MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MECI–CNDIPT / UIP

AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI –a
ANUL DE COMPLETARE

MODULUL III:
MATERIALE PENTRU ZIDĂRII ŞI TENCUIELI

DOMENIU: CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

NIVEL: 2
CALIFICARE: ZIDAR-PIETRAR-TENCUITOR

Martie 2009
 -2-

AUTOR: GHEORGHE CARMEN

Acest material a fost elaborat prin

2 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 -3-

1. Intoducere 5
2. Competenţe C1,C2,C3 6
3. Competenţe şi conţinuturi 7
4. Activitatea în construcţii 9
5. Subunităţi operative din cadrul societăţii comerciale de 10
construcţii
6. Organizarea pregătirii etapei de efectuare a practicii 11

7.Convenţie cadru privind efectuarea stagiului de pregătire 13

practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din
învăţământul profesional şi tehnic

- Obiectul convenţiei ( Art.1 )

- Statutul practicantului ( Art.2 )
- Plata şi obligaţiile sociale( Art. 3)
- Condiţii de desfăşurare a stagiului de pregătire practică( Art. 8)

-Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantului(Art. 4.)

- Responsabilităţile practicantului(Art. 5)
- Responsabilităţile partenerului de practică (Art. 6)
- Anexa pedagogică a Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de
pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul
profesional şi tehnic
-Obligaţiile organizatorului de practică (Art. 7.)
-Evaluarea stagiului de pregătire practică( Art. 10)
- Raportul privind stagiul de pregătire practică (Art. 11)

8.Informaţii despre instruirea practică 22

Acest material a fost elaborat prin

3 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 -4-

9. Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în 23

muncă

10.Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii 26

-FIŞĂ DE OBSERVAŢIE NR.1
-FIŞĂ DE LUCRU NR.1
-EXERCIŢIUL NR.1
-STUDIU DE CAZ NR.1
-FIŞĂ DE LUCRU NR.2
- FIŞĂ INTERACTIVĂ NR.1
- FIŞĂ DE LUCRU NR.3
- EXERCIŢIUL NR.2

11. Anexe 35
12. Bibliografie 39

Acest material a fost elaborat prin

4 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 -5-

Intoducere

Modulul „Materiale pentru zidării şi tencuieli”, se studiază pe parcursul clasei a XI-a, an

de completare, prin ruta Şcoala de Arte şi Meserii, în vederea asigurării pregătirii de
specialitate, pentru obţinerea calificării de nivel 2 „Zidar – pietrar – tencuitor”.

Modulul face parte conform planului cadru, din Curriculum Diferenţiat, al culturii de
specialitate, din Aria Curriculară Tehnologii, având alocat un număr de 87 de ore, din care 58
ore instruire practică.

După parcurgerea acestui modul, elevul va fi capabil:

-să descrie tipuri de blocuri, plăci şi fâşii pentru zidării

-să prepare mortare şi paste pentru zidării şi tencuieli
-să pregătească materialele pentru a fi puse în lucru.

Parcurgerea programului permite elevilor să dobândească competenţe practice şi

cunoştinţe care să le permită fie găsirea unui loc de muncă corespunzător calificării, fie să
continue pregătirea la nivel trei.
Caietul elevului este un instrument de lucru extrem de util, care ii ajuta pe elevi sa-si
insuseasca temeinic cunostintele din modul ,prevazute in programa scolara .Acest caiet
reprezinta un material auxiliar necesar care completeaza manualul.

Caietul propune instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării

practicii(jurnal/caiet de practică a elevului,fişe de observaţie,fişe de lucru,fişe
tehnologice,studii de caz,proiect/miniproiect,portofoliul de practică), ghideaza elevii in
rezolvarea acestuia, oferind sugestii atunci cand sunt necesare.

Informaţiile şi cerinţele din materialele de învăţare sunt formulate într-un limbaj

adecvat nivelului elevilor, accesibil şi susţinut prin exemple sugestive şi prin imagini.
Materialele de învăţare propuse sunt uşor de citit şi de înţeles.

Acest material a fost elaborat prin

5 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 -6-

COMPETENŢE
C1,C2,C3

PRIN
PARCURGEREA
ACESTUI GHID DE
PRACTICĂ,VEŢI FI
CAPABILI:

SĂ DESCRIEŢI: SĂ PREPARAŢI:

-TIPURI DE -MORTARE ŞI PASTE

BLOCURI,PLĂCI ŞI FÂŞII

PENTRU ZIDĂRII

SĂ PREGĂTIŢI:

-MATERIALE PENTRU A
FI PUSE ÎN LUCRU

Acest material a fost elaborat prin

6 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 -7-

COMPETENŢE ŞI CONŢINUTURI

C1. Descrie tipuri de blocuri, plăci şi fâşii
pentru zidării
1.Tipuri de blocuri, plăci şi fâşii pentru
zidării după: formă, dimensiuni şi material
( din piatră naturală brută şi prelucrată; din
produse ceramice; din beton uşor; din bca;
din produse pe bază de ipsos).

2. Domenii de utilizare ale blocurilor,

plăcilor şi fâşiilor pentru zidării: elemente
de rezistenţă; elemente de închidere şi
compartimentare; lucrări de finisaje; lucrări de
izolaţii.

