Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prof Stanciu
FILOGENEZA
Celula => tot ce se castiga in plus se acumuleaza. Dar nu se pierde nimic din ce a fost
Organisme simple – primul animal = hidra de apa dulce (avea doar ecto si endoderm)
- apare prima simetrie → radiara (ex. steaua de mare)
- un salt = viermii → orif. bucal, anal; apare mezodermul (m neteda), ggl paravertebrali,
impartiti in metamere, 1 neuron cerebroid – la cap, la contactul cu mediul extern; Nu au
dinti – doar niste formatiuni chitinoase
- apar primii pesti : nevertebrati, apoi cu schelet cartilaginos
o au dinti, dar repartizati pe toata S corpului (ex pielea de rechin)
o dintii se aduna in jurul orificiului bucal → dinti specializati
sunt asezati in campuri
sunt in generatii infinite
sunt asezati direct pe os (pe baza maxilarului) – fara prs alveolar
e mobil maxilarul → se misca pe articulatia cuadrato-scuamoasa (osul
cvadrat = os zigomatic; scoama = scoama temporalului) (aceasta
articulatie este prezenta si la reptile)
oasele de la pesti se regas in totalitate la om – ca centre de osificare (62)
- se schimba clima → apar anotimpurile – se topesc ghetarii → apar fluviile, apa dulce
(pana atunci viata era in oceane = homeostazie; sarurile au aceeasi concentratie si azi)
- apar primii pesti cu schelet osos => prima osificare = encondrala
(din scheletul cartilaginos → centre de osificare)
Cine dirijeaza? => organ specializat in contact cu mediul extern si intern => timus,
tiroida, paratiroide, tonsile palatine → regleaza Ca2+ si Mg2+ (sunt pe aceleasi arcuri
branhiale ca la pesti)
=> scheletul – pt ca pestii sa poata urca pe apele dulci
- apoi batracienii – o dezvoltare mare a tesutului desmal
cantitatea de os e limitata genetic (o gena = gena de uzura – limiteaza de cate ori
fiecare celula se poate multiplica)
- creste extremitatea cefalica
- spatiul dintre oase este completat de tesut desmal – care nu se osifica
- apare limba – dar o limba membranoasa (tes desmal) (la om ramane o tumora = ranula)
- nu au dinti
1
- reptilele
o apare al doilea model de osificare = osificarea desmala (tesutul desmal care
unea oasele se osifica direct)
!!! osificarea encondrala raspunde la niste factori (endocrini etc), in timp ce
osificarea desmala raspunde la cu totul alti factori
o apar alveolele !!! → 3 generatii de dinti, pe 2 siruri
o apare articulatia temporo-mandibulara (prin migrarea din urechea medie (la
peste) , a osului coronoidian, angular etc
o separarea cailor aeriene si digestive
o apare prima ocluzie !!! → contact 1 la 2 (1d cu 2 antagonisti)
- pasarile
- mamiferele
o acoperite cu par
o nasc pui vii; ii hranesc cu lapte
o homeostazie f buna (rezista la modificarile de clima); au dimensiuni mici; sunt f
active noaptea (un sobolan – are coada cu solzi)
o apare prima formula dentara !!! – din cele 3 generatii de dinti, ramane una
singura, tot cu 2 siruri
dinti conoizi – se unesc cate 6 → formeaza 6 centre adamantine (vezi si
acum molarii + malformatiile => dinti conoizi)
formula de baza: 1 x IC, 2 x IL, 4 x PM, 3 x M
o apar modelele de specializare a dintilor:
Carnivorele:
C depaseste cu mult planul de ocluzie, nu au creste, ci doar
cuspizi
I – foarte mici (pt curatarea periostului) (+ limba aspra)
ATM – nu are nici un grad de libertate (doar se poate rasuci →
nu poate face propulsie sau lateralitate)
(dintii lor taie ca o foarfeca => forfecare => forte f mari)
Rumegatoarele
nu au dinti sus (nu exista dinti sus – nu au C, I la arcada sup)
- animalul prinde cu buza de sus smocul de iarba, iar mandibula
vine din lateral -> ca o coasa
la mandibula – C se transforma in al 4-lea lateral
crestele sunt orientate sagital (pt ca face miscare de lateralitate,
ca la rozatoare)
ATM – condilul – pe directia de miscare => asezat asezat pe
transversala (balansul mandibulei);
- curba Spee de compensatie foarte accentuata
Rozatoarele → face miscarea inainte – inapoi
IL aluneca in spatele IC
Crestele dintilor laterali sunt perpendiculare pe miscare → creste
transversal
2
IC cresc in continuu (la om: Taurodontia => d cresc in continuu;
au apexuri deschise)
Omnivore
C depaseste putin planul de ocluzie
Exista si cuspizi, dar si creste (si carnivor, si rumegator)
Crestele sunt orientate oblic (o pozitie intermediara)
Condilul este asezat tot oblic (fac si propulsie, si lateralitate)
- Omul de Neanderthal – avea o alimentatie dura – ocl cap la cap, ocl adanca acoperita
(vezi la populatiile mediteraneene – frecvent ocluzie adanca acoperita)
- Cromagnon – Homo Sapiens
In evolutie, treapta urmatoare seamana f mult cu copiii celei anterioare => probabil in etapa
urmatoare va semana cu copiii de astazi
Totul este intr-o continua miscare; noi suntem doar o fotograma; totul are aceeasi caramida (vezi
mediul intern, constantele etc.)
Celula ou → organism
Pe parcurs exista diverse incidente / accidente
- modificari progresiste (mai frecvent la femei) ( = proterogenetice)
- modificari atavice ( = “amintiri din trecut”); ex: nu s-a redus un dinte, fma conica,
mand mai mare
- anomalii dento-maxilare “filogenetice”
Dintii:
- Nr de dinti - ce e in plus = atavic;
- In minus = progresist (lipsesc IL, PM2, M3)
- Volum – dinti mai mici
- Forma – dinti conoizi, dd baroc – cu dimensiune mare
- Pozitie – prognatism mandibular - atavic
- Eruptie
o cantitate, ritm, pozitie, inclinare
┌ Proterogenetice = progresiste
└ Atavice = invers
Ex. al 3-lea premolar -> uneori pot fi pastrati
Toate fenomenele morfologice si functionale sunt progresiste.
Meziodens – nu are legatura cu filogeneza (= o eroare in formarea mugurilor pe linia mediana)
Dinte baroc – foarte mare
3
!!! intrebari la examen – din formulele dentare
4
CURS 2
Conf Ionescu
INVESTIGATIA IN ORTODONTIE
- examen clinic
- examene paraclinice: ┌ comune pt toate specialitatile
└ specifice pt ortodontie
In ortodontie, folosite:
- ex foto
- studiul de model
- ex Rx
A) Examenul fotografic
5
│ ├ Gn se vede mai greu pe foto
│ └ daca intreg conturul labio-mentonier se afla intre
│ cele 2 planuri: portiunea ant a campului de
│ profil facial:
│ ├ Gn
│ ├ sant labio-mentonier
│ └ buza superioara
├ proportia etajelor
├ gradul de divergenta faciala
└ treapta buzelor
B) Studiul pe model
- amprenta mandibulara:
- materialul la rasul lingurii
- pozitia medicului: dreapta + fata pacientului
- se introduce lingura pe la una dintre comisuri, cu celalalt deget si indep cealalta comisura
- centrare
- pac ridica limba in cerul gurii
- se preseaza lingura dinspre post spre anterior: tot excesul sa reflueze spre vestibul
- dupa presare:- se tine bine: - 2 degete pe lingura
6
- 2 degete pe mandibula
- se face: - propulsie
- lateralitate
cu limba se face modelarea zonei paralinguale
- dupa modelarea acestei zone, se modeleaza zona V de catre medic; cu o mana se indep
buza si se impinge excesul refluat inapoi pt a amprenta f bine zona V, procesul
alveolar, se acoperra bine cu buza apoi
- asteptam priza: zona V face priza mai repede (contact cu buza), in rest face priza mai greu
=> asteptam mai mult
- scoaterea lingurii: ┌ in functie de inclinarea Ii.
├ miscarea dinspre post spre ant: cand I in poz normala
└ miscaprea dinspre ant spre post: cand I lingualizat
!! bracket: - scoatem arcul
- deretentivizam bracketii cu ceara eventual
- amprenta superioara:
- carte: poz dreapta + spate
- la inceputul meseriei: dreapta + fata
- se introd lingura, se centreaza, apoi trecem in spatele pacientului
- presarea lingurii cu medicul in spate, dinspre post spre ant
- cu mana dreapta modelam zona V
- la reflex de voma accent: manevra Valsalva: cob palat moale si impinge exces de material
- scoaterea lingurii: in functie de axul Is
!! pacient cu bolta adanca: material cu degetul pus pe fundul boltii
!! Boboc punea material si retrotuberozitar
- daca pacientul varsa, tinem lingura pe loc; tavita / aplecat peste scuipatoare
- dupa scoaterea amprentei din gura, amprenta se spala f bine (are urme de mucus) + dezinfectare
- verificam: trebuie sa cuprinda: ┌ dintii
├ procesele alveolare
├ zona paralinguala
├ sa nu exista minusuri
├ grosime constanta
└ bolta
- recomandari: servetele umede, turnat repede etc.
