Chimie distractivă

“Chimia, eterna rivală şi imitatoare a naturii”

Diderot

Zilnic întâlnim şi folosim produse chimice. Ne spălam pe mâini cu săpun,

dar săpunul este un produs chimic; ne îmbrăcăm, dar stofele, încălţămintea sunt tot
produse chimice; mâncăm produsele pregătite de mama - “chimista” casei - în
“laboratorul” propriu, bucătăria, când suntem bolnavi luăm medicamente, de
asemenea produse chimice, respirăm oxigen – substanţă chimică, etc.
Pentru toate acestea şi multe altele, merită să citiţi, să vă informaţi, să căpătaţi
cunoştinţe din toate domeniile, nu doar din chimie, pentru că un om bine informat
şi educat este un om puternic şi va fi preţuit pretutindeni.

Să încercăm să descoperim împreună câteva din “misterele” chimiei

– ştiinţă cu ajutorul căreia oamenii au reuşit să realizeze poate cele mai
spectaculoase şi mai incredibile minuni.
Unele fenomene naturale pot fi reproduse în laborator şi ... dacă nu
sunteţi atenţi aţi putea crede că sunt vrăjitorii.
Ştiţi care este adevărul despre foc? Dacă nu vă spun eu că focul este
cunoscut încă din cele mai vechi timpuri, fiind observat pentru prima oară
în momentul în care unii pomi erau trăzniţi. Ca metodă de aprindere se
folosea ciocnirea a două pietre care producea o scânteie. Astăzi ştim cu
toţii cum se aprinde focul! Eu o să vă demonstrez că pot aprinde spirtiera
doar “vrăjind” o baghetă de sticlă.

 Aprinderea spontană 1
Descrierea experimentului
Într-o capsulă se realizează un amestec de KMnO4 şi H2SO4 concentrat. Se
introduce bagheta în amestec şi apoi se atinge fitilul unei spirtiere cu alcool. Fitilul
se va aprinde spontan.
Care este explicaţia?
Bagheta a fost introdusă într-un amestec format din două substanţe
( permanganat de potasiu şi acid sulfuric concentrat) care au provocat
aprinderea spirtului de pe fitilul spirtierei.

 Aprinderea spontană 2
Descrierea experimentului

Într-un cilindru gradat se introduce un vârf de spatulă de MnO2. Se adaugă

apă oxigenată. Imediat se introduce o aşchie de brad ce are jăratec la unul din
capete. Aşchia se aprinde spontan.
Care este explicaţia?
 Oxigenul este o substanţă chimică foarte importantă. Pe lângă faptul
ca întreţine viaţa, cea mai importantă proprietate a lui este aceea că întreţine
arderea,
Pentru a obţine efectul observat de voi am folosit câte o substanţă care prin
descompunere a pus în libertate oxigenul ce a determinat aprinderea aşchiei de
brad, respectiv a pastilei de sulf.

Credeţi că pot exista scântei sau flăcări sub apă? Acest lucru este posibil!
 Scântei sub apă
Descrierea experimentului
Într-un vas de sticlă se toarnă 150 ml apă, se adaugă cca. 5 g KClO3 şi câteva
bobiţe de fosfor alb. Printr-o pâlnie cu gâtul lung înfipt în stratul de KClO3 se
picură H2SO4 concentrat. Se vor observa scântei datorate aprinderii fosforului.
Efectul se observă mai bine la întuneric.

 Flăcări sub apă

Descrierea experimentului
Într-un vas de sticlă se toarnă cu pipeta cantităţi egale (cca. 2-4 ml) de
H2SO4 concentrat şi alcool etilic, având grijă să nu se prelingă pe pereţii eprubetei.
Apoi se aruncă câteva cristale de KMnO4. Din vas se va ridica o flacără însoţită de
mici pocnituri.

Acum v-aţi convins, sper, că focul există chiar sub apă. Dar pe apă? Eu o
să vă arat că pot face ca focul să stea pe apă şi în acelaşi timp să transform
apa în vin. Atenţie!

Foc pe apă sau transformarea apei în vin

Descrierea experimentului
Într-un cristalizor cu apă şi câteva picături de fenolftaleină se introduce o bucăţică
de sodiu sau potasiu metalic aşezată pe hârtie de filtru. Se acoperă cristalizorul cu o
pâlnie de sticlă.
Sunteţi curioşi cum am reuşit? Foarte simplu! Datorită cunoştinţelor
acumulate la orele de chimie şi folosind o substanţă numită sodiu metalic,
care în contact cu aerul se aprinde, iar cu apa (in care s-a adăugat in
prealabil fenolftaleina)formează o substanţă numită sodă caustică care
schimbă culoarea lichidului din vas.

Cu ajutorul chimiei putem reproduce unele fenomene naturale

spectaculoase

 Vulcanul chimic
.
Descrierea experimentului
 Pe o sită de azbest se pun câteva grame (cca. 10g) de bicromat de amoniu.
Beţe de chibrit aprinse (1-2 poate mai multe) se înfig în grămăjoară de la bază spre
vârf. Bicromatul se descompune sub influenţa căldurii băţului de chibrit dând
impresia unei erupţii vulcanice.

 Focul rece
O batistă poate rămâne întreagă chiar dacă arde cu flacără.
Descrierea experimentului
Batista se înmoaie în apă, se stoarce bine, apoi se înmoaie în
alcool. Când ii dăm foc, căldura degajată va fi folosită pentru uscarea
batistei.

 Flăcări şi fum
Descrierea experimentului

Într-un creuzet se realizează un amestec din părţi egale de zahăr şi KClO3 (1-
2g din fiecare). Se pot adăuga şi pulberi metalice (Mg, Fe). Cu pipeta se adaugă 1-
2 picături de H2SO4 concentrat. Amestecul se aprinde arzând cu flacără vie de
culoare violet.
Efectul este spectaculos.

 Lumini în eprubetă
Descrierea experimentului
Se încălzeşte o eprubetă ce conţine un amestec de MnO2 şi KClO3. Când se
observă degajarea de gaz se aruncă câteva pastile de sulf. Imediat va apare în
eprubetă o lumină albastră spectaculoasă.

 Focuri bengale
In apropierea sărbătorilor de iarnă jocul strălucitor şi multicolor al focurilor
de artificii stârneşte admiraţia oricărui privitor.
Descrierea experimentului
Orice foc bengal conţine trei categorii de substanţe:
- un combustibil (cărbune sau sulf)
- un oxidant (clorat de potasiu, azotat de potasiu, etc.)
- o substanţa care colorează flacăra (specifică pentru fiecare culoare).
Toate cele trei substanţe trebuie să fie bine uscate şi sub formă de pulberi fine.
Din pulberile celor trei categorii de substanţe se fac amestecuri cât mai
omogene. Din fiecare amestec se iau 1-2g care vor fi aşezate pe o hârtie de
filtru sau sugativă nitrată în prealabil (înmuiată într-o soluţie concentrată de
azotat de sodiu sau potasiu şi lăsată la să se usuce în aer liber). Ea se aprinde
uşor şi arde cu repeziciune. Hârtia se pune pe o sită de azbest, se ridică puţin de
 la un colţ şi I se dă foc. Când flacăra atinge grămăjoara, aceasta se va aprinde
arzând cu flacără vie, colorată.
Ex. de reţete:
- pentru culoarea roşie:
31 g clorat de potasiu
8 g sulf
11 g clorură de calciu
- pentru culoarea verde:
30 g clorat de potasiu
8 g sulf
12 g carbonat de bariu
- pentru culoarea galbenă:
3 g clorat de potasiu
1,6 g sulf
1,5 g carbonat de sodiu anhidru
- pentru culoarea albastră:
13 g clorat de potasiu
2 g sulf
1,5 g sulfat dublu de aluminiu si potasiu anhidru
1,5 g de CuCO3 · Cu(OH)2

Ştiţi că ceaţa este un fenomen natural întâlnit destul de des în anumite perioade ale
anului. Ea se formează datorită condensării vaporilor de apă din atmosferă. În
laborator putem produce ceaţa folosind un simplu vas de sticlă.

 Ceaţa

Descrierea experimentului
Sticla a avut în ea acid clorhidric iar dopul a fost introdus initial în
amoniac. Cele două substanţe când s-au întâlnit au produs un fum ca ceaţa
( o substanţă nouă numită ştiinţific clorură de amoniu, iar popular - ţipirig).