3. Verificări după formă şi dimensiuni a

blocurilor, plăcilor şi fâşiilor pentru zidării
folosind instrumente de verificare: metru,
ruletă, colţar, şubler, compas de interior;
identificarea eventualelor defecte;

4. Documentare cu privire la materiale noi

folosite la executarea zidăriilor, din surse
de documentare variate: reviste de
specialitate; pliante; broşuri; informaţii on line;
mass media; casete video; cataloage de
specialitate,;

Acest material a fost elaborat prin

7 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 -8-

COMPETENŢE ŞI CONŢINUTURI

C2. Prepară mortare şi paste 5. Dozare volumetrică şi gravimetrică pe

baza reţetelor a materialelor componente,
pentru prepararea mortarelor pentru zidării şi
tencuieli

6. Preparare manuală a pastelor cu lianţi

minerali pe bază de: ciment; ipsos; var

7. Preparare mortare, manual şi mecanizat,

conform reţetelor;

C3. Pregăteşte materiale pentru a fi puse 8. Condiţii de livrare, transport,

în lucru manipulare şi depozitare a materialelor
pentru zidării şi tencuieli: pachete
paletizate / sertizate; cifaroame;
autobasculante; bene; pompe; autopompe;
lăzi de mortar

9. Tipuri de materiale ce urmează a fi puse

în lucru pe baza proiectului: tip de
bloc/placă/fâşie pentru zidărie; tip de mortar

10. Controlul calităţii materialelor: forma,

dimensiunile, aspectul şi clasa de calitate a
blocurilor/plăcilor/ fâşiilor pentru zidării;
marca, lucrabilitatea şi consistenţa mortarului

ACTIVITATEA ÎN CONSTRUCŢII

Acest material a fost elaborat prin

8 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 -9-

Construcţiile:
- constituie infrastructura tuturor activităţilor umane - economice, sociale, spirituale etc.

Activitatea în construcţii :
-se prezintă sub două forme:
a) activităţi direct productive, prin care se realizează construcţiile, respectiv execuţia şi proiectarea;
b) activităţi auxiliare, prin care se susţin cele direct productive, respectiv cercetarea, reglementarea,
agrementarea, consultanţa, asistenţa tehnica, asigurarea calităţii, , interventii pe constructii, pregatirea
profesională a cadrelor etc.

-scopul întregii activităţi în construcţii este realizarea de construcţii apte pentru exploatare, conform
destinaţiei lor funcţionale.

Profesia de bază în construcţii:

- este profesia de constructor.

Calificarea profesionala:
- se realizeaza prin învatamântul de specialitate, formator de cadre calificate mediu (muncitor
calificat, tehnician, maistru) si superior (subinginer, inginer, master, dr. inginer).
Ocupaţiile în construcţii:
- corespund celor două forme de activităţi de bază: direct productive si auxiliare.

Calificarea ocupatională :
- se realizeaza prin studiu si practica cercetării ocupaţiei respective.

Competenţa profesională si ocupaţională :

- se caracterizează prin cunoştinţelor acumulate, prin experienţa practică şi prin capacitatea de a
le aplica prin decizii corecte, adecvate situaţiilor.

SUBUNITĂŢI OPERATIVE
Acest material a fost elaborat prin
9 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 - 10 -
DIN CADRUL
SOCIETĂŢII COMERCIALE DE CONSTRUCŢII

Activitatea de constructii – montaj se desfasoara in diferite locatii ale

beneficiarilor lucrarilor.

SUBUNITĂŢILE OPERATIVE
DIN CADRUL
SOCIETĂŢII COMERCIALE DE CONSTRUCŢII

1.PUNCTUL 2.LOTUL 3.ŞANTIERUL

DE LUCRU

1.PUNCTUL DE LUCRU:
-este cea mai mică subdiviziune organizatorică şi asigură,de regulă,execuţia unui singur
obiect

2.LOTUL:
-este o diviziune a şantierului care grupează execuţia unui număr de obiecte învecinate
teritorial
-poate fi profilat pe execuţia unui singur gen de lucrări(lot de specialitate)sau poate fi profilat
pe executarea mai multor genuri de lucrări de construcţii(lot complex)

Acest material a fost elaborat prin

10 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 - 11 -

3.ŞANTIERUL:
-grupează mai multe obiecte de execuţie pe criteriul specializării şi al unităţii teritoriale care
poate depinde de un grup de şantiere sau poate fi independent în cadrul întreprinderii de
construcţii-montaj

Organizarea pregătirii etapei de efectuare a practicii

Stagiul de practică este precedat de o serie de activităţi pregătitoare, în care sunt
realizate:
a) planificarea etapelor pentru pregătirea şi desfăşurarea stagiului de practică
b) încheierea de convenţii pentru practica elevilor
c) instruirea elevilor pentru efectuarea practicii.

a) Planificarea etapelor pentru pregătirea şi desfăşurarea stagiului de practică

Stagiul de practică al elevilor este pregătit şi constituie o preocupare a instituţiei de
învăţământ cu mult timp înaintea desfăşurării acesteia. În acest sens, întreaga activitate se
desfăşoară conform unui scadenţar, a cărui model se prezintă în cele ce urmează:
SCADENŢARUL
etapelor pentru pregătirea şi desfăşurarea stagiului de practică a elevilor

TERMENE:

1. Identificarea bazelor de practică. .......................

2. Transmiterea, pentru semnare, a convenţiilor
cu conducerile unităţilor-baze de practică. .......................
3. Finalizarea convenţiilor cu conducerile bazelor
de practică. .......................
4. Afişarea la avizier a perioadelor (săptămânilor )
de practică şi a altor precizări.
5. Repartizarea elevilor pe baze de practică, ......................
perioade de desfăşurare şi cadre didactice îndrumătoare.

Acest material a fost elaborat prin

11 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 - 12 -
6. Instruirea elevilor pe baze de practică,
de către maiştri îndrumători,
la începerea stagiului de practică.
7. Efectuarea practicii .......................

b) Încheierea de convenţii pentru practica elevilor

Stagiul de practică al elevilor este reglementat prin convenţia încheiată în care se
stipulează:
- perioada de practică;
- numărul elevilor, primiţi în practică;
- numele persoanei desemnate din partea societăţii comerciale, care va îndruma şi
controla practica elevilor;
- efectuarea practicii în activităţile de construcţii,având în vedere necesităţile practice ale
societăţii comerciale;
- posibilitatea antrenării elevilor, în măsura posibilităţilor, în activităţile din societatea
comercială respectivă;

c) Instruirea elevilor pentru efectuarea practicii

Pentru realizarea obiectivelor urmărite prin stagiul de practică instruirea elevilor

reprezintă o necesitate.
Instruirea se face pe ani de studii pentru diferite forme de învăţământ .
Programarea instruirii pe ani şi date calendaristice se poate afişa la avizierul
instituţiei de învăţământ.

Acest material a fost elaborat prin

12 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 - 13 -

CONVENŢIE CADRU
privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de
către elevii din învăţământul profesional şi tehnic

Prezenta convenţie se încheie între:

 Unitatea de învăţământ …………………………………………… (denumită în continuare organizator

de practică)
reprezentată de Director
Dl/Dna……………………………………………..
Adresa organizatorului de practică:
……………………………………………………………………………………………………
email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

şi

 Întreprinderea, instituţia, societatea comercială, etc …………..…… (denumită în continuare partener de

practică)
reprezentată de (numele şi calitatea)
Dl/Dna…………………………………………….
Adresa partenerului de practică:
…………………………………………………………………………………………………
email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

Perioada pentru care se încheie convenţia: ………………………..

Obiectul convenţiei ( Art.1 )

Convenţia stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de pregătire practică în vederea
învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire profesională prin învăţământ profesional şi tehnic,
efectuat de:

Elev (denumit în continuare practicant)………………………………………………………

CNP………………………………………înscris în clasa ………. , în anul şcolar …………..
calificarea ………………………………………………………, nivel de calificare ………….

Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor profesionale menţionate în
Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire
profesională şi curriculumul aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr.
__________________.

Acest material a fost elaborat prin

13 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 - 14 -

Statutul practicantului ( Art.2 )

Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al unităţii de învăţământ.

Plata şi obligaţiile sociale( Art. 3)

Stagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):
- se efectuează în cadrul unui contract de muncă,
cei doi parteneri putând să beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007
- nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă
- se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European
- se efectuează în cadrul proiectului ………………………….
În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în situaţia în care convenţia nu se
derulează în cadrul unui contract de muncă.
Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-l primeşte în stagiul de pregătire
practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are statut de angajat.
Partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare, primă sau avantaje în natură,
precizate la art. 8.

Condiţii de desfăşurare a stagiului de pregătire practică( Art. 8)

Gratificări sau prime acordate practicantului:

Avantaje eventuale (plata transportului de la şi la întreprindere, tichete de masă, acces la cantina partenerului de
practică,etc.):

Alte precizări

Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform reglementărilor în vigoare.

Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantului(Art. 4.)

Partenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la sănătatea şi securitatea în muncă
a practicatului pe durata stagiului de instruire practică.
Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare, conform dispoziţiilor
capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat de OUG 107/24.10.2003 despre asigurările
pentru accidente de muncă şi boală profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de
muncă pe toată durata efectuării pregătirii practice.
În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării la lucru, partenerul de
practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu privire la accidentul care a avut loc (conform capitolului V din
legea 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Acest material a fost elaborat prin

14 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 - 15 -

Responsabilităţile practicantului

1.Practicantul are obligaţia, ca pe durata 2.Practicantul are obligaţia să execute

derulării stagiului de pregătire practică, să activităţile solicitate de tutore după o
respecte programul de lucru stabilit. prealabilă instruire, în condiţiile respectării
cadrului legal cu privire la volumul şi
dificultatea acestora (conform Codului
Muncii)

Responsabi
3.În cazul nerespectării obligaţiilor se 4. Pe durata stagiului său, practicantul
lităţile
aplică sancţiunile conform respectă regulamentul de ordine
practicantului(Art. 5)
Regulamentului de organizare şi interioară al partenerului de practică. În
funcţionare al unităţii de învăţământ. cazul nerespectării acestui regulament,
directorul întreprinderii, instituţiei,
societăţii comerciale, etc. (partener de
practică), îşi rezervă dreptul de a anula
5.Practicantul are obligaţia de a convenţia referitoare la pregătirea
respecta normele de securitate şi practică, după ce în prealabil a înştiinţat
sănătate în muncă pe care şi le-a directorul unităţii de învăţământ la care
însuşit de la reprezentantul partenerului elevul (practicantul) este înscris ( Art.
de practică înainte de începerea 263/1 şi Art. 264/1 din Codul muncii).
stagiului de practică.

6.Practicantul se angajează să nu
folosească, în nici un caz, informaţiile la
care are acces în timpul stagiului
despre partenerul de practică sau
clienţii săi, pentru a le comunica unui
terţ sau pentru a le publica, chiar după
terminarea stagiului, decât cu acordul
respectivului
Acest material partener
a fost elaborat definanțare
prin
15 practică Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic

Responsabilităţile partenerului de practică
Partenerul de practică
ALTE RESPONSABILITĂŢI:
Este obligat, prin normele şi principiile
responsabilităţii civile contractuale, să
despăgubească practicantul în situaţia
în care acesta a suferit un prejudiciu
material din vina partenerului de
practică pe durata îndeplinirii obligaţiilor
ce derivă din derularea stagiului de
pregătire practică (Art. 269/1 din Codul
muncii).
În cazul în care, din vina partenerului de
practică , contribuţia de asigurare
contra accidentelor de muncă şi a
bolilor profesionale nu a fost plătită,
costul prestărilor de servicii de
asigurare prevăzute de lege va fi
suportat de către partenerul de practică
(Art. 14 al legii 346/2002 modificată de
OUG 107/24.10.2003).
Acest material a fost elaborat prin
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
- 16 -
1. Va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat dintre
salariaţii proprii
2.Are obligaţia de a face practicantului instructajul cu privire la normele
de securitate şi sănătate în muncă în conformitate cu legislaţia în
vigoare, înainte de începerea stagiului de practică
3.Va lua măsurile necesare pentru securitatea şi sănătatea în muncă a
practicanţilor, aşa după cum acestea sunt definite în particular prin art.
5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din Legea nr. 319/2006
securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea
regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art.
174/1, art. 176/1 din Codul muncii).
4.Trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele necesare
pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.
5. Trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta securitatea
şi sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).
6. Are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la serviciul de
medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din
Codul muncii).
7.Trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli interne pe
care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii
de personal, după caz (Art. 257, Art. 258 şi Art. 259 din Codul muncii).
8. Certifică faptul de a fi asigurat în materie de responsabilitate civilă,
în funcţie de dispoziţiile legale şi reglementările în vigoare. Această
dispoziţie nu se aplică partenerilor de practică scutiţi prin statutul lor de
această asigurare.
9.Are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor profesionale
(în cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces
verbal de protecţia muncii) articolul 171-178 din Codul muncii şi
articolul 56 din legea 346/2002 asupra asigurărilor accidentelor de
muncă (Capitolul V, Art.51/1 şi Art. 55 al legii 346/2002 modificată de
OUG 107/24.10.2003).
16 finanțare Phare în proiectul de
 - 17 -

Anexa pedagogică
a Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din
învăţământul profesional şi tehnic

1. Durata totală a pregătirii practice

2. Calendarul pregătirii

3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire practică în cazul timpului de lucru parţial):

4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este diferită de cea indicată în Convenţie):

5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele locaţii:

6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică

7. Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită de elev la şcoală şi în întreprindere

8. Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a practicantului pe perioada
stagiului de practică

9. Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ – organizator al practicii, pe perioada
stagiului de pregătire practică

10. Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura respectarea condiţiilor de pregătire şi
dobândirea de practicant a competenţelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de pregătire practică

11. Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de practică

12. Definirea unităţilor de competenţe şi a competenţelor care vor fi dobândite pe perioada stagiului de practică în
conformitate cu standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobat prin OMECT
nr.____________________

Unitatea de Competenţa Modulul de Locul de Activităţi Observaţii

competenţe pregătire muncă planificate

13. Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe perioada stagiului de pregătire practică

Cadru didactic Tutore Practicant

Data
Semnătura

Acest material a fost elaborat prin

17 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 - 18 -

Obligaţiile organizatorului de practică

În cazul în care derularea stagiului de -directorul unităţii de învăţământ (organizator

pregătire practică nu este conformă cu de practică) poate decide întreruperea
angajamentele luate de către partenerul de stagiului de pregătire practică conform
practică în cadrul prezentei convenţii: convenţiei

-după informarea prealabilă a responsabilul

întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale,
Organizatorul de practică etc. (partener de practică)
-desemnează un cadru didactic responsabil
cu planificarea, organizarea şi supravegherea
desfăşurării pregătirii practice.

Cadrul didactic împreună cu tutorele

desemnat de partenerul de practică
- stabilesc tematica de practică şi
competenţele profesionale care fac obiectul -şi primirea confirmării de primire a acestei
stagiului de pregătire practică în conformitate informaţii.
cu Standardul de pregătire profesională şi
programa şcolară corespunzătoare.

Acest material a fost elaborat prin

18 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 - 19 -

Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de practică

Cazul întreruperii stagiului de pregătire practică ,atunci când derularea stagiului de pregătire practică nu este
conformă cu angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul prezentei convenţii.

Organizatorul de practică
-desemnează un cadru didactic responsabil cu planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii
practice.

Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea partenerului de practică):

Dl/Dna …………………………………………...
Funcţia …………………………………...............
Tel: …………………… Fax:…………………… Email: …………………………………………

Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din partea organizatorului de
practică:

Dl/Dna …………………………………………….
Funcţia …………………………………………….
Tel: ……………………. Fax: ………………….. Email: ………………………………………….

Acest material a fost elaborat prin

19 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 - 20 -

Evaluarea stagiului de pregătire practică

TIPURI DE EVALUARE PRECIZĂRI

Tutorele împreună cu cadrul didactic

responsabil cu urmărirea derulării
stagiului de pregătire practică vor
În timpul derulării stagiului de evalua practicantul în permanenţă, pe
pregătire practică baza unei Fişe de
observaţie/evaluare.

Vor fi evaluate atât nivelul de

dobândire a competenţelor tehnice,
EVALUARE cât şi comportamentul şi modalitatea
de integrare a practicantului în
activitatea întreprinderii (disciplină,
punctualitate, responsabilitate în
rezolvarea sarcinilor, respectarea
regulamentului de ordine interioară al
întreprinderii/instituţiei publice, etc.).

Tutorele împreună cu cadrul didactic

responsabil cu urmărirea derulării
stagiului de pregătire practică,
La finalul modulului / stagiului evaluează nivelul de dobândire a
de pregătire practic competenţelor de către practicant pe
baza fişei de observaţie/evaluare, a
unei probe orale/interviu şi a unei
probe practice.

Rezultatul acestei evaluări

va sta la baza notării elevului de către
cadrul didactic responsabil cu
derularea stagiului de pregătire
practică.

Acest material a fost elaborat prin

20 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 - 21 -

Raportul privind stagiul de pregătire practică

Periodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va prezenta un caiet de practică care va
cuprinde:
- denumirea modulului de pregătire
- competenţe exersate
- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică
- observaţii personale privitoare la activitatea depusă
Caietul de practică va fi parte din portofoliul elevului.