- soclul: ┌ in conditii standardizate trebuie facut
├ nu trebuie sa incurce examenul
└ conditii standardizate: ┌ simetric fata de linia mediana
├ plan de ocl paralel cu supraf sup a modelului sup
└ fata post perpendiculara pe lin med a model sup
- 2 metode de obtinere a soclului:
├ soclatoare: conformatoare speciale
└ sau se taie cu motorul
O pereche de modele trebuie sa aiba inaltime de: ┌ 5 cm pt arcada permanenta
└ 4 cm pt arcada temporara
7
Studiul de model cuprinde:
├ nr, forma, pozitia dintilor, eventual bilantul de spatiu necesar alinierii
├ forma arcadelor: N: max = parabola; mand = hemielipsa; temporara = semicerc
├ simetria arcadelor: in plan transversal + sagital
├ dezvoltarea arcadelor:
│ ├ plan transversal: indicii Pont
│ ├ plan sagital: indicii de lungime
│ └ plan vertic: ┌ modelul pe masa (cu marginea I)
│ ├ ce atinge masa = supradezvoltare in plan vertical
│ │ !! trebuie sa avem pac langa => sa corelam cu aspectul facial
│ └ modificarea zonei laterale inferioare => inalt etj inf al fetei
│ ├ infrapoz laterala => etaj inf micsorat
│ └ suprapozitie laterala => etaj inf marit
│ ex) IC ating + etj inf ↓ => infrapozitie laterala
│ IC ating + etj ing N => suprapozitie frontala
├ baza ┌ apicala
│ └ coronara
├ distanta liniara 2 – 6
├ indicele Bolton
├ analiza ocluziei statice
└ analoza spatiului total (alaturi de teleRx)
- Distanta liniara 2 – 6
├ se masoara in dentitia mixta
├ serveste pt aprecierea necesarului de spatiu pt eruptia corecta a C si PM
├ practic, trebuie sa avem I + M6ani
├ se masoara la arcada sup + mand distanta intre fata D a IL si fata M a M6ani
├ se masoara in linie dreapta
├ pt ┬ SI = 28 – 33mm => dist liniara ~ 21mm
│ └ SI > 33mm => dist liniara = 22 – 23 mm
└ pt aprecierea unor meziopozitii cand s-au pierdut dintii din zona de sprijin
- analiza Bolton
8
├ studiaza raportul dintre dim M–D ale dinti sup fata de cei inf = masurare dento-dentara
│ => daca nu sunt corelate = dicrepanta Bolton: cea mai mare imp pt Stripping
├ discrepanta -> nu vom putea alinia dintii si arcadele in acelasi timp => pot ramane
│ spatieri la o arcada si inghesuiri la alta
├ 2 variante:
│ 1) ia in considerare toti dintii: I – M6ani
│ S dim M-D ale celor 12 dd inf = Sinf
│
│ Sinf * 100 ≈ 91%
│ Ssup
│
│ 2) ia in calcul doar cei 6 dinti frontali
│
│ Sfr inf C-C * 100 ≈ 77% SфMD C-C
│ Sfr sup C-C
│
├ de obicei discrepantele sunt in zona frontala
└ se face mai usor daca sunt obt proximale (Stripping)
C) Examenul Rx
→ OPG
9
→ teleradiografia (teleRx) => Rx craniana
- dim pe Rx ≈ dim craniului pacientului
- facuta de la o asemenea distanta a.i. dim de pe film sa fie cele reale (3-5 m?)
- se fac masuratori (se pune o foaie de calc peste si apoi pe negatoscop), in special despre
structurile osoase (despre dd am aflat din OPG)
- 3 tipuri: a) teleRx de fata ┌ da info despre dezvoltarea vertic si transvers
└ mai ales in asimetrii
b) teleRx axiale: mai rar
c) teleRx de profil – evidentiaza tulb de dezvoltare in plan vertical si sagital ale:
- masivului facial
- celor 2 maxilare in sp
- tehnica de interpretare a lui Tweed => corelata cu tehnica Edgewise:
- marcam: ┌ Sellae = pct geom al seii turcesti (teoretic se realizeaza in cefalostat)
├ Nasion = pct cel mai ant al suturii naso-frontale
├ Orbitale = pct cel mai inf de pe conturul marg inf orbit
│ cand sunt 2 contururi, se ia media
├ Pogonion = pct cei mai ant al suturii mentoniere
├ NSA
├ NSP
├ Porion = pct cel mai sup al CA osos
├ A Downs = pct cel mai infundat de pe prs alv sup
└ B Downs = pct cel mai infundat de pe prs alv inf
(se urmareste conturul ant al prs alv, este mai jos decat I )
- planuri: ┌ planul bazei craniului: Se – N
├ orizontala Frankfurt: Po – Or
├ planul bispinos: NSA – NSP
├ planul bazal mand: de la Gn la pct cel mai inf de la niv unghiului mand
└ planul de ocluzie
10
=> pt aprecierea in plan vertical
11
CURS 3
Dr Radu Stanciu
12
2) Hiperdivergent = et inf ↑ = rotatie de tip posterior
│ > apare prin coborarea dd frontali (nu au cingulum)
│ > zonele laterale raman pe loc, mm este hipotona
│ > dintii inf pot fi si P inclin, si V inclin
├ et inf ↑
├ unghi mand ↑ ! Hiperdiverg=> rot ant
├ buza sup + inf subtire ! rot ant nu intotdeauna = et inf ↓
├ profil accentuat convex
├ sant labio-mentonier sters / de adancime normala
├ pometi stersi
├ musculatura ridicatoare hipotona
└ menton cu crestere in jos si inapoi
Examenul zambetului:
- zambet armonios: ┌ sa aiba toti dintii
├ dintii asezati normal: fata V paralela cu planurile frontale
└ 10-20% gingie vizibila la pacient tanar
!! daca la sfarsitul trat se vad doar dintii -> imbatraneste -> buza cob
- probleme de zambet:
1. pozitia Isup, in special a Icsup -> sunt P inclinati (1 sau ambii)
=> se vad IL care sunt:- MV rotati (+pag 107 jos)
(cel putin 1) - M inclinati
- este cu atat mai greu de tratat, cu cat sunt mai multi dinti din cei 6 frontali
P inclinati
2. pozitia IL : MV rot, M inclin, V inclin => lipsa de spatiu (arcada scurtata, in M)
P inclin => arcada scurtata, in trapez
3. zambet gingival
4. vizibilitatea exostozelor V ± incongruente
5. ± zone de abraziune atipica:
├ f imp de observat
├ greu de tratat
└ din cauza pozitiei gresite a IC ± IL , dupa ce redresam pozitia => vor avea
marginea incizala in zig-zag, chiar daca axele sunt corecte
13
- bolta adanca, cu versant anterior drept, larga
- vestibular: ┌ exostoze, proalveolie
├ parodontiu marginal de obicei sanatos, in afara cazurilor de ocl parod
├ in ocl parod apar: - zone de trauma P, suprapuse peste rugile P
└ “fuga” parod marg si / sau a osului V in dreptul frontului inferior
!! Sindrom Brodi : ocluzie lingualizata total
Semne articulare:
1) hipodivergenti:
├ panta articulara abrupta (a tuberculului articular)
├ cap condilian inalt si orientat anterior
├ cavitate glenoida inalta
└ condil ingust, alungit, cu crestere in sus si ant
2) Hiperdivergenti
├ panta articulara lina
└ condil orientat posterior
Problemele apar in ordinea: dinti → parodontiu → ATM → muschi
└> nu prea mai ai ce sa faci
! Rotatia de tip: - ant: ┌ condili sus + ant
└ canal mand inchis - se examineaza pe OPG
- post: ┌ condil post
└ canal mand larg
Obiective terapeutice:
14
→ refacerea inaltimii etajului inferior:
├ pe masura ce imbatranim => ↓ etajul inferior
├ resorbtia maxilarelor: ant → post │ => ↓ etj inf
└ apozitia osoasa: post → ant │ pierderea suportului pt partile moi
! atata timp cat exista suport osos, partile moi arata normal
→ incongruenta dento-alveolara
15
Clasa II terapeutica = rap M distalizate stabile
= rap C clasa I
!! dintii nu stiu in ce clasa sunt; stiu doar daca au contact prematur si aluneca in miscare
! ocluzie stabila
Concluzie:
├ bine sa te apuci de trat in dentitia mixta
├ la adult – complicatii
└ recidiva apara intotdeauna
- placa P cu platou retroincizal si resort aux pt vestibularizarea Isup + placa cu surub mand / arc de
expansiune cimentat pe inel + gutiera pe hemiarcada opusa
16
CURS 4
Dr Radu Stanciu
OCLUZIA MEZIALIZATA
Semne faciale:
17
B) Sindroame fals progenice (Boboc)
18
Modificari endo-orale:
19
- la mandibula:
├ dintii sunt aliniati
└ pot exista chiar inghesuiri
2. Sindromul de conducere
- dizarmonia este strict dento-alveolara (nu are treaba cu baza craniului)
├ DDM cu spatiere: dinti mici
├ DDM cu inghesuire: dinti mari
└ orice tip de DDM cu inghesuire
├ pierdere precoce a D temp
├ MPG
├ anodontii
└ etc: orice gasim si la Clasa I
- cu rapoarte interbazale mezializate (mai mult sau mai putin)
Probleme Functionale:
►Articulatia Temporo-Mandibulara
- frecvent in sd progenice: ┌ ATM e larga
├ glena are o morfologie deschisa
├ versant anterior lin
├ cap condilian orientat in sus si posterior
├ mandibula are foarte multe grade de libertate
│ (nu are constrangere dentara)
├ nu exista contacte stabile -> deci tot ce ghideaza miscarea
│ e ATM -> ATM laxa, larga
└ mandibula are contacte tip “touch and slide” =>
ct prem + interferente
- drumul de deschidere e intotdeauna incorect (nu e drept)
- deschiderea maxima:
└ la cls III cu ocluzie deschisa => desch max e mica – dar pentru ca exista
infrapoz generalizata => “poate intra pumnul in gura”
- deschidere ligamentara si musculara mica; spre deosebire de II / 2
(unde e mare, pt a putea dd trece unii peste altii)
- cracmente, frecaturi etc.
- frecvent fara dureri
- fara tendinta la luxatii
> glenele au un desen asimetric: cresterea condiliana e asimetrica => si conturul interior al
glenei e asimetric
► Alimentatia
- cu cat overjetul invers e mai mare => incizia alimentelor e mai dificila
- risc de complicatie: ca sa rupa alimentele => trag alimentul in jos, pe
dintii de jos =>obicei vicios =>mand se dezvolta mult in jos si post
- daca exista contacte dento-dentare pe zona lat => poate face triturare
- cu cat sunt mai multe contacte d-d – e mai bine
20
► Fizionomia – vezi mai sus
- impact psihologic asupra pacientului
- dupa tratament – de multe ori modificarile sunt foarte mari (pacientii nu se mai
recunosc in oglinda)
► Fonatia
- cu cat decalajul sagital invers e mai mare => modif fonatorii sunt mai importante
- dar fonatia se adapteaza
- lipsa de dezvoltare a max prin sechele de despicatura => dau probleme de fonatie pe o
perioada mai lunga
► Deglutitia
- poate aparea deglutitia infantila
- apare o deglutitie interesanta: limba ocoleste dintii de sus (trece pe sub ei), se intoarce si
ocoleste apoi dintii de jos (trece pe deasupra lor) si iese afara (e tot deglutitie infantila)
=> prin interpozitia limbii:
- ↓ supraacoperirea
- ↑ ocluzia deschisa
► Respiratia
- daca max sup e nedezvoltat => apar probleme respiratorii
├ nu se creeaza sinusurile (pneumatizarea)
└ caile aeriene superioare sunt mici => pac e obligat sa respire oral
- respiratie orala sau mixta (cand e si inocluzie labiala => cu atat mai mult)
- Testul de retropulsie
- ca la pozitionarea in RC (miscari sus-jos care distrag atentia – apoi retropulsie)
- daca mandibula se poate pozitiona post si se corecteaza rap d-d => sd progenic de cond
├ => prognostic mai favorabil
└ anatomic mandibula se poate pozitiona unde trebuie => nu e anatomic
- daca testul (+) => se poate trata la orice varsta , chiar imediat
└> cauti: ┌ obturatii in exces
├ pozitii vicioase (intrebi parintii)
└ vezi caninii neabrazati / abrazati unilateral
21
- test (+) + decalajul (invers sagital) in zona frontala e mic:
- de obicei e suficienta inaltarea de ocluzie (pe d de lapte) pt perioada scurta =>
mand se duce in spate, se repozitioneaza => apoi se da jos inaltarea si se
pozitioneaza mandibula corect
└> dispensariz: il vezi saptamanal -saltul artic de poate face si in cateva zile
- prin inaltarea de ocl in z lat -> mand se duce post, se deschide
- cat de mari inaltarile? => cat sa treaca dintii frontali unii peste altii
- daca exista supraacoperire (inversa) => se poate incepe trat orto cat de repede => progn bun
- barbita cu capelina:
- incearca sa opreasca dezv mandibulei => tine mentonul
- dar pui forte pe gatul condilian = zona de crestere => mand se roteste spre post
=> deschide ocluzia
(daca ai facut saltul articular si a ramas supraacoperirea, nu e o tragedie act capelinei)
22
- masca Delaire (Jean Delaire)
- a fost inventata in 1960 pt a reduce fracturi tip Lefort I (in accid de masina – d de volan)
- o zona de sprijin front + o zona de sprijin mentonier + un elem ce trage prs alv sup in fata
- incearca sa aduca maxilarul in fata mandibulei => e un stimul pentru maxilar
- => nu incearca sa blocheze cresterea mand
- inainte mastile erau f mari si nu se puteau purta in timpul somnului
- acum:┌ bara median
├ pelota frontala
└ pelota mentoniera
- intraoral: ┌ o gutiera cu 2 carlige => 2 elastice ce se prind de masca
│ (dept – jeneaza comisurile / incrucisat)
└ sau pe disjunctor (se lipeste pe dinti) => pe el se sudeaza 2 carlige
- merge cu atat mai bine cu cat e pusa mai precoce (cel mai bine in puseu de crestere)
- !! masca Delaire da rezultate !!
- Tipuri de tratament, aparatura => nu e relevant => e imp sa se facacat mai devreme, nu cont cu ce
Concluzii:
23
CURS 5
Confa Ionescu
Anomalie dento-maxilara nu foarte frecventa, dar in formele ei grave prezinta modificari extrem
de complexe care intereseaza toate sect ap dento-max: ┬ baza craniului
├ oasele maxilare
└ sect dento-alveolare
Def. = Anomalie dento-maxilara caracterizata prin existenta unui spatiu de inocluzie verticala,
dupa ce subiectul si-a terminat miscarea de inchidere a gurii
- prima descriere – Carabelli – a descris fma grava dismetabolica = mortex apertus Carabelle
Etiologie:
1. factori genetici
2. factori dismetabolici
3. factori functionali
4. tulburari locale
5. factori iatrogeni
1. Factori genetici
- studii Schwartz, Korkhaus, Bjork – genetic se transmite o anumita marime a max
- discrepanta intre dimens limbii si spatiul ei functional
- rotatia de tip posterior a mandibulei
├ crestere divergenta, ф ant >> ф post
├ mandibula creste in jos si inapoi
└ etaj inf ↑ => ocluzie deschisa
* rotatia de tip anterior a mandibulei
├ mandibula creste in sus si anterior
├ etaj inferior ↓
├ ф ant < ф post
└ ocluzie adanca acop?
24
- daca se asociaza si ┌ anomalii genetice ├ => apareun decalaj vertic intre cele 2 maxilare, ce nu
└ rotatie post │ poate fi compensat de ↑ sect dento-alv =>
ramane sp de inocluzie vert (de tip grav, contact doar la niv ultimilor molari)
- exista si modificari dentare: ┌ distrofii dentare: dd Hutchinson
└ carii etc.
3. Factori functionali:
- interpozitii linguale ┌ numai anterioare
└ anterioare + laterale
- de obicei interpozitiile sunt in deglutitie => deglutitie de tip infantil
- mai grav este cand interpozitiile sunt si in repaus ( ↑ timpul )
- teoretic, mai usor de tratat pt ca nu exista anomalii scheletale
- problema este ca sunt f greu de deconditionat obiceiurile vicioase
- pot exista si alte interpozitii ┌ creioane
├ degete
└ buza
- sunt descrise si tulburarile fonetice ca etiologie functionala => totusi sunt pe o perioada scurta
4. Tulburari locale
- afectiuni reumatice ale ATM => poz antalgice cu interpozitia limbii pt a disparea fen dureroase
- incongr d-alv cu inghesuire primara / secundara => dd nu mai pot erupe din cauza incongr
(macrodontie / max mici)
└> se rezolva incongruenta → se rezolva si inocluzia
- spatiul care ramane dupa eruptia dintilor temp pana la eruptia d perman (mai ales I) => din cauza
spatiului, pacientul are obicei vicios de interpozitie a limbii
- cicatrici: ┌ fie direct impiedica eruptia
└ fie prin tractiuni ale partilor moi
5. Factori iatrogeni
- restaurari odontale incorecte → contact prematur → pacientul interpune limba pt a evita senzatia
neplacuta a contactului prematur
- pe parcursul trat orto – ca accidente / riscuri asumate, prin ┌ egres ale dd laterali
└ inclinari ale dd laterali
ex: - trat cu placi pt incongr cu inghes cu supraocl nu f mare
- placa cu surub inclina dd → cusp P atarna (dd inclinat V)
- !! dispensarizare; preferabil disjunctia
- limitarea sp pt limba - det chiar si de prezenta aparatului orto
- preferabil un singur aparat o data (1 arcada)
Semne clinice:
a) Semne faciale: difera in fct de gravitate; le discutam pe cele din fme grave; pot sa nu existe
- fata lunga (etaj inf ↑)
- fanta labiala deschisa, lasand sa se vada spatiul de inocluzie verticala , eventual marginea
I ± distrofii sau modificari de culoare sau volum
25
- sant labio-mentonier sters: pacientul face eforturi pt a tine gura inchisa si a ascunde
defectul → se poate observa contractura de la niv mentonului (coaja de portocala)
* sant labio-mentonier accentuat – obicei vicios de interpozitie a buzei
┬ scurtarea ramului vertical │
└ oblicitatea accentuata a ram orizontal │=> profil concav, dar si convex, pt ca:
- poate fi asociat si cu compresie de max / prognatie mand ┤
- oclz deschisa este factor agravant al anomaliei de baza ┘
b) Tulburari functionale:
- fizionomice accentuate
- masticatorii: imposibilitatea inciziei / greutate in alim. (prefera alimente moi)
- deglutitie
- fonatie: “D”, “T” : fonatie cu intrpozitia limbii
modificari vizibile si audibile ± pierderi de saliva
c) Tulburari de ocluzie:
> Static:
├ spatiu de inocluzie vertic: ┌ vertical: dist maxima pe lin med / paralel cu lin med, intre
│ │ marginile I / ocluzale
│ └ oriz: nr de unitati masticatorii (de la ce dinte la ce dinte)
├ daca se asociaza cu inocluzie sagit ┌ este mai bine
│ └ reducerea prodentiei → reducerea inocluziei
└ asoc cu ocluzie inversa => se incadreaza in prognatie mandibulara
- inocluzia verticala este factor agravant in acest caz
> Dinamic:
├ lipseste ghidajul anterior → suprasolicitarea dintilor laterali
├ daca nu mai are contacte la nivelul C => lipseste ghidajul canin
└ daca exista doar contacte la niv dintilor laterali (de ob M1 si M2) => ghidaj de grup lat
=> suprasolicitare
d) Semne parodontale:
- semne de suprasolicitare la dintii in contact:
├ largirea spatiului periodontal
├ rezorbtia limbusului alveolar
└ atrofie osoasa orizontala cu coborarea insertiei epiteliale
- dintii din zona de inocluzie, lipsiti de stimuli functionali => semne de hiposolicitare:
├ toate elementele de sustinere sunt mai fragile,
└ ↓ vascularizatia
- lipsa de curatire: ┌ Hiperplazie gingivala
├ proces inflamator
└ mobilitate
26
e) Tulburari dentare:
├ hipoplazii in cadrul distrofiei gen. ┌ dd Hutchinson (scurti)
│ └ M Moser
├ dim redusa a radacinilor in zonele de inocluzie
└ leziuni odontale:<= ┬ lipsa autocuratirii
└ acumularea de placa bacteriana
f) Tulburari musculare:
- spasme musculare -mm.pterig.ext ← tulb ocluzale
- cel mai frecvent la niv m PL – la palp in vestibul sup apare durere
- Hipertrofia musculaturii barbiei
g) Tulburari articulare:
- nu apar foarte devreme, dar sunt greu de rezolvat
- crepitatii, cracmente
h) Modificari Radiologice:
├ TeleRx: ┌ dezvoltarea in exces a max sup in sens: ┌ vertical
│ │ └ sagital
│ └ la niv mand ┌ ram ascendent scurt
│ ├ unghi mandibular ↑
│ └ inclinare accentuata a ram oriz cu ancosa preangulara
│ └> ↑ unghi FMA => pac Hiperdivergent
└ OPG:- semne de rotatie posterioara
i) Tulburari de dezv.ale masiv.fac.-->baza craniu
j) Tulburari ale proceselor alv.-->se dezv.in exces=>dd< -diam +lungimea.IPm si Im
Tratament:
a) Profilactic
- mai putin pt factorul genetic: barbita cu capelina nu este foarte eficienta
- profilaxie de combatere a rahitismului: ┌ alimentatie naturala
├ mare, soare
└ vitamina D
- combaterea obiceiurilor vicioase si reeducarea functionala
├ combaterea sugerii degetului: interpozitia limbii poate aparea ca urmare a
│ inocluziei verticale din cauza sugerii degetului
├ reeducarea deglutitiei
└ reeducarea respiratiei: combaterea respiratiei orale
b) Tratament Orto
├ de cele mai multe ori este asociat cu alte anomalii
├ primul lucru: tratam anomalia de baza, apoi tratam inocluzia verticala
├ de cele mai multe ori, in prima etapa este necesara largirea arcadelor uni/bimaxilara:
│ ├ in dentitia temporara: placa cu surub median pe gutiere / cu prelung ocluzale
│ ├ avantaj ancorare pe gutiere ┌ ingres pe lat => ↓ sp de inocluzie
27
│ │ └ exista mai mult spatiu pt limba
│ ├ placile pot fi prevazute, pt a contracara interpozitia limbii, cu scut lingual:
│ │ ├ grilaj metalic, se ataseaza la placile sup retroincis, cat e sp de inocl
│ │ ├ rol: impiedica interpoz limbii in repaus / deglutitie
│ │ └ nu este foarte eficient (nu se poate aplica):
│ │ ├ pac nu poate face deglut (nu exista coordonare neuro-m)
│ │ └ pac cu oclz distalizata:
│ │ └ in oclz distaliz act sagit a limbii asupra schelet, produce:
│ │ ├ mezializarea arcadei sup + accent protentiei
│ │ └ distalizarea mand → accent retrognat mand
│ │ => este f eficient in asocierea cu sdr progenice
│ └ placile pot fi prevazute in zona ant cu arc vestibular => efect in:
│ ├ plan sagital: ertrudarea I
│ └ plan vertic: (+) egresiunea I
│ * pt a stimula egresiunea I, contactul arcului trebuie sa fie cat mai
│ aproape de colet / lipirea unor butoni pe fata V a I
│ ├ ! din sarma subtire
│ └ ! arc V articulat
│ ● prin largirea arcadelor => poate aparea sau creste sp de inocl vert => risc asumat
│ ● recidiva obiceiului vicios de interpoz a limbii dupa ce nu mai poarta scutul ling
│ ● Alta idee de deconditionare a obiceiului vicios de interpozitiei limbii: dispozitive
│ cu tepi => se formeaza un reflex conditionat
└ dupa aceasta pregatire, in fctie de gravitate, putem act pe inchiderea sp de inocl vertic:
├ forme putin grave, la 9-10 ani:
│ ├ cauzate de interpozitie => modif dento-alv
│ └ nu avem anomalii scheletale => deconditionarea ob vicios => inchiderea
│ spatiului + contentie cu aparat functional
├ gravitate medie: 10 – 18 ani => prin trat se obtin modif dento-alv, nu scheletale
│ ├ aparatura fixa
│ ├ perioada de contentie lunga => pacientul se plictiseste => recidiva
│ ├ se spune ca merge bine prin extractie de PM1sup => inchiderea ocluziei
│ └ pt ↓ spatiului de inocluzie verticala:
│ ├ tractiuni elastice intermaxilare
│ │ !! trebuie solidarizari in blocuri ale dd, nu tractiuni
│ │ pe cate un dinte => risc de avulsie
│ └ sau ca la imobilizari
└ forme grave:
├ cel mai greu de tratat: aparatura fixa + extractie ± chirurgical
├ chiar si cu tratament chirurgical, riscul de recidiva este mare
└ rezolvarea protetica (slefuiri dd lat + coroane lungi frontale) nu e o solutie
28
DESPICATURI LABIO-MAXILO-PALATINE (DLMP)
Etiologie:
- factori care apar in perioada de organogeneza:
├ factori chimici: medicamente
├ factori fizici: radiatii / Rx
├ factori biologici: virusuri
├ factori nutritionali: tabagism, alcoolism
├ factori mecanici: pozitia anormala a fatului in uter
└ factori ereditari: mecanismul nu este elucidat
Mecanism de aparitie:
-palatul primar se formeaza din unirea mugurelui nazal int cu mug max sup prin mezodermizare,
proces ce are loc dinspre post spre ant
- palatul secundar se formeaza din mugurii maxilari sup, ce se unesc pe linie mediana, prin
mezodermizare, dinspre ant spre post
- absenta mezodermizarii => apar DLMP
- agent teratogen ┌ impiedica mezodermizarea
└ in functie de momentul si durata actinuii:
├ mai devreme ┬=> DLMP totale
├ perioada mai lunga ┘
└ limitata in timp => despic partiale: ┌ anterioare
└ posterioare
Aspect clinic:
- ceea ce intalnim la orto sunt pacientii cu sechele dupa operatie
- modificarile post-operatorii sunt diferite in functie de tipul despicaturii, chirurg, tehnica
- toate op, din cauza tes cicatriceale ┬=> defic de dezv a max sup in toate sensurile
lipsa unor centri de crestere (ex: la sutura mand) ┘
29
- Examen facial:
- profil concav, cu situarea post a punct Subnazale fata de plan Dreyfuss
- poate exista sau nu exces de crestere mand: Gnation anterior de plan Simon
- treapta buzelor: ┌ inversata
└ normala: din cauza cicatricei buzei superioare
- ↑ etajului inferior: nu e obligatorie
- nasul:┌ latit
└ eventual deviatie de sept
- cu cat despicatura este mai extinsa => cu atat modificarile faciale sunt mai mari
- vorbire nazonata, chiar daca nu exista modificari faciale
- Examen endobucal:
- maxilar insuficient dezvoltat in toate sensurile
- bolta palatina: ┌ plata !! nu exista structura osoasa
├ putin adanca exista doar struct fibroasa cicatriceala
├ eventual cicatrice └> !! largirea arcadei ?!
└ ± orif de comunicare buco-nazala => !! atentie la amprentare
- arcada superioara: ┌ forme anormale: ┌ “V” ( f ingusta ant fata de post)
│ ├ “M”
│ └ trapez
└ asimetrie accentuata in cazul DLMP unilaterale
- lipsa de continuitate la nivelul prs alveolar dintre IC si C
- buza: ┌ cicatriceala
├ bride
└ vestibul putin adanc => atentie la amprentare!!
- anomalii dentare in zona despicaturii:
┌ anodontii
├ dinti supranumerari
├ dinti nanici
├ malpozitii accentuate
├ distrofii dentare: mecanism= lipsa coalescentei / traumatiza mug dd in timpul op
├ deficite de mineralizare
└ implantare deficitara => !! fortele orto – riscam sa ajungem cu rad in gol
- tulburari de ocluzie accentuate: ┌ ocluzie inversa frontala
│ ↓ pana la
└ ocluzie iversa totala
* mandibula scapa de sub controlul maxilarului => semne de sdr progenic
- Functional:
├ Fizionomia: afectare profunda
└ Fonatia:
=> probleme de acceptabilitate a pacientului in societate => marginalizati => apare retard
psihic indus de mediu (nu are probleme intelectuale ca urmare a DLMP)
30
Tratament:
31
CURS 6
Confa Ionescu
- dupa Boboc:
├ trat profilactic / preventiv = eliminarea cauzelor ce ar putea det anomalii dento-
│ max inainte ca acestea sa se fi produs:
│ ├ combaterea rahitismului
│ └ deconditionarea obiceiurilor vicioase
└ tratament interceptiv = masuri care se iau pentru oprirea dezvoltarii unei tulburari
├ masuri pt evitarea evolutiei anomDM spre o severitate mai mare
├ uneori este suf indep cauzelor, alteori e nevoie de trat corector
└ folosind trat interceptiv se scade gravitatea si complexitatea
tratamentului in fazele urmatoare:
ex) se poate evita extractia / chirurgia ortognata
32
- depinde de tipul de anomalie:
- Cls I (incongr) - pe la 8–9 ani (sa aiba 4 Ii si ICs)
- Cls III ┌ teoretic nu e niciodata prea devreme
│ ex) copil 3.5 ani cu oclz inversa front => gutiere lat + barbita si
│ capelina => s-a rezolvat oclz inv fr; problema a fost in mom
│ permutarii dintilor
└ mom optim: permutarea I + urm unor rap incisive normale in plan sagit
- Cls II ┌ se urmareste (+) crest mand
└ mom cel mai bun: inaintea puseului pubertar de crestere (10 – 11 ani)
Obiective:
1. ┌ depistarea dezechilibrelor dintre bazele max
├ indepartarea agentului determinant
└ obtinerea unor relatii intermaxilare normale:
├ fie prin stimularea dezvoltarii max deficitar
└ fie prin franarea cresterii max dezvoltat in exces
2. ┌ depistarea dereglarilor aparute in perioada permutarii dintilor
└ interventia: ┌ fie prin extractia dintilor temporari – cand este cazul
├ suprav zonelor de sprijin
└ mentinerea ± reobtinerea spatiului – atunci cand este necesar
3. ┌ depistarea dezechil ocluzo-artic ┬ prin ┬ elim eventuale contacte premat => devierea
└ reechilibrearea ocluzala ┘ │ traseu mand
└ modif axelor ocluzie, angrenaje inverse
4. ┌ deconditionarea obiceiurilor vicioase
└ reechilibrarea functiilor
Perioade de observatie:
1) nastere – 3 ani: ┌ se urmareste prev cariei, in special a cariei de biberon
├ dispensarizarea si prezentarea riscurilor (elim bauturilor dulci)
├ igiena: !! de catre mama -> la 6 ani: 1 data la 2 zile sa il spele mama
├ combaterea rahitismului
└ alimentatia naturala la san
╘> toate astea sunt tratament profilactic
2) 3 ani – ne uitam: ┌ sa fie erupti toti dintii temporari
├ raporturi anormale (discrepante) scheletale – doar se observa, nu se interv
├ fren lingual acc – doar se observa
├ exista treme? saca nu exista => va fi incongruenta in dentitia permanenta
├ anodontii in dentitia temporara – rar
├ geminatia: uneori se asociaza cu anodontia dd perm succesional
├ dinti supranumerari
├ pierderea precoce a dinti temp: ex) carii de biberon => !! sa pastram acolo
│ resturile cat mai mult => nu putem face ment de spatiu
├ ocluzia: plan postlacteal: treapta ┌ meziala 2mm
│ ├ dr, cu cond ca celelalte repere = N
│ ├ Distalizata >2mm, merge spre Cls II
│ └ Mezializata >2mm => Cls III
└ obiceiuri vicioase: se poate nazui sa facem deconditionarea
3) 7 – 8 ani: ┌ au erupt I + M6ani
33
├ se vede gradul de incongruenta la niv I => se poate interveni sau nu
├ se extrag dintii temp care deviaza eruptia dintilor permanenti
├ daca se pierd precoce dintii temp => aplicarea de mentinator de spatiu
│ !! pt zona front nu e nevoie, nu se reduce spatiul => se aplica doar daca are
│ mari probleme de fizionomie
├ diastema ┌ daca e vera (fren gros)
│ └ fiziologica: data de ev dinti perman
│ └> capcana: IC erupt cu diastema diverg, D inclinati – din cauza IL
│ IL D inclin – din cauza presiunii coroanei C
│ => nu intervenim sa indreptam dd => apar resorbtii osoase iatrogene
│ poz in “evantai” a I este un stadiu intermed de evol: std de “ratusca urata” => nu intervenim
├ discrepante scheletale ┌ Cls III – intervenim
│ └ Cls II – atragem atentia, dar nu intevenim
├ dinti supranumerari
├ anodontii: ILsup, ICinf - hotaram daca sp de anod se va inchide / deschide
│ ex) anodontie bilaterala de ILsup: inchidere naturala a spatiului
│ ├ extragem ILtemp
│ ├ ne uitam pe OPG cum evol Cperm
│ ├ daca Cperm vine M de rad Ctmp => pastram Ctmp si Cperm
│ │ va veni pe locul IL
│ └ daca Cperm vine D de rad Ctmp => extrag Ctmp pt a se
│ inchide spatiul natural
├ ocluzia: ┌ putem avea cap la cap sag la M (cuspid pe cuspid) – toate sansele
│ │ sa se norm – daca toate celelalte rap sunt N => se normaliz
│ │ pe seama dimens M
│ ├ oclz deschisa front – daca sunt ob vicioase – interv prin decond
│ ├ oclz adanca fr – cand erup M se poate nazui inalt de ocluzie
│ └ oclz inversa ┌ front => se intervine
│ └ lat – prin devierea mandibulei => se intervine
└ obiceiuri vicioase: trebuie sa nu mai existe
4) 10 – 11 ani ┌ se intervine asupra discrepantelor scheletale pt anom dento-max Cls II
├ se identifica: ┌ dintii supranumerari
│ └ anodontia
├ mentinatoarele de spatiu – depasite ca timp
├ reobtinerea de spatiu in cazul pierderii precoce a dintilor temporari
├ extragerea dinti temp persistenti: Mtmp reinclusi / nu s-au rezorb rad normal
│ (ex doar pe fata int)
│ ex) pierderea f tarziu a M2tmp determ anom la M6ani (M2tmp e mare)
├ diastema ┌ tranzitorie – ar trebui sa nu mai fie
│ └ ne uitam sa nu fie “vera”
├ ne uitam la mugurele C – sa nu apara ectopii, daca persista Ctmp
├ ocluzia la M ar trebui sa se neutralizeze
└ ocluzia inversa frontala: ┌ daca nu s-au tratat, trebuie tratate
└ f greu de pus aparat din cauza permutarii dintilor
34
Tratamentul dezechilibrelor bazelor maxilarelor
Def: Anom dento-max = acele anomalii care nu prezinta doar malpozitii dentare in cadrul unor
oase maxilare bine proportionate, ci si dezechilibre intre dimensiunea si
pozitia reciproca a celor 2 maxilare
- putem interveni cel mai mult in plan sagital, planul vertical este refractar + recidivant
Conduite terapeutice:
1) modif cresterii unuia dintre max
2) camuflarea discrepantei scheletale prin mutarea dintilor =>de multe ori necesare extractii
3) tratament chirurgical
b) Cls III: ┌ avantajul: usor de observat => vin mai repede la tratam fata de cls II
├ problema este colaborarea pacientului: ex masca Delaire
├ se poate stimula cresterea max sup: masca Delaire
└ uneori, pt franarea cresterii mand: barbita cu capelina – controversat
aparatele trebuie ancorate pe gutiere:
7 – 9 ani: cand e mom favorabil pt acest tratam => pac nu colaboreaza
>9 ani: pac colaboreaza, dar nu mai avem dinti pe ce sa ancoram
!! cooperarea pacientului
!! urmarirea permutarii: uneori o simpla extractie face mult
35
┌ zona front: nu punem mentinator de spatiu
└ zona lat: ┌ daca dintii nu si-au format 2/3 din rad => mentinator de spatiu
└ NU punem mentinator de spatiu, cand:
├ 1. dintele si-a format 2/3 din radacina
├ 2. exista anodontii
└ 3. preconizam necesitatea unor extractii
- incongruenta la nivel I
├ mici, < 2mm: au toate sansele sa se rezolve spontan pe baze leeway space
├ 3 – 4 mm: se poate rez prin impiedicarea mezializarii fiziologice a M6ani
│ - o parte din leeway este folosit pt: ┌ aranjarea I
│ └ mezializarea M6ani
│ => punem arc transpalatinal / placa si folosim tot spatiul pt alinierea I
├ > 4 mm: expansiune arcada: placi de expansiune
└ > 4 – 5 mm: - trebuie sa decidem dacas se poate face prin expansiune sau extractie
│ => punem placa de expansiune si avertizam asupra posib unor extractii
│ (reevaluare in dent permanenta)
│ - daca stim de la inceput ca e nevoie de extractii => faci extractii seriate:
│ ├ extrag IL pt erutpia ICperman
│ ├ cand erupe ILperm => scoatem Ctmp pt eruptia ILperm
│ ├ extrag M1tmp pt a grabi eruptia PM1
│ └ extrag PM1 pt a se permite eruptia Cperm
│ => problemele extractiilor seriate:
│ ├ buna colaborare cu pacientul (anestezie etc)
│ └ trebuie sa stim ca pacientul va fi constiincios si se va tine de trat
├ diastema
├ anodotnii
└ dinti supranumerari
* anodontie: ┌ !! la decizia terapeutica: inchiderea / pastrarea + reobt sp
├ daca se decide inchiderea sp => vor fi probl de ocluzie =>
│ poate fi nevoie de extractii compensatorii la mand pt a
│ reasigura ocluzia
└ anodontie bilaterala => ichiderea spatiului
3. Dezechilibrele ocluzo-articulare
36
- putem avea contacte premature ce deviaza drumul mand spre lat / ant
a) Ctmp ce nu a suferit abraziune fiziol => contact premat pe Ctmp => slef Ctmp
sau extrag (cand e deviere f mare)
!! pac pot sa nu fie receptivi la slefuirea C
b) usoarele inghesuiri ale arcadei max determina contacte cap la cap in lateralitate
cu devierea mand in lateral => este necesara o usoara largire a argadei superioare
Def = obiceiurile vicioase sunt activitati care interes dintii + zonele inconjuratoare care sunt
practicate suficient de frecvent pt a fi considerate obiceiuri si care produc deformari ale aparatului
dento-maxilar
- suzeta: ┌ se ia
└ se taie cate un pic pentru a se distruge, nu se cumpara alta
- interpozitia buzei:
├ poate sa ramana cu acest obicei vicios dupa deconditionarea sugerii degetului (arcada
│ deformata si buza isi gaseste loc
├ dispozitive orto: in vestibul: placute V, trainere
└ amenintam ca: “iti va creste inca o buza”
37
├ poate ramane ca obicei vicios dupa indepartarea cauzelor
├ exercitii
└ aparate functionale pt a ocupa locul in gura si pac sa nu mai resp pe gura
!! continuarea resp orale dupa indep cauzelor este factor de recidiva a vegetatiilor
38
CURS 7
Prof Stanciu
BIOMECANICA
Mecanica => joc intre zona de zprijin (zs) si zona de actiune (za)
Principiu ► Cu cat zona de sprijin e mai mare, iar zona de actiune e mai mica, efectele vor fi mai
mari pe zona de actiune (acolo inde avem nevoie) (insa exista efecte si pe zs, dar mult mai mici)
● Aparatura fixa
Avantaj: se agrega pe dinti si nu mai aluneca de acolo (nu mai are contact liber) => control 3D
├ la mobil poti sa: impingi, egres, mai greu torque
└ la fix – poti face si egresiune, ingresiune, duce dd in afara, torque (asupra cor / rad: tine
una pe loc si o deplaseaza pe cealalta)
┌ Ap mobila – poz modificate, reeducare musculara
└ Ap fixa – cand anomalia a luat nastere in cadrul cutiei (matricei) functionale (sp neutru), iar
solutia trebuie sa se gaseasca in acesta zona:
└ dintii se monteaza in culoarul neutral de act a musculaturii
Ex) buccinatorul paralizat => limba impinge dintii in afara
39
- a aparut in SUA
- Angle┌ prima idee de arc ideal (arc care avea fma ideala a arcadei– era aplicat si ligaturat pe dd)
├ pt a face si torque – niste pini pe arc si tubusor pe dinte (Pin and Tube)
└ apoi “Ribbon Arch” = arc rectangular + pe inel – sant
Angle nu era de acord cu extractiile!!
- Crozat Appliance ┌ acelasi principiu ca aparatura mobila
├ crosete, arcuri si in loc de placa are un sist pe care se pot suda alte elem
└> primul aparat fix
- Case: Apparatum aum Torquen der Front
├ inele (benzi) pe dinti
├ 2 arcuri: unul mai sus, unul mai jos, ce se regleaza dintr-o zona filetata; se act cu cheita
└ o banda trage, una impinge => miscare de torque
( !!! acum se incearca in SUA nanoroboti injectati in parodontiu care sa dirijeze miscarea dintilor)
- Angle: E - Bogen
├ primul “Arc ideal”
├ arc construit pt arcada asa cum ar trebui sa arate ea la final,apoi l-a fixat pe d prin ligaturi
├ elementele erau de Aur
├ le aplica si pe dintii inghesuiti
└ au vazut ca lucrurile nu merg asa bine: tragea de dinti in afara, dar nu cu totul
- Angle: Pin and Tube Appliance
├ pe arc a sudat un pin
├ pe inele a sudat un tub => nu mai inclina dintii
└ arcul trebuia refacut de la o etapa la altul
- Angle┌ Ribbon Arch => tot pe ideea controlului pozitiei axiale a dintilor
├ arcul nu mai e rotund
├ apare arcul rectangular ~ “arc de la butoaie”; sta pe latime
└ sant pe inel – arcul intra in el => permitea un control relativ;
dar a fost abandonat
40
- era tot din echipa lui Angle
├ inventeaza Bracketul => face legatura intre dinte si arc
└ arcul rectangular este intors pe muchie => sistem Edgewise (ancoraj pe muchie (fr) /
uber die kante (ger)) => de aici au derivat sistemele de arc drept
- Sistem tip Edge (combina Begg cu Edgewise)
├ sistem bioprogresiv => informatia pe dinte ajunge treptat prin forma bracketului => arcul
│ intra progresiv (Straight – Whire)
├ merg pe ideea ca se potriveste la toti dintii; dar nu este asa, pt ca dintii nu au toti acleasi
│ фMD, aceeasi curbura a fetei V
└ practic la un moment dat tot trebuie sa intervina si medicul in tehnica Straight
- tehnica Tweed – Meryfield = tehnica actuala
Standard – bracketii au toti taietura perpendiculara pe S dd => pres ca arcul sa aiba anum indoituri
41
Indoituri: ┌ Ordinul I = in sens O – V
├ Ordinul II = vertical
└ Ordinul III = in lungul firului (informatia de torque)
Arcada sup: ┌ inset – la IL (pt ca fata lui palatinala sa se continue cu cea a IC)
├ offset – C (sa iasa mai in fata – voluminos + estetic si sa coresp
│ cu pct de contact)
├ offset + 3er cuvature – PM1
├ offset – M1 (permite continuarea santului intercusp de la PM2)
└ toe in la M2 – arcada sup se deschide spre post (parabola)
42
► Indoituri de Ord III (torque – in lungul firului)
- sectiune pe arc
=> il rasucesti si il bagi in slot => e elastic => va tinde sa revina in
pozitia initiala => replasarea radacinii in directia care ne intereseaza
┌ bucal-torque
└ oral-torque
Torque ┌ progresiv = de la un capat la altul, ca o spirala; fiecare dinte are alt torque
└ sectorial
- torque-ul optim pt fiecare dinte
┌ Cls II/1 – coroana in continuarea radacinii
└ Cls II/2 – angulatie corono-radiculara la I (atentie sa nu faci cale falsa la endo)
- torque-ul se leaga si de modelul de dezvoltare hipo / Hiperdivergent
Stripping (slefuiri)
- in 25% se fac extractii
- !! impactul pe care extractia il poate avea asupra aspectului facial => sa judecam clar extractia
- ex) Cls II/1 cu unghi nazo-labial f mare + nas lung: daca scoatem 2 PM => va arata ca
Pinocchio dupa retrudarea I
43
- slefuirea (Stripping-ul) se face cu aparatul fix in gura => blocheaza dintii, ii tine in poz fixa =>
slefuiesti doar unde sunt puncte de contact si dirijezi spatiul obtinut
- dupa slefuire – suprafetele trebuie foarte bine lustruite
- directii de slefuire – in functie de directia prismelor
- slefuirea cu discul: ┌ nu este cea mai sigura metoda
├ discul taie => e f riscant
├ atentie la copii!! => se pot misca => poti taia limba / obrazul
└ nu castigi f mult spatiu la punctul de contact
44
CURS 8
Sef lucr Teodorescu
TERAPIA FUNCTIONALA.
