Proză Interbelică Curs

Simion Vasilica-Sabina
Proză interbelică- CURS
Curs 3
Sadoveanu
Sadoveanu a fost interpretat din perspectiva unor prejudecăți. Atunci când Lovinescu
a scris despre Sadoveanu in ist lb romane, de fapt a scris despre o parte din opera lui. Aceste
consideratii si aprecieri despre op lui S, inevitabil partial, concetrate numai pe o parte a
operei au fost mai tarziu extrapolate, cuprindea niste trasaturi ale operei lui S pana la un
anumit punct.
Doua sinteze importante au aparut au aparut in anii 80-90, vol lui N Manolescu
”Sadoveanu...” si a lui Al Paleologu (ceva cu treptele lumii). Amandoi isi propun sa
deconstruiasca cliseele despre S, clisee care au trecut pana astazi in textele didactice.
Un al lucru pe care il observă cei 2 exigeti este faptul ca op lui S s-a schimbat
fundamental in esenta dupa 1928, chiar daca nu lasa impresie. Inceputurile op lui S au fost
marcare de apariția samanatorismului de la inceputul veacului, multe proze au prelucrat un
fond istoric, iar alte proze au stat sub semnul naturalismului.
Sanielevici in 1906 scria extrem de indignat si facea o lista de pacate ale operei lui S,
ca in op sale e numai adulter, betie, violenta, etc.
Mai tarziu, viziunea lui Lovinescu asupra lui Slavici a fost o sursa de clisee, el îl
include pe Slavici, analizand primele texte, in capitolul despre samanatorismul moldovenesc.
Lovinescu il include pe S avand la dispozitie primele scrieri, pana in 1920, si insista asupra
lirismului, chiar il numeste pe S „poet liric in proza”, care nu este o lauda dupa cum obs
Paleologu, ci o critica, lanseaza acea formula „cantaret al naturii”. Intr-un fel, primele texte
ale lui S indreptățeau obs lui Lovinescu, mai tarziu, toate aceste obs sunt contrazise de
evolutia operei.
Volumul lui Manolescu a schimbat percepția despre S. Manolescu si-a propus sa

urmareasca in volumul sau fondul acesta livresc al scrierilor lui S, iar Paleologu surprinde o
lenta șlefuire a operei, tematic avem o continuitate, dar trecerea de la proze inspirate de
haiduci, la Hanul Ancutei, Creanga de aur este o schimbare.
Pers lui S sunt din Moldova, dar e o Moldova reconstruita functional, stilul lui S,
limbajul sunt rezultatul unei colaborari existente, consta in o dezvoltare sintactica care merge
pe un ritm personal. Limbajul lui S este o constructie savanta, eticheta poet in proza, poet
liric in proza nu e un elogiu, ci o desconsiderare a efortului de a construi lumi fictionale. Pers
lui S sunt lipsite de intelectualitate. Dupa 1928, de fapt, pers lui S au o stiinta anume. Intre
primele proze si Hanul Ancutei, distanta este mai mare decat pare la prima vedere, S nu
adopta alte teme, insa orizontul sau s-a modificat. Dincolo de lb savant construită, se
constituie la S o filosofie pers, complexa, bazata pe filosofia orientala si pe intelegerea lumii
ca un univ armonios. Paleologu obs ca lumea lui S este profund optimista, apar cele mai
cumplite situatii, insa perspectiva lui S de a integra totul intr-o ordine cosmica face ca acest
tragism al existentei obisnuite sa se dezvolte.
Op lui S dupa 1928 este soarta omului obisnuita, poate sa fie simpla, sau plina de
peripetii. In filosofia lui S este o ratiune cosmica in care toate aceste dezechilibruri de
anuleaza. In proza lui S, de maturitate, nu avem razvratiti, oameni care isi blestema destinul,
ci un fel de impacare senina cu ceea ce este dat sa se intîmple, pt ca viata individului este
privita din aceasta privinta cosmica. Este exact topirea acestei filosofii proiectate intr-o lume
finctională, unde dincolo de strucuturle narative se trimite o filosofie, o stiinta a vietii.
Intamplarile tragice sunt intr-o ordine cosmina, pers sunt initiate.
Transfigurarea aceasta a modelelor livresti este analizata de Manolescu. In „divanul

persian” tema centrala este rolul filosofiei, rolul dialogului, rolul povestii care transmite o
invatatura. Este evident modelul livresc prelucrat, in alte scrieri precum hanul Ancutei, acest
model este camuflat. S nu vrea sa isi marturiseasca sursele livresti si le ascunde.
Satira sociala, esentiala la Caragiale, este complet straina spiritului sadovenian. Univ
creat de S nu este unul al revoltei prometeice, ci una a afirmatiei, dezechilibrele sunt
temporare, nenorocirile sunt doar o parte din existenta, pt ca in final totul va ajunge la
echilibru.
Camuflarea satului in profan este prezenta in proza lui S. Nu lipsesc pers de mare
intelectualitate si cultura, lipseste revolta modernului, dar aceasta este optional. S a fost
considerat un scriit paseist plecandu-se de la faptul ca fol cartile vechi, cartile pop, a
reconstruit o lume finctionala in care apare Mold veacurilor trecute. Taranii lui S sunt de fapt
o constructie savanta, o constructie finctionala, este optiunea prozatorului de a fol toate aceste
carti pop, S extage acest material brut si creeaza pers savante.
Ritualul povestirii, iesirea din timpul obinsuit si rolul povestirii in Hanul Ancutei
Hanul Ancutei este fff elaborat, 9 povestiri si a 10-a invocata dar care nu va fi spusa
niciodata. Vocea narat creeaza cadrul in care se iese din locul si spatiul obisnuit, este iesirea
din istorie si intrarea in mit „intr-o toamna aurie”, „cand au aparut paserile ce nu s-au mai
vazut”. Iesim din spatiul istoriei pentru a intra intr-un alt timp. Suspendarea timpului obisnuit
pt a intra in timpul povestii. Fiecare dintre pers care spune o poveste in han, de fapt, transmite
o invatatura, fiecare transmite un tip de pers care are o filosofie de viata.
Ce rol au povestirile? Nu intamplator S se refera la misterele din Nemfis si numerele

de aur ale lui Pitagora, au rolul de a readuce ceea ce este camuflat. Povestirea este o
supendare a timpului obinsuit. Timpul mitic „candva paserile au dat zvon de razboi”, oamenii
se refugiaza in spatele povestii.
Manolescu se opreste la o scriere a lui S care la prima vedere nu are mare

insemnatate, Divanul persian. Nu este o op originala, s a preluat o carte de intelepciune si o
rescrie. In DP acest divan insemnand simpozium, discutiile intre filosofi pt a opri moartea
unui tanar, e un joc al interpretarilor, jocurile si povestile spuse amână executia, modeulul
oriental- povestea care salveaza. La S, in plin sec 20, marcat de extremisme si de cele mai
cumplite iesiri din normalitate, S propune o utopie rationalista considerand ca dialogul,
filosofia si ratiunea sunt cele care salveaza. In lumea lui S omul traieste „la un loc cu fiarele,
cu pasarile, cu toate vietatile lumii a carei limba o intelege”. S nu-i mai acorda omului locul
principal in acest univers, de aici constructia universului său finctional. Viata omului nu mai
este cea mai importanta, ci una in care toate cate exista sunt in relatie intre ele. Structura din
Divanul persian este pastrata si in Hanul Ancutei, chiar daca este camuflata, nu mai avem
folosofii care dezbat idei.
Hanul este ca o cetate, iesirea din timpul obisnuit si intrarea in timpul mitic, hanul ca
un spatiu protector, ca un suprapersonaj, de 2 ori se semnazeaza iesirea din timpul si spatiul
obinsuit. Avem aceasta trimite la Divanul Persian si Boccaccio, sunt 9 povestiri si a 10-a
mereu invocata.
Ultima poveste „povestea lui Zaharia- fântânarul” în aceasta povestire avem chiar
descris mecanismul constructiei povestilor in HA1. Zaharia Fantanarul voia sa povesteasca
1
HA-Hanul Ancuței
scurt, primul niv: transformarea personajului, vocea feminina: batrana care il avertizeaza.
Fiecare dintre aceste pers povestitoare povesteste o arta, fiecare personaj folosește o retorica
cu elemente bizantine.
Prima povestire Iapa lui Voda„ are si o doza de umor, ironie blanda. Povestea
Comisului Ionita (dregător din Mold care avea grija de grajdurile domnesti, este un răzeș,
adica un om liber) si dincolo de anecdontă, comisul isi cauta dreptatea, Voda ajunge
incognito la HA, dincolo de comicul acesta al situatiei, este altceva, se transferă raportul
omului liber cu puterea.
Exista un joc retoric intre pers povestitor si ascultatori. In acets joc se pastreaza ceva
din formulele orientale, toate acestea sunt o constructie savantă.
In a doua povestire, retorica bizantina orientala e marcata de tipare livresti. Calugarul i

se închina zodierului ”ma inchin cu sanatate”- sunt formule imprumutate de la bizantini.
In lumea lui S crestinismul si paganismul ofera căi complementare de cunoaștere, cititul

in stele rezultă că e un om invatat. Nu mai sunt folosofi, dar sunt oameni invațați, toti sunt
salutați ceremonios. Calugarul este luptator care pastreaza stiința.
Celalalta povestire „Balaurul” aduce un pers si mai invatat, zodierul, este cel care a
primit invățutura din moși - stramosi. Un alt invatat, cel care poate citi in cartile vechi, cel care
cunoaste invatatura veche si care in universul sadovenian nu se opune crestinismului. Povestea
zodierului este despre apariția balaurului care il va pedepsi pe boierul Bolomir.
„Fântana dintre plopi”- aventurierul care a străbătut Moldova, cel care vine nu alta
perspectiva si alta poveste.
Fiecare dintre aceste pers are invataura sa, care prin constructia povestilor o transmite
celorlalti. Una dintre cele mai simpatice povestiri din HA este „Negustor Lipscan”. Negustorul,
cel care cunoaste alte lumi, care a străbatut drumurile orientului. Prin acest pers avem povestea
descoperirii apusului, suntem in sec 19, prin datare, si avem un element de imaginație, rep
străinatatii. Relația intre lumea occideantală si perceptia orietenului; încercarea de a explica
obiceiurule occidentului. Unul dintre povestitori are rolul de descoperi si alte lumi, ascultaorii
se mira, dar nu este acel complex de inferioritate, ci este o relație cu occidentul descoperit prin
calatorii. S nu surprinde tensiuni, ci mirări si umor. Obiceiurile culinare sunt descrise prin mult
umor. Negustorii sunt cei care fac legatura intre cele 2 lumi.
Dincolo de toate subiectele acestor povestiri, fiecare dintre pers din HA transmite o
invatatura, este un invatat. Toate aceste povestiri sunt intr-un han ca o cetate, intr-un spatiu
protector, fololind sintagma lui Eliade, locul „in care nu ajunge teroare istoriei”. Totul este
plansat intr-un timp nedefinit, fiecare dintre aceste pers stapaneste o retorica savanta. Nu
intamplator Manolescu a vazur asemanarile intre DP2 si HA.
Dincolo de subiectul istoriei și de constructia narativa, exista aceasta constructie

livrescă de învățătura, o relatie intre maerstru si discipol si chiar o structura de initiere. De ex,
in intepretarea romanului Baltagul, are drept motto un citat din Miorita. Acest motto e o cale
de lectura, Slavici nu rescrie Miorita. In Miorita nu exista niciun fatalism românesc. Ritualurile
de inmormantare sunt importante in aceasta scriere. Este o viziune de intrare in riturile cosmice.
Baltagul nu este o rescriere a Mioritei, in romanul Baltagul se comite o crima, in Miorita

e doar un ritual. Inafară de cautarea si pedepsirea celor vinovati, este drumul de initiere al fiului
care trebuie sa ia locul tatalui. Important este si rolul femeii, rolul mamei, rolul sotiei, femeia
care trebuie sa gaseasca osemintele celui decedat si sa restabileasca echilibrul in momentul in
care va face tot ceea ce trebuie pentru a-l inmormanta. Rolul Vitoriei e rolul ancestral, mortul
neingropat poate deveni strigoi. Vitoria Lipan face acest drum pt a afla ce s-a intamplat insoțit
de feciorul care trebuie sa treaca prin aceste probe pt a deveni barbat. Cainele Lupu e cel care
il ucide pe cel vinovat, pacatul nu trebuie sa cada asupra tanarului care se formeaza. Si aici
avem o structura livresca, o invatatura pe care o trasmite S.
In „zodia cancerului” avem un raspuns dat de S la descrierea Moldovei a lui Cantemir,

Mold sec 17 la care este o lume fictională construita pe baza acelor texte vechi.
Curs 4
Baltagul
Din mitologia antica, exista acele animale simbolice care joaca un rol esential ce
conduc pe celalalt taram, fie fac legatura intre lumea celor vii si celor morti.
2
DP-Divanul persian
Romanul se deschide cu această anecdotă, iar această poveste cuprinde stereotipurile

etnice, povestirea transmite o invatatura esentiala. La S exista o parte livresca ascunsa.
In acesta prima anecdota a lui S, a pers Nechifor Lipan sunt fixate reperele mulțimii,
muntenii vin ultimii. S anunta de la bun inceput `sa aiba inima usoara si sa se bucure cu ce
au`. Nechifor nu este tînărul necasatorit din balada care isi imagineaza un scenariu in
eventualitatea mortii.
Baltagul nu este o monografie a vietii taranesti pt ca boierii de la munte nu reprezintă

taranii, viata lor este alta si apare in roman, singurattaea lor ii face sa fie mai aproape de D-
zeu.
Vitoria isi pune fiica la punct, ei nu sunt tarani, sunt oieri, oameni întreprinzători, sunt
calătorii, boierii precum marinarii sunt cei care explorează alte spatii. Nu este femeia slaba,
obligatia Vitoriei nu tine de zona profană, ci tine de prestabiliraea unui echilibru in acest
scomos, trimite la mitul Orhic.
In Baltagul, structura incipientă este a initierii fiului, Ghiorghita primeste un baltag

exact cum avea tatăl său, acela este binecuvantat de preot. Baltagul e un simbol aici, nu va fi
folosit pt uciderea criminalului, fiul poarta aceeasi arma ca tata, nu este toporul pt ucidere.
Numele pers Vitoria = victorie, forta, Nechifor=cel care poarta victoria,

Gheorghita=cel care ucide balaurul. Universul creat de Sadoveanu are la baza impletirea in
crestinism si paganism. Pers lui S sunt cititori ai semnelor, aproape toate pers, in aceasta
utopie a cartii, sunt cititori, dar cititori in marea carte a lumii. Vitoria Lipan este o femeie
nestiutoare care intra in tara bărbatilor, este cea care interpreteaza semnele, păstreaza
traditiile, are o forta spirituala incredibilă, comunică prin meditatie cu sufletul celui ucis. VL3
nu este femeia simplă, nu scrie si nu citeste pt ca acestă știinta noua nu este cea mai
importanta, cunoaste cum sa foloseasca discursul, stie cum sa vb cu fiecare, S4 insistă chiar
pe ideea ca este constientă de influența pe care o are asupra bărbatilor.
In tot drumul acesta, Vitoria joaca un dublu rol: este calăuză pt fiul care trebuie sa ia
locul tatalui si Vitoria trebuie sa restabileasca echilibrul. (Este initierea tanarului care tre sa ia
locul tatalui si care va intelege abia la final ce inseamna baltagul, este semnul tatalui.) Orice
initiere are aceasta proba a coborarii in infern si a vegherii. Proba pt fiu este sa vegheze
3
VL- Vitoria Lipan
4
S-Slavici
osemintele risipite in rapa, mama il lasa singur. Multi critici au vorbit de vicelnia Vitoriei, de
drumul detectivist, ea citea in semne si inainte, dar si in oameni.
Dimensiunea magică, pagana, Sadoveanu ne obliga sa vedem, atunci cand merge la

preot, cand merge la ghicitoare. Biserica, slujbele, inchinarea la manastire fac parte din univ
Vitoriei, dar aceste elemente crestine nu exclud partea pagana, e un sincretism la S bazat pe o
conceptie magica despre lume, toate cate exista sunt in legatura, comunica intre ele. Toate
cate exista in lume dau glas, toate vorbesc, păsările arata unde a cazut cel mort, tot ceea ce e
in lume poate fi citit. Pasajul acesta este o cheie de lectura data personajelor, este evident ca
in acest fragment, filosofia lui S este adusa in prim-plan, toate cate exista vorbesc, toate cate
exista comunica intre ele, lumea aceasta se bazeaza pe toate firele nevazute intre lumea
vegetala, minerala; secventa aceasta este f importanta in carte : Vitoria a fist o cititoare a
semnelor si ramane pana la final.
Toate pers sunt surprinse ce cum vb Vitoria si de accentul ei, intelegea semne inca
nedeslusite. Tema esentiala la S este forta cuvantului, puterea de a-i domina pe ceilalti, fiul
Gheorghiță are reactii de nedumerire cand o aude pe mama sa vorbind, armele Vitoriei sunt
mintea si cuvantul. Adevarata forta este in citirea lumii, in intelegerea semnelor si in
stapanirea cuvantului.
Puterea mintii, Vitoria si-o intareste prin post si prin veghe. E un pers care se
spiritualizeaza, se pregateste de aceasta calatorie pt a salva sufeltul celui ucis si pt a-si initia
fiul. Se socotea intrata in alta lume, era si ea moarta de acum, o trans interesanta „incepeau sa
arda ochii ei si sa se stinga a-i flacaului„, sau ironia.
S construieste multe capcane pt cititorii sai, f multi se pot pacali daca raman la un
prim nivel de interepretare.
Zodia cancerului
Este o scriere care isi atrage cititorul cu un prim plan romantic, iubirea, aventurile, pe
acest nivel publicul gusta romanul, insa celalalt plan este ceva mai complicat. S imita si
reconstruieste un stil cronicăresc, toate titlurile sunt construite cu o anumita retorică.
Prozatorul ne atentioneaza ca avem de aface cu o constructie savanta, e un roman istoric cu o
inalțire intre orient si occident, este si un roman politic, un roman de aventura, o poveste
romantica de iubire.
Lumea din sec 17, in care moldovenii sunt si cititori in semne, stie ca se va schimba
vremea, si se mira Abatele de Marenne. O reconstituire a unei lumi in care se vb latina,
franceza, etc.
Poate fi citita si ca o replica a lui Cantemir, dincolo de acesta constructie romantica,

secventele surprind umorul, inteligenta, intalnirea intre orient si occident, supriza abatelui de
Marenne cand este invitat la o intalnire.
Dimensiunea orientala care nu este dispretuita, Abatele de Marenne rep punctul de

vedere occidental, se surprind contrastele intre orient si occident, cand abatele mananca prima
oara sarmale, ciorba de potroace, etc. O privire nostalgica cu mult umor la S nu apare
niciodata satira.
Lumea Moldovei il surprinde pe calatorul strain prin o nespusa frumusete, e o lume

salbatica. Este si un proces de transformare a strainului, pastrarea credintelor, gandirea
magica, apropierea intre lumea celor vii si a celor morti, si doza de nostalgie care domina
romanul. Moldova e un paradis, dar un paradus devastat deaorece vremea Ducai Voda e o
perioada de devastare.
In „zodia cancerului” este varsta de fier, varsta degradata. Surpinderea mentalitatilor,

a obiceiurilor, ospitalitatea care devine uneori comica, surprinderea unei lumi in care intrigile
functioneaza. E un roman politic pt ca acest mod de a maniopula, de a stabili, de a disimula,
de a oferi pop ritualurile nu sunt specifice numai sec 17. Romanul lui S este o reconstituire pt
ca folosește din cornicii doar acele informații care creeaza si o parabola politica.
Lovinescu a insitat asupra nostaligei cu S si l-au asociat cu samanatorismul.
Curs 5
Camil Petrescu
Ralea: arg. Cultura română nu a existat, epopeea care în celelalte culturi apusene s-a
transformat în roman. Cult rom a avut balada care putea da viata doar textelor scurte. Lipseste
un public pregătit să perceapă, să citească această lit.. Exista un decalaj temporar intre lit rom
si lit univ. Viziunea lui Ralea este aceea ca nu putem vb de o sincronizare rapida cu lit uiv,
sau de proza citadina in absenta oraselor: speenul marilor orase, aceasta dorinta de a percepe
personificarile metropolei (insa acestea nu existau la noi).
Sincronismul sustinut de Ralea vine din partea sociologilor: trebuie sa devina o proza
citadina, sa lase ruralul.
G Călinescu: o proza proustina propriu-zis in lit rom nu avem, avem pledoarii pt

modelul lui Marcel Proust. C Petrescu se declara poustian in timp ce critica toata lit de tipuri.
Lit trebuie sa se sincronizeze cu epoca, cu trans din filosofie, cu modelul filosofic adus de
Berkson: impresia, subiectivitatea.
In acest text, C Petrescu isi declara adeziunea la o tehnica narativa, la un model de

proza. In proza C Petrescu se afla aproape deoarece in ceea ce scrie e un amestec de
postromantism, parnasianism si chiar un postromantism minor.
In proza, C Petrescu se declara adeptul modelului Proustian dar scrierile sale nu sunt
romane de factura proustina: au elemente, dar nu sunt. Se face apel la autoritate, aceeași
opinie apare la Manolescu, Călinescu.
Petrescu ironizeaza narat omniscient, narat demiurg: vede de deasupra, priveste in

interiorul pers. Toate sunt conventii literare, doar ca cea cu narat omniscient creează ideea
veridicitatii, la C Petrescy scrierea la pers 1, pers-naratator creeaza impresia autenticitatii.
Cazul romanelor corintice se creeaza alta conventie a teoriei literaturii, o conventie a
multiplicarii punctelor de vedere.
Narat omnisncient care cunoaste mai mult decat toate pers, pers narat si pers martori:
care cunosc partial ce se intampla, toata acestea sunt conventii literare.
Ibrăileanu: nu exista opera in care creatia si analiza sa fie complet separate, o opera
viabila are mereu si partea de creatie dar si cea de analiza.
La Rebreanu avem romane polifonice: mai multe voci.
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
Publicat in 1930: dragostea si razboiul.

Este un roman scris la pers 1 din perspectiva unui pers narat, al carui nume il aflam
mai tarziu, o voce care isi prez amintirile si punctele de vedere, o voce care domina tot
romanul. Vocea aceasta a pers narat impiedica construirea altor voci. Ultima noapte.. poate fi
o replica la Padurea spanzuratilor, numai ca aici totul este coborat la un plan terre-a-terre.
Romanul se deschide cu descrierea fontului. E o discutie la popota cu sotul care si-a

ucis soția. Nelinistea lui Bologa nu se poate compara cu nelinistea lui Gheorghidiu.
Gheorghidiu se gandeste la dezertare pt ca ar putea fi inselat de sotia lui. Stefan are primele
reactii necontrolate, transformă tot ceea ce aude intr-un fel de motiv de auto-tortura. Este cel
care suprainterpeteaza tot ceea ce vede si aude.
Pers inclinat spre manie se auto-tortureaza imaginandu-si scenele in care sotia l-ar
putea insela. El ajunge sa traiasca o relatie perfecta, dar monolgurile interioare ale pers nu
sunt convingatoare pt ca scrierea le pers 1 nu inseamna ca prozatorul poate analiza
subconstientul sau fluxul constiintei.
Stefan e prins intr-un monolog interior torturant, este cel care suprainterpreteaza orice
delatiu: zambetele, filtrul, rochia pe care o poarta soția. E un idialist hranit cu lecturi
filosofice si care isi doreste sa traiasca extremele. Gheogh. este genul de pers care isi
consuma existenta interpretand si reinterpetand tot ce vede, citeste, etc.
E un pers care descompune totul in secvente prin intermdiul autoanalizei. Proza

ajunge sa se compuna din o multime de fragmente reinterpretate. E o intoarcere in timp,
inceputurile iubirii, familia lui Stefan, complexele, mostenirea, moarta unchiului Tache si
Nae Gheorghidiu, Lumanararu. Totul este prezentat, rememorat din perspectiva lui Stefan.
Toti criticii au observat ca Petrescu nu poate construi pers, doar sunt evocate aceste pers. Sub
raport epic, romanul este deficitar pt ca autorul a mizat pe analiza repetata si autoanaliza.
Pers feminin este practic absent, aflam numele f tarziu, este un pers care nu exista
decat in masura in care este analizat de pers-narat. Perspectiva narat-pers duce la creearea
unei ambiguitati, nu stim daca cele invocate s-au intamplat sau sunt rodul maniei pers-narat.
Pers feminin nu capata consistență, privirea lui Gheorgh e ca un reflector si totul e prezentat
din perspctiva acestui narator.
Pers feminin nu exista, nu se contureaza, avem toate secventele de autoanliza ale lui
Gherogh. Trasat sociale: femeia sa sufere din dragoste, sa nu aiba independenta financiara, sa
nu se implice in afaceri, etc. Cand primeste mostenirea, nevasta lui devine interesata de
afaceri, iar pers narat este oripilat pt ca in modelul epocii ea incalca regulile, ba mai mult ii
contrazice imaginea pe care si-o construise. Stefan si-a construit o imagine, s-a auto-
gestionat. Ella ajunge sa contrazica modelul epocii; pornirea pers de a se auto-tortura prin
gelozie, toate acestea pleaca din niste complexe sociale: tatal care a fost filosoful lipsit de
spirit practic; de naivitatea de a lua idei filosofice din cartile citite si de a construi imaginea
absoluta, din faptul ca are un model mental al epocii care este contrazis si la toate acestea se
adauga gandirea lui nevrotica.
Tiparele mintale, capcana eliptismului, e un pers carte isi imagineaza ca studiile lui se
afla deasupra oricarui muritor, un complex al maternitatii si toate acestea ii creeaza o stare de
manie, de hipersensibilitate, dar exista si o doza de snobism pe care nu o ascunde.
Exista si o doza de șarjare la Petrescu la acest tanar dezorientat. Stefan nu e marele

filosof, e un student la filosofie care e fericit ca este admirat de fetele frumoase. Nu e un pers
care sa poata convinge din adancomea stiintei sale. Petrescu surprinde pericolul, ceea ce
aprinde in mintea tanaralui o perceptie autodistructiva.
Este o diferenta in ceea ce scrie si ceea ce declara in texte. Prima parte s-a inchietat cu
interpreatirile lui Stefan: daca il doreste mort, daca este doar frica de a ramane fara sprijin.
Prima parte se incheie cu aceasta tulburare mintala care cade intr-un delir de interpretare si se
gandeste la dezertare din cauza geloziei.
Partea a doua a romanului: Intaia noaptea de razboi
Intrarea in razb este scrisa in stilul stendhalian pt ca este imaginea confuza a

razboiului, razb vazut din interior nu mai are nimic eroic. In imaginea aceasta pe care o ofera
pers despre razboi, Petrescu reuseste sa surpinda absurditatea unui macel fără sens. De data
aceasta, pers inregistreaza franturi din tot ceea ce se intampla in jurul sau, fara a putea sa mai
dea o interpretare, si aceste franturi se amesteca cu amalgamul gandurilor sale. In aceste
secvente, cand nu mai avem autoanaliza impinsa la infinitul mic, tehnica lui Petrescu este mai
adecvanta.
Petrescu reuseste sa surpinda frica care il domina si imposibilitatea de a gasi o logica

in tot ceea ce se intampla acolo. Daca propaganda sau discursurile din presa ofereau o
imagine eroica, toate astea se prabuesc cand pers este narator. Pers narat care nu poate vedea
de deasupra teatrul de razboi, care este stapanit de frica sugereaza mai bine imaginea
absurdului. E interesant ca razboiul il vindeca de manie, de gelozie pt ca prin comparatie cu

acest macel, toate zbaterile anterioare au devenit ridicole.
Experienta razboiului il trezeste, de data asta nu mai este nevoie sa se autotorutrese pt

ca razboiul il arunca intr-un mecanism absurd. Prima nopate de razboi este si prabusirea a tot
ceea ce credea aseara.
Perspeciva de f aproape exclude orice pornire de a eroiza razboiul, fiecare nestiind

exact daca va apuca a doua zi. Pt Gheorgh incepe o alta etapa, este pers naricist care isi
urmarea toate reactiile, care interpreta tot ce vede si ce aude, dar aruncat in mecanismul
razboiului, acest pers, este dezbracat de orgoliul sau, este vindecat de dorinta de a cauta
absolutul prin frica.
Romanul ii propune cititorului si o intelegere a reactiei de constiinta si mecanismul

razboiului. Dacă Stefan credea ca va polimiza cu cei care il analizau pe Kant, experienta
razboiului il loveste de imaginea mortii si a suferintei. Pus sa ucisa sau sa supravietuiasca,
pers isi aminteste cu autoironie trista ca ar putea ucide pt acea femeie.
Finalul nu aduce o rezolvare, nici macar nu rastoarna supozitiile din prima parte a
cartii, nu stim daca totul este plasmuirea mintii lui Gheorgh, daca gelozia patologica l-a facut
sa isi imagineze, sau acest pers feminin i-a adus aceasta tortura. Snobismul anterior al lui
Gheogh dispare. E si o doza de ironie: Gheorgh voia sa traiasaca o experienta limita, sa simta
suferinta, si isi dorea sa ajunga la astfel de experiente limita.
Cand incepe razboiul, il arunca cu ceilalti si ii loveste de ceea ce voia sa recunoasca:

cruzimea, moartea fara sens.
Putem sa vedem dorinta prozatorului de a deruta o generatie. Pers lui Petrescu merge
spre aceasta autoanaliza torurata. Aut a dorit sa ramana aproape de modului lui Proust, dar
este mai aproape de modelul luiu Sthendal, adoptand pespectiva de jos a razboiului, si
autoanaliza si descrierea procesului geloziei, ne amintesc de romanul lui Proist, insa nu are
aceeasi complexitate. Ramane in niste scheme previzibile si Vianu a obervat limitele
autoanalizei.
Patul lui Procust
Propune o structura moderna in romanul romanesc, este alc din scrisorile dnei T, din
jurnalul lui Fred Vasilescu, din scrisoriule citite in casa Emiliei si din notele de subsol ale aut
care se propune pers. Petrescu alc ceea ce numea un dosar de existente, practic nu avem o
structura narativa, se insinsta pe ideea independetei. Ceea ce citim noi nu a fost scris cu
intentie estetica, noi citim documente, scrosir, jurnal, note de subsol si trebuie sa tinem minte
ca toate acestea sunt conventii. Petrescu nu fol doar scrierea la pers 1, ci fol conventia
documentului, non-literarului, se fac trimiteri la scrieri din ziare, se propune insusi pers in
ipostaza de cel care aduna.
Niciun pers nu e construit din perspectiva unui sg narat. Dna T ramane enigmatica pt
ca e descrisa in f multe feluri, fiecare vede altceva, fiecare pers se propune prin documentele
pe care le lasa, si sunt totusi pseudo-documente. Se creeaza ceea ce se numeste
pluriperspectivism, asupra acestui pers sunt priviri diferinte si nu se creeaza un portret unitar
al pers, sunt perspctive contradictorii.
E o conventie a renuntarii la procedeele litrare, dar si a dosarului cu existente,

conventia autenticitatii.
Curs 6
Hortensia Papadat Bengescu
Biografie: a trait toata viata in orasele mici de provincie, a inceput sa scrie cand lit
feminina era ceva exotic in lit romana. Desi era f educata, parintii ii interzic sa urmeze studii
superioare. A publicat mai intai la Viata româneacă.
Debuteaza la „Viata romanească” fara a avea un program poporanist, sunt proze in

general lirice, apropiate de poeme in proza, cu un anumit rafinament, dar fara forta narativa.
In 1913 publica vol Ape adânci, un vol alc din mai multe proze scurte, „un repetoriu infinit
de senzatii„. Sunt proze care descriu stari sufletesti, care merg pe analiza, pe obs
modificarilor interioare si exista un rafinament al observatiei pe care autoarea il va vadi mai
mult in ciclul halipilor.
Criticii au obs scrierile aut spre analiza psiholohica, pastrand o doza substantiala de
lirism. Notatii ale starilor de constiinta, modificarile interioare, impresii toate astea duc la o
structura epica laxa, atentia aut se concetreaza pe secventele interioare.
Iorga obs ca exista multa finete dar ansamblul devine ceva „neurmaribil”.
In 1923 publica „Balaurul”, o scriere mai interesanta decat pare la prima vedere pt ca
este printre primele scrieri europene care rep razboiul din perspectiva feminina. Este o scriere
la pers a 3-a dar care mizeaza pe un joc narativ care contrazice narat omniscient. Pers Laura
este observator si pers care participa la aceste eveniemnte, iar vocea narat omniscinet descrie
relatiile pers feminin.
Balaurul –metafora razboiului si a trenului care aduce raniti.
Vocea la pers 3-a devine un narat limitat, un narat care e in afara dar nu are
omniscienta. Toata proza insoteste pers feminin. Avand o perspectiva care nu seamana cu a
lui Petrescu sau Rebreanu a creat unele confuzii. Proza e ca un caleidoscop de secvente, narat
inregistreaza ororile, ce vede, ce aude.
Stilul autoarei nu ii permite subtilitatea analizei, aici este si scaderea prozei, insa ca
tema si ca tehinica e o scriere interesanta in acea perioada. HPB5 foloseste jurnalul ei de
razboi ( a fost infirmiera si a ingrijit raniti). Sunt pasaje dure, naturaliste dar care surprind
absurditatea razboiului, nu e nimic eroic acolo.
E o incercare de a focaliza totul, BALAURUL este o metafora a razboiului si ramane

totusi o scriere interesanta prin inregistarea starilor de constiinta, reactiilor, altruism.
Analizeaza dincolo de cliseele despre patriotism, e femeia care s-a saturat sa ingrijeasca si ar
vrea sa dispara toti. E o luciditate care pune in dificultatea receptorii. Acest pers Laura, nu
este lipsita de reactii meschine.
HPB are acest fond de mizantropie. Proza are o doza de lirism care uneori devine
suparatoare. Cartea e un caleidoscop de secvente si unitatea dintre secvente este data de
miscarile constiintei.
Dimenskunea vizuala este accentuata, iar scaderile sunt cele care tin de un anumit
lisrism suparator si o anumita nesiguranta in stil in unele fragmente.
Liviu Leonte in carrtea sa, crede ca Balaurul ar putea fi prima scriere europeana in
care razb este interpretat din perspectiva unui pers feminin. Asadar, tehnica narativa la HPB
este destul de moderna si neasteptata pt cultura romana si nu poate fi definita prin
proustianism (a prelua metoda lui Proust, aplici metoda lui).
5
HPB- Hortensia Papadat Bengescu
Ciclul Hallipa cu „fecicioarele despletite„ (1926 apare), titlul se refera la incalcarea

normelor epocii, la pacat (copii din flori sau alte relatii). Cele 3 volume, „concert din muzica
de Bach si drumul ascuns„ propun povestea unei familii. E o proza citadina, dar o proza in
care resorturile, explicarea resorturilor sociale si politice aproape lipseste. HPB nu propune o
fresca sociala chiar daca pers se misca in diferite cercuri mondene si in anumite spatii.
Lipseste partea aceasta de fresca sociala pt ca prozatoarea se focalizeaza asupra starilor de
constiinta ale pers. Nu exista o structura epica, e o structura caleidoscop in care multe
secvente intra unele in legatura cu altele prin capriciile asocierii.
Foloseste in Fecioarele despletite mult mai sigur tehnica nartaiva discutata la

Balaurul, este aceeasi focalizare pe un pers reflector, este pers care vede, memoreaza,
interpreteaza, are reactii la tot ceea ce se intampla (Mimi). Narat la pers 3-a inregistreaza
actiunile pers Mimi.
La descierea romanului, pers Mimi (reflector) ajunge la casa familiei Hallipa.

