Proiectarea şi realizarea activităţilor instructive

• Pavel Erica-Adelaida
• Roman Ștefania
• Rusu Roberta-Georgiana
• Timofte Elena-Larisa
• Ungureanu Maria-Lavinia
 Teme abordate

Proiectarea didactică pe unități Ce înseamnă un proiect

Evaluarea lecției predate,
de învățare didactic bine întocmit?
proiectului didactic.
Argumente.Exemple.

Aplicații ale proiectării pe

Cum evaluăm profesorul?
unități de învățare.
Bibliografie.
 Evaluarea lecţiei predate/proiectului didactic

Sensul termenului evaluare îngăduie diverse conotații, în funcție de realitățile educationale:

evaluarea sistemului, cea a instituției de învățământ, a programei, a profesorilor, elevilor, etc.

Gerard Scallon, de pildă, distinge trei mari planuri de semnificație epistemică pentru verbul „a
evalua”:
● a concepe o procedură de evaluare,
● a face practic o evaluare
● a exprima o evaluare.
„Culegerea, valorificarea, aprecierea şi interpretarea
informaţiilor rezultate din procesul de învăţare;
măsurile pedagogice, proiectele curriculare care
rezultă din aceste activităţi.”
— Dicţionarul de pedagogie
(Creţu şi Ionescu, 1982)
O bună evaluare ar trebui :

– să arate dacă au fost atinse obiectivele educaţionale propuse;

– să ajute la o diagnoză a progresului elevilor;
– să ajute educatorul să adapteze acţiunile elevilor la posibilităţile acestora;
– să orienteze elevii în alegerea celei mai bune căi de afirmare;
– să ajute educatorul să-şi evalueze propria activitate;
– să furnizeze informaţii către părinţi.

Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un control al cunoștiințelor, ci ca o cale

de perfecționare, un act al integrării activității pedagogice.
 Funcțiile evaluării:

de informare a
De constatare de diagnosticare
societății

de pronosticare a de selecție sau

nevoilor
pedagogică
decizie
 Metodele evaluării

Metodele și instrumentele utilizate în evaluare sunt de mai multe feluri:

Tradiționale: Complementare:
- probe orale, scrise, practice. - Observarea sistematică a elevilor,
Investigația, Proiectul, Portofoliul, Tema
pentru acasă, Tema de lucru în clasă,
Autoevaluarea.
 Observarea sistematică a
comportamentului elevilor

e
1.fișa d 2. scara de 3. lista de
control sau
re
evalua clasificare
verificare
 Evaluarea şcolară poate fi clasificată în
funcţie de rolul pe care îl joacă şi de
momentul în care se aplică aceasta: evaluare
sumativă, care are ca obiectiv determinarea
eficacităţii instruirii, şi evaluare formativă,
care vizează ameliorarea instruirii sau a
materialului didactic.
Evaluarea formativă
•Are funcție de formare
• Este dinamică
•Este urmată de direcționarea procesului de învățare
•Evidențiază procesele sau mijloacele cognitive
• Se aplică în timpul învățării
Evaluarea sumativă
• Are funcție de certificare și selecție
• Este statică
• Verifică ceea ce și-a însuțit elevul
• Evidențiază produsele
• Se aplică înainte și după ce s-a parcurs o
etapă de învățare
 Abordarea integrată a învăţării şi utilizarea
metodelor tradiţionale şi complementare de evaluare
stimulează crearea unei relaţii de lucru şi de învăţare
implicate, motivante, din plăcere, o relaţie bazată pe
colaborare, încredere şi respect reciproc între
profesor şi elevi şi între elevi.
Implicarea elevilor în procesul didactic trebuie
realizată pe tot parcursul acestuia: predare – învăţare
– evaluare.
Proiectarea didactică pe unități de
învățare

„Un lucru bine făcut este

rezultatul unui proiect
bine gândit” (Kotarbinsky)
 Proiectarea didactică sau
designul educaţional reprezintă procesul deliberativ
de anticipare
mentală şi de prefigurare a demersului educaţional, cu
scopul
realizării sale optime în practică.
 pedagogia anticipativă şi
prospectivă

pedagogia obiectivelor

Conceptul de proiectare didactica

elaborarea planurilor ca
organizarea instrucţiei şi a lendaristice,
a sistemelor de lecţii, a
educaţiei în funcţie de planurilor tematice, a pr
achiziţiile oiectelor de
specifice unor teorii ale activitate didactică.
învăţării
 Functiile proiectarii pedagogice

Anticipare Orientare

Organizare Inovare Dirijare

Autoreglare Decizie
 Proiectarea trebuie sa fie
continuă şi sistematică, la
sistemică şi să cuprindă toate toate ciclurile şi
componentele nivelurile
procesului educaţional: adaptată persoanei umane în sistemului de învăţământ
obiective, conţinuturi, strategii, evoluţia sa de la stadiul
predarea, de copil până la cel de adult
învăţarea, evaluarea;

să se bazeze pe diferite teori

ale învăţării

să respecte algoritmul
să cuprindă perspectiva specific: obiective,
tactică conţinuturi, să fie atât riguroasă, cât
strategii, evaluare; şi inovativă si
 să se constituie într-
un ghid pentru
profesor
Nivelurile proiectării
pedagogice
I. Proiectarea globală
( macroproiectarea)

II. Proiectarea eșalonată

(microproiectarea)
● Proiectarea globală se realizeaza pe cicluri sau ani de studiu, opereaza cu
obiective, conţinuturi şi criterii de evaluare mai largi şi se concretizează în planuri de
învăţământ şi programe pe discipline.
● Proiectarea eșalonată este structurata pe trei niveluri:
- proiectare anuala/semestriala
- proiectarea pe unitati de invatare
- proiectul de lectie
Unitatea de învăţare - ansamblu unitar de obiective specifice, conţinuturi subordinate
unei teme sau capitol, pentru realizarea cărora profesorul alege strategii adecvate şi forme
de organizare şi evaluare specifice,
pentru formarea unor abilităţi specifice într-o perioadă mai mare
de timp.
Proiectarea unităţilor de învăţare
Ce înseamnă un proiect
didactic bine întocmit?
 Ce este un proiect
didactic?

un document în care este prezentată

proiectarea unei lecții un instrument de lucru şi un
ghid pentru profesor

poate să prevadă idei de rezervă pentru

situații neașteptate
 Un proiect didactic eficient se caracterizează
prin:

ADECVARE OPERAȚIONALITATE FLEXIBILITATE

complexitatea conținutului,
gradul de pregătire al elevilor,
ECONOMICITATE VARIABILE natura strategiilor aplicate,
tipurile de lecții etc.
 Realizarea unei relații între cele trei „puncte-
cheie”

OBIECTIVE MIJLOACE DE ÎNVĂȚARE EVALUAREA

Spre ce tind? Cum să ajung acolo? Cum voi ști când am ajuns?

ajută la verificarea concordanței noțiunilor și ideilor care vor fi predate în

raport cu obiectivul lecției și cu metodele de evaluare
 Schema unui proiect
de lecții
1.Data
2.Obiectul
3.Clasa
4.Subiectul lecției
5.Tipul de lecție
6.Obiectul fundamental
Momentele Obiectivele Tehnologia Conexiunea
lecției propuse realizării inversă

Momentele Conținutul cu Activitatea Mijloacele de Activitatea

lecției timpul profesorului învățământ elevilor
corespunzător
 Cum să întocmim un proiect
didactic?

Urmarea etapelor Respectarea celor Delimitarea eficientă

lecției trei planuri cheie a timpului
-Stabilirea obiectivelor
operaționale
-Precizarea mijloacelor de
învățământ
-Metode de evaluare

Activitatea Identificarea Alegerea strategiilor

profesorului/ resurselor didactice
Activitatea elevului Umane, materiale, de
conținut

Desfășurarea
activității
 PROIECT DIDACTIC
Data: 20.10.2021
Unitatea de învățământ: Școala gimnazială nr. 9
Profesor: Popescu Maria
Disciplina: Limba și literatura română
Clasa: a V-a
Subiectul lecției: Textul literar și textul nonliterar
Tipul de lecție: Lecție de predare învățare
Timp alocat: 50 de minute
Competențe Competențe Conținuturi Obiective Activități de Strategia Resurse Locul
generale: specifice operaționale învățare didactică desfășurării

Utilizarea 2/2.1 Opera literară; La sfârșitul -extragerea Metode și Umane: 26 de Sala de clasă
corectă, texte literare orei elevii vor ideilor procedee elevi
adecvată și (populare şi fi capabili: principale didactice: Materiale/
eficientă a culte), texte 1.Să identifice dintr-un text explicația, mijloace de
limbii în nonliterare ideile esențiale -exercții pe exercițiul, învățământ:
procesul (articolul, și de detaliu baza unui text conversația, Tabla și
comunicării reclama); dintr-un text -citirea pe jocul didactic, instrumente de
orale și scrise 2.Să roluri a Forme de scris,
Redactarea deosebească textului organizare a Manualul
textului scris un text literar respectiv activității: pentru clasa a
de diverse de unul -identifi-carea frontală, V-a, fișe de
tipuri nonliterar trăsăturilor individuală, pe lucru, caietele
3.Să redacteze unui text grupe elevilor, fișa
un scurt text literar și a unui Metode și de evaluare
nonliterar text nonliterar tehnici de De timp: 50
(articol, evaluare:obse de minute
reclamă) rvarea curentă,
aprecierea
verbală, testul
Momentele lecției Conținutul cu timpul Activitatea profesorului Mijloacele de Activitatea elevului
corespunzător învățământ

1.Momentul organizatoric 2 minute Profesorul salută elevii Dialogul Elevii salută profesorul și
Notează absenții în catalog își pregătesc caietele și
Stabilește climatul potrivit manualele
începerii orei

2. Verificarea, 7 minute Adresează întrebări pentru Întrebări/Tema elevilor Elevii răspund la întrebări
recapitularea, priceperi a verifica nivelul Elevii citesc tema și
sistematizarea Despre ce am discutat cunoștințelor corectează unde este nevoie
cunoștințelor Verifică tema
ora trecută?
Care a fost tema
pentru acasă?

3.Anunţarea 4 minute Profesorul anunță Jocul ca metodă de Elevii notează tema

temei şi tema:Textul literar și concentrare și atragerea
captarea textul nonliterar atenției
atenţiei
Captează atenția prin
ritmul aplauzelor sau
printr-un mic joc
4.Dirijarea lecției 20 minute
Cunostintele:
Textul literar
are caracter ficţional,
scop estetic, prezintă
personaje, prezența
expresivității, se prezintă
sub forma a mai multor
specii din genul dramatic,
liric, epic.
Textul nonliterar are
caracter nonliterar, are
scop informativ, Prezintă
şi se referă la persoane
reale, prezină o mare
varietate de
forme(articole, reclame,
știri, anunțuri, lucrări
științifice, acte oficiale).
5.Obținerea 10 minute
performanței
6.Evaluare 5 minute
7.Încheierea lecției 2 minute
Prezentarea reperelor Scrierea la tablă Elevii își însușesc noile
teoretice, mai exact Fragmente de text cunoștințe.
trăsături ale textelor Joc de roluri Elevii recunosc
literare și trăsăturilor Manualul trăsăturile textelor în
textelor nonliterare Texte pentru identificarea anumite fragmente date
Profesorul oferă exemple ideilor importante de profesor.
de fragmente din texte Elevii citesc pe roluri un
literare și nonliterare fragment dintr-un text
Dirijarea citirii unui literar.
fragment dintr-un text Elevii extrag ideile
literar pe roluri. esențiale din fragmentul
Evidențierea ideilor respectiv.
importante din Elevii își imaginează
fragmentul citit. continuarea fragmentului
Exercițiu de imaginație și își exprimă ideile oral.
în vederea realizării unei
continuări a fragmentului
citit
Exercițiu de redactare Activitate pe grupe Elevii redactează o
reclamă sau un articol
despre un obiect.
Profesorul distribuie o fișă Fișă de evaluare Elevii vor completa fișa
de lucru individuală de lucru individual.
Profesorul anunță tema Caiet de clasă/Manual Elevii notează tema
Cum evaluăm profesorul?
 Un program evaluativ referitor
la profesori cuprinde: date
generale referitoare la profesor,
anumite calități personale ale
acestuia, cunoștințe, informații,
priceperi, deprinderi în
domeniul disciplinei predate,
atitudinea acestuia față de actul
instructiv-educativ.

Experiența este importantă în însușirea

măiestriei pedagogice.
 Evaluare se poate face de către:

directorul școlii elevi

colegii profesori autoevaluarea

evaluarea externă
 Evaluarea de către directorul școlii- principiul de bază al acestei evaluări se constituie din
presupunearea că superiorul ierarhic va reuși să-l evalueze realist, obiectiv și corect pe profesrul
respectiv.
Evaluarea de către elevi- această evaluare determină profesorii să fie mai responsabili față de
activități , însă poate apărea riscul unei evaluări subiective, datorate unor relații critice elev-profesor.
Evaluarea de către colegii profesori- utilizată relativ rar, deoarece poate suporta modificări îbtre
relațiile cadrelor didactice.
Autoevaluarea- una dintre cele mai des întâlnite forme de evaluare în învățământul preuniversitar,
fiind un nstrument de autodezvoltare.
Evaluarea externă- efectuată de specialiști experți, inspectori sau profesori din învățământul
universitar. Această evaluare se realizează pe baza unor factori preciși în raportul scris al inspecției
desfășurate.
 Observația

-cel mai des utilizat mod de evaluare;

-grila de observație oferă date și despre stabilirea, notarea și clasarea
informațiilor colectate;
-are un grad variabil de rigurozitate;
-se poate realiza și în cadrul „grupurilor de experți”;
-implică identificarea anumitor competențe psihopedagogice ale
profesorului, unele fiind specifice lecției la care se desfășoară
asistența.

Start!
 Procedeele
autoevaluării

-autonaliza, care presupune notarea/consemnarea constatărilor și concluziilor la finalul unei

lecții sau anunei serii de două-trei lecții;
-discuțiile avute cu elevii referitoare la anumite activități pe care aceștia le pot întâmpina în
procesul de învățare sau în activitatea socio-profesională ulterioară au rolul de a-la ajuta pe
profesor în îmbunătățirea activității didactice;
-implicarea elevilor în procesul de autoanaliză prin utilizarea de chestionare prin care li se
solicită părerea cu privire la anumite aspecte ale activității didactice;

Start!
 Evaluările scrise

-autorii care analizează cele mai frecvent utilizate metode de evaluare a cadrelor didactice
includ examinările scrise ca făcând parte dintre acestea. În cadrul acestor evaluări se
măsoară gradul de dezvoltare a anumitor elemente de competenţă, de obicei deprinderi de
bază (lectură, literatură, aritmetică); cunoştinţe în domeniul de specialitate al profesorului;
capacitatea de înţelegere şi punere în practică a cunoştinţelor de pedagogie. Pentru ca
evaluarea să ie completă, examinarea trebuie să cuprindă şi acele elemente complexe ale
activităţii didactice, care includ diverse tipuri de raţionamente bazate pe experienţa şi
practica educaţională, modalităţi de luare de decizii şi rezolvarea creativă de probleme.

Start!
 Evaluarea în cadrul centrelor
specializate

-o modalitate prezentă cu precădere în statele vest-europene, dar şi SUA. În

cadrul acestor centre se realizează, de cele mai multe ori, simul ări ale unor
situaţii ce se desfăşoară în sala de clasă. De exemplu, profesorului i se cere
să întocmească un proiect de lecţie şi să demonstreze capacitatea de a lucra
eicient cu un grup nou de elevi. Această metod ă de evaluare prezint ă astfel
un avantaj în plus faţă de examinările scrise deoarece oferă o imagine mai
clară şi mai apropiată de realitate a comportamentului profesorului în sala de
clasă, iar principalele limite includ: costul ridicat pe care îl implică realizarea
unor astfel de contexte specifice.
 Evaluarea pe baza portofoliului

-este o metodă destul de frecventă pentru evaluarea cadrelor didactice,

bazându-se pe dovezi reale ale activităţii didactice şi ale muncii
depuse de acestea în cadrul clasei. Portofoliul este un proces creativ
prin care profesorii pot aduna probe, elemente speciice ale activităţii
lor pentru autoevaluare dar şi pentru evaluarea realizată de alţii în
cadrul procesului educaţional (superiori ierarhici precum directorul
de şcoală sau şeful de catedră, inspectori etc.). Portofoliul în acest
context se axează pe cuprinderea elementelor, care relectă cel mai
exact activitatea profesorului în sala de clasă, care ilustrează întocmai
modalitatea în care acesta concepe şi aplică demersurile sale
instructiv-educative
 Interviul

-poate să fie structurat, semistructurat sau ne-structurat, cu abordări sistematice despre conţinutul
activităţilor, în ordine cronologică sau în funcţie de obiectivele de îndeplinit, de exemplu. Chiar dacă
pare o metodă banală, interviul necesită o formare anterioară a evaluatorului în sensul cunoaşterii
tehnicilor de facilitare a dialogului cu profesorul pentru a extrage informaţiile de care este nevoie.
Interviul permite obţinerea nu numai a unei descrieri a activităţilor didactice, ci şi a informaţiilor
despre ceea ce profesorul consideră a i important sau diicil, sau chiar despre activităţile care îi fac
plăcere şi cele care sunt doar nişte responsabilităţi de îndeplinit în cadrul procesului instructiv-
educativ. Rezultatele obţinute în urma interviurilor sunt de obicei subiective, în sensul că ele depind
în aceeaşi măsură şi de evaluator, dar şi de profesor;

Start!
 Procedura incidentelor
critice

-propusă de Flanagan pentru evaluarea performanţelor unui angajat,

presupune culegerea de incidente care sunt „critice” în viziunea
experţilor chestionaţi, adică foarte importante în activitatea descrisă.
Aceste incidente trebuie să i fost atent observate, utilizate în situaţii
reale, adică descrise în funcţie de o anumită problemă de rezolvat, în
raport cu intenţiile şi obiectivele persoanei sau ale persoanelor implicate
în aşa fel încât consecinţele diferitelor comportamente adoptate să poată
fi evaluate sau cel puţin descrise cu precizie;
 Aplicații ale proiectării
pe unități de învățare

Aplicații: proiectarea unui sistem de lecții,de alte activități școlare și extrașcolare.

 Lecția

instructivă educativă
 Modalități de
proiectare a lecției,a
altor activități
școlare și
extrașcolare
 Modelul 1 :
-varianta introductivă-prima oră de curs;
-lecție de comunicare și însușire de cunoștințe
-varianta în care domină organizarea predării și învățării prin problematizare -lecția mixtă sau
combinată ;
-varianta instruirii programate-învățarea cu ajutorul calculatorului;

Modelul 2 :
-lecția de consolidare curentă
-lecția de consolidare a cunoștințelor după predarea unui capitol;
-lecția de recapitulare și sistematizare finală;
 Modelul 3:
-chestionare orală;
-lucrări de control;
-aplicații practice;

Modelul 4:
-de muncă intelectuală;
-de a mânui anumite unelte;
Lecțiile din clasă sunt completate de alte forme de organizare a procesului de
învățare:

-meditațiile;
-observațiile în natură;
-temele pentru acasă;
-cercurile de elevi;
-vizitarea de expoziții,spectacole,filme;
-excursii și vizite la înteprinderi,instituții;
-grile de evaluare,criterii de autoevaluare;
 Alte forme de organizare

 Organizarea pe clase și lecții( critici la adresa acesteia):

-autoritarismul relației profesor-elev;
-organizarea conținuturilor pe discipline care fragmentează realitatea,împiedicând interpretarea corectă
și înțelegerea situațiilor de viață reală;
 Activități practice și jocuri bazate pe interesele spontane ale elevilor:
-valorifică interesele spontane pentru cunoaștere ale copilului;
-se bazează pe formula learning by doing (a învăța făcând);
-se renunță la planurile,programele și metodele tradiționale;
 Individualizarea totală a învățării,în condițiile unei programe unice:
-elevul primește programa și impreună cu profesorul, i se însușesc o parte din teme;
-elevul are libertate totală în organizarea învățării;
 Organizarea activității în clase organizate pe discipline,nu pe criteriul vârstei:
-îmbină activitatea individuală cu activitatea comună;
-elevii pot fi în clase diferite, la discipline diferite;
 Organizarea activităților pe grupe de elevi:
-modalități de organizare a activităților didactice: 1. frontal
2. pe grupe
3. individual
-după locul de desfășurare: -în școală;
-extrașcolare;
Aplicații:

Proiectul de lecție: model orientativ

Data:
Clasa:
Disciplina:
Tema:
Tipul lecției:
Obiectul fundamental:
Obiective speciale și modalități de
operaționalizare:
Metode și procedee didactice:
Mijloace de învățământ:
 Tipuri de lecții

Mixtă De comunicare/însușire De formare de priceperi

de noi cunoștințe și deprinderi

-realizarea în măsură aproximaiv -are un obiectiv didactiv -specifice unor domenii de

egală a mai multor scopuri sau fundamental: însușirea de activitate diverse: desen,
sarcini didactice: cunoștințe și dezvolarea muzică. Lucru manual,
comunicare,sistematizare,fixar unor atitudini educație fizică,gramatică
e, verificare; intelectuale; etc.
 De fixare și De verificare și apreciere a
sistematizare rezulatelor școlare

-consolidarea -constatarea nivelului de

cunoștințelor însușite pregătire a elevilor;
dar și aprofundarea și -actualizarea și încadrarea
completarea lor; cunoștințelor în noi
-se realizează prin cadre de referință și
recapitulare; semnificație;
 Bibliografie

1. Cucoş C., 2002, Pedagogie, ed. a II-a, Ed. Polirom, Iaşi.

2. Elena Tiron, Tudor Stanciu, Teoria și metodologia instruirii; Teoria și metodologia evaluării,
Editura Didactică şi Pedagogică, 2019.
3. Florentin Remus Mogonea, Pedagogie pentru viitorii profesori • Sinteze teoretice• Sarcini•
Modele•Instrumente aplicative, Editura Universitaria, Craiova, 2010.
4. Ministerul Educației Naționale, Programa școlară pentru disciplina LIMBA ȘI LITERATURA
ROMÂNĂ Clasele a V-a – a VIII-a, București, 2017.
5. Miron Ionescu, Ioan Radu, Didactica modernă, Ed. a 2-a, rev. - Cluj-Napoca: Dacia, 2001.
6. Vlăsceanu, L.; Cerghit, I., Curs de pedagogie, București
 Sitografie
● http://www.umfcv.ro/files/d/e/Despre%20obiectivele%20specifice%20si%20operationale.pdf
● https://www.didactic.ro/materiale-didactice/proiect-didactic-clasa-a-va-modul-indicativ-timpul-pe
rfect-compus
● https://docs.google.com/viewer?a=v&pid=sites&srcid=ZGVmYXVsdGRvbWFpbnxlcHJ0b2Zvb
Gl1fGd4OmQ4OTRjZjRmYTk4MmRjMg
● https://scoalaschiller.ro/wp-content/uploads/2020/03/V-C-lb-romana-17.03.2020-2.-Text-literar-Te
xt-nonliterar.pdf
● https://proform.snsh.ro/campanie-online/proiectarea-didactica
● https://www.scritub.com/profesor-scoala/PROIECTUL-DIDACTIC-SI-ROLUL-LU52244.php
● https://
www.slideshare.net/anamaria89/14-proiectarea-activitatiilor-didactice?fbclid=IwAR1nXgjfsOV-X
fI7iTosOIjLbfDXqrwVa5Un9JbmZdtECTQD0ZBJ1GeLXzA

● https://
www.slideshare.net/anamaria89/14-proiectarea-activitatiilor-didactice?fbclid=IwAR1nXgjfsOV-X
fI7iTosOIjLbfDXqrwVa5Un9JbmZdtECTQD0ZBJ1GeLXzA