PRINCIPII FUNCTIONALE IN TRATAMENTUL ORTODONTIC
Dispozitivele ortodontice functionale sunt in cea mai mare parte aparate mobile in cav bucala (nu
prezinta elemente de ancorare !!)
Principiul planului inclinat = orice forta ce intalneste un plan inclinat se descompune intr-o
componenta orizontala si verticala (tangentiala si normala) => actiuni diferite.
45
- modelele se uda; valul de ocluzie se pozitioneaza pe unul dintre modele si se urmareste
pozitionarea celuilalt model prin intermediul cerii astfel incat se fie respectate
simultan cele 3 repere;
- de asemenea, grosimea bilateral trebuie sa fie sensibil egala
- se indeparteaza valul de pe modele, se raceste si se realizeaza proba in cavitatea bucala;
- se aplica valul de ocluzie pe arcada superioara si se dirijeaza arcada inf cu indicatii
manuale si verbale pana la articularea in impresiunile existente;
- proba se incheie cand pacientul percepe contact bilateral si frontal;
- se indeparteaza valul, se spala, se elimina excesul distal de ultimul molar si vestibular tot
la nivel molar astfel incat sa fie vizibili cuspizii vestibulari ai M1permanent (care au
semnele);
- se reaplica valul, se verifica din nou corespondenta reperelor si relatiile transversale la
nivel lateral si inaltimea masei ocluzale la nivelul M1 (cu 2 – 3 mm > SIF)
- modelele pozitionate in ocluzia construita se monteaza in ocluzor in laborator, aparatul
functional fiind realizat ulterior in aceasta pozitie;
- modelele se monteaza in articulator in pozitie laterala sau cu incisivii spre articulatia
articulatorului (invers decat normal) => sa se poata aplica masa acrilica la nivelul
palatului si zona laterala; un surub – se aplica tot dinspre oral;
Matricea functionala
46
Tipuri de aparate functionale:
1. Monobloc
2. Activator
3. Activator Pätrik
4. Activatoare fenestrate
5. Bionatorul Balters
6. Aparatura functionala scheletizata – Aparatul Fränkel
1. Monoblocul
- prima data descris de Andersen (dar a fost imaginat de Pierre Robin–pt glosoptoza la nou-nascut)
- alcatuit din:
├ o placa superioara
├ o placa inferioara
├ unite printr-o masa ocluzala
└ 1 / 2 arcuri vestibulare
Actiuni generale:
├ deconditioneaza respiratia orala, sugerea degetului, deglutitia infantila
├ poate realiza propulsia si/sau centrarea mandibulei
└ antrenament muscular
!! in plan transversal actiunea e cea mai lipsita de semnificatie => se adauga arc Coffin / surub
ortodontic => activator
47
2. Activatorul
- surubul se activeaza mai rar (la 10 zile), elementele metalice de asemenea (la 3 – 4 sapt)
3. Activatorul Pätrik
4. Activatoare fenestrate
- pt ca Activatoarele pline impiedica mult vorbirea si pacientul are tendinta de a scurta purtarea
=> sa nu impiedice vorbirea si sa fie mai estetice
=> inlocuirea mai ales in zona frontala a masei ocluzale acrilice prin arcuri (arcuri asemanatoare cu
arc in ciuperca) => se vede doar limba intre dinti, nu se var arcurile V
48
5. Bionatorul Balters
→ bionatorul Balters
Ca diferentiere:
- in functie de anomalie => un arc V lung, conformat lateral sub forma unor pelote si cu
o grosime mai mare
├=> e diferentiat prin designul arcului vestibular !!
└ = e la limita intre aparatura functionala plina si cea scheletizata
- nu e vizibil aproape deloc
- se poate vorbi cu el
Principiu de functionare:
- mentin la distanta zonele musculare Hipertone
- fac antrenamentul zonelor musculare hipotone
(hipotonia se poate corecta; Hipertonia nu se poate corecta => trebuie sa educi
musculatura antagonista la aceeasi cota)
- initial era un singur tip = Tipul 1 → pt Clasa II / 1
- apoi tipuri pt fiecare clasa de anomalii: ┌ Tip 1 = Cls II / 1
├ Tip 2 = Cls II / 2
├ Tip 3 = Cls III
└ Tip 4 = pt ocluzia deschisa
► Tipul 1
49
- are 2 pelote vestibulare laterale ce se intind din
fundul de sac vestibular superior pana in cel inf.
(spatiul enoral = intre arcade si buza => vestibulul)
- pelotele laterale sunt la distanta de arcadele dento-alveolare
- Cls II / 1 => compresie de maxilar
=> mentine la distanta musculatura Hipertona
- se intinde din fundul de sac superior → pana la cel inferior => tensioneaza (tractioneaza)
mucoasa fixa => tractioneaza periostul => are rol osteogen
- arcul V sup → daca e prodentie superioara => il activezi => retrudeaza
- daca e prodentie inferioara => activezi arcul V inferior, iar cu arcul lingual mentii limba la dist
- daca e retrodentie inferioara => activezi arcul lingual (ca pe un arc inferior), arcul V tine buza la
distanta; pelotele reconformeaza santul
- se poate vorbi cu el => poate fi purtat permanent
Dupa incheierea cresterii – recidiva nu depaseste 2mm => rezultate chiar mai bune decat ap fixe
= o prelungire acrilica a placii palat ant orientata de sus in jos, inainte ─ inapoi;
- fata palatinala neteda vine in contact prematur cu fetele Orale ale incisivilor inf
50
Actiuni ┌ propulsia mandibulei (principala)
├ vestibularizarea Iinf (secundara)
└ inocluzie in zona laterala => inaltare de ocluzie provizorie sau definitiva
├ inaltare provizorie = dezocluzia pt realizarea unui salt articular = rezolvarea unui
│ angrenaj invers
└ definitiva = cresterea DVO
= amprentele fetelor ocluzale ale dintilor laterali antagonisti ce sunt realizate in propulsie /
retropulsie sau pt centrarea mandibulei (inchide in aceasta pozitie)
- nu prea se folosesc => sunt prea aproape de ATM => forte mari; efect foarte brutal pe articulatie
=> apare trauma
51
- exista niste arcuri vestibulare ce se aplica la placi mobilizabile care au rol de plan inclinat
=> arcuri V cu rol de element functional
(arcurile sunt aplicate la o arcada, insa ansa este pe arcada opusa)
:La arcada inf – e la fel, dar mai lung cu o unitate (pana la PM1)
52
├ de la C la C inf
├ la 0.5 – 1 mm la distanta de parodontiul marginal
├ se continua cu un plan inclin orientat jos→sus si
│ inainte→inapoi
├ fata V neteda vine in contact prematur cu fetele
│ orale ale antagonistilor aflati in angrenaj invers
├ fata V – in unghi de 60º fata de planul de ocluzie
├ distanta fata de parodontiu = 1 – 1.5 mm
├ grosimea V-O sa permita spatiul functional al limbii
└ fata V e neteda
=> toata ocluzia se sprijina in dintii aflati in angrenaj invers
Se face un rulou din acrilat mai gros (ca o guma) → il modelezi cu degetul in zona inferioara
- se foloseste in aceleasi situatii (raport invers frontal cu supraacoperire inversa minim 1/2)
Offtopic:
* activator cu head-gear (e la ex practic)
- pt repozitionarea planului de ocluzie maxilar (face rotatie posterioara maxilara)
53
CURS 9
dr Radu Stanciu
Forte ortodontice – efect ortodontic; se aplica direct pe dinti => presiune =>liza si apozitie osoasa
Forte ortopedice – efect de disjunctie sau de osteodistractie (osteodistraction); valoare mai mare –
la nivelul corticalei ramane o trama org fara apa (asem necroza sterila);
- miscarea dintelui e data de presiune, nu de forta ce se aplica asupra dintelui
- presiunea se transmite la distanta ( ↑ distanta => ↓ presiunea ) => trebuie sa gaseasca un
punct slab = o sutura
- din punct de vedere biomecanic, existenta unui substrat osos convenabil face ca redresarea
dentara sa nu ridice probleme
- situatii limita apar in momentul in care suntem obligati sa compensam la niv ocluziei prin
deplasari in exces cu inclinarea axelor dentare.
Disjunctie: ┌ transversala
└ sagitala
- din punctul de vedere al definitiei, nu exista decat disjunctie maxilara (de la nivelul
celor 2 oase maxilare si palatine)
- celelalte: elongare osoasa controlata => muta corticala cu proces alveolar spre ant (sag
max) sau lateral (mandibula), obtii spatiu
- creeaza os in momentul in care oricare tehnica determina iesirea radacicinii dintilor
- sub acest aspect, deplasarea dintilor cu substrat osos cu tot, aduce un avantaj crescut
- aceasta deplasare, realizata de regula chirurgical, poate fi obtinuta prin alungire osoasa graduala
(osteodistraction) sau prin intermediul disjunctorului
- prin disjunctie se muta bazele osoase, dar musculatura ramane pe loc
- miscarile la max: - ingradite de rel cu celelalte oase (oase malare, oasele orbitei)
- in cazul vitezelor mari, osul nu poate sa acopere deplasarea=>diplopie
tranzitorie
- apare epistaxis in cazul disjunctiei realizate foarte rapid
- modificarile reliefului ocluzal
└> avantajul disjunctiei transversale: mandibula se largeste singura
dupa disjunctia maxilara
- ruptura se realizeaza mai mult in zona ant decat cea posterioara
└> disjunctia la max: cele 2 maxilare nu se replaseaza paralel; spatiu
mai mare anterior decat posterior
54
Indicatiile disjunctiei:
Contraindicatii:
Aparatura:
55
Tipuri de ancoraje pentru disjunctoare
Ancorare: ┬ pe dinti = prin inel ortodontic
│ ├ pana la 10 – 12 ani e suficient pe inele pe M1, cu prelung la niv zonei de
│ │ sprijin Korkhaus => sprijin pe 2
│ ├ dupa aceasta varsta, inelele pot fi puse si pe PM => sprijin pe 4
│ ├ dupa 16 ani => obligatoriu sprijin de 4
│ └ avantaj: igienizarea aparatului mai buna
├ pe dinti – prin gutiere
│ ├ avantaj: blocul de sprijin dentar e mult mai mare
│ ├ gutiera se aplica pe minim 3 dinti
│ ├ inalta ocluzia automat (pt ca exista supraocluzie inversa sau raporturi
│ │ transversale inverse): la inele se realizeaza inaltari de ocluzie: 4
│ ├ dezavantaj = nu se pot masura noii indici, pt ca nu exista spatiu sa se obsv
│ │ - se poate observa deplasarea surubului, dar nu e suficienta
│ └ avantaj: - timpii de realizare sunt minimi (disjunctia pe inele – cu cat sunt
│ mai multi timpi => mai multe greseli)
│ - singura etapa necesara = amprentarea
└ pe procesele alveolare direct
├ prin intermediu implantelor ortodontice de tip surub (frecvent), cu
│ diametru minim de 1.5 – 2 – 2.5mm
└ avantaj: nu trebuie sa ne facem probleme legate de integritatea dentara
Se obtine:
- spatiul obtinut – din pdv al maririi transvers e dat ┌ 70% de miscarea celor 2 baze osoase
└ 30% de inclinarea axelor dentare
- spre deosebire de castigul scheletic ce se obtine foarte repede
┌ sutura se rupe in primele 2 zile
├ elementele sunt flotante → disjunctorul ghideaza pozitia celor 2 hemioase
├ actioneaza aprox 2 saptamani, dar surubul mai e activ
│ - forta ortodontica se transforma in ortopedica => dintii se misca mai repede
│ => se obsv deplasarea dintilor
└ in momentul terminarii, se strange si se blocheaza
Tipuri de disjunctie:
├ a) rapida
├ b) lenta
└ c) ultra-rapida (interv chirurgicala; disjunct folosind ca ghidaj)
=> creeaza diplopie 100% si probleme oculare de lunga durata
a) Disjunctia rapida
├ 1 – 2 activari pe zi
├ trece din faza activa → faza de contentie – in 2 saptamani
├ lasa organismului timp de acomodare
└ necesita 4 – 6 luni de contentie
c) Disjunctia ultra-rapida - peroada de contentie mai mica
56
b) Disjunctia lenta ┌ largire controlata a diametrului transversal
├ 1 activare pe saptamana
└ se poate realiza si cu arc transpalatinal si placa
Indicatiile disjunctiei:
Avantaje:
Dezavantaje:
57
Confectionarea disjunctorului:
├ amprentare
├ pozitionarea inelelor in cavitatea bucala
├ amprentarea peste inele
├ transferarea inelelor de pe dinti in amprenta
├ adaptarea surubului si sudarea surubului
├ aplicarea elementelor de rigidizare
├ realizarea disjunctiei
├ asig faza de contentie – apex 6 luni (ca pentru orice fractura osoasa)
└ dupa indepartarea surubului, inclinarea dintilor se indreapta, recidiveaza intotdeauna
╘> activarea surubului se face mereu in exces
Ex practic:
- arc facial – pe inele pe M6ani, pt distalizare
!! obsv dist intercanine la un pacient cu dentitie mixta
- poz C poate determina orice clasa Angle
- daca Csup sunt - foarte ascutiti, neabrazati pana la 6 ani => facem noi slefuire
- orientati spre palat si linia mediana => slefuire
- foarte multe clase II sau III sunt determinate de endognatie si limba nu are loc
- in dentitia permanenta structura se prinde pe 4 dinti pentru a fi mai rigida, iar linia surubului
trebuie foarte bine pozitionata pe linia mediana
Concluzii:
58
CURS 10
Sef lucr Teodorescu
● Protetic:
├ posibil nevoie sa corectam niste dinti stalpi
├ sa mutam un spatiu de edentatie
├ sa marim un spatiu de edentatie
├ redistribuirea breselor edentate
├ crearea unui suport radicular pt o RCR corecta (ex rest radicular subgingival => faci egresiune)
├ corectarea planului de ocluzie preprotetic (nu prin slefuiri)
├ corectarea unor angrenaje / ocluzii inverse frontale (preprotetic)
└ daca sunt anodontii extinse (copii) => pe parcursul cresterii se urmareste o distributie judicioasa
a dintilor existenti, intr-un ax cat mai paralel, pentru a crea ulterior niste dinti-stalp viabili.
● Parodontal:
├ crearea unor axe cat mai favorabile unor dinti aflati in suprasarcina
├ corectarea pe cat posibil a planului de ocluzie
├ reducerea unei supraacoperiri frontale
├ restabilirea unor ghidaje corecte in propulsie
└ in lateralitate: asigurarea unor ghidaje de grup lateral
=> presupune o restabilire parodontala initiala → apoi tratament ortodontic → apoi se continua
tratamentul parodontal ± protetic
● Tratamentul protetic:
→ protezarile care se realizeaza in situatia anodontiilor subtotale / extinse => protezari amovibile
care sa induca si cresterea bazelor maxilare
├ frecvent sunt niste proteze care prezinta si suruburi ortodontice
├ se schimba la 1 – 2 ani
└ rolul lor: ┌ reastabilirea functiilor ADM
└ crearea unor forte ce se transmit bazelor max contribuind la cresterea lor
59
=> si montarea dintilor difera putin fata de protezele obisnuite
(ex daca vrem surub median => initial dintii sunt montati ca incongruenta)
- acesti pacienti frecvent nu au creasta alveolara (ca un edentat foarte vechi) => frecvent
se asociaza si bride laterale / frenuri ce desprind proteza
- la pacient cu anodontie => protezarea se face cat mai devreme (atunci cand poti lua o
amprenta) (ex la 4 ani)
● Tratamentul chirurgical
60
► Asupra proceselor alveolare (in scop ortodontic)
├ corticotomia – presupune sectionarea corticalei atunci cand dorim sa realizam o
│ permeabilizare osoasa (ex: corticala groasa si raspunde greu la tratament
│ => cedeaza dintele sau osul))
│ → ex) daca vrei sa faci o mezializare => faci o sectionare verticala a corticalei intre
│ radacinile dintilor pe care ii deplasezi
│ → sau orificii tot pe verticala
└ corticotomie + septotomie ( ± repozitionare)
├ ex) rotatia dentara (e cea mai recidivanta anomalie dentara izolata !!! )
└ + repozitionare => se decupeaza procesul alveolar de jur imprejurul dintelui → se
repozitioneaza si ca la fractura se imobilizeaza in acea pozitie
61
► Asupra dintilor
├ germectomie ( = extractia mugure)
├ odontectomie ( = extractie dinte inclus)
├ premolarizare cu/fara extractie
└ extractia dentara: pt un dinte: ┌ temporar
└ permanent ┬ din seria normala
└ supranumerar
○ Extractiile asupra dintilor temporari:
│
│ - daca putem, le evitam – pana spre varsta de permutare fiziologica
│ (au rol in masticatie, transmit fortele spre bazele maxilare si rol in cresterea max,
│ previn migrarile)
├ leziuni traumatice ale dintilor temporari:
│ ├ frecvent in zona frontala ± plagi la niv partilor moi / proceselor alveolare
│ ├ se pot produce fracturi sau intruzii
│ ├ de regula: interventia se adreseaza in primul rand partilor moi si prs alveolare si se scoate
│ │ din functie fragmentul interesat (ex: inaltare de ocluzie tranzitorie)
│ └ daca e vorba de intruzie => dintele isi poate relua pozitia normala sau nu
│ ├ daca nu exista semne de inflamatie locala in timp => dintele se pastreaza
│ └ daca nu isi reia pozitia => extractie cu precautie (e atins si dintele definitiv)
│ !!! orice extractie realizata inaintea varstei de permutare => necesita mentinator de spatiu !!
├ complicatii ale cariei dentare
│ ├ dintii temp sunt frecvent afectati de carii=>evolueaza mai repede si se complica mai usor
│ │ => risc de a se extinde la mugurele dintelui definitiv
│ ├ atitudinea preferata = tratamentul, dar dificultati date de: varsta pacient, nr ↑ de sedinte
│ │ de trat, de dificultatea de cooperare si de existenta unor materiale convenabile
│ │ momentului in care se afla dintele temporar
│ ├ se poate pastra dintele trepanat / deschis
│ └ daca nici asa nu se poate => extractie
│ Indicatii: ┌ boala de focar => cand se induc infectii de vecinatate
│ ├ infectii de vecinatate
│ └ cand sunt afectate functiile ADM (masticatia)
│ Precautie: extractia M1temp inainte de eruptia M6ani (migreaza mugurele – in locul PM2)
├ modificarile numerice (ale dintilor temporari / permanenti)
│ – la dintii supranumerari in dentitia temporara (f rar) => extractia numai daca interfera in
│ vreun fel cu dezvoltarea dintilor definitivi
│ – la dentitia defin – extractiile d temp – in situatiile de anodontie (anod de ILsup, ICinf)
│ ├ anodontia de ILsup:
│ │ ├ daca cuspidul Cdefin e distal de apexul Ctmp => faci precoce atat extractia
│ │ │ ILtmp si Ctmp pt a se favoriza mezializarea Cdefin (din forta lui eruptiva)
│ │ └ daca cuspidul Cdefin e mezial de Ctmp => extragi precoce ILsup si mentii
│ │ cat mai mult Ctmp ce functioneaza ca un plan inclinat pe care evolueaza
│ │ Cpermanent in eruptia lui
│ └ pt anodontia de ICinf => acelasi rationament pt ILdefin si Cdefin
│ ├ poate fi oricand controlata de orice stomatolog
│ └ daca insa e necesar un trat orto => e bine sa fie controlat de un ortodont
62
│ !!! la anodontie – e mai bine sa corectezi axele, pozitia – in timpul eruptiei – pt ca
│ prs alveolar are o alta densitate; acolo nu au existat niciodata fibre transseptale =>
│ in anodontie dintii nu se mezializeaza (vs extractii) !!!
├ modificari ale eruptiei dentare
│ ├ dintele temp determina incluzia/ectopia unui dinte permanent => faci extractia dintelui
│ │ Temporar ce nu are rizaliza sau are rizaliza cu tipar atipic
│ ├ incluzia unui dinte temporar (foarte rar)
│ ├ reincluzia unui dinte temporar (frecvent la M2temp inf; mai rar la ceilalti)
│ │ - daca nu exista rizaliza – atentie sa nu se smulga si mugurele PM
│ └ modificarea axului de eruptie corelat cu diverse anomalii:
│ ex) prognatism mandibular in dentitia temporara
│ │ ├ daca Iperman sup se formeaza P fata de temporar => temp se extrag precoce
│ │ └ daca se formeaza V f de temporar => se mentin cat mai mult posibil
│ └ la arcada inf:
│ ├ Iperman Oral fata de temp => se mentin cat mai mult
│ └ Iperman Vestibular fata de temp => extrag precoce
│ Invers cand e prodentie superioara / inocluzie sagitala
│ => rationament in f de ax si de locul unde se formeaza dintele perman f de cel temp
├ intarzierea permutarii dentare (intarziere generala a varstei dentare)
│ ├ de regula cauze generale (endocrine) => tratament combinat (si endocrinolog)
│ └ sindroame congenitale (o rezolvam singuri): Down, Disostoza dento-craniana, ...
└ extractiile dintilor temporari practicate in timpul extractiei dirijate sau seriate (=de pilotaj)
> Extractionist: trebuie respectata matricea functionala ( = spatiul care se creeaza intre
musculatura externa si cea interna)
├ acest spatiu – ca dimensiune si forma – e dat de echilibrul normal sau patologic intre
│ muschii antagonisti si se imprima ca forma si dimensiune pe arcada dento-alveolara
╘> acest echilibru trebuie pastrat cu orice pret (nu conteaza daca e normal sau patologic)
=> prin reducere numerica
├ rezultat mai stabil
├ durata de tratament mai scurta
└ mijloacele terapeutice mai simple
63
!!! Regulile dupa care se practica o extractie:
1) Dintele care se extrage sa fie cat mai aproape de focarul de incongruenta
2) Valoarea biologica a dintelui extras sa fie cat mai mica : (val parodontala,
rezistenta la carie, posibilitatile unui eventual tratament la acel dinte)
3) Valoarea estetica a dintelui extras sa fie cat mai mica
4) Dintele care se extrage se alege astfel incat corectarea dintilor restanti sa
presupuna o deplasare apicala minima si intr-un ax cat mai corect
→ La arcada inferioara:
├ ICinf ┌ cel mai frecvent
│ ├ bresa se inchide foarte repede
│ ├ nu e vizibila in final
│ ├ dintele cel mai mic
│ └ valoare biologica mica
├ PM1 – ofera spatiu pentru C
├ PM2 + ceilalti – la fel ca la arcada superioara:
├ M1 – cand e compromis si avem M3
├ M2 – NU
└ C – NU
64
Extractia ca tratament preventiv / interceptiv:
3 conduite:
2) Extractia M2 (M12ani)
├ ar crea spatiu pt zona laterala
└ previne toate accidentele de eruptie ale M3
Combatuta:
├ M2 au o valoare dento-parodontala foarte mare (ca si Caninii)
└ e preferabil sa nu ne atingem de ei
Cand luam in calcul extractia M2:
├ NU interceptiv !!!
├ fie nu putem face extractia M3 (decat cu riscul de a leza M2 sau prejudicii f mari)
└ cand riscam ca prin extractia M3 sa expunem radicular M2 => alegi M2 pt extract
ex) Disto-inclinare foarte mare a M2sup cant nu exista suport tuberozitar => evolueaza
vertical M3 si se creeaza suport osos (osul alveolar se creeaza prin eruptia dintelui)
65
!!! regula de luat in considerare !!!
└ daca e un pacient cu incongruenta cu inghesuire – daca consideram ca s-ar putea sa aiba
nevoie de aparat => NU faci extractiile (creezi dezechilibru)
● orice tratament de restaurara => trebuie gandit astfel incat sa iti lasi o solutie ulterioara !!
66
CURS 11
(ultimul curs)
= aparate ortopedice
Forte extraorale:
- in functie de: ┌ sens: forta ┌ postero-anterioara (masca Delaire)
│ └ antero-posterioara (headgear, b+c)
└ intensitate: ┌ ortodontice: 50 – 100g => produc deplasari dentare
└ ortopedice: 250 – 100g => produc modificari ale bazelor osoase
- roluri ┌ pt mentinerea unei situatii existente la niv arcadei dent (ex pt mentinerea sp pt M6ani in
│ Cazurile de pierdere a Mtemp – aparat cu tubusoare)
├ pt a impiedica mezializarea M6ani fiziologica (cand se pierd Mtemp – leeway-space-ul
│ disponibil se imparte pt alinierea zonei frontale si zonei laterale => il vom folosi pt
│ alinierea zonei frontale
├ deplasari active dentare – headgear pe M6ani – purtat o per mai mare + forta mai mare
├ deplasari ale intregii arcade ( distal / mezial)
├ intarirea colajului - pt prevenirea deplas zonei de sprijin intraoral pe parcursul trat orto
└ modificari la nivel scheletal – franarea / stimularea cresterii max / mand
1) HEADGEAR
67
- unul din cele mai folosite dispozitive extraorale
- poate fi folosit: ┌ singur
└ asociat cu aparate fixe sau functionale (cel mai frecvent)
- parti componente :
├ a) dispozitiv extraoral: ┌ banda
│ ├ capelina
│ └ banda si capelina
├ b) element metalic: arc facial – transfera forta extraorala la punctul de aplicare intraoral
└ c) element declansator de forta
a) Dispozitiv extraoral
├ in functie de regiunea anatomica utilizata, poate fi:
│ ├ cervical (banda) = low-pull (cu tractiune joasa)
│ ├ parietal (capelina) = high-pull (tractiune inalta)
│ └ directie orizontala (b+c) = medium-pull
└ alegand zona de sprijin => aleg directia de actiune => rezulta efectul maxim
b) Arcul facial:
- componente: 2 arcuri unite in zona anterioara (arc intraoral si arc extraoral)
├ arc intraoral ┌ sarma de 1 – 1.5mm
│ ├ se introduce in tubusoare care se gasesc la nivelul:
│ │ ├ inelelor de pe M1sup (cu 2 orif sau 3 = pt arcul principal +
│ │ │ + secundar + pt arcul facial)
│ │ ├ maselor ocluzale de la aparatele functionale
│ │ └ unei gutiere totale maxilare (se retrudeaza arcada max in
│ │ totalitate si / sau max)
│ ├ pt ca arcul sa fie stabil in tubusor, trebuie prevazut cu un stop;
│ │ acesta poate fi o bucata de sarma sudata pe arc la un anumit
│ │ nivel/indoitura a arcului (in V, in baioneta)
│ │ ├ prefabricata => alegem arcul in f de dimens dorita
│ │ └ medicul face indoitura => necesar clesti f puternici
│ │ ( mai putin folosit)
│ ├ arcul este paralel cu arcada; nu vine in contact cu ea => spatiu de
│ │ 5 – 8 mm intre arc si I (pe masura ce se distalizeaza M, arcul
│ │ se apropie de dinti + pe dinti pot exista bracket-uri=>necesita
│ │ o distalizare si mai mare)
│ └ vine interlabial
└ arc extraoral┌ portiune ext
├ urmareste conturul obrazului la distanta
├ capatul este indoit sub forma de carlig de care se va agata
│ tractiunea elastica
├ mai gros: 1.5 – 2 mm
├ de lungimi diferite ┐=> in functie de ele => efectul e diferit
└ directii diferite ┘
68
In functie de unghiul format de tractiunile extraorale cu planul de ocluzie => 3 tipuri de actiuni
├ I= tractiune orizontala (unghi = ± 5º) → miscari strict in plan orizontal
├ II= tractiune joasa (sub PO ~ 20º) → miscari in plan oriz + egresiune (vertical)
│ => la pacienti hipodivergenti
└ III= tractiune inalta (deasupra PO ~ 40º) → miscari oriz + ingresiune (la Hiperdivergent)
Zona de sprijin:
├ poate fi ┌ M6ani
│ └ maxilarul in totalitate
├ momentul fortei = raportul dintre forta si centrul de rezistenta al dintilor / maxilarului
│ └> M1sup = la trifurcatia radacinilor
└ daca forta trece ┌ prin centrul de rezistenta => deplas corporeala (miscare de translatie)
├ sub centrul de rezist => inclina cor spre D (rot in sensul acelor de ceas)
└ deasupra centr de rezist => radacina spre D (rot in sens invers ace ceas)
2) MASCA DELAIRE
69
- creeaza forte care determina deplasarea maxilarului si a dintilor arcadei superioare spre anterior,
asa cum este nevoie in anomalii Cls III cu deficit de crestere a maxilarului (pseudoprognatism)
- parti componente:
├ rezistenta stabila ┌ o pelota frontala ┐ unite printr-un cadru metalic
│ (masca pr-zisa) ├ o barbita ┘
│ ├ cadru metalic ┌ format din 2 bare laterale care urmeaza
│ │ │ conturul fetei, la dist de partile moi
│ │ └ barele laterale sunt unite in zona comisurii
│ │ printr-o bara transvers situata prelabial
│ │ si prevaz cu butoni de care se agata
│ │ inelele elastice
│ ├ de obicei prefabricata (cu suruburi laterale pt adaptare la pacient)
│ └ sunt foarte bune, dar trebuie purtate
├ rezistenta mobila ┌ maxilar (dispozitiv fix cu componente groase)
│ └ arcada sup (gutiera groasa / placa ancorata pe gutiere)
│ └ Gutiera – avantaje : ┌ realizeaza un bloc din toata arcada
│ └ inalta ocluzia (favor in oclz inversa)
│ └> cu carlige speciale
└ forta : data de inele de cauciuc
3) BARBITA CU CAPELINA
- pot fi prefabricate
- rol: franarea cresterii mandibulei → convenabil deoarece cresterea este determinata genetic
(deplas mand spre post) in prognatismul anatomic
- dispozitiv strict extraoral (poate fi purtat in asociere cu un aparat intraoral)
- utila in: ┌ prognatism functional
└ modificari de ax ale incisivilor
- utilizare: - inaltari de ocluzie (gutiera) si ajutata de barbita cu capelina => deplaseaza mand
spre posterior (mai mult o educare musculara)
- THE END ☺ -
70
71