Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COMPETENŢE GENERALE:
1. receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare
2. utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de
comunicare monologată și dialogată
3. receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
4. utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare, cu scopuri diverse
COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1 înțelegerea semnificației generale a mesajului oral, sesizând progresia și coerența ideilor
exprimate;
1.4 sesizarea particularităților lexico-gramaticale ale unui mesaj ascultat;
2.1 construirea unui discurs oral pe o temă dată;
2.3 utilizarea corectă a relațiilor sintactice în textele orale proprii;
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a
vocabularului și a categoriilor semantice studiate
4.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de morfo-sintaxă, folosind adecat
semnele ortografice și de punctuație.
Moment organizatoric:
Se asigură condițiile necesare desfășurării optime a activității, asigurarea liniștii,
pregătirea materialului didactic, notarea absenților. Elevii se pregătesc pentru lecție.
Verificarea temei și reactualizarea cunoștințelor dobândite anterior
Se verifică (din punct de vedere calitativ) tema pentru acasă și astfel se recapitulează
cunoștințele esențiale despre atribut. Elevii au avut ca temă identificarea atributelor și
precizarea cazului și a funcției sintactice în următoarele propoziții:
1. Ne impresionează destinul dramatic al geniului în lume.
2. Dragostea de mamă e unică.
3. Admira cerul senin.
4. Amețea privind rana sângerândă.
5. Vorbele ei îl dureau.
6. Laude și îngroziri din astea am mai auzit noi.
7. Nu avea obiceiul de a întârzia.
8. Îl privea cu ochii strălucind de lacrimi.
9. Întâmplarea de ieri l-a impresionat.
10. Halal purtarea ai avut.
Se realizează și o scurtă trecere în revistă a propozițiilor subordonate discutate până în
momentul de față, și anume, propoziția subordonată subiectivă și propoziția subordonată
predicativă.
Captarea atenției:
Profesorul le captează atenția elevilor propunându-le un exercițiu la tablă. Profesorul
invită un elev să noteze următoarele propoziții:
1. Anotimpul apariției ghioceilor este cel mai frumos.
2. Aducerile-aminte năvălitoare îmi alină durerea.
3. Acela de acolo este fratele meu.
4. Al doilea cântăreț este fratele meu.
Ceilalți elevi își notează propozițiile în caiete.
Anunțarea temei și a obiectivelor:
Profesorul anunţǎ tema lecţiei şi obiectivele pe înţelesul elevilor. Se noteazǎ titlul la
tablǎ, pe caiete.
Dirijarea învățării:
Se lucrează pe exemplele scrise la tablă. Pentru început, elevii trebuie să identifice
atributele și să precizeze felul lor. După această etapă, elevii sunt solicitați să înlocuiască
atributele respective cu propoziții corespunzătoare folosind procedeul expansiunii.
Ce înseamnă expansiune ?
Mod de lucru:
Introducerea unui element de relație
Introducerea unui predicat
Păstrarea înțelesului
Prin acest procedeu se obțin frazele:
1. Anotimpul 1/ [în care] apar ghioceii 2/ este cel mai frumos. 1/
2. Aducerile-aminte 1/ [care] mă năvălesc 2/ îmi alină durerea. 1/
3. Acela 1/ [pe care] îl vezi acolo 2/ este fratele meu. 1/
4. Al doilea 1/ [care] cântă 2/ este fratele meu. 1/
Prin conversație euristică, în ceea ce privește echivalența dintre atribut și propoziția
subordonată atributivă, elevii ajung să formuleze singuri definiția atributivei.
Prof.: Ce funcție sintactică au în propozițiile date cuvintele subliniate?
Elevii: Cuvintele subliniate au funcția sintactică de atribut.
Prof.: Ce rol îndeplinesc în frază propozițiile obținute prin expansiune?
Elevii: Propozițiile obținute au rolul de atribute pe lângă substantivele sau substitutele lor din
propoziția regentă.
Răspunsurile elevilor pot completa un ciorchine, început de profesor, cu ajutorul căruia se va
ajunge la formularea definiției subordonatei atributive.
Propoziția care îndeplinește în frază rolul de atribut pe lângă un substantiv din propoziția
regentă se numește propoziție subordonată atributivă .
Elevii sunt solicitați să încerce să înlocuiască propoziția subordonată atributivă prin contragere
în partea de vorbire corespunzătoare. Aceasta este proba de verificare a identificării corecte
a unei atributive, contragerea într-un atribut.
Ce înseamnă contragere?
Mod de lucru:
Eliminarea unui element de relație
Eliminarea unui predicat
Păstrarea înțelesului
Îmi amintesc ziua 1/ [când] ne-am întâlnit. 2/ AT
Îmi amintesc ziua întâlnirii. Atribut substantival
Nu dormea din cauza aducerilor-aminte 1/ [ce] îl chinuiau. 2/ AT
Nu dormea din cauza aducerilor- aminte chinuitoare. Atribut adjectival
Ea, 1/ [care] este sora mea, 2/ a plecat destul de repede. 1/ AT
Ea, sora mea, a plecat destul de repede. Atribut substantival apozițional
Cei doi, 1/ [care] sunt frați, 2/ mergeau alăturea. 1/ AT
Cei doi, frații, mergeau alăturea. Atribut substantival apozițional
Tot pe baza acestor exemple, prin conversație euristică, elevii sunt conduși să descopere
elementele regente:
Substantiv
Locuțiune substantivală
Pronume
Numeral
Pentru descoperirea elementelor relaționale (introductive) elevii vor primi o fișă de lucru
cu fraze conținând subordonate atributive introduse prin diferite elemente. Fiecare elev
lucrează împreună cu colegul său de bancă pentru rezolvarea acestei sarcini. Observațiile
elevilor vor fi notate în caiete.
Elemente de relație:
Pronume relative (care, cine, ce, de, cel ce, cele ce, cei ce, ceea ce) în cazul
nominativ, acuzativ, dativ, gentiv cu sau fără prepoziție sau locuțiune
prepozițională.
Adjective pronominale relative (care, ce)
Pronume nehotărâte (oricui)
Adverbe relative (unde, cum, când, cât)
Conjuncții subordonatoare (că, să, ca...să, dacă)
Profesorul le atrage atenția elevilor să observe topica și punctuația subordonatei
atributive din exemplele:
Voi, 1/ [care] v-ați pregătit pentru concurs, 2/ veți câștiga. 1/ - AT postusă regentei, izolată
Cântecul 1/ [pe care] îl ascult 2/ este vechi. 1/ - AT intercalată în regentă, neizolată
Propoziția subordonată atributivă stă întotdeauna după termenul regent, de obicei, imediat după
aceasta și este adesea intercalată în regentă.
De cele mai multe ori, atributiva nu se desparte prin virgulă de regentă.
Când aduce o explicație suplimentara, atributiva se numeste atributivă explicativă și se
desparte prin virgulă sau linie de pauză de regentă.
Asigurarea feed-back-ului și evaluarea performanței
Se realizează pe tot parcursul lecției prin aprecieri verbale și prin efectuarea unui exercițiu
de pe fișa de lucru:
[Dacă] îți tot plângi de milă 1/ înseamnă 2/ [că] nu vei face față unei situații 3/ [care]
te va găsi nepregătit. 4/
Asigurarea retenției și a transferului: