coapta.
intrebuintarea cea preste masura a vinului si a rachiului este
foarte cu primejdie, cäci betia strica stomahul; insa un p'äharut de rachiu
amar este de folos.
Diminetile niminea sä nu ias'a la vazduh pe nemincate.
Ajutorintele cele ce sint neap'a'rat trebuincioase la ivirea boalei bolera.
Cea mai buna din ajutorinti este de a chiema la inceputul boalei
spre ajutoriu la bolnav pre vreun doftor; dar daca el nu s'a' afla, apoi
s'A se chieme barbieriul sau felsarul carele indata trebuie sà ie[i]e bolnavului
din mina un talger plin de 1117.32 singe, cautind insa dupa virsta si alca-
tuirea trupului acelui bolnav sau sà i sà puie 20 de lipitori la pintece.
Sa se frece supt lingurita, deasupra stomahului i madularile cele racite,
adeca miinile i picioarele cu udaturi iute, dupa cum sint: spirtul de nasatir,
schipidarul, vinul amestecat cu mustariu sau cu piperiu rosu, dar la o
intimplare de mai mare scadere a puterilor i apropierii, mortii, sa se frece
asupra stomahului cu acrime de pucioasa sau de sälitra, care dupa un
civert de ceas s'A se spele de pre trup cu apa calda; sa se incalzasca pintecele
si tot trupul puind cenusä cald'a, ovä's, orz, faina sau tàrîtà, iar in lipsa
acestor lueruri, sa sä invalasca tot trupul cu o prostire udatà intru o apa
asa de fierbinte, cit numai omul poate sà sufere fierbintala apei; hreanul
cel ras si udat cu otat cald si pus la partea cea de-a dreapta a pintecelui
este foarte de folos.
Apa rece de baut, de care omul cel ce patimeste de bolera are o mare
poft5., sa nu se de[i]e, iara in locul eii de bäut sá se de[i]e apa de roma-
nita, de minta, de salfeie, de melisa si de alte asemenea aromaticesti ierbe.
Tara ceialaltä intrebuintare a celor dinlauntru si din afara mijlociri
va atirna de la cautarea doftorilor, carii au priimit acum deplina i cu
de-amaruntul povatuire pentru lucrarea, urea si lecuirea acestii aspre epi-
demicesti boale.
In folio, 2 f., ultima p. alba, textul pe 2 coloane, cel in lb. romana in dreapta, caractere
chirilice, hirtie alba matasoasa,
DEP: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX 60.

300
www.digibuc.ro
 183

Copie
Ucazul impelnite.gii sale nuiriri
singur stapinitoriului a toatà Rossiia de la Duhovniceasca dicasteriia
a Chisinaului, protopo[pu]lui Mihail Sinicevschi din Sculeni
Dupa ucazul impäratestii sale m'ariri aceast5 dicasterie ascultind insas
otnosnia guvirnatoriului politicesc a Bassarabii Sorocunschii din 18 mai a
acestui an cu no. 1255 catra inalt preosfintia sa Dimitrii arhiepiscop Chi-
sinaului i Hotinului si cavaler, intru cari scriia cum ca aceia di obste curgiri
a oblastii Besarabia arii sà sä inceapà di la 30 zili curgatoari lunii martie cum
cä vedeoa aceasta niap5.rat s-au insamnat atit acee cit i pentru paza vremii
di lucru a lacuitorilor cum CA spre acest sfirsit s-au alcatuit di la dinsul domn
guvernator catra lacuitori Besarabii, instiintari prin cari sä chiarna ei catra
osir[d]nica lucrare spre implinire afumärii si li sa face di stire pentru mai sus
insamnat soroc pentru ca fiesticari sa sà sîleasca a implini datoria ce di postul
mare a pocaintii pina a nu sá incepi aceasta lucrare pi linga cari pristavli-
sasti 20 ezampleruri di pomi[ni]ta instiintari ci s-au priimit di catra dum-
nalui i ceri ca potrivit cu aceia sa sà faca puniri la cali si pin parte duhovni-
ceasca si al doilea razillutia inalt preosfintii sale asupra acestii otnosenia
urmata la 19-zili acestui mart cu urmatori noima dup5. aceasta: 1) Fara
z5.bava s'5' sa trimata alaturatile aceste 19-ezampleruri in limba rusasca
14 in moldovineascà de instiintari poroncind tuturor fetilor cari ocirmuiesc
bisaricile i manastirile, iara printr-insii i toatii tagmii duhovnicesti cä e
orinduit pentru curatire bisaricilor si clack' ei la oricari zili in vreme curatirii
nu sa va pute a savirsi sfinta slujiri, apoi ei sà sà pui[e] la cali pentru sävirsire
slujirii i sfintire pasti numai la intiia zi luminatii Invierii lui Hristos, pentru
cari pentru cari (sic!) dupa incredintari do[mnea]lui governatorului stäpinirii
ce di loc a tinutului sä va sili a discoperi toatà putinta, daca nu sà vor intimpla
spre aceca vajnici
S5. s5.' sileascä ei adicà tagma duhovniceasca a faci cunoscut lacui-
torilor cum ca ocirmuirea avind niadormita pri[vi]gheri i griji pentru folosul
noro[du]lui, au ales pentru aceia insamnati acé doao saptamini pentru inalta
poroncite curätiri Basarabii di molipsiri pentru ca sà nu-i lipseasca pi lacui-
tori dup5. Pasti di vrerni trebuincioasa pentru lucru cimpului.
Sa pui[e] inainte tagmilor lacuitorilor cä curatire aceasta sà faci
pentru binili intregii tari si esti lucru placut lui Dumnezau si sfint, cu cari
lucruri dupa cereasca invatatura a Mintuitoriului nostru, crestinii datori
sint a sa indeletnici la toata vreme f5.r5. diosaviri sà faca cunoscut noro-
dului ca daca' ciniva din lacuitori nu va pute pinà la saptamina pa.timilor ca
sa sà gateascä spre a sa m5.rturisi si a sa imp5rt5.si cu Sfintile Taine, apoi
aceea datoria aceasta sä sà implineasc5. dup5. Pasti, in postul Sfintului Petru
sau Adormirii ca ei, slujitorii di celi sfinti i cliricii bisaricesti in vido-
mostiile di spovedanii pe unii ca acie sà nu-i treaca cum cá s-au ispoviduit din
nisilint5., ci sa scrii cum cà ei nu s-au ispoveduit din pricina c5, au sosit curl-
tire Basarabii di molipsiri si di pricina inchidirii bisaricilor, al 2-le pentru
aceastä puniri la cali sà sà gateasca di la mini instiintari catra ixilintia sa
domnul guvernatorul al Basarabii Ivanovici Sorocunschii au poroncit cu
prescriere otnosenii politicescului gubcrnator a.l Besarabii si rezolutiei Malt
preosfintii said spre cuviincioasa i intocmai dupa dinsili implinire i cu

301
www.digibuc.ro
turari mai sus insämnatii instiintäri tuturor fetilor cari ocirmuiescu
mänästirile din Bäsärabia sà sä triimatà ucazuri, iará pentru aceastä puniri
la cali cetind di la numili 'Malt preosfintitului cAtrà gubernatorul politicesc
al Besärabil Sorocunschii instiintari sà sä pristavileascà a o iscä'li in urma
cäruia sá i alätureazä pi lingä aceasta citi 9 ekzämpleruri in limba rusascä
si moldoveneasc5..
Martie 20 zili, anul 1830.
Cel adevärat iscälit in limba rusasca au iscälit preotul Avramie Gli-
fenschii sicritari monasterschii
Povitcic Levitchii
Di pi cel rusäsc s-au tälmäcit intocma
Protoiereiul Mihail Sinicevschi
In folio, 1 f., caractere chirilice, text numai n limba romana, hirtie galbuie cu dungi.
DEP.: Arh. Stat. Iasl, Fond Mi-mil, transcriere.

192

Scylla fiiistoreascei indemnare

pentru gultuirea apärätoriului värsat de vaci.11
Binecredinciosilor fii ai Bisericii ceii pravoslavnice a lui Hristosl.
Tuturor voao este stiut cä prea bunul Dumnezeu este tat5.1 indurärilor,
cel ce sä ingrijeste pentru binele a tot neamului omenesc. El isi räsare soarele
säu nu numai preste cei buni ci si preste cei rä.i. El ne dä noao din ceriuri ploi
timpuri roditoare, umplind de hranä si de veselie inimile noastre. Tot el
slobozeste asupra noasträ si ispitele, dar nu ne lasä pre noi sä ne ispitim mai
mult decit putem, ci impreunä cu ispita face si sfirsitul, ca sà o putem noi
suferi. El räneste si vindec5., bate si miinile lui tämäduiesc; el este Dumne-
zeul a toatä bucuria care ne minglie pre noi intru tot necazul nostru si dupa
märturia sfintului Apostol Pavel pune asupra pästorilor bisericii sale dato-
rie s. mingiie pre cei ce sint in tot necazul prin mingiierea cu care ei singuri
sä minglie de la Dumnezeu.
Cu aceste dumnezeesti adevaruri povätuindu-mä i prin aceastä, inde-
osebit apostoleascä porunc5. indemnindu-mä, //[P.]2 intorc satuitoriul mieu
cuvint c5.trä voi, binecredinciosilor fii ai bisericii lui Hristos, csáträ voi mai
ales, cei ce và aflati in scirbä din pricina boalei ceii pierzatoare pentru neamul
omenesc ce sä numeste värsat. Mäcar cä cea mai cuviincioasä datorie a Os-
torilor bisericesti este a pune leacuri pe rancie cele de ale päcatelor si a vindeca
boal-le sufletesti, insä nu trebuie ca ei sä caute cu räcea1ä i asupra boalelor
trupesti, a oilor lui Hristos.
Bisr.rica este un tr.ip in Hristos, iara intru un trup, dupa cuvintul apos-
tolului, sä grijäsc toate mädulärile intre sine una de alta si ori de pätimeste
o mi.dulare, pätimesc toate mädulärile dinpreunä.. Si pentru aceastasi Dum-
nez u cel ce au pus in bisericä pre apostoli, pre proroci si pre invätätori, au
pus asijderea intr-insa si darurile täm5.'duirilor i ajutorintile. insusi apostolii
nu numai pentru sänätatea sufletelor ucenicilor säi s-au fost ingrijit dar si
pentru san5."tatea trupurilor lor.

302
www.digibuc.ro
 Iubite! scrie Ioann catra ucenicul sau Gaie, de toate mä rog pen tru tine,
ca bine sà sporesti i sa fii sa'natos, precum bine sporeste sufletul tau. Sfin-
tul Apostol Pavel asijderea sfatuieste pre Timoteiu sa-si intareasca sanatatea
sa /111).33 intru slA'bänogiile cele dese si in slabiciunea stomahului. Crestinii
cei dintii in numarul celor mai mari datorii a iubirii de frati au fost pus si
ingrijirea pentru cei bolnavi i ajutorinta celor ce patimesc. Si pina acurn 'MCä
toata pravoslavnica biscrica in fiestecare rugaciune ce sa face catra Dumnezeu,
roaga in toate zilele pentru bolnavi, pentru cei ce patimesc i pentru cei ce
zac intru neputinti.
Deci daca biserica isi socoteste sie de datorie ca totdcauna sà roage pen-
tru dinsii pre Dornnul, apoi cu cit mai virtos ea este datoare a indemna pre
fiii sai sà nu treaca cu vederea acele mintuitoare mijlociri carele singur milos-
tivul Dumnezeu le descoperà spre vindccarea i spre aprtrarea nearnului
omenesc de catra boalele cele ce Il pierd pre dinsul.
De acest feliu este i iscodirea gultuirii de varsat, ceea ce s-au descoperit
in vremile noastre de c5.trrt iubitoriul de oameni Dumnezeu, spre pazirea
sanatatii si a victii preaiubitilor insisi voao copiilor vostrii. Nu este mai mult
trebuinta a N,ä indemna pre voi ca iubiti i ca sa va ingrijiti pentru bunäs-
tarea lor. Caci carii parinti, daca ci nu sint dusmanii omenirii, skit Cu racealä
de suflet catra copii; care parinte ma.ica nu sä ingrijaste pcntru
cresterea lor; cine dintr-insii nu s'A bucura pentru sporirea lor intru virstA,
in sanatate i intru t'Aria virtutei si cine nu va avea jale de ei in boalele lor
si nu sa va scirbi dinpreuna intru scirbile lor. insa nu toti parintii intrebuin-
taza neaparatele spre pazirea lor mijlociri, mai ales in copilaric, intru care
sà pune temeiul sanatätii, virtutei i intregimii lor pe toata viata.
Pentru cä unii nici stiu mijlocirile acestea, iara altii trec cu vederea
cele ce li sint stiute lor si pentru aceea improtiva hotaririi lui Dumnezeu
pierd farà de vrerne o mai mare parte de ai sad copii, cei ce skit atit trebuin-
ciosi pentru dinsii i pentru toat5. omenirea.
Caci prea bunul Dumnezeu pentru aceea au si asezat legatura insotirei,
ca s inmultasca neamul omenesc, s'a imple cu dinsul pamintul i sa-1 supuie
pre el stapinirii lui. Asa au blagoslovit Dumnezeu intru insusi inceputul lumii
pre striimosii cei de it-10, zicind: cresteti i va inmultiti i umpleti parnintul
si-1 stripiniti pre el. Spre acest sfirsit au ravarsat el in inima parinteasca o
prea vie simtire a iubirei de copii i spre potrivire cu aceea cel de /11-P.35
intiiu vrtzut semn al blagosloveniei sale catrá soti au pus fagaduinta inmul-
tirii fiilor lor i latirea lor pe fata pamintului.
Dupà cele neajunse de minte judecati, negresit cu minia lui Dumnezeu
s-au rävärsat mai in toata lumea i pierzätoarea pentru copii boala, ceca
ce sà numeste varsat. Putine pre pamint au ramas tari cele ce au scripat
de purtatoriul de moarte venin a lui si acolo, unde el rareori sau numai de
intilasi datà s-au ivit, au pricinuit pilpadenie mai pierzAtoare decit fieste-
care ciuma si decit razboiul cel mai rävärsatoriu de singe.
Caci ciuma cea obicinuità i razboiul sa intimpla numai intru un loc
vremelniceste pierd o parte de lacuitori: iara varsatul de care acum mai
nimene nu scapa, neincetat lucreaza cumplit intru toate partile lumei
prapadeste intregi noroade. Citi dar cei pre iubiti copii parintii pierd din
pricina acestei boale! Cit de multe case se isterisesc din pricina eii de urmai, de
sprijineala si de infrumusetare a neamului sau. Cit de multi cei cu buna nadejde
patrioti pierde patria! Iarà nu de mult, in vremile noastre, iubitoriul de oameni
Dumnezcu ne-au descoperit noua cea mai usoara, cea mai H[P.]6 lucra.-
toare i cea mai de nadejde mijlocire spre stingerea a veninului de v arsat,
prin gultuirea celui ce asa sa numeste: viirsat de vaci.

303
www.digibuc.ro
 Acest mintuitoriu chip adus este acum intru intrebuintare n toate
tä.rile pämintului i foarte purtatorii de grijä pentru binele supusilor sai
monarhii nostrii, intorcindu-si asupra acestei mijlociri a sa inteleapta luare
de sama, au fost luat cele mai lucratoare masuri spre aducerea eii intru intre-
buintare asijderea in toate locurile ceii pre largi imparatiei ai sale.
Avind dinpreunä rivna catra binefacatoare i placuta lui Dumnezeu
purtare de grijä a monarhilor sai i prea sfintul indreptatoriul Sinod, in anul
1804, prin ucazurile cele atra toti arliiereii de eparhii i catra celelalte supuse
lui locuri, cunoscind ca iscodirea cea minuitoare a gultuirii vdrsatului celui
de vaci pruncilor, spre abaterea moartei ceii fära de vreme a lor, au pricinuit
cea mai folositoare lucrare mai in toata Evropa; ci si din vremea intrebuintarii
aceii mijlociri in Rossia insasi fapta au dovedit simtitoriul folos a aceii gultuiri
a värsatului prin pazirea vietii tuturor acelora carii intimpinind varsatul
firesc cel ce poate neaparat sa vie s-au hotärit IlfP..17 de cu vreme, asind
socotintele cele insalatoare, care au fiinta numai in mintea noastr5., sä se
foloseasca cu aceste mijlociri. Si pentru aceea indemnindu-sä cu aceasta
aflare ca cu una ceea ce aduce binele obstesc, au poruncit tuturor arhiereilor
de eparhii, ca preotii cei de popor, ca unii ce pot mai mult sä aiba lucrare
asupra taranilor i asupra oamenilor de alte tagme, incredinteze pre
dinsii cum ca mijlocirea aceasta de nou aflata nu aduce nici un feliu de VW.-
mare si s5.-i induplece pre dinsii pentru insusi folosul copiilor lor, spre a o
priimi pre ea, gultuind copiilor sai vdrsatul cel de vaci, prin pildele pruncilor
celor ce s-au insanatosat fail de nici o vatamare in trup, ci dinprotiva adu-
cindu-le lor aminte de vatamarea ce sä trage de la varsatul cel firesc, sä sä
sirguiasca, cu aceea datoria sa, sä pastreze viata norodului".
Multe si alte tot atitasi purtatoare de grija pentru pazirea cu aceastä
gultuire a norodului rossienesc au fost date porunci i masuri de paza de catra
binefacatoarea noastra ocirmuire, ceea ce necontenit sä sileste pentru latirea
cea de pretutindenea a acestei mintuitoare mijlociri.
Deci au nu sa cade ca toate aceste pline de sirguinta ingrijiri a ocirmuirii
pentru binele nostru sä.' destepte intru noi, rossienilor, si o multämire din
inima catra ea si insasi a noastra purtare de grijä pentru viata i pentru sana-
tatea copiilor nostrii. Au nu trebuie sä ne incredinteze pre noi infra vederatul
folos acestei iscodiri nenumaratele pilde, nu numai a celor streini, ci si a patrio-
tilor, cei ce s-au folosit printr-insa i cei ce acum binecuvinteaza pre Dumnezeu
carele au descoperit neamului omenesc aceasta lucratoare vindecare. Ce feliu
de incredintare ina mai trebuie cind in mijlocul vecinilor i intru insasi a sa
familie fiestecare poate sä vaza cä copiii cei ce sä molipsesc de firescul varsat
adeseori intru o grozava chinuire isi sfirsesc viata sa, iarä cei ce s-au g-ultuit
prin veirsatul de vaci, totdeauna fara de fria i fara de primej die in mijlocul lor
sä aflä, fiind sänatosi i veselind ochii parintilor säi. Iarä mai ales au sa cade ca
pä.rintele cela ce este crestin, cu raceala de suflet sä caute la pierzarea copiilor
sai cei ce i se dau lui de la Dumnezeu ca un zalog de milä avind mijlocire
pazeasca si izbaveasca pre dinsii, cind Sfintul Apostol Pavel numeste pre
fiestecare acela 111-P-.79 de credintä lepadat si mai rail decit cel necredincios
care nu poarta grija de ai sai si mai virtos de cei de ai casai sale.
Asa dara, siliti-vä., parintilor de bunä vreme a intrebuinta aceastä de
nädejde aparare a copiilor despre pierzatoarea molipsire a vdrsatului firesc.
Dacä voi din pricina indaraptniciei nu vä yeti folosi cu aceasta mintuitoare
mijlocire, apoi prin pierzarea copiilor vostrii, cei ce adeseori se omoara de
veirsatul cel firesc, vä yeti arata nu binevoitori patriei, nemultamitori monar-
hului vostru, celui ce sä prea ingrijaste pentru voi si nesupusi insasi proniei

304
www.digibuc.ro
dumnezeesti. Jara macar cä copiii vostri si s-ar fi mintuit viaja sa de pierzä-
toriul vdrsat firesc, cu toate acestea parintii nu mai putin vor fi vinovati-pentru
urmarile cele ce curg uneori de la dinsul, pentru calicie, pentru. inslutire,
pentruslabaciune i pentni neputintele cele de lunga vreme, care nici cu o mos-
tenire de averi parintasti nu poate a fi rasplatite copiilor. Cäci, dupa' cum
graieste inteleptul Sirah, socotind pentru cresterea copiilor: mai bine este
saracul sanatos si tare cu trup decit bogatul carele are trupul sat' ränit. Sana'-
tatea. ai tarie mai 'Lana este decit //fP.J10 tot aurul i trupul cel sanatos i cu
putere decit avutia nenumarata. Nu este mai bunk' avutia decit sanatatea
trupului si nu este bucurie mai mare decit bucuria inimii. Mai blind este
moartea decit boala statornica sau decit viata amara.
Folosindu-ne dar cu aceasta descoperita de cVrä milostivul.Dumnezeu
rnintuitoare mijlocire, datori sint toti adeväratii ffi ai pravoslavnicii biserici
din adincul cunoscatoarei inimi a proslavi si a multami pronia dumnezeiasca
carea dupa cum oarecind in legea ce veche au invatat pre fiii lui Israil cucenusa
juncii sä-si curateasca trupurile sale de spurcaciunile mortaciunii, asa si in
vremile noastre ne-au aratat in acelasi dobitoc un lucratoriu chip spre a ne
izbavi de caträ purtatoarea de moarte boala a neamului omenesc. Amin
S-au tähnacit de pre cea rusascá i s-au tipärit in Duhovniceasca tipo-
grafie a Bessarabiei in Chisinau la anul 1830.
Browa, 18 x 23 cm, 1f. titlu, alba + 10 p., caractere chirilice, hirtie gri-veriuie,
filigran dungi §.1 blazon princiar.
DEP.: Bibl. Acaderniei Románe, CVR 1 484.

90

Rugdoiunea fientru izbdvirea de ldcuste

si de alte fe/iuri de jivini care aduc stricaciune i pagulná
holdelor si viilor.

La liturghie, la intiia ectenie cea mare dupa: pentru cei ce inoatá pre
p e, sa adaoga i acestea :
Pentru ca nu cu minia ingrozirii sale sa ne strice pre noi pentru pacatele
faradeligile noastr e, ci sa-si aduca aminte de muele i induranle Sale cele
din veci i sá ne rniluiasca pre noi, Domnului sâ ne rugam.
Pentru ca sá crute oamenii i dobitoacele si tot pamintul acesta i sä-1
izbaveasca pre dinsul de läcustele cele aducatoare de stricaciune, Domnului
s'a ne rugam.
Pentru ca sá dea bunä prefacerea vazduhurilor mostenirii Sale si s'a in-
=Itascá rodurile pamintului, Domnului sá ne riigm. 110.12
Pentru ca nu dupa pacatele noastre sá ne dea noao i sä ne pedepseasca
pre noi, ci dupa mare mila S a si dupa multe indurarile Sale sa arate spre noi
degrab iubirea Sa de oameni i bunatatea, DomnuIui s'a ne ruggm.
Pentru ca nu cu taberele lacustelor celor nesatioase, pentru pacatele
noastre, sá strice rodurile i samanaturile pàmîntului, ci sá le pazascl i sa le
irrnultasca pie dinsele pentru saracii norodului Sä.u, Domnului sa ne rugäna.

305
www.digibuc.ro
 Pentru ca cu milostivire sä auzä glasul rug5ciunii noastre, si sä ne
izbäveascä pre noi de läcuste, de foamete, de ciumä.', de cutremur, de potop,
de foc, de grindink de sabie, de nävährea celor streini de feliu, de r5.zboiul
cel dintre noi si de toate ranele cele aduatoare de moarte, Domnului sä ne
rug 5.m.
Pentru ca sä ne izbävim noi; ApAr5., mintuieste i celelalte.
Dupä vihod, tropariul, glas 2.
Cautä cu milostivire Dumnezeule spre norodul cel gresit si nu trece cu
vederea pre cei ce cad la II[P.]3 Tine cu poaintä, ci ca un bun miluieste si
degrab Ii izhäveste de dreaptä ingrozirea Ta, pentru rugaciunile Näsatoarei
de atunnezeu, unule iubitoriule de oameni.
Proclaimen, glas 8 Doamne, nu cu minia Ta sà mä mustri pre mine.
Stih: Sä nu intorci fata Ta de la sluga Ta.
Apostolul: atre Rimleni, zacealo 98
Fratilor, stim a toatä f5.ptura impreunä suspinä i impreura are durere
pinä acum. i nu numai aceea, ci i carii avem pirga duhului, si noi singuri
intre noi suspinäm, asteptind mostenirea fiiasa, izhävirea trupului nostni.
a prin nä'dejde ne-am mintuit, insä nedejdea care sä vede nu este radejde,
cä ceea ce vede cineva pentru ce o si nädälduieste; iarä deaca radä.jduim ceea
ce nu vedem, prin fabdare asteptä.'m. Asemenea i duhul impreunä ajutoreazä
noao intru släbiciunile noastre: cä de ce ne vom ruga, prectun sä cade, nu stim,
ci singur //[P.]1 Duhul se roagä pentru noi cu suspinuri negraite. Iarä cel ce
ceara inimile, stie ce gindeste Duhul, cä dumnezeieste sä_ roagä.' pentru sfinti.
Evanghelia de la Mateiu, zacialo 20; de la gium5tate:
Zis-au Domnul: cereti i sä va da voao, autati si yeti afla, bateti si sà
va deschide voao, a tot cel ce cere ja i cel ce cauta aflä i celui ce bate, sä va
deschide. Sau cine este dintru voi omul de la carele de va cere fiul sau piine au
doarä piaträ va da lui sau de va cere peste, au doarä sarpe va da lui. Deci
deaa fiind voi räi,stiti däri bune da fiilor vostri cu di mai virtos Tat5.1 vostru
cel din ceriuri va da cele bune celor ce cer de la dinsul.
Dup5. Evanghelie ectenia ce indoità:
Lucruri vrednice de pedeapsä am fäcut dreaptä. judecata Ta
ne-au ajuns pre noi Doamne. Ci iart5., iartä pre norodul cel gresit i intoarce
minia Ta ce cu dreptate au sosit la noi intru pocäintä adem aträ Tine si cu
smerenie Te rugärn, auzi-ne i ne miluieste.
Cel ce cercetezi pämintul si inmultesti rodurile lui, cel ce fäsari iarbä
dobitoacelor i verdeatä spre slujba oamenilor, miluieste oamenii i dobitoa-
cele, stria multimea 15.custelor celor ce mänina holdele noastre, innoieste fata
p5mintului si a inmulti rodurile lui îi porunceste; rugämu-ne Tie, indurate
Doamne, auzi-ne si ca un bun ne miluieste.
Precum sint ochii slugilor in miinile st5pinilor säi asa ochii nostri aträ.
Tine, Dumnezeul nostru, cu credintä cautä pinä ce te vei milostivi spre noi,
pentru ace ea nu ne pierde pre noi cu cea preste fire multime de 15.custe care
mäninca p ämintul nostru, ci cu milostivire cauta spre noi i cu indurare ne
miluieste.
Cel ce räsari soarele preste cei raisi preste cei buni i dai ploile i roao
bineaducltoare de road5//fP..76 i bineprefä cute väzduhuri spre tolosul zidirii
Tale, nu cu iutimea Ta sä ne mustri pre noi, ci cu milostivire inmulteste se-
mintile pIrnintului i rodurile lui intru. Po aintä ne rug5.m Tie iubitorule de
oameni Doamne, auzi-ne i ca un indurat ne miluieste.

306
www.digibuc.ro
 Nu pomeni färädelegile noastre stäpine, cä de vei auta la färädelegi
nimenea.nu va sta inaintea Ta: ci degrab sä ne intimpine pre noi indurärile
Tale Doamne, a am säräcit foarte, ca sä nu ne omoare pre noi multimea
läcustelor i pink' in sfirsit sä nu ne pierzi, rugämu-ne Tie, degrab ne auzi i cu
milostivire ne miluieste.
Nädejdea i mintuirea celor ce cu pravoslovie cred intru Tine Doamne,
izbäveste toatä tara aceasta de läcuste, de foarnete, de ciumä, de cutremur,
de potop, de foc, de grindinä, de sabie, de venire asupra-ne a altor neamuri, si de
räzboiul cel dintre noi si de toate ranele cele aducAtoare de moarte si milo-
stiv, i blind i lesne iertätoriu fii iubitorule de oameni pentru päicatele noastre
si ne miluieste pre noi si intoarce toatä. minia Ta, care 111-P1.7 pre dreptate sä
porneste asupra noasträ i ne izbäveste pre noi de dreaptä pedeapsa Ta
sträluceste cu darul Tà.'u toatà fata tärii acestia, spre aducerea roadelor pämin-
tului si brand' vietii noastre. Sá zicem toti cu lacrämi: Doamne sfinte, deLrab
ne auzi si cu milostivire ne miluieste.
Vozglasul: Cà milostiv i iubitoriu de oameni ci ce[lelalte].
Diaconul zice: Cu umilintä toti plecindu-ne genunchele, Domnului sà ne
rugärri.
Strana: Doamne miluieste, de 3 ori.
Preotul ceteste rugAciunea 1.
Doamne Dumnezeul nostru, cela ce aceastä fäpturä vitzutä cu porunca
Ta cea ziditoare dintru nefiintä. intru fiintä o ai adus, apoi si pre om cu miinile
Tale 1-ai zidit prin butatatea Ta cea prea Malta si mai intiiu, adecsá toatä
gAtirea cea necatitä si de odihnä i-ai sävirsit lui spre mincare bäuturä
impreuta prin cälcarea poruncii l-ai lipsit pre el de acea mincare nestric5.-
cioase i altà petrecere mai cu anevoie i-ai dat lui de folos! cä ai poruncit
pämintului sä dea din sine roduri spre hrana noastrà si a dobitoacelor celor
necuvintätoare in multe chipuri i feliuri i unora adec`a din singure semintele
pärnintului dindu-le cele de trebuintä, iarä altora intr-alt chip dura puterea
cea purtätoare de grijä prin care si spre pestii narii cu buratatea Ta privesti,
dreapta Ta deschizindu-se i umplind toatä jivina de buravointä., cela ce
semne rnari i minunate ai fäcut in legea cea vechie si in cea noao, auzi-ne pre
noi päcätosii i nevrednicii robii Täi i precum oarecind prin Iosif acela carele
au purtat chipul al unuia näscut Fiiului Thu ai hränit de prisosit pre tot
norodul acela israiltenesc, asa si acum prin unul näscutul Fiiul Täu, adevära-
tul Dumnezeul nostru, clä-ne cele ce sint spre hrana i odihn a noasträ...
Broura, 17 23 cm, 8 p. (sfiqitul lipse§te), caractere chirilice, textul incepe im diat
dupg trtlu, hirtie groastt gri-verzuie, literele incciAtcare §i Z in case-W. ornamentaa.
DEP.: Arh. Stat. Iai, Fond Mihail.

188

Ponturi scoase din nastavleniia dohtortdui pentru chipul

Pcniul al 2-lea. Tot in aceeasi zi dupä primiirea giurämintului,

cuitctii dais:Jai sint a sä apuca spre gätire lucrurilor. Precum casile i averile
nikc à.'ic ale si nernisatoare intru acest chip: In toate casile, ferestrile i uOle
intlfgi si nicidecum la pod sau la päreti sä nu fii nici ce mai micä crAp5.-

307
www.digibuc.ro
tur5. sau borti pe care ar pute sä. iasä. fumul. Hornurile sä fii foarti bine astu-
pate si lipite, in fiistecare casä sä fii insirate atä sau asezate präjini mai gios de
pod di giumätate arsin. Asäminea sä aibä aceasta gata lut fr5.mintat
pentru unsul usälor impregiur[ ...]
Al 13-le si in sfirsit la fiistecare tirgusor si sat ori odai, li sa puni indato-
rire asupra pamescicilor, posesori, pravitelilor si altor di nedejdi fatä, ca sä,
aib5. privighiere pentru intocmai implinire a ponturilor mai sus cuprinsi.
pentru agiutoriul di slujbä li-s va insemna din 15.cuitori, care vor fi vrednici,
Leg, gresalä i färä cea mai micä, sap are din videri sä-si fac5, implinire in-
särcinärii pusä di nacealstvä pentru binele obstesc.
In ce adeväratä. iscälit : doctor Simascu, lecar Goldintel, lecar Prohorov,
doctor Torfisor.
In folio, 2 f., p. 4 alb5., textul cu caractere chirilice, hirtie gri. insemnarea: "5-au pri-
mit, aprilie 1 zi 1830 goda". Se reproduce dup5. Mihail 1984, p. 527.
DEP.: Fost in Bib" Paul Mihail, acum i s-a pierdut urma.

308
www.digibuc.ro
 PROCLAMATII SI RELATII DESPRE DIFERITE RAZBOAIE
ALE IMPERIULUI

Noi Alexandru cel

cu mila lui Dumnezeu imparat a tuturor Rusiilor
si celelalte si celelalte si celelalte

Dumnezeu si toatä lumea sint martori la aceasta cu cita osirdie i putere

au intrat vrajmasul in dorita noastrà patrie, insà n-au putut/P..1 290 sA ispi-
veascà gindurile lui cele rele si pizmatIrete. Avind el buna nä.'dejde intru in-
fricosatele puteri ale lui care de dinsul intr-adinsu era adunate mai din toate
impärätiile Evropii, au plecat cu läcomie ca sä stapineasca i cu sete de singe
au alergat degrab ca sä intre in insusi pieptul imp5.ratii noastre cei mari pentru
ca sä verse intr-insul pre toate infricosatele nenorociri care fär de veste urma
sä aducä. pierzare. Dar toata' gatirea cea facuta de el demult s-au pustiit prin
razboi. Iubirea de slava / a lui si silniciii cea fara de hotar au ramas desarta.
Dupe cum s-au cunoscut den cele ce s-au vazut, apucärile lui era gatite impo-
triva noasträ ca un pahar amar pricinuitor de multe rautati,
Deci Noi, vazindu-1 ca au intrat in hotarale noastre cu acest feli de
turbare salbateca, am fost siliti, cu inima zdrobitä., sà chemam intru ajutoriul
-nostru spre dumnezaiasca purtaie de grijä i sä.' golim sabia noasträ i sa ne
fagaduim la simtirea noastrá caci nu o vom mtoarce in teaca pina ce si unul
din vrajmasi ar raminea inarmat in pamintul nostru. // f. 291
Noi am tiposit in inima noasträ aceasta fagaduialä nadajduind intii
decit in sprijinirea dumnezeiestii purtari de grija, iar al doile in statornicia
norodului celui incredintat noao de la Dumnezeu dupa cum si la aceasta n-am
fost
O pildä ca aceasta a vitejiei, a inimii, a bIagocestii, a räbdärii si a stator-
nicii au arätat Rossia impotriva vrajmasului cind au intrat in parnintul ei.
Carde cu toate neauzitele mijloace ale cumplirei si ale salb5.ticirei n-au putut
sà se sä.virseasca &duffle / care hräniia. Rossia p-ntru cite au suferit de la el
,au suspinat, s-au orinduit, värsarea singelui ei s-au inmultit intr-insa duhul
cu arderea orasalor ei s-au aprins dragostea catra patriia lor, cu pier-
N.B. lii capitolul III sint incluse integral acte,e nr. T, 2, 5, 6, 7, 8. 12, 21 * 137 *
138, 139, 140, 141, 145, 146, 147, 148, 149, 150, 151, 152, 1:13, 154, 164, 170, 174, 175.

309
www.digibuc.ro
derea si batjocorirea besericilor lui Dumnezäu s-au intärit intr-insa credinta
si au odräslit osirdia cea nepovestitä a tuturor läcuitorilor ei. [Cuvint indes-
cifrabil] pästorii, boerii, parte besericeasa, negutätorii, noroadele i intr-un
cuvint toatellff../ 292 dregätoriile i stärile hripärätesti necrutindu-s nici avu-
tiile lor nici viata lor si arätind cu un suflet o viteazä, blagocistivä si inväpäiatà,
dragoste cäträ patria lor si mai virtos c5.trä pravoslavnica noasträ credintä.,
au asäzat ace[alstä de obste unire cu care in putinä vreme s-au fäcut aceste
urmätoare. Acel de altä credintä., acel iubitor de stä.'pinire, acel vestit pentru
biruintäle, sälbatecul vräjmas au intrat in pämintul nostru cu o jumätate
de milion / de oaste pedestrime i alärime adunatä de la doazeci de impärätii
si cu aceastä atita turatoare oaste aleargä in mijlocul Rossiei, sä intinde
incepe de pretutindenea sä verse foc i pustiire. Dar de-abiia trec sase luni
dupä intrarea lui in hotarele noastre i unde
Aicea sä cuvine sä zicem cuvintele sfintitului psalm: Väzut-au pre cel
necredincios prea inältindu-se i ridicindu-se ca chedrii Livanului si am trecut
iatä nu era si 1-am cdtat pre el si nu s-au aflat locul lui".
Acest adevärat inalt grai s-au plinit improtiva trufasului i necredinciosu-
lui vräjmasului nostru. Unde sint ostile lui? Räsipitu-s-au ca ploaia de vint
puternic si 11110 293 s-au acoperit ca cerul de non i negri. 0 parte mare a lor
zac la pämint i sä adapä cu singele lor in lungimea cimpiilor Moscvei, Kalu-
ghei, Zmolenscului, Belarossiei si Litvei, ceialaltä parte mare la dese falzboaie
s-au robit inpreunä cu multi voevozi i ghenärari intr-acest chip. Pre urma
celor di multe feliuri si tari räzboae, tabere intregi ale lor nilzuind la märimea_
de suflet a biruitorilor sä inchina, aruncindu-si armele inaintea lor iarä altä
atita mare parte ce fämäsese fiind gonitá si präpäditä de purtätoarele de biru-
in osti ale noastre si aträ aceasta räzboitä de gerul cel mare si de foame, au_
asternut drumul cu trupurile lor cele putrede de la Moscva pinä la hotarille
noastre cu tunurile i cu gältirea de rä_zboiu si cu präfäriile, / atita cit din.
toatä acea cu mult numär surnä, rämiind un mic härämuc nebägat in searnä,
lesinat i mai jumätate mort, pot säl meargä la locul lor pentru ca sä: vesteasc.
patriotilor s5.i veacinica fria si tremurarea lor.
Acest feliu de zguduitoare pedeapsä sä intimplä la aceia carii indräznesc
sä: intre cu ginduri räzboinecesti in sinul puternicii Rossii.
Deci, acuma, noi cu o bucurie din inimà i fierbinte multämitä aträ.
Dumnezeu arätäm la iubitii nostri credinciosi supusi cä acest feliu de sävirsire
a räzboiului au covirsit mai si pre insäs nädeajdea noasträ dupä cit i cea
osirduitoare sävirsire a celor mai nainte zise fäg'äduieli i ginduri ale voas-
tre. // f j 294
Nu mai este nici un vräjmas in pämintul nostru sau mai bine a zice, toti
acestea aicea au fauns, dar morti, räniti si robiti, numai trufasul voevod al
lor de abia cu cei mai de frunte ofiteri ai lui au sapat de aicea, dupä ce s-au
pierdut toatä oastea si toate tunurile ce adusese cu dinsul, mai mult de o mie,
gall de acilea care s-au ingropat si s-au inecat de insusi ei, care si acelea_
s-au aflat i sint in miinile noastre. Pentru privirea pierderii ostilor lui, privire,
zic, necrezutä, de abia poate cineva sä o creazä., väzindu-o cu ochii.
Cine ar fi putut sa ispräveasa aceasta; cu adevärat nici voevodul ostilor
noastre vestitul acela, zic, voevod carele au adus in patrie nenumärate nemu-
ritoare slujbe / nici aiti iscusiti i viteji ghenerari si räzboinici, nici de obste
toatà oastea noasträ cea viteazà. Ci aceasta care s-au acut de dinsi este preste-
puterea omeneasdi i sä cade sà däm acest mare lucru la purtarea de grijä_
a atotputernicului Dumnezeu.

310
www.digibuc.ro
 Deci, ia sà c5dem inaintea sfintitului lui prestol i väzind ardtat mina lui
ca sä pedepsäisti trufia i págiratatea, ja sä ne invdtdm dintr-aceastà infricosatä
pildà ca sä." fim intregi si smeriti, sdvirsind legile si vointa lui i nefdcindu-ne
.asemenea cu acestia ce au azut din credintd, cu vrälmasii nostri carii au pgu-
bit besdrici, ale Cdror trupuri in nenumdratä sumä. sint tävälitä
hrand ciinilor si pdsdrilor. // f.1 295
Mare este Domnul Dumnezeul nostru si mare este mila lui preste noi.
la sä. alergdm Cdträ dinsul cu fapte bune si cu simtiri si ginduri curate in bes5.rica
sfinteniei lui si acolo cu cintare de biruintä, spre slavosloviia lui, ja s5.4 multä-
mim pentru bogatele indurdri ce s-au vdrsat preste noi.
Si ja sà cädem aiträ dinsul cu fierbinti rugdciuni ca sä intinzä mila lui
cdträ noi si sd inceteze räzboaiele si uciderile si sä trimitä cdtrd noi biruinte
preste biruinte si pre cea doritä pace si obsteased liniste a noastrd a tuturor.
Dec.: 25, 1812 in Vilna.
DEP.: Dibl. Academiei Romane, Ms. rom. nr. 4 143, f. 289 295. Text inedit.

Cu mila ltti Dumnezett, fire stintul indrefittItorul Sittod,

toatà tagma duhovniceascä pravoslavnied a Rusii
In Domnul sd yd. bucurati.

Cind Dumnezeu, dupd sfintele giudiedtile sale au cercetat in zilile noastre

biserica i stdpinire Rusiei, au mai si feliuri de ispite prin acel tare si viclean
vräjmas, atunce noi stregind cu totii, sä sä ridice intru duh, pentru lege si
patrie sa, mai ales v-am indemnat pre voi, iubitorilor de Dumnezeu inainte
stätätorii si slujitorii sfintului oltar, sä va silit[i] a agiuta i sä fiti inainte mer-
zdtorii la acest drept lucru, cu rugAciune, cu cuvintul si cu pilda. Acutn cind
cel ce au trimis pre ace gre ispitire, au acut si pre slävitä. izbdvire, El ddruieste
nou[ä] i aceastä mingiieri, cä pentru cuvintul satuirii i indemndrii, ci Cu
bund inina ati primit, putem sä vd rdsplätim a dou cu euvint de bucurie si de
laudä.
Evlavie i credinta voastrd sä vestesti in patrie si sä pomenesti inainte
trormlui preblagocistivului singur stdpinitor: aducire agiutorului de cdträ
duhovniceasca obstime si a deosebitelor feti dintr-insii la trebuinta rdzboiului
s-au pecetluit cu osirdie ce do blind vointä i sint indestuli dupd numdrul sau,
cdci putintele ptirti ale sale sá aratà mare jdrtfi, fiind date din acel di averi
ci n-au prisosul sdu. intr-armare levitilor si a fiilorlor neavind alt ajutor defit
vdzuta blagoslovenie a bisäricii s-au insemnat cu curata si fdrd de rdcomie
rivnire. Slujitorii casdi lui Dumnezeu, 15.sind rindul slujbii sale fratilor sdi, au
ndvällit improtiva vräjmasului celor sfinte, vruta abie pute fi intrebuintatä
spre linistita slujba bisericeased, n-au simtit intre sine neajunsul puterei,
spre slujire in rdzboi, puterea cuvintului si a pildei cu care pastorii i slujitorii
Tainilor Domnului au propovaluit norodului datoria sa card DumneLeu
credinta sa Cd.trd legiuitul impdrat, au imbärbdtat pre cei inspäimintat[i] / au
mingiet pre cei necdjiti, au prefdcut pre cei blinzi 15.cuitori intru indräzniri
apdrdtori a patriei, s-au indreptat prin dovada lucrdrii a tot norodul i in
multe rinduri s-au filcut doveditä de ocirmuitorii ostinesti i politicesti.
dintru acesti credinciosi pdzitori a bisericii lui Hristos puindu-s pe insus pavdza
apdrare cclor sfinte, despre defdimare batjocGritorilor inainte usii Casäi

311
www.digibuc.ro
Domnului (sa le descbiz6 lor Domnul vecinica usá a bisericii sale cei ceresti) au
primit mucenicescul sfirsit.
Pentru aceasta läudatä faptä ce s-au fäcut pentru slava numelui lui
Dumnezeu, pentru credinta cäträ Unsul [lui] Dumnezeu spre izbävire
paza patriei, intii dar fratilor sä multämim lui Dumnezeu si Domnului n stria.
Iisus Hristos care v-au implut pre voi cu duhul satuirii si a patriei si au dat dar
si puteri cuvintului vostru prin buravointa pre blagocistivului singur stäpini-
toriului marelui domnului nostru Impärat Alexandru Pavlovici, care cu buni
drepti ochi, cu impäräteasa inimä cuprinde ostenelile si sirguintile credin-
ciosilor supusi ai sài, latä c5.' din parte sfintitului Tron i despre toatä iubi-
toare de Hrisios patrie, vä scriern i vä facem märturisire voao : pravoslavnecii
tagme duhovnicesti a Rusiei bunävoire si cinste, cläm multämire.
Dumnezäul pácii, ci au proslävit si in räzbo[a]e pacifica slujire a voa-
strä., sä Và dei voao fratilor in toatä vreme ostito[a]rei bisä"rici, cu vrednicie
umbla intr-ace cu dar däruitä i sfintitä chemare voasträ, sporind totdeauna
intru tot cuvintul i lucrul bun si sä vä päzascä pre voi desävirsiti intru toate la.
venire Domnului nostru Iisus Hristos.
Ce adeväratä cu iscälitura presfintului indreptätoriului Sinod 1813,
avg[ust] 4 zile.
In folio, manuscris, 2 f., a doua alb5 hirtie gri-verzuie, Cu filigran 1810", litcrele chi-
rilice 111 F A G; scris cu cernealà neagr5. decoloratb..
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail, inedit.

Cu mil lui Dumnezeu Noi Alexandr

Impàrat i singur stäpinitoriu a toatä Rossia i proci, i proci, i proci
Facem arätare de obste la tot norodul.
Viforul räzboiului ridicat de dusmanul cel de obste a linistirii, de dus-
manul Rossii cel neimpäciuit, care nu de mult au suflat cu sälbáTácie in Mima_
patriei noastre, acum au trecut in partea neprietenilor i intr-insa au asäzat
greutatea sa. S-au plinit mäsura räbdärii lui Dumnezeu apärätoriului celor
drepti. Cel intru tot puternic au intr-armat pe Rosia ca printri isa sä intoara
slobozirea noroadelor si a impäratilor i sä ridice pre cei c5.zuti. Anul o mie
optsute doisprezece, ingreuiat cu ranele ce au priimit î i piept patria noasträ
spre surparea celor viclene socoteli a iubitoriului de stä' pinire dusman, au
inältat pe Rosia la Nirful slavii, au arätat-o inaintea fetii lumii in märimea ei,
"au pus temeiu slobozirii noroadelor. Cu mihniciunea sufletului desärtind toate
mijlocirele spre depärtarea acelui nelegiuit räzboiu, am alergat Noi cáträ
mijlocirea puterii. Amarnica nevoie au tras sabia noasträ.. Vrednicia norodului,
care prin pronia a celui Prea Inalt, s-au incredintat purtärii noastre de
grijä.", ne-au oprit a o intoarce in teach' pinä cind dusmanul s-au aflat in pä-
mintul nostru. Cu hotärire am dat noi aceastä. f5.g.äduintä. Am dat-o nu arra-
giti fiind de strälucirea slavei, nici imbätati de iubirea stàpînirii, nici in vremea
norocirii, ci cu inimä curatä am värsat inaintea oltariului celui Prea Vecinic
rugäciunile noastre. In tare nedejde la cea dreaptà judecatà a lui, plini fiind
de simtirea dreptätii noastre, 1-am chiemat pre dinsul intru ajutoriu. Noi am
inceput lucru mare. In bunätatea dumnezeiasa am aflat sfirsitul lui, unimea
intr-un duh a celor iubiti noao credinciosi supusi, cea cunoscutä a lor dragoste
c5.trä patrie au intärit nädejdele noastre. Blagorodnicii Rossiei puternica
312
www.digibuc.ro
sprijenire a prestolului asupra cäria totdeauna au räzämat märimea lui, sluji-
torii oltarelor a celui Prea Puternic Dumnezeu cu a carora blagocestie ne
intdrim in calea credintii, cei vestiti cu slujbele sale, negut[ä]tori i oräseni
n-au pregetat nici o järtvire. Blindul lucrätoriu al pärnintului, cäruia pinä
atuncea nu i-au fost cunoscut sunetul armelor, cu armele au apärat credinta,
patria si pe impäratul. Viata au socotit-o el ca o mied järtvire. Simtirea robiei
necunoscutä in Mima rossianinului niciodatä n-au plecat el capul inaintea
stäpinirii streine; au indráznit cineva a-i pune lui jugul : pentru unul ca acela
n-au zäbovit pedeapsa. Au ridicat oarecarii armä improtiva patrii lui / a
unora ca acelora el le aratä morminturele lor. Asa Inaltä Dumnezeu pre cei ce
näcrajduiesc intr-insul. Dusmanii au fugit de fata noasträ, nu multi au rämas
ca sä vesteascä präpädenia lor. Asa Dumnezeu pedepseste pre cel mindru.
Lingä acestea s-au mai gätit noao intr-armäri a neprietinilor, incä noroadele
care sä impotrevise Rossii au pus mintuirea sa intru adunarea puterilor sale.
Ca sä ingrädim patria de nävälirea neprietinilor au fost trebuintä a scoate
räzboiul afarä de hotaràle ei si cele purtätoare de biruintà osti ale noastre
s-au arätat la Visla. S-au inceput anul o mie opt sute triisprezke. Noroa-
dele au plecat auzirca sa spre ascultarea adevärului. Privighierea ce obositä
de necazuri s-au desteptat. Sufletele lor s-au adunat intru una. tntr-armärile
s-au acut o intr-armare numai. Cei ce sà improtivia s-au supus cu armele. Cea
grabnicä trecere de la o izbindä la alta ne-au adus la malurcle Reinului. Dus-
manul au rämas neplecat spre pace, insä debia au trecut anul si ne-au vä.zut el
pre noi inaintea portilor Parijului. Norodul frantuzäsc care niceodatä n-au
pornit intru Noi simtiri vräjmäsasti, au sprij'änit tunetul nostru, care era gata.
cä caza asupra lor. Frantia s-au deschis ochii la präpastia ce-o incu[n]jura,
au rupt zàbalele arnägirii, s-au rusinat a mai fi unealtä a unui iubitoriu de
stä'pinire. Glasul patriei s-au desteptat in inimele norodului, s-au ivit noao
rinduialä a lucrurelor. S-au chemat la prestol cel legiuit stä'pinitoriu. Frantia
au poftit pacea, ei i s-au ddruit pace cu mä'rimea de suflet si temelnicä. Pacea
aceasta este amanet a sigurantii fiestecäruia deosAbit norod, acii de obste
indelungate linestiri carea ingrädeste nesupunirea, intä.'reste slobozirea, rägä-
duieste norocire Evropiei, gäteste mai inainte räsplätiri vrednice ostinelelor
acute pentru premejdiile cele biruite. Cel Atotputernic au pus hotar ne-
cazurelor, au proslävit pre cea iubitä Noao patrie din neam in neam, ne-au
d.ä.ruit Noao dupà inima i dorirele noastre. Noi cucerindu-ne inaintea Dom-
nului dätätoriului a tuturor buratätilor, inältind multä.metoare rugäciuni din
adincul inimii noastre, poroncim ca: intru toatä lätimea impärätii noastre
sä sà aducä' präznuitoare rugäciuni milostivului Dumnezeu. Sintem incredin-
tati curn c5. Rossia va cädea in genunche si va varsa lacrimi de bucurie inaintea
prestolului celui intrutot indurätoriu.
S-au dat in Part mai in 18 zile, anul de la Nasterea Mintuitoriului
nostru Iisus Hristos 1814, iarä de la inceputul impärätiei noastre, la al patru-
sprezecelea.
Cea adeväratä s-au íscàlit cu singurä mina impärätestii sale märiri
asa : Alexandr. Locul pecet[ii].
S-au tälmäcit moldoveneste i s-au tipärit in Exarhiceasca tipografie a
Bassarabiei.
In f lio, 1 f., caractere chirilice, hirtie gri-verzuie grcas5..
DEP.: Arh. Stat. Iai, Fond Mihail, Bibl. Academiei Ronane, Foi volante, mapele
XIX/39, XXXIV/133.
24 - C. 329
313
www.digibuc.ro
Insemnäri:

f. lv De la Exarhiceasca dicasterie a Mitropolii Chisinäului i gotinului

aträ. Preacuviosia sa S. arhimandritului Gavriil si igumen de la
mänästirea apriana. Porona
No 1 7734
La apriana
1814 an iulie 18 zile am priimit si du[p5.] porona s-au facut präznuitoriu
molebin spre multämirea celui Prea inalt pentru biruinta vrä.jmasilor
pentru fericita pace ce s-au legat spre linistirea Evropii de simtitoarele sale
.ostenele, pentru care dupä datorie s-au fAcut aport ce intocma dupä poronci
s-au urmat la 19 iulie. 1814, iulie 20.
f. 2r De la Exarhiceasca dicasterie a Mitropolii Chisiraului i Hotinului.
Clträ prea cuviosia sa arhimandritul Gavriil i egumen mänästirii
apriana. PoroncA.
sä triimite preacuviosii tale manifest tipArit in limba moldo-
vineascä pentru biruinta vräjmasului si pace ce s-au läsat. Care manifest
priimind.u-1 mai intii cetindu-sä in märfästire, apoi vet[i] face si molebin
cu tragirea clopotilor toatä zioa f5cind instiintare si cAträ, dicasterie cl
intocmai ai fost urmatori. Ïn Chisinäu, anul 1814, iulie 15 zile."
Comis (neidentificabil) [Pecete rosie de ceatä. CU
Secretar PP insemneie imperiale]
Cantelearist )1

In folio, f.1 r i 2 v albe, hirtie albasta, scris autograf, caractere rusesti.

DEP.: Bibl. Academiei Romfine, Foi volante, n apa XXXI 162.

Ucazul imptirdleflii sale meiriri

singur stapinitoriului a toatä Rossia
De la indreptä.toriul Senat: sä face stire c5.trä tot norodul
Cea cu bucurie pentru toatä Evropa instiintare de intrarea cu slavä
impäiätestii sale märiri impreuna cu ostile sale cele purtätoare de biru-
intä, in Parij i apropierea doritei päci a umplut inimile tuturor rossienilor
de cea mai userdnicä multämire cäträ pricinuitoriul acestor mari
Cele mai intli ocirmuiri, insufletite fiind cu cele de obste simtiri i apucind
inainte cel dintr-un suflet glas al pa triotilor säi, au poftit inaintea: fetii
..lumii a insemna userdia credinciosului supus norod rossienesc cilträ a tot
iubitul monarh. Priimind acest scopos si aducind Domnului Dumnezeu
multämetoare ruglciuni pentru cele minunate izbinde cu care au incunu-
nat el slava armelor rossienesti, coleghiile: adicI prea sfintul ihdreptä-
toriul Sinod, impär5tescul Sfat si indreptätoriul Senat au facut o deosäbitä
obsteasca adunare in care, impreunä socotind ce feliu de dare din obsteasca

.314
www.digibuc.ro
cunostintä. vor sä puie la picioarele domnului imparat, pentru proslävirea
patriei, fiindcä cu biruinta lui si cu neclätita statornicie s-au alungat cele
neobicinuite näväliri a vräjmasului care au indräznit a intra in hotaräle
Rossiei. Nenurnärate polcuri a deosäbite noroade s-au biruit, s-au gonit
s-au strica t. Evropa carea a.stepta.neapäratà pierzarea sa cu eaderea cei
de pe urrnä ingrä.diri a nespinzuräni sale, cu uimire au väzut cele purtätoare
de biruintä steaguri a impäratului Alexandru si ale aleatilor säi piste malurile
Nemenului, Vislii, Odrii, Elbii si a Renului. In grab räzboiul au intrat
chiar in Mima stä.pinirii lui Napoleon, in grab cele din unnä a lui socotinte
s-au fäcut cunoscute, de iznoavä i s-au dat lui vestite räzboaie. Parijul
s-au inchinat biruitorilor si Frantia, dupä multe pätimin intorcindu-s[i]
pe legiuitul monarh, au impreunat multemitoriul glas al säu aträ pr'ä.znui-
toarele strigäri a Evropei.
Prea sfintul indreptätoriul Sinod, impärätescul Sfat si indreptätoriul
Senat, aducind nemuritoa re slavä cistigatä de norodul rossienesc, cei neclintite
statornicii i märimi de suflet a imparätestii sale märiri, care cu glasul i cu
pilda sa au insufletit toa te tagmele i indemna ti hind nu de cele robilor
numai cuviincioase porniri, ci de cele din inimä simtiri, carele aprind pre
toti cei adev5.ra ti fii ai patriei, cu o unire a sufletilor au hotärit :
1-i. SI. aducä domnului impära t de la fata präznuitoarei Rossiei intru
tot prea supusä heretesire si simlitoare multämire pentru toa te ostinelele
cele mai ridicate de dinsul spre adäogirea slavei i fericirei a stäpinini sale.
2-le. Adäogind cáträ sfintit numele lui titlul blagoslovit cu atita mai
mult potrivit cu blindetile i blagocestiva smerenie / a domnului imp5.rat,
cu cit vederat este cä cele mari ostenele i podviguri a sale sint insemnate
cu acoperämintul proniei celui prea inalt.
3-le. Pentru ca sä se paradosascsa celor mai de pre urmä. urmasi ai
nostri ccea de acum slavä. a Rossiei i cea din inima multämire cátrá prici-
nuitoriul ei, s'a se tiposasc5, un medal si sä.' se ridice in orasul scaonului
un monument, cu insämnare: Lui Alexandru cel blagoslovit impärat a
toatá Rossia, celui mare de suflet ridiatoriu a imp5x5.tiilor, de la cunosc5."-
toarea Rossie. Iar pentru ca sä se puie in lucrare aceastä socotintä., sä se
deschizä drum färä deosebire tuturor tagmelor si stärilor impärätiei, spre
cea de bunä.voie din averea lor järtvire, dupä puterea i userdia fiestecäruia.
Pentru cererea la toate acestea inaltei monarhicestii vointe s-au fost trimis
deputati pe exelentiile sale cileni a Sfatului impär'ätesc, pe sfetnicul lucrä-
toriul de tainä din clasul intiiu, senator si cavaleriu cneaz Alexandru Bori-
sovici Curachin, pe gheneralul de cavalerie i cavaleriu Alexandru Petrovici
Tonnasov si pe g[r]ofmeister, senator si cavaler Alexandru Neculaevici
Salticov, cärora li s-au incredintat s'a puie la picioarele impärätestii sale märiri
prea supusa cerere intäritä cu iscäliturile tuturor celor ce au fost fatä la
acea mare adunare si satuire pentru aceasta, dupä cum aceasta mai jos
urmeazä:
Intru tot prea luminate, prea puternice mare doamne impärate, singur
stäpinitoriule a toatei Rosii!
Dind laudä, cinste, slavä si multämire celui din inältime Dumnezeu,
carele au minunat asupra ta milile sale, Rossia de tine bucurindu-se, cu.
slava ta a,supra tuturor stäpinirilor înàltatä fiind, cu tine norocindu-sä.,
aträ tine astäzi s5. intoarce unsul lui Dumnezeu i in fata prca sfintului Sinod,
a impärä'tescului Sfat si a Senatului t5.u, impreunä inaintea ta plecind
genunchele, aduce obsteasca jertvä a credinciosilor täj supusi: jertvà a ini-
railor sale aprinse de podvigurile tale cele mari, care in letopisul lumii asem5.--

315
www.digibuc.ro
 riare nu are. Auzi intru tot milostive Doamne! strigarea oserdnicelor fii ai
tai i cu milostivire priimeste multamirea ce o 'Malta din adincul sufletelor
sale. Dar insa cum dupa vrednicie VOM multami tie pentru cea neclatitä
statornicie, cu care intemeindu-te pe dragostea si oserdia supusilor tai
cu aceea pre dinsii marindu-i, nu te-ai indoit a lepada pacca cu vicleanul
-vräjmas, care cu navalirea in hotarale noastre s-au fost semetit.
Ce-ti vom da tie, carele ai ingr'adit linistea patriei noastre cu asazarea
mespinzurarii stäpinirilor celor megiesite.
Ce laude pot sa fie indestule tie celui ce ai rasplatit pentru noi iuti
mea cclui simet vrajmas; nu numai cu a ta purtä.toare de biruinta intrare
în scaunul lui, dar si cu cea desavirsit oborirea acestui strasnic strimb5.ti-
toriu a Evropei, care stapinestile scaune le-au data i schiptrului sau celui
.de fier toate neamurile i imparatiile au voit a le supune. Ynaltindu-te pre
-tine ca pre un //11.2.7 biruitoriu, binecuvintam si milostivirca ta cea insem-
siata inaintea fetii lumii cu ierta.rea celor biruiti prin mä."rimea de suflet
cu izbavirea lor de jugul cel tiranicesc. Cine din stapinitorii pamintesti
marelui sa va asemana; cine dintr-insii ridicind armele spre apararea
patriei le-au purtat din margine in marginea Evropii nu pentru cistigarea
.slavei sale, ci pentru mintuirea noroadelor streine care cu giugul cel ncsa-
tios al iubirii de stapinire fara aparare era apasati i pcntru ca sá intoarca
lor pe cei legiuiti stapinitori. Cine cu intalepciunea sa si cu cea blinda'
induplecare tocma in vremea puterii au putut pe noroadelc cele invrajbite
a le intoarce spre aliatie catra sine, intarind cu aceea insus a lor fericire.
Lucrarile tale Doamne vor fi impreurra vecuitoare cu numele tau, cu numele
marelui Alexandru, care este mare de suflet, apar5.toriu Evropii, ridicatoriu
celor legiuite ocirmuiri. Lumca de marirea ta minunindu-sä apuca inainte
glasul celor fàrä partinire urmasi si iti da tie de acum toate titlurile aces-
tea. Iar tu, cel vrednic ales a celui din lnaltime, aducind toa.te lucrärele
tale cele mari la singura cea prea buna a lui pronie, jartva de lauda nu
-voiesti i cu smerita intalepciunea ta inchizi gurile noastre.
Supuindu-ne tie Doamne, noi nu VOM scirbi cu sunatoare laude
blindetile tale, dar cele de obste blagoslovenii atit de la a tale, cit si de la
cele streine noroade i darul Domnului care pururea sä afla cu tine si care
la toate inceperile tale sä insemneaza, sà indrepteze indraznirea celor supus
tie fii a tai, spre a-ti aduce tie titlul, de toti cu un suflet, intarind bunatatele
inimii tale, raspunzatoare simtirilor noastre catra tine, fara a caruia cistigare
nu este acei adevarate mariri titlu: Blagoslovitule! cu osirdie te rugam nu
lepada aceasta jartva care de la fii[i] tâi sa aduce. Dar ca semtircle m'artu-
resirii noastre care cu aceasta tisä arata sa. nu fie f5.ra glas inaintea urmasi-
lor, noi dorim ca sa se invecuiasca cu vazuta insemnare, carea macar putin
sa fie vrednica de tine Doamne, nemuritoriule, i pentru aceea indraznim
a te ruga Blagoslovitule! Nu ne opri a ridica in orasul scaunului tau monu-
ment pentru viitoarele veacuri, marturisitoriu pentru pcxlvigurile tale cele
mari, nu pentru ca sa se adaoga ceva catra slava numelui tau celui ncuitat,
dar ca sine indreptam noi inaintea urmasilor nostri, ca sà nu ne infrunteze
pre noi oarecind, intru nesimtirile noastre asupra necunostintii noastre
catra facirile de bine care ai ravarsat asupra noastra si ca la fii[i] fiilor
nostri, pina la vremea cea mai de pre urma. monumentul acesta sä fie
martur dragostei noastre i acei nemärginite catra tine plecari.

316
www.digibuc.ro
 Impäräteasca sa märire, invrednicind cu milostivire a priimi aceastä
intru tot supusä cerere de la aceste trei impärätesti coleghii, au binevoit
eispunde asupra ei prin prea inalt ucaz a cäruia cuprindirea urmeaz5..
Ucaz prea sfintului indreptätoriului Sinod, imparatescului Sfat i indrep-
tatoriul Senat. /
Luind aminte cererea ce s-au trimis c5.trä mine de la prea sfintul
§inod, de la Sfatul impärätesc si de la indreptätoriul Senat pentru ridicarea
mie in orasul scaunului monument, si ca sä priimesc nume: blagoslovit;
n-am. putut a nu simti intru adincul sufletului mieu o mare multämire,
väzind de o parte intru adevär sävirsitä blagoslovenia lui Dumnezeu asupra
noasträ, iar de altä parte, simtirea coleghiilor impärätesti a Rossii care im
aduc cel mai pläcut mie nume, pentru cá toatä silinta i gindul sufletului
mieu se intinde caträ aceea: ca cu fierbinti rugäciuni sä chiem asupra me
asupra incredintatului mie norod dumnezeiasca blagoslovenie i s'a fiu
blagoslovit de iubitii mie credinciosi supusi ai miei si de obste de la tot
neamul omenesc.
Aceasta este insus virful dorintilor si a fericirei mele, dar dupä toatä
silinta mea a agiunge la aceasta nu-m ingkluiesc insus mie ca un om a
socoti cum c5. Eu as fi agiuns la aceastà stare si a pute cu indräznealä
a priimi si a purta acest nume. i Cu atita mai ales socotesc pe aceastä
numire nepotrivitä cu pravilile i chipul socotintilor mele, pentru cä plecind
eu totdeauna si in tot locul pe credinciosii mei supusi c5.trä" simtirea blinde-
tilor si a smerenii duhului, singur intiiu voiu ar5.ta nepotrivitä cu aceea
Drept aceea arätind sävirsita mea multämire, poftesc pe imp5.rätestile
coleghii ca sä lasä acea socotintä färä nici o implinire. Dar sä mi se zideasei
mie monument in simtirile voastre, dupä cum s-au zidit in simtirea mea
c5.trá voi, s5 mä blagoslovascä pre mine in inimile sale norodul mieu, dupá
cum eu in inima mea îi blagoslovesc pre dinsii, sá fie fericitä Rossia i sä
fie asupra mea si asupra ei dumnezeiasca blagoslovenie.
Prea. sfintul indrept5.toriul Sinod, impärätescul Sfat i indreptAto-
iul Senat, ca evlavie supuindu-sä prea inaltei vointe a impIr5.testii sale
märiri au hotärit: 1-i. Acest prea inalt ucaz, ca un non zelog a monarhi-
cestii bunevointe c'atr5. norodul säu, precum i cea prea supusä cerere adusä
prin trei coleghii de la fata präznuitoarei i cunoscätoarei Rossii, cu toate
asIzärele cei deosebite adun5".ri sä se aräte spre stiintä la tot norodul. 2-le. Ce
devirat u , 1-npreuni Cu to3.te lucrärile acci deosäbite adunäri si a departa-

menturilor Senatului din Moscva la intimplarea aceasta sä sä pazascá

spre pomenirea urmasilor intr-o deosebitä rac1ä la obsteasca adunare a
indreptätoriului Senat.
Cel adevärat iscälit de prea sfintul, indreptätoriul Sinod, de impärä-
tescul Sfat si de indreptätoriul Senat. Locul pecet[ii].
S-au tipärit in Sanct Peterburgul la Senat, avgust 3, iar de pe acela
In Sinod, la anul 1814.
Iarä moldoveneste s-au tälmäcit i s-au tiparit in Exarhiceasca tipo-
grafie a Basarabii in Chisirau, in anul 1814.
In folio. 2 f., caractere chirilice, hirtie gri groas5.. Exemplarul are urme de picaturi

DEP.: Arh. Stat. Ia§i, Fond Ahhad.

317
www.digibuc.ro
 7

De la ministrul finaniiilor
Catr'a lacuitorii cei imparatesti.
Slava lui Dumnezeu atottiitoriului, slavä celui mare domn a nostril
imparat. Rossia s-au mintuit, s-au inaltat mai presus de cit toate impara-
tiile pamintesti. Acum niminea nu va indrezni a intra cu razboiu in pAmin-
tul rossienesc. Acum noi nu vom aduna rnelitie intr-armare, nu vom
läsa paminturile i casile noastre ca sä aparam legea cea pravoslavnica,
fameile si pe copiei nostri. Napoleon Bonaparte s-au prApadit i toata lumea.
s-au izbavit de socotintAle lui cele pierzatoare.
Dumnezeul cel prea puternic au vazut dragostea noastra catra pitrfe
si au daruit noao inger mintuitoriu in persoana milostivului nostru stapin
Alexandru Pavlovici, care zioa i noaptea sa ingrijaste pentru intemeierea
acei de obste linistiri i norociri a supusilor sai.
Dind lui cea cazuta multamire, prea sfintul indreptatoriul Sinod, impa-
ratescul Sfat i ocirmuitoriul Senat, la 25 de zile a trecutei luni aprelie,
cu o unire au hotarit ca sä s'A zideasca imparatestii sale mariri monument
sa sä tiposasca medal. *i spre cea de bunavoie jartvire pentru aceastà f
lucrare sa se deschida drum tuturor obstiilor: adica dvorenilor, negutitorilor
si altor de mai jos stare, intru acest numar si lacuitorilor coronii.
Ministrul finantiilor, apucindu-sa de implinirea acestui lucru, insti-
intaza:
1-i,
Cä zidirea monumentului i tiposirea medalului s-au botarit sa s'A fac'A
cu aceasta socotinta: ca s'A aratam preamilostivului dcmn a noastrA inaintea
a toata lumea dragoste si multamire de la toate starile norodului Rossiei
pentru acea mare sirguinta si ingrijire care le-au ridicat el ca un parinte
iubitoriu de fii intru apararea tuturor si a fiestecaruia dintru noi de jugul
robiei a neamurilor streine, pentru ca au daruit noao fericire, liniste si pace
temelnica, pentru cea nespusa milostivire carea s-au insamnat inaintea a
toata lumea cu cea mare de suflet iertare celor biruiti i mintuirea lor
de jugul tiranicesc. Slava lucrurilor celui blagoslovit de Dumnezeu imparat
a nostru Alexandru sä ramie vazutä in monumentul acesta in neamurile
neamurilor noastre, ca sä zicà copii[i] nostri copiilor parintii nostri au
iubit patria sa, legea cea pravoslavnic'A, pre imparatul mintuitoriul patriei;
ei au ridicat monumentul acesta. Norodul cel slavit si mare este datoriu
a avea monumenturi vrednice de sine; apoi cine din voi cei buni pravoslav-
nici lacuitori nu va vrea sä aiba intr-acest lucru impartasire dupa m'Asura
putintii a fiestecaruia si a fi intru unire cu toti lacuitorii a marii
tu a Rosii. Hu.2]
2-1e.
Fiindca la guberniile a toatei Rossiei unii din lacuitorii imparatesti.
sint impartiti in ocoale i sä ocirmuiesc de pravleniile cele ocoalnice, altii
se impartasc in obstii si au pe mai marii lor, sau in neamuri si au pe
batrinii ski, iar altii sä ocirmuiesc de orindatori i administratori, drept aceea
voi 15.cuitorii aveti toata voia a merge unii la pravleniile cele ocoalnicesti,

318
www.digibuc.ro
altii catra cei mai mari i batrini, iar altii catra orindatori si administratori
aratind fiestecare din voi cit vra sä jartveasca pentru zidirea a unui atita
de vrednic monument, cu aceastä orinduiala ca aceasta jertvire sä sä adune
nu indata, ci in curgire de patru ani, incepmd de la zi intiie ghinariu al
a.nului viitoriu 1815. Care stie carte, acela va iscäli cu mina sa, iar
care nu stie, pentru acela va iscali altul dupä pofta sa.
3-1e.
Aducerea sä priimeste si cea mai mica., pre care cu ce 1-au blagoslovit
Dumnezeu, pentru cä insamnata järtvire sä hotaraste cu masura osirdiei
a. vointii fiestecaruia.
4-1e.
Aducirea aceasta nicidecum nu sä cisluieste dupa numärul jartvilor,
fiindca atuncea s-ar strimtora bunavointä a fiestecaruia.
5-1e.
Somile cele insamnate in catastihul de jartvire nu sa priimesc pina la
ghenarie 1815, ci numai sä insamneaza de catra pravleniile ocoalilor sau
de catra cei / mai mari si batrini sau de caträ orindatori si administratori,
In deosabite condice, cu copii intocma, iar cele adevärate sa triimit la visti-
riile finantiilor.
6-1e.
Palatile finantiilor, adunind cele deosabite de la pravleniile ocoalilor,
sau de la cei mai mari si b5.trini sau de la orindatori si administratori
indatä fac perilipsis de obste cit de tot la fiestecare gubernie
s-au insamnat spre järtvire de catfä läcuitorii cei imparatesti i trimit acest
feliu de perilipsis cätra mine, arätind numile celor ce au jartfit, care sa
sä vesteasca in vremea sa la adunarea de obste a lacuitorilor si numile
acestea vor raminea unde sä adunä norodul, pe tab15. totdeauna.
7-1e.
Sä sa sileasca capeteniile ocoalilor sau cei mai mari i batrini sau
orindatorii si administratori[ii, ca sä Loa aceastä indemnare nestingherind
pe läcuitori de la lucru, ci duminica si in zile de praznice, facind intiiu lui
Dinnnezea dätatoriului de toate cele bune paraclise de multamire i cetind
aceasta Aratare in beserica. Iar cei de altä lege, la adunarile sale, dupii
credinta lor.
Iulie 30, anul 1814.
Cea adevarata au iscalit-o ministrul tinantiilor Guriev. //LP
Ocirmuitoriul oblastii Basarabiei aceasta instiintare de la ministrul
tinantiilor, domnul lucrätoriu sfetnic de taina si cavaler Dimitrie Ale-
xandrovici Guriev catra lacuitorii cei impäratesti dupa potrivita stare de
acum a taxii acestiia, a caria lacuitorii inca nu sint impärtiti in deosabite
stari, o face nu numai catra lacuitorii cei impa'ratesti ce sä numesc tarani,
dar asaminea caträ boiranasi, mazili i catra ceialalti läcuitori de prin sate;
asijdirea i catra lacuitorii de tirguri si orase care sä indeletnicesc Cu negu-
titorii i Cu alte alijverisuri, Cu un cuvint zicind cea mai sus ar5.tatá a minis-
trului instiintare atirna de obste catra toti 15.cuitorii din oblastea Basarabiei
ca catra oamenii impäratesti, ori de ce nume ar fi ei dupä a lor stä.ri,
afarä numai de boieri si pomescici, cArora prin ispravnici li se vor face
319
www.digibuc.ro
deosäbite predlojenii. Ocirmuitoriul oblasteii instiintazä lingä. aceasta .pe
läcuitorii din Basarabia ea la fiestecare sat si la fiestecare tirg vor fi trimise
de c'äträ ispravnici condice si file, iar pe la orase s'a' vor face acestea de
caträ politie, in care condice si file toti cei ce vor voi, pot a-s scrie numele
sale si jertvirea care oricine, singur de sine, dupa. a sa bunAvointä, va voi
a face pentru zidirea monumentului a marelui i preamilostivului dòiam
impärat Alexandru Pavlovici. Ocirmuitoriul oblastii rämine incredintat cä.
15.cuitorii oblastii acestia, mäcar cä sint încä noi supusi a impärätestii sale
märiri, dar nu vor faminea mai inapoi de cei vechi supusi maririi sale cu
arätarea usirdiei / sale intru atit de bine priimitä intimplare de acum, dar
dinpotrivä sä vor sili ca sä priimeascä deosa'bit impärtäsire intru atita de
mare lucru, care este ridicarea a monumentului marelui domn, mintuitoriului
patriei.
In Chisinäiu, avgust 21 zile al anului 1814.
Cea adeväratä au iscälit-o ocirmuitoriul oblastii Basarabii, inginer
gheneral-maior i cavaler Garting.
In f lin, 3 f., caractere chirilice, hírtie verzui-albastil groasA, liligran 1813", literele
chirilice M U S K" si obelisc Cu lei.
DEP.: Arh. Stat. lasi, Fond Mihail.

Ucaz preasfintiditi Sinod

Näpädirea asupra Rossii a strasnicului cu rele scoposuri i cumplit vräj-
mas agiutat fiind mai de toatà cea biruitä de dinsul Evropa i nävälirea lui
In hotäräle imperii noastre s-au intimplat in iunie 12 zile, la anul 1812. De la
aceastä zi, in sase luni, adicä tot intr-acel an pin5. la 25 de zile a lui dechem-
vrie, precum pentru aceea prin Manifestul nostru s-au fäcut instiintare care
intru aceastä präznuitoare zi a Nastirii lui Hristos s-au dat, n-au rämas nice
un vrajmas inarmat in pämintul nostru. Dupil aceastä insemnatä i slävitä
In lume intimplare marea pildä si cele purtätoare de biruintä armile noastre
care s-au purtat din tarà in Ora au ridicat si au imbärbätat duhul altor no-
roade i dupäi mäsura apropierii noastre c5.trä dinsii i-au prefAcut din plecati
Cu sila cäträ partea ce protivnic5., userdnici aliati, de bunk' voie i impreunä
lucrätori Noao, pina cind dupa multe värsätoare de singe räzboae i cistigate
biruinte puterea i stápinirea celui ce ingrozea cä va fi stäpin peste toate
impärätiile pämintesti, cu oborirea lui s-au sfärmat i dupä pierdirea puteri-
lor lui chiar in Parij, cu inältarea la scaun a celui legiuit craiu frantuzesc la
mai 18 zile, in anul 1814 s-au intärit i s-au alcätuit cea de obste pace. 0
deosäbitä intimplare, atit spre izbavirea Rossiei cit i spre mintuirea a toatei
Evropii, carea cu btmätatea i cu milostivirea pronii s-au sävirsit, pune asupra
noastrà sfintä datorie ca asäzind in toatä. lätimea stäpinirii noastre o de obste
präznuire i multämire mintuitoriului Dumnezeu, sä. 15.sem pomenire pentru
aceasta vremilor viitoare din neam in neam. Drept aceea chiemind spre
aceasta pre toatà biserica pravoslavnicA, asäzäin i hotärim aceste urmä.-
toare asa'zäri:
1-e. La dichemvrie in 25 zile a Nasterii lui Hristos sä fie de acum
zio de multametoare präznuire, numindu-sä in tabla bes'äriceasc5. asa: Nas-
tirea Mintuitoriului Nostru Iisus Hristos i pomenirea izbävirii beskicii si a
stäpinirii Rossii de nävälirea gallilor i cu dinsii de doozeci de neamuri.

320
www.digibuc.ro
 2-1e. pupìi sävirsirea slujbei cei obicinuite intr-aceastä zi s'a se a.duca
deosebita multämetoare rugaciune cu ingenunchierea la cetirea inolitvii cei
asezate pentru aceastä intimplare.
3-1e. In toata zioa aceasta sä se traga clopotile.
Prea sfintul Sinod nu va lipsi a face pentru aceasta cea c5.zutä din par-
tea sa orinduia15..
In Sanct Peterburg, avgust in 30 zile, in anul 1814.
Cel adevarat s-au iscalit cu insus a impäratestii sale mOriri mina asa:
Alexandr.
Moldaveneste s-au talmacit i s-au tipärit in Exarhiceasca tipografie a
Basarabii, in Chisin5m, la anul 1814.

In folio, I f., v. al135 caractere chirilice, hírtie gri-verzuie. Pe v. insemnarea: Am primit

ucazurile acestea in schitul Horodistii, noiem. 8, 1814. Nacialnic, Victor ieromonah".
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

12

Cu mila lai Dumnezeu, Noi Alexandru

impärat si singur stapinitoriu a toata Rossia, i proci, i proci, i proci
Instiintam de obste pre tot norodul.
Cea stapinitoare din vechiu in Rossia legea pravoslaviei indestulatul
izvor a vetejiilor norodului s-au ináltat cu izbinda inaintea fetii lumii spre
mintuirea Evropii, asupra de tot stricatoarei necredinta, asupra ràu \rata-
m'atoarei stricaciuni a nara.vurelor si improtiva nacajitoarelor rätaciri carora
intelegirea omeneascà este supusa.
Aceastá neuitatä biruintä i izbindá, care in istorii nu are asemAnare,
cu dreptul sä cade a s'a' da celor cu marime de suflet acute jartviri i podvi-
guri cu care credinciosii fiii patriei noastre au arätat dragostea i priinta sa.
Aceasta izbinda cu nerupte legaturi au impreunat pe toate imparatiile evro-
pienesti intru sine, au impacat socotelele i folosurile cele ce nu sa putea impaca
pina atuncea, indreptindu-le Cateä un deobste folositoriu scopos, spre cea
doritä i temelnica pace, care fä.ra catire este intemeiatá pe legiuitele folo-
suri ingaduite pentru fiestecare impärätie si pe cea din15.untru asä.zare, care
ingrädeste fericirea i slobozenia noroadelor.
Cu sufleteascä bucurie, vestim voao Noi acum, iubitilor nostri supusi,
cum cä toate tocmelele care cateä folosul imparatiei atirna, s-au inchiiat
dupa aceastä pravi15. i (lupa cel mai denainte hotä.rit de catra noi scopos.
Nu desarta iubire de cistig ne-au indemnat pre Noi a cauta largimea
hotaralor noastre, o asa simtire nu ar fi potrivita celor ce au ridecat armele
pentru apararea patrii, iara nu pentru cistigarea cu razboiu. Cea nebiruitä
putere a imparatiei Rossiei, care pe credinte, pe dragoste, pe fericire este
intemiiata, din cistiga'xile cele din afarä nu poate creste. Insä impreunarea
supt un schiptru a unii mari parti ce au fost a cnejii Varsavei s-au socotit
de trebuintä spre intemeiarea cei[i] deobste cumpanite stari si rinduiale in
Evropa. /Cu aceasta sá ingradeste sigurantia hotaillor noastre, sá iveste
un zid tare care viclesugurele i indraznirele vrajmasilor le departeaza,
nasc legaturele fratiei neamurelor, care cu o dimpreuná unime a, nasterei
sint legate intre sine din inceput.
321
www.digibuc.ro
 Pentru aceia, am socotit Noi de bine a lucra soarta acestii täri, lute-
miind cea dinläuntru ocirmuire a ei pe osäbite pravili potrivite cu limba,
cu obiceiul läcuitorilor si asemänate cu starea lor cea de loc, urmind invätä-
turii legii crestinesti, a cdria stapinire cuprinde atita numär de noroade a
deosäbite feliuri de neamuri, insä cu toate acestea naravurele i obiceiurele
lor carele Ii deosebesc, Ii pAzäsc nestramutati. Am voit Noi ca intemiincr
fericirea supusilor nostri celor noi, sà semanäm in inimile lor simtirea de
priintd aträ Scaunul nostru, Si cu aceasta sà stergem pentru de asuprire
urmile celor mai denainte necazuri, care au curs de la cea piereatoare neuni-
re si indelungata vrajmdsie.
Dar tocma intr-acea vreme, cind Noi socoteam ca intorcindu-ne
hotarille blagoslovitei tärii noastre sà gustäm roada päcii cei cu multä oste-
neala i sirguintä cistigatä, sá aprinde nou räzboiu, care cu nespusele jude-
cati a celui dintru inältime mai [i]nainte s-au hotarit. Cea intrutot bunä. a.
Lui pentru noi pronie, care insus i] rdul spre bine Il intoarce, au ingaduit a sá
aprinde in Frantia dubul cel turburätoriu, ce era ascuns incä intru acel mi-
nunt cind impäratii si noroadele privighiazä cu de-adinsul inarmati, ca cu.
impreunatele a lor puteri sä stingà pina in sfirsit färädelegea, ca din pleve
sä curätascà säcerätura ei i sii creascá cea de scump pret roada a nestri-
catei pAci intru impärätille cele ce päzäsc legea blagocestiei si a dreptatii.
Rossia, pe care blagocistia au prea inaltat-o, asemenea este chemata
spre ridicarea armelor i ascultind glasul care o chiarnä iese de iznoavii la
calea slavii, vicleanul scopos a lui Napoleon Bunaparte, vinzarea ce au fost
spre ajutoriu incepirii lui ceii cu simetie näpädire räu vätámatoarelor lui spo-
riri care atirna spre rästurnarea obstii lor, a sfintenii si a legilor, toate aceste
pricini opresc pe stapinirile cele de ziditoriu impärätiilor asäzate a priimi in
trupul cei[i] de obste rinduieli pe ocirmuirea care sii intemiiazä pe cälcarea de
jurämint si pe silnicie, i pentru aceea inträ iaräs[i] toate impärätiile intru
nerum[p]talllif.21 leg.äturd ca sä sfarme tiräniceasca putere care au pus stä-
pinirea sa pe Frantia i cu aceasta sii depärteze cele de iznoavä necazuri.
Nu numai fdgdduintile prietisugului, ci i cinstea impärätiei ne chearnä pe
Noi spre apärarea pricinii ceii drepte: aceastä pricinä ne poate fi streinä.
pentru Rossia, care din vecbiu s-au luptat pentru credintä i pentru cei cre-
dinciosi, supuindu-ne acestui sfintit glas, Noi incepem cu ajutoriul celui din-
tru inältime de iznoaväl podviguri, ca sii nu sä piardä roada izbinzilor atita
de glasnice i sldvite.
Socotind a imparti primejdiile i ostenelele Cu purtatoarea de biruintä
a noasträ oaste, Noi punem tare nädejde intru Domnul puterilor, apäratoriuI
celor drepti.
Cit de cu scirba este inimii noastre a prelungi depärtarea noastrà de la
patrioticeasca tara. Ïnsä Noi tare nächijduim intru mila dumnezeiascä, care
pretutindenea pre Noi ne umbreafá, cum cii aceasta depärtare nu va fi in
indelungatä vreme, dragostea i priinta a tuturor imparätestelor adunäri
care cu o simtire slut insufletite i vitejia ostilor noastre vor incununa ince-
perea cu dorit sporiu, toate impärätiile evropienesti impreunä cu noi lucreaza-
In zilile primejdii si a slavii, cind cumplitul vajmas care nävälise in
hotaille noastre socotea cu cea groaznecä a sa nebunie ca sä pricinuiasca
Rossiei lovire omoritoare, cind robita Evropa asupra noasträ sä sculase,.
am strigat Noi cattä. Cel prea vecinic, rugindu-1 ca sii caute spre mihnita
biseric5., ca sä mintuiascä mostenirea sa i sä putem birui vfajmäsia i vicle-
sugul, a mintui slobozänia noroadelor si a imparatilor.

322
www.digibuc.ro
 Cel Dintru Inältime au luat aminte glasul rugäciunii noastre, dreapta
lui au scos pe Evropa la drumul slavii. S5. nu ne zAticnim inapoi, ci sä se
sävirsasa buna a lui pentru Noi pronie.
S-au dat in Viena la 9 zile mai, la anul de la nasterea lui Hristos 1815,
iar5. a imp"áratiei noastre al 15.
Cea adeväratä insus[i] cu mina impàrätestii sale Märiri iscAlitä asa:
Alexandru. Locul pecet[ii].
S-au tälmäcit in limba moldoveneasel si s-au tipärit in Exarhiceasca
tipografie a Basarabiei, anul 1815, iulie 9 zile.
In folio, 2 f., p 4. albl, caractere chirilice, hirtie g5.1buie, groasil, filigran 18 13:"
DEP.: Arh. Stat. Ia4i, Fond Mihail.

21

Cu mila lui Dumnezeu, Noi Alexandru intiiu

imp5.rat i singur stäpinitoriu a toatä. Rossia i proci, i proc i, i proci

Facem instiintare la tot norodul.

Cunoscind din ispite si din cele nAcäjitoare pentru toatä lumea intim-
p15.ri, ea' urmarea celor mai denainte politicesti in Evropa intre impärätii
corespondentii n-au avut spre temeiu acele adevArate inceputuri, a.supra
cärora intelepciunea lui Dumnezeu prin descoperirea sa au intemeiat odihna
si fericirea noroadelor, ne-am alc5.tuit Noi, dinpreuná cu märirile sale Imp5.-
Tatul Austriei Frant intiiu i cu Craiul Prusiei Friderih Velghelm spre a aseza
intre noi o legäturä (indemind c5.trä aceasta si pe celelalte crestinesti imp5.11-
-tii), la care ne indatorim noi unul cäträ altul, atit intre noi cit si la cele ce
-atirnä cäträ supusii nostrii, sä se priimeasca numai o mijlocire aduatoare
c5trà aceasta, scoasä.' din cuvintele i invätätura Mintuitoriului Domnului
tiostru Iisus Hristos, care binevesteste oamenilor a träi ca fratii, nu in vräjbi
pizmuiri, ci in pace si dra.goste. Noi dorim i rugam pre Cel de Sus ca
trimatä daru/ säu, ca sä se intäreascá intre toate impärätiile aceastä sfintà
unire, spre obstescul a lor bine si ca sá nu indräzneascä nimine oprindu-sä
cu unirea tuturor celorlalti, a sä lepäda de leg5.tura aceasta.
Drept aceea, aläturind aicea copie dupà aceastä legAtur5., poruncim ca
s'ai se publicäriseascä in norod i sä sä ceteasc51 in biserici.
Sanct Peterburg. In zioa Nasterii Mintuitorului nostru, dechemvrie 25,
anal 1815.
Cea adeväratä cu insus mina impärätestii sale Märiri s-au iscälit asa:
Alexandru.
S-au tipärit in Sanct Peterburg, la Sänat dechemvrie 27, 1815 iar de
pe aceia la prea sfintul Sinod, fevruarie 16, anul 1816. I [co1.2
In numele Prea Sfintei i nedesp5.rtitei Troitä
Märirile sale, Imp5.ratul Austriei, Craiul Prusiei i Impäratul Rossiei
In urinarea celor raari intimpläri ce au insämnat in Evropa curgirea acestor
3 ani de pre urmä, iarä mai ales in urma facerilor de bine care pronia lui
Dumnezeu au binevoit a v5.rsa asupra impärätiilor a Cärora ocirmuitori s-au
pus nAdejdea intru unulDumnezeu simtind intru sine indemnare spre aceasta,

323
www.digibuc.ro
cit este de trAbuintä numitelor stripiniri acest chip de impärtAsire a corespon-
dentii lor intre sine a-I asupune celor inalte adeviiruri care prin vecinica
vil'A a Mintuitorulm Dumnezeu sint ardtate,
InstiintazA de obste c5. scoposul Actului acestuia este ca s'A arAte inain-
tea fetii a toatä lumea a lor necatita botArire, atit in ocirmuirea incredinta-
telor lor impArätii, cit si in politicestele corespondentii cAtrA toate celelalte
ocirmuiri a sä.' povAtui nu cu alte pravile, decit cu ponincile acestii sfinte
credintA, cu poruncile iubirii dreptAtii si a pAcii care nehotArindu-sA nici-
decurn cu aaturarea numai spre viata particulearnick s'A cade dinpotrivA sA.
ocirmuiascA vointa impAratilor i sä povA4uiasc5. toate lucrärile lor ca o mij-
locire ce intäreste omenestile asezAri i impleneste neagiunsurile lor. Pe acest
temeiu Maririle sale s-au invoit la urrnatoarele ponturi.
Pontul intiiu.
Dupà cuvintele Sfintelor Scripturi care poruncesc tuturor oamenilor
s5.' fie frati, trei monarsi care s'A alcAtuiesc vor fi legati cu leg'Aturile cei ade-
vArate si necurma.te frAtii i socotindu-sà pre sine ca cind ar fi tot dintr-o
tara, Ei la toatä intimplarea si in tot locul vor da unul altuia agiutoriu
sprijineaa; iara ce atirra cAträ supusii si cAträ ostile sale, Ei ca niste pArinti
farniliei lor vor ocirmui pre aciia cu acelasi duh a frätiei cu care Ei slut insufle-
titi spre pAzirea credintii, pAcii si a dreptAtii.
Pontul al doilea.
Dupä insusi aceastä obläduitoare pravilä sà fie atit intre pomenitele
cit i intre p-co/.31 supuii lor a face unul altuia agiutoriu, a ar'Ata
bundvoint5. si iubire, a s'a socoti toti pre sine .ca pre niste mAduldri a unui
norod crestinesc, fiindcä treiunitii impArati s'A socotesc pre sine ca pe nisti
pusi de pronie sä ocirmuiascA pe trei odrasle a unei famelii, adecä.: Austria,
Prusia siRossia,m'Arturisind intru acest chip ca singur tiitoriul norodului cres-
tinesc, a cAruia Ei i supusii lor aleatuiesc o parte, nu este altul decit acela
cAruia insusi sä cuvine stApinirea, pentru cä numai intr-insul sa af1ä vistieria
iubirii, stiintii si a intelepciunii cei fArä sfirsit, adecl Dumnezeu, Dumnezees-
cul nostru Mintuitoriu, Iisus Hristos, graiul acelui preainalt, cuvintul vietii.
Dup'a acestea mAririle sale cu priincioas'a purtare de grijä satuiesc pre
ai säi supusi din zi in zi s'A se intemeieza in pravile i in lticratoarea implinire
a datoriilor de care au inv'A' tat pre oameni Dumnezeescul Mintuitoriu ca o
mijlocire spre indulcirea cu pace care curge din buna cunostintä si care una
este temelnicä.
Pontul al triilea.
Toate impArAtiile, cele ce in ivalà doresc a priimi arätatele intru acest
Act sfintele pravile si care vor simti cit este de trebuintä pentru ferecirea
impärätiilor celor ce atita vreme s'A catea, ca adev5rurile acestea s'A fie de
acum inainte lucrAtoare spre binele norocirilor omenesti, pot fi cu bucurie
Cu dragoste la aceast'A' sfintä unire priimite.
S-au scris pe trei birth i s-au iscälit in Parij la anul 1815 14/26 septem-
vrie.
(L.P.) Francisc
(L.P.) Fridrih Velghelmi
(L.P.) Alexandru
La aceastA scrisoare cu insusi mina impArätestii sale mAriri s-au iscä-
lit asa: Cu cea adevärat5. intocma, Alexandru.
Sanct Peterburg, in zioa Nasterii Mintuitoriului nostru, dechemvrie 25,
anul 1815.

324
www.digibuc.ro
 S-au tälmäcit moldovencste i s-au tipärit in Exarhiceasca tipografie a
Bassarabiei, in Chisinä.u.
1 f., v. alba, 48,5 x 41 cm, text pe 3 coloane, caractere chirilice, hirtie albuie groasg,
un numIr lateral 4 595.
DEP.: Bibl. Academiei Románe, Foi 7olante, 1 027.

137

Cu mila lui Dumnezeu, Noi Nicolai

impärat si singur stripinitoriu a toatà Rossia i proci, i proci, i proci.
Facem stiut la tot norodul.
Cel prca inalt iaräsi au blagoslovit pre Rossia cu dorita pace, puind
sfirsit räzboiului cu Persia, celui ce ingrozia cu o indelungatä prelungire.
Intre paciniccic i prietenestile corespondentii in mijlocul näclejdelor
si a incredintärii pentru buna megiesire, ail de veste pe hotarile Cavca-
zului s-au stricat odihna noroadelor celor supuse noao i silnicia improtiva
sfintcniei tractaturiloy cu o grabnicä nävälire s-au atins de hotaräle Rossiei.
Trebuinta cerea sä izgonim puterea prin putere. Intru o tail pustiitä
de vräjmasi si mai neumblatä., gonindu-I pre el si intru aceeasi vreme luptin-
du-se cu puterea climei, biruind i aria verii i asprimea iernii, vitcaza a
no[a]strä oaste, dupri nenumäratele sirguinti au luat Erivanul ce era pinä
acum nebiruit i dupä. Arax pe virfurile lui Ararat au infipt steagurile sale
.si intrind mai departe inläuntru Persiei, au luat in stäpinire pre insusi Tavri-
sul si pre tara megiesitä. lui. Hänia Eriva.nului despre amindouo pärtile a lui
Arax si hänia Nahicevanului o parte a Armeniei cei vechi au cdzut
supt stripinirea biruitoriului .
insà supuind oblastei oastea rossieneaseä au cistigat incä altä. slavä.
In mijlocul fázboiului, pe pämintul vräjmäsesc, sigurivsirca fetelor si a ave-
rilor particulearnice, toate driturile dreptului nu mai putin au fost in ochii osta-
sului sfinte, precum si / in vremea päcii i intru o tara prietineascä.. Purta-
rea cu cei biruiti blìndä, cu marime de suflet, plinä de milostivire si de cru-
tare mai presus de insusi biruintcle au rnärit vrednicia numelui rossienesc.
Si a. a. intru o scurtä vreme, mai putin decit in opt luni dupä intrarea
In pämintul vrajmäsesc, s-au sävirsit podvigurile cele cu hotärire si care sä
fac numai intru multi ani. Sporiul lor au dovedit cum cä_ la dreaptä pricina
noasträ ne-au ajutat pronia dumnezeiascä. Supt puternica a eii apärare,
Rossia socotind a fi pacea cel mai intiiu al sä.'u bine, niciodatä nu va lasa ca
se strice ea Fara de cea cu arie i dreaptil räsplä.' tire.
Calea spre biruinti era inca deschisä, dar indatä ce ni s-au arätat nä-
dejdea spre invoirile cele de pace, Noi, Cu multämire ne-am intors cäteá pace.
Spre temeiul eii, Noi am hotärit a ingrà.di imperia cu firesti si cele färä
primejdie hotarä indestulind dcplin toate pägubirile ce s-au pricinuit de
räzboiu, a depärta spre totdeauna toate pricinile de innoirea lui.
Pe aceste de mai intiiu temeiuri la 10 zile fevruarie, in Turcmenceaiu
s-au inchiiat si s-au iscälit intre Rossia si intre Persia tractatul pentru veci-
nica pace ce IMO aceasta, spre cunostinta cea de obste, sà alätureazä.
Folosurile acestei päci le mäsuräm Noi mai virtos cu asezarea in aceastä
tara a hotarillor celor tari si färä primejdie. Cu acest numai gind Noi privirn
325
www.digibuc.ro
la folosul t5sii ceii cistigate de Noi. Toate cele ce intru biruintele noastre nu
se atirna drept catra acest scopos, toate orasele si satele am poruncit Noi a le
da inapoi, dupá implinirea conditiilor celor de pace.
Cátra aceste temelnice indeminári sa mai adaogá. folosurile negutito-
riei a // [1-.2.7 caria sloboda curgere Noi totdeauna am socotit-o a fi una dintru
cele mai mari indemnari spre iubirea de osteneala i spre aleveri i dinpre-
una cu aceea drept zalog i chiezesie a pácii ceii statornice, intarite pe tre-
buintile si folosurile a imbelor párti.
Lui Dumnezeu, celui ce orinduieste soarta imparatiilor pamintesti,
inaltind din adincimea sufletului lauda de multamire, Noi sintem incredin-
tati cä toti iubitii i credinciosii ai nostrii supusi, vázind intru toate
rile acestui razboiu si intru norocitul a lui sfirsit un nou semn a milii Lui catea
Rossia si a ocrotirei, vor inalta catre scaunul Luí fierbinti a lor rugáciuni: ca
pacea aceasta ce este inchiiata prin pronia Lui sa fie statornica i neclátita
ca sà ne ajute noao dreapta Lui cea sfinta a pazi liniste i odihnà pe hotarale
imperiei noastre.
S-au dat in Sanct Petersburg, martie in 21 zile, in anul de la Nasterea
lui Hristos 1828, iará a imparätirei noastre in al treilea an.
Cel adevarat cu insasi a imparatcstii sale Märiri mina este iscalit asa:
Nicolai.
S-au tiparit in Sanct Petersburg, la Senat, martie in 23 zile, iara de pre
acela la preasfintul Sinod, aprilie, in [...] zile a anului 1828.
S-au talmacit pe limba moldoveneascä si s-au típarit in Duhovniceasca
tipografie a Bessarabiei in Chisindu, aprilie 25 zilc, 1828 anul.
In folio, 2 f., ultima p. alba, textul pe 2 coloane, cel in lb. romAnA in dr apta caractere
hirtie groasa verLuie, filigran bla/on princiar si literele majuscule ruseti M F A G".
DEP.: Bibl. Acadennei Romane, Foi volante, I 045.

138

Cu mila lIti Noi Nicolai intii,

imparat i singur stápinitoriu a toata Rossia, i procia, i procia, i procia
Pentru pazirea pacii de care pira acum Rossia s-au bucurat, totdcauna
au fost cel mai intii scopos a statornicii noastre ingrijiri si multamiri a tot
prea inaltului Dumnezau si dar acesti a noastri silinti pira acum nu au fostu
In zädar.
Cu naprasnica naváliri a persilor liniste hotaralor noastri de piste mun-
tii Cavcasului au fostu struncenatá, dar intimpinind putere cu putere Noi
cu multamiri am priimit cel intii chip spre curmare razboiului. Slavita si
temeInica paci au intarit intru ace parti neprimejdíe imparätiei noastri.
Dar catea alti hotara a ei, Poarta otomaniceascá ingrozasti pi Rossia cu
razboiu i cu un razboiu di tot stricatoriu cu de demultu inadins rádicari a
tot norodul pentru legi.
In manifestul nostru slobozit dimpreuna cu acesta, instiintind pi credin-
ciosii supusii nostri di acesti ingroziri si di celi ce s-ar pute intimpla nigresit
In urma lor, Noi am socotit sa punim di cu vremi ostincstilor noastre puteri,
In cuviincioasa diopotrivä m'asura ea cu agiutoriul lui Dumnezau nu numai

326
www.digibuc.ro
 poata intimpina Cu folos acestu razboiu, dar si ca sà sà prelungeasek
temelnic da.cä impotriva nedejdilor noastri `ar fi neaparat di trebuinta sà.
sa prelungeascä din indaratnicia dusmanului cari nu sa uita la toati masura-
tile noastri pravili.
Si pentru aceea poruncim:
1-i) Sa sä iei in toata imparatia din cinci suti sufleti citi doi recruti,
afara di Gruzia si Bassarabia i guberniile: Hersonului, Ecaterinoslavului.
a Poltavi,i, a Slobodtco-I:crainii, a Chievului si a Podoliei.
2-1e) In acesti sasa guberniii- cari sint mai cu apropien i catra hotafá.le
locurilor undi urmeaza razboiul, din cari pricina sint da toari a da ostilor in
natura in socoteala birului o parti de niaparati trebuincioasa lucruri, ca
nu sa insärcinezil lacuitorii Cu nepotrivita greutati pi linga altile, sa sà iei
dar acum numai pi giumatati din numarul recrutilor, ci li s-au venit sä dei,
adica din cinci suti sufled, citi un recrut, iar ceealanta' giumatati
la alti viitoari recrutatii si in numarul carie sa se iei a tuncea numai aceea ci
va ramine in urrna socotelii cvitantiilor pentru oamenii care sa vor lua la
pogonti si nu s'a vor mai intoarci la urma lor.
3-1e) La impartirea crutilor ci au s'a sä string'a din aceasta recrutatii
nu a.0 sa sà imparläs.:-.1sca polcurile ldcuiti a acelor patru divizii di calarimi
pentru ci acele polcuri neimpartasindu-sa cu oaminii din opsteasca recru-
tatii sa vor intregi din insusi a lor ocoali, dupa asazatili pravili pentru ostile
4-1e) Recrutatie sà sa faca pi temeiul a infiintatilor legiuiri i dupa
diosabitul // f.21 povatuitoriul ucaz dat indreptatoriului Senat dinpreuna
cu aceasta. In acestu ucaz, pre cit s-au putut sà sà usurezi iubitii i credin-
ciosii nostrii supusi, Noi am poroncit intri altile ca la hotarirea masurii sta-
tului sá sá ingradeasca cu singura niaparata trebuinta, lar implinirea banilor
pentru mundiruri sá urmezà dupa preturile cei mai dinainti recrutatii
ce mai mica adaogiri.
Dat in Sanctu Peterburgu, la 14 apriil, anul di la Nastirea lui Hristos
1828, iar a imparatiei noastri al trille.
Cel adivarat iscàlit cu insusi mina imparatestii sale mariri asa : Nicolai.
Tiparit in Sanctu Peterburgu, la Senat, apriil 15, anul 1828.
In f ho, 2 f., textul re 2 coloane, cel in 11 somanil In dreapta, ultima p. runnai in lb. rus.,
caractere rusesti, turtle galbuie subtire, filigran bla/on princiar si literele majuscule rusesti
M 1. A G".
DEP.: Dibl. Acaderniei Române, Foi volante, 1 049.

139

Cu mila lui Dumnezcu, Noi

imparat si singur stapinitoriu a toata Rossia i proci, i proci, i proci
Facem stiut la tot norodul.
Pacea cu Ottomaniceasca Poarta in Bucuresti incheiata si in curgerea
de 16 ani de multe ori clàtità, acum in sfirsit necautind la toate sirguintile
noastre spte pazirea eii, Cu hotarire s-au stricat de catra Poarta. Poarta.
Adicil a Hersonului, a Ecaterinosla fului, a Polta7ii, a Slobodten-ticrainii, a Chievului
§i a Podoliel nota documentului.

327
www.digibuc.ro
chiam'a pre Rossia la razboiu, ingrozindu-o Cu o lupta pierzatoare:
asupra eii pre toti turcii de la ut cap, o declariscste pre Rossia neimpAcat al
sat' vräjmas, calca conventia ce au fost in Akkerman inchiiata i cu insasi
aceea oboara toate tractaturile cele de mai inainte de dinsa intarite; vesteste
cum Ca insasi inchierea a acestui act au fost din partea eii numai un chip spre
acoperirea gatirilor eii celor de razboiu.
Indata dupa aceea sa ocarasc dreptatile si vrednicia flagului rossienesc,
sa opresc corabiile, incarcarile lor cad In dobinda silniciei, a puterii ceii de
sine si insusi supusii nostri s'A osindesc sau a sa lepada de sudetie sau a iesi
indata din tarile turcesti, Bosforul sa inchide, negutitoria noastra de pre
Marea Neagra sâ strimtoreaza, orasile si oblastiele locurilor cclor de la amiaza-
zi lipsindu-se de acest drum spre iesirea producturilor lor, sä ingrozesc cu
nenumarate pagubiri. Insa aceasta nu este destul. Intru aceea insa5i vreme,
cind invoirile pentru pace a Rossiei cu Persia sa apropiase catra sfirsit, fairà."
de veste sä arata intru dinsele prefacere. In graba cu tot adevärul s-au fost
descoperit cum CA Poarta au smintit hotarirea Persiei i cu o grabnica intr-ar-
mare a celor de pre hotare ostelor sale, fagaduindu-i eii un puternic ajutoriu,
nu prin cuvinte, ci cu insasi fapta iesiia la cimpul razboiulur.
Asa s-au savirsit necurmatul rind a calcarilor ce s-au inceput de la
insasi inchierea tractatului din Bucuresti. Acest feliu de rod au avut sirguin-
tile Rossiei cele cu marime de suflet spre pà.'zirea pacii cu Poarta.
Dar si insasi marimea de suflet are hotare: a le trece pre ele ne opreste
pre Noi cinstea numelui rossienesc, vrednicia imperici i intregimea drepta-
tilor si a slavei eii.
Nu mai inainte decit cumpanind toata marimea acestor indatoriri
incredintindu-ne intru neaparata nevoie a le pazi, cu mihniciune, / insä din-
preuna cu o tare incredintare pentru dreptatea pricinii noastre am poruncit
Noi ostilor noastre s'A se miste si cu ajutoriul lui Dumnczeu sä lucreze impo-
triva vrajmasului celui ce au calcat sfintenia legaturilor de pace si a drepta-
tilor celor de obste a tuturor noroadelor.
Noi sintem incredintati cum ca toti credinciosii ai nostrii supusi vor
impreuna cu Noi fierbintele ale lor rugaciuni catre cel prea inalt, ca atotpu-
ternica a lui tarie sa mearga inaintea iubitoarelor de Hristos ostilor noastre
si ca cereasca blagoslovenia lui sa umbreze armelc noastre ce sa ridicä spre
apararea sfintei pravoslavnicii biserici si a iubitei patriei noastre.
S-au dat in Sanct Peterburg, aprilie in 14 zile, in anul de la Nasterea
lui Hristos 1828, iar al imparatiei noastre in al treilea.
Cel adevarat este iscalit Cu insasi a imparätestii sale mariri mina asa:
Nicolai. Locul pecet[ii].
(Au contra signarisit) : Vite-cantler graf Nesselrod.
S-au tiparit in Sanct Peterburg, la Senat aprilie 14. lar de pre acela,
la preasfintul Sinod in aceeasi zi a anului 1828.
S-au talmacit pe limba moldovenea,sca si s-au tiparit in Duhovniceasca
tipografie a Bessarabiei, in Chisinau, aprilie 27 zile, 1828 anul.
In folio, 1 f., caractere chirilice, hirtie groasil verzuic, f digran blazon princiar i lite-
rele majuscule rusesti M F A G".
DEP.: Bibl. Academiei Române, Foi volante, 1 046.

328
www.digibuc.ro
 140

Ectenii
pentru biruinta ceii cu numele lui Hristos numite oaste asupra improtivni-
cilor, care sä cuvine ale zice la vecernie, la utrenesi la leturghie intruacest chip
Cu pace Domnului s5. ne rugAm i celelalte pinä. la Pentru cei ce inoatA
pre ape;
Apoi sä adaogi si acestea la vecernie:
Pentru ca s'A nu pomeneascA pAcatele i f5.rAdelegele noastre, ci milos-
tiv s fie noao nevrednicilor robilor sä.i, celor ce alergArn cAtrA ajutoriul Lui
cel intru tot puternic, ca s'A ne izbAveascä pre noi de vrAjmasii nostri, Dom-
nului sá ne rugAm.
Pentru ca s'A dea putere i tä.rie ceii iubitoare de Hristos oaste si s'A o
arate totdeauna Cu barbAtie i vitejie improtiva vr5.jmasilor i protivnicilor,
iar5. robilor S'Ai pace in intärire si de toate nevoile i necazurile i sfaturile
-vräjrnasesti grabnicA slobozire s'A däruiascA, Domnului sä ne rugAm.
Pentru ca sä aseze pacea si slava in pAmintul nostru si sä ne izbAveascä
pre noi de toate sfaturile vrAjmäsesti si de toate cele supArAcioase
Domnului sä ne rug'A'm.
Pentru ca s'A rusineze pre vr'Ajmasii nostri, sis'ä proslä'veascä cu puterea
crucii in biruintä pre blagocestivul imparatul nostru si pre norod, Domnului
SA ne rug5.m. /
La utrene:
Pentru ca arc de aramä sä puie pre bratul credinciosilor sAi i s'A intä-
reascA dreapta lor cu puterea táriei Sale intru biruinta i cAlcarea protivni-
cilor nostri, Domnului sä ne rugAm.
Pentru ca neslAbitä, nebiruitA i izbinditoare putere, intärire si bArbä-
tie cu vitejie sA dAruiascâ ostii noastre ceii cu numele lui Hristos numite, spre
sfärimarea vräjmasilor si a celor ce sà scoa1ä asupra noasträ, si a tuturor
celor viclene a lor sfaturi, Domnului sä, ne rug5.m.
Pentru ca sä umplä de rusine si de necinste fetele celor ce sá improtivesc
noao, iarä inima lor de fricA si de groazä. i ingerul Domnului s5.-i goneascA
piarzA pre dinsii, Domnului s'A ne
Pentru ca s'A rusineze pre vrAjmasii nostri si s'A prosläveascä cu puterea
crucii in biruing pe preablagocestivul impAratul nostru si pre norodul sä.0
Domnului sA ne rug5.m.
La liturghie:
Pentru ca sä sfarme pavAza si armele, si rAzboiul celor ce sà ostäsesc
improtiva noasträ si supt picioarele iubitoarei de Hristos oaste pre aceia
sä-i supuie, Domnului sä ne rugAm.
Pentru ca nu dupA dreapta minia sa sá fim dati vrAjmasilor i impro-
tivnicilor nostri, ci in fugä toatä indrAzneala lor sA o prefacä i bratul lor sä-1.
fringä i supt picioarele credinciosilor sai supuie, Domnului s'A ne rugam.
Pentru ca cel tare in rAzboaie sä intAreascä asupra vräjmasilor pre
iubitoriul de sfintenie impAratul nostru si norodul lui, Domnului sä ne ru-
1117.21

25 c, 329
www.digibuc.ro 329
 Pentru ca sá rusineze pe vrajmasii nostri i sá proslaveasca cu puterea.
crucii in biruinta pe preablagocestivul imparatul nostru si pre norodul lui,.
Domnului sà ne rugam .
Pentru ca sá ne izbä'vim noi: si celelalte.
Ectenia. dupä. Sfinta Evanghelie la liturghie, asijderea la vecernie
la utrene :
Miluieste-ne pre noi Dumnezeule, dupa mare mila Ta, rugamu-ne Tie
auzi-ne si ne miluieste.
Inca ne rugarn pentru preablagocestivul singur stapinitoriul marele
domnul nostru, imparatul Nicolai Pavlovici a toata Rossia pentru stäpini-
rea, biruinta i proci.
Inca ne rugam pentru sotia sa, preablagocestiva dcamna imparteasa
Alexandra Feodorovna.
Inca ne rugarn pentru maica lui, preablagocestiva dcamnä. impara-
teasa Maria Feodorovna.
Incä ne rugam pentru clironomul. binecredinciosul domn mare gleam
Alexandru Nicolaevici i pentru binecredinciosul domn mare cncaz Constan-
tin Nicolaevici, pentru binecredinciosul domn tesarevici si mare erica?, Con-
stantin Pavlovici, pentru binecredinciosul domn mare cncaz Mil-ail Pavlo-
vici i pentru sotia sa, binecredincioasa dcamna, marea cneghina Elena Pav-
lovna, pentru binecredincioasele doamne mari cneajne, Maria, Olga si Alexan-
dra Nicolaevne, Maria, Elisaveta i Ecaterina Mil-ailovne, pentru binecre-
dincioasa doamna, marea cneghinä. Maria Pavlovna i pcntru sotul eii, pen-
tru binecredincioasa doamna marea cneghina Anna Pavlovna i pentru sotul
eii, /
Inca ne rugam pentru preasfintul indreptatoriul Sinod i pentru prea-
osfintitul (Cutare) i pentru toti cei intru Hristos fratii nostri.
Inca ne rugam pentru toata a lor de prisos iubitoare caste.
Dupa aceea adaoge rugaciunea accasta. La vecernie:
Doamne Dumnezeul nostru cel puternic si tare in razboaie, pre Tine
intru ajutoriu noi nevrednicii Te chiemam I cu smerenie Te rugam, apucsa
arma puterii Tale si pavaza apararii i scoal'a-Te intru ajutoriul nostril i c1.5
ostii ceii iubitoare de Hristos biruinta i izbincla asupra vrajmasilor nostrii
cu lacrami Te rugam, auzi-ne si ne miluieste.
Atottiitoriule Imparate i Doamne, cu a Ta cea atotstapinitoare puterea,
armele i mestersugirile a vrajrnasilor nostri le sfarma i indrazneala lor cl
surpa, biruinta asupra lor i izbinda'. robilor Tsai daruieste, rugämu-ne Tie
Atotstapinitoriule Imparate, auzi-ne i ne miluieste.
Triimite mina Ta dintru inältime Dcamne, si cu dinsa Te atinge de
inimile vrajmasilor nostrii, ca sa se intcarca catra Tine Dumnezeul
care iubesti faptura Ta, iarä pre noi cei ce naclajduim intru Tine sccate-ne
ne izbaveste pentru numele Tau, rugamu-ne Tie, auzi-ne si ne miltieste.
La utrene:
Nu spre arcul nostru nadajduim, nici arma ncastra ne vom mintui pre
noi Doamne, ci al Tau cel atotputernic ajutoriu Il cerem si la a Ta putere
indraznim, asupra vrajmasilor nostrii ne intrarmam i numele Tau cu cre-
dinta Il chiemam: cu umilintä ne rugana Tie Atotputernice Dcamne, cu milos-
tivire // 11.1 3 ne ascultá i ne railuieste.
Aparatoriule a celor drept credinciosi, triimite sagetile Tale Dcamne-
turburare fä vrajmasilor nostri, luceste fulgerul i imprastie pre dinsii, trii-

330
www.digibuc.ro
mite mina Ta din inältime supune pre ei i in miinile credincioasei Tale
oaste i impäratului nostru Ii dâ, rug5mu-ne Tie, auzi-ne i ne miluieste.
Cel ce petreci in veci, milostive Doamne, gonete-i pre dinsii cu viforul
Tu si cu minia Ta îi turburä pre ei, umple fetele lor de necinste, ca sä se
rusineze si sä se turbure in veacul veacului, sä se infrunteze I cu puterea
judecätilor Tale mindria lor sä se sfarme, iar5. numele Täu cel sfint sä se slä-
veasc5. intru noi, cu osirdie ne rugä'm Tie, auzi-ne i ne miluieste.
La liturghie:
Domine Dumnezeul nostru, cel puternic si tare in räzboaie, pre Tine
intru ajutoriu noi nevrednicii Te chemäin si cu semrenie Te rug5m: apucä
arma puterii Tale si paVáza apärärii si ne izbäveste, scoalä-te intru ajutoriul
nostru i scoate rabia ingrozirii si a biruintei i inchide dinprotiva celor ce
s-au intr-armat i ne gonesc pre noi i intoarce inapoi Cu rusine pre cei ce
socot sc asupra noasträ räu, sub picioarele credinciosilor Täi pre aceia supuin-
du-i, rugänni-ne Tie degrab ca un indurat auzi-ne i Cu milostivire ne milu-
ieste.
Cel ce lui Moisi asupra lui Amalic, lui Sampson asupia celor de alt
neam i lui David asupra lui Goliat stäpinitoare izbindä ai däruit, si acum ca
un puternic intru f tärie stricä puterea i täria vräjmasilor nostri, carii sä
ridici asupra noasträ i obraznicia cruzimei lor in imputinarea de suflet i in
-fugä urefäcindu-o o sfarmä i supt picioarele preablagocestivului imparatului
nostru Nicolai Pavlovici si a iubitoarei de Hristos oastei sale cu stapinire o
supune, cel ce cu brat inalt sfarmi räzboaiele, rugämu-ne Tie, auzi-ne i ne
milui ste.
Ajutätoriule Hristoase si izbävitoriul nostru vino degrabä spre ajuto-
tiul nostru, varsäminia Ta preste vräjmasii nostri i armele lor de tot le sfarmä
cu märimea slavei Tale moaie imp[i]etrirea inimii ion, ca sä vazä cä numele
îi este Domnul cel puternic in r5.zboaie si gata apärätoriu a nevinovätiei, iarä
cornul celor drept credinciosi Il inaltä i intru robii Täi cu preasavire slä-
veste preasfint numele Thu cu smerenie cäzind ne rugä'm, ascultä-ne ca milos-
tivire si ne miluieste.
Si celelalte a ecteniei.
(Tot aceasta ectenie se zice i la moleben, dup5. a 3 peasn5.).
Si dupä vozglas, la liturghie si la moleben sä zice molitva aceasta:
Domnului sä ne rugärn. Dcamne miluieste.
Dcamne Durrmezeul nostru, impäratul impäratilor i domnul domnilor,
Tie ne rug5m si de la Tine cerem: mintuieste pre impäratul nostru Nicolai
Pavlovici, pre care l-ai indreptat a stäpini pre pämint. Päizeste-1 pre dinsul
supt acoperämintul bun5.tätii Tale, supune-i lui toate limbele cele protivnice,
däruieste-i lui viatä pacinic5. i Il// ff4.1 invredniceste pre dinsul a face
totdeauna cele pläcute Tie pre povätuitorii stäpinirii lui intru ascultare i in
fricä neluätori de mitä Ii p5.zeste, pre oastea lui improtiva tuturor limbilor ca
vitejie o intäreste, oamenii i norodul intru intregimea mintii i in pace a
petrece binevoieste, toatii indestularea a bunatätilor celor din p5.mint in stä-
pinirea lui däruind.
Vozglasul:
Cá s-au blagoslovit preasfintul numele Täu, al Tatälui si al Fiiului si al
Sfintului Duh, acum i pururea i in vecii vecilor.

www.digibuc.ro
 S-au tipkrit in Sanct Peterburg la preasfintul indreptktoriul Sinod,
1828 anul, aprilie 14 zile.
larà dupa aceia s-au tälmäcit pe limba moldoveneasck i s-au tipkrit
In Duhovniceasca tipografie in Chisinäu, 1828 anul, aprilie 27 zile.
Bropit, 18 x 22,5 cm, 4 f., numerotat5, numai f. 3, ultima p. alba, caractere chirilice,
hirtie groas5, verzuie, filigran frunza de agavii.
DEP.: Arh. Stat. Ia0, Fond Mihail.

141

Copie de pe copie
La acest mai, in 27 zile, s-au skvirsit in fiinta domnului impärat trece-
rea avangardului nostru preste Dunäre. Lîngä turceasca cetate Isaccea, ne-
cäutind la rävärsarea apei cea mare, carea au acoperit pe mlastina cea.
neumblatá, la citeva virste era filcut drum asupia eii. Vräjrnasul in
zädar s-au silit cu intkrirea locului celui cu indäminare pe malul cel din
inprotivä a sk impotrivi trecerii noastre. Supt punerea la cale a gheneralu-
lui de la infanteria Rudzevici, putemica lucrare a noastrei flotiliei i arti-
leriei, a diviziilor a 9-lea si a 10-lea de pedestrime au rksturnat a lui batarei,
a dooa si a treia brigade a diviziei a 9-lea de pedestrime au trecut cu coräbii
lodce neckutind nici la focul vrälmasului nici la räväirsarea apei ce era
la malul cel din inpotrivä.. Vrkjmasul lksind intkririle sale au fugit iute
de nkvklirea cea groaznick a vitejilor osti a noastre, indrcptind fuga lui
cáträ. cetätile Isaccea si Tulcea, läsind biruitorilor 12 tunuri si 2 mortiri
si un edinorog cu mare numer de pripasuri. /
Paguba noasträ, multämire celui Prea Inalt, intru accastà pricin&
neautind la cea puternick lucrare a artilerici vräjmäsesti, prea micä este.
Din ofiteri sint räniti usor numai: viteazuI cäpitan al 1-iuliu rang Pataniote
adiutantul a ghcneral-maiorului cncazului Gorceakov cclui al 3-lca, a
polcului de egkri celui 18-ce porutcicul Kleighels; numärul celor ucisi i räniti
a cinurilor de jos sä ateste piná la 60 de oameni.
La trecerea preste Dunäre s-au arktat cu dcosebitk osirdie i cu ncinfri-
cosare cazacii a secii zaporojenilor, impreunk cu viteazul al lar naccalnic
ce au trecut cu citeva zile mai inainte de aceasta in patrie, aducind capul
lor cel vinovat legiuitului shn impärat i cu aceasta au arktat strälucita
dovadk a podvigului lor celui din inimk.
Cca adevkratä relatie au iscklit-o: gheneralul-adiutant graf Dibiciu.
De pe cea rusasa, tälm'Acindu-se pe limba moldovencasck s-au tipärit in
Chisinku, 1828 anul, 15 zile iunie.

1 f., 23 x 17,5 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. roman5. in dreapta, caractere chirilice,
birtie groas5, verzuie, filigran, blazon princiar.
DEP.: Bibl. Academiei Rom5.ne, Foi volante, mapa XIX /104.

145

In urma trecerii avangardului nostru in 27 zile mai peste Dunäre,

oastea a corpusului de pedestrime celui al 3-lea au urmat cu trecerea pe
malul cel de-a dreapta, nefiind supárati din partca vrä.jmasului celui ce s-au

332
www.digibuc.ro
depärtat. La 29 zile oastea, apropiindu-sä aträ. cetatea Isaccea, au priimit
dintr-insa instiintare cä garnizonul aceii cetäti ce era supt ocirmuirea pasilor
Gasan si a lui Eiub este gata a sä da la capituleatie, iarsa la 30 zile, in
fiinta domnului impä'rat el s-au i dat färä nici o conditie. Amindurora pasilor
ce au adus cheele cetätii si a tot garnizonului ce au inchinat annele, prea
inalt li s-au dat voe sä se intoarcä la patria sa. 85 tunuri, 18 steaguri, foarte
insemnat numäir a pripasurilor atit celor de fázboiu cit i celor de brand
au c5zut in miinile biruitorilor. In 2-lea ceas dupä amiazä-zi polcul Mu-
romskoi, cel de pedestrime, cu stcagurile intinse si cu sunct de afábane,
mergind inainte amindoi pasii, au intrat in cetate si au cuprins-o pre ea,
iarä lä.'cuitorii prclungea cu pace negutätoria i obicinuitele lor indcletni-
ciri. /
Tot intru aceeasi vreme, cind garnizonul cctätii acestia sä plecase
armelor noastre, s-au primit instiintare de la impäräteasca sa ináltime mare
cneaz Mihail Pavlovici CA la 29 zile de c'átre flotilia noasträ s-au täiat
de istov corepondentie ce numai una au avut cetatea Braila cu cel din a
dreapta mal a Dunärii. 6 coräbii ce era supt ocirmuirea c5pitanului al al
sic!] 2-lea rang Reazanov i batareia cea de pre mal a podpolcovnicului
Macalinschii, intorcind luarea-aminte a cei.ätii au agiutat la cele 16 corälii
ce era sub cirmuirca Cápitanului al 1-iului rang Zavcdovschii a näväli asupra
flotiliei turcesti si a o sfärima pre ea mai de istov. La aceastä intimplare
s-au luat 4 shupe si 7 lodce canonerschii, botul nacealnicului flotilei vräjinä-
sesti din impreund cu flagul si cu vajnice birth i cu toard artileria. Iarà
celealalte corabii s-au stricat i s-au námolit i numai 6 au putut a sà
ascunde in Matcin.
Paguba despre partea noastrà, mul15mire celui Prca Inalt, sä läteste
numai pink' la 10 oameni ucisi
1 1., 22 x 18 cm, textul e 2 coloane, cel in lb. rominä in dreapta, caractere chit-Mee,
hirtie growA verzuie, filigran blazon rrinciar.
insernnare in jos-ul foii r.: S-an dat aceasta la atul Cremincic, la biserica cu hramul S. Neculai
la anul 1828, iulii 15 zile. Blagccin iereu Cozrra Braducean
DEP.: Bibl. Academiei RcrrAne, Foi volante, mara MX/5; Arh.Stat. Iai, Fond Ahhail.

146

Glavnocomanduiuscii a 2 armiei ghcneral-adiutant graf Dibici-Zabal-

kanschii face arätare domnului irnpärat cà el cu armia incredintatä lui la
8 zile a acestii luni au cuprins al doilea oras de scaun a imperiei otcrnanicesti
Adrianopol. Ostile vräjinäsesti i acuitorii orasului asa de tare s-au fost
inspäimintat de repedea miscare c5.trä el a armiei noastre ceii purtätoare
de biruintä, c'd la insas[i] arätarea eii au fost triimisi parlamenten i spre inchie-
rea capituleatiei neautind la aceea Cà spre a sä da inapoi neprietenul avea
incd toate drumurile deschise.
In urma capituleatiei acestia ostile dusmänesti in num5r pinä la 10 mii
au inchinat armele, läsind biruitorilor toatà artileria sa, steagurile i toatä
averea coronii. La tnimnerea reportului acestuia au fost aduse 20 steaguri,
5 tuiuri, 48 tunuri cele de cimp si 6 cele pentru sfärimarea cetätilor. Zapasu-
333
www.digibuc.ro
rile de ale mincarii si de amunitiei ceii pentru artilerie sint, dupl stiinta
acum deodata luatä, destul de insemnate, dar pentru scurtimea vremei n-au
fost aduse in stiintä deplin lamurita.
Graf DibiciZabalkanschii infatosaza impreuna cu aceea imparatestii
sale märii cheile orasului Adrianopol.

1 f., 16,5 x 18,5 cm, textul in lb. romilra pe o fa0., pe v. in lb. rusa, caractcre chirilice,
hirtie g,roas.1 gAlbuie.
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

147

Copie
Ingiinfare (Iola glavnaia cvarlira a domnului intficIrat

La 9 zile de la gheneral-adjutant graful Orlov ce au fost trimis catra

cetatea Matcin s-au priimit instiintare ca la 4 iunie Djafar pasa, cel ce
ocirmuia intr-insa, au inceput a tractarisi Cu nacealnicul oastei ceii ce incun-
giura cetatea, polcovnicul Rogovskii, care tractarisire la 5 iunie, in 9 ceasuri
sara, s-au i ispravit cu norocire: garnizonul in numär 800 de oameni au
luat voie a la'sa cetatea puind armele pe locul unde sä adunä si la 6 zile
In 5 ceasuri dirnineata batalionul polcului Muromskoi, celui de pedestrime,
cu steagul dezvelit si cu sunet de darabane, au cuprins caraulurile cetatii.
Intru acest tirg s-au luat 4 steaguri, 74 tunuri, 15 mortire, 5 000 puduri de
praf de pusca, 8 lodce canonerschii cu 31 tunuri i insamnat numer de pri-
pasuri.
La 12 zile dis-dimineata s-au pristavlisit de catra gheneral-leitenant
Redigher domnului impärat cheele si 4 steaguri a cetätii Chiustendji, ce
s-au supus armelor rossienesti Cu darea voiei / garnizonului ca sá lase cetatea
cu insusi numai drepte a lor arme si sá purceaga catra Bazardjic. Polcul
de pedestrime a ghertogului Vilington au intrat intru aceeasi zi in cetate
si au cuprins caraulurile.
Tot intru aceeasi 12 zi, tocma la sosirea glavnei cvartiri in Carasu,
au fost aduse de ca'tra gheneral-leitenant cneazul Madatov, cheele si 14
steaguri a cetatii Ghirzova, ce s-au inchinat dupa sapte zile a blocadei.
Ghenerai-leitenantul cneazul Madatov au inchiiat cu comendantul Isim
pasa alcatuire potrivitä cu alcatuirea ce s-au inchiiat la luarea cetätii Chius-
tendji. La 11 zile au intrat el in cetate si au cuprins bastionurile intru acea
vreme cind 1 900 oameni de garnizon au iesit supt acoperire, o parte in Sumlea
si o altà parte in Silistria. Afara de cele mai sus insemnate trofeiuri s-auluat
intru aceasta cetate 92 tunuri, 6 mortire, 3 500 puduri praf i foarte insem-
nat numer de cele pentru hrana i pentru razboiu pripasuri.
Cea adevaratä au iscalit nacealnicul a glavnului stab graful Dibici.
I f., 19 x 22,5 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. romAng in dreapta, caractere chirilice,
hirtie verzuie, liligran dungi.
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/6 ; Arh. Stat. 1.10, Fond
Mihail.

334
www.digibuc.ro
 148

Glavnia cvartirei
In lagherul ce este EDO Carasu, 20 iunie 1828 anul.
Turceasca cetate Anapa s-au supus la 12 iunie armelor rossienc.ti celor
puratoare de biruina.
Punerile la cale cele cu 'Duna minte a admiralului Greig si a vite-ad-
miralului gheneral-adiutant cneazului Mcnsikov in vremea blocadei acestii
cetäti i vrednicä de pildä vitejie a ostilor noastre arätatä infra toate cele
mai inainte de aceasta lucari s-au incununat cu deplin sporiu.
Lucarile cele de blocadä au fost aduse intru sfirsit si o parte a fetii
de cetate ce era supt ataca s-au sarmat cu lucrarea a artileriei noastre. Vräj-
masul fiind späriat cu biruintile ce era acute asupra lui au pierdut toatä
nädejdea ca sä mai tie cetatca i n-au cutczat a astcpta nävälirea.
Tot garnizonul, in numer de 3 mii camcni, s-au dat robi i comandantul
turcesc Osman-Oglu au dat in mina biruitorilor celor ce au intrat prin
cuta bortä cheele i steagul Anapei, in care s-au aflat 85 tunuri si insemnat
nurnär de pripasuri. /
Iará la aceste 20 zi s-au priimit de la impäräteasca sa inältime mare
cneaz Mihail Pavlovici instiintare cä cetatea Bailov s-au cuatit acum desk.-
virsit de garnizonul vräjmasului carele in numer de 17 mii oameni dinpreunä
cu cel ce ocirmuia intr-insa, Soliman Pava, s-au trimis in Silistria supt paza
noasträ.
Intru aceasa cetate s-au luat 278 tunuri, 17 mii puduri iarbä de puFA,
aproape de 400 mii puduri piine i inscrnnat numer de gätiri osasesti.
In una acea ingltirnea sa au prcdsiallisii dcmuului impärat cheele
de la bate portile Brailei ce mai rZrn'ascsä i steagurile flotiliei turcesti.
Tot intru acea vrcrne fligheliu-adiutantul rolcovnicul Read ce au fost
trimis atre cetatea Tulcea au adus instiintare cum a aceasa cetate ieri
asijderea s-au supus ostilor celor ce o au blcchiruit. 8 steaguri ce s-au pred-
stavlisit dornnului impärat, 91 tunuri i insannat numer de pripasuri a celor de
räzboiu si de hranä sint rcduri a accstui Lou Fcdvig.
1 f., 18 x 23 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. románA in dreapta, caractere chirilice,
hfrtie gri-vcmie,
5-au prirrit 1828 godr., mesiala iulii 14 dnia,".
DEP.: Bibl. Academiei Románe, Foi volante, mapa XIX/7; Arh. Stat. Iai, Fond
Mihail.

149

In#iintare de la glavnaia cvartird

a domnului impärat, din 16 zile iulie, lagher lîngä cetatea
Asazi s-au priimit instiintare de la gheneral-adiutant graful Paschevici-
Erivans.chii, care au intrat in hot aale Turtii aziaticesti, cum cä cefalea Cars
s-au inchinat la 23 zile iunie, puratoarelor de biruina, rosienestilor arme.
Deosebia täibätie si neclintia aria ostasilor nostri au acut biruintä
cu ajutoriul celui Prea !nail i astädaa asupra improtivirii ceii cu indäreptnicie

335
www.digibuc.ro
a vräjmasului celui care era mult mai cu mare numer de oaste i dinpreunä
cu cetatea ce s-au luat cu sturma au präpädit pre cei mai vestiti ai säi cinovnici
pinä. la 6 mii oameni robiti, 2 mii ucisi, 151 tunuri si 33 steaguri.
1f., 18 x 22,5 cm, v. alb5 textul pe 2 coloane, cel in lb. romfinii, in dreapta, caractere
chirilice, hirtie gri-verzuie, filigran blazon princiar.
Insemnare: S-au primit la 1828 anul, septemvr. 4 zile. V M. Gorodipchii. SI se fac5, paraclis
de multAmire".
DEP.: Bibl. Academiei Romá.ne, Foi volante, mapa nr. XIXI8 ; Arh. Stat. Ia0, Fond
Mihail.

150

Glavnocomanduiusciiu a deosebitului corpus a Cavcazului, gheneral-

adiutant graf Paschevici Erivanschii, de la 28 zile a trermtii luni iuniu intiin-
teazà pre impäräteasca E a märire, cum cä voind in deplin a se folosi cu spaima
si frica ce s-au pricinuit asupra vräjmasului prin biruintele fäcute la 19 si la
20 zile iuni, s-au pornit el -u tcate °stile sale spre cetatea Gassan Kale, unde
sä afla ra'mäsitile armiei seraschirului ceii sfärmate si egulearnica pedestrime
ce nu fusese ind in lucrare, dar instiintindu-se pentru o repede apropiere a
rossianilor, ele s-au dat sprefug5. i insus[i] seraschiruls-au depärtat la Arzerum.
La 23 zile, la 9 ceasuri sara, graf Paschevici-Erivanschii cu avangardul
s5.0 au cuprins aceastä cetate ce este foarte vajnicä pentru noi dupä inlesnirea
desdrdrei a tuturor zapasurilor i dupa asezarea eii in locul comunicatiei
noastre cu Carsul si cu Baiazetul, la care cetate s-au luat 29 tunuri, un maga-
zin cu praf de pusc51 i insemnate zapasuri de piine.
In curgerea acestei vremei, instiintärile ce s-au priimit au incredintat cä
sfärämarea armiei turcesti i repedea miscare a rossianilor dtr5. Arzerumul
au pricinuit asupra läcuitorilor acestui foarte insemnat intru Azia turcescul
oras o binepriincioasä pentru noi lucrare. Folosindu-se cu aceastä intimplare,
gheneral-adiutant graf Paschevici-Erivanschii, la 24 zile la 3 ceasuri dupä
amiazä'-zi au trimis in pomenitul oras o scrisoare dträ norod, intru care el au
indemnat pre arzerumleni de a nu se improtivi armelor rossienesti si le-au
fägäduit lor cä vor räminea neatinse slobozenia credintii lor, siguripsirea fetelor
lor si averea fiestedruia.
Mäsura aceasta au acut o doritä sporire, la 26 zile s-au infátosat dträ
dinsul deputati de la seraschiriu si de la norod Cu o incredintare in scris de la
cei mai mari a orasului intru desävirsita supunere ; insä cu toate acestea, la
insas[i] arätarea rossienilor inaintea Arzerumului, ei au fost intimpinati de c5.-
trä. vräjmäsasca darime si cu un foc dintru o tare batareia asäzatä pe un
inalt munte ce sä numeste Topdag ; väzind aceasta, graf Paschevici-Erivanschii,
tot atunceas[i] sara, au trimis in oras pre gheneral-maior Becoviciu-Cercasschiiu,
din du-i lui povätuire cum sa lucreze asupra norodului si a seraschirului ca
incä mai mult incredinteze pre ei intru statornicia fägäduintelor sale, dar
dinpreunä cu aceia negresit sä cearä ca sä se inchine orasul in viitoarea
dimineatä.
In Arzerum toatä ,Iceagtà noapte au urmat o prea mare turburare: ce
mai mare parte de norod aräta plecare spre inchinare, dar din pricina neastim-
päratelor strigäri a prostimei norodul neincetat î[i] schimba socotinta sa
uneori spre inchinare, alteori cäträ improtivire. In sfirsit, la 27 zile dimineata,
cneazul Becovici-Cercasschiiu au ajuns la implinirea celor poruncite lui i cei
mai mari ai orasului au trimis dträ glavuocomanduiusciiu pre un deputat
336
www.digibuc.ro
cu hotärità incredintare cä la ceasuri dupä amiazä-zi îi vor inchina Arzeru-
mul; dar glavnocomanduiusciiu i-au räspuns deputatului cà dac5. la 3 ceasuri
nu vor fi trimise aträ dinsul cheile cetatii, apoi el va lovi cetatea cu toate
puterile sale, ail cea mai mic5. intirziere.
Nepriimind intru insemnata vade asteptatul räspuns i instiintindu-se
cà saraschirul chipzuia a cistiga "reme, avind nä.dej de de a yriimi spre ajutoriu
si din Ardanundtii pre chigaia lui, glavnocomanduitIsciiu au poruncit ostilor
indatà a se asäiza intru orinduialg de fázboiu, a se porni cu un repede pas
asupra inaltelor locuri a Arzerumului i dacä vràjmasul sà va tines in abiile
Topdagului, apoi sä. le [i]e[i]e cu sturma; si mäcar cà la aceastà miscare turcii
isi inarise focu/ din batarei, dar infricosindu-se de pornirea cea cu hotärire a
ostilor noastre s-au ascuns in oras, lepädind muntele cu 5 tunuri in miinile
biruitorilor.
De grabä dupà.' aceasta, au iesit din oras deputalia si dupà apropierea
eii beglarbec (ostenescul gubernator a Arzerumului) au inchinat lui glavro-
comanduiusciiu cheiul cetàtn i a titadelii. Nedutind la aceasta des5virsitä
supunere, focul din batareile orasului sà prelungea, cleputatii insusi au rugat
pre graf Paschevici-Erivanschiiu, ca cu focul tunurilor noastre sä imprästie pre
zurbagii i vreo citeva impucilturi din tunuri au lost pentru aceasta destule.
Tot intru aceastä vreme glavnocomanduiusciiu au poruncit gheneral-leite-
nantului Pancratiev ca cu doao brigade de pedestrime sà meargä cu teremonie
spre cuprinderea orasului, a cetätii si a titadelii. ustile noastre trecind toate
inähälalile i cetatea sà apropiasä atrà päretii titadelii, cind atuncea indatà, färà
de veste, arnäutii ce se inchisese intr-insa hoarise a o apära. Graf Paschevici-
Erivanschii, instiintindu-se de aceasta, au poroncit sä o ieie cu sturma insä,
arnautii väzind hotärirea ostilor noastre spre a merge la sturmà au dechis
portile titadelei i purtàtoarele de biruint5. rossiene0ile o0i, au intrat intr-insa
la 6 ceasuri sara, la 27 zile a lui iunie.
In cetate i in titadé s-au gäsit pinä. acum 150 tunuri, mari magazii
Cu proviant i insämnatä somä de amunitie ostineaseä. Afarä de aceasta
seraschirul au inatosat steagul säu i toiagul, care insemnea.za cinul de glavno-
comanduiusciiu; asijderea s-au luat 4 steaguri de a paselor i unul a arn5m-
tilor.
Intru acest chip vitezele osti a deosebitului corpus a Cavcazului, supt
povätuirea vrednicului ocirmuitoriului säu din ziva trecerii preste hotarul
locurilor celor luate in sapinire / cu arme in anul trecut, adecá de la 13 zile
a lui iunie in curgerea de 14 zile au trecut doao rinduri a inaitilor munti aco-
periti cu onat, au sarsämat doao turcesti arrnii, au luat doao tabere, au supus
cetatea Gassan-Kale, au dobindit de la vràjraasi toatà artileria lui cea de cimp
parcurile, in sfirsit au robit pe insus[i] seraschirul ce era glavnocomanduiu-
sciiu asupra armiei turcesti si a toatà aziaticeasc5. Turchie, pre patru mai mari
pase ai lui si au luat intru sapinire tentrul puterii viljmasului cel de la ràsärit.
In folio, 1 f., 23 x 37 cm, textul re o fa ll (60 rinduri) f i 6 rinduri pe verso, unde apare
textil in lb. rusA, caractere chirilice, minuscule, hírtie groasA gA/buie, grosolanA.
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

151

itutiittlare de la armia cea lucratoare

Ostenescul gubernator a Tiflissului, gheneral-adiutant Sipeaghin, in-
stiintea.za pre domnul impgrat cum c5. cetatea Poti la 15 a trecutei luni iulie

337
www.digibuc.ro
s-au inchinat purtätoarelor de biruintä rossienestilor arme. Gheneral-maior
Ghesse, adunind dupä punerea la cale a gheneral-adiutantului Sipeaghin un
numer din partea ostilor noastre ce sä aflä la Imeretie i Mingrelie si impreu-
nind oaste din läcuitorii Mingreliei supt ocirmuirea a insus[i] stäpinitoriului
lor cneazului Dadian, au incungiurat cetatea Poti in 8 a lui iulie i indatä au
inceput gro[a]znic a o bate pre ea din trei batarei. Dupä canonadä cea de sase
zile, care au pricinuit mare stridciune zidurilor cetätii si au fäcut intr-insele
insemnatä spärturk cetatea s-au inchinat prin învoialà, dupä care garnizo-
nului ce sä cuprinde din 600 oameni lacuitori din feliuri / de oblastiile megiesite
li s-au dat drumul la casäle lor. La cetatea Poti vajnid dupä starea locului in
gura apei Rionul s-au luat 44 tunuri, 13 steaguri si mare numer zapasurilor
celor de räzboiu i celor pentru hranä. Iarä paguba noasträ ce s-au fäcut in
vremea incungiudrii sä cuprinde din 7 ucisi si 14 räniti din cinurile cele de
gios.
1 f., 23 x 18 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. romana in dreapta, caractere chirilice,
hirtie groasa. verzuie, filigran blazon.
Insemnare pe v. la sfir§itul textului: S-au dat aceasta la biserica S. Neculai la s[a]tul Crernen-
ciucu la an 1828 sapt. 30 zile. Blagocin preutul Coima Braducean".
DEP.: Bibl. Academiei Remalle, Foi volante, mapa XIX 9; Arh. Stat. Ia*, Fond
Mihail.
152

V ifiiscd din "intiinta-rile pentra luarea cetdlii Altalticul

Comandirul a deosebitului corpus a Cavcazului, gheneral adjutant
graful Paschevici-Erivanschii instiintad d. la 15 zile avgust cet atea Ahaltic,
unul din cele mai vajnice garduri a Anatoliei, s-au luat dupi sturma ce s-au
prelungit 13 ceasuri i nedutind la prea strasnica çi cea Cu deznädäjduire
improtivirea a 14 mii de vräjmasi.
Dupä luarea cetätii titadeliu s-au inchinat cu / invoialä carea s-au d'äruit
eli ca sà se päräseasd värsarea singelui i ca sä, se mintuiascá mäcar o parte
de tirg ce sä stergea de pojar.
Turcii au pätimit paguba cea färä de másurä; din partea noasteä este
ucis cel vestit cu vitejia sa polcovnicul Borodin i dará de dinsul s-au ucis
9 ofiteri si räniti 32.
De la vräjmaul s-au luat cinci tuiuri a doi pasi, 66 tunuri si 52 steaguri.
I f., 15 x 17 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. romana in dreapta, caractere chirilice,
hirtie galbuie, filigran blazon princiar.
Inseminare pe v., la sfirOtul textului: S-au dat aceasta la bisarica Sv. N [eculai] la satul Crimin-
ciucu, 1828, octovrie 29 zile. Blagocin svecenic Coima Braducea,n".
DEP.: Bibl. Academiei Rellane, Foi volante, mapa XIX/l0; Arh. Stat Iasi, Fond
Mihai 1.

153

de la armia cea lucrdloare

Comandiriul a deosebitului corpus a Cavcazului, gheneralul-a.djutant
graful Paschevici-Erivanschii, instiintazä pre domnul impl ra t.

338
www.digibuc.ro
 De la 24 iulie pentru luarea cea cu bura norocire a cetätilor Ahalcalac
Gartvis, cea intiia s-au luat cu sturma supt cea de fata cirmuire a implini-
toriului datoriei a naceainicului stabului corpusului Cavcazului, gheneral-
maiorului baronului Osten-Sachen, prin batalionul a polcului de pedestrime
5irvanschii, supt comanda polcovnicului Borodin, jara cea a doao s-au inchinat
polcovnicului Raevskii dupà ce au venit el cu oastea cea din Mari.
In robie s-au luat 300, ucisi si räniti pina la 600 oameni.
intru aceste cetäti s-au luat 28 tunuri, 21 steaguri si mare numer
de zapasuri pentru artilerie i pentru hranä. /
De la 13 avgust pentru cea desävirsit biruintä ce s-au fäcut de insus
graful Paschevici-Erivanschii, lingä päretii orasului Ahaltic, asupra a 30 mii
oaste turceasa ce era supt ocirmuirea a doi pasi Chios, Mehmet si Mustafa.
In urma strasnicii bätälii ce s-au prelungit de la fäväxsarea zorilor pinä la
insas noapte, vitezile osti rcsienesti au luat cu sturma patru laghere intärite,
11 steaguri, 10 tunuri, toate gätirile cele de fäzboiu i zäpasurile si au alungat
pre vajmul ce fugea, mai departe decit de 30 verste de la locul bätäliez.
Paguba turcilor cu ucisii, ranitii i luaii in robie sä läteste pina la
2 500 oameni. Din partea noasträ sint ucisi 80 si fäniti 400 oameni.
Corabia Parij la reida Varnei.
6 septembrie 1828 anul.
1 f., 18 x 22,5 cm, textul pe 2 coloane, cel in lb. romfin5, in dreapta cara.ctere chirilice-
hirtie groasA gdlbuie, filigran blazon princiar sau literele majuscule nisesti MFAG sau cifrele
arabe [18] 27.
insemnare pe v., la sfirsitul textului: S-au dat aceasta la biserica. Sfintilor voievozi la sat Cri-
minciucu 1828 octovr. 29 zile. Blagocin svescenic Cozma Braducean".
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/11; Arh. Stat Iai, Fond
Mihail.

154
Copie.
In Valahia cea micà lingà satul Bailesti, gheneral-maior baron Gheismar
au 3färimat cu totul la 14 septemvrie pe seraschir de la Viddin, care esisc cu
26 mii de oameni si cu 30 tunuri spre a lua orasul Craiov[a]. In urma strasnicii
bätälii carea s-au prelungit toatà zioa i noaptea iafäs s-au innoit, turcii s-au
intors spre fugä lep5.dind pe drum armele sale. Paguba lor sà läteste pia. la
5 000 ucisi si 514 robiti. In dobinda biruitorilor au azut: tot lagherul yräj-
masului, 24 steaguri, 7 tunuri, multime de cal, cäruti i alte lucruri de fázboiu.
Cu agiutoriul lui Dumnezeu, cea vajnicä: turceasc5. cetate Vaxna s-au
luat la 29 septemvrie de vitejii ostasi / rossienesti cu carii era incurtenratä.
Unul dintru cei ce au fost in Varna naceainici ostäsesti Iusuf pasa ati venit la
noi in lagher cu cea mai mare parte a garnizonului si au inchinat arrnele.`
Capitan pasa ce fämäsese in cetate au fost asemenea luat de car5.1soldatii
nostrii carii intrase acolo prin spärturi färä nici o improtivire. Numärul celor
robiti precum si a trofeilor celor ce s-au cistigat de noi incä cu làmurire tiu sä
§tie, dar pink' acum s-au gäsit 19 steaguri si peste 130 tunuri.
Cel ce venise spre agiutoriul Varnei cu mult numer de ostasi, pasa
Omer-Vrioni, instiintindu-se pentru luarea cetätii acestia, s-au depäxtat intru
aceias[i].noapte i sä alungä de aträ al nostru otread.
1 1., 14,5 x 18 cm., textul pe 2 coloane, cel in lb romAn1 in dreapta, caracteie chirilice,
hirtia groasAgälbuie, filigran blazon princiar.
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, mapa XIX/12; Arlr. Stat. la*, Fond,
Mihail.

339:
www.digibuc.ro
 161

S-au priimit 1829 fevruarie 8.

Talmacirea copiei di pe predpisania domnului glavnocomanduiscia al
armiei al doilea cätra deplin imputernicitul predsidatel a Divanurilor Molda-
viei i Valahiei din 31 ianuarie 1829 supt nr. 556 ci au fost al5.turata pe lingä
predlojania domnului Minciachi catra divan din 7 fevruarie supt nr. 651.
Pentru indestularea de peste granita urmeaza osabita pravila de ingri-
jirea ce trebuie sà aibä.' cei intii innoiti ocirmuitori a trebilor politicesti ca,
cimpurile oblastiilor cuprinsa de ostiri neaparat sa fie arate, sarnanate
imbracate i cä, catra aceasta sä.' fie intrebuintate chipurile insusi acelui locu
toate ajutorintile din partea osteneasca.
Lucrul acesta inca de la 8 a trecutei luni dechemvrie de caträ a noastra
obsteasca statuire i hotarire facuta prin jurnal de atuncea au fost primit in
luare aminte i cind intr-alte s-au insemnat a sa da lucratorilor dap pamint,
celor ce vor fi lipsiti de trebuincioasile seminturi dupà chip de imprumutare
dupä masurile putintii din insus[i] magaziile haznelii.
Dar asa, precum prin toate instiintarile ce sa adun, sä intaresc incredin-
tarile cä lacuitorii cnejiilor nu primesc nici un feliu de masuri spre a samana
cimpii pi viitoarea primavara, pentru care eu de datorie am socotit pi stralu-
cirea voastrà a vä impartasi Cu stiinta si a va pune inainte.
Prin mijlocirea divanurilor sà sä indatoreasca supt iscalituri pe toti
stapinitorii de pamint ca ei din vreme sä puie la rinduialà i sá sileasca pe
lucratorii mosiilor lor, ca in primavara, cit sa va putea mai mult sà samene
tot feliul de piine i nicicum mai putin decit in anul trecut, cu aceea ca, dacä
careva din lucratorii de parnint sä vor afla lipsiti de saminturi, apoi stapinii
acelora sä ceara pentru dinsii sä.'minturi de la divan, mai inainte de a sosi
vremea sau macar i acum. Pentru neimplinirea arora datorii, ca pentru o
nesupunere vor fi supus[i] raspunderii pe asprimea ostenestelor pravile i caträ
aceasta nesamanatii cimpi sä vor lua in purtare de grija a epitropiei.
Sä scrii ispravnicilor, avind din scurt privighere asupra stapinilor mosii
de primesc ei toti datornicile masuri catra indemnarea si silinta 15.cuitorilor
lucratorilor de pamint de pe mosiile lor i daca pe vreunul din aceia va insemna
a nu A. ingrijaste de asemenea datorie, indatä sä faca stiut ocirmuirii, caci
pentru asemenea scapare din veden i a ispravnicilor, ei nu numai vor fi lipsiti
din slujba, dar vor fi si judecati ca niste neascultatori dupä ostenestile pravile.
8. Pentru staruirea i obstescul zapcilic intru acesti doao cnejii, osabit
divanurilor sä aleaga din cilenurile lor si din alti boieri cunoscuti./
4. Sa sà adune adevarate stiinti di acei a carora cu adevarat le tre-
buiesc seminturi si totodata cu gatirea ce sa face de piini si furaj in gräunta
pentru armie, sä sà g5.teasca i aceea.
Rinduind aceasta dilecata trebuinta ce-i intii purtarile de grija i inde-
letniciri a stralucirei voastre, de trebuinta socotesc a diosabi cl pentru ne-
sämänatul cimpurilor vor raspunde stapinii pamesnici a acelor lacuitori
ispravnicii pentru tinuturile lor, iara boierii aiesi in divanurile convintii prezi-
dentiilor, fiesti cari pentru cnejia din partea sa.
Predlojenia domnului Minciachi din 7 februarie cu nr. 651 catra divan.
Din alkurata pe linga aceasta copie di pe predlojenia domnului glavno-
comanduiuscia a armiei catra domnul deplin imputernicitul prezident a diva-
nurilor din 31 a trecutei luni ianuarie, implinitoriul divan va videa 611 stäruire
sä ceri pentru cimpii de aicea i din cnejia Valahiei ca in viitoarea primavara

340
www.digibuc.ro
s5. fie prin &it sá va putea mai mult s5m5.nate cu piini i cu tot feliul di provizii
In ge5untà: i cea insamnatä r5spundere sä pune acelora carii nu vor implini
asa datorie.
Incä din luna lui s5.ptemvrie a trecutului an, eu am pus inainte cinstitei
obstii boieresti pentru cel f5.rä de indoialä folos ce au a priimi din mai sus
insämnatele nasuri a gospocariei. Acum iarä g5.sindu-má datoriu a indemna pe
implinitoriul divan atrá neapArata implinire voei domnului glavnocoman-
duiscia cuprinsä in alaurata copie.
De datorii socotesc a pune prin aceasta in videre 6ä la intimplare de
-neluare intru b5gare de samä a materiei lucrului, apoi pentru cea mai micä
neinduplecare ata aceasta, vinovatul supt nici un chip nu sä.' va putea mintui
de aspra aspundere.
Iscàlit Minciachi.
Infolio, 2 f., p. 1 ai 4 albe, ca.ractere chirilice, hirtie albIstruie, groasl.
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1201, in Ms. rom. nr. 5, f. 85-86 .

170

Glavnocomanduiuscii a 2-i armii gheneral-adiutant graf Dibici, de la 31

zi a trecutului maiu instiintazä pre domnul impä.rat cum cä priimind raport
de la gheneral de infanterie Rot pentru iesirea marelui viziriu din Sumlea cu
foarte insemnate puteri i pornirea lui cä.trá int5.ritul oras Pravode ce este
cuprins cu o ceatä a ostilor noastre, el au hotäzit a incredinta prelungirea blo-
cadei cet5.tii Silistria gheneral-leitenantului Crasovschi, rásindu-i un destul
pentru aceasta num5s de osti. Iarà singur cu corpusul a gheneral-adiutantului
graf Palen, la 24 zile maiu s-au pornit spre a sa impreuna cu ostile ghenera-
lului Rot, avind scopos cu aceastä miscare a scoate cetatea Pravode din blocada
-viziriului, in care ea sä afla, i a-1 sili pre el a priimi gheneralnic5. VaTálie.
Glavnocomanduiuscii impreunindu-se cu °stile geheneralului Rot la 29
zile au hotä.rit cu o repede miscare drept asupra locurilor de comunicatia
vajmasului a-i täia drumul de la cetatea Sumlea. Aceasta au fost implinit
atit de ascuns cá marele viziriu au cunoscut aceea nu mai inainte deal atuncea
-cind defileea de ling5. satul Madra era in sapinirea noasträ., dar si aici au soco-
tit el cä este numai o parte din corpusul gheneralului Rot ce s-ar fi despIrtit
spre a face ingrozirea comunicatiilor lui. Intru aceastá stare a lucrurilor, lip-
sindu-se de chipuri spre a avea ale sale zapasuri, el la 29 zile ridicind blocada
de la cetatea Pravode s-au pornit cu toatä armia sa cuprinz5.toare pira la
40 000 oameni 6111 defileile satului Culevcea si ostile lui cele de inainte
-tot intru aceeasi zi seara s-au apropiat c5.trä. dinsele.
La 30 zile, la 9 ceasuri demineata, glavnocomanduiusciiu au poruncit
a face o tare recognostirovcä care l-au incredintat cä inaintea ostilor noastre
s-au aflat insus[i] marele viziriu cu 22 polcuri de regulearnicà pedestrime, cu.
vro citeva polcuri de cavalerie si pe la 15 mii de iregulearnia din Anadol
-pedestrime i cavalerie.
Nem'Irginita tarlAtie a ostilor noastre si dorinta de a sá apropie ca
vrijmasul, au acut Vätnia intru insus[i] inceputul eii foarte vsárs5.toare de
singe si glavnocomanduiusciiu indatä au fost silit a infázi °stile cele ce A. baea_
Intru aceastä intimplare, dup51 o mare impizmire despre amindoao
viijmasul s-au departat spre p5.dure intru o foarte tare si indeminatecä. pozitie,
..15.sind cimpul bätäliei acoperit de trupurile celor mai alese regulearnice a lui
341.
www.digibuc.ro
polcuri. Dupa cea foarte varsätoare de singe Mahe ce au tinut patru cc suri,
focul au p5risit pe o vreme i glavnocomanduiusciiu, schimbind cu proaspete
osti pre cei ce s-au bätut i intärind toatà unja cea de räzboiu cu rezervurile
din corpusul gheneralului Rot, au gätit o deobste nävälitoare pornire asupra
vfäjmasului cu toate puterile. Aceste noao gätiri i paguba ce au suferit in
bätälia cea din dintiiu, au infricosat pre marcle viziriu pinä la atita, cä. el au
adunat ostenesc sfat in carele era hotärit de a sä da inapoi pe la Marcovcea
la Mara; dar pinä ce sfatul se prelungise, toate colo[a]nele noastre din feliuri
de locuri s-au pornit inainte i turcii nefiind in stare a suferi o atita de r5pede
rav'alire s-au intors spre fuga pe lingä care s-au luat de la vajmas[i] doao
steaguri de a polcurilor celor regulearnice, 40 tunuri cu toate säcriile c le cu
inaraturi, tot lagArul i obozul, si pe la 1 500 oameni robiti. Iarä ucisi au
pierdut el mai mult de 2 000. Luati in robie Bimbasa i alti insemnati ofiteri
intru un glas märturisesc cum a armia marelui viziriu nu numai este sfärmatä
ci ina i desävirsit stricatä si mai cu totul pfäpäditä si cum cä viziriul ca
rämäsitele cavaleriei abia au putut insus[i] a sapa spre aceea mult le-au
ajutat drumul ce merge 8 virste prin pädure si care intru atita astupat de
obozul vràjmäsesc cä o parte de-a noastrá pedestrime in vremea marsului
au fost rinduitá numai spre curätirea drumului pentru ducerea artil riei..
Glavnocomanduiusciiu, in vremea trimiterei reportului sä.u, au purces cu
toatä oastea aträ Mara, cu nä.dejde a intimpina pe acest drum pre iziriul. 1,

cu rämäsitele armiei lui. Paguba noasträ intru aceastä vestita bä.tälie este
asijderea insemnatä, mai ales in polcurile Muromschiiu, al 12-lea] Egherschii
Ircutschiiu cel de gusari. /n numerul celor rániti sä af15.' gheneral-maior
Otroscenco i Glazenap; intre cei ucisi podpolcovnic Remling, care, ocirmuia
al 12-lea polc de egheri.
In folio, 1 f., 23 x 36,5 cm, pe o fatl textul in lb. romS.n5., 55 rinduri, pe v. cel in lb..
rusa, caractere chirilice minuscule, hirtie groas& g6.1buie, filigran dungi i litere majuscule ru-
sesti M U K".
DEP.: Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

174

Manifestul mdriei, sale 1rnfia4 atului

Cu mila lui Dumnezeu, Noi Nicolai intiiu
impärat si autocrat a tuturor Rosiilor si ce[lelalte],
ce[lelalte] i ceLlelalte].

Multämitä proniei dumnezeesti, tractatul de vecinia pace intre Rossia

Poarta Otomanä s-au incheet i s-au iscälit la Andrianopole in 2 septemvrie
de aträ imputernicitii imbelor imperii.
Lurnea toatà cunoaste indestul silnica nevoie carea singurä numai au
putut a ne da armele in minä. Intru acest räzboiu legiuit, pornit pentru.
apärarea driturilor imperiei noastre, credinciosii nostri supusi insufletiti ne-
incetat cu inväpäerea de a sä jertvi pentru tron si patrie, s-au grähit de a ne
aduce tributul averilor sale, de a ne insoti cu toate puterile ion i dreptätile-
noastre s-au binecuvintat de aträ. Dumnezeu.
Vitejii nostri ostasi au dat in Evropa si Asia, pe mare si uscat nouä_
dovezi despre rednica lor putere. Ei au alcat deodatä i impedearile firesti
N

improtivirea cea deznädäjduitä a dusmanului, aruncindu-se din / biruintä.

342
www.digibuc.ro
in birliinta au strabatut ramurile muntilor Saganluc, au vazut virvurile
Balcanilor plecindu-se dinaintea lor si nu s-au poprit decit numai la portile
Constantinopolei. Infricosati numai pentru dusmanul inarmat, au fost pentru
-pacinicul lacuitoriu plini de milk de omenire i blindete.
Intru aceastä vreme de lupta si de slava, pururea instreinati de toatä.
-pofta pentru vreo dobindire sau intindere, n-am incetat nici odinioara a pofti
pe Poarta pentru a intra la intocmirea bunei armonii intre imbele imperil.
apiteniile armiilor din porunca noastra sä grabea la fiestecare biruintä de
a-i pune inainte pace si prietesug. Cu toate acestea, sirguintele noastre au
ramas deserte. Sultanul numai cind au vazut steagurile noastre fluturind nu
'departe de capitalia sa, atunci au cunoscut in sfirsit din urmarile noastre,
scoposul nostru nu era de a-i rasturna tronui, ce de a dobindi implinirea tracta-
-turilor. De atunci, incredintat despre curatenia cugetärei noastre, au intins
mina spre a priimi pacea ce i s-au fost pus inainte de atitea ori.
Aceastä pace agaduieste Rossiei sfirsituri bune i fericite; singele osta-
silor säi s-au räscumparat prin multe folosuri: trecerea prin Dardanele si prin
Bosfor este de acum sloboda si deschisä comertului tuturor natiilor din lume;
sigurantia hotaralor noastre, mai intii din partea Asiei s-au garantuit pentru
-totdeauna prin intruparea catra Rossia a cetatilor Poti, Ahalcic, Atcur
.Ahalcalachi; tractaturile noastre de mainainte cu Poarta s-au intarit de cätrà
clinsa si s-au adus intru toatä a lor putere; drepte despagubiri s-au siguripsit
pentru cheltuielele razboiului i pagubele suferite de catra supusii nostri;
biciul ciumei, ce au inspaimintat de atitea ori partile Rossiei despre amiazazi
5ä va popri Cu o indoitä stavila prin chipul asezamintului intocmit de o parte
si alta, pentru o linie de carantinä pe marginile Dunarei. Ingrijirea noasträ.
5-au intins aseminea asupra soartei noroadelor de o relighie cu noi, supuse
stapinirei otomane: vechile privileghii ale Printipaturilor Moldovei si Tarei
Romänesti au luat formalnica intarire i fericirea lor s-au statornicit prin nouä.
--folozuri; driturile invoite sirbilor prin tractatul de Bucuresti i intarite prin
-conventia de Akerman sä afla incä poprite cu punerea lor in lucrare; aceste
tocm,-le vor fi de acuma pazite cu credintä.. /nfiintarea cea politiceasca a
Creciei, dupä cum s-au fost hotä.rit de atra Rossia intru obsteasca invoia15,
u Curtile aliate de Frantia si Englitera, s-au cunoscut in forma de cä.trä.
Toarta Otomana.
Aceste grit temelnicele asezaminturi a unei paci carea din norocire au
sclat sfirsit unui indärapnic si plin de singe razboiu.
Instiintind pe toti prea iubitii nostri supusi despre aceastä norocitä
intimplare, ce este un dar nou al binecuvintarilor dumnezeesti ravarsate
asupra Rossiei, inältam Cu dinsii impreuna glasul fierbintelor multemiri c5.tr5.
Atotputernicul, carele au binevoit intru a sa dumnezeiasca hotarire de a ridica
-pe iubita noastrà patrie la o treaptä de asa inaltä. marire. Raverse-se rodurile
-pacei acestia si sä se inmultasca din ani in ani spre sporiul credinciosilor nostri
-supusi, a caror fericire va fi de-a pururea cel intiiu scopos a neadormitei noastre
-privigheri.
Dat in San-Petersburg, in 19 septemvrie, anul mintuirei 1829, in al
Tatrulea an al imp5.ratirei noastre.
Iscalit : Nicolai

In folio, 2 f., a doua a1b5 caractere ruseqti, hfrtie groas

DEP.: Bibl. Academiei Roman; Foi volante, 1 209.

343
www.digibuc.ro
 175

Noi Nicolai intiiu

impkrat si singur stkpinitoriu a toatk Rossia i proci, i proci, i proci
Facem stiut la tot norodul,
Cu pronia celui Prea inalt tractatul vecinicii pkci cu imperia turceasck.
s-au inchiiat i s-au iscklit de indeplin imputernicitii a imbelor pärti, in
Adrianopol la 2 zile a acestui septemvrie.
Toatä lumea stie cä numai o neapäratä nevoie ne-au silit pre Noi
scoate sabia improtiva Portn. intru acest sfintit podvig, spre apkrarea.
drepatilor imperiei noastre, iubitii supusi, porniti fiind cu statornicia de o
Inväpäiatä usirdie ckträ scaunul i aträ patrie, cu rivnä au jertfit ostenelele-
si averea sa. Dumnezeu au blagoslovit pricina noastrk.
Cea viteazil rossieneasck caste au arätat noao dovezi a celui adevkrat
iroismos in Evropa si in Asia, pe uscat si pre märi; ea au biruit i opririle
cele ce i-au pus insasi fire si cumplita improtivire a vajmasilor celor dez-
nädkjduiti. Cu rkpegiune päsind de la o biruintä cAtrk alta, ea au trecut
preste muntii Saganluh, au agiuns dincolo de Balcani si au stätut 11110_
insesi portile Tarigradului. Darä pacinicilor i celor ark de räutate
ea au arktat crutare, iubire de oameni i blindete.
Si in zilele fäzboiului si a mkrirei, depArtindu-ne de duhul cistigkrii
si a lätirii imparktii rossienesti, Noi n-am päräsit a indupleca pre Poarta
ckträ asezarea päcii. Dupä cele date de c5.trk Noi porunci, povätuitorii
ostenesti cu fiestecare biruintä i-au fost pus inainte pacea i prietesugul.
Toate au fost in zadar. Numai dupä apropierea ostilor ckträ. Tarigrad, sultanul
din purtkrile noastre s-au incredintat cum CA Noi nu ckutám a-i räsipi
sapinirea lui, ci a aduce intru implinire tractaturile. Atuncea, cunoscind
adevärul scoposurilor noastre au intins el miinile spre a priimi pacea ceia
ce nu o datä s-au fost pus inaintea Portii.
Pacea aceasta au adus Rossiei roduri imbielsugate, statornice. Singele
ostenilor eii s-au räscump5.rat cu vrednice pentru imperia noasträ folosuri.
Dardanelurile i Bosforul s-au deschis spre totdeauna pentru folosinta tuturor,
ark deosebirea noroadelor. Sigurantia hotarelor rossienesti mai virtos despre
partea Asiei deskvirsit este ingrkditä prin aläturarea cAtrk imperia noasträ
a cetätilor: Anapei, Poti, Ahalticului, Athurului si a Ahalcalacului. Cele de
mai inainte tractaturi cu Poarta sint cunoscute de dinsa intru deplina a lor
putere. Rksplktirea pägubirilor ce s-au pricinuit din riizboiu i celor ce au
suferit supusii nostri este sigurivsitä. Boalei de ciumk care adeseori aduce
groazk pärtii a Rossii ceii despre amiazä-zi s-au pus indoite opriri, asezin-
du-se, dupa invoiala imbelor pärti, linii de carantink la Dunkre. Fkeätoarea
de bine luare aminte s-au intors si asupra seartei noroadelor celor de o
creding cu Noi, care skit supuse fortei otomanicesti. Pronomiile Printipaturi-
lor Moldaviei si a Valahiei s-au inarit si bunastarea lor s-au adus intru
statornicie i s-au inäitat. Drepatile ce au fost date sirbilor dup6 invoiala
ce s-au acut la Bucuresti si s-au inarit cu conventia cea de la Akerman,
fämä.sese afk de lucrare; acum i aceste tractaturi sá vor implini ark' de
intirziere. Politiceasca fiintà a Gretiei ce s-au hotärit de cktrk Rossia impre-
unk cu aliatele impärktii Anglia si Frantia, s-au priimit de c5.trk Poartä
nici un feliu de schimbare.
344
www.digibuc.ro
 Acestea sint temeiurile pre care din nou s-au asezat pacea, ceca ce
au pus doritul sfirsit rälzboiului celui inderäpnic.
FAcind cunoscut tuturor credinciosilor, iubitilor nostri supusi, pentru
acest nou dar ce s-au triimis de sus Rossiei, Noi, dimpreunä cu toti fiii eii
aducem jertfä. a sufletestii multämiri aträ. Prea puternicul intru proniile
sale Dumnezeu care au rnärit infra atita slava prea iubitei noasträ. patrie.
Cu rodurile acestei Vdci sä se indulceascä si sä se folosascä credinciosii ai
nostri supusi, a cärora norocire va fi totdeauna cel intiiu scopos a neador-
mitelor noastre ingrijiri.
S-au dat in Tarscoe Selo, septemvrie in 19 zile, in anul de la Nasterea
lui Hristos 1829, iarä a impärätirei noastre al patrulea.
Cel adevärat este isalit cu insasi a impärätestii sale märiri min5.
asa: Nicolai.
[Locul pecetej
S-au tipärit in Sanct Peterburg, la Senat in 20, iarä de pre acela la
prea sfintul Sinod in 23 zile septemvrie, anul 1829.
S-au tälmäcit pe limba moldoveneascl i s-au tipärit in Duhovni-
ceasca tipografie a Bessarabiei, in Chisinän, octomvrie 8 zile, 1829 anul.
In folio, I f., caractere chirilice. hirtie groasI, gAlbuie.
DEP: Bibl. Academiei Romlne, Foi volante, mapa XXXIV/94.

26 C 929
345
www.digibuc.ro
 IV. CIRCULARE REFERITO.1RE LA FAMILIA IMPERIALA.

31

Cu mil lui Dumnezeu, Noi Alexandru.intiiu

impärat i singur sfäpinitoriu a toatei Rossiei i proci, i proci, i proci

Facem stiut tuturor credinciosilor nostrii supusi

Prea puternicul Dumnezeu, cel ce ocirmuieste soarteie impäratilor
si a noroadelor, care nu demult au värsat atitea mili si induräri asupra
Rossiei, intoarce i acum milostiva sa privire asupra ei. Vointii Lui cei
sfinte este cu präcere ca sä se inmultasc'ä rossieneasca impärAteasca casä
sa se infäreascä in puterea si slava ei, prin leaturile cele de rudenie
de prietesug cu cele mai puternice pre parnint stapiniri.
Prin vointa si cu blagoslovenia aceluia intru a Cáruia dreapta sä aflä
inimile impäxatilor si cu impreunä invoirea a prea iubitei maicii noastre
doamnei impäxä'tesii Marici Feodorovnei, Noi, impreunil cu ilarirea sa craiul
Prusiei Fridrih Velghelmen III am asä'zat ca sä alegem pe fiica lui, pe
prea luminata printesa Sarlota spre insotirea prea iubitului fratelui nostru
marelui cneaz Nicolai Pavlovici, dupäi insusi si a lui plecare. La 24 zile
ale acestii luni iunie, dup5, blagoslovenia i darul celui prea inalt, au priimit
ea pravoslavnica a greco-rossienestii biserici märturisire si la sfinta ungere
cu mir s-au numit Alexandra Feodorovna, iarä. la 25 de zile tot a acestii
luni iunie, in fiinta de fatä a noasträ si inaintea adunärii duhovnicestilor
mirenestilor persoane, in saborniceasca biserick' a curtii noastre de iarnä
s-au s'avirsit cea inaintea nuntii asezatä, acestor ce inalt Sä insotesc logodn5..
Instiintind de aceasta pe credinciosii nostrii supusi, poruncim ca prea lumi-
nata printesä sä se numeascä mare cneajn5., cu titlul: impäräteasca sa
ingtime.
S-au dat in orasul scaunului nostru in Sanctpeterburg, iunie in 25 zile,
la anul de la Nasterea domnului nostru Iisus Hristos, 1817, iara a impälltiei
noastre a saptesprezece.
Cel adeväirat manifest este isalit cu insus[i] a imp'äratestii sale mariri
minä. asa: Alexandru. Locul peceti[i].

N. B. in capitolul IV skit incluse integral actele nr. 31, 54, 83, 98, 100, 101, 106 * 32,
36, 190.

346
www.digibuc.ro
 S-au tipärit in Sanctpcterburg la Senat, iunie 25 de zile, anti 1817.
Iarà pe limba moldoveneascä talmäcindu-sà s-au tipärit in 19 iulie,
tot in acest an, in Exarhiceascä tipografie a Mitropoliei Chisinäului si a
Hotinului.
In folio, 1 f., 22 X 36 cm, v. alba, caractere chirilice, hirtie groasa gri-verzuie, filigran
corabie Cu ca.targ pe valuri.
DEP.: Bibl. Academiei Romane, Foi volante, 1 028.

54

Cu nula lui Dumnezeu, Noi Alexandru

impärat i singur stäpinitoriu a toatä Rossia i procia, i procia, i procia
Facem stiut tuturor credinciosilor nostril supusi
Al nostru iubit frate tesarevici si mare cneaz Constantin Pavlovici,
cu jaloba ce au intins cAtra prea iubita maica noasträ impäräteasa Maria
Feodorovna si cältra noi, au plecat a noastrà luare aminte cdträ starea casii
sale, lipsind de acasà intru ladelungatä vreme sotia lui, marea cneghinä
Anna Feodorovna, carea iac'a la anul 1801, ducindu-sä in piffle streine,
dupà o prea struncinata stare a sänätätii ei, atit pinä acum cä.trä dinsul
nu s-au intors, cit si de acum inainte dupl cea de taä a ei arätare, a s'a,
intoarce la Rossia nu poate; i pentru aceea au arätat dorinta sa ca nunta
lui Cu dinsa sá fie desfälcutà. Luind aminte aceastä jalobä, Noi, cu vointa
a preiubitei maicii noastre, am rinduit pricina aceasta spre cercetarea prea
sfintului Sinod, care dupa potrivirea stärilor imprejur a acestii pricini cu
legiuirile bisericesti, pre cel intocma temeiu a 35 pravile a marelui Vasilie,
au hotärit, ca nunta tesareviciului marele cneaz Constantin Pavlovici cu
marea cneagbinä. Anna Feodorovna sä, se desfacrt, dindu-i-sä luí voie a sä
insoti de iznoavä cu altä persoanä, daca va voi. Din toate aceste stäri
imprejur am väzut noi cä in zadar ar fi silinta a tinea in cuprinsul impä-
rätestii noastre familii o legsaturä de nuntä a unii pärechi care de 19 ani
este räzletitä, färä nici o nädejde a fi impreunatä.. i pentru aceea, arätind
invoirea noasträ dupà cea intocma putere a bisericestilor legiuiri, spre adu-
cerea ceii mai sus insemnate hotäriri a prea sfintului Sinod intru implinire
poruncim: ca pretutindenea sä se cunoascä aceastä hotärire intru cäzuta
ei putere.
Lingä aceasta cuprinzínd cu socotinta feliuri de intimplari, care pot
urna la legilturile de nuntä a cilenurilor impärätestii / familii, si a cärora
sfirsituri daca nu sint puse in luare aminte mainainte, si nu sà hotäräsc cu o
deobste legiuire, pot fi intoväräsite cu grele nedumeriri, Noi g'äsim cu cale
spre nestrAmutata päzire a cinstei si a linistii impärätestei familii, si a insus[i]
imperiei noastre a alätura cälträ cele mai dinainte ponturi pentru imp'ärä.-
teasca familie aceastä adaosä. pravilä.
Dacä vreo persoanA din impäräteasca familie va intra in leglturä de
nuntä cu o fatä ce nu are potrivita vrednicie, adecä: care nu atirra nici cäträ
o impäräteascä sau srapinitoare casà, la o asa intimplare persoana cea din
impäräteasca familie nu poate impärtäsi pe alta cu dreptätile care sä_ cuvin
cilenurilor impà'rAtqtii familii ì copii[i] ce sä vor naste din o asa insotire nu
au dreptate spre clinoromia Scaonului.

347
www.digibuc.ro
 Arätind aceastà a noastrá vointä.' tuturor celor de acum si celor urm5.-
tori cilenuri a imp5r5testii noastre familii i tuturor credinciosilor nostri
supusi, dui:A cea intocma dreptate ce este hotAritil prin 23 pont a asez5min-
tului pentru familia imp5x5.teasc5, inaintea Impäratului Impäratilor inda-
torim pre toti si pre fiestecare c5trà cinc poate a atirna aceasta, ca sá p5zascä
aceastä acaugitä a noastr5 legiuire in vecinicile vremi, dint i nesträmutat.
S-au dat in imp5x5.tescul oras Sanctpeterburg, mart in 20 zile, la anul
de la Nasterea lui Hristos 1820, iarä.' a impärätiei noastre intru a dooaz5.ce-
lea an.
Cea adeväxatä este isc5.1itä.' cu Insus[i] a impäratestii sale m5riri mirrl
asa: Alexandru. Locul pecet[ii].
S-au tip5xit in Sanctpeterburg la Senat, martie 31 zile, iar5 de pre
acela la prea sfintul Sinod tot intru aceasta zi si an, 1820.
S-au tä.lmä'cit moldoveneste si s-au tip5rit in Exarhiceasca tipografie
a IVIitropoliei Chisiraului, in Chiinàu. Anul 1820, aprilie 28 zile.
in folio. 1 f., caractere chirilice, hirtie groasä gálbuie, filigran dungi.
DEP.: Bibl. Academiei Române, Foi volante, 1 031.

83

Cu mila liti Dunznewzi, oi .11exanclru

imp5.rat i singur st.g.pinitoriu a toatä.' Rossia i proci, i proci, i proci

Facem stiut tuturor credinciosilor nostrii supusi.

Cel prea Inalt prin care imp5.ratii imp5s4esc, acum iar5.si au binevoit
a ar`ata sfinta voia sa asupra rossienestii imp5rä.'testii casä orinduind inainte
a o inmulti pre ea cu noao odrasa. Prin blagoslovenia a unuia celui ce stie
inimile si cu impreunà invoirea a prea iubitei maicii noastre doamnii imp5.-
ratesii Mariei Feodorovnei, Noi am as5zat ca Sà alegem pre caiasca in5.1ti-
mea sa, printesa Virtembergului Sarlota spre insotirea prin iubitului frate-
telui nostru marelui cneaz Mihail Pavlovici dupä insasi si a lui plecare.
La cinci zile ale acestii luni dechemvrie, dup5. darul Domnului, au
priimit ea pravoslavnica greco-rossienestii biserici Märturisire si la sfinta
ungere cu mir s-au numit Elena Pavlovna, iarà la sase zile tot a acestii luni
dechemvrie, in fiinta de fatä a noastr5., a preasfintului Sinod i inaintea adu-
n5xii duhovnicestilor i mirenestilor persoane, in snorniceasca biseric5. a
curtii noastre de iarnä s-au savirsit cea inaintea nuntii as'ázat5., acestor ce
inalt sä insotesc, logodnä... Vestind pentru aceasta credinciosilor nostrii
supusi, Noi poruncim ca cr5.iasca inOtimea sa sä se numeasci mare cneajnà
cu titlul: impàräteasca sa inOtime.
S-au dat in orasul scaunului nostru in Sanctpeterburg, dechemvrie
In 5 zile, la anul de la Nasterea lui Hristos o mie opt sute doaoz5.ci trei, iarg.
.a împäràiei noastre la doaozeci trei.
Cel ad.evsarat manifest este iseglit cu insas[i] a impä.atestii sale nariri
-mina asa: Alexandru. Locul peceti[i].
S-au tipàrit in Sanctpeterburg la Senat, dechemvrie in 5 zile si de pre
dinsul la prea sfintul Sinod in 7 zile, anul 1823.

348
www.digibuc.ro
 Iar5. pre limba moldoveneascä tälmäcindu-se, s-au tipärit in 28 dechem-
vrie, tot intru acest an, in Duhovniceasca tipografie a Bessarabiei, in orasul
Chisinku.
In folio, 1 f., v. albl, ca.ractere chirilice, hirtie groas5. albAstruie.
DEP.: Arh. Stat. Ia§i, Fond Mihail.

98

Ucazul impdriiteVii sale miiriri

singur stäpinitoriu a toatä Rossia de la ocirmuitoriul Senat
In obsteasca adunare ocirmuitoriului Senat a Departamenturilor
S3.n-t-Peterburgului, domnul ministru iustitiei, gheneral de la infanterie
cavaler cnea zit). Dimitrie Ivanovici Lobanov-Rostovschii au arätat jalnica
instiintare cä implräteasca sa mirire domnul Impärat Alexandru Pavlovici
ca v3ia celui Preainalt, dupä o ingreoiatä boa15. in Tagarong (sic! Taganrog),
la 19 a acestii luni noiembrie s-au sävirsit.
Ozirmuitoriul Senat in obsteasca adunare, s5.virsind jurämintul spre
credincioasa supu.nere celui legiuit clironom, impärätestii sale märiri dom-
nului Impärat Constantin Pavlovici au poruncit:
1-iu Pentru aceasta pretutindenea sä se publicarisascä prin tipärite
ucazuri.
2-lea Trimitind de obste atit c5.trà cele ostenesti cit i catrà cele poli-
ticesti ocirmuiri jufamintul. Sä se porunceascä lor prin ucazuri ca dupá
publicarisirea norodului pentru aceasta, indat5.s credinciosii supusi a impä-
räte,,tii sale märiri, afarä de a zahnelii si a pomescicelor robi i oameni, ceia-
lalti de toate cinuri i st5.ri oameni, partea bärbäteascä sä fie adusi indatä
la giurämint i filile giurämintului cu iscälitura celor ce au sävirsit giurä-
mintul, s'5, se triimeatä la Senat.
3-lea Ca si din partea preasfintului indreptätoriului Sinod sä se facá
potrivit cu aceasta ceea ce sä atirra de dinsul punere la cale, sá se triimeatä
Lut instiintare, allturindu-i-sä i trebuinciosul numerar exe[m]plearurilor
giuramintului, care instiintiri cu aläturarea acelor exe[m]plearuri sä se
triimeatä si la departamenturile ocirmuitoriului Senat cele din Moscva
si in obsteasca lor adunare.
4-lea 1Thazurile pentru aceasta impreunä Cu giuräminturile sä se trii-
meat5., ca inadin3i a Smatului curen, unde sit cuvine.
Si a 5-lea Pentru aceasta asIzare a ozirmuitoriului Senat sá se arätt
(si s-au arätat) impärätestii sale miriri cu intru tot supusul report.
Drept aceea, sá i alltureazI lingä aceasta tn3.i sus pomenitilor ucazu-
lui ( )1 si a giurämintului ( )1 de ecze[m]pleariuri noiembrie ( )1
zile.
La obsteasca adunare a departamenturilor Sanct-Peterburgului.
rx folio, 1 f., v. albl, 35 rtadari, caractere chirilice, hirtie a1bicioas, gro ass. Cu dungi
Exem.plarul e tliat in partea da jos pontru a face al dispari o insemnare, uncle virfuri de liters
-se mai vid.
DEP.: Bibl. Academiei Romine, Foi volante, mapa XX XI/ 16 1.

locnri lisate libere in text.

349
www.digibuc.ro
 100

Cu millui Duntnezeu, Noi Nicolai

imparat i singur stapinitoriu a toata Rossia i proci, i proci, i proci.
Facem stiut tuturor credinciosilor nostri supusi.
tntru infringerea inimii, smerindu-ne inaintea celor nespuse giudecati
a acelui prea inalt, in mijlocul scirbii ceii de obste, carea au cuprins pre Noi,
pre imparateasca noasträ casa i prea iubita patrie noastra, intru unul Dum-
nezeu Noi cautam tarie i mingiiere. Cu savirsirea aceluia intru Dumnezeu
odihnit domnul imparatul Alexandru Pavlovici, prea iubitului fratelui nos-
tru, Noi ne-am lipsi de parinte si de domnul carele doaozeci i cinci ani Rossiei
si noao au fost facatoriu de bine.
Cind vestirea pentru aceasta tinguitoare intirnplare in 27 zile a lunii
noiembrie la Noi au agiuns, apoi intru insus[i] intliul ceas a scirbii i tinguirii
Noi, intarindu-ne cu duhul spre implinirea sfintitei datorii si urmind indem-
narii inimii, am acut giuramint spre credinta celui mai mare fratelui nostru
domnul tesarevici si marelui cneaz Constantin Pavlovici, ca celui legiuit
dupa dreptatea nasterii ceii intiia, clironomului scaunului a toata Rossia.
Dupa s5.virsirea acestii sfintitei datorii, ne-am instiintat Noi de la
imparatescul frate ca in 15 zile octombrie a anului 1823 s-au infatopt lui,
supt pecetea raposatului domnului imparat plicul cu o asa insemnare dea-
supra lui de insus[i] mina maririi sale: Sa se pazasca intru imparatescul
Sfat pina ce il voiu cere, iara intimplindu-sa al mieu sfirsit, sà." se deschiza.
mai inainte de toata alta lucrare intru cea preste obicinuita adunare"; ca
aceasta preainalta porunca imparatescul Sfat implinindu-o, intru acel plic
au aflat: /) Scrisoarea a tesareviciului si marelui cneaz Constantin Pavlo-
vici catra räposatul domnul imparat din 14 zile ghenuarie a anului 1822,
intru care inaltimea sa sä leapada de clironomia scaunului, care dupa drep-
tatea nasterii ceii intiia i sä cuvine. 2) Manifestul in 16 zile avgust a anului
1823 intarit cu iscalitura cea cu insus[i] mina imparatestii / sale mariri, intru
care domnul imparat aratind unirea sa la lepadarea tesareviciului i marelui
cneaz Constantin Pavlovici, cunoaste clironom pre Noi, ca dupa dinsul pre
cel mai mare si dupä cea temelnica legiuire catea clironornie, pre cel mai
aproape. Impreuna cu aceasta au fost aratat Noao cä aseminea acturi
cu aseminea ins'a'mnari deasupra sä pazesc in ocirmuitorul Senat, in prea.
sfintul Sinod si in soborul Adormirii de la MoscVa.
Instiinterile acestea n-au putut a sch imba priimita de Noi masura..
Noi in a.cturile acestea am vazut lepadarea inaltimii sale de dironomia Scau-
nului, in vremea vietii domnului imparat facuta i cu unirea marirei sale
intarita; insa nu am voit i nici am avut dreptate aceasta lepadare, care in
norod la a sa vreme nu s-au publicarisit, nici ca o legiuire nu s-au asezat, a o
cunoaste pre totdeauna nestramutata. Cu aceasta am voit Noi a intilri
cinstirea noasträ catra cea intiia temelnica a patriei legiuire, pentru necla-
tirea rinduielii a clironomiei Scaunului. *i in urma acestia, ramiind credin-
ciosi giuramintului de Noi savirsit, Noi am cerut ca i toata imparatia
urmeze pildei noastre ì aceasta am facut noi nu intru improtivirea adevara-
tei vointei, ce au aratat inaltimea sa, nici ca sa calcarn voia raposatului dom-
nului imparat, celui de obste a nostril tata si de bine facatoriu, voia, carea
pentru Noi totdeauna este sfinta, ci ca sà ingradim pre cea temelnica legiuire
pentru rinduiala clironomiei Scaunului, de la fiestecare atingerei ca sa depar-

350
www.digibuc.ro
tàm insus [i] umbra indoirei pentru curatia scoposurilor noastre si ca s'A pAzim
prea iubita patria noastrA de cea mai 'Ilia pinA si la o clipealA nestiintA pen-
tru legiuitul eii domn. Aceast'A hotärire ce s-au priimit de Noi in curati stiint5.,
inaintea lui Dumnezeu VAzAtoriul de inimi, s-au invrednicit si de blagoslo-
venia cea de fatä a doamnei impArAtesei Mariei Feodorovnei, prea iubitei
maicii noastre.
Intre acestea jalnica instiintare pentru sAvirsirea domnului impArat
au agiuns la Varsava drept de la Tag,anrog la 25 zile a lui noiembrie, mainainte
cu doao zile decit aicea. RAmiind neclintit intru hotArirea sa, domnul tesa-
revici si mare cneaz Constantin Pavlovici, a doao zi, la 26 a lui noiembrie
au cunoscut de cuviintä ca s'A o intAreascl prea ea din nou cu doao acturi
care le-au incredintat a le aduce aicea prea iubitului fratelui nostru, marelui
cneaz Mihail Pavlovici. Acturile acelea sint acestea: 1) Scrisoarea cAtra
doamna impArAteasa prea iubita maica noastrA, intru care inAltimea sa inno-
ind cea dintiia hotArirea a lui i intArind puterea eii cu gramata //f f. 2)
rAposatului domnului impArat ce au urmat intru rAspuns asupra scrisorii
inAltimei sale, la 2 zile fevruarie a anului 1822 si s-au alaturat in copie lingA
aceea, din nou i aievea sä leapAdä de clironomia Scaunului, insusindu-o
pre dinsa dupA rinduiala asAzatä prin legiuirea cea temelnic5. Noao si urma-
silor nostri. 2) Gramata inAltimei sale cAtrà Noi, intru care poftorind tot
acele arAtári a voiei sale, inAltimea sa ne d'A noao titlul impArAtestii
iarA lui lasA cel mai dinainte titlu de tesarevici i s'A numeste pre sine prea
credincios al nostru supus.
Cit de tari sint acele acturi, oil de luminat intr-insele s'A aratá a fi nec15.-
titI nestrAmutatá lepAdarea a in5./timii sale de clironomia scaunului. Ins5.
Noi am cunoscut potrivit cu simtirile noastre si cu insus[i] starea pricinii,
ca sä îngäduim Cu publicarisirea lor pinA cind sä va priimi cea mai de pre
urtn arAtare a voiei in'Altimei sale pentru giurAmintul ce s-au s'Avirsit de
Noi si de toat5. impArAtia.
Acum, priimind i aceasta cea de pre urmä arAtare neclAtitei i nestrA-
muta`ei vointA a inAltimei sale, vestim pentru aceasta la tot norodul, alà-
turind lingA aceasta: 1) Gramata a impArAtestii sale inAltimi tesarevici
mare cneaz Constantin Pavlovici, cAtrA rAposatul domnul impArat Alexandru
cel intiiu. 2) RAspunzAtoarea gramatä a impArAtestii sale mAriri. 3) Mani-
festul a rAposatului domnului imp'Arat care intAreste lepAdarea a inältimei
sale de clironomia Scaunului i ne cunoaste pre Noi clironom. 4) Scrisoarea
inAltimei sale cAtrA doamna impArAteasa, prea iubita maica noastrA. 5)
Gramata inAltimei sale cAtrA Noi.
In urma tuturor acestor acturi i dupá legiuirea cea temelnicA a impe-
riei pentru rinduiala clironomiei, cu inimä plina de evlavie si supunere cAtrA
cele nespuse giudecAti a proniei care ne duce pre Noi, suindu-ne in strAmosescu/
nostru Smun imperiei a toatA Rossia i in cele nedespArtite de dinsul Scaune
a impArAtiei Lesesti si a marei cnejii a Finleandiei, poruncim: 1) Ca s'A se
fac5." giurAmintul spre credincioasa supunere noao i clironomului nostru,
impArAtestii sale inAltimi marelui cneaz Alexandru Nicolaevici, prea iubi-
tului fiului nostru. 2) Vremea suirii noastre la Scaun sl se numere din 19
zile noiemvrie, anul 1825.
In sfirsit, Noi chiemAm pre toti credinciosii nostri supusi sá uneascA
ImpreunA cu Noi fierbintele rugAciuni a lor cAtrA cel prea inalt, ca sä ne trii-
meatA Noao putere spre a purta sarcina care prin f sfinta pronia lui s-au
pus asupra noastrA, ca s'A intAreasci cele bune scoposurile noastre, a tili
numai pentru iubita patrie, a urma pildei imp5.ratului pre carele Noi

351
www.digibuc.ro
gem, ca sä fie imp5.'rätirea noasträ nurnai o prelungire impärätirei lui i sä:
se implineasc'ä toate cele ce pentru binele Rossiei au voit acela, a cäruia sfin-
titá. pomenire va hräni in Noi si rivnä i nedejde, a cistiga blagoslovenia
dumnezeiascä si dragostea noroadelor noastre.
S-au dat la impärätescul oras Sa.nctpeterburg, la doaosprezece zile
a lunii dechemvrie, in anul 1825 de la Nasterea lui Hristos, iarä a impärl-
tiei noastre intru intiiul an. Cel adevärat este iscälit Cu insus[i] minä a imp5.
ratestii sale märiri a.sa: Nicolai. Locul peceti[i].
S-au tipärit in Sanctpeterburg la Senat, decbemvrie in 14 zile, iarä.
de pre acela la prea sfintul Sinod, in 15 zile a anului 1825. Verno secritar
[ultimul cuvint sters, in continuare scris cu cernealä]. /X. 31
Copie
Intru tot prea milostivule Damn,
Fiind incredintat cu faptele intru cea nemärginitä milostiva buna-
vointä a impärätestii voastre märiri aträ mine, indräznesc insà o datä
alerga la dinsa si a arilta la picioarele voastre, intrutot preamilostivule dorm,.
prea plecatä cererea mea.
Nesimtind intru mine nici acele daruri, nici acele puteri, nici acel duh
ca sä fiu vreodatä inältat la acea treaptä asupra cäria cu nasterea mea pot
sà aib dreptate, indräznesc a ruga pre impäräteasca voasträ. Marne ca drep-
tatea aceasta s'a.' se dea aceluia cäruia sà cuvine dupä mine si cu aceasta sà se
intgreascä spre totdeauna neclätita stare a impärätiei noastre. Cu aceasta
pot eu a adaoge inc6 un nou zälog si o noao putere la acea leglturä care am
dat-o eu nefiind silit i aievea in vremea despärtirii mele de cea dintiia sotie
mea. Toate stärile imprejur a stärii mele ceii de acum mai mult cäträ aceasta
mä indeamnä pre mine si vor fi inaintea impärätiei noastre i inaintea a toat5_
lumea noao dovadà a simtiri/or mele celor adevärate.
Intru tot preamilostivule domn! Priimiti cererea mea cu milostivire
si cereti ca sä se uneasca cu dinsa intrutot avgusta maica noastrà si o intä-
riti Cu impärätescul vostru cuvint. Iar'ä eu mà voi sirgui pururea, intrindi
In particulearnica viatä, a fi pildá credinciosilor supusilor vostrii si credin-
ciosilor fii a preaiubitei impärätiei noastre.
Sint cu cea mai adincd inaltä cinstire,
Intrutot preamilostivule domn!
A impärätestii voastre märiri prea credincios supus i frate.
Cea adeväxatä, cu insus[i] mina scrisä cartea este iseálitä. asa: Constantin:
tesarevici.
S. Peterburg, ghenarie 14 zile, 1822 anul.
Pe copie este scris cu insus[i] a impärätestii sale Máriri minä asa:Ca
cea adeväratä. tocma, Alexandru.
Verno secritar [ultimul cuvint sters cu cernea1à si scris de mina% in
continuare stolonacealnic" i iscälitura, indescifrabil41

Copia de pre copie

Prea iubitule frate!
Cu cäzuta luare aminte am cetit eu scrisoarea voasträ. tiind a pretälui
totdeauna inaltele simtiri a sufletului vostru, aceastà scrisoare pre mine ntt
m-au adus la mirare. Ea mi-au dat mie noao dovadä a dragostei vostre ceii
adevärate cAträ impärätie si a ingrijirei pentru neclätita linistirea eii.

352
www.digibuc.ro
 Dup. a voastra' dorint5., am aratat eu scrisoarea aceasta prea iubitei
rnaicìi noastre. Ea au cetit-o pre dinsa tot cu aceeas[i], precum si eu, simtire
priinta catra cinstitele indemnari care v-au povatuit pre voi.
Noao amindurora ne ramine, priimind in uvajenie dovezile de voi ara-
tate, a vd da plind slobozenie voao, ca sà urmati neclatitei hotärirei voastre,
rugind pre atotputernicul Dumnezau ca sä blagosloveasca El urmarile aces-
tor atit de curate scoposuri.
Ramiiu in veac frate, cel ce in suflet và iubeste pre voi.
Cea adevarata este iscalita cu mina impäratestii sale mariri asa: Alexan-
dru.
Pre copie este scris: intocma. Constantin tesarevici. S. Peterburg,
fevruarie 2, 1822 anul.
Yerno secritari [sters cu cerneala ultimul cuvint i scris in continuare
,stolonacealnic" i iscalitura, indescifrabila].//17-4.1

Copie.
Cu mila lui Dumitezeu, Xoi Alexandru
imparat i singur stapinitoriu a toata Rossia i proci, i proci, i proci
Facem stiut tuturor credinciosilor nostrii supusi.
Din vremea suirii noastre la scaunul a toata' Rossia, Noi neincetat ne
simtim indatoriti inaintea atottiitoriului Dumnezeu, ca nu numai in zilele
noastre sä pazim i s'a inaltam fericirea iubitei de noi patrie si a norodului, ci
asijderea sä gatim inainte i sigurivsim a lor liniste i bunastare in urma noas-
tea', prin luminata si lamurita aratare a clironomului nostru, potrivit cu drep-
tatile a impäratestii curtii noastre i cu folosurile imperiei. Noi n-am putut,
precum procatohii nostrii, de vreme a-1 vesti pre el anume, ramiind intru
asteptare de va fi bineplacut giudecatilor lui Dumnezeu celor neagiunse a
ne därui noao clironom Scaunului intru dreapta linie. Dar cu cit mai departe
trec zilele noastre, cu atita mai mult ne grabim noi a pune Scaunul nostru
intru o asa stare, ca el nici intr-o clipeala sä nu ramiie desert.
Asadar, purtind Noi, in inima noastra, aceast'a sfintita ingrijire, iubi-
tul fratele nostru, tesarevici si mare cneaz Constantin Pavlovici, dupa insus[i]
lui cea dinlauntru indemnare, ne-au adus noao cerere, ca dreptatea spre
acea treapta la care el ar fi putut oarecind a sa sui dupa nasterea sa,sä fie
data aceluia caruia ea s5 cuvine dupd dinsul. El au aratat pe lingä aceea sco-
posul sau, ca cu acest chip sa se dea noao putere celui adaos act pentru cliro-
nomia Scaunului, carele s-au asazat de Noi in anul 1820 si carele cu buna-
voie si aievea s-au priimit de dinsul, precit sä atirna de el.
Adinc sintem patrunsi Noi cu aceasta jartva pre care iubitul fratele
nostru, cu o asa uitare a fetii sale, s-au hotarit a o aduce spre intarirea aseza-
minturilor celor pentru neam a imparatestii noastre curti i spre neclatita
odihna imperiei a toata Rossia.
Chemind pre Dumnezeu intru ajutoriu, giudecind desavirsit pentru
lucru care este atit de aproape de inima noastra si atit de / mare pentru impa-
ratie si aflind cá asazaminturile ce sint pentru rinduiala clironomiei Scaunu-
lui nu iau slobozenie de la cei ce au dreptate asupra acestii clironomii de a
sä lepäda de aceasta dreptate intru asa stari impregiur, cind dup'a aceasta
nu rdmine nici o greotate pentru cea mai in urma dironomia Scaunului, cu
unirea a intrutot avgustei maicei noastre, dupa inalta dreptate a capului
imparatestii familii ce au ajuns la Noi prin clironomie i dupa putcrea ce

353
www.digibuc.ro
singura stapinitoare care s-au dat roao de la Dumnezeu, Noi am hotärit:
intii, ca lepadarea cea de bunä voie a celui intiiu frate al nostru tesarevici
si mare cneaz Constantin Pavlovici de dreptatea asupra Scaunului a toatä.
Rossia sa fie tare si neschimbatä, iara actul a acestii lepädari spre cea vred-
nica de credintà stiinta s4. sà päzasca in marele soborul Adormirei cel de la
Moscva si in cele trei mai 'Mahe cirmuitoare locuri a imperiei noastre: in.
prea sfintul Sinod, in impAratescul Sfat i in ocirmuitoriu Senat. Al doilea:
In urma aceea dupa cel intpcma temeiu a actului pentru clironomia Scaunu-
lui, clironomul nostru sä fie al doilea fratele nostru, marele cneaz Nicolai
Pavlovici.
Dupä aceasta, Noi räminem intru linistita nädäjduire cà in zioa cind
Impäratul impäratilor, dupa' obsteasca pentru neamul pamintesc lege, ne va
chiema pre Noi de la aceasta vremelnicä imparatie cätna viata cea de veci,
tagmile impäratiei, ciirora<ea de acum neclätita voie a noastrà i acest 1 giuit
asezämint al nostru la cäzuta vreme dupa a noastra punere la cale treLuie
fie cunoscutk indatä vor aduce afierosirea sa cea cu credincioasa supunere
rinduitului de Noi dupa clironomie impärat a unui nedespärtit Scaun impe-
riei a toatä Rossia, impgrätiei Lesästi si a cnejiei Finlandiei; iarä pentru Noi,
rugäm pre toti credinciosii supusii nostri ca ei, cu acea dragoste dupa care
Noi intru purtarea de grijä pentru a lor neclintita fericire punem cel mai pre
inalt pre pamint bine, sà aduca cele din suflet ruglciuni ca'trä Domnul i Min-
tuitoriul nostru Iisus Hristos spre a priimi sufletul nostru dupa nespn-FA a
lui mila, intru vecinica lui
S-au dat in Tarscoe Selo, in 16 zile avgust, anul de la Nasterea
toriului nostru Iisus Hristos 1823, iara a imparatiei noastre la a doaozeci
trei.
Cel adevarat este iscälit cu insus[i] a imparätesti sale mariri mina' asa:
Alexandru.
Verno secritar [sters ultimul cuvint cu cernealä., scris in continuare:
stolonacealnic", urmeaza semnätura indescifrabila.1/ff. 51

Copie
Intru tot firea milostivel imparateasel,
pea" iubita maica1
Cu infrinta inima priimind ieri la 7 ceasuri de sara de la nacealnicul
glavnului stab a impärätestii sale märiri, gheneral-adiutant baion Dibiciu
si de la gheneral-adiutant cneaz Volkonschii, instiintare si act, aläturate
lîngä aceasta in orighinaluri, ce m-au lovit pre mine cu cea mai adinca" scirbä,
pentru sa'virsirea
.
preaiubitului de noi dcmnul impärat A/exandru Pavlovici,
a facätornihn de bine al mieu, mà sirguiesc a impgrti cu inapärätcasca voastra
märire scirba ce ne-au agiuns pre noi, rugindu-ne celui pica inalt ca el cu
atotputernic darul sau sa." ne intareascä pie noi spre a suferi soarta ce asa
cumplit ne-au agiuns pe noi.
Treapta la care ma' 'Malta pre mine aceasta nenorocire ce ne-au lovit
pre noi, ma pune pre mine intru indatorire ca sa rävärs inaintea impärätestii
voastre märiri cu toata descoperirea adeväratele mele simtiri la aceastä
mare pricink
tiut este impärätestii voastre màriri, cä dupà insusi a mea in dernrarea
am rugat eu prea ferecitul intru pomenire domnul impa'rat Alexan dru Favlo-
vici, pentru a mä_ instreina pre mine de la dreptatea clironomiei impLrates-

354
www.digibuc.ro
cului Scaun, in urma caria m-am si invrednicit a primi la 2 zile fevruarie,
anul 1822, prea inaltul cu insus[i] mina impäratestii sale mariri scris rescript,
ce sA alatureaza aicea intru incredintatá copie, intru care imparateasca sa
marire au aratat spre aceea malta sa voie, instiintindu-ma cà i impara'teasea
voastra marire sinteti la aceia uniti, care aceasta si de fag ati binevoit
intari mie. Pe linga aceea, voia raposatului domnului imparat au fost, ca
-pomenitul prea inalt rescript sä, se pazeasca la mine in taina, pink' la sävirsi-
rea marirei sale.
Fiind deprins din copilaria mea a implini sfint voia atit a raposatului
pà'rintelui mieu cit si a savirsitului domnului imparat, ascminea si a impara-
testii -voastre märiri, eu neiesind si acum din hotarale eii, socotesc cä este
clatoria mea, ca dreptatea mea spre clironomie, intocma cu cel asazat impa-
ratescul act pentru clironomia imparatestii familii sä.' o dau imparatestii sale
mareiui cneaz Nicolai Pavlovici si clironomilor
Tot cu acelcasi simtiri a descoperirei má cunosc datoriu a arata cà eu
neintinzind la nimica mai mult dorintile mele, desavirsit mä voiu socoti prea
norocit de ma voiu invrednici a prelungi / cea preste treizeci de ani slujba
mea h cei intru fericita pomenire domni imparati, parintelui i fratelui,
acurn imparatestii sale mariri Nicolai Pavlovici tot cu aceeasi prea adinca
cucernicie, prea simtitoare userdie i cu nemärginitä afierosire, care in toate
mntiniplárile m-au insufletit i ma vor insufleti pre mine pina la sfirsitul
mele.
Lamurind intru acest chip simtirile mele cele adevarate i neclatite
si aruneindu-ma la picioarele imparatestii voastre mariri, prea plecat m'A rog,
ca priimind cu milostivire aceastä, scrisoare sa-mi aratati mie ruilá, facindu-o
cunoscutä unde sá cuvine sprc a o aduce intru cazuta implinire cu ce sa va
savirsi intru deplina masura i putere voia impar'a'testii sale märiri, a rapo-
satult.i domn si fac5.toriului de bine al mieu i impreuna cu aceia unire la
aceasta impar5.testii voastre mariri.
Linga aceasta, indrä'znesc asijderea prea plecat a infatosa imparatestii
voastre mariri copie de pre scrisoarea mea caträl imparateasca sa marire
domnul imparat Nicolai Pavlovici, ce o triimet impreuna cu aceasta.
Sint cu cea mai adinca cucernicie, intru tot prea milostiva impara-
teasa, a impä'ratestii voastre
fea adevarata este isealitá. cu insus[i] a imparätestii sale inaltimi mina
asa: intru tot prea supus i intru tot prea plecat fiiu, Constantin tesarevici,
Varsava, 26 noiemvrie 1825 anul.
Vern() sovetnic [sters ultimul cuvint cu cerneara, scris in continuare]
,,stolonacealnic" HU. Cf.

Pre ittbitule jrate !

Cu nespusà infringire a inimii am priimit eu ieri seara, la 7 ceasuri,
amarnica instiintare pentru rä.posarea acelui prea iubit domn imparat Ale-
xandru Pavlovici, facatoriului de bine al mieu.
Grabindu-mà a imparti cu voi aceasta prea grea scirba ce ne-au agiuns
pre noi, eu má cunosc indatorit a instiinta pre voi, cà impreuna cu aceasta am
trimis eu scrisoare catra imparateasea sa marire prea iubita maica noasträ.,
cu aratarea neclintitei voiei mele intru aceea, cà dupa puterea prea inaltului
de insusi mina rescript a raposatului domn imparat de la 2 zile fevruarie, anul
1822, ce au urmat catra mine, asupra scrisorii mele catra imparateasca sa
märire pentru instreinarea mea de la clironomia imparatescului Scaun, care

355
www.digibuc.ro
scrisoare fiind infltosat5 maicii noastre s-au invrednicit de invoirea eii, precum:
si de fata marirea sa aceasta mie au intarit, las voao dreptatea mea asupra
clironomiei imparatescului Scaun a toatä. Rossia si Tog pre prea iubita maica
noasträ, ca pentru toate acestea sa faca cunoscut unde sa cuvine, spre a aduce
aceasta neclatita a mea voie intru cazuta implinire.
Aratind aceasta, socotesc a fi neaparata datoria mea cu toata' supunèrea
a ruga pre imparateasca voastra marire, ca sa mä invredniciti a priimi mai
inainte de toti de la mine juramintul mieu spre credincioasa supunere
sa-mi dati mie voie a arata, cum ca eu neintinzind nici o dorire catra noao.
chiemari si titluri, voiu raminea cu a.cel titlu tesarevici de care m-am invred-
nicit eu pentru slujba de la raposatul nostru parinte.
Desavirsit norocit spre totdeauna mà socotesc, daca imparateasca
voastra marire mä yeti invrednici a priimi simtirile aceii mai adinci cucerniciei
mele i nemarginitei dragostei, spre incredintare c5.rora infatosaz zalog cea de
preste 30 ani a mea credincioasä slujire i sufleteasca usardie, care am af.lta,t
catra a fericitei pomeniri domnii imparati parintele si fiatele, cu care pina la
acele de pre urma zilele mele nu voiu pä.'rasi a prelungi imparatestii voastre
mariri i urmasilor vostri a mea slujire intru acea de acum slurta si loc.
Sint cu cea mai adinca cucernicie, intru tot prea milostivule dorrin,
a imparatestii voastre mariri.
Cea adevarafa cu mina imparatestii sale inaltimi este iscalita asa: Pr a
credincios supus, Constantin tesarevici.
Varsava, 26 noiemvrie 1825.
Verno sovetnic [sters ultimul cuvint cu cerneala, scris in continuare stolo-
nacealnic" si iscalitura, indescifrabil5]. /
In folio, 6 f., caractere chirilice, hirtie grcas.ä gri deschis.
DEP.: Bibl. Academiei Romfine, Foi volante, 1 034; Arh. Stat. Iasi, Fond Miha31.

lo'
De la intficir citeasca sa fnalfime fesarevici fi mare cneaz
Constantin Pavlovici
Domnului ministru lustifiei,
gheneral de la infanteria cneazului Lobanov-Rostovschii
Colejschii sovetnic Nichitin, carele slujeste in ocirmuitoriul Senat la
masa pricinilor oberprocurorului, au adus la mine de la strAlucirea voasträ
un plic pe carele era scris: Imparatestii sale mariri Constantin Pavlovici mtru
tot preasupus raport de la ministru Iustitiei.
Nesocotindu-ma pre mine a avea dreptate a priimi acel plic, eu Il intorc
catra stralucirea voastra, tot cu acelasi cinovnic, ca unul ce, dupä aratatul
titlu, nu mi sa cuvine. Din otnosenie mea catra luminarea sa prezidentul in
imparatescul Sfat, domnul deistvitelnii tainii sovetnic a 1-iu das, cneaz
Lopuhin din 3-i a acestui dechemvrie, trebuie sa fie stiute cu am5runtu1
stralucirii voastre pricinile care rna opresc pre mine a priimi imparateasca
treapt5.. Dupa aceasta ramine mie numai in scurt a poftori aicea voao ea' dupä
fäcutul giuramint de toti supusii cind s-au suit la scaun fericitul si de veci
vrednic de pomenire domnul imparat Alexandru Pavlovici, in care intre altele

356
www.digibuc.ro
anume s-au pomenit cä. fiestecarele clatoriu este drept i f 'deft' de fätärie a sluji
intru toate a fi supus precum imp5rätestii sale mariri domnului imparat
Alexandru Pavlovici asemenea si a imparatestii sale mariri, clironomului
Scaunului a toata Rossia dupa inalta voe a dposatului domnului imparat ce
luminat s-au descoperit din scrisorile ce s-au deschis in impäratescul Sfat
si din acelea asimenea lor, care sà pazesc in ocirmuitorul Senat, precum strä-
lucirea voastra ati aratat, este rinduit a fi marele cneaz Nicolai Pavlovici,
apoi in urma acestia ocirmuitoriului Senat, ca unuia ce este päzitoriu pravi-
lilor i s-au cuvinit i i sà cuvine sa implineasd intocma prea inalta voe f eri-
citului i in veci vrednic de pomenire domnului imparat Alexandru Pavlovici.
Pre ling6 aceasta, simtind in deplina masura userdnica plecare catrd fata
mea ce s-a.0 aratat de ocirmuitoriul Senat, eu poftesc pre strälucirea voasträ
ca sä. arätati acestii inalt cinstitei tagme adevärata mea multämire, adaogind
caträ acelea cä cu cit mai mult simtesc eu pretul a acestii dragoste, cu atilt
mai mult ma socotesc pre mine datoriu a fi neclintit implinitoriu sfintitului
as5dmint ce s-au facut de räposatul intru Dumnezeu domnul impärat.
Cel adevärat cu insus[i] a impäratestii sale inaltimi mina este iscälit asa:
Constantin tesarevici.
Varsava, dechembrie 8 zile, 1825 anul.
Infolio, 1 f., v. all* caractere chirilice. Am reprodus aceasth emisiune separat, desi
textul, identic, apare si pe f. 6 v. de la BTRB 100.
DEP.: Bibl. Academiei Romfine, Foi volante, 1 038; Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

106

Cu mila lui Dumnezeu, iVoi Nicolai intii

imp'a'rat i singur stäpinitoriu a toata Rossia i proci, i proci, i proci

Facem stiut tuturor credinciosilor nostrii supusi.

In 14 zile acestui mai, a noasträ iubitä cumnata, mare cneaghinä. Elena
Pavlovna, sotia iubitului fratelui nostru marelui cneaz Mihail Pavlovici, s-au
usurat cu nastere noao nepoatei, iara a imparatesti/or sale inältimi fiicei, ce
s-au numit Elisaveta.
Aceasta inmultire a imparatestii noastre casa o priimim Noi ca un sämn
nou a darului de la cel prea inalt ce s-au varsat asupra noasträ si asupra impe-
riei noastre i vestim pentru aceasta credinciosilor nostrii supusi; räminem
incredintati cà toti ei, impreunà Cu noi, vor 'Malta dträ. Dumnezeu userdnice
rugäciuni pentru buna cresterea i sporirea acei din nou nascutei.
Poroncim ca aceasta a noastra iubitä nepoatä din nou näscut5., mare
cneajna, sa se scrie i sä se numeasca la toate pricinile unde sä cuvine, impara-
teasca sa
S-au dat in Petergof, in 18 zile mai, la anul de la Nasterea lui Hristos,
una mie opt sute doaozaci isasä., iara a imparatirii noastre cel intiiu.
Cel adevärat este iscalit cu insusi a imparatestii sale m5.riri mina asa:
Nicolai.
S-au tiparit in Sanctpeterburg la Senat, in 19 zile mai, anul 1826.
In folio, 1 f., v. albl, caractere rusesti.
insemnare pe v. S-a primit in luna lui iunie in 4 zile, 1826 anul".
DEP. : Arh. Stat, Iasi, Fond Mihail,. copie manuscris5.,

357
www.digibuc.ro
 32

Forma
Cum sä cade a sà pomeni impäräteasca familie la ectenia cea mare, la vecerne,
la utrenie i la liturghie.
Pentru preablagocistivul singur stäpinitoriul marele domnul nostru
impäratul Alexandru Pavlovici a toatä Rossia si pentru sotia sa, preablago-
cestiva marea doamnä impär'äteasa Elisaveta Alexievna, pentru maica lui
preablagocestiva marea doamnä. impäräteasa Maria Feodorovna i pentru
binecredinciosul domn tesa revici si mare cneaz Constantin Pavlovici i pentru
sotia sa, binecredincioasa doamnä, marea cneghinä Anna Feodorovna, i pentru
binecredinciosul domn si mare cneaz Nicolae Pavlovici i pentru sotia sa,
binecredincioasa doamnä marea cneghinä Alexandra Feodorovna, pentru
binecredinciosul domn mare cneaz Mihail Pavlovici, pentru binecredincioasa
doamn'ä marea cneghinä Maria Pavlovna i pentru sotul ei, pentru binecre-
dincioasa doamnä crAiasa Virtembergului Ecatenna Pavlovna i pentru
sotul ei, pentru binecredincioasa doamnä marea cneghinä Anna Pavlovna
pentru sotul ei i pentru toatä curtea i ostasii lor.
Dupà aceastä formä sä se 1ntocmeascä slujitoriul bisericesc i la cele-
lalte ectenii si la vihodul cel mare si la Multi Ani.
1 f., cu dimensiuni intre 20 x 16, 17,5 x 21 si 19 x 27 cm, v. a1135., caractere chirilice.
Trei emisiuni identice, cu diferite puneri in paginl. insemnare Cu caractere rusesti: S-au
priimit avgust 4 zile, 1817 goda".
DEP. : Arh. Stat. Iasi, Fond Mihail.

36

Rinduiala panihidei
ce sä face pentru räposatii marii domni, impärati si impärätese, pentru
tari si tarite a toatä Rossia i pentru prea inältata lor familie
S-au tälmäcit pe limba româneasc6 din cea slaveneascil i s-au
in Exarhiceasca tipografie din Mitropolia Chiinàului, pentru trebuinta
inlesnirea slujitorilor bisericesti moldoveni din eparhia Chisinäului, la anu/
1817. /

Cu mila lui Dumnezeu, smeritul Gavriil, exarh, mitropolit Chisinrmlui

si Hotinului.
Pravoslavnica bisericä a Rossiei ce sä odihneste supt schiptrul prea
blagocistivilor, singuri stäpinitorilor impdrati a toatei Rossiei, päzind obiceiul
ce din inceput s-au dat pravoslavnich biserici de la Sfintii Apostoli si Sfintii
Pärinti a face pomenire i rugäciuni pentru räposatii, binecredinciosii crestini,
au asezat sä se sävirsascä i sävirseste aceste pomeniri pentru fäposatii marii
domni impärati i impärätese, tan si tarite i pentru prea inältata lor familie,
ca pentru preablagocestivi stäpinitori i apär5.tori a pravoslavnicii credintä;
deci fiindcä acum si oblastia Bassarabiei, dupä milostiva pronia a lui Duna-

358
www.digibuc.ro
nezcu Cu mina iubitoriului de Hristos imparat Alexandru I flf. 21 intiiu s-au
izbavit de jugul agareanilor i cei cuvintatori pastoril a ei dimpreuna cu
turma sa fiind impreunati catrà cea de Dumnezeu pazita impariltie a Rossiei,
fará nici o grija. slujesc Durnnezeului parintilor lor, indulcindu-sä deplin
Cu indurarile, cu ocrotirea si cu apararea preablagocestivului monarh; pentru
aceasta clara i noi toti avem neapárata datorie a aduce dimpreuna Cu toata
ceealaltä.' biserica a Rossici rugaciuni pentru odihna sufletelor raposatilor
marilor domni, imparati i imparatese, tari i tarite a toatei Rossiei si a prea
inältatei lor familii.
Drept aceea, noi talmacind de pc limba slaveneasca pe cea româneascä
trei izvoade de numcle prea inaltatelor persoane ce s-au mutat catra Domnul,
dintru carc cel intiiu sà fie pentru manastire si schituri i pentru soboara
bisericile de prin oras, al doilea pentru bisericile cele de prin sate, / iarà al
triilca arata cum sà cade pentru toate acele prea inaltate persoane pomenire
sa se faca la panihidele cele de obste, care dupa ustavul bisericii s'A savirsesc in
simbata lasatului de carne si in simbata cea dinaintea praznicului Pogorirei
Duhului Sfint; i tiparind aceste izvoade, in deosebita filadä, impreuna si cu
insusi rinduiala panihidei, pastoreste indemnind và poruncim prea cuviosiilor
voastre arhimandriti, igumeni si cucerniciilor voastre protopopi i preoti din
oblastia Basgarabici, ca s'á savirsiti, negresit dupa aceasta bisericeasca rin-
duiala pe la toate manastirile, soboarale si pe la celalalte dimpreuna orase si
de prin sate biserici, panihide pentru inaltatele persoane insemnate in alatura-
tele aicea izvoade.
Iara darul domnului nostru Iisus Hristos sà fie cu voi cu toti, amin.
Brosurk 16 x 20 cm, 39 f. numerotate, caractere chirilice, textul In chenar de linii
Ilustratl cu vignete la f. 1,3, 13v., 20 r. i v., 22 v., 23, hirtie groas5. gáibuie. Ilustratia de la
f. 22 y. (biseria cu trei turle) si la P lihronismos din 1816 (nr. 29 BTRB).
DEP. : Bibl. Paul Mihail.

190

Tablä
in care s-au insemnat in ce luna i zi s'á práznuiesc preste tot anul
preinaltele praznice a nasterii si a numelor imparátestilor sale mariri, suirea
imparatestilor sale mariri in imparatescul tron a toatä. Rossia i pline de
bucurie coronalie a impáratestilor sale mariri, praznicile nasterii si a numelor
irnparatestilor sale inaltimi, precum i zilele de biruinta., ca sa zici victorii,
Cu aratarea, Cu ce rinduialá bisericeasca sfinta slujire la aceste praznice
victorii sà cuvine a o savirsi.
Ghenarie I. inceputul anului nou. Dupa liturghie paraclis de multa-
mire cu ingenuncheare i Cu tragerea clopotelor, dupa deosebit tiparita
pentru aceastä zi slujba a paraclisului.
Victorii, adeca biruintele 0.31.
Iunie 27. Praznuitoarea pomenire a biruintei supt Poltava. Bdenie
(lupa Liturghie paraclis de multamire cu tragerea clopotelor.
Iulie 10. Práznuitoarea pomenire a päcii incheiate in Kainardgi intre
imparatia Rossiei i intre Poarta ottomaniceasca si a impreunarii cdtra sta-
pinirea Rossiei a craiei Tavriei. Dupa Liturghie, paraclis de mult4mire cu
tragerea clopotelor.
Iulie 27. Luarea fregatelor linga Angut i Grengram. Dupa. Liturghie
paraclis de multamire cu tragerea clopotelor.

359
www.digibuc.ro
 August 9. Luarea Narvei. Dupä. Liturghie, paraclis de multàmire ca
tragerea clopotelor.
August 19. Pomenirea biruintei asupra armiei prusZisti. Dupà Liturghie,
paraclis de multknire cu tragerea clopotelor.
Septem[brie] 28. Biruing asupra gheneralului Levengoupt. Dupil Li-
turghie, paraclis de multämire cu tragerea clopotelor.
Octom[brie] 11. Luarea cetä."tii Sliuselbourgului. Dup5. Liturghie, para-
clis de multäimire cu tragerea clopotelor.
Noiemvrie. 30. Praznicul Sfintului apostol Andrei, celui intiiu chiemat4
La Liturghie, paraclis cu tragerea clopotelor, la care paraclis sä. se citeasa
canonul Sf. apostol Andrii.

Sfirsit: S-au tipäzit la preasfintul Sinod la anul 1829, in luna lui octom-
yrie. S-au tälmàcit moldoveneste i s-au tipärit in Duhovniceasca tipografie
a Bessarabiei, in Chisin6u, la anul 1830, in luna lui martie.

In folio, format mare, 45 x 36 cm, 2 f., [p] 1 si 4 albe. Hirtie albastr plink. Textul
incadrat in chenar din semne tipografice, caractere chirilice. insemnare: S-au dat la satul
Cornova".
DEP.: Paul Mihail, foto in AIIAI, 1984, fig. 14, p. 528.

Addenda [completare la p. 84].

Litera A 1 [p.1131

Tabla
dárii birului implatesc alcAtuitä, la cirmuire oblastii Bessarabiei spre a sluji caznaceistivii
tinutului Benderiului anul N luna N ziva
. ._.
.- .c'd -,` ,' E o c., o
o -,-. ouo ,_, s 1-ri '''." '"'
o
:o r4 .., `4 4) Z.4..o 0 cd
,-.
-t:,-1nd .7...
bp a. -5 4 w ,g 2.,
el :"" '.° 0 )1 C/ !'-i
Numire 16,cuintilor '-' x9 <F-. a
..1:: , -0 .,.0col-;00'i-.2
cd ,++
0 ct cd:::0=cu
73 .. c.) '') F-. 4° bj,
4
..-
1-. xt
u 6) Xd ,,, I.
O -,-., ,0++
= o,
4,, o
,:1 o d) t6 "' te 4."'t
g '= P-1 4-. Ce > ,F4 PA
cd CO
U la, tii
P-' ''') 4-'
P-I ...9
g c.=
' Z u, Lei Bani Lei Bani Lei

1 Orasul Benderiul 1200 8400 8400 16800

2 Tot la acest oras hutarul man5stiresc
Copciacul 25 175 175 350
3 Tot la acest oras hutarul polcovnicului
(N.) ce s6, numeste Ibraim 20 140 140 280
4 Satul Talmaza 500 3500 3500 7000
5 La acest sat hutarul Zaimul 10 70 70 140
6 Satul SAlcuta 1000 7000 7000 14000
Cu acest chip sä se scrie toate orasile,
tirgurile, satele si hutaràle din tot ti-
nutul.

Peste tot s5, cade a sä stringe din tinu-

tul Benderiului la caznaceistva tinutu-
lui dare birului impArAtesc 0000 0000 h000 00000

360
www.digibuc.ro
 - r`'."^:"Ala, ;
' ?

;17, r 7'
0--
j. r..rt 100.f. ' r4151110ata la) lie.trrt.r& ,,Yt00 -k!.

,.t,.3 414:-...Orata,S,AD 4 -
Iototito ititnix,rucistc! rac ,

144 ulrp.!1,,,4"641-1 :Vamplicitato . yarraeuit .oallmytrptic -

pg :
Saccapa6c-xott '06aatiltri AVayampy
- ,, :'
(4: writ of,a,loyfm.0 r4.1)%, 4,4;$4,41, agya: 4;4 ft-.1tatentilati4,' O u.kaa.4asi OlkaarW V iskta:tep ti ita
;',:"
'i,44t0; " '144 '
'

YIKaTry MA*oti
pax .s
,
. . . .
%PTA 4.01,.. n'Ett ry tg.a.L. Nash
.:::::::::::::-'::::;::::.
tat.scti
5.14elt us.eitaa Otiim. nub 348;1R/3i:b. itra,06/kaa'-:
cis 14 .attacrodclawasys*Ctalsr.: O
Oktrtia, r.etpiN,44.0 tost a.
Notriaap4s,,uia-,. cm t taccops4N, .03 4KaSaiih nostraplactstspli
Zt.tkiossaita:ilids atiasatattearaartarsaiS V1.1..saa AA. !t.I(543,2 : itorpsentrAties. isticalto-tmtaastsi.,
.V.:tikiassits ' ttv!* cchIss, tillstu-mtt a mtp6444. Wet...to:op b. ..ya MA 4Y"Ifig,,,,, 1,y
44191, IsnO.ntir,04,40,.a!iPhoo 'tootle* up. ,tra+M 04 1.1,1"4 ierfl.64,i3 SIC
up H. Ctflt,,eft.h4..'irlitikiT.,46"- laatt 1+0 , tiv 0441.r
'...seatamsaltat,vel,36cissassts-ta.cmOa, a.trav}t sp.....Aarvm t,kiti)allang.
C0160,440... 4

:;.K.Aattsairtti.
.0.,Cli*ttrA:A<'(4,OS.
Eita slsit spar..
*
1,an'epf; tir.{4144:
v=,
mi....n.46 MA ttl.Ozxnw.,
en- ZVI,
1

"
NInufilà
11
osii,4 sa:.
3ratios.kert.lk,,..
(an: ttICK.,A ab..r2as, utt,411:. ;L(5,1,0,11,74.6
Otym II6I' Mil 00.,0511,.:.

arstts
ti/ r.t..NOWAL 360-4,001001 soss. f>.;0.4m,,..T.tus.wo 1,,s.
!aka
tt HaA3oei tii;i01 cos rs
'sent: .¡asaafisaablat.ccs- '.:41) 5;04011 aS:). Cr ritz.,Nitelaahi.;c:: ' ,ittittlaì, 'Apemns 4.0. (1'
pft,:sr.tr, : Coi.-tamaolit, 4..t4olt s stfas.::
*EA10.4i+, CtiViimott. it,st $tartt.i*iti:.11.tssaassr,ti eftilltaAtli'stikrtepta Prpaak,
.1)4' ?:,40Xb '110,),4gt cyttly1114tinzoepb Outs!
rtt4rtp fsi:4;:ploimlypu Ai's reitipial;-ry. Spii4t.t..apa ,
:1'0:dp.:.s.413,1.4geplf..4treifeONY.fq*' ttp.e,-,ttc,tia,4SCsatt.1, tat; ye,ato
sit, si mgeli kosi,
,s as.4.4.1ed4IC n
U. 44,...t $ .41 ssaotIsorms
Vt.$4;,..wmoity.b.1:0scaitsf. iasat
::::-saaposb. ii,44#40dib,i tint
tp. ..3f,..9,:j
r #* itsteenti4a..PtaittSiM.SI
Et.cespiditt:44
:
at4.....;...,ab 4,16, a.c.,...,1k;.ix
:WittarfirIccub
01 4 ,aa.'llAnsn't-414
Y3,1t ,14d; ..1.457.ft.:'s pHs,
,'IVIA(1.14.14 *NA AnpOrn7j.;
ta"j
iStaia ,scssaita upt.a,a,stt. at sttsii4tapaiiiiiStitai:stSb'yrail1 ii:.?,040,`J.I,ara*ssatial t..axeri.
gam ..40,4timl00.,1,, t.1;a...ttsyta tiA.trortp aa:as. spy; Mn.fth I, tflg,.
. ., .
.. " $ !et,. ne

i
.
.
.i.i.i11.);1..V404.475 r."1441.41,.:vow. :41,:titfy rasa atty,aa: tat? ta
T* f*UtfIMY3 ges .ry t..a -:-k,saaassia ii1t 0*, r
sstastar.suassaa;;Spia.. glassy:T*4,0. runcoaxa , AK, tap4tum.st iteoy
.
:

tasaat-. Op<kur e
vs,v50.4pjali tlystirs7,
,1"-...**itsssaa ,P4t'xii;apaa,:e.1.at!to?r:;, al, .4w. ispansy.s,. :.0¡: ,4.44i:trip'.4.7suesis-.1.11...ii sr 41. 4j, afu 4iulyi'i by
*W. :- f...710il fal (1.7 tse-444k. atorwmlii "iafLASF:attost s,.-ass'at
ji- 21,4 34-, piolo. k3b 'pi.. 4 r..rrsh.nai:»094a0ta0g.
- *st I.; tips ax.ata sstal,stnarMiat.. J
.:.aitst .
saoisatiti:s.'Popasaa.4, (i

- It *auyosb saps, , .4avatryp eta ta ;$1141).ixii int,na, a ttac:aphai . atbt csada , tzrs ..!
3,aasos.tt 'X.,. .1..01 ,41: 9.0,.r.sctto,
Aya, e.th g?.54avappaitt, Aana7, isit:4,1JA: .4 W., 4ast, ZexAsweAl.P a!aa?"t0ii4,%" ;,'
'Atai*.40*;:.alottattfr.s.tataltaa, 5.0 r,...selwsAyOk*, 4.1maiiiaaiae,
44. ty to. , ' ia.!kriaaa,,,
t4r:44,, 4.,4 ur. il:ivass.4arsaalz
.1'4. hl.. (
.iipsttrw.ataatiIAaa
saa....144Sianda . 14.*,:i. tke
;¡¡. atiaiiiiirsaisa::::ottsurst, IF4;3?..b itypf14.0
: ...... .. .. . ...: .... . . ... : :

Nr. 38, var. 1 Nr. 38, var. 2

www.digibuc.ro
 ipatemot tit) /111044?tt0.41 td -T lfH101,071,14
A'
(tt,/O t;A ,,
ws,
ivOmit "^
ttAtiCytOn tt 0444f. lA 4
tgliA .
,i9Ts

v0
Fro Avar.,,voi.
.
<NIA.
'taf
.e.41t*
:Aft.;

al A
.710 "-t
1{..tu. 4 A* a
n4.17. 1 j,PI;$0 p a/A
; .; .42,,
.

N t 4:74 N4:4. h.
*.:
mt.% 1,C41 ,
71,4;111:7.;
.
tAt.,1,4"14..
tt, z., 4-1.,
Mt c.e ,i010
s,,
,0 4.,A SAT," v ;

{Pt'. AA - ;Anaz
444. h V4/1:444.1
,
1..4. ItlatO :;,, ;51 1.iptattite441.
Andk '
a. 4, ' y t
si, 0,64.
4 4 nisti-ri. 41. 4,6 et
,,,
SIN, ' ' i , ;wtM, /1111,t,1
j-t, .. .!11
;HL 11416. *

$044,
,
11e0,0 V( Ij1Ina/11.
;COT
*:ti stfo
gamts caro4t4
m 1, 40, .vCAAAr
);, . 4,414e <4;
.*11

7%41 Vtf , m Atrm,* 1.2 . (3.r

; r11027,;,c + 14,
1. 0, 69i1 ,
Tirnor ítif :t 4 11.»,,f4<wrk. f';IS

-g ANc;.d...,teva; nurAt.+.1C1?; ft.,& Ws t

f A. hOh...1:?
rAtt. "4
4
Aot, 4
4..
t'A .4.4.11Af AKIO. 0, a

fAgri ;42
iaano:44.311,
I
c4) i:.11,,fortoA¡t
671t ; .
UR 4,1 16.4.
0.1 11 Si ,43t,f4),A1
4.41, sq ilitttArdo .
4:: in: 7".Z.;

, : ;11,6 ,A,
11.13 .
ta ta, x;

&TV ingPVIVIVEnTIMMIMMIN - a. .^.4' * Vis

tt. la;f 4 pay. .5
. . .t.r.
I,"ttatati
At At 111/thiA z,3 A'f
+ANA, ittd
*,;(o. .
, ., ¿T. c.41 &TAW,* f/
.,:
og4 se.m
..0 41.,;,..ent ...d<Tect 1.1.*
1:: tAitta St xtl .44

c St, t5 4
..lattlea :tat2 ,,
WA., 195.17a. ./ 4 sat tv..1.
.41,1 ea ritt.
ea Alt011 a at. iaiaaa OV

t tItt Ct01 'M AI *AT. t:1;*

la. t,At4I4tltt 4.!..x*. atta (54;

.<
Nr. 15 www.digibuc.ro Nr. 56, var. a
 rO13no.3,334q
iq4ute.r1 6titt;t.t.
,4ArAn'itf5oal t4AltAt;11(.0 '
3,41.04 /.1.,,íitif.
/... :f.S '9

..
.. en t oiiti r .i A I if 'i, "E IA IIPA t
., ,
,Aoki(f3753ti. .1 Affttt,i
A
...-
rgAsN's ,
4, : ,
a .,ç
14,00nolfr..,
..

,
*. .'11

.
..
.... .4 . . .:'
...
-.tithes
3,313tery, 1,4 F AU A, 4' t. AI 2
'....: lay 3, 04%11: .."47::::'1.4:,::.,:
, ., .. 4
..4'..".::-.../!474*t,4fd:!it-,a 1:177.7,:,,. .. 4,;.'""te ''".....
7.: .., ,,,,,, it% .3.1,33,44 3 .....4430 $33± 154.003.. K:¡1. < t .2!t r:33, ,.... .....31,. ia4 1.
t4oSsfrA Att.. ; vt.A.AtAter, n,/, ....134313
40IG,4. "*..0,44,o svf,e,...14?,
...... t4.,, :3, 4.0644f.,.. ttxt T. ANAflt5 I :::';
A A 31, -.4 es,,k c1:11 rniik
oe00.4t3,34 ottn.r. G., flf-A.rfrf oe4 Arithlta 61.14-1 A, 1, ....., ,,,aCi 333.3,4 zpultatirajet443 114.333rry. $14f03,3%!. . ...3;

..
S:',...

44.
404441,4M4t Ayr, iNt At, 0.141. t.1.4t P4g4Ttint. A1.1.1:4`f ii A ,;,,,,r, .1 .ist'vrA . 4...era z.1N.L....t ni/4. .g. .

. .. i , 4
AS 11(14.0674, WA) 4. AI i,.11131Mit311. 33 141 ....;1,11 ,1.1.111.!00101 4t, j..VAA .h.f./ ,y .., 0,704tio ;m AA rAiAgf,
aa,runis: 5 444I:1Si4I itufAtt..; 64,400, ...fr,A; :c VA,A,MYtti . 4 34,.14, 4.4,1.A.IA ..V4404:410 wit &Ag 4454414m I124., 1444; rtff..*.. ;A:t 4.."
1,111,14 NtAc,,AA AN, tw.fiAit4 4544 I .1.3'.r3.1n itA 4i4:,,,i.
.s:".45 .Z.v.9A ct- Cl4r. .".:1443"14.:..4.1.04 A1i'.1411A,WA: .., Vh2.0YAAA; t."... r;

00 .004124A A.; 240.4/A7. A.

.014,4 4;4; A: l.ta 41311.4444,:;i ife,r; cArtAt.i.:.4... 4,....:44.41,,e.5,48+.00,* ..1.114,i 7 wii....! 4
.....

..1.WACit, Yreurs. ' ,1l. 8433, 4:,;,....-..4i..4,..,... ,,,,, ¡cnki...!,,..A"4"''f'f:".:.,:i .."'tli l'i.....1.. 4 4 .
4(4 44,04.., 4.; 4,, 3";4111 at in.,. ;nf. 111.4......iiit 'Aily..,,, l:11:MA,Z, St, ,A,pfit......',A.i.....,iAn,,,nn #.11:4^
..1,

On, i440n4403411, ),19117,010,1,4,71.. lt aywnlitin ct.f. J., .-44,..,,,i,..,... 13* Uf Aff,tr.44.'ai44-A.Y.44..Y.4,;,,o ,

tA.M, A OV5$1..,4 41..F5 rA c.Ap :,tty. :..... 4:(44, r.4 3455* ;14 lA , fl... 4^..1. A 4, Mtl Almt, d.'"%; he 431,, 44.. ,
S414344 ftette,,,A, FA t.,,,,,th1,4 444.0.24.0 SIs.ii.;3;41.,. : CAA Cf,.,441, 11, i4": -rt. ,,,. 4 4,..,ii. .:. ,,,:=',., 1
.::. A ,Stit ...VI- j4i,Ai... .1.....!31: A.-..,5.:4...,:::-........,...,,,
0.44.0 ....,:w.47.NZI.A..210,/, AZAA1,40 "tiA
4.. ;, 41..,,,,,,,,:-,..,..411;i:,31.:11.,,4:,1s4r 118.1,',..4 r''''?'.1. 1 ''',.;,',, ,4i :¡::::,

RzallAile 'If tSidi lint,?;.... A i; i'Axn:. t ..,"...,:!Atitillt A. rAY ,,a3.<1:-,. .74., . ,,, .'¡
.

'VA 4tielf.+33 C./ ;.,4,1. I i11.4 4.. 3i42435KKIt Miqii.1 3,...!,, 4,,,,,f.,,,., ,3
Ac,saniA Of. ptv.,co 3
Kg, reta&44 ,go 4,40,
got' 4. 4 4
4
4
4
o iA'
,

.eitgan
.
::'...

:.:...
,,..i.,.:.,,,ii;i.w!
,, A ',:'!.;',-,.'4",, f:-.. ;,-',,,,;,4 1+.4 ,414g,riA .'t...3.4;;A.
1.

11:,0, iti ;if ,.`444.44 rt ,g;.,, tit... tOT!!..:::.riAlttof A ti 1431 1034tV! 4. 344; nii,t,...
. , '::::::1

,,,,t., '4.,'b r. ,1,polgiAust 111, 4.A t A, A , .4 ..., At

,..a.,ripeNk. -t 1 L.,121n '4r,Itsili
00149/ !lif
444.,
..... ,.... .,;:¡
133,,,e, .40$ 4.0.44. >,..,f4A.lf4,j:. in. A
N3',3 anA 33 63,33.313.ir A ..,.. 3f,,8ns **.,:,ff 31.3.v3(414,31,,,t.111 AA.Tili, 143,1315844, .. ...',:.,i

.. 4f,A. ttef.,01.;... ,,, il4io,14 4*s111. ;tIns,a nl1311343; 111 '4(3

t r ,
,v; *1*
- 3
c,,,,,,13.,.,
RI CniO3. 47..Z. 1. 4*1 ...t41,,..1. 1.044 d ,,,,./.1,3,. ,......,,N, or )3 :. 031.44. 1,3«,
-., -
A 123P.4: Aii 12,. 6,,,' 3, 0 t 171 A.,,. :,... 4.,441. 4. 214 .,,,..,
/ipso...33:0 an. 314.±,e,rriii 3,3414 'i....!fii33433. 434,4e1,1A .. .,.il ..5 .1,'X .4.:30, 33g ..33,--,.V.,13. t.r.,,,
,....,tu, .41 i,. A.4.
Asx4.. 40.?41A S444444 '.........$1,,,A. ,,J,...7.¡,'2.1...,, ,,,,,,40-r, , 011 7....:, A..-,,,iA .3....... 41.1,r. . .7v. ,..,.......4
.11.01.7,14,11,1 nnernAnnr. ntr:n3 tOn 01 *A2,1315.6353ri3n,4 y ,,,V.:, Ens ..4*433 0; 444.4543 ,..-.3 v.' 344
..;:', 4;3. V41, 111:,,,
r.ftes-A3 A.) ha 4`.:,;Z1IA ,i, 'OP ,111, e , A 3(I1'4* 1... 0,1, {114403 .....41. ve1.4 .
,.. 401110.',oiii..,.,.c.f.,:,,..,,,,,, ....,;

.1.10,1,1Jent, S.? Oh, Avp, 33.3i C,,,,,313n3;nk

ro.,IN1,..; c.f.:44: 44.;.3"....34. ,:, <,04425i434 ...1.1,g!,,3. ,-,,,.. it, .f .1,,,...,,:,,,:,,ji
a444MI.4« '4$444.r.
*HO
....
... 0,i 4,44. ,,.. ,,f., ,c4 .q.v, .,,,...::, 24 4*2.4,i ;,t1,14 A.', .:A +.1,, Aso,44:,.....::::,..1
141.111.41,54I 1444.4414*44 tuif
.),...i.,&.,*.A., 0.; '44k2:44 8.443l.4 4s'44
I
,.t7:1.548.344.3.1 C13 4.3,r 4:,44,,4,4 as .4211.1..
.I.{MX, a .14444,00440, 4,1.1gQ:
'.'

A., ,t1.54 k. A At ti.njv 4..o... A, ,,.3444'«3444'«r, C0 0..:1A, 0110. 4:. , fila ...; 411/11V,t1 ..'t
. ,.,
'2';' 4,ti. Ar4:., 44 IL 1 A `. 44 rirtii111,0{A.r.44'0l1
,..

4.J ,44f 0.,44

" '.
...... 'A ,; , ,..; 4fg..r,-:,,i':;01i.kt, 8; r/.; ! o4 ,4,14 A LworlA... T.;.4,,,,¡,,.... ,,., 10443 p
St t-ixes. 4 gin .
z s , et ;.;,,,s,,,..,. ,..,...f, r:." ,Rilk...',.1, t.t t("11hA I 2e4,
L...18:Ah 4.44144 335 . . A c4 410,14 ii
.1r4ftl..1)/i1.4
1.104.,ao4x,s r00.14
.33-43.;,Z3
,
44,1%;; Imrtsf-
at,-0.0 f.f. !
..,.(1 ..':,....a., 4.4 3ax ,
3:4..245 ,10t.A., 3 I 31,t4441.1. 1313331;f 4A,
3,'4,
7.34134; .1 Ilit,1,1V. tl
01S. tiA.5*ettnitAAS, P.,. +At.
93w., ACA,..A4,iA,
CAS.A.IA
,eft, i our. .stor, 331 nn,31.344
'.i..., ,,`
-:.::- ' :::: 7x.'4,33:33:::A ;13 .;:::,1:'.:;,:t3
:ti"a7e.':t W A' s1;41.4A.: 1..
':

44444.4 .44444t' o AVAM. 13.34;113 ft fro, 4!131 4.:11: sA. 4,,:. 75 et 'r 1....
:01 .:s1 ,:fii....4,1 irc;.! i., .;,..,......,i,..
.* ....... . ....-.. .;.-...4.144,:-. dax. -, .i.o,kes:'4, :. .,.,,,,,.
-....,,,.:.......,..... .............,..........,..,........
..:: ..

Nr. 5G, var, b Nr, 57

www.digibuc.ro
 4...T. 3 it t tt
.

. ... ....
,.,....,...,..
,,,,,
a k 4
, . ,,..4...)!t.,.
-.4.A,.
.
4131*
.
`.:;..1 3.".(i !II.4.14..d:%ti,: ,.::. i':
. ..:.
....: ,
V44:11M1,1144,..3 11.133t*4
EITI,111a1.31114 PV.;. «
1111LX-41011p ' 1,140 %are:Irmaleadvs. upturn;
R.ritvuoadsd 4.,;,realoasa3 ;
ti
hamq, rug, minavulasur, "1,11.1t034425jftJ fs: 44,4, al., ix
¿ raring 1;;;1$5 e
tuyerle st.pk.tet it Li sf,Arialt
+Ile:
pli11111.41.1.1t 'At 04114Sti
ass? o;
( sts soof: oras liotsais
/11.4a.t.) tmaaadvau g.Seoftioc,Hiteettem ***on te
UV.$3
qata.tadal ¡mad*/ Op: Suotle
seu w4 tet,e.edugraus .
slaws., 1 ?Pm Our eoss3k 0110.,1.04 413rig.i.Uktoit SVV3
itt,No. Tat vratplaY ki.x0 ,Ther. V, as,nalm ArD A0tt1t4II47164.
osrpiov et rnizaeht. ;u..s. !!o 454 eau; OtitiV ortUf.09d,..( )310
/MAKI, utaltUtt.4HfRi..4445.,frei:.:.4klict.ttetitflft
ellugulkubt! touo afa<:a.xste
timuns (rIty.e4.1 tub et
.
u/, Ae;;....p.udieuutivui auaten,(4Or nourr 1,...(u..)44311rIt1.4
tka
unquaslan tf,t, "it 1.1etY sv.(fin Outkr.atftJs / via4sts14.,
tone,,,Satot egm ouvertuluti *au uathuun
udntaign uuniunna'..tdeuen,417 401ousast
f::4 flu.. *draw/data nussuau .enees. vet, te attletetide On -gar
3( a'..,,4;+4 it #.0 itiifteri
<1......5,<H,ift 1.6 Sri! 1.11..`t
.1.
411.0 ::.:.P? advcias vu4A vduannatot )3,

4k.t j
Cct idaqnst
,Sinrbatc....FiSsi
v!,,
w'rt$
iutNueuita
;i u,'e
4.1 fie
I
K-tn
p)
.
. 4410.4.11
(Tai'
Sift s ro
.4ee,!mjil
lue t, rebnuuql titunItu* ado: %*siga dd..% X.dat
t,3,,u2a0tua,e-Tate41.: I. In, 4., waf.odu, er, eird.4 inorr 4. 04,8140 .0i..).0014dannezet
"7, v., tulmt. a :Inum4pfueCut o «finrluve oleasettsi+4,ir
%au,. )0.e *3
;1
Oar.. .1t 0,1,6,14oroc .1Y,rupt.,
muamir Q:aiier u4.6.4ttodd ,sex
+OKA*. 39011%4P+ qvq1 0:1;
vegt*$,,,,9 lass434e**'Ott
icku ¡tel.% al, .4room.aurti 7: A

qmal
inlet
Ivagrdi ttl'srcosmrcwip "
"k1
41.
'Aufu.guntqa*L..
vs0ten:x*R4

.7;/:IPi..rf ..aultt
r ?weir«
44*(0,1 air 0,14U0siqui+ arAitaa4,
,,derv.-,440? tk.wir
HJ
T.0111{Sies 21 1}.1,(4/6. w...04well
-ornteti to, !kW. ttV 1,9th SItttdo iZ Wimi1b 0.1...4194) ArlusHaif sett,C01,,,tan
latnA
,teauk,otasrula;z-.au;iarili;,.
ttl,1 1..a.fauu » ' Re, "we *Alm IthiNruq..(v
..13',¡
ZOZ.1

en uthuntrussu 0.1.144rpso udiuWilsrei tlitt 11.44.4

AusqviroTu uaim,taiss -St. rt'!
roe,i, *ow ,Ivimsmiclo<4, ',40lee*.
e,:e<Amer- *e*diu:ervii .;.41...6111,10.04.41f0,6ccflot.teemid*.ti
:;:: *41,it 'tau ,,(uu vw ainefAtiadu getoruu.aut f/1(341
(¡' sw*otlettia. tit s Vtlhtu,r1ITAtHoe,;..a
AS4

u<C,i A44. fivott spa. .4112'.. y 42.i 1,0

....
tJ'at,tagt t/tt tpl`titl su Tk.;os .vy?r 441, 4vorvon4 fbist re stoir4Atu4 1.140 ra alria44Off El 4-1
01. *Pius:tit w43tatdr..41t OH w:s S.) t tue
via vnuvrsiiti,ki vle i),..4tme.! ct, 4Ausw av gdAuatuya* /m4e. qLik¡n aealthau,:x
Arfr :.; 4mum.; *Rink. eViNkt, *p3od *do qdowegto .

aysa4iTiriAta "...4=1). K0"tu

qtapieevisivi'
tzjÇ-vo q.u.rX VI Op yftiet4 yelmon1,14.,,44;4dta * ewe:en sie te:,
.4tttthqft.5iti 0.s.51 .F14*4 :.1;
Ur. upitaugX v4sq....(atql grIAY '4sr.C.A1+.1 Jt
ann. As, f,114,51,
s xfasi. Towliffi.cit Att1,40 vtn-JObil iniv*
.
0...ou - :'
tttti4.74245 11,3,33 IVsI.VT o deeatfAkt e*, tA
0.301zi qqav4vILM zrtuu ;:
.niiowort.4, 1.costVitittlitqffsoir:. *sti,chtttst..Si. 4...,04.4$ .1.
aars.X,IY
4,1vaiuY.T.
altutzt.qx.litat an
sueouommtauniaza
tto 4

!+riio
t'a,aalt, .414
.. , '13 ..tdoaa
4^..spfail..1a.i rie cf,s4infil; 6 *leeutt.:40 0,

qcir Aux quIewMost .04,14a..1w#ti.,;4; 444.444,1.4.)u. qa4u .'8,1041.1

14.4 :la 40 4,1,01k,41 ittlicutuis ulue.
*0 Amy:. hme:tri tur,o.raibt !Y. 444, tii:.;ax lurtSn 4;44,, Dv 4.-.444 4,:ieefrorana unt VW44.5
(2-ous 31ove4oir49, pluitiaioa-tpesui
4'.'4"r4 10.7,

SNIOhJ ,Y 44* t94tu ...(

www.digibuc.ro gçt¡Lai,
09t %IN 09
PAUL MIHAIL SI ZAMFIRA MIHAIL, Acte In limba rom:In'A tipArite in
Basarabia, I (1812-1830) (Documents de langue roumaine imprimés en
Bessarabie. I (1812-1830),, Editura Academiei RomAne, Bucuresti, 1993

RÉSUMÉ

Cet ouvrage représente la première édition de tous les documents de

langue roumaine parus en Bessarabie dans l'intervalle 1812-1830. Ïl repose,
en premier lieu, sur les données du volume de Paul Mihail (ovici), que l'Acadé-
démie Roumaine a consacié en 1939 par le Prix NAsturel, avant de la publier
(en 1940) sous le titre : Tipcbituri ronuinegi din Basarabia 1812-1918 (Publi-
cations roumaines de Bessarabie ). D'autres informations, tirées des livres
et revues spécialisés (par exemple: Bibliografia romeineascii veche, Anuarul
Institutului de Istorie Iasi" etc.), viennent compléter ce premier lot de don-
nées; ce sont des textes encore inédits, reproduisant dans leur majeure partie
des pikes uniques. Notons encore que le travail des auteurs du présent
volume vise un double but, A savoir: réaliser, d'une part, une édition critique
comportant la bibliographie de chacune des pikes présentées, fournir, d'autre
part, le répertoire de tout ce qui a été imprimé en roumain dans la province
arrachée A la Mère-Patrie (= BTRB).
GrAce A la richesse de ses données historiques et linguistiques, la pré-
sente édition s'avère, en outre, une véritable source d'histoire roumaine.
On y trouve les preuves de la tradition roumaine respectée aussi bien dans
l'organisation institutionnelle que dans les droits des paysans, de même gm-
dans les mesures concernant certains domaines, telles les instructions sanitai-
res de la surveillance médicale au cours des épiclèmies, identiques à celles en
usage dans les Principautés Roumaines, tout comme les formulaires des écoles
lancastériennes de langue roumains et ainsi de suite. Par ailleurs, cette édi-
tion pourrait faire en quelque sorte pendant à l'ouvrage de A. RAdutiu et
L. GyémAnt, qui est un répertoire des actes officiels de Transylvanie publiés
en roumain (Repertoriul actelor oficiale privind Transilvania,tipiirite n limba
ronainci).
L'histoire du droit roumain sera particulièrement intéressée par les
informations susceptibles d'être puisées des documents du présent ouvrage.
Mais ces documents reflètent aussi les relations sociales inaugurées par la nou-
velle administration de la province, sa politique de dénationalisation pour-
suivie avec une tenacité digne d'une cause meilleure, les contraintes imposées
A la société roumaine. Aussi, les documents en question sont-ils indispensables
A la rédaction d'une future histoire de la Bessarabie au XIXe siècle, comme ils
sont indispensables pour toute histoire de la culture roumaine en général.
Telles étant les choses, la présente édition de documents, qui permct
aussi de compléter et corriger selon le cas les données de la Bibliographic'
roumaine ancienne" (BRV), devra servir aux chercheurs spéciallsés dans les

www.digibuc.ro 365,
 disciplines humaines et sociales. Nombre d'histoirens, linguistes, sociologues,
politologues, cthnologues pourront en bénéficier, ainsi que maints lecteurs
avisés et désireux de connaitre les sources de l'histoire roumaine.
La tradition des livres imprimés en roumain devait continuer au com-
mencement du XIXe siècle dans toutes les provinces sous domination étran-
Ore: en Bessarabie tout comme en Bukovine et Transylvanie. Naturellement,
si elle s'est poursuivie, cette tradition ne s'est point trouvées exempte de cen-
sure et autres sujetions imposées par le centre".
Avec cette précision, nécessaire, revenons A notre ouvrage. En tant que
répertoire, il comporte 193 titres, la majorité vérifiés de visu par nous. Une
première classification les départage en: 1° livres, les uns de contenu religi-
eux, les autres représensant des traductions d'époques antérieures ou des tra-
vaux didactiques et 2° imprimés, c'est-A-dire ce que la bibliothéconomie
désigne sous le nom de feuilles volantes. Ces derniers sont eux aussi de plu-
sieurs sortes: a) dispositions de caractère juridique-administratif se rapportant
A la culture et A l'enseignement, A l'assistance sanitaire et aux épidémies
(l'ensemble regarde les réalités de la province de Bessarabie); b) textes élabo-
rés par la Chancellerie aulique du tsar et traduits en roumain proclamations
guerrières de l'Empire et traités de paix, levées de troupes (recrutements), ainsi
qu'une catégorie de textes 5. part, relatifs uniquement 5. la famine impériale
(naissances, mariages, décès). Eloquent s'avére le raport numérique des
documents administratifs, 69 en tokit, face aux 56 circulaires relatives uni-
quement au tsar et A sa famille, dont 39 annonces de naissances, mariages,
décès et recommandations faites au clergé en vue de mentionner lors des priè-
res devant l'autel certains noms ou dates anniversaires.
Cette catégorie d'écrits s'est révélée la plus perifide de la politique d
clénationalisation. Ils étaient le fait d'une propagande incessante et tenace
en faveur de la monarchie absolue, visant A réaliser une image du père" de lae
patrie digne de l'adoration populaire. Le propos du pouvoir était de s'imposer
au peuple grAce A une suite d'images édulcorées, sans support dans la réalité
de son exercice, mais susceptibles de nourrir des sentiments d'attachement
pour l'Etat qui s'était annexé brutalement ce lambeau de terre moldave.
Depuis son premier manifeste (Vilnius, Décembre 1812) et jusqu'en
1815, la propagande aulique s'est occupé uniquement de faire imprimer des
proclamations relatives aux guerres napoléoniennes, dans le but de convain-
cre l'opinion publique en ce qui concernait la pertinence de la politique tsa-
riste. Un trait typique de la politique tsariste était d'exercer incessemment
une persuasion destinée A. fixer dans l'esprit de ses sujets les idées qui lui
étaient propices. Comment lier, en effet, entre elles des provinces aussi éloig-
nées les unes des autres sans utiliser la force coercitive? Or, les dispositions
écrites étaient dotées d'une telle force, ce qui engendrait les résultats escom-
ptés. Quelques idées étaient surtout véhiculées, parmi lesquelles celle du
souci qu'avait le tsar de la félicité du peuple" et des peuples assujetis par la
force, tel le cas des Roumains de Bessarabie ou des Polonais.
Les feuilles volantes commencèrent 5. être imprimées par les Presses
de l'Exarchat (Tipografia Exarhiceasc5."), A partir du 24 Mai 1814, en accord
avec le Saint Synode de Sankt-Petersbourg. C'étaient des textes d'un minimum
de deux pages in 4°, mais dont la plupart comptaient 8 A 10 pages. Dans le
cas du Réglément d'organisation de la province" (keziimtintul organiarii
provinciei), imprimé en 1818, le nombre des pages montait A 208.

366 www.digibuc.ro
 Pour ce qui est des textes de caractère juridique-administratif, ils s'oc-
cupaient du statut de la nouvelle province comprise entre le Dniester et le
Pruth, cette bonne tranche de Moldavie dont l'Empire russe venait de s'em-
parer. Les textes dont nous parlons laissent voir comment l'occupant traitait
la population indigène, notamment les boIards moldaves autochtones et quel
sort faisait-il à l'Eglise moldave. Citons à titre d'exemple: une Loi de l'exploi-
tation du sel en Moldavie (Pravila pentru scoaterea scirii din Moldova) et un
Statut de la quarantaine, les deux datés de 1818; les alinéas sur les obligations
auxquelles sont tenus les paysans (Ponturile pentru iudatoririle teiranilor)
et une Notification de la Commission d'examen des pikes justificatives des
fonctionnaires (In4iintare de la Comisia pentru cercetarea dovezilor dvorenilor)
1819; les Dispositions relatives 5. l'élection des députés et l'Oukase sur
l'établissement de l'habitant en Bessarabie (il s'agissait des refugiés des autres
provinces de l'Empire russe venus s'établir définitivement dans la province
roumaine) 1820; les Notifications des appels en jugement et les Obligations
du clergé 1823; une Loi pour l'éradication des rnauvaises actions 1824;
la Notification des impôts de la fiscalité 1825; le Réglement visant l'organi-
sation des petits fonctionnaires locaux chargés de l'application des lois
1826; les Instructions de la Direction de /'Eglise adressées aux monastères
1828; les Instructions aux marguillers des églises 1829 et ainsi de suite.
Bien que fort peu nombreux (5), les textes relatifs aux écoles traduisent
des légiférations importantes pour la continuité de l'enseignement en langue
roumaine. Par exemple, le métropolite Gavriil adressait en 1815 une circulaire
5. son clergé, l'invitant à faire profiter les enfants de l'enseignement dispensé
dans les écoles. Le Réglement pour la fondation et le fonctionnement des
écoles lancastériennes de 1823 ouvrait la voie de l'instruction aux enfants
de toutes les catégories sociales. Mais, des années suivantes les obstructions
faites à l'enseignement en langue roumain devaient refermer petit à petit cette
porte d'accès, pour aboutir, en 1832-1834, 5. rendre la langue russe l'unique
langue de l'instruction.
Les feuilles volantes" étaient diffusées partout. Généralement, elle
s'adressaient aux milieux instruits des fonctionnaires et gens d'église, qui
étaient appelés à en appliquer ou faire appliquer leurs dispositions. Il y
avait, cependant, un certain nombre portant la recommandation expresse
de les faire connaitre au peuple, c'est-à-dire d'être lues devant l'assemblée
des fidèles dans les églises ou sur les places publiques, pour que tout un chacun
prenne connaissance. Leur tirage habituel était de 900 exemplaircs (ainsi qu'il
résulte des documents sortis de l'Imprimerie diocésaine), nombre correspon-
dant à celui des localités destinataires. (I1 n'en reste pas moins, que le nombre
des exemplaires connus actuellement est bien modeste en raison de la dispa-
rition des archives paroissiales).
Une autre catégorie de feuilles volantes se rapportent aux grandes
épidémies de peste et de choléra qui ravagèrent à l'époque l'Est et le Sud-Est
de notre continent. Les dispositions de ces feuilles volantes visaient A. la pro-
phylaxie de ces maladies, ou, le cas échéant, elles tAchaient de circonscrire
les zones contaminées et précisaient les règles de la quarantaine. Ces règles
étaient particulièrement sévéres et leur transgression pouvait entrainer la
peine capitale, appliquée d'ailleurs dans quelques cas si l'on tient compte des
informations insérées dans la gazette Albina Româneasc5." au mois de
Juillet 1829. D'autre part, les imprimés respectifs comportaient aussi la
description des symptômes de chaque maladie pour le bénéfice du personnel
sanitaire et administratif, dont on attendait qu'il estime s'il s'agit bien d'une

367

www.digibuc.ro
épidémie et ses dimensions; cela permettait d'autre part A. l'habitant de pren-
dre ses propres mesures de sécurité. De nos jours il ne reste plus grand nombre
d'exemplaires de cette catégorie de feuilles volantes non plus.
Avant de cl6re les paragraphes consacrés aux imprimés, il convient de
noter encore que nous avons identifié dans la Bibliothèque de l'Académie Rou-
maine quelques autres pikes non enregistrées dans les listes de la Bibliographie
Roumaine Ancienne (BRV).
D'un intérêt au moins égal sinon plus grand même sont les livres impri-
més en langue roumaine durant la période concernée. Ils se chiffrent A. 42
exemplaires, dont aucun ne se rattache A. la catégorie des livres de délec-
tation", destinés A. la lecture proprement dite. C'étaient des ouvrages de ca-
ractère religieux ou destinés A. l'instruction. La distribution par année de ces
parutions est variable, par exei-nple: en 1814 devait sortir de sous presse un
Abécédaire (Bucoavnii ) et un autre l'année suivante, accompagnés de deux
livres de culte: un Liturghier (Missel) et un Molebnic (Rituel), puis 3 livres en
1815, 4 en 1823, suivis de deux autres l'un en 1824 et l'autre en 1825, et la m'èrne
distribution revient au cours des années suivantes : 3 livres en 1826, 4 en
1827 et un autre encore en 1829. Les Abécédaires ont été assez nombreux,
mais on ne saurait préciser s'il s'a,gissait de nouveaux tirages ou de rédactions
originales. C'est que les renseignements A. leur sujet sont uniquement fondés
sur les témoignanges de St. Ciobanu et quant A. la BRV, ses auteurs précisent
ne point connaitre de visu ces exempla ires. Notons, en revanche la parution
de deux Grammaires, d'une bonne rédaction, comme celle de Stefan Margela
(3 t., 1827, St. Petersbourg). Margela proposa it de diminuer le nombre des
caractères cyrilliques, ce qui rendrait plus facile l'écriture. Son ouvrage a
circulé non seulement en Bessarabie, mais aussi dans les Pays Roumains.
L'événement essentiel du temps en ce qui concernait la langue roumaine
fut, toutefois, l'édition en 1819 de la Bible (h. St. Petersbourg) et d'un volume
h. part du Nouveau Testament, aux Imprimeries N. Greci. Cette Bible repré-
sente, en réalité, une réimpression de la Bible de Samuil Micu-Clain, éditée
à Blaj en 1795. C'est sans doute l'un de ces faits de culture qui contribuèrent
A. l'unification de la langue parlée dans toutes les provinces roumaines. Cer-
tains éléments du roumain en usage en Transylvanie que les linguistes de
l'entre-deux guerres ont enregistrés pendant leurs enquétes (par exemple,
Sever Pop en Bessarabie travaillant pour l'Atlas Linguistique Roumain)
s'expliqueraient, peut être, de cette façon. Pour notre part, nous pensons
bien que la parole écrite du Livre des livres" a eu son r6le unificateur. Pour
revenir A. cette édition petersbourgeois de la Bible, notons aussi que les exem-
plaires conservés après 1918 montaient A. plusieurs centaines.
Quand il s'agit de caractériser la langue littéraire parlée en Bessa-
rabie durant la période 1812-1830, le Corpus présenté ici par nous s'avère
décisif, d'autant plus que les 193 textes qui le constituent ont été inaccessibles
jusqu'à présent aux chercheurs de la République de Moldavie, leurs exem-
plaires uniques faisant partie soit des collections de la Bibliothèque de l'Aca-
démie Roumaine, soit de celles gardées aux Archives d'Etat de Bucarest et
de Iasi. Il s'a git done d'une reédition princeps.
La langue des textes respectifs présente des caractères communs
du parler de Moldavie, en usage vcrs la méme époque. La Grammaire de Mar-
gela (qui compte parmi les cinq premières Grammaires de la langue roumaine
considérées dans leur ordre chronologique), codifie une langue unitaire, parlée
par les habitants d'une région que les vicissitudes de l'Histoire ont séparés

368
www.digibuc.ro
de leurs frères de sang par dcs frontières po1itiiue3. Fait éloquent A. relever,
pendant la première étape de domination étrangère, A. partir de 1812, les écrits
ont circulé entre Iasi et Chisinàu et non seulement dans cet espace roumain.
Citons, A. titre d'exemple en ce sens, le Manuel de Lois" deAndronacheDonici,
imprimé A. Iasi en 1814 et utilisé sans interruption par la pratique judiciaire
'lie Bessarabie. Sa deuxième édition , parue en 1831, fut tirée justement parce
que les juges de Bessarabie en avaient besoin, comme l'affirme Costache
Neg,ruzzi dans sa Préface, en écrivant qu'ils se plaignaient de ne trouver que
fort difficilement ce petit livre". Or, ce Manuel assurait la continuité de la
jurisdiction et de la terminologie juridique roumaines clans la pratique de cette
province, même après son transfert, en 1328, sous la jurisdiction du gouver-
neur de la Novorossia, qui siégeait A. Odessa. En effet, l'intelligentia roumaine
de Bessarabie s'est appliquée A. maintenir par tous les movens l'usage du
roumain dans les écoles, ainsi que et surtout dans les cliancellerie et les
tribunaux. Pour assurer le début des procès en roumain, de longs pourparlers
ont dil étre soutenus avec les émissaires de la chancellerie impériale.
11 convient de prendre en considération, pour finir, le double aspect
rév '16 par l'examen de ces textes imprimés en Bessarabie dans l'intervalle
1812-1830. D'un côté, ils témoignent de la politique d'asservissement, de
contrainte et de censure incessante propre A. l'Empire russe, qui s'est attachée
b. limiter, N-oire entièrement abolir l'expression dans la langue vernaculaire,
pour faire place A. la langue de la puissance d'occupation. Mais, d'un autre
cÔté, ils fournissent la preuve de la continuité et de l'unité du roumain en Bes-
sarabie durant ce siècle d'occupation étrangère. Enfin, nous pensons que
l'édition des documents de langue roumaine imprimés en Bessarabie dans
l'intervalle 1812-1830 va contribuer A. une meilleure connaissa,nce de l'histoi-
re du livre et de l'écriture dans cette province roumaine.
Traduit par Mrne C1REA$A GRECESCU

369

www.digibuc.ro
 INDICE
lexieografie, tematie §i de euvinte-eheie"

A adresarlsire 169, 197, 269; prin tainà peste

graniti 291
aducere In lucrare tasezámintult 27; - lucruri-
abur de apá. fierbinte 279 lor fáril carantin6 286; marfurilor fárá,
~dende duhovniceascá. 265 carantiná 286; de boall molipsi re" 273;
acareturl 36, 38, 48, 99, 166, 168, 263, 281; priimeste i cea mai miel 319
economicesti a bisericii 193; a haznelii 43; adunare comiteturilor 242; deputatilor dvo-
intocmirea lor de pe mosie 154; a Vine", reaustvei 123; de stiinte 284; din
in °rinda 38 sámánátura tiutiunului (pogonárit) se des-
acolistre 37, 190; averea apáratá dc 159 fiinteazá 216; dvoreanstvii 47; Sfa-
acopereminturi pentru lucruri 293 tului 29, 133; adunári dvorenesti 208;
acoperirea gátirii de rd7boiu 328 a dvorenilor 39; obstesti, oprite 276
acrime de cálácan 289; ", de pucioasá. 300; allerosire 223; 355; de averi 204; de bani
de sare 289 254; in folosul pribegilor 254;
act, -mi 146, 153, 155, 157, 222, 328, 350; rite 36
giudicátoriei 70; de impArtalá 206; Clarea fugarilor 173, 174
la inaltul Sfat 150; pentru indatoriri ultimare cu gas 289; de pucioasl 290;
152; de intárituri 203; legiuit 263; In bordeiul strájii 295; la carantinA 275;
Moldaviei 152; acte scrisa in vremea márfurilor, a hainelor treatorilor, a
pohodului in armie, in corábii, in companii a lucrurilor 110
204 agarean 339
aeleptalla vexAlului 206 agonisinid 219
actidenjle 221 aguzi 221
actiz legiuitul,-, 230 agiutoriu, -url 254, 324; de arhitector,
acuser memos" 103, 290; la uprava dofto- de ingineriu 102; lecarilor 103; de
reascA 134 slujbi. 308; de cltrá duhovniceasca
adet, tax5., bir" 35, 222; bánesc 37; obstime la trebuiitta rázboiului 311
de pe pamint 86; pentru pámint 82, ajutátor al arhitectorului 135; la cazna-
85; ce sIt cuvine stápinului 77 ceistvá 136; al lecarului 134; la ocir-
adeverinid 74; cinovnicului doftoru 66, 67, muirea. oblastei 134; de poqi2tmeister
100; de apelatie 99; de la giudecl- 137; al procurorului 135
torie politiceasa. 49, 76; de la universitet alutorintfi celor ce pAtimesc 303; din partea
269; pentru sine 270; pentru vremea osteneasa 340; doftoresti 299; 11-
fugirii 174 cuitorilor 227; trebuincioase la ivirea
adiaforia nepasare" 298 boalei holera 300
administrator, -I 318, 319 ajutoriri 227; lacuitorilor 226
admiral 335; vite-admiral 335 aiämiie 289
admiralteistri de la amiralitate" 208 alfiturarea cátrá imperia noastrá a cetátilor
344
I Cuvintele strAine, neinregistrate in dic- alcdtuitoril sau scriitorii de jalobe 218
tionarele limbii romane, le-am diferentiat prin alege(a) 40; a fi ales 40; s5.-si aleagit fetá stiuti
redarea termenului de bazá Cu caractere de 169
rind. Am confruntat lista de cuvinte Cu toate
sursele lexicografice ale limbii ron-16,11e, inclu- alegere, 170, 172; adunarilor dvorenilor
siv Digionarul imprumuturilor latino-romanice 39; cinovnicilor 40; deputatilor 169,
In Umba romana veche de Gh. Chivu, Emanuela 171, 172; dvoreanstvei 100; dvore-
Buzá, Alexandra Roman Moraru, Bucuresti, nesti 47; dvoreanstvii 208; in fiinta
1992. cilenului 176; - ocolasilor 176; preo-
Indicele reproduce integral formulárile din tului 187; dupl cuviincioasa orinduialá
texte. 187

371

www.digibuc.ro
a1e51/vibornii 222 tul 187; reportuieste Sinodului 261;
alesverls, -un l 35, 44, 46, 48, 155, 171, 195, tArii 116
196, 209, 210, 212, 224, 231, 319, 326 arhimandrIt 113, 243, 250, 314, 359
ale5verl'itorl 229, 230; ^. de sare 230 arldtector 123, 135; al oblastei 33, 102
alfavita 148 arhivfi 209; cantorii 95; pricinilor de ho-
anal( userdnici 320 tArituri 96; verhovnului Sovet 168
allalle 316 arlitmeticii 270
alungarea ciumii din oblaste 295 armA, -e, cu armele au apArat credinta 313;
amanet, a rAscumpAra 115; a scoate la au imbArbAtat duhul altor noroade
mezat 115; amaneturi 204 320; noastre 320; rossienesti 334,
amesteeare, insurAri si maritAri partea mol- 335
doveneascl cu partea tigAneasc5. 113 anneal 240, 243
ametealA ca de cahlA [semn de ciuma] 287 armia armata" 197, 198, 333, 340, 343;
amlazA-z1 sud" 328 marelui vizir 342; seraschirului 336;
amunitle 334, 337 turceascl 336
amvon, se citeste in 187 armine5te, a vorovi - 270
angora 113, 116; intAritura Cu iscAlitura armonli intre imperii 343
si pecetea domneasa 116; cAtre domn arniiut1 337
154; - obsteasc5. 114; sau predstavle- arsin 71 cm" 163, 289, 308
nie 152 artelscic membru al artelului" 212, 223
analog, -un i 18 1 artileria 332, 333, 335; de cimp 337
analoghle 37, 129, 130; dup5. 161, 165; arvonft 221
veniturilor 131; veniturile se adunä dupä arvontre 224
analoghiile ce sA fac pe tot anul 131 arzerumlen1 locuitori ai cetAtii Arzerum" 336
anarhia 199 asfimiinarea de singe limfA" 277
aner es 204 ascultare, ocolasii au supt pe vornici 177
angArle 153 asesor 30, 31, 39, 102, 123, 134, 178, 226,
anirlsl (a) 177; invoiala 164, 204 292; la Expe litie 136; de giudecA-
antimIns 181 torie 32; colejschii 39, 237
antraxurl, adic5, buboaie de ciumA 287 asiati 212
apA de hlor 300; de romAnitA 300; de var asignalle, 41 51, 84, 213, 214, 216, 225, 226;
300; sAratA, 289 chip& curs 204; impArAteasc5, 83, 84,
apArare a copiilor despre pierzAtoarea molip- 87, 88
sire 304; driturilor 342; dreptAtilor asignova, -i credit"; bancnotr 47, 30;
imperiei 344; legii cea pravoslavnic5. cumpArAtoriului 230; ministerst-vii fi-
318; patriei 316; vietii fiisticAruia nantii 31
296 asprimea acestii boale 299; pravilelor 218
apfirrttorlul vArsat de vaci 302 asupra capului spinzur5, rAspundiri 298
apelator 74, 75 asuprealfi 15.cuitorilor 155
apelatie 73, 75, 76, 77, 97, 175; ,-,giudecAtoriei asuprirl 188, 196; piste mAsurl la giued-
politicesti 41; la giudecAtorie 33, 73; catA 271
hothririle Sfatului nu sint supusl 29; asuprit, -11 77, sA, nu fie unii impotriva al-
slobozire sau oprire 73 tora 177
ara a) 157, 161; locurile de finati 165 asupune, a-1 celor inalte adevAruri 324
arat, loc de 165 risen-mint, -url 53, 56, 62, 68, 80, 99, 123,
arfitare, -1 raport" 207; a ceti aceastA Ar5.- 146, 151, 152, 156, 157, 158, 160, 161.
tare in beseria 319; marturilor intArite 164, 166, 168, 176, 216, 229, 232, 236,
cu giurAmint 72; trebuinciosul numAr de 343; atingAtoare de oblasti 42; -
217 carantinei 286; - cel intArit 144, 145;
arfiturfi, -1 153, 160, 161 cu intemeiere 113; comitetului minis-
arbltru, -1 89, 91, 92 trilor 222, 223; de obste pentru
ardere de foc 63; orasAlor 309 haznelii 39; imp5xAtestii curti 353;
west pentru cel dat supt giudicatA 63; a inaltei stApiniri 43; Moldaviei 38,
averii 82 150; vechi a Moldaviei 150; obrazo-
.arestantl 219, hrana - 83 ; au sA, tie ter- vaniei Basarabiei 169, 171, 172; obra-
menul de carantinA 289; sii vor intre- zovaniei oblastei 27, f21, 214, 2 15 ;
buinta la cercetarea celor inciumati 289; ocirmuirii Aloldaviei 36; ostinesc 197,
sl nu fie tinuti supt paz5, mai mult decit 198; palatilor haznelii 49; pentru
trebuie 44 därile haznelii 35; pentru fugan i 173,
nrestulre 177 174; pentru ghildii 220; pentru gu-
argint rosienesc 216; turcesc 216 bernii 131; pentru a lAcui oblaste Bassa-
rabiei 173; pentru s5.15.sluire 174;
arhlepIscop 256, 301; al armenilor 240, 243 pentru trebile politiei 34; asezArninte orl-
arhlereu 113, 147, 180, 185, 186, 190; epar- senesti 48
hiei 193, 194, 253, 258, 261, 262, 264, avezare 176; cinovnicilor pe la cvartiri 177;
304; eparhialnicescul 192; preosfinti- hotArAlor tari i f5x5, primejdie 301;

372

www.digibuc.ro
 in locul comunicatiei 336; de obste folo- batallon 339; polcului 334; batalionurile
sitoare - 195; omenestile 324; potri- strajii cei dinlauntru 219
vita 175; scolilor 258 batareia 332, 333, 336, 337, 338
almeja hotariri" 56; bisericesti 181, 234; bazarnii [politiej a tirgului" 104, 141
a Moldaviei celor de mai inainte 168; ',alelí 296
domnului 152, 153; pentru indatoriri bajenarl straini 38, 39
a taranilor 155; pentru obicinuitele barbatia ostilor 341
soroaci 176; A, se publicarisasca, 174; barbier sau felsar 300
asezäri placute lui Dumnezeu opere de batale 77, 259; Cu neomeniri 45; la
binefacere" 51, 61, 63, 70, 74, 75, 77, 90, talpe sau falanga 59
93, 96, 100, 156 batalle 342; gheneralnica 341; batalii b5.-
astepta (a) dizlegari 297 tai" 188
ataca, cetatea era sub 335 batiltorl de sare 224
atistat, -un l 209, 265; - de slujba 208 batrin1 dregatori" 222, 282, 294, 295, 296,
Mima (a) persoana de la stapinitorii pamin- 297, 298, 299; alesi de sat 166; ion
tului 37, 156; cata supusii si catra 318; satului 167, 226
ostile sale 324; a se catra acest scopos M'altura, -1 35, 279; la casale satenilor 162;
326 in folosul stapinului mosiei fara. plata
atirnarl a locurilor si a fetelor 131 163
atom, ccl mai mic dimpreuna cu boala sa bdenie 359
fie abatut 288 hedor' 205; Cu chirie 193
ala 288 beglarbec, ostenescul gubernator 337
aun turcesc 216 berarle, a tine in orina, 38
autocrat a tuturor Rossiilor 342 hesite' 86, 87; in argint turcesc in monede
avangardul 332, 336 vechi 216
avanposturl, corabii la 273 beta, sa pedepsasc cu 273
avea a) comunicatii la locuri inciumate 295, betle, -11 188, 255, 256
297; in tinere de minte 297 idee 274; bataie cu 59; sä pedepsesc cu
avere, -1, adicá pamint, casa., dobitoace, lu- 274
cruri 76; 167, 204, 271, 281, 336; biletur1 [de trecere) 220
aparatá de acolisiri 152, 159; biseri- bInale 166; - boieresti 163; intocmire
ceasca 191, 193; bericii, -lor 36, 192, carantinei 107, 108, 110
264; coronii 333; drept zálog 50; binefficiitorl 239, 244
dvoreneasca 146, 148; haznelii 31, blnele lacuitorilor 215; norodului 295;
36, 43, 45, 48, 219, 221; miscatoare 29, de obste 199; obstesc 308
68, 307; nemiscatoare 29, 49, 67, binevoltori patriei 304
148, 149, 207, 307; obstii 82; in bir,-orl 213, 216, 219, 327; de cap 86;
°rinda 220; orindaresti 220; .-particu- a haznelii 37, 45, 46, 82, 164, 227;
lare 49, 50, 55; particulearnice 325; imparatesc 85, 360; obstesc 46;
parintesti 305; starostesti 220; a tiganii haznelii platesc ^, 38
poinescicilor 227; trece de la unul la birja bursa." 211, 223
altul 203; - spre zalog 49, 208 birulnia i izbinda 314, 321
avgustul monarh 170, 227; avgusta maica blsericti, -1 180, 182, 183, 184, 186, 201, 233,
noastra. 353 234, 257, 301, 303, 310; greco-rossieneasca.
346, 348; pravoslavnica 218; de
casa 264; dupa legea sa 228; de lemn
263; - oblastii 217; de piatra. 263;
popoaralor 172; poporului 200, 234;
ballle alegatoare vot" 66 satului 170; "- soborului 252
balotirls1 (a se) 124 bivsii, -aia fost, -A" 223, 224
banc, -un l banca," 227; imparatesc 232; birdilian de yac& sa invaleste Cu o bucatica.
pentru imprumutari 232; - de negus- -279
torie 219 blrfeala la inciumati nu este mare 288
brincar bancher" 209; banchier 206 blagocestla 322
bancrull 220 blagocin 181, 183, 184, 186, 187, 189, 190,
ban1 51; plata dejmii in 37; in aur tur- 191, 192, 194, 232, 237, 248, 257, 264,
cesc 216; bisericesti 191; "- cvartovia 265; bisericilor 180; ceastiei sale
de chirie" 220; e. havalelilor 177; - 233; starsii 233
haznelii 47, 223; imprumutati 77; blagopolucino 298
obstesti 47; [dezinfectati] prin otat blagorodnlele 149; dvoreanstvii 149
297; progonului 59; - recambiei 224; blagorodstvie 148
de straf 227, 274; din vinzarea lumi-
narilor 193 blagoslovenle arhiereasca. aprobare" 186;
de la arhipastoriul 193; nacealniceasca.
baron 339
basmale [de pomana] 294 238; va. trimitem 235
bastionurl 334 blagoslovit, titlu 315, 317

373

www.digibuc.ro
blane 290; proaste i groase 289 cal 153, 162, 339; a haznelii 109, 110;
bloeada acestei cetáti 335, 34 1 de olac 226; de pa[i]t5, 42, 46, 86, 87;
blochlrul (a) 335 a poe[i]tii 37, 46; a polcurilor 59'
boala ciumii 280, 286, 291, 292; a aflá preste cale 273; caicuri de mare si de alte ape 205.
Durare 285; contagioasS." cairnacamil Moldaviei 156; , namestnicii
44, 57, 58; pierzAtoare pentru neamul domnului 153
omenesc ce s5, numeste vArsat 302; pre- ealea credintii 313
puitoare 177; vársatului 276; de vite ealeap de tort 155; caleapa = 30 jirghiuti 164-
44, 58, 177; - zmerduitoare 31; boale calicie [din vársat firesc] 305
epidemicesti 300 calicit 139
bol 153, 155, 157, 161, 165 camátii de pe capital 263
bola culoare" 290 camilaveil 261
boler 147, 154, 156, 195, 340; n'are 152; candidat, -tl [la alegeri] 40,124, 1'2, 176;
p6.minteni 113; veliti 113, 116 pe la popoará. 171; treptelor 170
bolerle 310 canon bisericesc 118
boierina, 35, 36, 38, 40, 121, l'O, 171; boi- canonadli 338
ránas 319 canonisl (a) 189
bolnavl [de ciumfi] 283, 287 eanonisiri duhovnicesti 188
boInilà 31, 34 cantora birou, oficiu" 41, 134, 137, 257;
bordel pentru stráji 295 carantinei 109, 110, 271, 273, 271;
bortl, pe care ar pute sil iasá fumul 308 de hotárituri 40, 78, 88, 89, 90, 92, 94,
botez 181, 184; in biseria, 181; in casá. 95, 97; oblastei 95, 98; pentru ocir-
181 muire colonistilor 104; poè[i]telor 100
bot barcl" nacealnicului 333 103, 222; poe iltovoaie 285; - poste-
brantmeister comandant de pompieri" 105, lor a oblastei 243; a sáxii 104;
141 sinodalnia, 208; de socoteli 219, 224;
branvaha navá. de control in port" 110, 111, tipografiei 254; tiganilor corones
112 102; Varsavei 104
breaslfi, bresle 33, 126, 127, 131, 140, 291 cantelarie 53, 78, 133, 134, 137, 140, 141;
brigade de pedestrime 337; a diviziei 332 mijevaia 208; cantálerie 202; - comi-
brlie 181 siilor 95
branzii 155, 279 cantelerist 245, 270, 299, 314
brodejnicie vagabondaj" 175 capital, -un l de bani 36, 61, 67, 129, 131, 210.
buba, -e 278; cu punoiu 288; vársatu- 219, 220, 221, 223, 224, 263
lui 279 capitalle 343
buboale 278; de cium5 late si nervicoase capite impozit" 227; plátirea lor _24
287; buboane pe trup [semn de duma] 287 capul de tirg 126, 140; capite de vite 156,
budosnic paznic de barierá." 104, 105; butos- 165; vite albe 157
nic 141 capitulealie 333
buhalter eontabil" 85, 86, 88, 103; buh- car, -fi 155, 137; cu boi 162; pentru du-
galter 80, 81, 82, 103, 105; la cazna- cerea bolnavilor 59; Cu lemne de foa
ceistvá, 136; la judeatorie 137 163
buiani 223 caralabá [zarzavat] 300
bumbac 289; bombae 288 carantinfi, -I 41, 125, 271, 275, 286; caranti-
buna stare 43; a 15,cuitorilor 151, 195; - nuri 291; sub strajá, 289; soroci 1
tárii 195, 215; buna orinduiala in bisericá. 60; termenul observatiei" la 60
180 carnal, -mi 46, 109, 172; carantinei 112;
buniivointa a impárAtestii sale máriri 1-0 cetAtii 334; de pe la polcuri 84, 86,
burete [pentru botez] 181; cu otet 239; 87; tinere supt 273
grecesc 289 carbuneurt [semn de ciumQ 287, 238
burgomeister primar"; ales de obstii 106; carne de porc 279, 300
burgomistr 139; burgomistru 126, 127, 140
burlae, -I 37, 214, 216 carte hrisov, document" 156; aratátoare
pentru numár de vite 152; - asázatá prin
burulan cArat stápinului 163 ustav 220; deschisa (de la nacealstv4
177, 226, de drum 201, 212; - botar-
nicá. 263; de iertare din rolie 118;
de poroncá. a Divanului 146; (tip5,-
rit6) pozvolitoare 229; cárti 183, 238, 239
eadre zugrAvite pe lema cu boiele cu oloiu 268, 290; in biseria, 182; dumneze-
290 iesti 237; tiparite 182; vindute 241
caftan 146; cinstire cu 146 cartirulre 59
cabal, -un l jidovesti 222 casil, -e 48, 49, 76, 148, 205, 261, 30-- cele
c,ahalnic, -i 297; cagalnici, au privighiere asu- trebuincioasá. pentru 157; deimá, de
pra obstei lor 293 fiistecare 167; locuri de danii 113;
cahlfi, ametea15, ca de 285 de afumare 289; - arhiereasa 260;

374

www.digibuc.ro
 bisericesti ce se dau cu chirie 263; efiraturl 133; in cosdriu 162; i angdrii
bolerease& 155; -,carantinei, -ii 109, 110, 153; si salahorii 44 a sdmandturilor
272 273, 274; Cu chirie 193; pentru 158; - in socoteala zilelor de lucru 160
cresterea copiilor 232; dvorenesti 267; eäriluff1 224
giudecAtoriei 73; de lucru 222; cfnimn1 60
megiesite 276; negutitoresti 267; dinkier-1 180
de odihn5, 158; poporenilor 183; a pre- crimp 339
otilor, a slujitorilor bisericii 263; -,rascol- efiutarea fugarilor 173
nicesti, de a cutdria secte 267; a tirgo- cearà 192, 193, 194, 232, 233, 234
vetilor 267; sd incongiurd, Cu tepi [la ceasovne paraclis" 184, 188
ciuml] 282, 283, 292, 296 ceastnii pristav ajutor politrneisterului" 35,
casfi casierie" 209; de cutia mililor 209; 104, 103, 127, 141, 142; ceasnopristav
mililor [pricacul obstestii purtdri de portdrel al negustorului, ajutor de comi-
grijri] 34 sar" 284, 285
casnteí 69, 191, 235, 297 ceasurl depärtare 160, 163, 165, 166, 186:-
catahresIs 114, 225 de seoald 269; din zi 228; ceasurile
catastih de jArtvire 319 [a cinta] 183
catapeteasmfi 18 1, 183 ceata dvorenilor 60
catedralmi sobor biseried de eatedrald" 232 cenu5ii, curd-tease& trupurile 305
catefele 290 cercare la intrare in slujb5, 270; pansfonuri-
eater 110, 111, 112 lor 270
catihisls 187, 265, 266 cerceta (a) cu bdtaie 59
cavaler 113, 169, 170, 195, 196, 199, 214, 227, cercetare, 64; supt 218, 265; ocolasii nu
228, 231, 235, 252, 254, 256, 268, 280, fac 178; bisericilor de cdtre blagocin
285, 301, 315, 319, 320, 358; orden rossie- 189; celor inciumati 288, 289; dup&
nes de 146 rinduiala zacoanelor 261, 262; giudic&-
cavalcrie 34 1 torease& 207, 209; incredintat5. 116;
cazad l a secii zaporojenilor 332 la fata locului 261; la locuri de prisudsti-
cazarme a cetdtii 238, 239 vii 31; nacealstviei 221: pe [baza]
.cazenile palate ca,mere de serviciu fiscal" pravileflor] 33; socotelilor [haznelii] 45
222; cazná, palata sala vistieriei" 220 cereetiltorl [cei care fac cercetarea jucliciard]
cazenoe upravlenie administratie fiscal5" 262
220 cerero 170, 196, 212, 215; atingdtoare de
caznacel easier" 51, 81, 82, 83, 84, 85, 86, prefacerea dreptAtilor 169; de rAscumpd-
88, 105, 106, 107, 108, 230, 243; obla- rare 115; in scris 96; cu
st-i 30, 102, 123, 136; de -tinut 46, 79, isedliturile celor ce au fost fat& 315; -.
84, 126 a glavnocomanduiuscii 198; ostinesti
cazna eistvd vistieria statului" 81, 82, 86, 198; de Biblii 239
87, 88, 126, 136, 144, 177, 210; impArd- certfiri pre cei betivi 256
teased 223, 227; implatiei 31; - lingd certejnii desenator tehnic" tinere ring5.
isprd.vnicie 35; oblastii 83; tinutului zemlemeri 102
46 51, 52, 78, 79, 80, 83, 84, 85, 105, 144, eetate, 202, 249, 332, 333, 334, 335, 336;
145, 207, 212, 225 cetatile Bassarabiei 35; numfirul de 28
clidelntiii 181 cell (a) in limba moldoveneasc& 268; mol-
calca (a) cu vitele locurile de finat 165 doveneste 267; pren sate poroncile is-
calcare 328; a asezdminturilor 173; a
datoriei 256; - giurd- prdvniciei 178
conventiei 328; si cintare
mintului 53, 322; de lege 188 eetire 266; cercetare la 187;
calleittorl de legi 28 1; legiuirii 90; pravili- in biseridi 184; - poroncii prin biserici
lor 281, 286, 293; ustavului carantinii 176, 218; prin iarmaroace 218
291 chef, cheiele cetiltii 333, cheiul cetdtii 337
curieri" cu instiintare in scris sau feliuri de 129, 133, 135, 137, 133,
prin euvint 283 142, 143, 194, 240; alesverisitorilor
chhirime vrajmasascd 336 229; as5.zate dupd stat 31; cantelea-
ciilAtor1e 226; pe mare 274 riei 133, 134, 139, 140; cantorei 137,
cAlugfirl 239, 237, ,263; bucuresteni 244; 143; de bani a caznaceistviilor 50;
se pedepsesc dup& aceleasi pravile 261 din intraturile haznelii 47; din soma
cAmap 289; pre prestol 181 a zece protenturi 131; bisericii 192,
cAmarA 193 193; bisericesti 187, 232; - cantelariei
95, 102, 104, 105, 106, 107, 109, 110, 111,
ciingi 289 112; haznelii 130, 265; - dupd legiuiri
cApitan 332, 333; de gvardie 246; isprav- 34; orlsenesti 35; a obstiilor °rase-
sic 34, 104; de mazili 296; de tirg nesti 43; - ostilor 37; politiei 104, 141;
283, 284, 285 prin tirguri 129
cApItenll alese de fiestecare stare 51; armii- cherna (a) un doftor de bolnav 300, de fat&
lor 343; ocoalilor 319 167

www.digibuc.ro 375
chemare ata alegire 170, 171; la casa cislui (a), cisluieste dup5. nunArul Artvilor
arhiereasc& 260, 261 319
chezesie a plcii 326 clvert de ceas 300
chlarAs1 dar" 51; a simti 43 cIumA 41, 44, 58, 275, 298, 306, 343; m&suri
chigala intendent al vizirului sau al unui contra 58; - molipsitoare 282
pasa" 337 cimpul ilzboiului 328; cirnpuri bune 158;
d'HA var nestins 296 A, fie arate 340; cimpii sà, fie sAmAmati.
chip apArAtor de holer& 299; inainte ap5.- 340
atoriu de boa15, 277; de curAtire 289, chnpte, cimpii sAmlnate cu piini 341
307; de impártAsire a corespondentii lor einepa 289; de tors 164
futre sine 324; a imputina necazurile chitare 187, 266; cercetare la - 187; la bi-
vArsatului 276; de ultuire la fiestecare sericl 184
virstl 277; chipuri spre contenirea fuga- cirlant [de pomang] 294
ritului 202; sistematicesti 293 cirma portii 283; cirmele oblastii 28
chlrlgll 221 cirmulre 175; de pe granitS. 106; din-
chlvot de argint; de cositoriu 183 16.untru 100, 101; gubernii 198;
chiziisi 219 nacealstvg, 47; oblastii 31, 33, 34, 41.
chizAsie 63, 68 46, 48, 50, 51, 58, 60, 79, 80, 82, 83, 100,
cblztisluIre, Sfatului 27; unul pentru 102, 129, 137, 168, 169, 170, 171, 197;
altul 82 politiei 197; tuzlalelor 229; cirmuiri
d'en, -url membru" 29, 35, 52, 59, 66, 69, de bresle (= tehoviie uprave) 35,126, 127,
73, 74, 77, 89, 93, 101, 103, 104, 108, 123, 140; v. si ocIrmuire
130, 138, 190, 141, 169, 226, 227, 236, clrmultorul cantAleriei 101, 131; ministriei
240, 244, 254; cantorei 96, 99; - can- 176; oblastiei 226
torii de hotArituri 100; comisii 92, 94; chitar, venitul ului 45
comitetului 237, 239; a Divanului eisle 36, 46, 80; tinute vremelniceste de
146, 340; divanurilor 340; giudic5.- particulari 38
toriei 32, 62, 63, 65, 78; ispravniciei cIstiga (a) boala v5.rsatului prin impreunS.
176, 177; impilrAtestii familii 347, 348; petrecere 276
a ocirmuirii 29, 31, 90; politii 202; ducal, t5.ranii lucreaza pentru stb.pini 154
presudstviei 210; Sinodului 283; dale 157; - din 39 snopi 162; trei cläi pentru
Sovetului 158, 168; al tamojnei 106, o zi 154
107; trimis la sat pentru a se incredinta das, -un, treaptb, in ierarhia administra-
168; Verhovnului Sovet 159; cileni tiv5." 37, 39, 101, 103, 104, 105, 106, 107,
125, 243; Sinodului 257 108, 109, 133, 139, 135, 136, 137, 138,
cío, -url, rang" 34, 36, 39, 101, 132, 149, 139, 190, 141, 142, 147, 198, 209, 315;
183, 198, 209, 223, 226, 256, 265, 267, a guberniei 203; a rácuitorilor oblas-
280, 332; bisAriceso 186, 190, 280; tei 35; clasurile seminariei 239
a curtii 147; de gios 338; moldo- elAdit, finul in stoguri 162; dup5. cosit 154
venesti 146; - ostinesti 42, 47, 147; clAtl (a), se clA.tea, ferecirea imp5x5.tiilor 324
politicesti 147; a politiei 33; si clima, puterea , arsita verii i asprimea
stári 399 iernii 325
cinovnic functionar" 28, 34, 40, 41, 43, 45, elide 180, 183, 185, 186, 189, 190, 191, 244,
47, 48, 52, 53, 56, 58, 62, 78, 79, 81, 83, 257, 259, 260, 266; bisericesc 301
89, 124, 125, 126, 127, 133, 134, 136, 148, clironom legiuit 204, 357
177, 197, 215, 218, 222, 226, 237, 282, 283, clironomi (a) 99, clironomisind mosie 99
284, 285, 289, 294, 293, 298, 299, 356; chronomle, -ti 77, 149, 192, 350, 355; Scao-
comisan i 59; ". canteleriei 101, 102; nului 347, 353
carantinii 272, 273, 274; creditarisit cifras 192, 264, 265; dup6, stat 263
in numire de streapcii 64; doftor 100; clopotnItA 263
- doftoresc 284; dreptoriei 221, 280; encajnii, mare 330, 348, 357
- impArgtesc 195; ispr5vniciei 58; eneaz 244, 249, 254, 280, 315, 332, 334, 349,
pentru 15.murirea hotarelor 226; a 359, 356; mare 330, 333, 335, 346, 347,
mArii 208; a meditinei 34; ocirmuirii 350, 353, 355, 356, 357, 358
de obste 64; ostinesc 46, 59, 177, 198, eneghinii, mare 330, 348, 357
208; p&mintesc 170, 172, 226, 294, 299; m'Ole 237, 340, 351
politicesc 198, 208, 262, 284; a po- cnigl registru" 210; a maclerului 211;
litiei 97, 98, 173, 174, 197; politienesc - a notariusului 211
226, 293; rinduiti 200; cu tiinä la cnut 274, O, pedepsesc cu 274
partes. invataturii 269; tinuturilor 100
tagmei 312 coahl 206, 208; actul incape pe o 208;
cInstea numelui 328;
elbote 187 de vex5.1 206
ctorbusoarA cu carne de yac& 279; cu peste cobetrie, mestesug 117
mgruirtel 279 codas, lucatori de pilmint - 156
cIsla 82; cisle de bungvoie 223 colad [de poman5,] 294
eislasi 293 coleghia remscocatoliceascii 208

376 www.digibuc.ro
 coleghiu 314; impArgtesc 208, 317; a consul, -1175, 176; strtini 208; gheneral
pricirolor streine 208 239
colibe ale cordoanelor [de caranting] 46 consulat, -uri 42, 237, 244; la curtile stApi-
colo[a]nele de osti 342 nirilor streine .42
co1onist1 104; bejgnari streini" 38; ". ecntinirea fugarilor 178
haznelii 39 contract, -un i 49, 50, 58, 59, 77, 83, 204, 205,
comanda focului [departament] 127; osta- 206, 220, 221; de orina, 205; inchiiate
seneasc5.282; comande 209; ...,ostenesti 238; cu cumplatorii de acum 231; intgrit
comanzi polcuri" 59, 177; comandtgle 219 de Verhovnoi Sfat 47; pentru otcupu-
comandant cetgtii 249; comendant 334 rile haznelii 48
comandir batalion 219; ostinesc 59 contractier 49
comandirisi (a) 269 contrasignarlsit 328
comertul tuturor natiilor 343 controler [la caznaceistvg] 136; oblastei 123
CODAS 314 conventia 328; de Akkerman 343, 344;
comisar, -1104, 109, 111; a ca.rantinii 125; divanurile prezidentiilor 340
cinovnici 59; san zasedatel la isprgv- copad de aguzi 221
nicie 34 copa* -e 189, 207, 209, 210, 213, 214, 222,
comiste 45, 91, 92, 94, 143, 149, 150, 294; 225, 226; pol 213; capeicg. 216, 236,
cvartirnaia 127, 143; cvartirurilor [pe] 237, 240
lingä politie 105, 141; de stingirea dato- copie de pe asezgmint 168; sá o ceteasa in
riilor 221 de hotarituri 89, 93, 95, 96, bisgria 281; a o lipeascg la usa bisg.-
97, 99, 100; din dvoreni i cinovnici ricii 281; de pe condicile metricelor
215; pentru ajutorinta lacuitorilor 223; 264; de pe hotb.rire 98; pe de hotg-
- pentru cheltuieli 47; pentru cerce- rire comisiei 94; dupg aceastg legg.turg
tarea dovezilor dvorenestii numiri 144, 323; de pe predstavlenie 175
145; scolilor duhovnicesti 234 copil care s-a hultuit 280; a preotului 265;
comisioner 2 12 de preuti 267
comitet 127, 175; Bessarabiei 243; bessa- copilgrie, in sil, pune temeiul slratItii 303
rabiecesc 246; bibliecestii insotiri 238; corable 221, 272, 332, 333; din apg. 208;
bibIiecetii sotietati 242, 251; mini- din mare 208; la liman 273; supusg
strilor 222, 223, 231; al sotietItii 236 curgtirii 273; umblgtoare 223
companie, vremea 204 corilbler 220, 221
complectul cantorei 89; s.zgtorilor In Sfat cordon, -oane de carantin5. 46, 60; pe hotar
29; pisti 177 imprejurul Basarabii 280
complex, cei ce sint de slabe complexii cu corespondarisl (a) 42, cantora corespondari-
constitutie slabg" 278 sgsti 100
comunican' 286, 341; in casa mortului corespondent 239, al comitetului 237
294; cuminicatie peste granit& 275 corespondenne 133, 235, 237, 333; cu is-
conde', -e de adet 222; de adeturi 35; pravnicul 61, 69; cu locurile de pisti
de rosomaturi 131, 135; - de rusumaturi Prut 292; pacinice i prietenesti 325;
a haznelii 37 cu temei 323
condidi 187, 193, 210, 212, 229, 320; de coronatic 359; sfintia 218
cercetare la cununii 264; in deosebit coronii 31, 32, 33, 34, 35, 41; zernlemer despre
condeiu 235; contracturilor 210: 89
dvoreanstvei 148; - dvoreneasa 39; corpus 342; urile armiei 199; a Cavcazu.
de hotarg 208; ispovedanie 187; de lui 336, 337, 339; de pedestrime 332.
intrat a banilor 84; invoieli 210; de coslre [obligatii de lucru] 154, 155, 160, 161,
luaturi, de daturi 82, 210; maclerilor 165; de fin 155, 161
208, 210, 211; de metrice 187, 252, cos, venitul cosului 45
264; negutitoresti 209; notarios 210, cosdr 162; pentru pApusoi 160
211; otstavuri pentru mafluji prin covatà 277, sä sl spele in 277
retragere pentru cei ce dau faliment" 209; covoarfi 290
pttrunse cu ggitan 47, 193, 233; credinla 171, alesii n-au pierdut 171; ,....,

de preturi 60; sineturilor de impru- la pricini si la mgrturii 228

mutare 210; de spiti a guberniei 149; eredit, sá vor alege deputati cu creditul noro-
de spitile neamurilor 146, 147, 148, dului 169
149, 150; venitului si a cheltuielilor creditor 71, 77, 78
192,194, 233, 264; vexlgrilor 210 creditorisite, fete - de obstea. lor 172
condigo, capituleatie fArg, 333; pentru creminaliceaseil v. giudeatoria creminali-
slobozgnia tgranilor 159; de pace 326 ceasa; vinovg:tie 177
conducerea Expeditiei 175 crestal, vase din 181
confiscatie 221 crestiani tgrani" fug 173, 174; se strAmutg
confiscul (a), confiscueste marfa 272 din Rossia 121, 122; impgrAtesti 22a
conosament-uri fraht" 221 creste (a) cinstit fiii 187
consistorie 187, 189, 192, 194, 232, 233, 257, crestere copiilor 159; dup5, insusi a lor
262; duhovniceasa 208 voint5, 159; tinerilor258
29 - c. 329
www.digibuc.ro 377
crestinesti sfdtuiri 258 cvartirmeistru, -i 105, 110, 111, 112
crestini pravoslavnici 180, 191, 228, 235 cvartirui (a), osti cfartiruind in oblaste
crisind [pina] 181 cvitantle, -II 81, 82, 84, 85, 86, 87, 88, 327;
crisme 228, 296; cricimi de pe mosie 167; tipdrite 80; pentru plata birului 46;
nu se deschid duminica 228 obstii la arestuire 177; de recruti
catar 116; mosie ctitoreascd 116 202, 204; gheneral- pentru cvartiruire 59
cugetare, fAcatoarea, de bine a avgustului
monarh 170
culege (a) pdpusoi 162; slmandturile 135
cumplid, -en1 [folosite pentru cintdrit] 60;
de slobozirea sarii 230 da (a) de stire ocolasului 296; ajará din
cuinpiinirea folosurilor aminduror pdrti Irdrani tagma bisericeascd, 260
pamescici] 159 dajdie 213, 214, 216, 220, 227; dare sub nu-
cumpararea cerii 233; de materialuri 47 mire de 37; bir a tiganilor haznelii
cumpfirdtor 115, 204; de marid 211 38; a haznelii 45, 177; de straf 222
cumpAraturii, -1 146, 204; de avere 221 denle, -11 116, 205; de avere 206; de alte
cunoasterea nevinoviltiei 219 averi 114; de locuri de case 113, 114;
eunoseut, a face norodului spre stiintd, po- de mosii 113, 114; de tigani 114;
roncile 178 de vii 113; intre rudenii 114; intre
cunostinni, spre de obste 325 cei de starea deopotrivd 114; de cdtre
cununie 232, 264; intre tigani 118; intre cei puternici la cei sdraci 114; la mánds-
cei ce nu se afld in desdvirsitd virstd, tiri .si biserici 114; - prin zapise viclene
253; cu 15.cuitoare de bastind 173, 174 115
cuprinde (a) cetatea 336 dare 37; mazilii pldtesc - sub nume de daj-
cuprinderea asdaminturilor Aloldaviei 132; die 36; in bani 157, 214; birului
in scris a indatoririlor deputatilor 169; impdrdtesc 84, 86, 360; dejmii = a a-
- a tinutului 177 cea parte din piini in grduntd 37; din
curitenle s s. plzascd. 299; cugetdrei fin 37; haznelii 38, 4i; -,racrutilor 121;
noastre 343; pen sati 177; a carea- pentru tiutiun supt nurnire pogonorit
tinii 291 214 arvonii 221; Cu chi-je (ndiniald)
carril' (a) de molipsirea ciumii 294; sd, curd- 20D in otcup 214; pe datorie 237
tasca sdcerdtura ei 322 daronoite in sriculet de materie sau postav
enrinire 301; cm apd [in carantind] 275; 183
a bisdricilor 301; a carantinei 289; daruri in lucruri pentru pricini ce se vor anta.
deobste prin chipuri sistematicesti 293; 78
a drumului 342; de rnolipsiri 301; dascAl, -1 [de bisericd] 156, 244, 247, 250, 251.
Cu pucioasd. 275 254, 265, 268
curechlu crud 279 datare, -11 crestineascd 235, 236; ^, deputa-
curve (a), materia curd, din buba vIrsatului tilor 171; - 111cuitorilor 164; legii 228;
279 politiei de priveghiere 290; - politii-
curgerea unui an 178, acestor ani 323; lor pamintesti 168; preotilor 1-9, 180,
operatiei [de scoaterea sdrii] 230; 280; preotesti 179; presviterilor
pricinhi 262 178; racrutascd 196; - starostilor sa-
eurier inadins al Senatului 170, 349 telor 131; datorii asupra satului alog
eurmarca operatiei sdrii, adecd. a scoaterii 49; deosebite 224, 264; haznelii
a riclicdrii 231; rdzboiului 326 219; cdtre pamescici 167; tdranilor
curs, asdzatul leí pentru ruble 213, 214, cAtril stdpinii mosiilor 159
216; monetd, dupd 223 datornic, -1 76, 208, 224; cantoriilor 219;
curii boieresti 157 a haznelii 219
cuma 255 daturi mdrunte 47; din suma lucrdrilor
cutle pentru bani 193 pldcute lui Dumnezeu 48
entremur [sd, ne izbaveascd de] 306 darl 38, 39, 44, 46, 156, 159, 164, 195, 213,
euvInt, procuratorului oblastii 54; fd.rd, 215, 224; haznelii 31, 33, 36, 15, 51,
de improtivire 217 79, 81, 225; nemijlocite 196; 013-
euvInte cuvintAri, predici" 265; cite va stesti 82, 45, 36, 81; starostile scutit de
spune.... sd instiinteze 185 166; v. si dare
cvadratnici, stinjeni 263 ddrlmarea stdrii pomescicilor 154
cvartalnic politist de cartier" Jagiutoriu po- dfiraire fárd plata 6, 237; - in folosul
litsneisterului 285; nadzirateli 141, 142, rilor 236
143; cvartalnoi nadzirateli 35, 104, 105. datItori de bundvoie donatori" 232; ddtd-
cvartir, -un i locuintd (pentru armatd)" 39, toriul de bani cdmdtar" 80, 211; zdlo-
81, 141; a rindui cvartiri pren sate177 gului 50
cvartira glavnaia cartier general (al armatei)" declaraill 221
199, 334, 335 deelarigi (a); o declariseste vrdjmas 328
cvartirmeister ofiter insdrcinat cu asezarea, decret, sau protocoluri 55; trirnise la,
hrana unor trupe " 141 rdvizie 53

.378 www.digibuc.ro
detalmare giudicatoriei tinutului 63 diplomlic [de dvoreanstva] 148
defileea 341 director! a carantinii 123; derectori acestui
deistvuiuscii armii armata. activa" 197, 198 comitet 239
dela, deli, ,,afacere, cauzá, proces ; opera" discos 181
32, 63, 64, 93, 96, 97, 133, 209, 262; distantio de scoaterea sarii 229
giudecatoriei 41; in oreghenal 32; (tiran; boierii ului a mari si mici 120;
sovetului 175 domniei 120; de judecata 113; gospod
deobste unire a toata, sosloviei 171 113, 114, 118; divanuri 340
.departament, -mi 203, 208, 228, 349; medi- divizil [in armata] 332; di calarimi 327
tinii 34; mosiilor 20S dizertalia 219
depfirtare indepartare" 174, 175; acelui dirzia improtiva nacealstviei 219
nelegiuit razboiu 312; de la patrioti- dobitoace 76, 305; supun curatirii 290;
ceasca tara 322; "0 vatamarii de varsat marunte 196; de slujba 160
276; departare masurata sau diastima 137, dobintla, -zi 219, 224; cresterea Cu 232;
260; de unde se face podvoada, 155; silniciei 328
de consistorie 264 doclad comunicare, memoriu" 41, 53, 54,
deputat, -11 29, 123, 143, 158, 159, 170, 172, 145, 170, 171, 256, 257; comisiei 234;
262, 265, 336, 337; .-- de catra dvoreanstva al Senatului 144; - de la Sinod 146,
101, 169, 171; dvorenesti de pe la tinu- 262
turi 149; de la seraschiriu 336; tri- doctor 290, 295; v. si doftor
misi la imparat 315 document, -mi 36, 64, 72, 78, 81, 91, 92, 144,
deputAtia 337; de obste 170, 172 146, 208, 289; .- au inscris 71; inscris
esatina impozit" 37, 214, 216; pe oi 36; 58, 77; tragire dvoreneasca, 40; - dvo-
pe mascuri 214; porcilor 216; renesti 149; .-.. pentru hotarile mosiilor
pe rimatori 36, 37, 38, 45; pe stupi 36, 89; docomenturi 207; - mincinoasa. 272
37, 38, 45, 214, 216; desatine, pamint doitor 34, 66, 67, 100, 109, 110, 277, 284, 289;
[masurá de suprafata] 40, 149, 214, 216, 263 caselor 285; la comanda ostaseneas-
descoperi (a) fugan i 177 ca 282
eseatnic 5ef de echipá la politie" 104, 141, doitorle 109, 278
142, 143 doma domnitor" 153, 154, 156, 157, 163,
desfrinare 158 164; tarii Moldovei 113; Moldaviei 36,
desidemonie 181, 188, 276 152; domn" 228; ", glavnocomanduiuscii
despfigubirl pentru cheltuielele razboiului 343 197; gubernator 175, 280, 298, 301;
despfirtire filiala", bessarabieceasca 239, imparat 169,170, 171, 190, 196, 213.
242, 244; sotietatii 238; clasa, de- 214, 227, 231, 257, 315, 318, 320, 333, 334,
partament" 198; serninariei 265, 266 337, 338, 341, 358; - narnestnic 159,
desteptatorin, gubernatorul politicesc pri- 168, 169; predvoditeliul 158; stat-
cinilor fara glas 42 secretari 170
dezbatire, atingatoare de linie mosiei 91
dezertiiri ostinesti 177. 201 domnie Moldovei 39, 118; celelalte parti a
dezghinare, cei ce rarnin in 189 39
dezleoure aprobare" asupra acestui feliu de donesenie raport" 282, 297; instiintare a
predstavlenie 170 politicescului gubernator catre gheneral-
dezraIdficina (a) boala ciumii 294; brodej- gubernator 131
nicia 175; stramutarea de oameni 173 donos, -un i denunt, pira" 209
dezrildácinarea boalei 292; faptelor rele dopuri 289
261, 263; neorinduielelor 215; dorire catrl chiemari si titluri 356
tainuirii dezartirilor 201; urmarilor be- doritfi pace 314, 325
tiei 236, 257, 258
dezvinovfiti (a) cu nestiinta 173 dosirea fugarilor 173, 202
.diacon, -1 156, 180, 183, 184, 186, 190, 232, dosmotrscic, controlor vamal", 107, 108,
233, 243, 245, 246, 249, 254, 257, 259, 109, 110
261, 263, 265, 266, 268, 307; - inva- dovezi dvorenestii muniri 144; dvoreniei,
tati la scoli 185. in orighinal sau in copie, adeverita 149;
<Hale«, -url, moldovenesc 217, 270; ro- pentru tragire [genealogie] 144;
sienesc 217; rusasc 270; streine, adica nestramutate 149; spre intarirea preten-
frantuzeste, nemtaste, italieneste i altile tiei 64; spre vadirea faptei 63
270 dragoman, -I pentru corespondenti in limba
diastima sau departare masurata 157 toro& i cea moldoveneasca 101, 139
diatg, dle11 204, 205; casnice 205
diavthendevsis aparare" a stapinirii 114 dragoste catre patriia 309, 310, 318
dicasterie administratie" 186, 187, 280; dreaptgi 154; au gasa pominita anafora a fi
duhovniceasca 176, 217 134; - judecata fara prelungire 258
dijma 77, 155, 158, 160, 161, 214, 216; dreghtor, -1, puterile, atirn5,rile i indatoririle
sau de a zace din toate dupa obiceiu 153; 41; intiiu al oblastii 270; tinutului
- din toate rodurile 167 115

379
www.digibuc.ro
 dregatorle 10, 41, 95, 220, 226, 280; ", Muta- E
rilor de tinut 207; de 1ntocmirea. drumn-
rilor 221, 223; de prezident a divanu-
rilor 199; dregatoriile duhovnicesti 207 eeher 107
drept 199; particulariu 27; particular- eclisiarh 243
nic 33, 62 economie 129; despartirea 135
dreptate, au aleagg i sa fie alesi 10; eetenie 189, 305, 329, 358
spre clironomie 355, 356; pricinii noas- edinorog inorog" 332
tre 328 egher-i polc de 312; egar 332
dreptilll 171, 199, 342; de obste 169; egumen 116, 314, 359; igumen 113, 293, 314
pronomii 152, 215;- date sirbilor 344; enipere, poame de 290
a haznelii 48, 49; si indaminari ale trep- eparhie 186, 193, 194, 200, 232, 235
tei 145, 159; - lacuitorilor 159; perso- ep1dendee5t1 boale 300
nale ale dvoreninului 36; dreptatile Mol-. ep1seop 178, 243; proin 247
daviei 96, 147; si obiceiurile Moldaviei epitimie 186
95; oblastei 150 epItrahil 181
drum pentru iesirea producturilor 328; - epitrop, -1 91, 100; e., pentru nevistnici 35, 94
pa[i]tii 59; drumuri 45, 129, 221, 223; epitrople 67; - de dvoreni 2,07; dvore-
buna stare a 59; tinere intretinerea" neasca, 125, 138
celor publici 37; fig. a-i intoarce la estampuri stampe" 290
cel adevarat 217; slavii 323 evglienle [cinstire] 36; personale 36
drit, -un i 48, 128; dvorenesc 39; al Expe- evghlnis 41
ditiei 50; glavnocomanduiuscii 197; evrel ro; lacuiesc prin sati 297; due
asupra negustoriei 221; procurato- dupg ce sa, bolngvdsc, la t1rgusoari 297
rului 54, 56; de sloboda facire rachiului examen In public 269; ^, de o parte 269
220; driturile dreptului au fost sfinte 325; exarh 170, 195, 196, 227, 237, 254, 267; pre-
irnperiei 342; innoite sirbilor 343 osfintitul 196
ductile si reductile, a ridica pe plan 90, 91 executor la ocirmuirea oblastei 134
dughene 48, 205, 264; unde se face neguti- exelerilla sa 235
torie 234; duminica nu se deschid 228; exemplar al jalobii 69; exemplare de arti
in tirguri 192; pe locul bisericesc 237; - de hotarnica 94; exempleariu
193 sfatuirii 239, 257; exemplearuri, numar de
dugheulti 234 168, 176, 217, 349; ezampleruri din in-
duhul sfatuirii 312; cel tulburatoriu 322 stiintari 301
duhovnic 265 expeditor [la ocirmuirea oblastei] 101, 133,
duhovnicese, -easc5 dicasterie 217, 301; 134
pravlenie 187, 257; - reglament 261; extract 31, 50; din condice 194, 279;
scoli 258; cei duhovnicesti din tagma pricinii 262; extracturi din deli 32, 242
188 extraordlnare trebuinti 83
dum5., -e 48, 131, 207, 210; (pentru gospo- ezer,-e 229, 231, ezuri 230, malurile ezerilor 229
daria orgsineasca) 126, 127; orasenesti
48, 106, 140, 198, 224
durere supt linguritg la ciumati 288, 299;
la ghindurile cele de suptsiori 278
du§manul cel neimpaciuit 312; au ramas lahricA, -1157, 205, 234; fabrice 99; la cari
neplecat spre pa e 313 vor lucra cu oameni naimiti 38; de mi-
dvorean 148; folosit de obicei la pl. dvoreni taluri 224
38, 39, 60, 66, 122, 123, 124, 137, 138, laceren finului 60; tirgurilor publicarisite
143, 144, 145, 146, 14-, 150, 151, 152, 49; faceri de bine 323
154, 158, 159, 169, 170, 171, 172, 176, lactari de maría 2-2
192, 208, 215, 223, 270, 282, 284, 292, falange bataia de talpe" ca o scbingiuire farg
298, 318; scrisi In ghildia 209 omenire se ridica 59
dvoreanin 36, 40, 64, 144, 145, 146, 147, 149, falce, fälci 155, 156, 161, 165, 167
299 laudlie 51, 80, numar de 80; izvoade de
dvoreanschii predvoditel maresal al nobili- [parte barbateasca; fimeiasca, copiii, ru-
mii" 176 denii, copii de suflet] 51; impargteasca
dvoreanstvg 29, 31, 32, 34, 35, 36, 79, 101, 358; famelie 37, 228, 279, 324; plata dejmii
121, 122, 137, 194,
123, 124, 125, 133, de fiestecare 37; lacuitori cu 178;
145, 148, 169, 170, 171, 197; oblastii famelii pribegiti 254
40, 47; ,., ostineasca, 147; alegire 89 fapte insemnate cu pravila. 263; netrebnice
dvorenesc, -casca. 47; adunari 40, 199; 261; rele 263; de rusine 188
alegeri 40, 47; familii 146; con- tata de cetate s-au sfarimat cu lucrarea arti-
dica, de spitile neamurilor 150; documen- leriei 335; Jata persoang" 169, sá lusa-
turi 145; invrednicire 196; neamuri mnea.za deputat dupa multime glasurilor
145; numiri 144, 145 o 169; impgratului 198; particu-
dvorenie 196, 197, 198 larnicg 207; fele, feliuri de 223, 248;

380
www.digibuc.ro
 .... ce se afla. in slujba 217; alesi deputati forma juclecatii faptelor rele 261
171; ce au impartasire la avere 203; formatul hirtii 209
creditorisite de obstea lor 172; dvo- forstaturiie mahalalele" cetatilor 35
reni 192; ", duhovnicesti 172, 176, 237, forstmeister inspector pentru ape sipaduri"
256, 257, 261, 285; dvorenesti 172, 207: ober forstmeister 207
285; mirenesti 237; cu nadejde de forstmeistereasca, ocirmuire 124, 144, 145
incredere" 237; case ocirmuiescu bisa- fortd, noroade supuse fortei otomanicesti 344
ricile 302; ", particulare 29, 31, 64, 65; frittii adevarate i necurmate 324
particulearnice 62, 226; din politii unse Cu -smoall 289
156; privatnice 223 fruntas, lucratori de pamint 156
fagAdulnille prietisugului 322 lugar, -1156, 177, 178, 201; venit in Basa-
nana 300, pentru prescuri 192, 193 . rabia 173, 174; sil sil triimeata sub paza.
M'arate' 188 173, 174
feelor 265; de dascal 265, 266 hm:ir/tul 202; curmarea 201
feldser 103, 109, 110, 111, 112, 134; felsar fugire, -1 219
(sau barbier) 300 fundamentalnice binale 166
feIoane 181 funt, -ur1 409 g" 234, 290
fentele, trebuie sa toarca stapinului 164 luna (a) fete de tigani 118
fereeilturi 192 luna) in graunta 340; furaja la 8 cal a hamelii
feredett 277 109, 110
ferestre 307 hirma., -e, nu se deschid duminica 228
ferleire 158, 252, 291; a ingradi pazi" a furtisag, -un 44, 63
voastri. 199; imparatiflor 324;
stapinirii sale 315; supusilor, scopos
a neadormitei privigheri 343
ferleita pace 314
!mire atingatoare de binili intregului norod galhan 37; juma:tate de 214, 216; galbeni
297; improtiva acestui rau [duma] 286; austriacesti 86; olandeji 86, 87, 214,
de foc 177 216
fetele nu sint datoare a toarce stapinului 164 galll 320
fetillrea boalii acestia 281 gangrena 287
fil duhovnicesti 235; ai patriei 315 garantult 343
filma persoana" 199; politiceasca. 199; gard, -url 165; [fr.] garda, paza" unul din
In fiintain fasta, in prezenta" 167; ba- cele mai vajnice a Anatoliei 338
trinilor 167; in domnului imparat 333; garnizon 333, 334, 338, 339; s-au dat robi
In preotilor 283 335
Landa' 251, 359 gaz, lui Ghiton di Morvo [pentru carantinel
fila, file [a condici/or] 209, 210; file pentru 175; gas de aceii tari acrime de sare 289
scrie jartvirea donatia" 320 gazde [de tilhari] 58
urea boalei de duma. 287; marirea gre- galni 155; da gospodariu stapinului 164;
salei 259 de pomana 294
finta, a patra parte din pogon 154 giitirea de piini i furaj pentru arniie 340;
flseus (vechil a haznelii) 95; creditarisit 55 ostasesti 333; de razboiu 310
fizIonomin color inciumati 288 gheneral, adiutant 201, 231, 332, 333, 335,
fin 155, 160, 161, 162; plata dejmii in 37 341; feldmarsal 197, 199; leitnenant
fina, loc de 156, 157, 165, 167 27, 150, 214, 227, 235, 243, 246, 270, 334;
fintinl 188 341; maior 228, 244, 247, 249, 320,
flag steag" 328, 333 332, 336, 338, 339, 342; de cavalerie
!loare culoare" 290; inchis-mohorita, a 315; de la infanterie 332, 341; gheria-
semnelor de ciuma 287 rari 310
Dotfi 110, 111, 112; ofiteri din 110 gheneralitet 148
flotilla turceasca 332, 333, 335 gheogralle 270
foantete, sil ne izblveasca de 306 gherlog 334
foarfeel 18 1/pentru botez 181 ghildie breasla" 209, 210, 211, 212, 220, 243
foe, paza de 59 glxlmnazie 269
fotos de la cel bogat 165; obstesc 177; ,... °Madura, -1 ganglion" semn de duma 287;
particulariu 44; spitalului 228; tasii de suptsiori sil mnfla 278
ceii cistigate de noi 326; folosurile haznelii girezi de fin 162
209, 214; ", pamescicilor 167; acestei gileevi 159, 188, 191
paci 325; pentru folosirea" pamintu- glleevirl particulearnice 155
lui vor implini lucrul 152, 159; ale sta- glas, wuri dintr-un suflet al patriotilor
pinului mosiei 166 314; - patriei 313; rugaciunii noastre
folosi (a), sil folosasc cu pamintul pentru 323; cu tare sil faca stire megiesilor 283;
hrana 160 voturi" 29; alegatoare 40, 66, 149,
folosínta tuturor, tara deosebirea, noroadelor 169, 172; la alegeri 40; a cilenurilor
344 93; intemeiate pre cea adevarata, noi-

381
www.digibuc.ro
 md a legiurilor 129 gubernschii reghistrator 299; secretaria
glasnici 126 glasnice izbinzi 322 2.70, 299
glasnii (glasuitori) In duma oraseneasca 140 gunolu [pentru ingrasamint] 165; la tara aceas-
glavnaia cniga sau haupt registru principal" ta nefiind inca, trebuinta. de 165
209 gura izvorul" apei Rionul 338
glavnocomanduiuscii comandant principal" gusarl, polc de 342
197, 208, 299, 333, 336, 337, 340, 311,
343 II
glavnul stab 334 halaturl [pentru foc] 141; intocmirea 105
glasultor, -1 in duma oraseneasca 140 halé in functie, in activitate" 39
gloabù amencla" 70, 183, 202, 234, 233; harabagli 221
In bani 189; pentru cununia tiganilor heraet 216; avaet 214
ar tirea stapinului 118; grija globii 228 havale 59; havalele 38, 57, 59, 87, 156, 159
glohlre 55, 58, 67, 189; cu bani 228 217; obstesti 37, 43, 45, 16;
gnomia, Upa ' lui sint indestuli 175, 260 pamintesti 31, 37, 38, 39, 43, 46, 97, 49.
gorodnic oraseni" 207 79, 86, 123, 130, 138, 139, 214, 215, 216,
gospodar 155, 157, 161, 168, 213, 214; numar 227; havaleoa cu cumpanire intre
de 80; stapinului dona gaini
d lacuitori 59
164; lucrator de pamint 157 hazne, -11 30, 31, 32, 33, 35, 36, 37, 92, 93, 45,
gospodarle 160; de tara 158; gospoda- 47, 48, 55, 58, 60, 62, 64, 82, 96, 1-8, 139,
rire" orasineasca 126; satelor 129 140, 166, 209, 210, 213, 216, 21), 227;
goubvahte 46, cf. germ. Wacht paza" haznea 223; hazneLaloa 39, 64, 81, 205,.
gostind 36, 37, 214; pe capre 216; pe oi 229; Cu bani 43; .«.. imparateasca 78,,
37, 38, 45, 214, 216 81
grabnlea ndvalire 325 Nula Erivanului 325
gradonacea,lnic 208; ocirmuirilor de gu- helarlo pe la pot[i]ta 46
bernii 202 herb, -e 212; gherb 148; daruit de impa-
final 144, 169, 170, 171, 176, 197, 199, 214, rat 146
215, 225, 226, 231, 286, 291, 328, 332, 335, herbovoaia hirtie de intarituri" 204; ,.....
341 proasta 206, 207
gramotd scrisoare (de acreditare), document" heretisire domnului imparat 315
144, 145, 200, 201, 265; dvoreanstvei h1ndlehl, -un l sapate contra intinderii iocului
149; .-- dvoreneasca 122, 149; 60, 165; hendichi 60
dvorenilor 146; 'Malta 148; gramata hírotonisire 187, 2.58
arhiereasca, 183; inaltimii sale 351 hirotonislt 265
granita 223, de peste 223 hirtle 136, 207, 240, 268, 289; herb voaia.
grildlni 205 203, 207, 208, 209, 213, 223; de m'U-
grapa (a) 161 ritura: 204, 205, 212; de lauda pentru
grgunta, plata dejmii in 37 slujba 208; de marturie 212; de
greceste, a vorovi 270 pasporturi 211; proasta. 223; de
greel 254 vexaliuri 206; pentru zemlemeri 95;
gresahl, vrednica de pierderea vietii 271 hirtii, cvitantie i celelalte 82, 324; - de
griglit hribi"? 300 amaneturi 205
grija pentru viata i sanatatea copiilor 304 holle 305
grIndlna [sa ne izbaveasca, de] 306 holera 299
groapa, de trei arsinuri 289 holle!, satean 159, 163; datar a lucra
grofrneister 315 zile 153
hornurl 308
gubernator 170, 171, 172, 175, 198, 227, 275; hotar, -fi 100, 327; oblastii Bassarabiet
gheneral 29, 33, 34, 35, 90, 41, 42, 50, 173, 174; firesti 325; [fig.] puterii
53, 54, 55, 56, 58, 59, 78, 121, 122, 123, 132; fara hotar 157; hutarul manastirei
124, 125, 126, 128, 130, 131, 132, 175, 360
202, 21'l, 215, 291, 292; ostinescul 29, hotarnica, -e a.ct de consemnare a hotarelor
30, 50, 51, 202; politicescul 29, 31, unei proprietati" 94, 96
40, 41, 42, 43, 44, 45, 52, 55, 100, 101, 102, hottirl (a se), a avea, halar comun", pamin-
123, 124, 129, 130, 171, 198, 201, 202, tul acesta sä hotaraste cu o imparatie
226, 237, 243, 271, 280, 282, 294, 295, 298, 284
302; politicesc al oblastei 122, 123, 132, hottIrlre 29, 33, 50, 55, 75, 76, 77, 99, 113,
133, 134; vite 29, 30, 31, 43, 52, 53, 128, 129, 146, 173, 176, 228, 262;
101, 102, 123, 124, 133, 135, 208, 226, face cu asile deschisa. 93; cu
243; voenoi 170, 172 multime glasurilor 29; git.dicatcrrasca
gubernie, -1 49, 121, 123, 127, 130, 132, 148, 50; masurii statului [in armata- "2-;
150, 173, 174, 175, 197, 198, 202, 206, di moarte 198, 262; sau opredelenie 62.
213, 217, 226, 275, 280, 318, 319, 327; hotilriturii, -1 29, 40, 41, 99; de mosii a
Basarabii 281; cele dinlduntru 83, haznelii 78; in pricind 208; v. cantora.
130, 222; Rossiei 30, 68 de hotarituri

382
www.digibuc.ro
hozeain gospodar " 297 Isporedanle 188
brana casii, vitelor etc. 158, 163; norodului IspoveduI (a se) 188, 228
129 Ispravnie 34, 58, 59, 61, 83, 125, 176, 177, 228,
brean ras 300 284, 319, 340; - plmintesc 57, 58, 60,
brisov, hrisoave 36, 146, 151, 152, 157, 163, 61, 81, 170, 226, 282; cApitan 34
164; domnesc 36, 37, 113; gospod Lspriivniele 34, 35, 64, 66, 70, 73, 74, 79, 82,
1 13; sAbornicesc 39; hrisoavile Molda- 83, 156, 166, 167, 168, 176, 284, 285, 286;
viei 36 plminteasca 34, 63, 125, 139, 151, 176,
hurta, cu 234 177, 178, 207, 217, 226, 285; tinutului
hutor5., cltun" 49; sä se scrie hutärele din 65, 104, 164, 236
tot tinutul 360; huturi tinute vremelni- istafeturi cite in doi cai 285
oeste de particulari 38 IsterlsI (a) a lipsi pe cineva de ceva" case se
isterisesc de urmasi 303
1storie 270
istov 154, 157; numirea vecinilor s-au sters
de 154
lorbil de puscil 335 IstovI (a) dajdfile 177
timar«, larmaroace 218, 228, 232, 234 iubltor de argint 185
koane 181, 188, 192; s5.pate 181 'ultima de ostenea15. 158, 326; de slavä 309;
lertare, 219, 224; a celor biruiti 316, stdpinirii 312
318; dajdiei 222; de däri 195 lubitor de stäpinire 312
iertat, once cerire atingätoare de prifacerea iustifte 29, 123, 208
dre-,tati/or... nu pot fi iertate 169 lutlinea boalei 293
lerodlaccn 249, 261 lzbavirea de jugul cel tiranicesc 316; de
Ieromonah 244, 250, 251, 261 Ilcuste 305
let:irea cu icoanele 184 izbindil 314
lezittur1 59, 163, 177; a intocmi 154; eziturä Izooni (a) sá izgonim puterea prin putere 325
59 iznoav5, de alegire 171
imaf, -mi 59, 156, 157, 165, 166, 167; satu- Izvod 52, 56, 69, 74, 76, 81, 82, 85, 96, 144,
lui 165 145, 182, 183, 230, 234, 235, 239, 244;
imperator Petru intiiul 146 pentru avere 264; de pe pravile 269;
imperie 37, 41, 124, 127, 128, 130, 198, 201, pätruns cu gäitan 1 cu pecete 192;
212, 213, 320, 328; otomaniceascA 333; izvoduri de ispovedanie 264; izvoade
Rossiei 36, 197; turceasc5. 344; Im- recensämint" 51, 149, 150, 177, 207,
pere 342 214, 270; de nume 359
In 289, de tors 164 ízvodire pentru sporiul haznelii 42
inginer 320; ingineriu 102, 125; mAsuräto-
riu de pämint 136, 138; zemlemer adic5.
33; ingener 227
inginere,t1privigheri 219
inspector 103, 290; - la uprava doftoreasc5. 1mblAti (a) 155; ", piinea Cu miinile 162
134 1mbrAca (a se ) chip& starea v52duhului 300
instantie 62, 77, 97, 99 1mbrileAminte 279; pre prestol 181
instructle, -1 30, 51, 46, 146, 173, 174, 189, Imbunatz111 (a) mäsurile celi nea.pärate 176
191, 194; asupra datoriilor 171, 172; ImpArat 36, 169, 170, 171, 196, 213, 214, 216
blagocinului 180; pentru chipul ocir- 227, 231, 304, 315, 321, 322, 325,
mairii 33 326, 327, 330, 333, 337, 338, 342, 358,
instrument, -url 136; ingineresti 102; 359; si singar stApinitoriu 217, 218
istrument Cu vIrI [pentru ultuire] 277, 279; ImpilrAteasli 358, 359
is4-rumenturi pentru foc 141; enstrumen-
turile focului 105 ImprtrAteasea inältime 333; - märire 28, 31,
interesul impärätiei 43 32, 39, 41, 48, 123, 124, 125, 144, 147,
intrare introducere" 121; intrarea banilor de 171, 197, 198, 199, 200, 203, 213, 216, 217,
aur s-au oprit 216; in Parij 309, 314 218, 225, 226, 231, 253, 257, 258, 261,
iroismos 344 270, 301, 313, 314, 317, 323, 324, 325,
1w:tres ciumii 285 326, 327, 328, 334, 335, 346, 348, 356;
isefill (a in table 200; pricina 262 impärätesti adunAri 322
iscallirea tractaturilor 173, 174, 325 Imp5rAtie, -I 31, 43, 144, 284, 309, 318, 322;
IseAlIturà 116, 168, 262; domneasa 114 evropienesti 322
iscodirea gultuirii de värsat 303, 304 ImptiriltIre 352
iseusin111/ mestesug 205
lseusul cAlugb.resc 238 Impfirtlisi (a se) 188; irnp5.rtäsi (a) 228;
Upas:1 sd sá pricinuiasc5. 165 Impartkilre la alegire 170; la orina, 155;
IspLsoace de miluire 148 celor bolnavi 183
ispitä experient5," a citiva ani 203; au hnpArtlre, -1 de tigani 113, 116; c5.rti1or
ispitit toate.greut54ile 227 236

383
www.digibuc.ro
Impledeenre, -Cid 170, 259; s& vor intimpina Indeminare 195, 199; spre alesveris 326;
170 lacuitorilor 215; locului 229; slo-
Impilare 39, 77 bozite prin legiuiri 144; a unii trepte
ImpizmIre despre amindoao ostile 341 169
ImplIni (a) rdnalsita [de datorie] 219; gloa- 1ndemnare a s5. hultui 280; spre lucrarea
131 234; impleneste neajunsurile omenesti- viilor 231
lor asezdri 324 Indriielti 188
111101'11re 172, 228, 30 1; asezdmintului 168; tndreptare la md.ndstire 259, 260; soborni-
a pravililor 173, 175; tractaturilor ceasca - 113
343; impliniri de bani 100, 219, 220, 221, 1ndurAri a d. impdrat 231
223, 327 Ineeatt 253
1[1101)11Rn. 337; datoriei 226, 227 Inffiloot (a sil) spre ascultare hotdririi 126
Impatriva legii 296; stiintii a rdpi venitul Infilliísiltoriu 210; tagmii duhovnicesti 169
234 Inflinlarea politiceascd a Grecici 243
Impotrict (a se) 332 InfrIeosat, -A intimplare 255; pentru das-
lmprejurare, -fui 227, 299; vrednice de manul inarmat 343
luare aminte 221 Mana (a se) pentru nesupunere [sAtenii] 167
Impresurare, -firl 90, 92 Inardd1 (a) imperia Cu firesti botará 325;
impreunare 287 satele cu garduri 165
Impretinat, puteri 31, 322 Ingretosare de mincare 278
Impreund lucrare 195; sezdtori 89 Ingrijirea pentru cei bolnavi 303; pentru
Imprumuta (a) bani 184 supusi 224
Imprunuttare 51, 83, 224, 340; imprumutiiri Ingropare crestineascd 256; in vrernop de
223; din bancuri 227 ciumd 283, 296, 297
imputernleire 44 IngrozIrea de pedeapsd 156
Imputernicit, -11 195; imbelor imperii 343, Inlesnirl 218; lacuitorilor 226
344 Inmultlrea impdrdtestii case 357
Inadins triimis 177; mijlocirea acestor ina- Insdnma (a) cu mdmii locurile 229
dinsi 69 Insilmnare sau 16muritd ardtare de invdtd-
lnainte cuvintare 178 turi 269; sernnelor de ciumd. 283
putcre 29; stdpinire 130; voing Insalrelnare asupra cirmuirii 120, 2-0, 308;
170 asupra ocola.silor 298
IncillifunInte 187 Inscrls 71, 72
Inerdzire, cheltuieli pentru 45, 47 InsImbrAltilti la plug 161
Incillzitul ostilor 86, 87; - ostenilor 87 Insluilre [din varsat firesc] 305
Inefireare, a ha7ne1ii 219 Instreina (a se) de la dreptatea clironomiei 354
IneilrefiturI a ha7nelii 219 !asurare 113, 163, 174
Inchegare a deputdtiei 169; de norod 27 ImAlficlurd 188
Incitan (a) 154; deosdbirea sil incheie prin InstlInia (a) pentru toate intimpld.rile 285;
aceea cd vecinii nu se pot vinde 154; di acesti ingroziri 326; instientind 2-8
tractat 323 In5tilniare, -fui ale cirmuirii 31, 172, 174,
Inelielere contracturilor 49, 328 217, 225, 226, 231, 235, 254, 280, 283,
Inchide (a se ) Dosforul 328 292, 301, 314, 319, 336, 338; (donesenie)
Malhiere la mAndstire 260 131
Inehipuiri pentru asezarea ocirmuirii 121; de IntArire aprobare" asezdmintului 27, 168, 171
obste 170 IntOrlturii, hrisov don-mese de 113
fuchina (a) armele 333, 339 Intemeiere obstii 113; intemiind fericirea
Inehlsoare 34, 63, 219 supusilor nostri 322
111dt:sil la temnita ceatii 238 india á,75.toriu [predsedaten 40
Inciumall 287, 288 IntImpIna putere Cu putere 326
Inconjurd (a) satile cu hindichiuri 165 Intimplare pentru obstie 177, 204, 323, 324,
Incoronare cu stema tdrii 113 326
Ineredinlare, deputati dobindesc - 169; in Intirzieri fdril macar un minut 296
scris 336; prin grai 282, Intearcerea fugarilor 173, 174
Indatorlri 152, 224, 258; gubernatorului Intoemirea bunei armonii 343; deplind a
30; lucrdtorilor de pilmint 152, 155, hrisovului 113; drumurilor 221, 223;
163; ocolasilor 177; prin pravile instrumenturilor 136, 141; zidirilor
217; sltenilor 160; stdpinitorilor 47
de mosii 151, 164; soltuzului 167; Intrarmare 318, 328; a neprietinilor 313
td.ranilor 150, 151, 152, 159, 168 Intraturl haznelii 31, 47, 50; - obstesti 51;
Indatoritoriul cel care da pe datorie" 115 veniturilor oblastii 43
ladatorlt 115, 155, 323 Intreblirt din partea cerceatorilor 262
Indeletniel (a sil) la oprirea boalei 299 Intrebuinta (a) 219, datornicii... sil vor
Indeletnieire 38, 22 1 la lucru 219
Indelungatfi prelungire a rdzboiului 325 Intrebuin:area afumdrilor 293

384
www.digibuc.ro
1ntreginnea dreptAtilor 328 76, 77, 78, 84, 104, 125; tinutului 64,
1ntruloctiri cu Iloldavia 286 138, 139, 164, 203, 204, 207
tnUmparea ata Rossia a cetAtilor 343 jugul agareanilor 359; robiei neamurilor
1nvAta (a) carte 187, 267; pe oameni 185 streine 318
InvAtAtor1 268, 269, 270; in publicA, 270 luna 305
InvAtAturii 178, 205, 229, 269; inalte 268; jurat, -11 136; giurat 80; cinovnic 97;
bunelor nAravuri 28 din ofiterii iesiti in ostava 105
Invecul (a se), sa sä inveculasa. 316 jurAmlut in fiinta de fatA a cinovnicilor 200,
InvitAturl [injurAturi, a face pe cineva 201, 355, 356; giurAmint 64, 65, 67, 71
vial" 188 72, 91, 93, 272; deputatii sint pusi la
farol (a se) la urmdtoarele ponturi 324 169; cu iscAliturS. 349
1nvoialfi, legAturA., tocmalA 115, 164, 166, jurnal 175, 209, 217; de giudicAtorie 70;
168, 169, 204, 205, 206; ce s-au fAcut - de la Inaltul Sfat 150, 151; presudst-
la Bucuresti 344 viei 54; supt iscAlitura cilenurilor 94;
Invoirl de pace 324, 325, 328, 356; invoirea hotArire flcutA prin - 240
maicii 356 jurnalist [la Expeditie] 136

jalbri 182; jalobl 32, 49, 50, 64, 67, 69, 70, lada pentru bani 193
72, 78, 84, 96, 100, 113, 151, 175, 176, lagfirul 342; lagher 335; laghere intArite 339
186, 188, 196, 207, 208, 209, 212, 218, lavre 253, 256
238, 262; de apelatie 98, 99; proastA lazareturl 46
33, 74 lAeasurIle celor inciumati 290
jamhon 279 lAeomle 217, 234
jAlulrl 63, 78 lileulnla 156, 219; norodului [locuire, popu-
jAfuitorl 255 lare] 35, 44, 51; - a oblastii 34
jAlultor 64, 68, 70, 71, 72, 73, 76, 77, 78, 175, Iiieuitoare de bastinl 173
209 lfieultorl 27, 37:152, 156, 160, 166, 173, 174,
jAratee 289, 290 176, 178, 195, 196, 198, 199, 200, 214,
jArtvIre de bunAvoie donatie" 232, 239, 240, 215, 216, 217, 218, 219, 225, 226, 227,
315, 318, 319 231, 236, 237, 267, 268, 280, 285, 291,
jertvA obsteasa donatie" 315 296, 299, 319, 327, 332, 338; Bassa-
jertvenle 181 rabiei 170; cne'illor 340; coronii
jIdovl 35, 38, 39, 85, 121, 219, 223, 228 2 17; haznelii 217; impArAtesti 214,
Pvinl care aduc striaciune 305 318, 319; de pe mosii 154, 155, 157,
jlrghiutl 164 216; oblastii 169, 213, 217; pe pAmin-
tul lor 151; de trii trepte 169; locuitori
Jude al cetii de tigani 118 de bastinA 93; cu privileghii 340
judeca (a), sA giudecA dupá rinduiala cremi- Metiste 305; [sä ne izbáveascl de] 306
naliceascl 273, 274 liiiimea pAmintului 161
judeeare 265 lAttrea alesverisului 231; impArAtiei rossi-
judeentA 202, 293; sA sá dee supt 174, 262; enesti 344; vArsatului de vaci 279
giudecatA 33, 44, 61, 78, 154, 164, 173, lAuthrie, mestesug 117
174, 178, 218, 219, 271; criminaliceascl leaffi 47, 60, 78, 83, 101, 106, 107, 110, 132,
64, 77, 84, 93, 100; ostineascl 198; 133, 137, 139, 177, 209, 263, 266
politiceascA 29, 54, 61, 65, 67, 70, 72; becar, -i doctor" 109, 110, 111, 126, 134;
- politieneascA 208 tinuturilor 103
legfiturA, -1 insotirei 303, 324; nerumpt5,
judeeAtor 125, 138, 139; giudecAtor 35, 42, 322
104, 124, 125, 138, 139, 176; cel dupA,
cuget 124; de tinut 213 lege 146, 228, 234; blagocestiei 322;
dreptAtii 322; - greco-r5sAritului [n.
judeeAtorle 71; criminaliceasa 32, 123, ortodoxl] 36; pravoslaviei 321
133, 137; politiceascA 123, 133, 137;
cea dup5. cuget 137; cea prin cuvint legiulre, -1 32, 33, 35, 39, 42, 44, 53, 54, 56,
139; sirimanilor 140; giudicatorie 62, 122, 129, 144, 155, 195, 197, 212, 221,
124, 164, 176, 208, 224, 266; cea dupA 327, 350; Moldaviei 29, 45, 152, 147;
cuget 123, 124; a comertii 208; cre- obstesti 67, 158; pentru pasporturi
miniliceascA 41, 42; criminaliceasa 212; scutite de dejm5. 153; spre slo-
64, 78, 100, 102, 169; orAsinea.scA 126; bozire apelatiei 76; - strAmosesti 199;
pAminteascl 34, 201, 222; politi- vechi 155, 166
ceascA 32, 33, 42, 44, 55, 65, 73, 74, 76, legIult, craiu frantuzesc 320; stApinire
77, 78, 97, 98, 99, 100, 103, 123, 169; 218; documenturi 209
sirimanilor 126; de tinut 32, 35, 57, lei 167, 213, 214, 216; in locul lucrului
61, 62, 63, 65, 66, 68, 69, 72, 73, 74, 75, 155; straf in 156

385
www.digibuc.ro
lemn, -e de dop 289; - de foc 86, 109, 110, luminfirl 194, 232, 264; de ceara, 290;
136, 155, 156, 157 de pucioasa 290; de sau 290; luminari
lepadare de bont voie la scaun 354; de 46, 47, 86, 87, 136, 192, 194
clironomia scaunului 350; din tagma lumlnare a norodului 28, 44
duhovniceasca, 262; de la soborul celor luncA, -1 205
pravoslavnici 189 lungoare de multe feliuri 288; o socotesc
le.* 289 de ciuma 287
lesinare la inciumati 288 lupta (a se) cu puterea climei 325
letonIsul lumii 315 lupia pierzatoare 328
,i ilesmre" 222 lut framintat pentru unsul usalor 308
liman 273
feliuri de limbi 236; greceasca 196;
moldoveneasca 29, 31, 32, 41, 107,
108, 128, 133, 144, 143, 176, 191, 196,
226, 233, 238, 239, 276, 301, 302, 326, macler agent de schimb, curtier" 206, 210,
328, 332, 347; natiii 195; romaneasca 211, 223; de birja 211; naberjilor
358, 359; rossieneasca 128, 196, 226, 208
276; rusasca, 29, 31, 32, 33, 34, 102, 'nadé, -le 52, 59, 77, 196, 205; madeaoa aces-
107, 108, 109, 110, 176, 194, 233, 239, tui asezamint 159, 221, 222, 223
301, 302; slaveneasca. 358, 359; tata- mallujl faliti" 209
rasca 238; - turceasca, 101, 133; cu magazie 205, 220, 337, 340
dunga neagra, la inciumati 288 magazin cu praf de pusca 316
lingutita (la sfinte vase) 181 inaglitstrat 127, 140, 141, 210; orasenesc
lingurba deasupra stomahului 300 139; glavnul 211
Hule, carantinei 109, 125, 343, 344; de maghistratura 126, 198, 207, 210, 222
botar 90, 91, 230; de tamojne 13 1; malor 243
de razboiu 342 malcichi baieti" 223
'luiste hotarelor 327 mangaluri cu jaratec 290
lin1.7tirea Evropii 314; a supusilor sái 318 manllest 203, 219, 220, 314, 326, 350
lipleioasa boala 282, 291, 292 manufaeturl rossienesti 232
llpsirea cinstii 41 maresal dvoreanstvii 42, 47; dvorenilor
Ilturghie 183, 228, 305, 329, 330, 358 123; marsalul dvorenilor 129, 208;
litei liceu" 269 oblastei 123; de tinut a dvoreaustvei
livada 37, 48, 158, 166 125
lina 164, 288, 289 malla 211, 224; prin carantina 272, 274;
loe de arat 156, 165; -de cosit 152, 165; madi 208, 221, 275, 286; marfuri 60, 221,
de finat 155; de imas 165; de paso- 281, 291, 293, 297
nat 59, 152, 155, 165; de semanaturi marganet negru mangan" 289
165; locuri 48, 163, 193, 205, 267; de martorl 63, 92, 93, 200; marturi 57, 262, 316
comunicatie 341; inciumate 293; masa, toata avere alcatuiesti o 82;
politienesti 282; prepuitoare 295; pricinilor oberprocurorului 356; spre
de presustvie 62, 176, 202; de la amiaza.- mincari 181, 297
zi 328; pentru scoaterea sarii 229, 230 masul in o casa, 298; au mas 298
lodea, -e 332; - canonerschii 333, 334 rnascurl 214
logodna 346, 348 materialurl 46, 102; [pentru constructii]
logofat 152; de tala, 120; vel 146; al 164; de spitarie 109, 110
triile 146
lovIre omoritoare 322 materie apacioasa 277; punoioasa. 278; -
lua (a) intru insotire femei de bastilla lacui- cea, de varsat 278 materii de bumbac 290;
toare 173; in stapinire 325 lira 288, 290; matasa 288, 290;
luare aminte 169, 226; cetatilor 339; proasta [pinza] 181
de mita 218; - in scris [declaratie de -] matros1 in carantina 292
63 mazil, -1 35, 36, 37, 38, 39, 40, 69, 70, 121
lucra a) cu miinile 160; - a actiona" im- 125, 138, 169, 170, 171, 172, 319
potriva vrajmasului 328 mazire 300
lucrare a flotiliei 332; pamintului 44, 48, madulfirl a unui norod crestinesc 82, 276, 324
158, 224; in locul unor in natura 157 madularile, sä grijasc toate 302
lucriitor, -1 224, 229, 230; de pamint 35, mfihillall 337
38, 151, 155, 156, 158, 160 , 161, 162, manastlre 238, 243, 244, 247, 250, 257, 301,
163, 165, 168, 195, 281, 313, 340 302, 359; stavropighialnice -53, 256;
lucru boieresc 166; de boieresc 155 minastiri 35, 36, 176
lucru, -mi 287, 288, 289, 293; avere 76; mfmusi de piele 289
de a manufa,cturilor 232; de razboiu marlme de suflet 316, 325, 328; acestor
339; scandelisitoare 181; trebuin- indatoriri 328
cioase 193; zalogite 77 unarltare futre tigani 113

386
www.digibuc.ro
marturie iscalita 98; in scris 61, 115; mar- minen (a), sa mue acasa 269; cf. si masul
turii de nasteri 207; r- pul:dice 148; pu- mintui (a) slobozania 322
terea 146, 173, 209, 212, 213, 260, 264 mintulrea noroadelor straine 316
milsurii palma domneasca" 150; dreapta mintultoare masura cere a fi implinita 293;
la bauturi 163; lucrului 161; [fig.] .-- mijlocire [a varsatului de vaci] 2-9
chipurilor 224; v. i masuri mlastina cea neumblata 332
masurare cu ochii a sarii 231; de pamint moarA 203, mori 38, 154, 163; a tine in
124 m'inda. 38; de cai 48; de vint 48
tnasurnte preturi 163 moarte buna naturala" 296; grabnica
masuratoriu de pamint [ingineriu] 89, 124, 253, 283, 284; [fig.] politiceasca dupa
125, 136, 138; [= zemlemer] 33 giudecata asupra ober-ofiteri 198
nianill 229 mensa 103, 109, 110; - cea mare 134, 135;
masuri de aparare 169, 176, 275, 281,284, cea mica. 134, 135
285, 287; pentru bunastarea tarii 195; malita [pamint] 161. se ara intr-o zi zace
pentru ferirea norodului 292; In- pasi 157
dreptárii 258; lucratoare 228; ", [de me- moldoveneste s-au talmacit 196, 270; molda-
trologie] 60 veneste 321
matasA 288; nelucrata 289 nioldoven1 128, 237, 254, 268
Inedal 315 molebin cu tragirea clopotelor 314
meditinil 34 rnolipsire de ciuma 293
mentes' 283 rnolipsit de ciuma 294; locuri care s-au 292
megiestre, buna 325 molipsltortre ciuma 282, 284
megiesit, -A 173, 174, 1-5, 226, 292 molittil 321
melisA 300 monnrh 170, 199, 200, 214, 215, 227, 244,
meremet, -un i benalilor boieresti 163, 193 250, 254, 268, 314, 359; trei monarsi vor
merimetisire 193, 203; sa merimetisasca bise- fi legati cu legaturile fratiii 324
ricile vechi 182 monarhicese, -casca 43, 169, 231, 317
znesceni 172; misceni 170, 171, 220 monedA 81, 83, 216; rosieneasca 216;
rnesceanin, adica tirgovet 171, 221 turceasca 216; moneta 51, 85; de aroma
meter 77, 223 223; de argint 204; aur 204;
mestesuo, -url 38, 117, 173, 174; sau iscu- rossieneasca. 213, 225; turceasca 86,
sinta 205; tigan sau tiganca cu 117 213, 225
inetaherisi (a) 113, 114, 228 monument 315, 316, 317, 318; monumenturi
metal, -url 220, 224, 288 318
metanil ca pedeapsa] 185, 189 morminturi 182, 313
metodul ultuirii varsatului de vaca, 277; meto- mortire 332, 334
dile de invataturi 269 mol* 252, 253; - de ciuma 283
metriefi, -e 264 mote 37, 38, 39, 49, 59, 67, 68, 78, 89, 95,
mezat 61, 83, 115, 119; avere vinduta prin 113, 146, 148, 151, 155, 156, 160, 162,
50, 82 166, 168, 173, r6, 220; drept zalog
mijioeire-1 304, 324; politii 174; spre a 49; hotarituri de 29
departa norodul de la lenevire 158 niosinns 114, 115
niklioettoriu, in locul creditoriului 50, 71; mostenire de averi 195, 305
procuratorul oblastii 55 mimen/cese sfirsit 312
zulle i inlesniri 218, 224, 227 mueurl 192
militia 223; melitie, intr-arrnare 3 18 multtimire, -1 299, 316
milostivire 217 mundiruri. 327
miluire de sate sau mosii 146 musaferi streini 209
ministerie 128, 129; finansurilor 123; mustra (a) inaintea altora 185, 189
finantii 31; pricinilor dinlanntru mustrare, 1 s-au facut 259, 265
123, 125, 131, 176; ministerstvii finantii 31 mustartu 300
ministrul duhovnicestilor pricini 261; - iu- mutatul pe alte mosii 166
stitiei 29, 41, 56, 123, 349; finansov
225; finansurilor 124, 130, 131, 232; .-..
finairtiilor 224, 318, 319; pricinilor din-
launtru 201; ministri 208, 222, 223
mire si mireasa 184 nabedernic, a sluji Cu ~190; nabedernica 265
mistuirea fugarilor 174
nalsen (a), al se miste ostile 328 naberji de bursa" 208
mita 177; luare de 45 naeealnie 28, 29, 42, 125, 258, 282, 332;
mitropolie 113, 237, 243 carantinei 109, 110; marginii 112; oas-
initropolit 113, 116, 152, 154, 170, 195, 237, tei 334; oblastii 59; de oras 271;
267; sirbesc 243; proin - 248 ostasesc 339; - ostinesc 60; otdelenii
migle 230 de zapasuri 229 215; pamintesc [ispravnic] 125, 126,
~alta biserica, 322 139, 295, 299; stabului 339; zasta-
mineare grea. 279 vei 111

387
www.digibuc.ro
nacealstva stápinire, comandament, sefie" nemultAndtorl monarhului vostru 304
41, 42, 47, 56, 57, 60, 132, 171, 197, 282, neorindulidg intru lgcuitori 217
291, 308; carantinii 272, 273; carau- nepgrtirnire la alegeri 170
lului 272; cordonului 60; duhovni- neplitiri la vade 221, 223
ceascg 169, 170, 297; a locului 269; neputintele tele de lungg. vreme [din vgrsat
oblastii 34, 40, 52, 61, 65, 78, 97, 177, firesc] 305
284, 285; pgrainteascg 283; politi- nergsluita sglgsluire 215
ceasca 169, 269; politii 100; nacealst- nervicos, -oasg, in leggturg, Cu traiectul unui
vie 219, 221, 223 nerv"; buboaie 287
nadpis pe jalobl 68, 206 nesupus, om - 167
nadziratel supraveghetor"; asupra odg- nesupunere la puterea politiei 58
ilor 109, 110; cvartalnici 141, 142, nlurl nuri" 287, 288
143; pachauz 107, 108, 109, 110 nolma legiuirilor 129; pontului 259
naht, suma in - 85, 86, 87, 88 norocirea lAcuitorilor 215, 227, 324; patriei
namest Me, deplin imputernicit 159, 168, 225; supusilor va fi scopos 318, 345
169, 170, 171, 172, 175, 176, 196, 197, norod 27, 43, 129, 158, 169, 195, 215, 217,
214, 215, 217, 233, 243, 246, 268, 270, 228, 237, 312; de legea crestineascg 38;
286; a oblastii 291; domnului (cgi- cel prost 158; frantuzgsc 313;
mgcani) 153, 156; namesnic 132 rossienesc 304, 315; noroade 196, 276, 344
namestniccstvie locotenentg," 149 notarios 206, 208, 210, 211
nastavlenie instructie, povatg" 294, 295, 307 numfir, cgrti deschise cu 226; dvoreanst-
nastoiatel paroh" bisericii 243 vei 169; de vite 152, 155, 157, 165;
nasatir amoniu" 300 zilelor de lucro 152; numer 217;
natie 38, 166; limba 195; ori de ce 228, banilor 227; caselor 267; de 15,cuitori
270; natiile din lume 343 283; celor ngscuti 252; de noroade
nfidu5111 de pgmint 253 322; de oameni 282; din ostile noas-
nggrAjdire recompensg, premiu" 221 tre 338; sufletclor din popor 264, 267
nalmalit 133, 205; nArnalk a da in 37; numerarisite, file 2 10
ngmealg, rusomaturi ce sä dau in 131 nurneratia sumilor 84; filelor 210
nälnil (a) 160, 165; - loe de pgsunat 155, numerult, filg 210
165; om pentru lucro 167 numtre de Infátgsgtori 169; de toatg oa-
ngimire caselor 102, 107, 108, 134; oameni meni 219; de streini ce vin in oblaste
in slujbg, 77 270; de Orani 154
:Alioli' la fabrici 38; plata - 174 sg, fie desfgcutg 347; nunti cu indoiall
tolmo!' (a se) s-au nAmolit corgbii 333 [intre rudenii sau virsta mirelui i miresii]
nionul ituni de ngsip 229, 230 184
ndpfidire 320; rgu vg.arrigtoare 322
nAprasnica ngvalire a persilor 326
ngpraznä, mor de 287 o
m'ira vuri 158, 195, 322; bune 28
ngsip 229, 290 oaineni 177, 221, 285; de cas5 267; de
nitifilire 320, 332; nepriatinilor 223; curte 212; a ogrIzii [in proprietate]
celor streini 306 148; de oaste 219; fgrg. pasporturi
neam, -uní 40, 114, 149; streine 148, 318 201; de toatg, numirea 218, 220, 304;
neaseultare si dirzia 219 - impArgtesti 217; particulearnici 205;
neatingere de dreptul strein 224 ai pomescicilor 217; robiti 336;
nehunl 188 slobozi 156; - tocmiti 158
nedoimcg, restantá de impozit, rgmásitg de
datorie" 221, 222, 224 oaste, ostI 37, 39, 46, 59, 155, 157, 198, 325,
negotiotul 206 328, 333, 337, 339; pedestrime 310,
negustor, -1 220, 221, 332; de pe Don 202
negustorese [comercescul] banc 224 obiasnenie declaratie, explicatie" 207, 208
negustorie 219, 220 obiavlenie instiintare" 175, 176, 207, 208,
negutianti 206 210, 222, 292
negulitor 35, 38, 124, 137, 143, 170, 171, 172, ohleel, -un l de mai inainte a Moldaviei 37,
209, 210, 232, 243, 280; rossienesti 157, 165; acestui pgmint 29, 33, 34,
209; streini 209, 313, 318 45, 113, 152, 159, 196; cel din vechiu
negutitori (a) 35 36, 154, 164, 235; obiceiuri cele de demult
negutitorle 35, 37, 48, 121, 153, 193, 195, 209, 195; legiuirile Moldaviei 29, 62, 93,
212, 213, 223, 224, 232, 234, 310, 328, 95, 96, 167; moldovenesti 33, 152;
333; - dinlguntru si de afarg 29, 44; ,- strginosesti 199; obiceiurele, lì pgzesc nes-
opritg, 53; slobodg. 53 tr6mutati 322
neineuvlintate asupriri 284
nemernleie 158 dintru in vechime 155
nemiseiitoare averi 222 obljdui (a se), Cu preotul 185
nemuligmire asupra hotgrirei giudecgtoriei 73 ob1jdu1r1 191

388
www.digibuc.ro
°Liaste 27, 28, 29, 30, 31, 32, 35, 36, 38 39 ochl impunoieti, singerosi [semne de ciumg)
40, 41, 43, 44, 45, 46, 47, 49, 50, 51: 53, 288
55, 65, 67, 68, 69, 70, 74, 76, 78, 79, 82, ociad cotg"; dajdiei 220, 222
85 121, 124, 127, 128, 141, 144, 145, 196, ocol, ocoale impgrtire administrativg",734,
150, 152, 159, 169, 170, 171, 172, 173, 176, 177, 296, 318, 327; ocoluri impArg-
174, 175, 197, 199, 215, 217, 225, 226, testi 202
237, 275, 294; oblastie 151, 175, 176, 196, ocolas, -1 ispravnic" 34, 176, 177, 282, 283,
197, 206, 214, 225, 227, 228, 231, 235, 284, 285, 294, 295, 296, 297, 298
243, 246, 268; oblastul Bassarabiei 176 ()croaren dreptgtilor jgluitorilor 175; mo-
oblfiduitor tgrii Moldovei 113; oblAduitoare narhului 200
pravilg 324 oerug, ostinescul 197
Jora (a) oboarg. tractaturile 328 odale asezare, gospodgrie" 46, 236, 308
oborlre vrgjmasului 316, 320 odIhna i fericirea noroadelor 323
obraz [persoang insemnatg] 113 odrasle a unei famelii 324
obrazovanie asezátnint,invAtgturg" 195, 106; ofiter, -1110, 111, 112, 310, 338, 342; ober
Bassarabiei 169, 171; - oblastei 27, 39, 147, 198; stab 198; unterofiter 105
152, 159, 270; ocirmuirii 122 ogor de pe care s-au cules pgpusoi 160
brAzariu de piele 289; de pinzg incleiat ograda stapinului 163
289 o1 155, 165; v. desgtina; v. gostina
obrfutiturg 278 olae 226
obroc 216 olaturi ale oblastii 28
obsert alto [la carantina] 275 olol de cinepg 289
obsteaseg adunare 42, 314, 317, 319, 349; Marfil 181, 193
deputátie F9; impreung sedere 91; oro gospodari, datori sg. lucreze 12 zilc, 153
linistire 201; potEtuire; purtare operator [la uprava cloftoreascd 103, 134
de grijá [- casa mililor] 34; recrutatie opolcenia militie popt_larg," din anul 1812
327 223
ohstesc, ob5tetd1 66, 156, 236, 323; hrisov opredelenie hotgrire, dispozitie" 62, 63, 74,
39 144, 145, 200, 208, 209, 271
obstle 34, 40, 58, 139, 140, 166, 220, 221, 223, oprl (a) pe fugan i 178; pe lacuitori a sg
318; ", armeneascg. 297; coronii 202; diparta din sat 295; umblarea de la o
dvorenilor 40; dvoreneascg 144; casg la alta 296; sg opresc cordbii [ sg
dvorea.nstvii 42; evreiascg 87; sechestreazg] 328
jidoveascl 86. 222; negutitorilor 171, oprlrea slujirii celor sfinte 189, 260
172; orgseneascg 43; satului 45, oras, -e 35, 46, 48, 80, 128, 131, 177, 214, 222,
168, 176; de pe la tirguri 82, 205 223, 224, 228, 263, 268, 291; construit
obuzuri, facere pe la p lcuri 60; obozul dupg planurile intgrite 44; a haznelii
342 29, 35, 18; ", de a pomescicilor 35;
ocA de lila 164 tinut vremelniceste de particulari 38;
«Ad (a), ocgrasc dreptgtile 328 imperiei 212; oblastii 29, 40, 43, 51,
ociiritor1 255 84, 89, 97, 104, 105, 135, 141, 170, 172,
ocIne 146 233; de scaun 333; scaonului 315;
ocIrmulre, for de conducere" 27, 35, 43, 45, stolitii 225; tinutului 65, 66, 79,
58, 89, 106, 124, 144, 148, 155, 158, 177, 138, 169, 170, 171, 172, 202: de uezd
195, 196, 198, 199, 200, 201, 216, 217, 233; orase de peste hotarg 42
228, 267, 280, 318, 322, 333; biseri- orAsenesc, -eascii dumg 131; ocirmuire 122;
ceascg, 237; breslelor 106; forst- politie 197, 201; orgsgnestile popoarg.
meistereascg, 124, 144, 145; carantinilor 170
124, 125, 144, 145; Moldavii 36, 158; orilsán1 281, 313
oblastii 32, 42, 48, 78, 122, 123, 133, orden rossienesc de cavaleri 146; Sfintei
150, 151, 152, 159, 166, 176, 215, 225, Anna 148; ordine 148
226, 232; - orgseneascg. 122, 126, 224; orighlnal al asezhmintului se pgzeste in arhivg,
politiceascg, dinláuntru 28; politiceascg 168; iscglit 254; orighinaluri 213, 354
195, 200, 234, 237, 259, 262; Rossiei orindator, -1 59, 77, 156, 163, 318, 319;
201; poCi iltei 124; tamojnilor 124, sau otcupcic 59; satelor pomescicilor
125, 144, 145; tuzlalilor de sare 124, 58
125, 144, 145; - tinuturilor 122, 125, orIndal 38, 59, 162, 220; tinere de sate in
138; de uczd 122, 267 ; de peste hotarg 77
42; - pgmintesti 224 orIndulalà cu jertvire sii sg adune in patru
ochemultor 208, 217, 218, 231, 323; oblas- ani 319; ,- de rgzboi 337
tei este politicescul gubernator 29, 41, orz 300, 311
112, 227, 235, 254, 319, 320; - cantelariei osirdla unora din dvoreni 292; userdie 314,
106; a guberniei 225; ministeriei 355; usirdie 344; cgtrg, bisericg. 181
175; ta,mojnei 106, 107; zastavei osirdnicA lucrare 301; userdnic, -g, cores-
108; ocirmuitori ai pgrtii politicesti 202, pondent 239; multgmire 314; rugg-
208, 235, 340 ciuni 357

389
www.digibuc.ro
espete 186 cler" 35, 36, 37, 38, 121, 146, 269;
ostanovc1 oprire, statie" 221 giudic5,toreascl 128, 198; negutitoreas-
ostas, -1198. 239, 280, 325 cl 37; flineiascA 202, 253; finplini-
ostenItorlu al Comitetului 237 toare 128; jAluitoare 65; politieneas-
ostenesc, ~mil 58, 198, 337; prin mijlocire c5. 126; pricinilor streine 133; pirise
agiutoriului 58; noastre puteri 326; 91; pira 91; gospodiriei 128, 198;
gheneral-gubernator 29, 31, 33, 34, mOsurArii de pAmint 124, 136; otcu-
35, 40, 41, 42, 44, 50, 53, 54, 55, 56, 58, pului de rachiu 135; partile armiei 199;
59, 78, 100, 101; gubernator 254, 337; ,,,turcesti 237; sau ocoali 34
ocirmuire 28; - ocirmuitoriu 28 particularl 82; fetA 38; stApini 38
ostenl 59, 208 particulearnle, -A, ", fet5, 208; gilceviri
otcup, -un l 45, 46, 48, 49, 59, 77, 208, 213, 155; lucruri 219; scrisori 190;
214, 216, 219, 227, 231; bOuturi 35; viatA 352
de rachiu 135 partie grup" de recruti 83
otcupcic, arendas" 59, 77, 216; sau parusina pinzA groasl, doc" 290
posasori 136; otcupscic 2,14 pas, de sas1 palme domnesti 153, 157, 161
otdelenie sectie, grup5." 198, 215 padre ce va ave llcuitoriul 164
otlicii merit" osirdii 299 pasA-1 333, 338; pase 337
otnosenle raport, comunicat" 100, 171, 175, pasport, -arl 186, 201, 208, 211, 2 12 213;
210, 217, 225, 228, 234, 301; mea cAtre spre =gire in pArtile de peste hotar 42;
prezident 356; Sfatul oblastei sI. adrisari- corabiilor 208
seste prin 131 patil de ciumg 287, 288
otpuse concediu" 208, 209 patent-url pentru cinuri 146; pentru dvo-
otpust formulA, sacramental& la sfirsitul sluj- renie 147
bei" 189 patlmA a betiei 255
otread detasament " 339 patria 43, 148, 199, 225, 309, 312, 313, 332,
otstavcii pensie" 149, 209; ostavc1 39, 105, 333, 344; pierde patrioti 303; a trAi
280 pentru iubita 351
otilt 297; renscoi 300 patrloticeasca crestire a tinerilor 224; tarl
ovfis 300 332
ou, oao virtoase fierte 279 patrlotll nostri 60, 251, 303, 304, 314; sA ves-
teascA sAi 310
paza de boala ciumii 280, 282, 298; ferici-
rii patriotilor 60; carantinii 272;
..., de foc 59; patriei 312
pace 327; temelnicl 313; curge din buna Ociare, -1 48, 60, 155, 156, 157, 164, 205, 341,
cunostintA 324 342; Imp5,rAtesti 220; stApinului
pachauz antrepozit, magazie" 107, 108, 109, mosiei 163, 165
110 pAdurad 164; slobozi de personalnice lada-
pagaba haznelii 209; - pentru norod 225 toriri 164, 166
pale [hrana vitelor iarna] 165 pAgublre, -1 77, 160, 328; -a haznelii 50, 219;
patata creminaliceascA, 271; baznelii 123, ce s-au pricinuit de rOzboiu 325; a
124; 130, 131, 135, 136, 204, 210; - in implini 273, 281
iustitie 208; politiceasa 204; palatile pfigubltor pAgubas" 77
finantiilor 319; palaturile coronii 202; pilharnIc 247
politicesti 203, 213 pAmint 76, 157; a se da 73; de arat 263;
palme, gas& fac un pas 153; domnea,sca, ., de cosit 263; de cumpArAturá, 149;
mOsur5, 150, 157, 161, 162, 163 haznelii,39; impArAtesc 222; ostii
panA, pene 288; cele boite 290 213; de zestre 149; tarl 157, 169,
panihiEll 359; panihi-d 181 318; deputati din partea Bassarabiei
pansion 269; pansionuri particulare afarl din 171; v, mOsurAtoriu de pAmint; plminturi
oras 269 a haznelii 43, 89; impArAtesti 44; in
pansloner, -1 244, 246, 247, 248, 250, 251; stlpinire particularnicl 89
Seminariei 239 pAnus de pApusoi 160
paraclis (prideal) 263; de multImire 319, pApusol 154, 160; prAsit la 162
359, 360 par de perii 289
paradosl (a), sl paradosa,sa 315 pArete de interes sau de prietesug impotriva
paradosirea catihisisului 265 ciumii 281
paragraf 208 pfirinte 265; iubitoriu de fii 318; pArirrti
parale 155, 225, 240; de stup 164 305; vor incredinta, copiii invitátorilor
parcuri 337; artileria i parcurile 337 270
parlamenten 333 PArtall 63, impreung. 63
parte stare, treaptcl, socialV, arhitecto- pArtteell, a cumpAra - de loc pustiu 38
reascl 123, 135; bisericeascA 237, 263, päsat virtos, mincare grea, 279
310; doftoreascl 34; duhovniceascl pAscalrea pestelui 48

390
www.digibuc.ro
 pdstorlu, -1 310; acestii oblaste 196; du- pldelnte 279; grasg 300
hovnicesti 279 pldti (a) cu bani indatoririle 153, 168;
pfistoreased indemnare 302; sfgtuire 169; tile 224
pdstoresti invdtgturi, povdtuitoare 258 pleeare [hotdrire] domneascg 154
pdstorle 228; in toatg 195 plenipotentil, [in formal plInepotinttet 208
pdsunat, loc de 165, 166 pleve 322
Out (a) dnimul 296; de !loma 300; pliroforisl (a), ,,a aduce la cunostintd," sd sd
sdngtatea 279 pliroforisascg. 298
pazirea credintii, pAcii si a drepatii 324, 326 plod al vitelor 165
pdzitor 297; averii bisericesti 234 plug, .url [in proprietate) 153, 154, 157, 161;
peeete 213; a pune 208, 210; - caznaceistvii - va ara cite 10 pasi 153
85; cirmuirii 84; domneascd 114, plugarlui 239
116; Expeditii 226; baznelii 96; poamd struguri" 231; poame, ce se vor stringer
impgrgteasc5. 74 din livezi 37, 279
peeetluirea haznelii 82 poartd, 11 Tarigradului 344
pedeapsd, -e 271, 274; Cu asprime 156; poeilintii 359; - in mIngstire 261
de moarte 286, 291; dupg pravile 201, poé[iltalionl 103, 105, 137
256, 257; spre pildg 28; - trupeascl pallItamtor functionar de postg" 208
36, 37, 58, 271 pa[ijtd 34, 46, 81, 83, 137, 138, 207; can-
pedepsI (a se) Cu rnoarte 272 toa 34; expeditie 34, 124; expedi-
pedeps/re 258; spre pildg 293 tor 105;
pedestrime 332, 333, 334, 337, 339; iregulear- poqiitmeister 103, ' 137; postmeister 243
nia 341; regulearnicg 34 1 pa[i]tovaia cantora birou de poFtà, 124
penea, penii amena." 220, 221, 222 pod 307; starea podurilor 45, 59, 60; tocmirea
penith prin rint dimpreung cu 1 oala 2g8 .-- 177
pensle. -1 1+3; agonisit5. 209 podoabe la biserici 182, 183
perevodcic traducgtor" 109, 110 podorojni ordin sois". de luat cal de
pergament 290 poc[i]td 42
perie, -1 290; neboite 289 podpfsed dispozitie, ordin scris" 176, 220,
perilipsis de obste 319 254
persoand, -e, 221, 359; nu atirnd de la stg- podread antreprizg, contract" 208; podrea-
pinitorii pdmintului 37; creditarisitá duri 45, 49, 193, 205, 219, 221, 227;
de ocirmuire 55; duhovnicesti 172, 280 cu hazneoa 31
personalnied, -e dvoreanstvg 147; indatoriri podriadcie, .1 47; contracturi incheiate cc
164, 166; slobozdnia tgranilor 39, 150, 47; impgrgtesti 221
' 158, 159 podusnoi oclad coa de bir pe capete" 147
personalnleeased slobozdnie a lucrgtorilor de podylg, -uní faptg, ispravg" 315, 322, 32
pgmint 152 332, 335, 344
pesedril 36 podvoadi obligatie de a face argusie"
peste sgrat 300 pogon 154., 162
peteei 289 pogondrit dare", - pe slingngturile de tutun
plerderea vietii 271 37, 38, 45, 216; pogonorit 214
pierzfitoare boalg 292, 303; neunire 322 pogorire in slujba cliricilor 260
Oda lucreazg spre plecarea omului 280; pohod in armie 204
a patriotilor 304, 320 polar incendiu" 60; tirg ce se stergea de -
plperiu rosu 300 338
pisarla 283; satuIui 194 pojijle bagaj, calabalic" 293
pismovoclitel secretar" 54, 104, 106, 107, pol jumgtate" galbgn 37
108, 135, 138, 140, 141, 143 pole, -nri 59, 60, 83, 86, 87, 177, 327, 334;
pline cereale" 37, 44, 60, 158, 196, 220, 237, de cavalerie 341; de eggri 332; de
335; in grguirtg 160; sd samene tot pedestrime 339; armiei 84, 112;
feIiul de 340; bine coaptd, 300 sau comgnzi 59; se cvartiruiesc in tirg
pinza 290; boitg 181 84
piral pentru averi 77 poleornie 198, 243, 244, 334, 335, 339, 360
piris 72, 90, 95, 97, 207 pod - 333
plrlt 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 77, 78, 90, 95, polignitoare boald. care doboard, omoar5." 281
97 politieese, -eased fiintg a Gretiei 344; ,-

Orla 267 giudecd.torie v. judicgtorie; - gubernator

plan, -ari sau carte hotarnicd. 263; sau v. gubernator; ocirznuire, v. ocirmuire;
hotarnice 96, 97; de acareturi 48; slobozgnie v. slobozgnie; politicesti co-
de hotdrituri de mosii 99; de pdminturi respondentii 323, 324
48; oras construit dupg .44 polltariu care are polite" 211
platfi 275; capitelor 227; dgrilor 217, politie 34, 42, 61, 91, 94, 124, 127, 14 1, 142,
218, 226; prin invoiald 45, 167; pos- 143, 156, 166, 168, 228, 234, 285; ord-
linilor 210; plgti 223; infringtoare 46 seneascg, 35, 44, 104, 105, 170, 172, 173,
plat-adiutantul cetAtii 238 174, 176, 198, 202, 217, 237, 270, 285;

391
www.digibuc.ro
 orasului 270; paminteasca 34, 44, povilluire 170, 177; - prin predlojenie 172;
57, 58, 151, 168, 170, 172, 173, 174, 176, catre preoti 180; duhovniceasca
197, 198, 202, 270; tirgului 62, 63, 64, 235; pentru ministerii 131
66, 70, 72, 73, 74, 78, 82, 83, 84; de la poviiilultoriu a armiei 199; povatuitorul dvo-
tirguri 35, 234; tinutului 97; de la reanstvii ivite-gubernator 29, 40
uezduri 234 povestea instiintare a giudicatoriei" 70, 71,
politmeister 35, 81, 33, 84, 104, 103, 126, 72, 175, 176, 190; - in chip de poronca
127, 141, 142, 143, 1-0; politmeisterii lo- deschisa, nepecetluita 69
curilor 172, 207, 285; oberpolitmeistri 207 pozemelnoi zboru, adica dare pentru pamint 35
pomana 296; lummari 294 pral de pusca 334, 336
pomaza.lnic pentru ungere [la botez] 181 prapur5ele 39: cin de .- 39
pomenl (a) imparateasca familie, la ectenia pravilk -e 27, 33, 41, 42, 44, 53, 55, 92, 114,
cea mare 358 123, 127, 128, 12.9,144, 148, 152, 156,
pomenire 359; vremilor viitoare 320 153, 169, 173, 174, 176, 193, 194, 196,
pomescic, mosier" 35, 38, 42, 43, 58, 59, 202, 210, 213, 214, 218, 219, 221, 229,
60, 67, 68, 122, 154, 153, 156, 157, 166, 234, 257, 258, 259, 270, 280, 317, 322,
176, 186, 202, 212, 217, 218, 220, 222, 227, 340; pentru alegerea deputatiei 170;
263, 267, 293, 297, 319; mosie de 59; pentru averea haznelii 96; bisericesti
sate de 58; pamescic, -i 60, 157, 158, 258; carantinii 103, 110, 273, 274, 275,
159, 160, 162, 167, 298, 308, 340 286, 291, 298; de indatoririle eantorei
pomosale (functionar) ajutor" 123, 126, 193; 88; cirmuirilor 30; asupra hotaritu-
de arhitector 33; de doftor 34; rei 99; a imperiei 37; a ispravniciei
de zemlemer 33 284; pentru intarirea planurilor si a
ponomarlu paraclisier" 244, 247, 248, 249, hotarnicilor 99; ostenesti 327, 340;
250, 254, 263, 266, 268 pentru partea meditinei 34; pentru
popor 178; - bisericii 234, 235, 264; popoara scoaterea sarii 229; Senatului 145;
di biserici 169, 170, 171, 182, 186, 192, taxii 128; pe temeiul pravilelor (si obi-
280 ceiurile) Moldaviei 62, 72, 73, 96, 159,
poporeni 178, 181, 182, 186, 187, 188, 192, 167; de bune naravuri 195; larnuri-
193, 194, 200, 234, 235, 237, 260, 263, 279, toare 203; pentru calugari 261;
280; bisericii 191, 192, 267 sfintilor parinti 181, 186
poreadca ordin" poroncita 177 pravitel cirmuitor" 308; praviteliu cantele-
poreda 265, 267 ariei 2 15
porn1r1 volnice 158 pratlenie conducere" bisericeasca 186, 264;
poroneal, 4 78, 152, 172, 291, 314; caimaca- duhovniceasca 189, 192, 194, 233;
nilor 153, 156; ale cirmuirii 31, 158; gubernscaia, 208; ocoalilor 319;
cirmuitoriului 226; - ispra'vniciei 177, ocoalnice (ocoalnicesti) 318
178; imparatesti 56, 171, 198; des- prazniee a nasterii si a numelor 359
chisa 42, 59; poruncl, -i 13 1,' 2 17, 283, priidAelune 44, 63, 218; celor sfinte 63
324; de obste 117; in scris 261 prüffirli $i tunuri 310
poruteie 332 prfijint 162
postavurl 290 prapildl (a se) s-au prapadit Napoleon Bona-
posesor, 2,48, 293, 298, 308; mosiei 153; parte 318
sau otcupici 156 prasit sau sapat pentru papusoi 154
poslanicestvo solie, ambasada" 146 prfizi 188
posledui (a) suma banilor 81; numeratia prAznul (a) duminica 235
filelor 210; proiectul... s-au posladuit cu prfanultorlu molebin 314
asezaminturi 159 predlojenle, 4 propunere, oferta" 41, 100,
poslu,anie 261 131, 169, 171, 172, 175, 215, 226, 320;
posluvde 261 gubernatorul politicesc (la catre ocir-
postanovlenie hotarire, decret" 221 muire 42, 217; Sfatul oblastei locu-
postroica. constructie" regulearnica 177 rilor judecatoresti 131, 132
postul Adormirii 301; SI. Petru 301 predmet afacere, calla." 176; ..... ispravniciei
poOlnA, 4 45, 203, 208, 209, 210, 212, 220, 221; 177
plata 83; in rinduiala 31; de pe co- predpisanie, dispozitie scrisa" 292, 294,
rabii 222; haznelii 41; de intarituri 340
203, 204, 213; poslanie vamilor 2.16 predsedatel, presedinte" 101, 102, 103,
potlr 181 340; cantorii de hotarituri 40, 89, 99;
potrIvitoare masuri spre indreptare 253 intiiu sazatoriu 40
potop ne izbaveasca de) 306 predstavlenie raport, relatare" 29, 33, 100,
112, 123, 124, 129, 152, 171, 175, 176,
poneente, -1 predica"; sa fie cetite 185; 213, 215, 231, 264; gnbernatorul politi-
a cliricilor 187; de preotie act de cesc catre Verho-vnii Sfat 42; Sfatul
hirotonie" 187 oblastei catre gheneral-gubernator 132;
povatui (a se) cu potuncile sfintei credinta 324 prestavlenie ocirmuirii 34, 61, 62

392
www.digibuc.ro
 predsta%lisl (a) a raporta, a prezenta" 121, prez1dentle, -1 30, 125, 141, 340; ocirmuire
129, 130, 175, 177, 185, 217, 224, 226, sub -, 199; ispravnicului 169, 172;
227, 335; la carantinb, 286; la consis- namestnicului 159
torie 233; -, condicele 194; prescrierile prlbeuiti greci i moldoveni 234; -- s-au pri-
isprävniTiei 138; prista-/lisi 230, 334; mit ca oaspeti 254
pristavlisásti isc5leste" 301, 302 prlcaz ordin" 123; obstestii purtázi de
predsta/ilisire 221; arhiereului 194 grija 34
predvoditel povdtuitor" 39, 176; predvodi- pricazcic, -i administrator" 212
telul dvoreanstvei 39, 40, 47, 101, 133, prleinil, -1 55, 67, 223, 325; ,- pentru atingere
138, 149, 170, 172, 198, 207; e., dvorenilor de cinste 77; atingátoare de fetile parti-
151, 138, 159 culearnici 226; de cercetKri 29, 32, 141,
prefaccrea dreptátilor color de obste 169 209; criminalicesti 29, 32, 35, 55, 62,
prefect Seminariei 243 63, 64, 65, 208, 209, 219; -, celor de cri-
prelunglre, s5, nu se facl. cu lucra,rea 262; minal 77; haznelii 33, 55, 62, 65, 95,
boalii 277 219; - de hotará 83, 92, 94, 95; de
preosflnila sa 183, 185, 189 hotarituri 91; ", giudeatoresti 201;
preot,11 37, 117, 119, 156, 169, 178, 182, 183, de judecata 32, 113, 129, 175, 176; ,- de
186, 187, 188, 190, 192, 193, 200, 229, 232, n'Una 209; e- ostinesti 208; particulari
233, 233, 244, 2-15, 246, 247, 248, 249, 94, 95; particulearnice 207, 208; -
250, 251, 254, 257, 259, 260, 261, 263, 265, po/iticesti 35, 62, 75, 77, 208; politie-
266, 282, 307; de popor 156, 183, 189, nesti 207, 208; tuzlalelor de sare 135;
304; invdtati la scoli 185; preut 268 streine [afacerile externe] 133
prepus pcntru boall 282, 283, 244, 287; pri- prieinuIre de scirb5 77
pus pentru netrebnice pricini 56; pre- pricit ce au fácut vedomostie 264
pusuri in pricina hotAriturei 99 prietenle cu cei asemenea lorusi 186
prescrlere, -1 215; -, hotarului mosiei 94; prIffoniti ce curg pentru hotar 92
sau izvoade recensamint 51, 52; a prilninill in ráli urm5,ri nu pot fi martori 93
acareturilor 48; -, de 15,cuitori 178; sa priincloasil purtare de grijá 324
llcuiasca fiisticaria unde 1-au apucat prlinta imparátestelor adunári 322
156 primejduitoare boale 2'9
Frescurárilii 266 prinnivara, zile de arat 161; pentru ultuire
preseajnii (jurati) 136 277
prestol, -un 181, 182, 183,263; imparAtestii
prtmlrea giurámintului 307; oamenilor fu-
sale mariri 57; e., Rossiei 313 gari 173, 174; e- in uvajenie dovezile 353
prImitorl 83
presudstvle , sala de judecatA, judecatorie" 30, prinde (a) marfá ascunsa 274
56, 63, 73, 75, 76, 77, 102, 128, 130, 153, prinderea fugarilor 201
168, 210, 222; -, cantorii 88, 96, 98; pripas, -mi 332, 333, 334, 335; - de hranl.
cirmuirii oblastei 46, 50, 51, 52; 333; - de rázboi 333
comisiei 9!, 93; - giudicátorici 71, 72, primeldia boalei 292
213; -, a oblastii 84; upravei 141; pasos in famclii [nasterile-1 178; de mara
- politienesti 213; locuri de 29, 41, 272
45, 47, 52, 217; scaun de e. 189; presust- prlsosingi de vite sau oi 155
vie 47, 49, 168; -, de recruti 202; so-re- prIstav comisar" 127, 1-11, 229, 230; pri-
tului 158, 159; presutstvie 34, 89 cinilor de cercetare 142
presvIter, de popor 178 prisudstvei (a) a fi prezent" sá prisudstvu-
pretendator 64 iascA 269
prisusimiusciiu asistent, rersoarill prezent5,"
pretentle, -1 65, 68, 167; prin mArturii 54; 256, 264
asupra satului 49; particulari 67; prIveghea (a) 166, 298; buna orinduiall in
pretenzi 96, 224 bisericil 180; ocirmuirea va a-lea datoria
pret, -un l 60, 61, 156, 167, 212, 234, 237; - de a 155
s5, va alcatui din pretaluire 49; preturile privenhitorin asupra hoalii 282
sa fie másurate 44, 46; pretul averii pre- privinhere 174, 175, 177, 264; asupra
tuirea" 203, 204 torilor 258, 294; pentru continirea fu-
-pretfilui (a), sa pretáluiasca averea 61; garilor 178; pentru implinirea ponturi-
Cu picrderea vietii 276 lor 293, 308; a blagocinului 260;
prettllulre averii 49; pentru acareturi 168 carantinii 272, 273; e., drumurilor 177;
e-, a ocirmuirii 28, 159; politicescului
pretillultor de averi 49 gubernator 171; a tinutului 177; privi-
.1) re z I de n t 123, 130, 133, 134, 140, 141, 143; ghicri ingineresti 219
deplin imputernicitul 101, 340; intiiu prk llelilti1 45, 140, 1-0; pentru treapt5. 36,
seatoriu 32; a divanurilor 199; in 3-, 51; a Moldavii 36, 38, 145; ale
Expeditie 52; de giudie5torie 29, 32, Printipaturilor 343; treapt5 de lacuitori
74, 124, 137; a Sfatului 29, 56, 144, cu privileghiuri 36
145, 356; vise es, 236, 243, 246 prilileghlate stliri 171; -, trepti 173, 171

393
www.digibuc.ro
procatoh, -1 353 210, 212, 221, 224, 227; scrna a 10 ..... ce
prochimen 305 sa cuvine oblastei 131; ~ de pe venituri
procl (I) 235 222
proeopsald 268 proviant 141, 143; ~ slujitorilor 109, 110
procurator 33, 54, 62; de gubernii 33, 208; prodnile, -I a Rossiei 71, 173, 174; rossi-
oblastii 33, 53, 55, 102; atinutului enesti 174
33, 54, 57, 64, 65, 66, 81, 83, 84, 95, 104, prund 269
176, 177 publicarisi (a se) 174, 175, 176, 196, 197, 218,
procurar 135; oblastei 123, 130; a tinu- 234; in norod 323, 350; rinduiala
tului 126; gheneral 29; ober ...a 208, carantinilor 281; ~ in tirg pentru vinzare
356; procoror al tinutului 139 83; prin tipdrite ucazuri 349
procuraturd a guberniilor i inuturilor 207 publlearlsire 175, 217, 258; slobozite de
producturl 77, 163, 328; preturi asupra - lor cdtre stdpinire 31
44 publicadslt, -A tirg ~ 49; tirguire ~ 37, 45,
Dreedros, gubernatorul politicesc este cir- 47
muirii 41 publlealle in 6 luni la toate zilele de tirg 61,
proestos al bisericii 185; reportuiesti 263 115, 117; in biserica pentru cununie
progon, -un taxd, pentru transportul cu ti-A- 184; din partea ocirmuirii 228; sd.
sura de postd." 226; banii 59 vinde Cu ~ 272
prohodl (a), sá se proh descá afard 297 publleit, -e, prin scris in s-au dat 113; -
prohod1re 184 mdrturisire a credintii 35; drumbri 37
prolect al asezdmintului 27, 28, 157, 159, 163, pud, -uní 233, 334, 335
171 punet, -ad 144, 198; ~ ce insamnd botar 92;
pronie 322, 323; statornicd i necratia 326 - din pos/U/aire 172; pont, -un i 92, 121..
pronomie, -i 32, 33, 42, 145, 169, 171, 195, 144, 148, 153, 156, 166, 167, 168, 189, 194,
196, 199, 215; dreptd,ti i ~ 35, 121, 122; 218, 220, 233, 234, 3z4; ~ sau asdzdrile
indamindri slobozite prin legiuiri 144; pentru indatoriri 150, 155; ~ asezamintu-
blagocinului 189; -a dvoreanstvei 150; lui 164; ~ pentru impArliteasca familie-
- a dvorenilor 152; 15.cuitorilor 152, 347 ; oroncitoare 156; a pravile-
159; pdmintului 62; - pornescicilor lor 263; a visteriei 152, 15', 154, 157
158; - treptelor 170; la vlejv ris 171; punere la cale organizare] 34, 170, 1-1, 2-8,
si obiceiurile Moldaviei 93; - Printi- 294, 297, 301; spre asezare 175- ~ de
paturilor 344 la II altul Sfat 226; a haznelii 2 , a.
pronomion 39, 45; obstesc 38; pdrin- lipsi otcupul 231
tesc 36 bube Cu 278
proporlie, -I 157; cumpdrare in ~ pentru un purtare, -Ad 258, 264; Cu cei biruiti
an 193, 233; de finat 165; le clä lor 325; rasei i camilavcei 261 ~ de grij&
rinduitd de pdmint 159, 166, 167, 168 196, 222, 253, 293
propovedul (a) cuvintul lui Dumnezeu 178; purtfitoare de biruinta oaste 322
norodului datoria sa 311 pustilre, vdrsatul face in norod 276
propovedulrea Evangheliei 179 putere, -1 107, 277; ~ unui loc sau fete in
propoveduitor 179 hotarul lucrdrii lui 132; - obiceiului 158-
proslavIrea patriei 315 ~ pontt.rilor 159; a proiectului °brazo-
prostime de suflet 217; a dipArta di la 111- vaniei 159; rronomille 189
cuitori 295
prosenie cerere, petitie" 207, 208, 209; pro-
sdnie iavocinaia cerere fIrd autorizatie
prealabila" 208
protle 187, 189; a lua sau a da in schimb 117 rachlu 220, 300; otcupul de - 135
prothesmei soroc de 18 luni pentru strdmu- ralla pentru ucaz la obsteasca adunare 317
tare"; vremea 146 ramuri ale muntilor 343
protImist (a) 271 rane aducdtoare de moarte 306; [fig.] ~. au
protimisis 29; a rdscumpdra 113, 115 priimit in piept patria noastrd 312.
protocol 92; ~ sd va alcdtui rusdste i moldo- rang 333; boieresc 36
vineste 32; al cantorei 96; protocoluri raport, -mi 61, 78, 100, 190; an dat - 266;
sau decreturi a giudi atoriei 55 ocirmuirea oblastei face 131; trimite
protocillit, adiverinta de secretariul 74 298; de la ministru 2.32, 356; ~
protocolist [la Expeditie] 136 a proestosului 263
protest contra invoielilor 164; vexdlilor rasfi 261, rease pentru preoti 187
208 rascladcdrepartilie" 198; a estor posline
protoiereu, -1 37, 237, 293, 295, 248, 253, 265, 203
302; ~ armenschii 248 rascolniceascd a cutdrie secte 267
protopop, -1117, 200, 235, 2-'4, 252, 258, 260, rasporeajenia dispozitie, ordin" nacealstviei
359 223
protopresviter 190 rastoropnosti istetime, promtitudine" 299,
profent 129, 130, 223, 224; protenturi 203, ratman, consilier" 106, 126, 129, 139;.

394

www.digibuc.ro
 de la maghistrat 140, 141, cf. germ. report, -un l 19 0, 342
Rat reserlpt, -un l 2 8, 196, 355; impMatesc 196,
ratusS -e primMie", 127, 140, 141, 207, 224; 200
rato. 210, 222 rezervurlle din corpusul gheneralului Rot 392
razread clasd, categorie" (academiceascri. rezolutle 67, 69; giudicaoriei 77; in
treapta) 265 scris 73, 93
rfielre a trupului 299 Atka (a) 156; Iocuitori s-au ridicat din sate
rfidfiebil si roduri crude a nu minca 300 156; obiceiul, ci numai un chip di apa-
«Mukha, -e [de bani] 222, 227, 240; e., ce sl rarea vietii fiistiaruia 296; pe plan
cuvine haznelii 48; din venituri 223; ductile si reductile 90; pre toti turcii
airasiti din otcupuri 219; rAmAsituri 216, de la un cap 328
22/ riznitl vesmintar, sacristie" 193
ranitl 338, 339; .-.. upr 332 rindulala la datul sumilor haznelii 47
rapt (a venitul 234 rimatorl, desAtina pentru 36
'alike de averi 76; banilor 219 rldleare armelor 322; atot norodul 326;
riipltori 255; de dreptul haznelii 219 de cinste 284
raportul (a) 176, 181, 182, 184, 186, 188, 189, rindulalii, well 58, 217; dMi 38; zacoane
210; ispravniciei 177, 178, 284; a ra- 58; a lucra pe i limba rusasa
portui de sosire 295; se reportuieste Sino- 34; ..- carantinilor 272, 281; daniilor
(iului 262 113; giudic5tii 65, 167; hotArit4
-rapsire 114 53; podvozilor 177; politieneasca
riisarltul soarelui, a lucra de la la apus 162 178; schimburi i z&logituri 113;
rasplatIrl in bani sau daruri de lucruri 78; vinzMii 113; rinduiele a ocirmuirii 43,
pAgubirilor 344; pentru cuvintul sfAtu- 196; de bani 46
irii 311 rIndulre vremelniceasclt la lucrul obstesc 271
a5spundere, -1 295; fagIcluita in instiintAri rIndultul lucru boieresc 166
298; personale 36 rIndult1 la straj6. doi 15.cuitori 296
casturna (a) tronul 343 rivna comitetului 236
tralsturnare legilor 322; obstii 322; sfin- rival (a) folosului patriei 199
tenii 322 ronda izbinzilor 322; pàcii cistigata 322
rrasuilaturI imprejurul zgiriiturilor, la ultuire match) de arestanti la cetAti 202, 219
277, 278 robi 209, 210, 212, 219, 221, 223, 224, 267;
vatilelre a la.cuitorilor 217 fac negutitorie 213, 220; la dvorenii
sautatlea1 intimplari 294 rossienesti 122; a haznelii 222, 349;
rilvarsare a apei cea mare 332 impMAtesti 220, 224; a pomescicilor
travizie 135, 220; cercetarii [giudiatoresti] 122, 224; -.. prizonieri" 335; sA d5.
63, 64; Expeditia face locurilor ce-i slobozenie 204
stilt supusl 47; lucrarilor 31; Sino- robl (a) pe seraschir 337, 339
dului 262; de suflete 222; revizie a can- robie neamurilor streine 3 18
torei 96; a hotaririlor 126 roblta Evropa 322
-1 39, 115, 167, 168, 169; in mosiile rod [neamul] 40; [urmasii] 36; roduri
altora 114 mintului 155, 158; de pe tarina 160;
razbol, -oale 157, 199, 227, 320, 326, 327, 342; pacei 343; parintestilor ingrijiri a
sá aprinde 322; incungiurMile 275; ocirmuirei 215
cel dintre noi 306; legiuit, pornit rodire piinii 60, 129
pentru apMarea driturilor imperiei 342; rotiojInl 289
s-au scos afarl de hotarA 313; vars5.- rospisanie inventar" a cvartirilor 177
toriu de singe 276 rosplsca 298
alizbotnlele 44 rossianin 313
0.zboit, oaste - de gerul cel mare 310 rossien1 268, 304, 319; rossiani 336
razmoale materia 279 rost 185; Catihisisul s5.-1 stie de 185
wazvratIre 158 rosata ce sa intimpll in prelungirea boalii 277
recambie 224; banii 224 rublfi, -e 101, 207, 211, 213, 214, 2 16,219, 220,
recognostirova, 341 223, 236, 237, 240, 266; de argint 106,
reeomendatie 264 107, 138, 139, 142, 225; de argint rusIsti
ireerutatle, -1 223, 327 86, 87
reerutl, 121, 202, 223, 327; partiile de 83 rucavitl 181
rector seminariei 269, 270
reductile, v. ductile (add 265, 266; de aproape 93
reida mil" 339 (talent.) 265, 276; puntul 114
Teghlstrator 249 rugfieturte 179, 227, 231, 255, 269, 314, 321,
reglament 211 328, 358, 359; multemitoare 313
regulearnica pedestrime 336 ruptas1 35, 37, 38, 121, 125, 138, 170, 171, 172
relatle, aceastA au iscalit 332
ceplied, -1 65; fiisticare la giudecatA, sg. facA rus, ru0 237
72; sau raspunsuri asupra pricinii... rusase, -stl 332; °stile 157

www.digibuc.ro 395
rasaste 270, a vorovi 270 schinill noroade ce umbil din loe in loc Cu
rusumaturl /adeturi 35; a haznelii 37, 58; colibi 276
rosomaturi ce sa dau in nlimala 135 schipidar terebentina" 300
sehit, -un i 244, 359
Mudara de fier 290
schlptru de fier 316
sclrba inimii 322
sable, sa, ne izbaveasca de 306 scoarie 289
salahorl, -I 44, 77 scoate (a) la aer 294; din cin 259, 262;
sama cu amanuntul pentru fiistecare an 47; sabia impotriva Portii 344; piine peste
samile 83 botar 196; sare 229, 230
sames 104 scopos 195, 196, 199, 202, 217, 236, 237, 324,
san demnitate" 185 326; a ocirmuirii 215; scoposuri faca--
sare -24, 229, 230; s-au copt 229; tuzlalele toare de bine 199; obstesti 43
de 135 seNitorlu de sare 229
sat, -e 36, 46, 80, 81, 82, 146, 148, 156, 165, serle (a) in condica 189; - in limba moldove.
166, 170, 177, 214, 221, 233, 234, 263, neasca 268; venitului si a cheltuielii
270, 282, 294, 308, 326; incungiurat cu 233
straja. 284; hazneli 48; unparatesti scriltorlu 106, 111, 112; auditoresc 239;
85, 202, 214, 2 16, 231; ". megiesite 284, cantelariei 103; de cantelarie 133,
296; pomescicilor 58; tinute vre- 135; de jalobe 218
melniceste de particulari 38; bulgaresti scrisoare, -1 118, 190, 227, 228, 351; catre
156 norod 336
salcera a) 162; trei clai pentru o zi 154, 158 scrisl la reiizii 220
sficerator, -1 157 scutcala [de dan] 36, 196
sAelre 160 scutelnicl 2 8
sacries de lemn 181 scutire de lucru 159
silerlu, -1e, tunuri cu cele cu incarcaturi seciestru 83; se vestru 227
342 seclestrul a , secfestruiasca averea 61, 83
salas, despartire de salase 117 socia zaporoienilor 332
salasluire a lacuitorilor 215 secret, trebuinta de 226; pricina. de 226
sallistl 36 secretar 109, 110, 173, 178, 210, 226, 290, 314;
sillistra 300 ajutoriu - 243; gubernschii 2-14, 248;
s'imana (a) cimpii 340 colejschii 249, 250; ober 203; 257;
saminatorl de vesti 218 secretariu 74, 101, 102, 103, 104, 133,
samanalturil, -1 155, 158; loc 165; 134, 136, 137, 138, 139, 140, 243; can-
de tutun 45 torei 89; secritar 54, 352
sanlítate, sIt nu sa pricinuiasca vreo strica- seminal. 265; senun rie 232, 2.44; cea mai
ciune sanatatii copilului 184; locuitori- inalta scoala a iparhiei 263
lor 177, 285; oamenilor 272; suflete- semlnaristi 239
lor 302; trupurilor senaIntIle clun ei 293; seminturi 340
silpat pentru papusoi prasit" 154 semn, -e, a pui ta de cinste 260, 280; a
sardar 249, 299 boalei 1 olcra ni ibus 299; P., de ciuma
sartlfirie Orhei 133 284, 28-; de var at 276, 2-8, 28-;
salvirsl (a) cele sfinte 259 de otlicii a ordinclor P8; samni-hotara
silv1r5Irea domnului imparat 334 94; h tlxiturei r ntru insamnarea ho-
stIvIrltoare hotariri hotaririle judecatii 32 tarului 100; semnur dc varsat 277, 279,
Otean, -era 43, 151, 152, 155, 156, 157, 158 287
160, 161, 163, 166, 168, 178, 212, 244; senator 315
dator a li.cra 12 zile 153; din nou sententle, i calirea 97
lacuiti in oblaste 44; imparatesti 44; seraschir 336, 337, 339; serascher 337
lucratori de patnint 35; nesilitoriu sete nepotolita 299
sau nesupus 166; prosti 37; taranii sau sfat de obste 113, 114, 116, 120; , doftoresc
37 299
seandilla 257; scandele 188, 189 sfarima (a) flotilia 333
scandelistre 181 sfarilmarea armiei turcesti 336
seara neamului si a rinduielii urmasilor 146 sfatnire, -1 261, 280, 295; duhovniceasc&
scaun, de domnie 113; cnejiei Moldaviei 93; pastoreasca 228
237; imparatestii sale mariri 200; .- sifitultoriu cuvint 302
imparatiei 351; imperiei a toata Rossia sfert, sfert 224
351 sfesnle de aloma, sau de fier alb 181
seildere numärului norodului 52; scaderi in stetnic, svetnic statului 252; de taina,
famelii 178; p tgubi i a haznelii 219 315, 319
scapare peste hotar 195 sfed intre pomescici 158, 191
schimbarl la stringerea veniturilor 216; ,- sfini rimatori 36
de mosii 113, 115, 116 sfEntenla tractaturilor 325

396
www.digibuc.ro
sfinli (a) in stihariu 265 slujba in armie 109, 110, 111, 112; blagoci-
slintirea apei 181; pasti 301 niei 184, 190; P., cinovnicilor 45; dvore-
sfirsit, razboiului 325; pravilile date pentru neasca 146; impargtiei 39, 37, 159,
acest - 170, 197 270, 284; a marii 209; ostineasca
sidelti meseriasi care lucreazg in casa" 212 39, 209; politiceasca 39, 270; - poli-
sigurantie, sa ada, in casa pentru 279; tiei 166; preutasca 267; [religioasa]
buneistari 199; fiestecaruia norod 321, in biserica 264
313; haznelii 47; - pentru hrana noro- ship (a) spre folosul obstesc 177; slujasc oaste
dului 129; - hotarglor 343; de obste pe mare si pe uscat 219
293 slujitor, -1 180, 183, 184, 186, 187, 192, 193,
sigurarist, capital de bani - 67 194, 232, 263, 267, 268; ai canteleariei
siguripsi (a) despagubiri 343; sigurivsi (a), 103, 104, 134, 135, 137, 138, 139, 141,
sa, sigurivsim linistea i bungstarea 353 142, 143; la foc [la pompieri] 105, 141;
siguripsire 201, 336; sigurivsire 198; fetelor - oltarelor 183, 311, 313; - ostinesti
si a averilor particulearnice 325 109, 110, 111, 112; rossienesti 147;
slflurlvsltù rasplatirea pagubirilor 341 dreptatii 239; idolilor 255; celor
snip, -I 294; nu au fost in zgdar 326 sfinte 191; - servitor" 212, 273; sluji-
silnicie, improtiva tractaturilor 325; el- toriul bisericesc carte de ritual' 358
nicie 44, 322; partii muieresti 63, 309 smerduire molipsire, contaminare" bolii 57
Omit (a pretul dragostei 357 sminti (a) au smintit hotarirea 328
sinilire a iubirei 303; de priintg catre sca- smotritel supraveghetor" pen tirguri 177
unul nostru 322; de obste a norodului snop de patru palme domnesti 162; o claie de
169 snopi 39, 157; piinea in snopuri 160
sine, de sa intglegi 169, 171 soarta celor inciumati 288; acestii tAri 322
sinet din vasmint5,rie 263; sineturi casnice sobor, adunare de - a arhiereilor tarii 116;
206; de imprumutare 204, 206 scaunului 226; soboarg bisericg mare,
singur stapinitor 203, 232, 256, 257, 315; catedra15." 357, 359; Adormirca de la
singur stapinitoriu 198, 217, 218, 301, 321, Moscva 354
323, 325, 326, 327, 330 sobornicenseg /indreptare i hotärire 113
sirimani 126 socoteala cvitantiilor 327
sistema, neinlesnirea ce sg ail& in priimirea socotell pentru bani 221; asupra lucrului
dajdiei 215; sastima indatoririlor sateni- 221; iscglite de datornici 208
lor 157 socoti (a), socotindu-sa ca Chid ar fi tot dintr-o
simbre 161 tara 324
singurisite cu pritenzii 224 socotintii 262, consistoria pune a sa 262
Orb' 343, 344 soifsolul faptii 298
sIrguinja, -I einovnicilor 172; ocirmuirii soldat, -1I, proviant pentru 141; - osti-
293; dupg nenumarate au luat Erivanul nesti 274
325 sol, -I 42
slavoslovie lauda" 228, 235 solie 146
shibilnogi 303 soobscenie comunicare, instiintare" 78, 84,
slabfichine, din varsat firesc 305; in niacin- 257, 296; Sfatul oblastei - cgtre guberna-
[semn de ciumg] 287; stomahului tor 132; politicescului gubernator 129
303 soroc, -oace 93, 223; apelatiei 99, 176;
sliivit, -A, temelnica i pace 326 pentru adunare 74; spre aratare 75;
slobod, -zi a intra in slujb5, 270; alesveri- - a comisii 91; pentru dari 79, 80;
sitori 229, 230, 231 - de giudicatg 70, 71, 72; invoielilor
slobozente libertate", 35, 90, 208; noroa- 164; de jalobg 94, 220; legiuit 222;
delor 322; de a alege deputatie 170; la lucruri 77; prelungirea P. 224;
credintei lor 336; lacuitorilor 217; la vinzare prin mezat 82; de vade 227;
lucratorilor de pamint 152; in negu- sorocuri de apelatie 175
tAtorie 224; noroadelor 322; pravili- soroeltai zi 75
lor 27; politiceasca 39; taranilor soslovie, -i stare, paturg sociala" 42, 171;
150; urmarii alijvirisului 44; de pla- - dvorenilor 144, 145, 150
ta dgrilor 39; de datoria racrutasca 196 solla preotului 265
slobozi (a) din inchisoare datornicii 219; s6,-i sotietate rossieneascg biblieceasca, 236, 238,
sloboadä in sat 295 239, 242
slobozte 267
slobozire de supt giudecatg 219; manifes- sovetnic 30, 31, 102, 124, 134, 135, 137, 175,
tului 219, 220; noroadelor si a impala- 178, 217, 243; de giudecatg, 32; colejs-
tilor 312; sgrii 230; ucazului 221 chii 243, 244; deistvitelnii statschii
slobozit , -fi carte sau poronca 156 215, 243; nadvornii ^, 243, 244, 246,
slove 194 247, 251; statschii 243, 285; titulearnii
slovesnia verbal" 207; fac cunoscut slovesno 245, 247, 248, 251; tainii - 175, 231;
229 voenii 243, 247; savetnic 281
de curti 217 spatar 156

397
www.digibuc.ro
spala (a Cu otet 289; cu sllamura de sare steau, -un l 323, 333, 334, 336, 337, 333, 339,.
295 342; steagurile flotilei 335
spillare cu apa cu otet 290 steelisoare 279
splrt de nasatir amoniac" 300 steeluta 279
spital 47, 228; pogonaritul intrd in folosul stema tarii 113
43; spital 263 stlh 306
spltfi drorenestilor neamuri 144, 145; nea- stlhare preotesti i diaconesti 181
murilor cu rodul sal' 146 stingere a ciumei 293; datoriilor 221
splIfirie 290 stilp negru [semn de hotar] 94
spInzura (a), la moarte grabnica intr-o stInjan, stinjeni 163, 229, 289; -., domnesc
prdjina un petec de pinza 283 160, 161, 162; cubiceschii 163
spinzurare a ocirmuirii oblastii cOtre acea stolita capitala" 170, 192, 212, 223, 223
mai mari ocirmuiri 132 stolonacealnic sef de masa," 105, 133, 135,
spinzurati de sine 253 136, 139, 352, 353, 354, 355; stolnacealnic
sporal lor au dovedit dreapta pricina 323; 226
intru latirea cartilor 236; - norodului stornah 300
[cresterea demograficá] 52 storoi, -1 ingrijitor, supraveghetor la biserica"
sporlrea invataturii 270 107, 192
spravca, -e adeverinta, certificat" 176, 189 strale 282, 239; potrivite cinului bisericesc
sprIjIni a), sprijinesc viata omului 279 187
!mamut, spurcatii 233 straja, -1167, 283, 284, 296; a trimite sub
sta (a) in genunchi [pedeapsa] 189; mortul 167; a tine sub 5-1; carantinii 272;
in biserica 182 caraulului 272; cordonului 109;
stamba tipografiei 120 cordoani pe hotar 280; cea din-
stantie de po6[i]ta 45 launtru 112, 219
stare, ;Mi treapta sociall" 121, 198, 199, strana [cinta] 307
200, 209, 224; fiestecare 196; i trepte striljer, -firl 136, 273, 283, 296; drumurilor
a lacuitorilor 51; a caror pronomii sa 297
asaz5. 171; bisericeasca 36; de gios straluelrea sa, &phi" imputernicitul namest-
114; in impar54ie 217; imparatesti nic 173, 176
310; a lacuitorilor 27, 33, 195, 214; -- stram 'U a), sa nu sá Cu lacuinta 156
lacuitoresti 197; norodului Rossiei 318; stramutare, dintru un loc la altul 158, 168;
proaste de lacuitori 270; situatia" cu lacuinta 154; a lacuitorilor 166;
de acum a oblastii 228; alesverisului de oameni 173
232; bisericilor incredintate 188; in streapcii avocat" guberniei /ajutor al pro-
ca,re se allá pamintul 263; lacuitorilor curorului 123; tinutului 126; strepciul
224 haznelii 65; strepci de pe la uezduri 33
staroste 126, 127, 193, 235, 245, 246, 247, 249, streln, -1 se numara in trepte dura natie, stare
250, 293; starostii bisericesti 182, 187, 191, sau mestesugul lor 38; - ce va veni in
192, 232, 234; breslelor 106; satelor oblastia Bassarabiei 269
151, 166, 262; a tirgului 106, 139; strlea (a) s-au stricat odihna noroadelor 325;
de tirg 140 pacea 327; a-si stomahul 300
statia articol" 240 strleare orinduielii 228
statornieire acestui pamint alaturat catra Ro- strIcateare pentru imparatie brodejnicie 175
ssie 169; cu 15,cuinta pe alte mosii 166 strInarl a prostimei 336
stilpin, -1 corabiei 272; locului 293; strimterlre sau acolisire 190; linga inima
89, 91, 150, 131, 153, 154, 155, 156, la inciumat] 288
159, 160, 161, 163, 164, 163, 166, 168; stringere de bani sau havale 47, 80, 240;
sarii 230, 231; satenilor 212; vor ca punga a banilor] 194, 232; darilor
priimi plata 275 214, 215; poslinii 220; protenturilor
sapinese, stapinestile scaune 316 224; sumilor pentru tirguri i spitaluri
stiManl (a) mosii de veci 40; au plecat Cu 15.co- 47; veniturilor 129, 212
mie sä stapineasca 309 strunelnatil stare a sanatatii 347
stilpinire 31, 320; i ocrotirea monarhului stuh, de carat stapinului 163
200; duhovniceasca 260, 262; locu- stup, -1 155, 164, 214; desatina pentru ", 36
lui 121, 174, 175, 176; oblastii 57, 59; sud judecOtorie, tribunal", sirotschii
- politicea,sca 228; a pomescicilor 218; (giudecatoria sirimanilor) 126, 140; slo-
turceasca 44, 291, 292; vremelni- vesnii (judecatoria cea prin cuvint)
ceasca 220; streine 42; oameni din 126, 139; sovestnii (giudecatoria cea
tureesti 60 dupa cuget) 123, 124, 137
stiplaltor, -I 92; cel legiuit s-au chemat la sudoare, la cel ce i s-au ultuit varsatul 278
prestol 313; de averi 220; - de casa sudetle 328
223; de mosii 94, 96, 151, 163; parti- suflarea celor inciumati 283
culari 35, 39, 169; pamintului /de pa- suirlete, parte barbItease5, si parte fimeiasea
mint 37, 96, 152, 133, 168, 223, 340; 149; de evrei 297; tagaduite 222
satului 223, 295, 296, 297, 298 saltelea ridicarea," poslinii 221

398 www.digibuc.ro
sultan 343 straf. -uri 56, 62, 66, 68, 70, 71, 72, 75, 76,
stunk -e 61, 68; pentru tinerea magistra- 77, 90, 93, 96, 100, 156, 220, 221, 223,
turilor 139; banilor 224; - biseri- 224, 227; ,.., de bani 271; strafuri i plati
ceascg, 192, 193; capitalului 2 19, 223; .- infringtoare 46
fabricilor 221; haznelii 51, 79, 219, strilfui (a) 185, 189
221; obstesti 51, 102; tirgului, adia strilfuire, -1183, 274; de bani 82
dau pentru parnint 35; de hirtie 213; striduit 265, 266
soma, 130, 131, 236, 319; de amuni- sturma, cu 337, 338, 339; celatta s-au luat
tie oatineasca 337; in argint sau aur 336; a merge la 337
204, 219; oblastei 229, 241, 264; somile
obstesti 274; castilor vindute 241;
de sare 230, 231
sunet de dargbane 333, 334
supraveghea (a) poduri, ezituri i drumuri 59 tabela de ranguri 147
suptsiori 278; supsuori 287, 288 tabfird, tabere intregi se inchina aruncindu-si
supunere catra stapini 199, 217 armele 310; au luat doao 337
supus, -si, supusii impgratescului scaun 200, tabie, Topdagului 337
213, 216, 217, 218, 224, 315, 320, 324, 326 tablii, -e listg, tabel" 80, 86, 200, 206;
surugil 86 87 de clari 81; de numasul gospodarilor
surpare a viclenelor socoteli 312 46; dupä, clasurile guberniei 203;
svidetelstvui (a) a depune masturic"; a pentru plata birului 84;
cerceta" sìI. svidetelstvuiasclt dezbracin- taeriruri vinovatilor 32
du-i de strae 282, 283, 285; sfidetelstvuind Monza, -e treaptg, stare" 37, 38, 121, 314;
trurul n ortului 296 Isoslovie 36; - bisericeascg 195, 228,
svidetelsivuire 284, 285; a bolnavilor 282 235; boiereasca 195, 199, 200; dvo-
sveaacenic preot", ober a glavnului stab reneasca 171; f." dvorenilor 36 152;
257 duhovniceasca 169, 171, 1S5, Di, 237,
230, 254, 2 59, _6 268, 301, 311; a 11-
cuitorilor 196; merineasca. 267; ne-
gutitoreasca 195
thmin 129, 130, 131; de venituri i chel-
salfei sa-N je" COO tuiele 47, 48 ; havalelilor pamintesti
satrii 118 46; taluninurile cheltuielilor (cheltuielile
sebelg rusasca 208 se fac dupg ) 131
seoali, acoli 187, 239; farg plat& 268; f.- talud, va trece prin marfil. 272
pentru norod 34; duhovnicesti 232; talnlea asezare a marfurilor 221
eparhicesti 267; pe la tirguri 268; talger 300
de nezd 265; de doftori 276 tamojnä, 45, 96, 60, 106, 109, 131, 204'
sedea (a) sa, nu sazá cercetatorii in zadar pro 207, 219, 221; de pe granita 107;
loc in cheltuialg 262 portului 107, 108; ocirmuirea 41
sedere interval de timp de activitate" la tas de argint 181
giudicatorie 63; siderea gubernatorului po- taxä catra Verhovnii Sfat 78, 95; taxia 138
liticesc 42; in presudstvie 66 tablità pentru plata birului 46
sezator, -1 in sfat 29; la giudecatorie 32; Oh/alit pentru darea caldurii 181
cel intiiu sezatoriu presedinte" a cantorii tägAduintA, -ti la vremea raviziei 220
96, 97 tiiimaci 104, 137, 139, 141
sireturi de aur 290; de argint 290; tfilmdei (a) [un act] 144, 194, 195, 196; pe
de sirmg 290 limba romaneascg 358, 359; moldove-
sleabsttd 147 neste 232, 313, 317, 325, 326, 328, 332,
sliubcgaalupg, barca" cu 8 visle 110, 111, 112; 345, 347, 348, 349, 360; de pe cel ru-
stiupe 333 sesc 302, 305; copia 340
soh= 167; starosti" 166 trupuri moarte duse pe 289
stab corpusului Cavcazului 339; glavnul Muffle, 192
257; - capitan 238, 249; ofitariu 39 Cleo [putero juridica] 35
stet, -url 31, 34, 35, 47, 109, 112, 123, 132, tärllii 290, 300
139, 141, 142, 143, 221; orinduite dup. temei 169; asezaminturilor 150; asa-
cheltuiele 130; .-, asezamintului 122; za'rii lor 174; cel de mai inainte 144,
cantorei 89; exarhicesc 243; al 152; 0., legiuirii 162, 327; pravilelor
oblastei 100, 101, 106, 107 262; pe acest 324; temeiuri pe care s-au
stlintfi, -e 173; credintii 270; la partea asezat pacea 345; cf. 223, 325; cele mai
inv&taturii 269; a norodului 214, 218; intii nu sä, supun vremii schimbäsii 169
de numarul norodului ce lacuiesti in temelnie asezamint 343; socotinta, 258
oblaste 45, 52, 144; pentru [despre] temnItii, -e 31, 238; se vor face scoli 239
rodire piinii 60; sil, sä aduca la 217; termen de caranting 288, 295; observatiei
oameni cu de caste 92 60
stiutorl de hotarg 92, 93 teslimarisl (a) 225

399
www.digibuc.ro
tesllmates1 (a) 205 treeere] avangardului 332; prin Bosfor e
tesilmateslre, .1 49, 208, 221, 223; mate- sloboda 343; peste granita 219;
rialurilor 205 peste hotar 196; vadelii scutire" 81
teslimatishor de lemne 221 treler la vremea cuviincioasa 160
tetrapod 181 trelera (a) 158; - cu cai 262; snopii 160;
soarta a fratilor nostri 254 dejmii 160
thieri 269; de la pansionuri 270 treitudlii imparati 324
tiparnice carti dischise 226 trindavlre 158
tipari (a) in tipografie 168, 216, 252, 327, tributul averilor 342
332; gramota 200; sá se poata in- Watts, -1 265; pentru cautarea fugarilor
tipari" pentru de-a pururea in mintea lor 173, 174
284 triniltere 223, 333; la politiceasca ocirmuire
tiparlt, 325 262
tipograile 102, 134, 144, 150, 196, 200, 226; trole! 339; trofeiuri 334
bisericeasca 120, 191, 194, 257; /SI tron 343; imparatescul 359
cirmuirii 176, 217 troparlu 306
tipos! (a) medal 315, 318; am tiposit aceasta trup mort [de duma], ramine molatec 288
fagacluiala 309 tultiri 333; a doi pasi 335
tiraniceasea putere 322 tulburare linistirii obstesti 53
thimie 43, el infrineaza tiraniile 45 tunde (a) in calugarie 261
tifitili 316 tunurl 310, 332, 333, 334, 335, 336, 337, 338,
tIlharl 58 339, 342; P.' de cimp 333; - pentru sfari-
tInjele, trupuri moarte duse pe - 289 marea cetatilor 333
tlrg, -lid 35, 45, 46, 47, 80, 82, 126, 127, 129, turburatori ai obstestii linistiri 2 18
172, 214, 231, 270, 272, 283, 291, 338; ture, -I 328, 338; tractatul cu 146;
Focsanii 286; tirgurile haznelii 48; intarise focul 337
fa pomescicilor 35; prefacerea in orase turtnii de oi 165
35; de tinuturi 135, 215; zi de 228, tutun 43; pogonarit pe 37, 38; samanaturi
235; de saptamina. 234; publicarisite de 38; tiutiun in frunze 290
(pentru tocmala) 37 luda, -le 220, 221, 229; haznelii 224;
tirgove1, -1 35, 37, 121, 143, 169, 171, 186, de sarc 104, 135
212, 228, 281, 285; tagma lor 38
ttrgwr, tirgusoare 59, 282, 284, 297, 308 T
toanutu, zile de arat P.. 161; pentru ultuire,
277 lar, -1111 358, 359
toemala, -ell 37, 168, 204, 206; cu hazne[a]oa tara 163, 195, 215, 287; prietineasca 325;
49; tocmeli intarite 39 pustiita de trajmasi 325; turceasca
toiagul seraschirului 337 280, 281, 328
tort, caleap de 155 lariml, -1 160, 165
-ii de obste 203 161u1 alcatuirii si a indatoririi deputatiei 170
tovar4 (al nacealnicului) 109 iallna [pamint] 157, 161; loc nelucrat 153
tractot, -un 173, 199, 325, 328, 342, 343, 344; ;aran', 35, 37, 38, 121, 124, 125, 137, 138, 150,
cu turcii 146; tractaturile din Bucu- 132, 15S, 159, 164, 166, 167, 168, 1-0,
resti 173 171, 172, 304, 319; "- sazatori pe mosii
tractarisire 334 boieresti 154; manastiresti 154; tarani,
traetatie 52, 99, 152 locuitorii cei Imparatesti 319
transport 157; pe uscat 272; transporturili lilp, -1 inconjurarea satelor lovite de duma cu
ci vor mergi din Bassarabia 291 58, 170, 172, 296; casa incungiurate cu
tral (a) 287 28/
-traltori unde nu lipseste ciuma 281 taplui (a), a inconjura Cu tapi", s. tapluiasca,
trasera, sä aduca cu producturi 163; satul 296; murind vreun suflet, sa sa
de olac 226 casa 297
triitaj 207 tehoviia uprava cirmuirea. breslelor" 35, 126,
treapild pentru cel bolnav 299 127, 140
treapta, -e stare sociala" 36, 144, 145, 169, lentrul puterii vrajmasului 337
170, 172, 225, academiceasca 265; ienzor 232
cea mai de jos 43; treptile de lacuitori lereornie 184, 185, 186, 187, 189, 190, 194,
151, 214; istari a lacuitorilor 51 261; tircovnic 233, 254
trebi/madeli 52; -0 bibliecesti 236; eres- lereulearnlea mea porunca 282
tinesti 186; haznelii 30, 45; icono- ieremonle, sa mearga, Cu 337
rnicesti 30, 45; obstesti 150 tesarevici 330, 247, 353, 355, 356, 357, 358
trebuinelos, -oase masuri de 'Daza, 177; lidula, -e 34; trimitere la cirmuirea oblastii
socotele 269 83; maclerilor 208; domncasca 113,
Arelmintil, -e 340; canteleariei 136; de 116; vornicilor 295
pentru fericirea imparatiilor 324; .- ligan, -ea 36, 38, 39, 122, 170; boieresc 117,
ostinesti 197 118; coronii 35, 121, 134; domnesc

'400
www.digibuc.ro
 117, 118; hazuelii 38; monastiresc mire 324; intre toate imparatiile 232;
117, 118; a pomescicilor 35, 121; spre obstescul a lor bine 323
robi 38, 118, 149; tigancd, din casa boie- unlversitet 269
reascd. 118; mazileascd. 118; monas- untul de lemn 300; de vaci 300
tireascd. 118; negutitoreascd, 118; tigani uprava, -e consiliu, conducere" breslilor 131;
amanet pentru datorii 115; fugiti 77; doftoreascd 100, 103, 123, 134, 207,
stramutare 151; pretil 117; nu 287, 299; oraseneasca 126, 127, 141;
sint volnici a se cununa cu parte moldo- tehoviia 126
veneascd, 119 upravlenie conducere, administrare" asupra
'Mor, -toare de pansion, -un 269, 270; tiito- mitalurilor 220; - tuzlalilor 221
riul norodului crestinesc 324 urmare 343; - celar mari intimplari 323;
fine (a), cineva sä supt opreall 219 inaltei vointi 175
'hiere carantinii in soroc 273, 291; giudied- armas, -1 36, 37, 220; - mostenesc cinuri 39;
tilor 223; - pe piine si pe apd 271, 273; iistav statut, regulament" bancrutilor 220:
In gazdá a dezertirilor 201; de cai bisericii 359; - carantinii 286, 291,
pentru foc incendiu" 105, 141; de mosii 292; politiei 259; tamojnei 221;
155; saminariilor 232; - politiei 141; de vexal 2 11
tipografiei 134; vitelor 48 usri, -1 307; socotinta sa o aduce Cu usile des-
thalrlan 182 chisa la cunostinta 65
tinut, -un l 34, 35, 90, 46, 47, 49, 50, 51, 58, usurIntil, -e 224, 227; usurinti 15,cuitorilor 226
122, 125, 171, 177; Hotinului 152, 155, utrenle 183, 338; utrene 329, 330
157; ale oblastei 29, 34; dregAtorii uvajanie consideratie " 215, 274; a primi
115 - 128, 174, 215; ovajanie 290
tiptant 211 uzaconenie legalizare, legitimare", chipul -
lireuldr1 176 177
litade 337; titadela. 337; titadeliu cetatii 338
llfre i slove 194
tolur1 290 V

u vadé termen de plata, soroc" 51, 65, 115,

186, 202, 212, 213, 221, 222, 337; pe un
an 168; vadeaua 210, 211, 360; - adunarii
ueaz, -url 53, 56, 78, 84, 98, 100, 121, 131, 148, la presudstyie 70; cercárii pansionuri-
150, 168, 175, 176, 190, 193, 197, 201, 202, lor 270; - contracturilor 231; curatirii
205, 208, 209, 212, 213, 215, 217 220, 222, 290; vadeli, -e 61, 66, 68, 130, 214, 224,
232, 233, 253, 255, 256, 301, 314, 320; 273; carantinii 273; - pentru plata
cantorei de hotarituri 97; pentru dare darilor 79, 81
de pamint 146; imparatescul - 200, 203; vael i boj 165
inaltul 36, 144, 227; povatuitoriul vadra de brinza, 155
327; - sasä pazasca in rada la obsteasca vag-stempelmeister 107
adunare 317 vale ce insamnd hotar 92
uceastia [domeniul] satilor 177 van* -I 266
ueenle, -1 doftoresti 103; - la filosofie 244, var (nistins) 296
247; - ai lecarilor 134; la seminarie as pentru sfintirea apei 181
244, 243, 246, 247, 248, 249, 250, 251; xiidriirlt 36, 37; - pe de venitul din vii 216j
la teologhie 254 - pe vin 37, 38, 45, 214
ueldere, -1 49; de moarte 218 -ii 265, 266; l'Ocluya trebuie sä toarca
uelgasi de sine 256 stapinului 164
ucirejdenia sediu" 197 't'Alisen 102; pentru zemlemeri 95; - pentru
uels, -51 333, 336, 338, 339, 342, 353 intocmirea instrumenturilor 136
ttezd, -un i tinut" 33, 233, 263, -65, 266, 299 sir 266; - al doile 265
uleele cu jaratec 289 viirsare 299
ultulre a varsatului firesc 276, 279; gultuirea viírsat firesc 276, 280, 304; mai inainte feri-
aparatorului varsat de fati 302, 303 toriu 2-8; - au pricinuit prapadenie 303;
umbla (a) preotii In casele poporenilor cu cru- - de vaci 279, 302, 304; folosul 280
cea. 185; la circime 183 vfisisor pentru blagoslovirea piinilor la litie 181
umblare paralelor 225; a privighie in sa viltav 160, 161
prin ocol 296 viltilmau 262
timbra (a) ne umbreaza mila dumnezeiasca vi-armare ce se trage din varsatul ce! firesc
322; sa ancle noastre 328 304
umfliituri de ciuma a ghindurilor 287 vfitilmiitoare stramutare de oameni 173; -
unealtil, unelte pentru scoaterea sririi 229; de suflete urmare 235
a unui iubitoriu de stapinire 313 vfizduhul in ca.re sa, fie uscat 300
ungere de mir 218 veeernie 183, 329, 330; vecerne 358
tadme 1991_ intr-un duh a supusilor 312 veelnl de veci a pomescicilor 154

401
www.digibuc.ro
vechlu, din s-au luptat pentru credint5, 322 visterie,
a
152, 155; finantiilor 319
vechll 55, 67, 69, 71, 73, 78, 91, 97, 98, 118, vite 150, 156, 160167;-~ albe 155, 157:165;
153, 160, 167, 171, 172, 173, 174, 175, 176, cu coarne 196; mari 165; bolnave-
191, 210, 229, 230, 231, 293; a haznelii 177; de pripas 61
64, 95 vitenzil, armat5. 325
vechillmea, -le mandat, procurá." 208 vitejia ostilor noastre 322
vecuitoare, 1ucr5.ri1e irnpreun5. 316 vite-cantler 328
vederat 221; s-au dovedit 282; folos vivliotictl 238, 240
acestei iscodiri 304 vivliolleariu 243
vedere, amine fárá [de la värsat] 2-6 vizir 342; marele 341, 342
vedomostie, -1 listI, tablou" 44, 54, 60, 61, vibor, -uri, alegere" 124, 125, 139
214, 263, 264, 301; bisericii 233; vibornic, aleator" 293
de suma haznelii 51; pentru venit, chel- vibod iesire" (la slujba ortodoxl) 306;
tuieli 233 cel mare 358
veliti boieri 113 prin boala este abltutá la cel anátos
velnità, -e 157; a Sine in orina 38; sau 288
alte fabrici 157 vinzare 116, 211; b5uturilor spinzurà de la
vel-satrariu 36 sapinul mosiei 162, 163; cártilor 240;
venit, -un i 85, 87, 129, 204, 232, 240; de pe cu hurta 192, 232; lumin5.rilor 193
avere 149; bAuturilor de tinut 207; 194, 232, 234; din mezat 203, 207;
bisericii 187, 192, 193, 234, 235; .-- can- de mosii 115; - producturilor 77; a
teleriei pentru scris 78; de pe capita- sfintelor cArti 236; de vin
s5.rii 229;
luri 221; a caznaceistviilor 50; din si [a] celorlante bluturi 36, 45, 151, 155,
china cas5lor si a dughenilor 48; cinta- 220; vinatilor de poarn5. 231; hrisov de
riului 45; cosului prin tirguri 45; 113
cliricilor 185; haznelii 34, 45, 48, 81, linziitori de marf5 115, 204, 211; fig.] sa pe-
130; "- de pe herbe 203, 212; impar5.- depsá..c ca _-3
testi 31, 47, 79, 80; de pe intarituri vip-scá, copie, extract, borderou" 3J8;
203, 212; judecdtoriei 138; oblastii 208
43; oraselor 42, 48, 139, 140, 142, 224; visla0 110, 111, 112
otcupului bluturii 35; pa[i]tii 34, vocinovia de patrimoniu" 208
46, 223; a pomescicilor 227; st5pi- voievod, -zi 113, 154, 163, 164, 310
nesti 222; tamojnilor 131; din tuz- impAratilor 169, 324
lale 48; din vinzarea. luminArilor 232 tolurie 161; nu este a sin 166
verge, -ele 59; sA pedepsesc Cu 271 volniele, slobodä a vinzáxilor 116
versa, -e 267, 339; virste 186, 332, 342 vorbil, -e 218; slm5nate cu rAu scopos 217
vestire pe la gubernii 173; llicuitorilor 171 vornie 61, 161, 247, 262, 282, 283, 294, 295
vesminte 183 296, 297, 298; de sate (satului) 34, 69,
vejmintilrie 181; v5.smint5rie 263 97, 166, 177, 293
vestí sau vorbe 218; mincinoase 217, 218 vornieel 34, 61
vex5,1 politA, cambie" 211; sau zapis de xozglas 307
imprumutare 76; vexAle 206, 208; vex5.- vrAjnias 320, 332; au intrat in patrie 309
luri 207; protestuite 224 vrednie de pomenire domnul imp5rat 356
viatái fericit5. 200; particulearnia 324; trednicia norodului 312
potrivitá cu invIt5tura evangheliceascá %reme udá. i neguroas5, 300; cvartirui-
178 rii 59; iernii slAbeste iutimea boalei
vicarios 237 293; lucrului de cimp 167; de lucru
victorie, zile de biruintá ce sá. zice 359 a llcuitorilor 301; rAvArsArii apelor 267
viforul r5zboiului ridicat de dusman 312 vremelnic, -5, Inaltá ocirmuire 199
vie, vil 37, 166, 305; danii de 113; p arte iremelnicesti stApinitori 220
folositoare a gospod5riei 231; ale haz- vuh-grozbuh 209 (cf. germ. Wucher camItZ
nelii 48; ale s5.tenilor 163 dobinclà", grossbuch registru mare", eti-
vin 220, 300; rosu 193; pentru casile lor mologia noastrA)
163; plata dejmei din ce se va lace 36,
37; la vinzare 153, 155
%rinde (a) vinul cu de ridicata 163
vindeefitoare chipuri 280
zacon, zaeoane 58, 234, 262, 263; lega
vinovat, -11 se intrebuinteaz5, la carantin5. 109,
110, 112; de priimirea fugarilor 173, 270
174; pedepsiti dup5 asprimea pravilelor zapas, -mi provizie, rezervb," 229, 230, 333,
218, 298; in tainica trecere sa supun 339; de amunitie 334; de hran5 338;
pedepsei 286 de a mincArii 334; de pline 336;
vinoviltie,-11 189, 274; criminaliceasa 62; de r5zboi 338
de ucideri 63 zapeenlic 177; zapcilic obstesc 340

402
www.digibuc.ro
zaina, -e 36, 265, 266; - legiuit i vrednic de ziitleal a) s5. nu ne zIticnim inapoi 323
credint5. 184; viclene 115; de afiero- zialenire, poronci a implini fla 197
sire i danii 203, 205; de amaneturi zaveduri fabricá" 205
záloage 146, 203, 205; de curnplaturl. zdeleil, -1 to-m.all, tranzactie" 204, 205,
146, 205; . de implcAciune 206; de im-
prumutare sau vexel 76, 204; tocmPlii 206
115; de unire 206; de zestre 146, zemlemer inginer hotarnic", ,,misurStoriu de
206; de la mina vinzAtorului 117 plmint" 89, 94, 100, 102, 103, 207;
zapiseil, -e adeverintl, certificat" 189, 192, al oblastii 33, 41, 99; de pe la tinuturi
211; inalt imbunAtItitg 279 33
zaporojeni 332 zestre 146
.zaseda.teliu asesor, jurat" 124, 125, 126, 137, zgirelturi in miini, semne de ciuna 299
138,139, 207, 282, 284, 294, 293, 296, zglritturt usoare, pentru ultuire 277
298; sau comisan i de isprgvnicie 34, zldlre bisericii 181, 183, 263; monumen-
104 tului 318, 319, 320; zidiri 47, 60, 155, 164,
zastav6. post de barierg" 271; ca.rantinei 193, 205, 209; pentru hazne 31; in
111, 112, 274; padurilor 220; tamoj- tirguri 129
nei pichet de grIniceri" 108
zabalele amIgirii 313 zi, zlle de iarmaroace, vinerea 228; prazd-
zdelulalfi numlratá si inslmnatá, 160; din nicilor 232; de tirg 218; de lucru,
sAmSn,lturi 160 hot5,rite pe an 134, 163, 161, 162, 16 1
zalog, -oage 49, 53, 82, 203, 221, 224; pentru zugriivire aicea inslmna,a 278
sigurautie haznelii 49; [fig.] - si chiezesie zurbagli 337
a plcii 326 zvezda stea" 181
zfiloglre 146 zvintare in ca,rantine 275; -.. in loe curiincios
zillogItural, -1 de avere 113; pentru datorii 290; la aer a inkfurilor, straielor 293,
115 298

www.digibuc.ro 403
 INDICE GENERAL
A Armenupolul Constantin 119
Adrianopol, oras, 333, 334, 344 Andrianopole
342
Ahalcalac, cetate 339, 344; Ahalcalachi, 343
Ahaltic, cetate 338, 339, 344; Ahalcic, 343
Ahtubensc, tinut 221
Akkerman, ora i tinut, 29, 89, 108, 116, 122,
125, 128, 139, 140, 142, 143, 217, 243,
328; Akerman 343, 344
Alcdtuirea pot:turf:for pentru farani 150
Alexandra Feodorovna, mare cneghing, sotia
lui Nicolai Pavlovici 346; implrgteasg.
330, 358
Alexandra Nicolaevna, mare cneajng 330
Alexandru 173, 175, 196, 256, 258, 261, 316,
323, 324, 352, 353, 354, 359; intiiu
imo5.rat si singur sapinitoriu a toatei
ROssiei 312, 321, 346, 347, 348, 350, 353;
cel dintii 309; Alexandru Pavlovici,
impgrat 200, 312, 318, 320, 349, 350, 358,
Alexandru Nicolaevici mare cneaz 330, cliro-
nom 351
Alexiev III, Alexei Petrovici, polcovnic, post-
meisterul cantorei postelor a oblastei 243
Amalic 331
Anadol, tinut 341
Anapa, cetate turceascg 335, 344
Anatolia, tinut 338
Andreannov I Gheorghii, dvoreanin 299
Anglia 344
Angut cetate 359
Anna Feodorovna, mare cneghing, sotia lui
Constantin Pavlovici 347, 358
Anna Pavlovna, mare cneghing. 330, 358
A postol 182, 306
Apusului, gubernie 206, 213
Ararat, munte 325
Arax pe virfurile lui Ararat 325
Anitare de la gheneral-gubernator pentru co-
misia de recensgmint 214
Ardanundti 337
Armenia 325
Indice de nume proprii, nume de locuri
repertoriu alfabetic al titlurilor san incipitu-
rilor textelor reproduse in lucrarea de fata.
Nu am inclus aici lista alfabeticg a donatorilor
pentru Societatea Biblicà de la p. 244-251.
www.digibuc.ro
Arzerum, cetate 336, 337
Asia 342, 343, 344; Azia 212, 336
Astrahansca, gubernie 221
Asdamintul obrazovaniei oblastei Bassarabiei
27
Afezdmintul pentru ocirmuirea oblastei Bessa-
rabiei 113
Atcur, cetate 343; Athur 344
Austria 323, 324
Avedicov, Assadur, nadvornii sovetnic 243
Azbucoavnd 182
Bahmetev, deplin imputernicit namestnic al
oblastei Bassarabiei 27, 170, 172, 197
Baiazet 336
Bailesti, sat 339
Balcani, munti 344; Bglcani 343
Baltag Andrei °colas di Rusgsti 299
Barbu, asesor 178
Basarabia 158, 195, 196, 276, 280, 281, 291
319, 320, 321, 323;
Bassarabia 27, 28, 29, 35, 36, 38, 39, 40, 41,
49, 51, 62, 67, 68, 79, 80, 83, 84, 89, 95,
101, 106, 107, 108, 112, 121, 144, 145,
150, 151, 152, 159, 168, 169, 170, 171, 172,
173, 174, 175, 176, 197, 199, 201, 206,
216, 217, 227, 228, 232, 235, 254, 269
270, 291, 292, 313, 325, 327, 359; BUM-a-
bia 301, 302; BIssarabia 237, 240;
Bessarabia 38, 121, 122, 127, 128, 129,
131, 146, 175, 191, 194, 202, 213, 214, 215,
225, 226, 227, 229, 231, 232, 236,
239, 243, 246, 252, 268, 269, 275,
285, 286, 287, 292, 293, 294, 305, 326,
328, 360
Bazardjic, oras 334
Bglti oras i tinut 139, 140, 142, 245, 246,
247, 248, 250; Bgltile 29, 35, 122; Bgltu
217
Becoviciu-Cercasschii, gheneral-maior 336
Belorusia 206, 213; Belarossia 310
Belostoc, oblaste, 206, 213
Benderiu, ora i tinut 29, 84, 85, 86, 87, 89,
122, 125, 139, 142, 143, 217, 238, 239, 243,
268, 360; cetatea 238
Biblie 252; Biblii armenesti 241; evreasti
240, 241; frantuzesti 240, 241;
latinesti 240, 241; moldovenesti 236,
405
 237, 241, 242; - nemtesti 240, 241;
rusesti 238, 239; .-. slavenesti 241;
slovenesti 238
Bimbasa, ofiter 342
nicul, sat 86
Bogoslovie in scurt 182
Boldescul Anuchentii, gubernschii secretani
299
Bolgaria 285
Bolohanu, sat 298; Bolohani 294
Borodin, polcovnic 338, 339
Bosfor 328, 343, 344
Braila, cetate 333, 335; Brailov, cetate 335;
Braila 291
Bucovina 175, 176
Bucuresti 173, 174, 237, 239, 291, 327, 328,
343, 344; Bucurestii 237
Ca.menet-Podoliei, gubenie 29
Canov Filip, guvernschii secretan i 290
Capodistria, graf 169, 170, 171
Caragaciu, sat 86
Carasu, cetate 334, 335
Ca.rs, cetate 335, 336
Catacazi, Constantin Antonovici, deistvitelni
statschii sovetnic, gubernator politicesc al
oblastiei Bessarabiei 237, 243, 282
Catargi Petrachi, colejschii asesor 150
Catihisis 185
Catihisis in scurt 182
Cavcaz 325, 336, 338; Cavcas, munti 326
Cavcazca, gubernie 221
Cazimir Panaite, colejschii sovetnic 243
Caznaceev, deistvitelnli statschii sovetnic, pra-
viteliu canteleariei 215
Qlarasauca, manastire 249, 250; alareseuca
247
Capriana, rnanastire 314
Carticicit pentru fericiri 182
Carticele Pentru gheneralniccl adunare 242
Carfile Apostolesti si a Facerii 182
Cdtre imputernicitul namestnic... ucaz pri-
vind asezarea. locuitorilor 173, 174
Causani, tirg 35, 86, 87
Ceaplighin, Vasile Timofeevici, negutitoriul
ghildiei a doa de la Odessa 243
Ceasoslov 182
Chiev, gubernie 327
Chilia, cetate 122, 127, 143, 170, 172, 217
Chios 339
ChiOnau 28, 29, 35, 122, 141, 144, 145, 150,
169, 176, 191, 194, 196, 197, 199, 217,
226, 227, 229, 232, 233, 235, 236, 237,
239, 243, 252, 256, 268, 269, 275, 276,
294, 301, 305, 314, 317, 320, 321. 325,
326, 328, 332, 345, 348, 360; Chisineu 267
Chiustendji, cetate 334
Cfrlig Manolachi, gubernschii reghistrator 299
Cliundiu, scriitoriu auditoresc de la Ordonan-
shaus 239
Condratchii, cantelearist 299
Constantinopole 254, 343
406
www.digibuc.ro
Constantin Pavlovici, tesarevici, mare cneaz,.
330, 347, 353, 355, 356, 357, 358; legiuit'
clironom 349, 350, 351, 353, 354
Constantin Nicolaevici, mare cneaz 330
Copciac, sat 360
Copie de pe copie. Trecerea avangardului peste
Dunare 332; pe porunca circulara
vmd simptomele ciumii 281; de pe-
scrisoare relativa la repaosul dumini cal 227;
- Dicasteria au primit hastiintare de la.
politie spre paza de boala ciumii 280;
pe predlojenie... privind alegerea depu--
tati/or 169; In curgirea anului 1828...
instiintare pentrn curatirea lucrurilor 27.5;
Ucazul Imparatestii sale mariri
pentru curatire generala 301
Cosauti, manastire 244
Cotov, colejschii asesor 237
Cozlov, stab-capitan, plat-adiutantul ceatii
Benderiului 238
Craiov[a], oras 339
Crasovschi, gheneral-leitenant 341
Crupenschii Feodor, titu/earnfi sovetnic, ca-
valer 150
Crupenschii, Matei Gheorghevici, colejschifi
sovetnic, vite-gubernator 243, 281
Cuciubei V., graf 144
Culevcea, sat 341
Cu mita lui Dumnezeu. Noi Alexandru
Actul Sf. Aliante 323; anunt pentru-
logodna tareviciului 346; - desfacere casa-
torie 347; manifest la incheierea racii
312; la Inceperea razboinlui 221;
logodna marelui cneaz 348; Noi Nico-
lai intli. Dezmintirea unor zvonuri 217;
Manifest la inceperea razboiului 327;
moartea imparat Alexandru 350;
pentru mobilizare 326; la nasterea ne-
poatei 357; pentru usurarea darilor
218; Sinodul multumeste slujitorilor
bisericii 311; Smeritul Dimitrie, mani-
fest pentru infiintarea scolilor lancaste-
riene 268; Smeritul Gavriil. Pastoral&
sa se pastreze Dumineca 235; contra
betiei 254; Porunca sa, fie trimisi copiii
la scoala 262
Curaghin Alexandru Borisovici, cneaz, sena-
tor si cavaler 315
Curaghin, Alexei Borisovici, cneaz 280
Curic, Petr Vasilievici, statschii sovetnic 243;
cavaler 285
Cuvintele lui Ghedeon, a lui Theojan si a lui
Miniatie 182
Dadian, cneaz 338
Dardanele 393; Dardanelurile 394
David 331
De a implirelteasca sa scrisoare catre-
ministrul iustitiei 356
De la ministrul Finan tiilor, Apel pentru ridi-
carea monumentului 318
Dibiciu, graf, gheneral-adiutant 332, 341;
nacealnic a glavnului stab 334; ba-
ron 354; Zabalkanschii graf, gheneral-
adiutant 333, 334
Dimitrie, episcopul Benderiului i Akkermanu-
lui, 243; vicarul mitropoliei Chisirau-
lui 237; arhiepiscop Chisingului si Ho-
tinului, ca,valer 256, 268, 301
Divartul M31da.viei 146, 153, 156, 157, 199;
Valahiei 199
Djafar pasa 334
Dnestru 275
Dobrusa, man5stire 243
Don 262; plmintul ostii a 213
Donici, Ivan 150
Donici, Manolachi splitar 153, 136
Donscoi Pavel, doctor acuser 290
Duhovniceasca tipografie 144, 143, 305, 326,
328, 332, 346, 360
Dumitru, sfintul 232
Dunae r, sovetnic 201
Dunlre 275, 285, 286, 291, 332, 343, 344;
Duaeri 292
E exarh i cavaler 113, 195, 170, 196, 199,
Ecaterina Mihailovna, mare cneajra 330
Ecaterina Pavlovna, caiasa Wirtenbergului
358
Ecaterinoslav, gubernie 327
Ectenii pentru birttinld 329
Egherschii pole 342
Eiub, pas5. la Isaccea 333
Elena Pavlovna, mare cneghin5. 330; ni are
cneajn1, sosia marelui cneaz Mihail Pavlo-
vici 348
Elisaveta Alexievna ,Implateask sosia lui
Alexandru Pavlovici 358
Elisaveta. Mihailovna,mare cneajn1 330, 357
Englitera 343 v. i Anglia
Erivan 325
Estlandie 208
Evangh lia 182, 200, 263; de la Luca 238
de la Mateiu 304, 306
Evropa 304, 309, 313, 314, 316, 320, 323, 342,
344
Exarhiceasca dicasterie 314; tipografie 252,
276, 313, 317, 323, 325, 347, 348, 358
Expeditie [departamentul] 39, 41, 46, 47, 48,
49, 50, 51, 52, 53, 136, 173; a cirmuirii
oblastei 30, 45; ", iconomiceasca a haznelii
214, 216; implinitoare 176, 215, 217,
225, 226; a po6[i]tii 86, 88, 105, 138,
286
Extras din statutul carantinei 27 1
Faptele .4postolilor 238, 242; slaveno-ru-
sesti 241
Finlandia 331, 354
Firsov, vitegubernator 226
Focsani, ora i tinut 283, 286, 287, 291
www.digibuc.ro
Folesti, tirg 250
Forma, cum sci cade a pomeni impeiraleascd
familie 338
Frant intliu, imp5.ratul Austriei 323; Francisc
324
Frantia 313, 322, 343, 344
Friderih Velghelm, craiul Prusiei 323; Fri-
drih Velghelmi 324; Velghelmen III
346
Gaie, ucenicul lui Ioann 303
Galati ora i tinut 291; Galata 292; Gllati
285
Garting, Ivan Marcovici, gheneral-maior
cavaler, ocirmuitoriul oblastii Bassarabii
228, 320
Gartvis, cetate 339
Gasan, pasA la Isaccea 333
Gassan-Kale, cetate 336, 337
Gavriil, arhimandrit i igumen de la nAn5stirea
apriana 314
Gavriil, mitropolit Chisin&ului i Hotinului
227, 235, 237, 254, 358
Gheismar, baron, heneral-maior 339
Gheorghe, Sfintul, biseria 243
Ghesse, gheneral maior 338
Ghica Alexandr, sta.tschii sovetnic, cavaler
150
Ghica Alexandru, domn 153
Ghica Grigorie voevod bltrinul 113, 115, 116
Ghica Grigorie Alexandru voevod 113, 116,
151, 152, 154, 157, 163
Ghinculov, Nazarie, protoierei, nastoiatel bise-
ricii a Sfintului Gheorghie in Chisinlu 243
Ghirzova, cetate 334
Giurgiu, cetate 291
Girbu, asesor 226
Glazenap, gheneral-maior 342
Glifenskii Avramie, sicritari monasterschii [in
lb. msg.] 302
Goliat 331
Golitin Alexandru, cneaz 254
Gorceakov, cneaz, gheneral-maior 332
Grapperon, doctor 290
Greci, N[icolai] 252
Grecia 343; Gretia 344
Greig, amiral 335
Grengram, cetate 359
Grigorie, arhiepiscopul armenilor din BAssa-
rabia 240, 243
Grigorie, mitropolit Ierapoleos 237, 239
Gruzia 206, 213, 327
Gruzino-Imeretie, gubernie 253, 256
Guriev, Dimitrie Alexandrovici, sfetnic de
tainä i cavaler, ministrul finantiilor 319
Herson, gubernie 327; Hersona 254
Hincesti, sat 294
Holircani, sat 298
407
Horodiste, mnAstire 243
Hotin, cetate 29, 139, 140, 143, 152, 155,
157, 170, 196, 199, 217, 227, 248, 252,
253, 267, 268, 301, 314; Hotinul, tinut K ainardji, cetate 359
29, 89, 122, 139 K aluga oras si gubernie 310
Hrisov domnesc de intdrituril 113 K leighels, porutcic 332

Lalopul Ghiorghii, slordariul 299

Iamandi Vasilii 150 Lanschi 175; Lanscoi, adivkat tainii sovet-
Ianbuda, sat 246 nic 173
Iasi 120, 122, 237; Esi 29, 247; Iesi 139, 239, Lazo, sovetnic 217; stolanacealnic 226
285; finutul Iesului 89 Letcuitorilor Moldaviei si Valahiei, proclama-
Iasmov, secretar 203 tie 198
Ibraim 360 L5pusna, tinut 299
Ierapoleos, mitropolit de 237, 239 Leca 250
Imeretie, tinut 338 Leibin, Petru Alexievici, nadvornii sovetnic
Insarschii Vasilii, secretan i 256 243
Istructia blagocinului 180 Leks, nacealnicul otdeleniei 304
Instructie pentru starostii bisericesti 191 Leontie, mitropolitul sirbesc 243
Inzov Ivan Nichitici, gheneral-leitenant ,cava- Leova 108, 111
ler 150, 235; namestnic al oblastei Bessa- Levengoupt, gheneral 360
rabiei 243, 270 Levitchii, povitcic 302
Ioanichie, igumenul mkastirii Horodiste 243 Liflandie 208
Ioann 303 Lipcani, tirg 108, 111
Ionascu Ionit5., ocolas de Nisporeni 299 Litva 310
Ipsilant Constandin domn 156; Ips5.1ant, domn Liturghie 182
153 Livanul 310
Ircutschiiu, polc de gusari 342 Lobanov-Rostovschii, Dimitrie Ivanovici,
Irinei, prefectul Seminariei de la Chiinu, ar- cneaz, gheneral de la infanterie i cavaler,
himandritul mln5stirii Dobrusei 243 ministrul iustitiei 349, 356
Irmologhion 182 Logvinov, loan Alexievici, voenii sovetnic 243
Isaccea, cetate turceasc5, 332, 333 Lopuhin cneaz, deistvitelnii tainii sovetnic,
Ismail, oras 29, 249; port 108, 111; ti- prezident in imparatescul Slat 35.6
nut 89; Izmail 122, 125, 128, 139, 140,
142, 143, 217; cetate, 282
Isim pasa, comendantul cetAtii Ghirrova 334
Iuncu Anastasii, colejschii reghistrator 299
Iusuf pasa, nacealnic osasesc 339 lfacalinschii, podpolcovnic 333
Izvod de pe pravili... pentru invdpura fine- Madatov, cneaz gheneral-leitenant 334
rilor 269
Izvodul panihizilor 182 Madra, sat 341
Malevinschii, Serghei Nicolaevici, maior 243
Malevinschii, Vladimir Nicolaevici, maior 243
Malorossia 206, 222; Malorusia 213
Manifestul nuiriei sale impcIratului 342
Mara, sat ring Pravode 342
Indreptarea legii 261 Marcovcea, sat lingä Pravode 342
Instiinfare 175, 176, 196, 197, 201, 203, 213, Marea Neagr5, 203, 328
215, 285, 286; de la Comisia spre cerce- Maria Feodorovna, impArAleas5, 330, 346, 347,
tarea dvorenestii numiri 144; de la 350, 358
glavnaia cvartira 334, 335; de la pAmin- Maria Mihailovna, mare cneajn5, 330
tescul nacealnic de uezdul Orheiului 294; Maria Nicolaevna, mare cneajn5, 330
de la sfatul doftoresc 299 Maria Pavlovna, rnare cneghinA. 330, 358
In,stiinIciri 242; de la armia cea lucrcItoare Matcin, cetate turceasc5 333, 334
338 Mavrocordat Alexandru loan, domn al Moldo-
.rnvdtaturcl in scurt 191 vii 113, 120
Intnlyiturcl pentru ultuirea vArsatului 276 Mavrocordat Constandin Neculai, donin 156
Mavrocordat loan Nicolai 146
Mazurev secretar 290
Melrgarit a Sf. loan Zlatoust 182
Mehmet, pasl de Chios 339
Mensikov, cneaz, gheneral-adiutant vite-ad-
Jurihin Gavrilo, ober-secretari 256 miral 335
Jurnal... 242 Miclescul Gavriil, boier 152, 156

408 www.digibuc.ro
Mihail Pavlovici tesarevici, mare cneaz 330, Novorosia 215, 273; Novorossia 121, 128,
333, 335, 350, 358 131, 132, 175, 202, 222, 224, 225, 226,
Millo Iordachi, nadvornii sovetnic 150 227, 231, 286, 291, 292
Minciachi pima funcionar] 340, 341 Novosilitii, tinut 106
Mince 182
Mingrelie gubernie 338
Ministerio finantiilor 31; - politiei 34; Minis- o
terstvia finantiilor 31, 47, 48; a pricini-
lor dinlg.untru 104 Octoic 182
Mirz&oglu Constantin, ocolas de Holircani Odesa 275; Odessa 231, 240, 243, 234
298 Olga Nicolaevna, mare cneajng, 330
Mitropolia Chisingului 314, 348, 358; si a Omer-Vrioni, pasg. 339
Hotinului 347 Ordonanshaus a Benderiului 239
Moise 331 Orhei oras 29, 139, 133, 299; tinut 89
Moldavia 30, 33, 36, 37, 38, 39, 45, 62, 72, Orlov, graf, gheneral-adiutant 334
93, 96, 144, 143, 146, 147, 150, 152, 153, Osman-Oglu, comandantul ceatii Anapa 335
154, 155, 157, 158, 166, 167, 168, 175, Osten-Sachen baron, gheneral-maior 339
176, 198, 199, 232, 236, 237, 239, 285, Ostzeiul, gubernie 206, 213
286, 291, 292, 340 Otroscenco, gheneral-maior 312
Moldova 113, 120, 237, 242
Molitvenic mare i mic 182
Moruzi domn 155; Alexandru 157; Ale-
xandru Constandin 152; Alexandru,
domn 153 Paladi, Iacovachi 299
Ilorvo, Ghiton di 275
Palen, graf, sfetnic de fain& 199; gheneral-
Moscului gubernia - 223 adiutant 341; Fedor Petrovici, ocirmui-
Moscva 203, 223, 224, 225, 242, 253, 256, itoriul oblastii 225, 226; Palin, ocirmui-
310, 317, 349, 350, 357
Muromschiiu polc 342; Muromskoi 333,
toriu a guberniilor Novorossiei si a oblastei
Bessarabiei 225, 231
334
Mustafa, pa. de Chios 339 Pancratiev, gheneral-leitenant 337
Parac/is 182
Parij, corabie 339
N Parij, oras 313, 314, 320, 324
Paschevici-Erivanschii graf, gheneral-adiutant
335, 336, 338, 339; comandir a deo-
Nahicevan, parte a Armeniei mai vechi 325 sebitului corpus a Cavcazului 338
Napoleon Bonaparte 318 Pastorala mitropolitului Gavriil 199
Narva 360 Pataniote apitan de 1-ul rang 332
Nedoba, Feodor Ivanovici, statschii sovetnic Pavel, si. Apostol 303
243 Penticostiar 182
Negrestii, sat 299 Pentru datoriile presviterilor de popor 178
Nesselrocl graf, vite-cantler 328 Persia 325, 328
Nestru 131, 291, 292; v. i Nistru Peterburg 223, 238, 239, 240; v. j Sanct
Nichitin, colejschii sovetnic 356 Peterburg
Nicolai 326, 327, 328, 343, 345, 352, 357; Petergof 357
intiiu imparat i singur stapinitoriu a Petru intiiul, imperator 146, 147; cel
toatg. Rosia 121, 217, 218, 225, 325, Mare 190
344, 350; impArat i autocrat a tuturor Pinepi, sat 86
Rossilor 342; Nicolae Pavlovici, mare Pini, gheneral consul 239
cneazi 346, 355, 358; impArat a toata Pisarevschii Simeon, diacon, din statul e-
Rossia 330, 331 xarhicesc 243
Nisporeni, sat 299
Nistru 237, 242 Ph-14i, sat 246
Noao Testamenturi 236, 237; ellinesti 242; Poa.rta 327, 328, 343, 344; Otomang. 342;
ellino-grecesti 238, 241; evreesti ni Otomaniceascg. 199, 326;
241; frantuzesti 240, 241; gre- ceascA 327, 359
cesti 241, 242; latinesti 241; lesesti Podolia 29, 30, 32, 33, 34, 35, 41, 101, 1.70,
242; moldovenesti 240, 241; 172; gubernie 327
nemtesti 240, 241, 242; rusesti 238; .- Poltava 359; gubernie 327
slavenesti 240, 241; turcesti 241- Poti, cetate 337, 343, 344
242; turco-armenesti 242
Noi Alexandru cel dintii, proclamatie 309 Pontmi scoase din nastavlenia dohtorului 307
Noi Nicolai it:U*2:u, manifest la incheierea pAcii Poveituire asupra rascolnicilor 182
de la Adrianopol 344 Pray ila ha Constantin Artnettupoltd 119
Nomocanon 26 1 Pravile pentru rinduiala scoaterii sdrii 229

30 - e. 329 409
www.digibuc.ro
Pravile pentra vänzarea iumindraor ía biserici
232
Pravode, oras intArit 341
Preosfintite exarh...circularA de numirea unui
Imputernicit 195
Printipaturi 199, 232; Moldovei i l'Ami
RomSnesti 343; ,--, Moldaviei i Valahiei
344
Prologiel 182
Prusia 323, 324
Prut 275, 291, 292
Psaltire 182
RacovitA Mihail, voievod 154
Radostat Gheorghe, protopop tinutului. Ho-
tin 252, 253
Ra.evskii, polcovnic 339
Read, polcovnic, flighelin adiutant 335
Reazanov, cApitan 333
Redigher, gheneral-leitenant 334
Regulamentul duhovnicesc 182
Rein, fluviu 313
Remling, podpolcovnic 342
Reni, cetate si port 107, 109, 110, 122, 127;
Renii, tinut 170, 172; Rennii 217, Reini
143, 292
Rían, izvoarele ling6 ceta.tea Poti 338
Ränduiala panihidei 338
Riscan Dimitrii 150
Riscan Matvei 150
Rogovschii, polcovnic 334
Rosia 268, 312, 317; Rossia 30, 32, 33, 34,
33, 36, 39, 42, 44, 49, 62, 63, 67, 68, 70,
94, 121, 122, 123, 145, 146, 155, 169,
173, 195, 196, 197, 198, 199, 200, 201,
203, 204, 217, 236, 254, 256, 269, 301,
304, 309, 312, 31.3, 318, 320, 322, 323,
324, 325, 326, 328, 33, 342, 343, 344,
345, 347, 350, 351, 352, 333, 354, 356,
337, 358, 359; Rossiile 232; Rusia 312;
Rusii 311; Rusiilor 309
Rot, gheneral de infanterie 341, 342.
Rudzevici, gheneral de infanterie 332
Rugaciunea pentru izbdvirea de ldcuste 305
RusAsti, sat 299
Russo Iancu 150
Ruscitic, cetate turceascl 291
S Sturdza Ioan, colejschii sovetnic 150
Saganluc, munte 343; Saganluh 344
Salticov, Alexandru Neculaevici senator Si
cavaler, grofmeister 315
Sampson 331
Sanctpeterburg 169, 196, 213, 218, 223, 224,
242, 252, 258, 276, 346, 347, 348, 352;
Sanct Peterburg 170, 171, 317, 321,
323, 324, 328, 332, 345, 349; San Peter-
burg 343; Sanct Peterburg 326; Sanctu
Peterburgu 327; S. Petersburg 121, 256,
261, 352
Satul impArAtese 213
SAlcuta, sat 87, 360
SArAteni, sat 294
410 www.digibuc.ro
Sculeni, vana la si tinut 107, 110, 301.
Scurtd invclulturd pentru semnele ;si firea
boalei de ciumd 287
Scurtcl pastorea.cd indemnare pentru gultuire
302
Seminarie 239; de la Ch4inAu 236, 243
Senat 121, 124, 125, 128, 130, 145, 146, 148,
197, 201, 202, 203, 208, 213, 218, 222
218, 222, 225, 227, 232, 264, 257, 314,
317, 318, 326, 327, 328, 345, 347, 348,
349, 350, 352, 354, 357; SAnat 271, 323
Severov Anton, povitcic 237
Sfat 27, 41, 73; impArAtescul 132, 145,
211. 314, 317, 318, 350, 354, 357, inaltul
130, 215, 216, 225, 226; oblastei
123, 128, 129, 130, 131, 132; Verho7-
ni 28, 29, 32, 33, 39, 40, 41, 46, 47,
49, 50, 51, 52, 56, 69, 72, 73, 78, 79,
89, 93, 96, 99, 102, 151, 152
Sfatuire de la c n itettd biblic 251
Sfdtuiri... 242
Sfinta ripturii 236, 238. 251
Sibir 274; Sibiri 202, 203
Silistra, cetate turceascA 334, 335, 341
Simvolul credintii 188
Sinesie, arhimandrit eclisiarhul mitropolieí
ChisinAului 243
Sinicevschi Mihail, protopop din Souleni 301,
302
Sinod, IndreptMoriul 146, 191, 193, 194,
203, 208, 218, 227, 232, 253, 254, 255,
256, 258, 261, 268, 304, 312, 314, 317,
318, 320, 321, 323, 326, 328, 330, 332,
345, 347, 348, 349, 350, 352, 354, 337,
360
Sipeaghin, gheneral-adiutant 337, 338
Sirah, inteleptul 305
Slobodtco-Ucrainii, gubernie 327
Smolensc, gubernia 223; Zmolensc 310
Socotele rusesti 242
Soliman Pasa, ocirmuitor la Braila 335
Soroca 244, 248, 249
Sorocunschi Ivanovici, politicescul guberna-
tor al ohlastiei Bessarabiei 294, 301, 302
Sovet 28, 29, 123, 129, 130, 158, 159, 168,
216, 217, 269, 270; inaltul 175; Verhov-
nul - 231; Verhovnii 28, 64, 78, 100,
158, 159, 168, 175, 176
Stratan Constantin, gubernschii secretan i 299
Sturdza, Scarlat Dimitrovici gubernator poli-
ticesc al Basarabii i cavaler 280
Svereac inspector, statschi sovetnic 290
Sarlota, printesA, fiica, lui Fridrih Velghelmen
III [botezatA] Alexandra Feodorovna, so-
tia lui Nicolai Pavlovici 346
Sarlota, printesa Virtenbergului [botezatA,
Elena Pavlovna, sotia marelui cneaz Mi-
hail Pavlovici 348
SArban, logofAt de taita 120
Sirvanschii, polc de pedestrime 339 Uca-ul pentru infiintarea iarmarocului de Sf.
Sliuselbourg, cetate 360 Dumitru 232; privind taxele de Inre-
Sumlea, cetate 334, 335, 341 gistrare 203; preasfintului Sinod hot5.-
raste rugaciuni de multumire 320; ca
preotii sa cunune numai tineri maiori
253

rabid a praznicilcr impdrdtqa 182 V

Tabld in care s-au insemnat preciinaltele praz-
nice 359
Taganrog, oras i gubernie 349, 350 Valahia 175, 176, 198, 199, 232, 236, 237,
Talmaza, sat 360 239, 242, 248, 285, 286, 29l 340; ces.
Tatd1 nostru 199 mica 339
Tavria, craia Tavriei 359 Varna, cetate 339
Tavricesca, gubernie 221 Vartolomei Gheorghie, colejschii asesor 243
Tavris, cetate 325 Vaslui, ora i tinut 285
Tetraevanghclii 238, 212; slaveno-rusesti Varsava 104, 350, 356, 357
238, 240, 241 Vasile cel Mare, pravile pentru cAlugrai 261
Tiflis 337 Vedomostie 252; pentru bisericd 263
Timkovschi, loan, svetnicul statului i cava- Viddin, cetate turceasca 339
ler, tenzor 252 Viena 323
Timoteiu 303 Vietile Sfintilor 182
Tipic 182 Vilington, ghertog 334
Tipografia Scoalelor de doftori 276 Vilinschi, ober secretar 203
Topdag, munte 336, 337 Vilna, oras 311
Tormasov, Alexandru Petrovici, gheneral de Visla, fluviu 313
cavalerie i cavaler 315 Vitghenstein graf, glavnocomanduiuscii a ar-
Triodul de post 182 miei a 2-a, gheneral feldmarsal 197; Wit-
Tucicov, oras 282; Tocicov 282 genstein 199
Tulcea 332; cetate 335 Vipiscd din instiintdrile pcntru 1itarect cetititi
Turchia aziaticeasca 337; Turtia aziaticeasc5. A haltfcul 338
335 Volcanesti, sat 247
Turcmenceaiu, gubernie 325 Volkonschii cneaz, gheneral adiutant 354
Vororrtov, Mihail Semenovici, graf 175, 176;
namestnic 214; gheneral gubernator
T al Novorosiei 215; 286; gheneral guber-
nator al Novorosiei i namestnic al oblastii
Tarigrad 344 Bassarabiei 275, 291
Tarscoe Selo 173, 175, 218, 345, 354

U
Zacreischii, gheneral-adiutant 201
Ucazill... 349 Zaim, sat 360
Ucazul implireitestii sale nzáriri pentru dezra- Zavodovschii, capitan 333
darcinarea faptelor rele 256; la incheie-
rea pa'cii cu Franta 314; de la Senat Zece porunci 188
349 Zernesti, sat_216

411

www.digibuc.ro
 Redactor: DORINA N. RUSU
Tehnoredactor: ELENA SPIRU

Bun de tipar: 11,01.1993. Format: 16/70x100. Colt

de tipar: 29,25 .
C.Z . pentru biblioteci mari: 9(498.4) s 18* (00-12)
C.Z. pentru bibliot eci mici: 9(498)

www.digibuc.ro
ISBN 973-27-0333-24
ISBN 973-27-0332-6 Lei. 450
www.digibuc.ro