Surpriza, toate usile si portile deschise, senzatia ca ceva s-a intamplat (totul din perspectiva
pers Mimi). Aceasta perspectiva limitate asupra intamplarilor, evenimentelor, pers care
creeaza un efect de ambiguitate. Pers narat obs linistea, reactiile Lenorei si narat nu ofera
acea explicatie de deasupra. Portretele altor pers sunt facute din perspectiva pers feminin
narator, nu sunt veridice, sunt caricaturale, Mini are pornirea sarcastica de a creea caricatura
altor pers. Se creeaza un efect de ambiguizare a situatiilor celor mai banale. Stapanul casei
hallipa care de obicei venea cu trasura, de data asta venea nervos si opreste brusc caii.
E o drama de familie, s-a intamplat ceva, dar nu se ofera o expliactie de la inceput, ci

treptate prin mici replici, prin reatii se afla de drama s-a intamplat in momentul respectiv.
Fiecare dintre pers din fecioarele despletite ascunde ceva. HPB foloseste multe din teoria lui
Freud, un secret, o relatie, un incest, acest secret trece in manifestari psihice si fizice.
Daca la Petrescu era „nu pot sa scriu decat ceea ce simt”, tehnica HPB este „voi scrie
mereu ce simte pers pe care il observ” si tehnica aceasta creeaza un efect de ambiguizare pt
ca pers reflector Mini are doar o perspectiva partiala, interpreteaza cat poate, celelalte pers nu
fac confesiuni pe larg si este un joc al secretului. Toti sufera pt ca sunt chinuiti si torturati de
ceea ce ascund.
Nu ofera o fresca sociala, se face o analiza a snobismului, a lumii bune, surprinde

jocurule ipocriziei si toate jocurile care doresc sa ofere o aparenta sociala dar au la baza
instinctele cele mai frustre. HPB fol psihanaliza lui Froid. Multe dintre pers sunt marcate de
insitctul erotic si dorinta de putere. Pt ca nu ofera decat scene, decupaje din perspcectiva pers
martor urmarit narat, HPB nu are intentia de a construi o intrigă.
O interesa mecanismele psihologice, ce anume ii face pe oameni sa intretina realtiile

in zona snobismului, ce ii face sa accepte tot felul de relatii bizare. Dinu Pillat „este o lumea
ca cea din Caragiale, dar fara umor”.
Unul dintre pers Printul Maxentiu, e produsul unei aliante mai putin marturisite, are
un palat plin de sobolan si datorii. De ce devine dorit acest pers de o uratenie nobila? – el este
cumparat de descendenta unei burghezii, este cumparat pt titlul sau. El stie ca joaca un rol
decorativ, ca este inselat. In aceasta lumea se cumpara titluri, se construiesc veti onorabile pe
secrete, se afiseaza rafinament si cultura unde de fapt se ascund deseori cele mai joase pozitii.
Pers sunt caricaturale, numai din perspectiva unui sg pers feminin cu doza de
mizantropie. Aceste portrete nu au complexitatea pe care o au pers lui Sadoveanu, Rebreanu.
Se axeaza pe exces, nu pe autenticitate, veiridicitate. Copilul din flori al Lenorei s-a nascut in
urma relatiei cu un zidar, este doar potretul facut de Mini (urata, uscata, demonica,
dezgratioasa). Sunt prea mult trasaturi negative ca sa fie verific, sunt reactiile celei care
priveste, nu neaparat structura pers. Inafara de acest pers martor, restu sunt ca niste
marionete, ca niste creaturi neverosimile.
La HPB nu se creeaza pers tipice, caractere, sunt ca niste marionete, caricaturi, de

aceea nici aceste relatii sociale nu sunt descrise cu o anumita complexitate. Exista perspectiva
de mizantropie care o face sa caricaturizeze, Ciopraga scria ca nu exista niciun pers simpatic
si acceptabil. O altfel de proza in mod paradoxal ajunge sa fie mai citita in contemporaneitate
decat a fost citita in perioada interbelica. La HPB s-a intamplat ceva neasteptat in procesul de
receptare.
In epoca, prozele au avut mai mult succes prin textele lirice de la inceput, doza de
lirism, de patetism, iubire bovarica. Mai tarziu, a fost acceptata pt ca facea parte din cenaclul
Sburatorul, dar au existat multe rezerve fata de stilul prozei. Astazi, au aparut multe
monografii, si se intampla ceea ce observa Liviu Leonte, multe dintre aspectele defecte sunt
privite acym ca si calitati ale prozei.
In Concert din muzica de Bach de data asta HPB renunta la tipul de pers reflector si
narat omniscient domina lumea finctionala. Pers din feciorele despletite tresc in Concert din
muzica de Bach si sunt surpinse in jocul snobism al realtiilor din Buc. Aceasta renuntat la
pers narat este un progres in sensul obiectivitatii. HPB si-a schimbat uneori stilul si la
presiunile criticului. Pers sunt aceleasi. Totul graviteaza in jurul unui eveniment exceptional,
un concert. Relatiile dintre pers aproape ca nu mai conteaza, e un concert pt snobi care
trebuie sa multumeasca pe toata lumea.
Avem o analiza a snobismului: e un eventiment, toti se pregatesc si abia aici avem o

parte de fresca sociala. Drumul ascuns urmareste evolutia acestor pers, dar este cel mai
deficitar vol dpdv narativ.
Al treilea volum nu-i mai reuseste HPB, sunt destul de multe scaderi stilistice. La
HPB exista 3 etape: prima care ramane zona prozei lirice pana la Ape adanci, Balaurul cu
toate scaderile stilistice, propune un pers care este urmarit de un narat. In fecioarele despletite
pastreasza aproape aceeasi tehnica narativa ca in Balaurul, exploreaza schimbarile,
modoficarile psihice. Partea de noutate este tehnica nrativa si faptul ca ramane o zona de
ambiguitate. Nu avem o parte de fresca sociala. In concert din muzica de Bach, HPB renunta
la pozitia centrala a pers reflector si merge pe o naratiune la pers 3-a in care intervin alte pers.
De data aceasta se zice ca a pierdut ceea ce creea ambiguizarea, eventimentul care trebuie sa
adune toata lumea buna este un prilej pt analiza snobismului si apare fresca sociala.
Opera aut este inegala, exista si el care amintesc de modelul proustian.
Curs 7
Urmuz
Caz special in lit romana, opera sa marginala si ignorata imediat dupa ce a fost publicata
ajuns sa dea nastere la foarte multe exegeze de mai tarziu . Era cunoscut pentru farse, schite in
cercul de prieteni. Arghezi este cel care publica intr-un ziar din Cugetul Romanesc cateva texte
ale lui Demetrescu Buzău (urmuz). Urmuz a avut o viata scurta, s-a sinucis in 1923. Critica de
mai taezie a facut felurite speculatii folosind elemente din biografie.Dorea să studieze muzica,
tatal sau l-a indrumat spre medicină, dar a renuntat repede. A participat la raz balcanic. A dus
o vita de functionar, a terminat dreptul, ajunge grefier la Curtea de Casatie din Bucuresti.A fost
blocat in publicarea textelor sale din cauza mediului din care provenea si se gandeste ca va fi
ridiculizat. Este citit de avangardisti care ilconstituie un precursor.
Acest volum de scrieri bizare, Calinescu observa caracterul insolid al acestor scrieri.
In 1869 apare o noua editie
Profilul lui Urmuz este creat de o multime de exegeze contradictorii.
Sinuciderea lui Urmuz a ramas neexplicata si a alimentat contruirea unei legende, de

aici urmuz marginalul ajunge sa fie adus spre centru canonului literar( la fel ca Matei
Caragiale). Despre biografia sa avem putine date, un text scris de sora sa. Aceste texte bizare
care contraziceau logica obisnuita sinuciderea si lacunele din biografie au alimentat
interpretarile. De la percursor al avangardei, Urmuz a fost considerat un percursor al lit
absurdului, paralogismul scrierilor sale se preteaza la interpretari multiple. La Urmuz avem o
parodiere a conventiilor lit, o structura a textului care a fost interpretata drept o structura
onirica, sentimentul absurdului si ceea ce uimeste pseudopersonaje necanomorfe, hibrite, ca
niste marionete.( palma si stamata – 4 parți , subtitlul e un paratext care e induce in eroare
roman in 4 parti, pentru ca scrierea nu e roman , avea doar 4 parti)Deci cele doua elemente
paratextuale induc in eroare cititorul, ii sugereaza ca ca va citi un text de factura clasica dar in
realitate secventele sunt deconstruite. Se deschide acest text cu pseudodescriere balzaciană(
descrierea apartamentelor)
La Urmuz, T, Vianu nu discuta valoarea estetica a textelor, discuta constructia lor, In

constructia frazelor subordonatele vin sa contrzica prop prin, iar epitetele ne ofera contradictie
semantica, se creeaza efecte de comic absurd prin alaturari neasteptate. Frazel lui Urmuz
corecte gramatical. Insa la nivelul fiecarei fraze intervine acest scandal logic pt ca sensurile si
conotatiile se ciocnesc, deci la prima vedere Urmuz ofera un text care se indeparteaza de
manifestele avangardiste, dar impasul logic este cel care surprinde cititorul, fie se trece dintr-
un stil banal spre cliseul filozofic ,fie o fraza care are patetismul filozofic cade la cele mai
banele lucruri. Vianu a intuit primul faptul ca la Urmuz cuvintele sunt adevaratele personaje.
Urmuz nu se refra la un referent real in textele sale ci la felul cum sunt cuv, sintagmele,
simbolurile. In textele lui urmuz nu trebuie sa cautam vreo reflectare a unui referent real, text
care se intoarce spre mecanismele propriei constituiri. Urmuz deconstruieste conventiile lit,
pune citittorul intr-o alfel de relatie de lectura( nu trebuie sa caute intriga, persoanaje) Regulile
descrierilor balzaciene sunt pastrate dar sunt minate de detalii. Un procedeu este acesta de a cit
literar. Urmuz creaza acest efect comic absurd. Cititorul trebuie sa accepte ca este intr-o lume
in care cuv sunt personajele principale. Absurdul exista in limbajul cotidian, Urmuz surprinde
arbitrariul limbajului si felul in care imagini cliseu gliseaza spre absurd. Personajele lui Urmuz
sunt niste combinatii dintre om si animal, om si obiect, pseudonimele personajelor sunt alc din
cateva trasaturi contradictorii. Dau senzatia unei caricaturi,la Urmuz ideea de personaj este
deconstruita de fiecare data. Nu exista psihologie a personajelor, sunt fantoșe, iar constistenta
lor este data de cuvinte. Exista la urmuz si un nucleu tragic si nelinistitor, e un univers
autocosmos infinit si inutil, univers in care in care nu gasim reguli sau ratiune, totul s-a
transformat intr-un joc de marionete ca la balci. Nicio doză de mizantropie, sentiment al
dezagrearii limbajului + neincrederea in conventiile lit. Dorinta de a provoca. Jocurile
dadaistice izvorasc din absurd. Pseodopersonajele lui Urmuz sunt niste hibrizi nelinistitori.
Undeva in subtext exista ideea degradarii fiintei umane. Eugen Ionesco traduce in fr cateva
texte ale lui Urmuz si in lim fr textele sale atrag atentia avangardistilor . L urmuz mecanismele
din Caragiale impinse spre absurd.
Multe dintre titlurile lui Urmuz reiau si parodiaza nume de firme si asociatii. Termeni
din argoul vremii. Conflicte semantice si paralogismul.Colaj absurd mizand pe folosirea
cliseelor, jucandu-se cu trecerea dintr-un registru in altu. Una din temele cele mai impt in
textele sale este dezagregarea comunicarii. Se comunica de fapt faptul ca nu se poate comunica.
Textele publicate postum. Devine un autor care ii influenteaza pe multi altii si influenta cea
mai mare a avut-o asupra lui Arghezi. Al george intr-una din cronicile sale la Urmuz: aduce in
discutie trebuie sa echivalam neobisnuitul cu valoarea estetica??( A fi proustian nu inseamna
o judeca de valoare)
Rolul neasteptat pe care niste texte marginale il pot juca in evolutia literaturii. „umanul
si nonumanul se intalnesc... orice poate fi comparat cu orice” Posibilitatea de asociere a cuv
care d. P.d.v logic se resping.
La Urmuz exista doar timpul prezent, ci o prezentare a unui prezent care se dilata.
Urmuz exploreaza posibilitatile limbajului „arbitralitatea semnului lingvistic”- Saussurre.
Texteke lui Urmuz cere o lectura la care acceptam sa fim uimiti la fiecare fraza. Legaturi care
se stabilesc sunt strict gramaticale. Urmuz a avut constiinta acuta a incomunicabilitatii. Criza
comunicarii si criza limbajului. La urmuz dincolo de umor, avem aceasta criza a comunicarii,
iar naratorul din textele sale este pus in pozitia celui care vorbeste singur si atunci toatele frazele
sale nemaiavand un interlocutor cuprind elemente absurde. Frazele se pot combina intr-o
comedie absurda a limnajului.
Fantosa hibridă.
Subversiunea ironica a detaliilor care par realiste devide tehnica importanta.

Curs 8
Mateiu Caragiale
Ne amintește discuția despre Urmuz, el a devenit un mic literar. La cinstructia acestui

mit a contribuit in primul rand Ion Barbu care la putini ani dupa publicarea crailor de curta
veche a scris un celebru protocol al cublului mateinilor. Mitul acesta literar, obs Eugen Simion
in prefata de la opere, s-a extins inafara cercului literatilor, E. Simion obs ca in anii 60 ai sec
trecut, doctori, profesori, toti recitau M. Caragiale. Acest mit literar a fost intarit si de faptul ca
pana in anii 60 ai sec trecut, in perioada comunista, scrierile lui M. Caragiale nu au fost reeditate
si nu au fost discutate. Dupa moartea lui Stalin si dupa ce s-a mai relaxat cenzura, M. Caragiale
ajunge un aut la moda si in perioada comunista, apare drept o exceptie de care avea nevoie lit
romana.
COMUNISMUL: Se scrie o pseudolit, avand in centru tarani si muncitoroi, o poezie

moblilizatoare, taranii care au trecut la colectiva, etc. Tot ce era elita pe vremea aceea a fost
decimat, Canalul Dunare-Marea Neagra, etc. Bibliotecile au fost epurate, niste scrieri cu aer
decadent, estetizante functionau ca un fel de lit compensatorie. M. Caragiale aparea ca o
exceptie de care tinerii aveau nevoie. Ceea ce i s-a reprosat lui M. Caragiale a ajuns sa fie
pretuit de cei care erau satui de preletcultism. La publicare a fost acuzat de manierism, multi
au reprosat artificialitatea stilului, Serban Cioculescu era chiar nemultumit de faptul ca i se
acorda filului lui Caragiale mai multa atentie decat tatalui, si sublinia lipsa de consistenta in
constructia pers. Dar, manierismul, decadentismul, aspectul de tonuri de poem in proza ajung
sa fie pretuite. Lui Călinescu, in ist lit romane, M. Caragiale i-a aparut ca cel mai important
reprezentant al balcanismului literar. Prin balcanism lit, Calinescu intelegea aceasta predilectie
pt studierea si descrierea spatiilor marginale, pt explorarea abjectului, predilectia pt amestecul
de stiluri si patrunderea vocabulelor vulgare dar pline de culoare in lit. Calinescu este cel care
sanctionand ceea ce el numeste o anumita inconsistenta narat, este cel care ii apreciaza stilul.
Mai tarziu, Craii de curtea veche este o oopera de stil, exegentii insista asupra
limbajului inventat, ceremonios care transfigureaza uratul, abjectul, imbraca in haine
ceremonioase vulgaritatea.
Mitul literar si mitul M. Caragiale s-a mai estompat o vreme in anjii 80, dar a revenit
dupa 1990, chiar dupa anii 2000. O ancheta lit dupa 2008 la care au participat cateva zeci de
critici lit, romanul lui M Caragiale a aparut pe primul loc. Placand de la pasiunea lui M pt
heraldica si simboluri, f multi exegeti au cautat mesajele ascunse. Faptul ca este un stil creat
de M, chiar maniersimul, au influentat aceasta bucurie a interpretarii pe care o cautam la
exegeti.
Este dorinta de a iesi dintr-un tipar al prozei realiste iar lit romana nu oferea prea multe
opere care sa depaseasca acest canon. Lit prozei romaneasca de analiza psiho, cu putine
exceptii, nu a reusit sa suprinda sublicul, lipsea in lit rom si o proza a decadentei, o proza care
sa inregistreze oboseala de cultura si Calinescu observa ca proza lui M. Caragiale e apropiata
de lit apuseana.
M Caragiale a atrans atentia si prin faptul ca a incercat sa se opunsa stilului tatalui sau,
e un complex Oedipian, este si o opozitie det de relatiile dificile de familie, este si semnul
orietarii fiului spre alt tip de literatura, spre alte modele. M citeste mult, dezorietntat care se
orienteaza spre lit decadenta franceza, Oscar Wild, etc. M plecand de la complexele sale, isi
construieste un alt univers al lecturilor care il indreapta spre ceea ce este decandent, marginal,
bizar si ajunge cumva pe gustul publicului care cunostea lit franceza si care vedea in lit noastra
ca am ramas inca la modelul prozei realiste.
Cei care apreciau portretul lui Dorian Grey se intorc spre Caragiale pt ca pot gasi in
proza sa elemente asemanatoare. Proza remeber, este o nuvela mai ampla care are in centrul
sau relatia bizara intre un povestitor fara nume si un pers decadent. E o nuvela pur-esteta care
mizeaza pe ambiguitatea unei pers, androgin cu o identitate nelamurita. Este scrisa la pers 1, si
totul incepe prin descrierea unei foguri care pare a veni din alte vremuri zarite intr-un muzeu.
Povestitorul contempla o figura care ii aminteste de lorzii englezi decandeti, are impresia ca
acest bizar pers parca a coborat dintr-o pictura este fascinat de aspectul Dendi decadent. Cel
despre care vom afla ca isi propune numele Auvrey de Vere, o figura andrgina care intra in
seria pers dendi si care propune la acest nume, care trimite la un aut fracez. In aceasta povestire,
un pers straniu care se machiaza f strident, poarta pe degete inele pretioase cu safire, este
imbracat precum pers din sec 18 din Anglia, colorat si elegant, aceste pers atrage si uineste pt
ca pare a venit din alt secol. Este un pers care trezeste admiratia povestitorului care incepe sa
teasa pe seama lui diverse legende. Bizar, contruit dupa toate regulile dendismului, este traniu
pt ca are uneori aparenta de femeie, este straniu pt ca pare a avea doua regimuride viata (diurn
si nocturn), la un moment dat, povestitorul care este fascinat de aceasta figura decadenta
observa ca nu se intalnesc niciodata seara, atunci cel care foloseste acest nume dispare. O
secventa relateaza o intalnirea intamplatoare in care povestitorul ratacind pe strazile pe strazile
intundecate ale Berlinului, acesta zareste de departe o figura de femeie stranie, pare prea inalta
pt o femeie, parul este rosu si machiajul exagerat si parta pe degete inelele de safir.
Intr-o seara deosebit de frumoasa dar care trzeste nelinistea prin fumusetea ei, cei doi
se opresc sa contemple o parte a orasului pe unde trece si un canal. Aubray este nelinistit,
enigmatic, ii spune povestitorului sa il astepte, si la un moment dat arunca aceasta fraza „e o
seara bizara, atat de frumoasa in care se poate ucide” si dispare. Povestitoul ramane toata
noaptea, il cauta, se intoarce, il asteapta la pod, trec zile, saptamani, povestitorul asteapta macar
o scrisoare. Primise una la inceput care ourta un sigiliu cu un sfinx, dar nimic concret. Absolut
intamplator, la una dintre terasele rafinate isi arunca ochii pe ziar si vede ca in noaptea aceea a
fost pescuit cadravul unui tanar infasurat intr-o mantie si nu stie cine este pt ca nu i s-au furat
inelele de safir. Autorul se intorce la Buc, la o alta terasa, cineva incearca sa ii povesteacsa ce
crede ca s-a intamplat si povestitorul refuza, nu doresre sa afle nimic mai mult despre soarta
pers pe care l-a cuniscut si de moartea aceasta violenta, nu cuta detalii si nu pune intrebari.
Poate fi vazuta si ca un manifest pt ca ar avea un soi de povestire politista, dar M declara

ca nu doreste o dezvoltarea in refistrul realist, ca de fapt enigma, taina pers trebuie pastrata.
Mai mult, acest pers bizar era interesant atat timp cat pe seama lui se putea fantansma. Enigma
ramane, taina trebuie pastrata, scriit se va detasa de stilul realist si ambiguitatea este pastrata pt
ca inafara de inele de safir care aratau stilul bizar, era si un parfum puternic pe care il folosea.
Dupa ce il declara povestitorul ca nu doreste sa afle, undeva in spatele sau, pe terasa, ajunge
un puternic parfum de garoafe pe care il simtea intotdeauna.
M Calinescu are un titlu desăre M Caragiale si plecand de la acest capitol si folosind

articolele piblicate in revista apostrof. Pleaca de la obs simpla, Caragiale este dintre putinii aut
roamani care pot fi recititi si recitirea aduce de fapt noi elemente, recitirea inseamna ca
comentariile din perioada interbelica nu au reusit sa epuizeze elementele cartii.
Este posibil sa fie acelasi pers travestit, poate si-a inscenat moarteaa, nesiguranta aut i
se transmite si cititorului. Ne provoaca sa cautam simbolurile, de ce este sfinx pe scriaore, ce
rep safirele, este mult mai deschis interpretarilor decat o proza didcaticista moralizatoare.
Craii de curtea veche – 1829
E o carte pe care M Caragiale a rescirs-o de mai multe ori, a lucrat la ea aproape 10 ani.
Romanul poate contraria pt ca nu are structura specifica romanelor respective in Ro, si
interpretarea sa trebuie sa inceapa de la sublinierea elementelor paratextuale. Chiar titlul, crai
are cel putin 2 sensuri sugerate : cei 3 crai de la rasarit care ar aduce darurile si ar recunoaste
nasterea, dar crai are si sens de rep ai unei lumi decazute, cartofori, degenerati, cei de dati
viciului. E unul dintre titrlurile pe care cu greu le traducem pt ca se pierde aceasta ambiguitate.
Motto-ul trimite la una din obsesiile culturii romane „la portile orientului”. Despre
fantasmele culturii romane si dorinta de asezare pe harta de occindent s-a scris, la portile
oritelui este la mijloc, nici oriental, nici occidental. Totul e luat in raspar, in usor si trimite la
mentalitatea pers descrise in opera. E un motto care ii apartine unui occidental.
Alte motto-uri nu au fost descifrate prea usor si este meritul lui M Calinescu, sunt din
autorii mai minori francezi.
Curtea veche- avem sugestia nobiliara, dar curtea veche este un amenestev de cladiri
desperecheate, loc al viciului si al decaderii. Titlul deja propune 2 planuri: craii, cavalerii sau
cei care recunosc nasterea prunculuui, dar si cei care zboara in lumea viciului, cei care se dedau
celor mai bizare practici.
Cartea are aceste doua zone care se amesteca intre ele. Este o intertextualitate in
interiorul operei. Narat se declara ca este acelasi din remeber „din nou m-am intalnit cu un
necunoscut” sau ca „pers fantasmei imi aminteste de necunoscutul”. Cand prin vocea
povestitorului se face legatura intre cele 2 texte.
Se sugereaza ca pers fantazei care trasaturi comune cu opera remember. Una dintre
secventele de la inceput este cea in care ...Corcodusa care este beata, in zdrente, le arunca in
fata pers, crailor, „sunteti crai de curte veche”. Este un pers caruia i se construieste biografia.
Este si o interetextualitate si intre cei 2 Caragiali : Ioan Luca in Grand hotel si aceasta secventa.
In acest text apare imaginea unei femei care se lupta cu un polistist, este livita, striga de ce
indrazneste, testul lui IL surpinde o serie de elemente stranii, naturaliste, violente.
s-a vorbit mult de semnificatia numelor pers, si s-a intrebat cati crai sunt: sunt 4 daca
punem si povestitorul. Sunt 3 hagealîcuri (in sensul de calatorie initiatica), care rep si cele 3
calatorii: una din povestirile lui Pantazi, e un hagealanc la care participa povestitorul si incearca
sa se indetifice cu el. Pantazi afirma ca r fi grec si se considera facand parte din veacul trecut,
unn veac plin de magie unde se pot intoarce impreuna. Al doilea este al lui Pasadia, povestitpul
nu evita sa ponigreasca tot ce este romanesc ca un copil crescut in strainatate.
Se intalnesc la un mic pod (Pantazi si povestit) si Pantazi parca preia spusele pers din
remember, ba mai mult, isi ramane in continuitate stilistica „umbra unei seri aproape mistice”.
Pasadia aminteste si el pers din remember pt ca la fel ca Aubrey traieste cu schimbul 2

vieti: diurn, nocturn, nu mananca, regimul diurn este unui consacrat lecturii, si unul chiar
spartan, trece in regimul nocturn, pers intra apropae intr-o transa si trece in lumea viciilor
Bucurestilor. Al doilea, este coborarea in lumea depravata, in cele mai bizare locuri pline de
hoti, prostituate si aici calauza este Pirgul. Aceste estre pers versatil, dar este cel care ii poarta
pe cei 3 in toata lumea baltanico-degradata. Rolul lui Pirgul este esential, ca fara Pirgu, in
momemntul in care au incercat sa mearga cei 3, totul era sters, este o calauza in rau, ca un
simbol al coborarii in infern. Interpretarea lui Mateiu Calinescu, Pirgu este pers cel mai versatil
este calauza in lumea raului, este cel care are relatii in toate mediile urmarind discursurile lui
Pirgu, tot M Calinescu surprinde ca limbajul lui Pirgu este unul artificial, ca in replicile lui
Pirgu este o estetizare a uratului. Si la acest pers, si cand construieste replicile, M Caragiale
construieste un stil pers. Injuriile sunt inbilate de placreea combinarii, e un artefact, replicile
lui Pirgu sunt inventate propunad acest amestesc de turco-grecisme, dar Pirgu este si cel care
are cel mai mare potential de evolutie, este cameleonic, versatil, de la ultimele prostituate pana
la lumea saloanelor.
Al patrulea hagealîc este povestitorul pt ca exista aceasta conventie ca peste ani

povestitorul va pune cap la cap notitele si va scrie cartea. Pirgu este o calauza si pt povestiror
pt ca este cel care reactioneaza reflemitor, este cel care are intetia decisiva ca aceasta carte sa
se scrie.
La M Caragiale se ofea discrepanta dintre aparenta si esenta. Curtea veche este si simbol
al maretiei.
Pasafia este dual si are cele mai dubioase porniri erotice si masochiste in regim nocturn.
Este descendentul ucigasului, are o ereditate incarcata. Ave, punere in abis, povestitorul e de
fapt scriit, al 4-lea hadagic e cartea. Pasadia lasa cu lb de moartea testamentul sau, o mana
nevazuta vrea sa ii arunce pe foc opera.
Finalul descvhide mai multe posibilitati de interpretare pt ca Pasadia a murit, Pantazia

a disparut, povestiorul se intoarce sa foloseasca notele, singurul care are deschisa cartea,
singurul ni-l imaginal cum cucerste este Pirgul. Este imaginea visului cu 3 crai si Pirgu merge
in spatele lor ca bufonul.
Curs 9
Gib Mihăescu
Rusoaica
Este un autor interesant si un caz in lit romana. Daca ne gandim la canonul lit si la
cenzura, canaonul lit romanesc a fost impuns spre origini, spre primele texte scrise in romana
veche si de fapt, in studiul lit vechi sunt multe probleme, s-a ajuns la varianta de estetizare a
textelor care au fost scrise din alte ratiuni decat cele estetice. Cezura a scors f multe texte din
atentia publicului.
Romanul Rusoaica nu a fost editat pana la caderea comunismului, a fost interzis. Tema
si titlul. Cel mai important roman al lui Mihaescu a fost needitat, nu a intrat in canon pt ca
schitele sale scrise dupa 1RM sunt stangace, dar sunt interesante pt ca trateaza tema razboiului.
Publica putin in revistele Luceafarul, Sburatorul si in anii 70 se realizeaza o editie in 2

vol care cuprinde cele mai multe nuvle cu o prefata de N Manolescu. Imaginea acestui aut este
deformata, practic in anii 70 cititorii romani l-au perceput numai prin acele nuvele, schite mai
mult sau mai putin reusote. Are cateva memorabile Troita, Vedenii, La grand de flora, cele care
au in centrul lor obsesia. Cit roman nu putea sa perceapa evolutia prozei lui Mihaescu, pt ca
romanul din 1833 era interzis si atunci a ramas cumva in constiinta publicului prin 2 romane
mai putin reusite: Bratul Andromedei si Donna Alba.
Nu s-a putut urmari evolutia prozei lui Mihaescu, si nici macar nu s-a outut stabili
legaturi intre nuv sale si romanul Rusoaica. N Balota care are un studiu in perioad comunista
despre M , restu nu au putut scrie. Dupa 90 Al Andriescu scrie unele studii si postfata.
E cazul unui aut care a disparut din bilio, care a fost considerat un minor ceea ce il facea
oe Manolescu sa scrie sa este cel mai porst roman citit si inteles din lit romana din perioad
interbelica.
De ce a fost interzis? Pt ca romanul e plasat in Basarabia in timpul rev bolsevice 1917-

1918. Pers principal, locotenetul Ragaiac, este cel care impreuna cu altii pazeste Nistrul pt a
impiedica fuga rusilor „albi” (cei din armata țarului si din aristocratie). Pe marginile Nistrului,
armata romana pazeste si impiedica fuga. Si un motiv pt interzicere a fi putut fi simpla enuntare
a brutalitații bolsevice. Nici armata romana nu are o imagine idealizata pt ca la granita, la
trecerea Nistrului, se comit cele mai mari abuzuri posibile. Armata romana ii trimite in raiul
rosu pe cei care abia reusesc sa fuga, refugiatii sunt umiliti, trimisi inapoi sau trimisi in judecata
pt ca nu au toate actele.
In aceasta atmosfera, Mihaescu reuseste sa surprinda o parte din istorie care dupa aceea
a fost ascunsa. Capitanii, locotenetii simt ca au puterea, sunt scene memorabile cand fiecare isi
permite sa rada de grupurile si apoi ii trimit inapoi. Ei se simt imbatati de puterea pe care o au.
E roman scris la pers 1, pers narator, si un ăers narat care nu isi construieste o imagine pozitiva,
ci inregistreaza si isi analizeaza inclusiv pornirile sadice ce cruzime, mai ales psihologica.
Romnaul se deschide cu decizia pe care o primeste detasamentul lui Ragaica de a parasi micul
targ si de a se muta pe Nistru. Toti sunt cam tristi pt ca acesta decizie inseamna renuntarea la
fetele vesele, viata de sindrofii cu baluri de orasel basarbean.
Pt Ragaic e o provocare pt ca e un ofiter cu pretentii intelectuale. Isi comanda carti exact

cand aude de plecarea pe Nistru si isi propune sa foloseasca singuratatea sa se transforme, sa
isi desavarseasca educatia. Asadat este un pers cu pretenii intelectuale convins de superioritatea
sa. Ajuns in bordeiul de pe malul Nistrului, incepe sa se comporte cu cei prinsi ca au trecut
granita tot mai dispretuitor, nici macar nu-i asculta pt ca ii inrerup exercitiile sale de matematica
sau lecturile. Cei care trec granita sunt mai putin importanti decat cartile pe care le citeste.
Romanul are structura de ansamblu de amintiri puse intr-o relativa ordonare

cronologica, dar si cu secvente care ne duc in trecut cu rememorari. Ragaic a citit apropae toata
lit rusa si si-a construit o obsesie, o imagine ideala, o fantasma Rusoaica. Imaginea ideala a
unei lumi necunoscute, imaginea ideala a rasaritului care sperie si atrage deopotriva. Rusoiaca
este femeia ideala care trebuie sa vina, trebuie sa treaca granita, trebuie sa aiba ochii oblici si
mers de cazaca, si in toata faptura ei sa fie semnele aristrocratiei ruse. Imaginea aceasra ideala
se hraneste din lecturi, Ragaiac cauta pana si in Sf Scripura pasejele erotice si exotice. Nimic
nu i se pare important in realitate prin raportare la inchipuire, la fantasme.
Observam in acest pers o structura de Don Quijote, dar una care nu are inocenta lui Don
Quijote. Confruntarea intre realitate si inchipuire e o tema esentiala in tot ceea ce a scris
semnificativ, si in nuvela Troița mai multi soldati intorsi de pe front, n-au ajuns unde au ajuns,
ca sa se incalzeasca dau joc unei Troite. Viscolul care s-a pornit amalgameaza imagini de
apocalipsa. Toate pers ajung la un moment dat sa traiasac mult mai intens ceea ce isi
imagineaza decat frigul in relitate.
Ragiac precum Don Quijote, dar unul narcisit si sadic, ajunge sa traiasca in lumea
fantasmelor sale. Inainte de a pleca din oraselul basrabean pe Nistru avea o iubita rusoiaca
Marusea, dar pe care o paraseste, o umileste pt ca nu e rusoiaca adevarata. O detesca chiar, o
chinui ori de cate ori care ocazia pt ca e doar o femeie obisnuita, nu e Rusoiaca. Manolescu
observa ca este o Madame Bovary masculin, bovarismul masculin analizatm disercat cu
minuosizitate.
Rutina sederii pe malul Nistrului, interogarea celor prinsi, perchezitile corporale,

tirmitere inapoii peste granita ajung sa nu-l mai intereseze pe Ragaiac. Daca la inceput le citea
o declaratie, treptat Ragiac da ordin sa nu mai fie deranjat cand vor fi adusi mojici. Ofiterii sunt
cuporinsi de febra outerii, incepe sa le placa conditia de a alege viata sau moartea. Nu-l
intereseaza fugarii, refugiatii obisnuiti, insa sctruteaza cu febrilitate Nistrul, controleaza
locurile pt ca astepta sa vina Rusoiaca. Stie ca sigur va veni, cum va arata, cum va fi imbravta,
cum va vb, acest epers ajunge sa fie devorat de fantasma pe care si-a construit-o. Toata existenta
pers este dominata febrilitatea asteptarii, pana si in cartile pe care le citeste cauta semne care
sa-i intareasca fantasma.
Ragaiac cauta in postura lui de cititor doar ceea ce ii confirma obsesia. Vedem in lit
ceea ce ne obsedeaza. Ragaiac e si scriit pt ca romanul rep un fel de jurnal de punere cap la cap
a amintirilor si e si o secventa de punere in abis, si de intertextualitate. Proza lui Mihaescu e
influentata de lit rusa, si cit i se dau trimiterile in lista de carti citite. In postura de cititor, Rgaiac
recunoaste ca vrea sa apara o Rusoiaca ca in porza lui Dostoievki. Isi creeaza fantsma si din el
luate din mitologie. Pers narat isi anunta si apoi isi analizeaza obsesiile, ajunge sa prouecteze
asupra unor secvente banale imagini mitologice: o tanara taranca desculte care pazeste animale
ii apare in minte ca o intruchipare a zeitei Diana. Aici este apropierea de Don Quijote, nu mai
vede realitatea, vede proiectia sa asupra realitatii. Procesul de dezumanizare, de alterare a rel
cu realitate si cu ceilati este descirs destul de minutios. Acest pers nu poate iubi, ci intra doar
in rel de iubire-ura. N Balota insista asupra carat sadic al acestui pers, nu poate avea nici o
relatie daca nu umileste pt ca in raport cu fantasma totul este degradat si merita umilit in mintea
sa. Are o placere perversa de a tortura psiho refugiatii, si nu e singurul. Are zile in care se
amuza in fata soldatilor, se amuza promitandu-le acceptarea in Romania si toti sunt fericiti, iar
dupa aceea jucand trimite un subaltern sa aduca actul si le citeste ca nu se poate.
Analizeaza sadismul pt cei care au puterea asupra vietii si ,mortii fata de cei umili.
Dincolo de Ragaiac care traieste in lumea sa fantasmatica, nici celelalte pers nu scapa de
aceasta betie a puterii.
Tema lecturii, cum de fapt, in acest pers putem gasi si un tip de cititor care nu face
altceva decat sa caute el care ii intaresc obsesia. Cel care nu mai stie sa traisca cheama lit in
ajutor. Romanul are si un nucleu outin mai senzational in care este dezvaluita relatia bizara a
lui Ragaiac cu sotia unui contradandist, Niculina si Serghe contrabandistul. Aici Mihalescu
surprinde o relatie in car gasim ceva din ghita, sueprinde o relatie ambiguia intre Ragaac si
Niculina, o doreste si o detesta. Doreste sa o aiba pt a-si afirma puterea, ajunge sa il trimita in
inchioare si sa il urmareiasca obsesiv pe Serghe pt a-i lua nevasta, dar in acelasi timp o detesta
pt ca nu e Rusoiaca. E un pers care in elanuriel lui erotice este obsedat de putere. Treptat,
fantasma lui Ragaiac devine un fel de boala a tuturor, toti asteata Rusoiaca care va trece Nistrul
iarna pe gheata. Pers acestea sunt stapanite de fascinatia rasaritului, stepa care se intinde si care
ii sperie si atrage deopotriva, lumea pe care nu o cunisc, in care nu vor ajunge, dar din care
asteapta sa vine femeile. Una dintre temele esentiale ale cartii este aceasta relatie iuboire-ura
cu rasaritul, cu lumea barbara si plina de mistere care se intinde dincolo de Nistru. Soldatii
obisnuiti sunt fascinati de spatiul imens, Ragaiac isi consturieste zilnic din orice detaliu
imaginea Rusoaicei si ii povesteste unuia dintre camarazi, ofiser si el, Iliad, cu lux de amanunte,
cum va fi intalnorea cu Rusoiaca, cum va arata, cum e imbracata, cum are ochii, trebuie sa
poarte caciula brumarie de astrahan si Ragaic reuseste SA II transm lui Iliad obsesia lui. In
intalnirile dintre cei 2, orice obiectr de discutie se estempoeaza, amabdoi sunt curpinsi de
aceasta febra a asteptarii. Ragaiac isi consuma timpul si pornirile erotice cu Niculina si cu alte
femei pe care le poate umili. De altfel, ofiterii profita de pozitia lor si pt a le permite unor evrei
bogati sa treaca Nistrul in Romania solicita favoruri sexuale.
La Iliad, in sectorul pe care il pazeste, apare o tanara rusoiaica cy o cutie, cu o vioara

care seamana izbitor de mult cu fantasma lui Ragaiac transmisa si lui Iliad. Cel care s-a
contaminat de obsesrie de la camaradul sau, se indragoseste de ea si incearca sa o opreasca, dar
un capitan sadic si el, ajuns in inspectie, ordina percghhezitia corporala a tinerei vilonosite,
Valia, si fara sa asulte nimic, nici macar implorarile ofiterului, o trimite inapoi noaptea peste
Nistru. Ragaiac afla povestea si ajunge in mecansimul sau sa il urasca de moarte pe Iliad ca de
ce a ajuns Rusoica la el, de ce a avut el norocul. Pune in miscare toate cautarile pt a-si urmari
obsesia incercand sa o gasesca pt ca drept Rusoiaca e a lui dintotdeuna.
Se obs cum totul se decide dupa obsesriile si crizele unui ofoter, contraole, actiuni
nesabuite si romanul urmareste modul in acest pers aproape ajunge la nebunie si la delir.
Rememorand scenele de delir, Ragiac si le analizeaza si recunoaste ca au fost dovezi de
cruzime, de rautate si aceasta nu-l impiedica sa mearga mai departe. Ech mental al acestui pers
este grav deteriorat, retragrea lui in lumea fatnasmelor sunt urmarite secventa cu secventa.
Pastreaza relatia cu Niculina si ii face placere sa obs cum femeia este torturata de gandul ca
Serghe va evada si ii va ucide. E un pers care inacearca sa isi dovedeasca puterea si de fapt este
porvocat de ceea ce nu poate avea.
Serghe evadeaza era cel care cunosatea cel mai bine drumurile si transpirta fugari, si
atunci Ragiac se gandeste ca l-ar putea folosi sa ii aduca Rusoaica. Nu reuseste, Serghe este
ucis si la un moment dat din apele Nistrului soldatii percuiesc o cutie cu o vioara. Se intoarce
in oraselul de unde a plecat, Marusea intre timp s-a casatorit cu un prof rus si in ziua nuntii,
vazand-o imbracata in hainele traditioanale Ragaiac spune ca Marusea e Rusoiaca si nu a stiut.
Si cum acest pers a fost porvocat de ceea ce nu poate avea inacerca si reuseste sa o faca sa
plece cu el. E o scena care dezvaluie obsesriile si turburările psihice ale pers. E rusoaica cat
timp e imrabara in hainele de tarina, dupa acea nu mai este. E atat de obsedat de obsesie incat
refuza ceea ce este langa el, e un pers care nu poate avea devat o relatie sadomasochista cu
orice, trebuie sa tortureze psihic.
E un roman care a deranjat de la inceput, prozatorul a surpsins nebunia puterii si

abuzurile la crae poate ajunge armata, ofiterii, soldatii daca stiu ca pot sa decida soarta celor
care fug. A surprins aceasta fascinatie stranie a rasaritului, a stepelor, a lumii indepartate si
nebunia care pune stapanire pe cei lasati sa pazeasca granitele pt ca e o lumea de barabti singuri,
soldati si ofiteri, pe malul Nistrului. Mihaescu a proiectat si in nuvele multe din experientele
sale niografice, a participat la razboi si a superins mecanismele fircii, instaa=larea obsesiilor,
vulgaritatea, violenta, a fost interesat de psihanaliza si in mai multe texte a analizat
mecanismele obsesiilor, de ce se instaureaza frica si obsesiile. Iar in Rusoiaca, fol tehnica pers
narator, reusetse sa surpindas episoadele de dekir, de evadare din real, de conduzie intre
realitate si fantasme. E un nucleu pe care il gaseam in pers Don Quijote, numai ca la Mihaescu
acets nou Don Quijote are si o dimensiune violenta pe care nu si-o poate reprima.
Se simte superior tutuor si trece de la orgoliu intelectual la nebunie . ajumge sa isi

construiasca si un alt scenairu in care e capatenie de haiduci, cel care domina terit respectiv, si
toti il asculta pt ca are drept de viata si de moarte asupra tuturor.
Manolescu obs ca e romanul cel mai porst citit si inteles pt ca ii contrairiera si pe

contemportani, surpsinde acest mecanism la puterii, este ceva la Rebreanu dar pana si Varga
ajunge sa regrete ca a trecut prin postul lui. Mihalescu urm psihologia soldatului, ofiterul caruia
i se da putere si f multe decizii sunt luate de impulsruile unor pers. E un contemplativ, fascinatia
pt rasaritul imens. Pana si in Sf Scripura gaseste el care ii intareste fantasma, acesta
intruchipeaza rep femeii arhetipale.
Curs 10
George Călinescu – Prozatorul
Proza criticilor- are niste conotatii usor depreciative, ajunge sa scrie proza din pasiune,
nu din talent.
Călinescu a polimizat cu Petrescu, a publicat un text in care ironizeaza structura lui. In

epoca si mai tarziu, majoritatea interpretilor s-au identificat cu ounctul de vedere al lui
Călinescu sau Lovinescu. Modelul pe care il adopta programatic C, modelul balzacian a fost
considerat unul depasit. In discutarea tipurilor de discurs despre proza si roman s-a ramas la
aceasta vechie pardagma considerandu-se ca modelul adoptat de Petrescu, Holban este singurul
viabil. Fiecare constructie critica a fost realizata intr-un anumit context, depimmdde de
discursurile generale din epoca si sunt datate.
Scrierea la pers 1, narat pers, analiza psiho, scierea la pers a3-a, narat omniscinet, sunt
toate comventii literare. Nu outem sustine ca o anumita conventie lit ar fi cea care duce la
capodopere. In dorinta de a sincroniza lit romana cu lit occidentala, s-a considerat ca modelul
bazacian adoptat programativ de Călinescu ar fi un model neactual in acest context.
Proza lui Balzac, documentarea exagerata, caracterul unui pers, psighologia unui pers
erau construite prin dependenta de mediu, era epoca, orasul, casa, imbracamintea, gesturile.
Psiho pers se contura din toate aceste elemente exterioare pers, dar care dezvaluaiu modul in
care evolueaza acest pers in lumea fictionala. Balzac aducea in proza aceasta extraordinara
eruditie, de la studiul hartilor pana la articolele de lege, pt tot ce ajuta la conturarea epocii si a
contextului. Acest model vrea sa il adopte Călinescu.
Se modifica perspectiva asupra romanului, modul in care este prezentata epoca devine
partea de rezistenta a cartii.
In cazul lui Holban vocea pers narat domina tot, dar e pus intr-un mod fara consistenta.
La C avem o desciere a lumii bucurestene extrem de amanuntita. Interpretarea lui C

vine de la fixarea unui nivel al epocii. „Cartea nunții” a fost privit de critici si simplificat mai
tarziu a fost caricaturizat pana la un simplu roman de dragoste care urmareste relatia unui tanar
intors din strainatate in Buc. Este in cautarea femeii perfecte, C fol ceva din mitologia
zburatorului: Vera se trezeste la iubire si impreuna cu Gim va crea un cuolu perfect.
Vera e naivitatea, frumusetea, primii fiori ai dragostei si urmeaza casatoria perfecta.

Partea de rezistenta a cartii e in descrierea lumii decazute bucurestene, casa cu molii, casa veche
in care ajunge Gim, casa dominata de un clan de femei batrane nemaritate. Aici eruditia narat
omniscient este impreseionnata. De la detalii de arhitectura, pana la hainle vechi. Narat
omniscient inglobează privirea pers Gim si din perspectiva acestui pers descrie cu amunutire
si cu privire patrunzatoare lumea aceasta decretita. Gim trece prin toate camerele femeilor si
descipera in fiecare camera argintaria veghr care a coclit, divanuri persiene mancare de molii,
mobila, e nevoie de un narat omniscinet extrem de infirmat pt ca toate acele secevnte capata o
materialitate incredibila. De la descierea arhitecturii, carat marginar are prententii de a
reproduce arhitectura occidentala. Narat omniscient e un erudit, se face trimiyeri spre
arhitectura, sculpturia, pictura, muzica si vicea acestui narat reuseste sa dea o dimensiune
vizuala cu nenumarate detalii acestor secvente.
Narat omniscient aproape ca joaca rolul unui regizor, descrierile reproduc in detaliu
decorurile posibile, scenografia si are darul de a construi replicile memorabile ale pers. Cartea
nuntii a fost un roman interpretat neadecvat pt ca toti s-au concentrat pe aceasta dimensiune
romantica a relatiilor, a dragostei intre Gim si Vera si trebulatiile pers tanar care incearca sa
gaseasca femeia perfecta.
Romanul poate sa atraga prin poeticitatea acestor secvente, dar are centrul de greutate
in celalalt plan. In construirea acestor tablouri memorabile, provirea narat omniscient
contureaza perfect decoruruile, inregistreaza detalii de arhitectura, obiecteke primesc o
importanta, casa cu molii si cumva un suprapers. In momentul in care tanarul venit din
satainatate intra in curte, narar omniscient descrie totul: usile vechi crapate, buruienile care
cresc in toate colturile, aerul de parasire, oglinda de Venetia, fotografiile vechi cu domni si
doamne, aerul statut care declanseaza amintiri.
Casa cu molii, casa batranelor matusi descrisa in detaliu, ajunge sa devina o imagine a
lumii vechi care dispare, e ridicol care exista si o doza de nostalgie. Femeile batrane, celibatare
avand figuri groyesti, devin simbolul unei lumi care dispare. Femeile batrane lasau lazile
nedescfacute, traiesc intr-un fel de provizorat, fiecare dintre ele spera sa se mute intr-o casa
noua si sa foloseasca toate aceste obiecte stranse. Dincolo de avaritie, in aceasta dorinta de a
pastra obiectele vechi este si frica de a disparea.
Una dintre scenele memoravile este aceea a trecerii prin camerele batranelor. Gim trece
prin fiecare camera, descietea camerelor face parte din descierea pers, caract fiecarei femei este
dezvaluit de felul in care arata interiorul. Exista camere in care sunt aprinse lumanari, sunt
icoane, s-au pastrat carti in chirilica si obs ca se citea un pasaj citit de obicei la casatorie deduce
obsesia femeii batranei de a se casatori. Alta camera, sunt carti vechi in germana, franceza, e o
anumita ordine, in alta camera sunt adunate toate obiectele posibilie, matusa Colivareasca
sufera de boala avaritiei, aduna tot de la capete de lumanri pe care le oune in cutii, pana la
gazete, bucati de lemn care sunt puse sub pat. Prin decorul avesta, narat omniscient sublinieaza
boala pers, atractia pt obiecte, obsesia de a acumula, frica de saracie, toaye aveste detalii intra
in constructia pers.
Narat omniscient se concentreaza descriind pers, deteriorarea obiectelor. In casa cu

molii care seamana a muzeu lasat in paragina exista in aceste pers un fel de mandrie bizara,
totusi ele rep lumea veche, dar apare si dimensinea patologica. Tema familiei si contrangerile
familiei stau in centrul prozei lui C. Este si un coflict de generatii, dar nu implins la extreme,
Gim vizeaza mobila moderna, case frumoase, salon, altfel de haine ba choar ii spune mamei
sale ca ar trebui sa arunce toaye vechiturile.
Vrea sa arunce tot, dar in acelasi timp este ceva ce il leaga de acest trecut. Doreste sa
ajunga de partea civilizata a Buc, se bucura cand intra intr-o cofetarie. Exista o parte veche,
gata sa se darame si au aparut semnele modernitatii.
Ofera o topografie a Buc, o harta a cartierelor, centrul, calea Victoriei, bulveradele au

restaurante si cladiri occidentale. Scena in care Gim intra sa comande o inghetata intr-o
cofeatrie moderna si este uimit de stil. Una din temeke lui C este si acest cinflict latent intree
2 lumi, aprtea occidentalizata a Buc si partea cealalta cu matouri vechi roase de molii, argintaria
cu insemne otomane. Indirect C surprinde provesul de trans a Capitalei si s-ar parea ca in epoca
este printre cei care ofera proza citadina pt ca orasul nu se estompeaza pt a lasa lor analizei
psiho. Bucuresti este un oras hibrid, un oras in vcare se amesteca lumea veche pe moarte cu
elementele moderniatii occidentale.
Batranele din familia lui Gim au un fel de mandrie absurda, plina de rautate, dar este
ceva in discursurile lpr care aduce in minte vechile lor familii, cu averile lor, cu istoria lor, pe
care o prez in mod grotesc.
C surprinde partea de modernizate a Bucurestiului prin pers Bobi. Narat omniscient are
o f buna documanetare. C incearca sa sruprinda argoul tinerilir din acea perioada pt ca atunci
cand sunt plictisiti anumiti termeni, Bbi citeste din manuakul de istorie si nu intelege nimic.
Incearca sa descrie lumea aceasta a tinerilor interesati de cinema, nu si de lectia de istorie. C
parodiaza si modul in care inbvata studentele la Litere. E ironie, umoar dar si o buna
familiarizare a aut cu zone pe care nu le cunoaste f bine: meciurile de box, ca e la curent cu ce
filme rulau in cinamatografele bucurestene.
Procesul de modernizate a sociatatii este surprins prin diverse aspecte, frivolitatea

tinerelor.
O alta scema este cea a nuntii lui Gim cu Vera, acolo toate femeile batrane se pregatesc,
cauta in srin, Colivareasa care sufera de boala avaritie vrea sa ofere un sal vechi persian pe care
nu vrea sa il ofere, dar totusi trebuie, asa ca il taie in 2. Femeile se oregatesc de la 5 dimineata,
colectie de palarii vechi, de rochii roase de molii si cusute distret.
Emigma Otiliei
Preia temele din „Cartea nuntii”, tehnica balzaciana se rafineaza, exista aceasta
continuitate intre carti pt ca boala avaritiei Colivăresei trece la pers Costache Giugiuveanu.
Descierea casei, usa care scarțâie, cartile, senilitatea jucata partial cand Felix Sima vine de la
Iasi si vine cu valiza in București si descrie partea aceasta a Buc, dorinta de a imita arhitectura
italiana. Prima replica a pers Costache „aici nu locuieste nimeni”, o doza de absurd, de grotesc,
de umor. Ormnaul se descrie cu secvenda din sufragerie cand joaca carti si narat omniscient e
ca un regizor pt ca surpinde chipurile pers, gesturile lor, sugereaza rel dintre ele, detaliile casei.
In acel tablou de familie sunt toti cu exceptia lui Titi, a Olimppiei si a lui Stanica.
Costache senil, boonav de avaritie, sora lui Aglaia care seamana cu batranele din Cartea
nuntii, fiica Aurica ramasa fata batrana, Leonida Pascolopol, rafinatul, mosierul care isi gaseste
in acest grup si un mod de a-si petrece timpul si devine patern cu Otilia. Otilia e la inceput o
Vera mai putin simplificata. In Otilia dezv datele pers Vera, Otilia e fata moderna, copilaroasa,
inocenta dar si constineta de farmecele feminine care cumva pastreaza aceasta inocenta a
varstei. Chiar de la inceput Felix, strainul, descopera cu uimire diverse situatii si narat il
insoteste si ii transfera atributele. Felic descopera uimit, in prima seara obosit cu valiza in mana,
este privitorul din exterior care obs toate pers, narat omniscinet ii imprumuta privirea. De la
bun inceput intr-o scena de felul acesta ghicim relatiile dintre pers, asta sufereaza si detaliile
psiho.
Enigma Otiliei are in centru si tema orfanului si tema paternitatii pt ca atat Felix, cat si
Otilia sunt orfani. Prin intermediul narart omniscient este relatata biografia lui Felix., narat
arunca nada pt ca in comportamentul lui Felix vom obs dorinta de a gasi afectunea feminina de
care nu a avut parte. E un pers naiv care tamjeste dupa discutiile filosofice din interbat, pers
xare si-a petrcut adolscenta in internat si nu intr-o familie.
Otilia este fiicsa vitrega a lui Cistache dar care nu a fost adopotata legal si apar tot felul
de intrifi si de reactii ale familiei Tulea. Problema paternitatii, boala, relatiile patologice cu fam
Tulea, pers usor retardate precum Titi, adorația mamei Aglae care il considera geniu neinteles
de profesori. In pers Aglae trec trasaturi are batranelor din cartea nuntii, modul in care isi
controleaza viata copiilor, un fel de onoare de familist trece in discursurile despre cum trebuie
sa fie familia. In pers Simion, bland dar cu explozii de violenta, cel care se retrage in lumea lui
pictand, brodand, in acest pers domiinat si anihilat de Aglae putem gasi tras pe care le asociem
cu Silvestru (prof ratat din cartea nuntii care ar fi vrut sa se insdoare dar nu a resusit in cauza
surrilor si sfarsete prin a se sinucine).
Cartea nuntii pare un fel de pregatire a romanului Enigma Otiliei.
Otilia pare un pers de neinteles care are o iubire fraterna fata de Felix si regaseste un
portector, dar si o figura paterna. Partea rezistenta a cartii tine in analiza subtila a relatiilor de
familie, a psiho pers, e un roman psiho scris in materia balzaciana. Sunt acele confilcte marunte
si zilnice, obsesiile si rautatile pers.
Costache in felul lui o iubeste pe Otilia, dar e atins de aceasta boala, nu se poate desparti
de bani. Chiar inainte de moarte cand isi pune banii, care e zestrea pt Otilia, vrea sa discute cu
Pascalopol dar cu greu. Nu e tipul avarului din Moliere, e mai complex, ii iubeste sincer pe
Felix si Otilia, dar boala lui il impierdica sa actiioneze cum si-ar dori. E o si o forma de avaritie
patolofica, replicile Otiliei sunt semnificative „sa stii ca papa ma iubeste dar in felul lui”. In
acest pers, C a reusit sa preia date din pers fem Colivareasa si sa construiasca un profil mai
complex, dar avaritia lui Giugiuveanu atinge o dimensiune patologica.
Spre sf romanului, Giugiuveanu are o pornire de a se destainui si face ist familiei sale.
Este urmasul unor negustori, unor intreprinzatori, al unor levantili care au ajuns la Giurgiu.
Un alt pers este Stanica Ratiu, nu e tipul arivistului simplu, e un pers mitoman care
poate schimba tipurile de discurs f usor, e un pers cameleonic, este cel care o placere de
nejustiificat de a trece prin toate mediile, isi imagineaza ca are puterea de a-i manipula pe toti.
Este descisa familia sa extrem de bogata, cu oameni care au ajuns in conducerea tarii, Stanica
e un fel de copil de pripas dar care a facut si el Dreptul. Acest pers nu se reduce la tipul
arivistuluio pt ca are accese de generozitate, dar regreta ca le aree, este cameleonic. E un pers
usor infanil care se hraneste din discursurule sale, isi imagineaza cum va ajunge bogat. E un
pers in vesnica miscare, isi imagineaza ca realizeaza scenarii geniale si ii convinge pe atltii sa
mearga dupa scenariile lui. Il pandeste pe Giugiuveanu si in final ii fura banii pe care ii pastrase.
Stanica Ratiu e un Costache Giugiuveanu in devenire sunt stapaniti de aceleasi porniri. Nici
Costache nu a ezitat sa isi insuseasca averea nevestei. Stanica nu e un parvenit, are o doza de
abject, dar in acelasi timp e un pers mobil ce are un rol esential in descierea cartii, e cel care se
misca in toate mediile.
Doreste sa pastreze in Otilia un pers liber, nu ar dori ca Otilia sa devine o Surica, vrea
sa ii lase libertatea de a alege, sa ii ofere protectie. Ar dori sa vada in Otilia idealurile sale
estetice, sa cunoasca occidentul si de aceea cand isi da seama ca a imbatranot ii ofera libertatea.
In mintea kui Pascalopol nu vrea sa o ingrdeasca pe Otilia.
Curs 11
Fresca sociala a lumii Ardelenesti la Ion; Hortensia-universul citadin, fete al

snobismului, strategii narative, constructia pers. 6
6
Subiecte propuse pt examen
Mircea Eliade
Prezenta lui Eliade in disputele de generatii si cum devine un lider al tinerei generatii
din perioad interbelica. In 1927, in Ziarul Cuvantul condus de Nae Ionescu, M. Eliade publica
in 5 secvente consecutive itinerar-spiritual, text care va fi considerat un manifest al tinerei
generatii. Chiar din prima secventa, Eliade le contesta dreptul celor mai „batrani” de a se
pronunta asupra specificului si asupra spiritului tinerei generatii. Numai NOI avem acest
drept- scrie Eliade, ce pot sti ceilalti despr esufletele noastre- este un manifest, un text
declarativ si patetic uneori scris cu un anumit patos, un text care isi propune sa surpinda
unicitatea acestri generatii. Reactiile in epoca nu au intaziat, pt G Calinescu era generatia
bombastica. Pt Eliade, generatia lor prin care intelege numai elita este „generatia cea mai
binecuvantata, cea mai fagaduitoare din cate s-au randuuit pana acum in tara. Trebuie sa tineti
seama numai de elita” si in alte texte Eliade considera ca generatia sa este singura care nu a
avut un ideal istoric si politic. Dupa unirea de la 1918 se puteau dedica, consacra constructii
in cultura.
Inceracand sa surpinda tras acestei generatii intr-un stil destul de confuz, Eliade
anunyta faptul ca generatia sa, numai elita, se caract prin trairi mai profunde si mai ales prin
ceea ce se respinge. Ce valori respinge in viziunea lui Eliade: economia politica, tehnica
parlamentarismului, susuitne ca e o generatie care a trait criza religioasa mai puternic decat
cele anterioare si se afla in cautarea unor valori pure spirituale absurd de spirituale. Este
generatia care simte necesitatea misticismului.
Cautarea valorilot pure, ideale, contestarea parlamnet, respigerea policiatismului ajuge

sa ii aporppie pe tinerii cautatori ai absolutului de miscarea legionara. Pt acesti tineri, toata
simbolistica mistica fol de misc legionara au devenit atragatoare.
Consideram ca e generatia binecuvantata- E se eriseaja intr-un sef de generatii, insistia

pe conflictul cu batranii. „nu ne intereseaza sarcasmul batrranilor si reactioa universitarilor”
dincolo de tonul acesta juvenil care doreste sa surpinda conflictele intre generatii, E
forlumeaza si cayeva idei care ii vor defini si proza: Crede ca generatia lor este cea mai
bogata in experiente si E este printre primii care anunta trairismul, fervoarea de a trai orice
experienta chiar injositoare, abjecta „ de ce sa ne ferim de experiioente, chiar de cele rau
famayte?” se intreba Eliade- generatia sa este cea trebyuie sa se arunce in viata, sa
paraseasdca izolarea amfiteatrelor, sa cuniasca experiente diverse si sa trauasca criza mistica.
O astfel de generatie crede E trebuie sa inverzeasca totul, sa nu creada in nimic decat in
propriile experiente si sa soarba tot „sa sufere tot”. In ultima secevnta a itinerariului spiritual
din 1927, tanarul E insista pe necesitatea unui nou misticism si aminsteste o apologie a
virilitarii.
Forta, depasirea limitelor, incalcarea conventiilor, dorinta de a experimenta si de a trai

tot. O apologie a experinetelor o punea ME, isi propune ca textul sau sa fie mai mult decat un
manifest, sa dev un indreptar al tinerei generatii, asadar redescoperirea misticisemului,
apologia experientelor, dorinta de a trai tot chiar si exprientele abjecte si cautarea unor valori
pure.
Isi scrie proza propunand astefel de pers care isi porpun sa traiasca toate experientele
posibile. Acest text a declansat reactii ironoce din partea batranilor, dar si adeziuni patimase
din partea tinerilor. Aceste articole din Cuvantul puteau sa infalacareze dar inca nu puteau
conduce la constituirea unei noi generatii.
!Misticismul propovaduit de E si cautarea valorilor pure spirituale i-au condus pe

molto tineri de apropierea de Garda de Fier pt ca multe puncte s-au intalnit! Aceasta generatie
pe care E o considera cea mai inzestrata, cea care o menire, asta s-a distrus prin apropierea de
miscarea kegionara.
In 1932, un an considerat de E cel mai frumos an din viata mea, un grup de prieteni
interesati de teatery, dans, filosofi, gazetarie se aduca in jurul lui Petru Comarlescu si
organizeaza o asociatie a artelor, a lit si filosofiei. Se aduna o asocie a artelor, a lit si filos
care va ourtea numele Criterion. La cadrul asociatiei isi porpin sa org cicluri de o=conferinte
deschise, expozitii, progarumul converintelor publice, la inceout, dovedeste deschiderea spre
dezbateri. In prima instanta acesti tineri nu sunt deranjati de diferentele de orientare politica,
org conferinte pe teme diverse. Se dicuta la inceput liber, si asta a fost ideea org Criterion
(Lenin, froid, Bercon...) intr-o kista de nume in care apare Mussolini si Bercon este acceptata
opinia diferita. Reusesc sa atraga prin aceasta deschidere spre dialog, spre cultura, acceptarea
punctelor de vedere si La Criterion vb intelectuali din tabere diferite.
Spiritul acesta al dialogului, dilentantismul cultural in sensul de patima de a

descoperi, de a tinti spre sinteza. Cand s-a construit acest mit al varstei de aur interbelice,
desch culturala si spiritul de dialog al lui Criterion a fost un el de baza, nunai ca aceasta desch
spre dialog a durat mai putin de un an. Proiectul absolut atragator, acceptarea unor puncte de
vedere diferite, discutarea fara inhibitii, a durat mai outin de un an pt ca deja in 1932, de la
cateva luni de la infiintare, unii menbri se apropie de Legiunea Arhanghelului Mihail- Garda
de Fier. Turbulenta tinerei genrarii in epoca, in 1927 cand publica E Itinerar Spirtual si
Corneliu Zelea Codreanu atunci se findeaza si Garda de Fier. Aceste tipuri de discursuri din
ziare ajung sa semene intre ele, misticismul ăropgrmat de tinerii dorinici de sprenata, ajunge
sa se confunde cu misticeimsul lui Condreanu.
Zelea Codreanu si-a facut debutul la Iasi, in 1924 il asasineaza pe prefentul politiei
din Iasi, dar sub presiunea evenimentelor si in climatul epocii este achitat la proces si mai
apoi Zelea Codreanu va folosi toate aceste simboluri ale puterii, preia simboluri din textele
religioase si se va bucura de o sustinere f mare. Odata cu Garda de Fier, antisemitismul este
procalamt direct in universitati. In mod neasteptat, toate astea au plecat de la intelectuali,
profesori si studenti.
Garda de Fier isi face simtita prezenta si pe scena politica incepand cu 31-32. Desi
asociaria Criterion era imoartita, acest proicet idealizat de cei care erau idealizatri de mitul
varstei de aur a durat mai putin de un an.
In 32, activitatea gruparii Criterion este oprita, este o perioada in care infuntarile se
fac simtite tot mai mult. Uluitoor este ca pana si Eliade care la inceput doar sustinea
necesitatea misticismului, il umreaza pe profesorul sau si ajuge sa se apropie de Garda de
Fier. In 1932, mai multi membri din asociatia Criteriom scot o gazeta Axa in care scriu
intelectualii simpatizantri ai legionarilor. Aceasta gazeta va fi numita chiar „Cuibul legionar
al intelectualilor”.
Miscarea legionara este repsonsavila de asasinate politice, I.G Duca, N. Iorga si altii,
initiaza progromul din Bucuresti si adererea la miscarea legioara a facut rau acestor tineri.
N. Crainic- propunerea dicatatura religioasa. In cazul lui N Crainic avem de aface cu o

constructie a unui program bazat pe sange si excluderea strainului, despingerea democratiei,
respingerea formlor parlamentare, o apologie a dicatrurii si ideea unui stat etnografic. N
Crainic a a ajuns in inchisorile comuniste, condamna teroarea comunista.
Relatia lui Eliade cu Nae Ionescu: E si multi cei din asociaria Criterion au fost
studentii lui Ionescu. E a fost mai propiat pt ca dupa sustinetrea doctoratului a primit un post
de suplinitost al lui Nae, neplatit insa iar Ionescu ii dadea o partea din salariul sau. In 1933
Cuvantul este pe fata ziar legionar, iar dupa asasinarea lui Duca se fac multe arestari si gazeta
este oprita.
Dupa experienta din India, E scrie celebrul roman Maytrei si care a avut un desrul de
mare succes in epoca. Romanul este conventia jurnalului lui Alan, europeanul care patrunde
in lumea Indiei, nu are o steuctura narat pt ca merge oe ansamblarea secventelor,
rememorare. Initierea europeanului si lumea in care exista forme de rasism, localnicii sunt
dispretuiti. S-a insittat pe iubirea intre Alan si Maytrei cand de fapt este privirea europeanului
asupra lumii indiene pe care nu o intelege si o considera inferioara, pt ca se asteapta sa se
verifice sterotipurile, lumea indiana trebuie sa fie una senzuala, murdara in care europenii
sunt asteptati ca eroi civilizatori.
Apologia virilitatii- in Maytrei, spiritul occidental imbraca mastile si formele virile,

cuceritori, oganizatori si orientul, estul si balcanii sunt spatii feminizate care trebuie cucerite,
luate. Alan nu intelege nimic din codurile lumii in care ajunge, forteaza o apropiere de
Maytrei, nu inteege nici codul erotic al lumii in care a intrat. Publicarea acestui roman cu
multe el autobiografice a si provoct-o pe Maytrei sa scrie o replica la roman.
Surprind feminizarea imaginei Indiei, trans intr-o lume pasiva, ieftina in care
occidentalul nu se poate simti decat stapan.
In 1934-1935 E publica 2 volume, e romane dintr-o serie pe care nu o va incheia

„intoarcerea din rai„ si „huliganii”. Toate pers din aceste 2 romane sunt stapanite de dorinta
de a cuniaste toate exoerientele, de a transgresa liniile. Ceea ce a surpins in epoca si ramane
un merit al cartilor, E prin pers sale contureaza psihologia generatiei tinere. Sunt in cautarea
absolutului, nu au nici o constiinta a culpabilitatii, aceste pers au sentimentul ca trebuie sa
indeplineasca un destin special si de asta sunt amorale. Tema noii generatii sta in centrul
celor 2 romane.
Precum C Petrescu in Patul lui Procust, E construieste dosare de existente, romanele

nu au un fir narativ, o structura care ar putea fi povetita, rezumata. Se construiesc prin
acumulare de secvente in fct de capriciile memoriei personajelor: secvente retrospectove,
disparate sunt prinse in structura romanului si cumva puse in relatie de tehnica memoriei.
Este interesant ca E il are printre modele sale pe Andre Jit, dar putem gasi si el proustiene.
Traiirsmul anuntat in textele manifest este practicat de aceste pers care in epoca au socat pron
violenta, prin imoralitate.
In „intoarecrea din rai” este urmarita descompunerea unei fam saracite in urma
razboiului, familia lui Franvesck Anisek si rel intre pers care presupune depasirea
constrangerilor. E construieste pers reprezenative pt noua civ interbelica si aceste pers
reespecta intru-catvea indreptarul din textul sau manifest. Sunt si romane ale ratarii pt ca oe
finduk dezmebamrii lumii vechi tinerii se arunca in existenta avand parca mottoul „vrem sa
traim tot” si sfarsesc in ratare sau in moartea, sinuciderea lui Pavel Anicet din „IIR” pare a
deveni singura solutie pt un pers care incearca toate experientele.
„huliganii/„ din 1935 este romanul care atrage atentia prin titlu huligan inseamna la E
tineri instruiti dar care se simt indreptatiti sa nu respevcte normele sociale si sa nu respecte
nimic. Huliganismul devine un concept aproape la E. Depasirea normelor, revolta,
amoralitate, nu e nimic care sa ii oblige sa faca distinctyia intre bime si rau. Sunt instruiti dar
vor sa traiasca periculor, sunt speriati de eventualitatea inchiderii intr-un sistem social. Unul
din pers din Huliganii, David Dragu, ajunge sa arunce intr-o conversatie ceea ce pare a fi
mottoul noii generatii „sa nu respecti nimic...”. Huliganii lui E nu sunt nici brutele
neinstruiire, nici revolutionarii, sunt cei care dorest sa traiasca totul la maximum si sfarsesc in
ratare. Unul dintre modele este chiar cartea lui Andree Gide, „imoralosmul„. In scrierea
acestor romane, E se bazeaza pe obs noii generatii, fol tehnici moderne pt ca este la curent cu
tot ce se scrie in aceasta perioad in Europa. Romanul Huliganii continua romanul Intoarcerea
in rai dupa sinuciderea lui Pavel Aniced, unul dintre protagonisti este fratele celui care s-a
sinucis, Petru Aniced, este un compozitor care viseaza sa i se recunoasca geniul absolut, este
stapanit de „ o energie colosala”. Se intretine din lectii de pian, accepta bani de la o
prostituata si chiar foratand-o pe tamara sa eleva sa fure bijuteiile familiei, e partea de
imoralitate, nu are nici o mustrare de constiinta, daca este geniu, atunci totul e permis. Ceea
ce il ajuta in afirmare nu mai este pus sub semnul moral/imoral, este oermis. Desi viseaza, are
forta de a sili iadul sa se deschida, acest pers nu va reusi sa puna pe hartie simfonia pe care
declara ca o construiste magistral in minte.
Deviza sa „decat sa se supuna regulilor sociale, prefer sa fiu imoral pe cont prorpiu”,
individualist, infatuare si amoralitate. E un pers care nu va reusi sa puna pe hartie nimic, nu
va cunoaste succes, ba chiar pers refuza calea obisnuita sa i se publice, sa fie luat in seama.
Le lipseste suferinta morala.
Al Pleșu se considera eroul, razboinicul, vizeaza la o viata mai grandioasa decat orice
opera, e un oers care face si apologia omului nou. Omul nou este prezent si in discursul
bolsevicilor si al fascistilor. Al Plesu se refera la modele bolsevice si fasciste si tot prin acest
pers apar in care discrusurile legionare ale lui Zelea Codreanu si ceea ce tine mistica mortii.
Prin pers AL Plescu apar discursurile mortii colective, de fapt moratea colectiva si moartea ca
o salvare faceau parte in discursurile legionare. Moartea colectiva- ca tema- apare in acord cu
discursurile legionare.
In Gorila si Delirul apar aceste teme
Mitica Ghiorghiu isi declama dreptul de a iubi absolut si de a fo iubit absolut, refuzul
nu exista. In mintea sa ajunge la violenta si la sechestrarea femeii care il respinge.
3 varinate ale amoralitatii dar si a dorintei de a trai toate formele exostentei si 3 forme
de raatre. Aceste pers au impresia ca pod deschide Iadul sau Raiul, se cred deasupra regulilor,
dar rateaza total. Petru Anicet nu poate scrie simfonia care il obsedeaza, celalalt desi si-ar dori
sa aiba carieta de cuceriotr traieste banal, iar Mitica se convinge ca el nu poate iubi. Familia
Lecca unde preda Anicet lectie de pian este o familie de manieci.
Curs 12
Mircea Eliade
Cele 2 romane fac parte dintr-o trilogie care nu e gata, incepe sa scrie la Intoarcerea din
Rai inca din India, schimba mai multe titluri „Victoria” sau „Petru și Pavel”. Cele 2 pers
principale din cele 2 romane se numesc Pavel si Petru.Interpretarea este ghidata de el fol de E
mai tarziu in frag din memorii „intoarcerea din rai insemna pierderea beatitudinii, a iuluziilor,
si a optimismului care dominasera prin 12 ani ai Rom mari. Cu o partea a generatiei mele
traisem adolescenta si prima tinerete in aceasta atmosfera si euforie: incredere si tembelism.
Stiam ca acest rai se afla undeva in spatele nostru, il pierdusem iniante sa ne dam seama ca-l
avem... . nu presupunea nici un manifest in viata sociala, economica sau politica, asadar
Intoracerea din rai conoteaza prierderea iliziilor dupa realizarea unirii dupa 1918.”
In intoarcerea din rai si in huliganii E surprinde eseul unei generatii, tulburarile sale si
crizele. Romanul a avut mare succes printre cei tineri pt ca multi cititori si-au recunoscut
nelinistitile si problemele existentiale. Este un roman care impleteste observatia social-politica,
el biografice si el livresti.
E avea lecturi f vaste, in multe domenii, dar si multe lecturi din zona lit unoiv. El nu
declara ca ar urma un model sau altul, insa cunostea aproape toti aut importanti din epoca,
dovada, publica articole in Cuvantul, cronici lit, discuta pe marginea traducerilor.
Este un roman alc din secvente juxtapuse, aceste secvnete mizeaza pe o tehnica narat
moderna, influentata de lecturile din lit engleza si franceza. Exista o voce a narat omniscient,
dar aceasta voce se impleteste continuu cu vocile personajelor, iar vocile pers pe de o parte se
manifesta in replici, in conversatiile directe, pe de alta parte, in monologurile interioare, in ceea
ce unul dintre pers in numeste filmul gandurilor-fluxul gandirii.
Trecerea de la pers a 3-a la pers 1, de la narat omniscient la vocile pers se face brusc in
aceeasi secventa, ceea ce creeaza un continuum intre ev exterioare si fluxul gindirii pers. Pers
sunt scindate intre persona (masca sociala) si discursurile interioare. Chiar daca au impulsul
marturisirii si al apropierii intre ele, comunicarea este blocată, aceste pers care cauta
auteniticitatea nu reusesc sa scape de rolul social, de diversele puneri in scena in cadrul
intalnirilor; de pilda, in intoarcerea din rai, maiorul Dragu ar dori sa vorbeasca cu fiul sau,
David Dragu,isi marturiseste in gand ca ar vrea sa gaseasca in fiul sau un camarad apropiat,
isi construieste de ani de zile discursurile pe care i le va spune, ar dori sa ii vorbeasca despre
drama generatiei sale, experienta razboiului, ororile, neputinta de a se adapta la viata civila
dupa razboi. Isi construieste in minte fraze, intrebari, ar vrea sa il intrebe de ce D-zeu a permis
crimele si de ce oamenii dupa ce au fost invatati sa ucida sunt trimsii inapoi in viata obisnuita
ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat. Isi construieste fraze, cauta registrul potrivit adresarii, ar
vrea ca fiul sa inteleaga ce s-a intamplat cu el, ar vrea sa ii transmita valorile sale dar nu
reuseste. Nu reuseste sa vb si intre discursurule consturite in minte si replici este o mare
distanta, replicile spuse fiului sunt coventionale si raman in zona ingrijorarii paterne: pe de o
partea exista autocenzura maiorului, pe de alta parte, cand a incercat sa discute cu fiul sau
despre D-zeu, fiul citit i-a oferit o demonstratie de sofistica convingandu-șl la inceut ca D-zeu
exista ca mai apoi sa il convinda ca nu exista.
Fiul se ascunde in spatele cartilor, are reactii de furie si nervozitate. E surprinde in toata
cartea imposibilitatea comunicarii, blocajele psihologice, mecanismele autocenzurii. Se
vorbeste mult, poate pers vb in aceasta carte muly, se discuta, insa apropae toate sunt scindate
intre masca, rolul social si ceea ce se intampla in interiorul lor: nelinistile pe care nu le pot
marturisi.
Tatal, Maioru Dragu nu-si poate explica cum dupa razboi lumea s-a grabit sa uite tot.
Are nevoie disperata sa vb cu fiul, dar nu av reusi si treaca barajele, chiar daca si-a construit
discursul cel putin 4 ani, nu va reusi sa stabileasca acest dialog cu fiul. Si fiul, David Dragu,
cel care dezamageste pt ca are 2 licente, e considerat un geniu al generatiei sale, si totusi
lucreaza ca rector la o revista de noapte, toti vor sa devina un nume; fiul isi pregateste si el in
minte nenumarate replici, ar dori sa le spuna ca ar vrea sa fie elivberat de asteptarile celorlalti,
sa fie liber, dar sg nu stie cum sa isi defineasca aceasta libertate. Stie ca pt ceilalti este un ratat,
ar fi putut sa devina cineva, si a ramas sa lucreze la ziar. David braveaza in replicile pt ceilalti,
nu poate sa le lamureasca, sa le marturiseasca nelinistele sale; in realitate, in mologul interior
isi marturiseste ca nu se simte bine deloc, ca nu stie cum sa scape de astepatarile familiei, pe
de alta parte nu stie ce intelege prin aceasta salbatica dorinta de libertate.
E un pers cindat si tulburat, chinuit de ambitii uriase si totodata apasat de modelul pe

care ceilalti vor sa i-l transmita. Rezistenta lui Dragu si a altor pers din carte este uneori
violenta, alteori nelamurita, si aceste pers nu reusesc sa comunice nici cu batranii, mai ales in
realtia tata-fiu, dar nici intre ele, jucand un rol.
David este obligat sa lucreze, familia abia reuseste sa se intretina. Teama sacraciei apare
frecvent in romane si este una importantă. Somajul intelectual din perioada interbelica,
conditiile de studiu erau mizerabile, tinerii nu isi gaseau ceva potrivit pe piata muncii (Dragos
Zdrobis-crititc lit). Somajul intelectual a fost urias, unirea Tarilor Romane facuta repede a creat
mari probleme sociale si politice in Trans, Bucovina.
David este stapnit de aceste frustrari ale celui care trebuie sa scrie zilnic pt cateva sute
de lei. Este stapnit de furie ca familia a saracit, este stapanit de furie ca familia asteapta de la
el ajutorul, sa intre in politica. Este frustarar de saracie si se descarca in scris. Trecerea de la
replicile pers la monologul interior se produce brusc.
Tema liberatii este importanta in cele 2 romane, dar nici unul dintre aceste tinere pers
nu stie exact ce intelege prin libertate. David isi spune „daca nu m-ar iubi nimeni pe lume, daca
as fi un orafan, ce bine ar fi”. Singuratatea si libertatea sunt asociate „dar nu vreau sa ajung
nimic, v-am spus de atatea ori, vreau sa traiesc sarac dar liber”-toate aceste nelinisti ale pers,
crizele lor int sunt bine trans cititorului prin tehnica narativa. Furia pers David vine si din
imposibilitatea marturisirii, toate aceste tensiuni acumulate rabufnesc sau sunt ascunse sub
masca cinismului.
Huliganii lui E, cinicii sunt de fapt niste tineri raniti, frustrati, chinuiti de saracie si care
rabufnesc sau ajung cinici, nu-i mai intereseaza nimic. Textul lui Alexandrescu la Observator
cultural. Revolta, furia, chiar dorinta de a experimenta erosul vin din trauma, din frustrate, din
imposibilitatea de a comunica, de a vb de acest infern interior.
Romanele lui E au disparut din programe si tehnica sa narativa a fost putin discutate,
iar principalele teme eludate pt ca national-comunismul nu permitea astefle de analize. E o
tehnica narat moderna pt ca E isi fol experientele de lectura pt ca in acest roman autencititatea
vine din prezenta frag de jurnal, monologurile int, fluxul gandurilor.
Aceasta impletire a vocilor reuseste sa trans criza comunicarii, crizele interioare ale
pers si mai ales diferenta dintre masca, rol social si structura lor interioara. Si David si Pavel
sunt apasati, marcati de relatia sau disparitia relatiei cu tatal. Discutiile intre tineri la cafenea
surpind in primul rand conflictele si crizele tinerei generatii, sunt cei care ayu visat ca vor
schimba Romania din temelii si totusi se rateaza.
Pavel- este si el marcat de relatia cu tatal, de moartea tatalui, tanar stralucit care
promitea sa fie un lider al generatiei sale, apreciat pt ceea ce scria. Pavel anicet participa la
distrugerrea familiei sale, pt Pavel tatal era interlocutorul, moartea tatalui il face sa nu-si mai
doreasca sa publice ceea ce scrisese, il face sa constinetizeze absurditatea carierei. E un pers
scindat, nemultumit, prins intr-o situatie fara iesire, iubieste 2 femei, nu are puterea de a se
elibera de una sau de amandoua. Moartea tatalui rep pt Pavel prabusirea lumii sale. Este pers
care deconstruieste miturile romantice ale iubirii si propune o alta filosofie, e un apostol care
predica religia non-iubirii. Pt Pavel, iubirea pt ceve 2 femei nu e inaltatoare, ci il prabuseste in
depresie, il face sa se simta neputincios si laș, si acest pers este obligat sa joace un rol social.
Pt ceilalti este cuceritorul, dar toate monologurile interioare ale pers dovedesc ca este f departe
de acea imagine.
Este distrus de rolul social, nici macar fata de prieteni, fata de David cu vcare isi doreste
sa discute-nu va reusi sa spuna nimic. O alta intelegere a eroului, a dependentelor, un fel de
lupta cu mitruile romantice ale iubirii apare in discursurile lui Pavel. Moartea tatalui i-a
intrerupt destinul pt ca nu va mai avea banii sa mearga sa studieze in strainatate, va fi un umil
secretar in casa unui bogat al vremii. In tribulatiile lui Pavel, chiar cand umbla in nestire pe
strazi, se pot interpreta semnele prabusii sale interioare. Isi doreste singuratatea pt ca atunci nu
se poate preface, dar ii este frica de demonii sai interiori cand ramane singur. In finalul cartii
Pavel secva sinucide pt ca lupta aceasta interioara l-a epuizat, pt ca e un pers scindat si incapabil
sa gaseasca implinirea in eros. Si daca iubirea pt Pavel devine o capcana, moartea ii apare ca o
izbavire.
Nu e sg pers care doreste sa se sinucida, cinismul acestor pers din Intoarcerea din rai
este si o forma de a imblanzi crizele, sunt neadapatati si macinati de ambitii, constransi sa
accepte roluri sociale care ii conduc la ratare.
Huliganii- continua romanul Intoarcerea din rai, unele pers trec de la un roman la altul,
istoria degradarii fam Anicet este urmarita mai departe. Fratele mai mic al lui Petru dev pers
principal, Pavel, care este marcat de moartea tatalui si sinuciderea fratelui, este marcat de
saracia totala a familiei. Este un roman alc din secvente juxtapuse care nu resprecta o desf a
unui fir narat, ci se dezlantuie in fct de capriciile memoriei pers. O lume farimițată si o structura
puzzle a romanului.
In vol aparut mai tarziu, Cioran ii multemeste ca i-a trimis romanul Huliganii. Este
romanul fatalitatii noastre secrete. E Ionescu- romanul este o marturie despre mediocritatea
intelectualilor vremii noastre de la care mantuirea nu mai poate veni.
A oferit imaginea unei generatii in descompunere care se prabuseste. Petru, fratele mai
mic al sinucigasului va deveni mult mai cinic decat pers din intoarcerea din rai. Moartea tatalui,
sinuciderea fratelui si saracia- e un pers impins la gesturi amorale si pt a supravietui. Tehnica
narat se modifica acum, E renunta la monologurile interioare ale pers si fol conventia narat
omniscient inserand scrisori intre pers.
Petru devine un om al actiunii, este cel care si-a trait mult mai devreme crizele si asta
l-a dus la amoralitate ca o forma de a rezista. Narat omniscient- descrie case, familii, relatii
intre familii. Dupa sinuciderea fratelui Petru ramane singurul care trebuie sa isi intetina mama
si nu stie cum, saracia si degradarea unei familii importante, candva bogate, sunt descrise de
narat omniscient: mobila desperecheata, frig. Prozatorul nu isi disculpa pers, insa ofera
introducerea in amoralitate. Petru evolueaza pe alte coord decat fratele sau, isi construieste
imaginea tanarului dur care poate face orice, care nu este impresionat nici de femei, nici de
prieteni. Dar asa cum fratele sau era un cucerior pt ceilalti, Petru este un dur, dar de fapt este
un slab care are nevoie mereu de sprijinul celorlalti. Primeste bani de la Nora (prostituata) pt
ca nu are mancare acasa, este frig, dar in fata prietenilor el poate face ce vrea, lui i se cuvine
totul.
Ajunge profesor de pian in casa fam Lecca, casa aceasta este descrisa din perspectiva
unui narat omniscient, o fam de maniaci, batrana picteaza convuksim, dl viseaza la stramosi
astronomi, una dintree fiice are crize, cealalta se indragiseste de Petru si din cand in cand ii
marturiseste ca vrea sa plece din casa aceea in care innebuneste.
Petru e si nu e cinic. Merge prin ploaie si furtun sa ajunga la casa Lecca sa primeasca
banii pt ca nu are nimic de mancare. Ajuns in casa Lecca, ud complet este dezbracar si imbracat
de cele 3. Petru este prin in acea casa de manieci, este si cinsimul real sau afisar al pers care o
convinge pe eleva sa să fure bijuteriile. Tptul se termina tragic pt ca Petru isi gaseste mama
spanzurata de rusine, nu mai suporta saracia si nimic nu se implineste din ce credea ca va reusi.
E surprinde si blestemul unei familii, sg supravietuirot, Petru care era deja marcat de
moartea tatalui si sinuciderea tatalui va contempla si sinuciderea mamei. Indiferenta lui Petru,
rautatea sa, cinismul său sunt justificare de toate aceasta prabusire a familiei.
In Huliganii- se sugereaza in cateva locuri ca ar fi tinerii care cred in ei si totusi nu toate

pers corespund acestei definitii. Termentul huliganii nu este definit in totalitate in acesr roman.
Sunt si alte pers in jurul caruia se construieste romanul. Mitica- cel care e victima unui
amor, pasiune, blestem, e analizat procesul de descompunere a pers; E a satirizat tipul de amor,
pasiune si blestem pt ca acest pers ajunge sa se autodistruga, este captiv fantasmelor sale,
interpreteaza orice semn, orice cuvant punand in legatura cu iubirea lui refuzata. E un pers care
se arunca in alcool si abjectie incercand sa uite, dar ajunge complet distrus.
Alexandru- este poate cel mai imoral dintre ele, cel care isi imagineaza o viata eroica,
se imagineaza a fi omul faptei, el este cucerirotul fara scrupule, nu Pavel din IDR, nu are
scrupule cand provoaca sinuciderea unei tinere si este gata sa se logoseasca povocand suferinte.
Este pers caruia ii rezerva cele mai mari sanse de reusita sociala, este cel care ar putea intra in
politica, sa se indrepte spre extrema dreapta. Oricat ar fi de abject, pers este victima propriei
pasiuni, are ceva din Ragaiac pt ca este atat de intrat in scenariile pe care si le imagineza incat
isi rateaza exostenta.
Petru este pers obligat sa devina cinic pt ca asupra lui s-a extins blestemul fam, un sg
pers se aproprie de idee de huligan, aceasta este Alexandru.
Schimbarea strategiilor narat de la intoarcerea din rai la huliganii si e p sch in acord cu

tipurile de pers pe care le propune in cele 2 carto, era nevoie de o privire balzaciana in huliganii
pt a surpinde nebunia, distrugerea familiilor. Locul monologurilor int in IDR este luat de locul
epistolei din huliganii.
Curs 13
Mihail Sebastian
-Ascensiunea gărzii de fier, rebeliunea legionară, convulsii sociale.
Cum am devenit huligan: Prez. Numeroasele atacuri la adresa aut
Mihail Sebastian cu numele Iosif Mondel H- a mai publicat un poem sub pseudonimul
„..”. in epoca, pt un evreu roman, dar caruia i se contesta calitatea de roman, alegeera uniu
pseduo rep si dorinta de a se incadra in lit romana. Pseduo nu rep o renuntate la identitatea, in
1926-1927 H isi ia pesudeo Mihail Sebastian. Acest pseudo rep dorinya de a fi considerat aut
roman. Pseudo pt aut de origine evreiasca sunt mai importante, atacutile din presa antisemita a
vremii s-a concentrat pe dez unei adevarate identitati si implicit pe contestarea calitatii de aut
roman.
In 1932- H dev MS publica „fragmente dintr-un caiet regasit”- S publica/trans notatiile

de jurnal ceea ce inseamna ca dincolo de conventia autenticitatii jurnalului exista si intentia lui
S de a folosi tehnica jurnalului intim care dev eseu sau roman. Tot in 1932 publica un vol inegal
de nuvele „femei” – tematica fem intr-un vol de nuv semnificat prin titlu.
In 1934- publica un roman care fol tehnica jurnalului, conventia jurnalului intim „ de
2000 de ani” insotit de „cum am devenit huligan”, un fel de dosar al receptarii. In acest dosar
MS dă o replică, analizeaza majoritatea atacurilor pt ca este atacat si in presa evreiasca, si in
cea de extrema dreapta/stanga si mai multe luni este considerat un evreu antisemist, este
consderat bolsevic si un discipol acultator al lui Nae Ionescu care se indreapta spre extrema
dreapta. Aceste atacuri dezv convulsiile politice, sociale si adresivitatea din epoca. MS
surprinde enormitatea ecuzatiilor aparute si in rev echilibrate de prestigiul precum „viata
romaneasca” dar si in gazetele de extrema dreapta.
In „adevarul literar” din 1934 „de 2000 de ani” este considerat primul roman rasist
romanesc. Aracurile sunt det si de prefata lui Nae Ionescu (prefata este ceruta cand ziarul nu
vireaza spre extema dreapta. Articolele nu sprijineau direct extrema dreapta, asadar cel mai
logic lucru pt MS, care colabora la ziarul Cuvantul, era sa ii solicite prof sau o prefata. Aceasta
prefata este scrisa dupa noiembrie 1933 cand, deja, antisemitismul se generalizase. Dupa
noimebrie 1933 Nae I isi schimbase dscursul si scrie o prefata care prez filosofic antisemitismul
si o publica: nu a dorit sa il cenzureze pe NI si era inca un mod de a dezvalui antisemitismul
epocii). Aceasta prefata e un text care apeleaza la sofisme, el biblice numai pt a justifica
antisemitismul. Daca in epoca aceasta prefata i-a adus cele mai multe atacuri lui MS, cititorii
de astazi ar trebui sa ii fim recunoscatori pt ca ne deschid ochii sa vedem deriva intelectualitatii
din epoca.
De 200 de ani are la baza conventia jurnalului intim, are o structura fragmentata mizand
pe acumularea de secvente, de notatii ale pers narator. Asadar, cititorii au in fata notatiile de
jurnal ale pers. In aceasta structura de roman bazat pe conventiile jurnalului nu exista conventie
narativă. Scrierea la pers 1, subiectivitatea si fragmentarismul sunt trasaturile de baza.
Naratorul nu poarta un nume, si una dintre confuzii este aceea de a confunda vocea pers narat
dintr-un roman sub forma de jurnal cu vocea aut. Vocea din „de 2000 de ani” nu este vocea lui
MS.
Aut foloseste el biografice, dar le transfigureaza si lecturile care cauta chei ale
romanului, adica identificarea pers din roman cu pers reale, lectura aceasta a fost sursa celor
mai mari confuzii. E o conventie literala si aceasta scriere sub forma de jurnal. Notatiile pers
narat nu sunt notatiile intime ale lui MS. Prelucreaza elemente si anumite date biografice, dar
cei care incearca sa citeasca ca un roman cu cheie ofera o interpretarea nepotrivita a cartii.
Nu are o structura narativa, dar surprinde contextele istorice si convulsiile sociale din
perioada 1921-1933. Am putea spune ca exista 3 mari secvente:
1. 1921-1923 o perioada marcata de marile scandaluri univeristare, de

foarte multa violenta, studentii evrei sunt batuti si scoti de la cursuri de studentii romani.
Persecutiile, bataile, atacurile sunt antisemitismul care se generalizeaza in mediul
universitar, sunt dezvaluit prin notatiile pers narat care este obligat de toata violenta din
jur sa isi constientizeze conditia de evreu. Nu mai e un simplu student, ci e studentul
evreu care nu mai are voie sa intre la cursuri, care e urmarit si batut in universitate
alaturi de ceilalti colegi evrei. Secventele surprind agresivitatea, bestilitatea
universitatilor. Bataile repetate, persecutia. Tot in aceasta parte este descris mediul
mizer si deprimant al caminelor studentesti. Studentii nu mai au bani sa maanve, sa faca
focul, se arunca in alcool, in jucuri de poker. E un roman alc din secvente care le
juxtapun, propun o trecere din lumea Bucurestiului iin lumea Brailei.
MS transforma prin pers sau narat multe secvente in secvente de eseuri, aceasra
voce din carte(aut jurnalului) se analizeaza, vrea sa caute vinovatia, incearca sa isi
disece reactiile, sa inteleaga daca dorinta sa de a ramane retras intre carti poate sa il
salveze. Totul este din perspectiva pers care propune notatii de jurnal, totul e subiectiv
si nu putine sunt contradictiile pt ca aceste pers incearca sa isi analizeze reactiile, se
contrazice de la o zi la alta: azi e fericit ca a luat examenele, a doua zi depresie, a treia
zi frica, revolta, neputinta de a se apara. Toata cartea ne provoaca sa meditam la tema
fricii, a neputintei, retragerea printre carti, identitatea, relatiile cu ceilalti, iubirea ca
forma de a uita tot ce se intampla in jur. Excluderea sociala, mizeria ne provoaca un
autoproces de autodefinire: pana acum eram student, toate reactiile celorlati il fac sa se
gandeasca in ce consta indetnitatea sa evreiasca si incercand sa isi defineasca identitatea
evreiasca isi amineste si cele 2 ramuri ale famielei: dupa tata Braila, oameni
intreprinzatori, omul obisnuit sa lupte care vb aspru romana. Si ceilalti, partea
moldoveneassca a mamei, cei crescuti printre carti aplecati asupra studiului talmudului
si mersul la sinagoga, oameni predispusi spre angoase.
se simte izolat ba chiar priveste negustorii hazlii, grasi care se ocupa de
pravaliile lor si se simt bine. Pt ei ceea ce se intampla la Buc e prea departe.
Unul dintre frag cartii in care pers se dezice de aceasta forma a evreitatii a
constituit un act de acuzare, a fost folosit pt a-l acuza pe S si ca e un evreu antisemit.
Totul pleaca de la neliniste unui pers care incearca sa isi defineasca identitatea. Isi
aminteste de strabunicul ceasornicar si de linistea celui care isi petrecea timpuol
mesterind, isi aminteste de dîrzenia tatalui, isi aminteste fragilitatea si angoasele celor
crescuti in ghetou „la lumina lumanarii aplecati deasupra cartilor”.
Pers narat este obligat sa realizezeste in ce consta evreitatea sa pt ca i s-a anulat
calitatea de roman si toata aceasta lupta interioara este ilustrata si de juxtapunetea de
fragmente, partile contradictorii sunt surprinde de pers in notatiile sale. Sunt momnete
cand detesta colegii evrei pt ca il obliga sa reactioneste su il obliga sa reactioneze.
Sunt notatii din noptile de insomnii ale pers, sunt reactii ale pers.
Asteptarea revolutiei, in multe fragmengte este descrisa nelinistea, unii au
discursuri bolsevice, sunt replicile unor pers surprunde in replicile altui pers. Pers sau
noteaza niste discutii despre bolsevism, despre revolutie sau dezbateri despre sionism
sau chiar pers care scrie caietele se indoieste ca sionismul ar fi o solutie.
Prima intalnire cu un profesor, numele pe care il da S acestui pers este peiorativ