Alcătuit în triplu exemplar la data: ……………………

Director Reprezentant
Unitate de învăţământ Întreprindere, instituţie,
(Organizator de practică) societate comercială,etc
(Partener de practică)
Numele şi prenumele

Data

Semnătura

Ştampila

Am luat la cunoştinţă,

Nume şi prenume Semnătura

Elev
Părinte elev (pentru elevii minori)
Cadru didactic responsabil pentru
stagiul de practică
Tutore
Data:

INFORMAŢII despre instruirea

practică

Acest material a fost elaborat prin

21 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 - 22 -

1.NUMĂRU
L DE ORE

5..MODUL DE
EFECTUARE 2.SCOPUL
A ACTIVITĂŢII PREGĂTIREA
PRACTICĂ

4.DOTARE
3.CADRUL
A
ÎN CARE
ATELIERE-
SE VA
LOR
REALIZA

-modulul are alocat un număr de 58

1.NUMĂRUL DE ORE
ore instruire practică.

-familiarizarea cu specificul activităţilor

2.SCOPUL privind realizarea structurilor pentru
construcţii diverse,
-formarea competenţelor specifice
calificării de nivel 2 „Zidar – pietrar -
tencuitor”.

-va fi unul organizat, în care trebuie să se

3.CADRUL ÎN CARE SE VA REALIZA găsească o ambianţă specifică,
asemănătoare condiţiilor
- vor fi dotate cu unelte, scule, utilaje,
4.DOTAREA ATELIERELOR echipamente corespunzătoare

-activitatea de instruire practică se va efectua

5..MODUL DE EFECTUARE A ACTIVITĂŢII pe grupe restrânse

INSTRUIREA LUCRĂTORILOR IN DOMENIUL

SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII IN MUNCĂ

Acest material a fost elaborat prin

22 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 - 23 -
Scop: însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de securitate şi sănătate în muncă
necesare pentru sine însuşi şi pentru persoanele din jur.
Perioada în care se desfăşoară instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă este considerată timp de muncă.
Instruirea lucrătorilor(art. 77, legea 319/2006) în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
cuprinde 3 faze:
a) instruirea introductiv-generală;
b) instruirea la locul de muncă;
c) instruirea periodică.
Angajatorul2 trebuie să asigure condiţiile materiale şi resurse umane specializate în
domeniu, care să permită instruirea lucrătorilor la parametri calitativi ridicaţi. Derularea
procesului de instruire se va asigura prin utilizarea unor mijloace, metode şi tehnici de
instruire moderne, atractive care să menţină interesul celui instruit pe tot parcursul
programului;

Metode şi tehnici de instruire:

1. expunerea;
2. demonstraţia;
3. studiul de caz;
4. vizionări de filme, diapozitive, proiecţii;
5. instruirea asistată de calculator.

Pe cine instruim:
1- persoanele care doresc să se angajeze;
2- lucrătorii din unitatea economică care
desfăşoară activităţi pe bază de contract
individual de muncă;
3- lucrătorii din alte unităţi economice care
desfăşoară activităţi pe bază de contract
de prestări de servicii în întreprindere;
4- persoane care solicită să viziteze sectoare
de activitate, cu zone de risc, ale agentului economic.

Dovada instruirii:

 Competenţele dobândite prin programul de instruire, vor fi evaluate de către cel

care instruieşte, prin intermediul testelor puse la dispoziţie de către angajator.
 Materialul pentru instruire precum şi rezultatele instruirii vor fi consemnate de
formator3 în fişele de instruire.
 Fişa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul instruit şi de către
persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea.

Acest material a fost elaborat prin

23 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 - 24 -

Normele de securitate -au ca scop să prevină,să înlăture sau să reducă pericolele

în muncă de accidentare a muncitorilor atunci când
manipulează,transportă şi depozitează materialele de
construcţii

Sarcini de această natură -revin tuturor celor care conduc lucrările în echipe sau
brigăzi,în lot,sector,şantier,grup de şantiere,întreprindere
etc.

Alte măsuri,în afara măsurilor -trebuie luate pentru a asigura condiţii corespunzătoare din
cu caracter general punct de vedere sanitar,cât şi echipamentul de protecţie
necesar(şorţuri,palmare,genunchere,mănuşi,ochelari,centuri
de siguranţă etc)

Operaţiile de încărcare sau de -se execută cu atenţie

descărcare a materialelor -folosind echipamentul de protecţie adecvat,în locuri special
amenajate şi nepericuloase pentru muncitori
-folosind mijloace mecanice(macarale,autoîncărcătoare
etc.),precum şi mijloace de mică
mecanizare(scripeţi,palane,macarale diferenţiale etc.)

Este interzisă manipularea cu -a greutăţilor mai mari de 50 kg de către un singur muncitor

braţele

Este obligatoriu să se lucreze -pentru încărcarea şi descărcarea greutăţilor mai mari de 50

mecanizat kg
-şi pentru cazurile în care înălţimea este mai mare de 3m

În depozitele cu produse -este interzisă folosirea focului deschis şi a surselor de

de vopsitorie pe bază de producere a scânteilor
substanţe inflamabile -încăperile şi magaziile destinate depozitării vor fi bine
ventilate şi dotate cu mijloace de stingere a incendiilor

2.Fiecare loc se marchează

cu:
-indicatoare avertizoare pentru
interzicerea fumatului sau a
Acest material a fost elaborat prin
24 finanțare Phareoricăror
în proiectul
sursede de foc ,în cazul
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
existenţei unor materiale
inflamabile.
 - 25 -

1.La fiecare loc unde sunt

depozitate materialele:
-se prevede echipament
pentru intervenţie în caz de
incendiu(pichete de incendiu
dotate
corespunzător,stingătoare
portabile,echipament
tehnic,lăzi de
nisip,lopeţi,găleţi)

Pentru asigurarea
materialelor de construcţii
împotriva incendiilor

3.Pentru depozitarea
materialelor în încăperi cu
schelet din lemn pe rafturi şi
stelaje din lemn:
-se iau măsuri de ignifugare
periodică a
acestora,înlăturându-se orice
posibilitate de aprindere şi
declanşare a incendiilor.

4.Instalaţiile de iluminat:
-se protejează în tuburi
metalice,montate aparent şi
asigurate împotriva producerii
scurtcircuitelor.

Acest material a fost elaborat prin

25 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 - 26 -

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE NR.1

COMPETENŢA: C1. Descrie tipuri de blocuri,

plăci şi fâşii pentru zidării

NUMELE ELEVULUI:
CLASA:
DATA:

1.Observaţi cu atenţie ce tipuri de cărămizi utilizează agentul economic în care desfăşuraţi stagiul de practică.
2.După încheierea activităţii de observare,bifaţi în coloana nr. 2 ,cărămizile utilizate pentru realizarea zidăriilor
precizând şi domeniul de utilizare(elemente de rezistenţă; elemente de închidere şi
compartimentare; lucrări de finisaje; lucrări de izolaţii) în aceeaşi coloană.

COLOANA 1 COLOANA 2

1.Cărămizi pline presate

TIPURI DE CĂRĂMIZI PENTRU

CONSTRUCŢII
2.Cărămizi şi blocuri cu goluri
verticale

3. Cărămizi şi blocuri ceramice cu

goluri orizontale

4.Cărămizi găurite cu lambă şi uluc

Acest material a fost elaborat prin

26 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 - 27 -

FIŞĂ DE LUCRU NR.1

COMPETENŢA: C1. Descrie tipuri de blocuri,

plăci şi fâşii pentru zidării

NUMELE ELEVULUI:
CLASA:
DATA:

REZOLVAŢI SARCINILE DE LUCRU DE MAI JOS:

1.Precizaţi materialele din piatră masivă prelucrată pentru realizarea zidăriilor(vezi tabelul de la punctul 3 –
coloana 1).
2.Precizaţi forma de prezentare pentru pietrele prelucrate pentru zidărie(vezi tabelul de la punctul 3 –coloana 2).

3.În tabelul de mai jos completaţi cele 2 coloane(col.1 şi col.2)

COLOANA 1 COLOANA 2 COLOANA 3

TIPURI FORMA DE UTILIZĂRI
PREZENTARE
1. -LA
REALIZAREA ZIDURILOR
DE SPRIJIN
-REALIZAREA
CĂPTUŞELILOR DE
TALUZURI
PIETRE PRELUCRATE
PENTRU ZIDĂRIE 2. -LA DIFERITE TIPURI DE
ZIDĂRIE DIN PIATRĂ
ŞI,ÎN SPECIAL,LA
CONSTRUCŢIILE
MONUMENTALE

3. - LA EXECUTAREA
BOLŢILOR ÎN CARE SE
ZIDESC

Acest material a fost elaborat prin

27 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 - 28 -
EXERCIŢIUL NR.1

COMPETENŢA: C1. Descrie tipuri de blocuri,

plăci şi fâşii pentru zidării

NUMELE ELEVULUI:
CLASA:
DATA:
Realizaţi un referat cu tema: Materiale noi folosite la executarea zidăriilor

Folosiţi surse de documentare pentru prezentarea materialelor folosite la

executarea zidăriilor : cărţi, manuale, reviste, pliante, cataloage, casete video,
Internet
La termenul stabilit prezentaţi în faţa colegilor referatul pregătit, prin care
veţi transmite informaţii auditoriului
Veţi reuşi cu succes prezentarea dacă ţineţi cont de următoarele sugestii:

În timpul prezentării referatului

 Asiguraţi-vă că toată lumea vă poate vedea şi auzi

 Încercaţi să cuprindeţi cu privirea întregul grup

 Vorbiţi clar, pe cât de normal posibil şi nu foarte repede

 Respiraţi adânc pentru ca vocea să aibă o rezonanţă mai puternică

 Dacă respiraţi adânc vă puteţi controla mai bine emoţiile

 Fiţi atenţi la reacţiile auditoriului pentru a evalua impactul discursului

 Evitaţi să vă jucaţi cu materialele sau notiţele în timp ce vorbiţi

 Ascultaţi-vă în timp ce vorbiţi pentru a evita să vă bâlbâiţi sau să mergeţi

prea repede

 Vă este de folos să aveţi materiale vizuale pe care auditoriul să se uite

astfel încât să nu vă privească tot timpul

 Nu este nici o problemă dacă vă repetaţi sau faceţi pauze atunci când
vă ajută să transmiteţi mesajul pe care îl aveţi în minte

 Este util să accentuaţi cuvintele cheie

Acest material a fost elaborat prin

28 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 - 29 -
STUDIU DE CAZ NR.1

COMPETENŢA: C1. Descrie tipuri de blocuri,

plăci şi fâşii pentru zidării

NUMELE ELEVULUI:
CLASA:
DATA:

1.Identificaţi materialele ecologice folosite la executarea zidăriilor.

2.Întocmiţi un album cu aceste materiale.
3.Plasaţi în albumul respectiv şi informaţii referitoare la materialele respective(aşa-
numitele zone încadrate în care elevul poate scrie)

Acestea sunt doar nişte zone încadrate în care elevul scrie. Aceste formulare pot avea un
titlu sau anumite informaţii de la care elevul începe lucrul.

În spaţiul de mai jos scrieţi despre: În spaţiul de mai jos scrieţi

Denumirea şi prezentarea produsului despre:
(ex:blocuri ceramice Porotherm) Avantajele folosirii produsului

FIŞĂ DE LUCRU NR.2

COMPETENŢA: C1. Descrie tipuri de blocuri,

plăci şi fâşii pentru zidării
Acest material a fost elaborat prin
29 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
NUMELE ELEVULUI:
CLASA:
DATA:
 - 30 -

REZOLVAŢI SARCINILE DE LUCRU DE MAI JOS:

1. Prezentaţi caracteristicile generale ale fiecărui tip de bloc, placă sau fâşie pentru zidărie,
privind:
a. categorie din care face parte, după natura lor (material)
b. tipuri / formate
c. aspectul / proprietăţi fizice

Tip de bloc, placă sau fâşie Caracteristici generale

pentru zidărie
1 Moloane a.
b.
c.
2 Cărămizi pline presate a.
b.
c.
3 Fâşii din bca a.
b.
c.
4 Plăci din ipsos a.
b.
c.
2.Stabiliţi pentru fiecare element de construcţie câte două tipuri de bloc, placă sau fâşie
pentru zidărie care pot fi utilizate la executarea lor:

Element de construcţie Tip de bloc, placă sau

fâşie pentru zidărie
1. Fundaţie din zidărie sub pereţi a.
b.
2. Perete de închidere a.
b.
3. Perete de compartimentare a.
b.
4. Placarea pereţilor a.
b.
5. Izolaţie termică la acoperişul terasă a.
b.
FIŞĂ INTERACTIVĂ NR.1

COMPETENŢA: C2. Prepară mortare şi paste

Acest material a fost elaborat prin
30 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
NUMELE ELEVULUI:
CLASA:
DATA:
 - 31 -

Răspundeţi la întrebările de mai jos.

După ce aţi răspuns la întrebări,tipăriţi documentul şi înmânaţi-l profesorului.

ÎNTREBĂRI
1.Selectaţi din casetele cu liste derulante de mai jos categoria care corespunde
definiţiei.

DEFINIŢIE CATEGORIE

Mortare care se folosesc la legarea

cărămizilor sau a diferitelor pietre de
construcţie în vederea alcătuirii unei zidării Tipuri de mortare

Mortare care aplicate în una sau mai multe

straturi, servesc la protejarea Tipuri de mortare
şiînfrumuseţarea construcţiilor.

2.Utilizaţi casetele cu liste derulante pentru a completa textul de mai jos.

Prepararea manuala a mortarelor

Se aşază 5-10 cm de nisip pe fundul varniţei.
Gura de evacuare a varniţei se numeşte SCHUBER; în spatele ei există o sită deasă.
Mortarele sunt compuse din Alege cuvântul, lianţi si aditivi.

În compoziţie, cantitatea componenţilor se prezintă în două variante :

 în volume sau părţi (Alege cuvântul)
 în greutate-kg (Alege cuvântul
Proporţia componeţilor se numeşteAlege cuvântul, el este stabilit de laboratorul de încercare
a mortarelor.

FIŞĂ DE LUCRU NR.3

COMPETENŢA: C2. Prepară mortare şi paste

Acest material a fost elaborat prin
31 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
NUMELE ELEVULUI:
CLASA:
DATA:
 - 32 -

Întocmiţi o fişă în care să argumentaţi domeniile de utilizare a mortarului şi să

prezentaţi modul de preparare şi dozare a mortarului M25.

INDICAŢIE:
Se va lucra în echipe de câte patru.Fiecare echipă va avea un lider care îşi va susţine
punctul de vedere.Se va alege şi dozajul şi un tip de mortar.

EXERCIŢIUL NR.2

COMPETENŢA: C2. Prepară mortare şi paste

Acest material a fost elaborat prin
32 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
NUMELE ELEVULUI:
CLASA:
DATA:
 - 33 -

1. Completaţi schema de mai jos:

APĂ

MORTAR = + +

nehidraulic

2. Citiţi cu atenţie urmatoarea listă: mortar de ciment-var, M4, M100, mortar

decorativ, mortar de var, mortar de var-ciment, mortar refractar
a) Grupaţi elementele din listă pe trei coloane în funcţie de modul de clasificare a mortarelor

După ...... După După .........

natura
......... ........
.................

.
- -
- -
-

b) Precizaţi diferenţa între mortarul de var-ciment şi cel de ciment-var

...............................................................................................................................................

c)Priviţi cu atenţie imaginile de mai jos.

Acest material a fost elaborat prin

33 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 - 34 -
1. 2.

3. 4.

Completaţi:
 propoziţia alegând din paranteză termenul corect:
Imaginile reprezintă etapele preparării ( manuale/ mecanizate) a mortarului de
(ipsos/ciment)
 tabelul:
Etapele preparării mortarului de Numărul figurii
ciment corespondente
Intrdoducerea cimentului şi a ___2__
nisipului în lada de mortar
____________________ ____
____________________ ____
_____________________ _____

Acest material a fost elaborat prin

34 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 - 35 -

Fişă de studiu
Acest material a fost elaborat prin
35 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 - 36 -
Mortare

Să ne amintim!

Mortarele sunt amestecuri omogene de liant, nisip (agregat mărunt) si apă.

Într-un mortar, partea activă este liantul sub formă de pastă, iar partea inertă este nisipul.

Clasificarea mortarelor
1. După domeniul de utilizare :
 Mortare de zidărie care se folosesc la legarea cărămizilor sau a
diferitelor pietre de construcţie în vederea alcătuirii unei zidării
 Mortare de tencuială care aplicate în una sau mai multe straturi,
servesc la protejarea şiînfrumuseţarea construcţiilor.
2. După natura liantului :
 Mortare pe baza de var (mortarele de var : de var-ipsos şi de var-
ciment). Mortarele de var si var-ipsos sunt pentru interior , iar cel
cu ciment pentru exterior.
 Mortare pe baza de ciment ( mortarele de ciment, ciment-var şi
de ciment-argila) sunt mortarele cu marca mare şi se folosesc la
exterior, la medii cu umiditate mare.
 Mortare pe baza de ipsos (mortare de ipsos si de ipsos-var) sunt
mortarele care se folosesc la interior.

Mărcile mortarelor sunt considerate rezistente la compresiune dupa 28 de zile de la

preparare, cu excepţia mortarului de var la care marca este considerată rezistenţa la
compresiune la 90 de zile de la preparare.

Mărcile de mortare utilizate frecvent in constructii sunt :

 M4T- este marca de mortar pe bază de var ; prepararea se face : var pastă+nisip+apa
şi se foloseşte în maxim o oră.
 M10- var-ciment, var pastă+ciment+nisip+apă numai pentru tencuieli interioare.
 M25Z ciment-var pentru zidarie.
 M25T- pardoseli
 M50-ciment-var - M50 Z- ZIDĂRIE
- M50 T - PARDOSELI
 M100- ciment (şapă) utilizat la terase/ pardoseli.

Utilizare :
 Mortare de tencuiala pentru interior si exterior, aplicabile pe toate tipurile de strat-
suport (beton, zidărie), reparaţii, restaurări.
 Mortare de zidărie (cărămidă, BCA, blocheţi beton).
 Mortare de şape şi îmbinări de dale.
 Mortare pentru îmbinare ţigle, teracotă sau beton.

Acest material a fost elaborat prin

36 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 - 37 -

Să ne amintim !

Prepararea manuala a mortarelor

Se aşază 5-10 cm de nisip pe fundul varniţei.
Gura de evacuare a varniţei se numeşte SCHUBER; în spatele ei există o sită deasă.
Mortarele sunt compuse din nisip, lianţi si aditivi.
În compoziţie, cantitatea componenţilor se prezintă în două variante :
 în volume sau părţi (VOLUMETRICĂ)
 în greutate-kg (GRAVIMETRICĂ)
Proporţia componeţilor se numeşte dozaj, el este stabilit de laboratorul de încercare a
mortarelor.
După modul de întărire mortarele sunt AERIENE (de var , de argila,) şi HIDRAULICE (de
ciment sau cu var hidraulic).
ATENŢIE ! dozarea trebuie să fie exactă, amestecarea mortarelor se face conform reţetei,
lucrabilitate bună.

Ipsosul pentru construcţii se obţine prin deshidratarea parţială a gipsului ; este folosit
in construcţii la prepararea mortarului pentru tencuieli, pentru gleturi, pentru grunduri şi pentru
executarea unor elemente prefabricate, cât şi la umplerea golurilor în urma introducerii de ţevi
sau cabluri.

Varul pentru construcţii ( var gras sau aerian) se foloseşte sub formă de pastă în
prepararea mortarului pentru zidării sau tencuieli şi ca adaos plastifiant la betoane. Se
foloseşte varul din groapă, numai dupa minim 3 săptămâni.

Cimentul Portland este liantul cel mai întrebuinţat in construcţii, pentru prepararea
betoanelor şi a mortarelor. Se obţine din măcinarea fină a clincherului de ciment Portland cu
un adaos de ghips pentru reglarea timpului de priză. Clincherul de ciment Portland este
obţinut din amestecul a trei părţi de calcar şi o parte argilă, măcinate foarte fin şi arse la
temperatura de 1450 de grade Celsius.

Acest material a fost elaborat prin

37 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 - 38 -

Fişă de studiu

Tabelul nr.1- dozaje şi cantităţi în părţi de volum

Nr.crt MARCA FELUL DOZAJE îN PARŢI DOZAJE ÎN PĂRŢI DOZAJE ÎN

MORTARULUI MORTARULUI VOLUM CIMENT VOLUM PARŢI DE
VAR GRAS PASTĂ VOLUM NISIP
1. M4 VAR - 1 3-4

2. M10 IPSOS-VAR - 0.5 3

3. M10 VAR-CIMENT 1 1 10

4. M25 CIMENT-VAR 1 0.7 7

5. M50 CIMENT-VAR 1 0.4 5

6. M100 CIMENT 1 - 4

Tabelul nr.2- dozaje şi cantităţi in kg/m3

NR.CRT MARCA FELUL DOZAJE ÎN KG/m3 DOZAJE ÎN KG/m3 VAR- DOZAJE ÎN

MORTARULUI MORTARULUI CIMENT GRAS KG/m3 NISIP
1, M4 VAR - 390 kg (0,9 M3) 1340 Kg
(1,03 m2)
2, M10 VAR-CIMENT 123 130 1340

3, M25 CIMENT-VAR 175 130 1400

4, M50 CIMENT-VAR 245 105 1340

5, M100 CIMENT 360 - 1340

Acest material a fost elaborat prin

38 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
 - 39 -

BIBLIOGRAFIE

1.Doina Dumbravă,Mircea Pop,Voichiţa Cardan,Victoria Creţu,Aurora Glican,Violeta

Dragoş,Corina Moldovan,Liliana Avram, Manual Economia şi organizarea producţiei în
construcţii-montaj,manual pentru licee industriale,clasa a XIIa şi şcoli profesionale,anul III
Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,R.A 1995.

2.Ing.Vasile Măciucă ing. Mircea Bârzescu, Materiale de construcţii şi instalaţii-manual

pentru clasa a IX a ,licee industriale cu profil de construcţii Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică1988 .

3.Iuliana-Carmen Stana,Gigliola Lascu,Ioana Zlătoianu, Construcţii-pregătire practică-

Manual pentru clasa a IX a ,Bucureşti, Editura CD Press 2006.

4.Tibrea A si colectiv – „ Studiul materialelor de construcţii”, Manual pentru clasa a IX-a

Ş.A.M ,Bucureşti, Editura Economică Preuniversitaria.

5.Simona Ivan,Iuliana Stana,Mărioara Morar,Curriculum-clasa a XI a anul de

completare,Domeniul-Construcţii şi lucrări publice,Calificarea:zidar-pietrar-tencuitor

Acest material a fost elaborat prin

39 finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic