Strategii didactice pentru învăţământul preuniversitar

Criterii de clasificare

Cadrul didactic trebuie să stăpânească moduri variate de abordare a învăţării,

o gamă largă de strategii generale şi particulare, care vor putea deveni, în cele din
urmă, caracteristici ale stilului lui de predare (de activitate didactică).

a) După particularităţile evolutive ale gândirii elevilor şi profesorilor, în

procesul învăţării, distingem:

o Strategii inductive – care conduc elevul de la analiza faptelor concrete la

elaborarea noţiunilor noi, de la percepţia intuitivă la gândirea abstractă, de la cazuri
concrete la idee, de la particular la general, de la cunoaşterea efectelor la desluşirea
cauzelor etc.;
o Strategii deductive ce conduc elevul pe un traseu invers celui inductiv, care
pornesc de la definiţie la concretizări sau exemplificări, de la noţiune la exemplu
concret, de la general la particular etc.;
o Strategii analogice – bazate pe modelare;
o Strategii mixte etc.
Didactica modernă recunoaşte atât meritele abordării inductive cât şi pe cele
ale abordării deductive, ambele necesare iniţierii elevilor în metodele cunoaşterii
ştiinţifice.
În funcţie de particularităţile psihice ale vârstei şcolarului, se impun, în mod
firesc, strategiile inductive sau deductive.

b) După gradul de dirijare/nondirijare a învăţării, strategiile pot fi diferenţiate

în:

o strategii algoritmice – care prescriu, pas cu pas, cu mare rigurozitate acţiunile şi

operaţiunile predării - învăţării, comportamentele cadrului didactic şi ale elevilor;
care impun o dirijare foarte strictă a învăţării;
o strategii semi-algoritmice (de învăţare semiindependentă);
o strategii euristice – care nu prescriu dinainte desfăşurarea procesului de predare-
învăţare; dirijarea învăţării este redusă la minimum, accentul punându-se pe
învăţarea independent (strategii euristice – bazate pe învăţarea prin cercetare şi
descoperire; strategii bazate pe conversaţia euristică; strategii bazate pe rezolvarea,
în mod independent a problemelor; strategii creative, care lasă deschis
spontaneităţii, originalităţii).
Propriu-zis, nu există strategii euristice sau pur algoritmice, ci strategii mixte
în care elementele de dirijare şi independenţă se combină în proporţii diferite.
 Strategiile didactice sunt realizate cu ajutorul metodelor de predare şi
învăţare( informative şi activ-participative, de studiu individual, de verificare si
evaluare). Strategia nu se confunda cu metoda sau cu metodologia didactica.
Metoda vizeaza o activitate de predare-învatare-evaluare. Strategia vizeaza
procesul de instruire în ansamblu si nu o secventa de instruire.
Prof. Inv. Primar,
Plesea Elena