„Ghita Blidaru”. Nu e un pers complet negativ, in cateva fragmente pers care incearca
sa scape de bataie se refugiaza pe un hol si gaseste o sala in care intra si ajunge la un
curs cu putini studenti; ca sa nu fie dat afara si batut incepe sa ia notite si isi da seama
ca vizinea acestui prof este fascinanta, ca discura economie politica altfel, are un stil
liber si contrazice dogmele disciplinei. O vreme merge la aceste cursuri pt ca rep o oaza
de normalitate.
Alta scena in care pers este batut si cere dreptul profesorului, iar aceste ii
raspudne „si ce vrei sa iti fac eu?”. E clipa in care admiratia trebuie sa se sfarseasca, il
darama pe pers narat, insa Ghita Blidaru il inalneste intr-o librarie, il invita la el acasa,
il invita la discutii, plimbari prin Bucuresti si fascinatia creste.
In aceste scvente, pers prof are elementr de cinsim si reactii dezinteressate, dar
pe de alta parte exercita fascinatie asupra tanrului si este dispus sa il ajute. Este cel care
il convinge pe pers narat sa isi schimbe studiile, sa renunte la avocatura si sa devina
arhitect „sa investe sa calce pe pamant”. Doreste sa ii ofere o solutie, sa ii deturneste
traiectoria pt a-l scoate din mediul care ii provoaca angoase.
1. Violente universitate, escaladarea violentei, antisemitismul din univ si

persecutiile.
2. Partea a 2-a surprinde o perioada de acalmie dupa 23-24, o perioada in
care, violentele antisemite par a fi tinute sub control. Se schimba si naivitatea pers
narat care crede ca toate au trecut si apar si pasaje autoreflexive, crede ca reactiile
lui din anii trecuti au fost exagerate, ca trebuie sa rupa acele notatii., ca a fost impins
spre autoanaliza si este o linistire a pers dispus chiar sa inteleaga formele primare
ale antisemitsimului, sa creada ca a fost o boala de tinerete ca toate au trecut si pot
fi uitate. Nu e o justificare a antisemitismului, ci este o dorinta de convingere ca
acea etepa de violenta a trecut. Pers narat incearca din nou sa isi defineasca
evreitatea si de data aceasta cauta sa se elibereze de un fond obscur, sa creada ca e
ceva in structura lui care l-a impins spre aceste autoanalize chinuitoare. Isi continua
studiile de arhitectura, isi gaseste linistea in atelier, ii place sa modeleze plastelina
si ajunge sa lucreze impreuna cu altii la un proiect occidental in sud in satul Uioara.
In afara Buc, in afara conflictelor univ, santierul si construictia.
De data aceasta, prin notatiile pers, Sebastian surprinde alte conflicte din
societatea romaneasca: cele ce au la baza incercarea de modernizare a Romaniei.
Americanii doresc sa exploateze petrolul si pt aceasta dezloaca un sat intreg si
contruiesc. Proiectul la care partivcipa pers narat, acum arhitect, il fascineaza, are
sentimentul implinirii, numai ca linistea este doar aparenta. Din nou conflicte pt cei
care vor sa ecploateze, conflicte mohnite care ajung sa tulbure atomosfera aparenta
si mondena. Pers narat inca are impresia ca tootul a fost uitat si este dispus sa caute
cauzele framatarilor anterioare. Este interesanta intalnirea cu unul dintre cei care
probabil l-au lovit candva, Marin, care devine prietenul sau si discutiile cand Marin,
care afiseaza prostul gust si vulgaritatea, vorbeste intentionat cu dezacordurile
sudice. Este interesant ca in discutiile cu acest pers, pers aut de jurnal aproape ca
este dispus sa accepte si violenta tinerilor din anii trecuti impotriva sa.
In mintea pers narat, Marin si restu, poate s-au cumintit, de fapt pers se
autoiluzioneaza. In aceasta alcamie urmeaza o perioada in Franta cand pers narat se
ocupa de o filiala a americanilor si sa vada terenuri unde s-ar putea construi.
Notatiile descriu lumea pariziana, spectacole si linistea acestui pers care pare sa fi
depasit toate crizele de identitate si frica care il stapaneau. De la Paris noteaza ca
totul este linistit, este o liniste aparenta pt ca e suficient sa apara un cunoscut din
tinerete care sa il anunte ca totul e un butoi de pulbere si va vedea cand ajunge la
Buc.
Pers narat nu este atotstiutor si il lasa sa se autoiluzioneze, sa propuna
interpreyari contradictorii, sa intre in dispute cu bolsevici/revolutionari. Intoarcerea
la Buc il arunca intr-o lume care nu mai este calma si sta sa explodeze. Cele mai
interesante fragmente sunt cele dintr-un loc, un fel de carciuma unde se aduna f
multi tineri, unii abia iesiti din adolescenta care dezbat la nesfarsit nevoia revolutiei.
Nu au bani, fumeaza tihari ieftine, sunt revoltati si isi doresc prabusirea acestei lumi.
Unul dintre pers spune ca e seceta, ca vrea sa vina ploia, sa se schinbe ceva nu
conteaza cum (sa ploua cu grindina, sa distruga tot). Se simte o fierbere a generatiei
care viseaza la un cataclism, ceva care sa sparga lumea in care se afla.
(APROPIEREA DE HULIGANII).
Pers narat noteaza ca e iluitor ca pe strazile din Buc se triga „moartea
jidanilor” si nu se opreste nimeni. Aceatsa moarte a atat de fireasca incat se striga,
se vand ziarele.
Finalul este deschis, reintalnira cu Gh Bligarau caruia ii construieste o vila

la Snagosv si pune tot sufletul in acea casa ca semn de admiratie pt profesor, pers
narat nu se mai autoiluzioneaza, insa incearca sa discute, observa ca seful lui, Vieru,
sustine in fata sa antisemitismul economic. Pers incearca sa ii demonteze arg si ii
explica ca e inutil. Vieru cu reputatie de om integru ajunfe sa sustine in fata
colegului si aproape prietenul sau antisemitismul. Pers care noteaza inceraca sa
explica ca niciun arg in fav antisemitsimului nu fct. Inacearca sa ii lamureasca si sa
ii spuna ca discutia nu mai are nici un sens.
Vieru ajunge prin vocea acestui pers, prin ceea ce noteaza in fragmente, e o
prez a antisemitismului a elitelor, considerat normal, ar rezolva niste probleme
sociale si profesorul Gh Bligaru nu se mai sfieste in final sa isi exprime, fata de cel
care i-a consturit casa, a fost discipolul sau, antisemitismul.
Aceasta carte, mizand pe conventia jurnalului, inregisteaza dezbateril

interioare, ecolul din sufeltul pers care noteaza si invita la reflectie. In finala revine
tema identitatii afirmata prin dubla identitatii in pofia a tot ceea ce s-a intamoplat
in jur.
Curs 14
1. Intelighentie- intelectualitate pt pers din acele medii nu ar fi un termen potrivit.

Termenul acesta cuprinde si mici invataturi de tara, preotimea si cei care sunt slujbasi
ai statului. Nu avem de aface cu intelectuali, sunt mici slujbasi ai statului. Vorbim
despre mediul din Trans din Imp Austroung si de rap acestor pers cu legile autroung.
Fresca socual politica si descr intelighentiei: 2 planuri ale romanului care se
intersecteaza pe tot parcusrul cartii si urmarim istoria fam Herdelea, rap cu puterea,
mediul din Jidovita, organizarea sarb romanesti, a balului si obs el comice,
provincialismul. Partea politica care apare in planeul al 2-lea, alegerile, deputatii
maghiari si cei romani, negocierile pt voturi. Sunt scene puse in paralel cu cele din
Caragiale, numai ca la R e omniscenta. Narat omniscient care lasa locul pers sa se

prezinte si secventele dramatizate, dialogurile, secventele care surprind intersactiunile
intre pers. SCHEMA PT FIECARE SUBIECT SI SECVENTE DIN TEXT: 2-3 SCENE
REP SI SA URMARIM STRATEGIILE NARAT: inverventiile narat omn, vocea narat.
2. Padurea spanzuratilor: sublinierea stragiilor narat si a planurilor romanului in mare si
discutam despre faptul ca romanul nu e doar de razv, prez obsesiile pers Apostol Bologa
si incercam sa urmarim prin secvente si crizele acestui pers, raporturile sale, relatiile cu
tatal absent si figurile dominatoare, criza mistica si cautarea unor certitudini. Acest pers
ajunge sa se inroleze, traieste o criza interioara declansata cu multy inainte de trimiterea
lui pe front. Sa urm scene imp pt a suprinde crizele pers: cand apare grabit omul datorie
care e o masca care crapa, narat omn inregistreaza gesturile pers, replicile sale
fragmentate, modul in care incearca sa para un om al datoriei, ajunge sa se incurce in
fraze si cum il surprinde privirea din ochii spanzuratului. EL CLARE DIN SECVENTA
RESPECGTIVA. Discutiile de la popota intre pers dezv obsestiile pers, dezertarea lui
e ca in transa, nepregatit, ducandu-se aproape spre moarte. Obsesia luminii: reflectorul
si scena finala. Strat narat, rel intre scena de inceput si scena finala. Alegem un
fragement, doua si incercam sa obs rel intre narat omn si pers si felul in care se
construiesc vocile pers (lui A. Bologa). Pt R, replicile sunt esnetiale pt constructia pers.
Felul in care crizele eroului sunt sugerate prin replicile sale, rel intre simboluri:
intunericul, crucile, cimitirul, lumina din ochii spanzuratului, reflectorului care
patrunde in constiinta pers.
3. Gorila: roman politic, a fost trecut in zona romanelor minore ale lui R pt ca a fost
publicat in perioad delirului legionar si e un roman care radiografiaza realitatea politica
si mediile gazetaresti. Tema romanului si de aici sa deducem de ce acvest roman a fost
trecut in plan secund. Apoi, insistam asupra elementelor surprinse de R din societate,
planul social-politic, expansiunea discursurului antisemit, redactiile de ziar si rolul pers
pahont pt ca prin acest pers R sugereaza trans unora din elita in mediul tot mai violent
interbelic. Urmarim partea de fresca social politica, secvente: defilarea celor din fratiile
de cruce, discutiile la redactie cand toti incep sa isi asume discursul extrmeist si
urmarim strategiirle narat: narat omn dar este extrem de dinamic prin scenele dialograte
si ne putem opri sa sugeram asemnarile intre pers Pahontu si Ap. Bologa pt ca exista
acelasi nucleu obsesional. In gorila avem un pers care face leg cu romanul Ion, Titu
Herdelea si urm rap intre aceste 2 pers, modul in care R merge pe conventia veridicitatii
pt ca isi propune sa aduca cit aproapre de relitatea social politica din acea vreme.
SCHEMA CU IDEILE PE CARE VREM SA LE SUSTINEM SI CAUTAM

SECVENTE SEMNIFICATIVE SI NE NOTAM DIN TEXT CATEVA LUCRURI.
4. Hanul Ancutei: el din text, cum se construieste imaginea hanului, era apropae cetate, e
inafara drumurilor obisnuite, spatiu ocrotiror unde este surpendata istoria. Timp: demult
se dugereaza un timp diferite de cel al ist obisnuite si ne referim si la timpul povestilor
pt ca avem timpul rememorarii, timpul povestilor si fiecare dintre pers care are de trans
o invatatura aduce in prezent o poveste de demult. Avem un prezent care ii aduce
impreuna pe povestitori dar fiecare poveste trimite intr-un trecut mai apropiat sau mai
indepartat, de demult. Urmarim sintagmele sau replicile care tirmit la acel trevut
indepartat. Se construieste si un timp mitic pt ca fiecare poveste transmite o invatatura
de demult. Hanita aduyce acel trecut in prezent, ca mama ei zambeste, tot asa era.
Urmarim ritualurile povestirii, transpune in HA ritualuri, ceremoniile bizantine, nu se
intra abrupt in subiect, toti se inchina celorlalti si stabilesc cu cei care ii asculta o rel
ceremonioasa si exista o poveste de la HA care curprinde strategiile narat ale lui
Sadoveanu ”nu așa se spune, zi cum a dfost...” strategiile narat: 2 moduri de a spune
povestea: cel simplu rezumand si vocea care vrea sa zica exact cum a fost.
5. Baltagul: Palologu si Manolescu demonteaza cliseele despre S ca ar reproduce
secnariuil din Miorita, de fapt mottoul a dus in eroare multi critivi si structura romanului
este cu totul alta decat in Miorita. Cautam el dif: Nechifor e omul instarit, casatorit, nu
e ciobanul din munti, rel de familie, rel cu ceilalti si surprindem traseul Vitporiei Lipan
pt ca are rolul de restabili ech, de a oferi kiniste celui ucis di de a-si inita fiul sa treaca
prin toate probele si sa ia locul tatalui. Secv ale dialogului intre mama si fiu, cum isi
pregateste fiul sa ia locul tatalui.
6. Zodia cancerului: de precizat sursele lui S, in ce perioada isotirca e plasat romanul.
Rolul abatemul de Marenne, strainul diplomat si care patrunde in Mold si S fol strategia
narat: prez secvemte din Mold vremurilor prin ochii unui strain si este o strategie narat
pt ca uimirile abatelui ii ofera narat omn dar si pers ocazia de a prez mentalitati, locuri,
obiceiuri, conflicte. Secvente: cand ii aduce abetelui borsul de potroace- sa surprindem
cum incearca sa reconstituie o varsta a Mold subliniind mentalitatea oamnelor care pot
citi semnele nat dar si decaderea: desc Mold din acea epoca prin ochii unui strain educat
si uimit de ceea ce vede. Umorul si inonia din vocea narat si felul in care e construiect
secv dialogate/dramatizate. Biling pers, si pers care trecem lejer de la o lb la alta.
7. Ultima noapte: urmarim cele 2 planuri ale romanului, conventia narat, pers narat,
scrierea la pers 1, urmarim cum pers narat isi analizeaza obsesiile in rpima parte si
crizele de gelozie- concentrat asupra sinelui in rpima parte si cauta ceritudini, este prins
in dileme filosofice, traieste si o criza a identitatii, incearca sa isi explice trans Elei reale
sau daor imaginare. Relatiile si analiza geloziei: intoacerea spre sine, toate
interpretatile. Partea a doua fol junralul si notatiile de razb ale lui CP sunt mai aproaoe
de maniera din Stendhal, pers e prins in tot ceea ce se desf in jurul sau, nu se mai
orienteza spre sine si spre autoan. Secv ne-a acoperit.., se obs absurditatea razb, detaliile
tragice sunt surpinde de un pers care nu poate gasi o logica a razb, acest pers trece de
la crizele erotice si analoza geloziie si incercarile de a-si fundamenta superioatatea
psiho la dorinta de supravietuire si ca este impins sa part la razb. Experienta rasp nu rez
nimic, pers nici nu mai cauta rasp la dileme sale int si doar este prin in mecanismul
razb. La petrescu razb nu mai are nimci eroic, discutiile intre ofiteri la R in Pad
spnazuratilor si coborattea intentionala in banal la Petrecu,. Dezertarea lui Bologa e
provocata de un conflict major si e in transa pt ca acest pers era deja de crizele interiaore
insa la Petrecu dezertarea esta una det de gelozie. S-ar spune ca P coboara temele mari
in banalitate si obs e un joc intertextual intre cartile lui Petrecu, aflam care a fost
destinul pers din cealalta carte. Finalul ramane unul deschis, am presupune ca pers s-a
vinidecat trecand prin experienta razb si totusi nu e asa.
8. Trategiile narat: urmarim convetia pers narat, autoanalzia, felul in care toaye celellaye
pers si mai ales Ela sunt consturite din perspectiva pers narat. Cum pers narat este prins
in valmasagul razb si descrie totul privind indeapropae fara a incerca sa ofera o
explicatie si fara a cauta un tablou de ansamblu. Pers narat care se autoanlizeaza in
prima parte si toate eprs sunt construite din perspectiva sa, in a doua parte esyte pers
care nu poate avea nivi o privire de ansamblu asupra raz, inregisteaza doar secventre,
franturi. Rap intre cele 2 parti ale cartii.
9. Patul lui Procust: structyra romanului, conventiile narat, junalul, scrisprile, fiecare
dintre pers Fred, dna T ofera yuj tip de text si este conventia neliteraturii deoare atat
epistolele cat si jurnalului pers Fred sunt cons neliteratura, de aceea romanul lui P merge
pe conventia ca pune impreuna niste texte neliterare, texte scrise de pers.
Anticalofilismul lui vine din lit care se face din nelit, practic acesr roman stabileste alta
coventie de lit cu citit propunandu-i texte ansamblate sugerandu-i ca ecele texte sunt
autentice si nu lit, dar e o conventie pt ca pers scriu scrisori, pers scriu jurnal. Conventia
cartii sustine anticalofilia in sensul ca se propun ntexte nelitaterare scrise de pers.
Petescu doreste sa se indeparteze de ideea de lit frumoasa, de estetic. Refeire la notele
de subosl si la insertia a unor texte gazetaresti in note si cum este prez info despre alt
pers: destinul lui Gheorghidiu.
10. Hortenia P. Bengescu: critica temaitca, lumea citadina, e un roman citadin, lumea cit
pe care o surpinde si vedem ca este si o parte de fresca sociala. In discutia despre
snomism ne bazam pe dublicitatea, dualitatea pers si secretele ascunse, despre mastile
socoale ale pers,de la dr rRim pana la trans lui Lica Trubadului. Urmarim dualitatea
acestlor pers, secretele lor, importanta acodatat concertului ac ev monedent, pregatirea
aceslui concert si rolul pe care il are, transarmarea Adei in printeza prin casatorie. Trans
lui Lica Trubadurul de la pers de mahala pana la dl introdus in inalta societate.
Geografia, univ citadin, spatiile, locurile, dualitatea pers, strategiile de ascundere a
secretelor de fam, rolul concertului si cum se manifesta snobismul.
11. Titlu, strategii narat: e o sch de la scrierea la pers 1 trece la narat omn fol pers refelctor
din perspectiva carora sunt prez eventimentele, intalnirea. Pers reflector: Emili, Nori,
sunt lasate de vocea omn care cedeaza locul pers reflector care au o persp limitata
asupra intamplarilor si se creeaza un efect asupra persp diferite, asupra ev si asupra
pers. In acelasi timp, vocea omn lasa loc in multe secvente pers sa intervina, sa
dialogheze, sa descrie: rap intre vocea omn si pers reflector care vin cu pers limitata si
modul in care se construiesc pers dif in constr pers: Cum e vazut Rim de pers reflector
si micile dif intre vocea omn si vocile pers ref, nu corespund intotfdeuana si de aici
provine complexitatea pers. 2-3 secv in care apare pers refeltor si sa urm relatia. Secv
in care pers constuiresc discurusi si se intalnesc in dialoguri: tehnica conversatiei.
Trecerea de la un pcunt de vedere la altul, de la vocea lui pers la alta. Analiza psiho:la
HPB dimnesiunea corporalitatii si cea psiho sunt puse in relatie, apare sintagma corpul
sufltesc, descrierrea maladiilor si surprinderea deradarii prifice a pers. Insista pe rel
intre suferintele ascunse si manifestarile lor somatice, corporale. Aceasta leg intre corp
si suflet este suprinss de autoare prin mai mute forme: inregistartea bolii, descirerea
secretelor din jurul unor suferinte din pers vocii omn, scene, repicile pers cand incearca
sa explice sau sa ascunda si vin si comentariile sau rememorarile pers reflector. Trma
eraditatii, rel intre corp si suflet sunt surpinse in roman prin secvente si e o ocazie de a
construi psiho pers Maxentiu, rememoralirea amontirilor si traumelor- mama nu l-a
lasat sa se odihneaza si e din pers narat omn, remorarea unor traume, boala. Pasajele
aminitte de vocea omn in care Maxentiu remoreaza si replicile lui in care isi dezv
crizele. Aici H nu mai recurge la monolog int ci este surprins fluxul gandiiri, obsesiile
pers din perspecova pers martor.
12. Urmuz: urmuz anunta prin paratext, titlu ca ar respecta conventiile prozei trad, si de
fapt prozele sale sunt deconstruciiti, romanul in 4 parti nu e roman; lasa impresia ca
ofera descriere in stil balzacian si in int frazelor sunt conflicte semanice si alaturari
absurde, propune acei hrinizi si omul mecanomorf. Lasa imoresia ca surprinde o viata
de fam si toata fam e legata de un tarus, ar lasa impreia ca surprinde si rel erotice,dar
ele devin bizare pt ca sunt pdeudo pers, fantose ale pers, se joaca cu simboluri din
psihanalzia si ne fol pt a construi o identitate masc sau fem. Urmuz anunta ca va scrie
priza sociala si realista si deconstruieste pers sale, au psihologie dar sunt reduse la
cateva detalii si schitate prin suprapunerea unor el mecanice si altele care sugereaza
umanitatea. Plecam de la carat hibrid, nonuman al pers lui Urmuz si prin asta ataca
conventia de pers. Anunta prin paratext, titlu ca ar scrie proza sociala cu pers si de fapt
toate acestea sunt deconsturite, air figurile care apar sunt efecte sociale, nu pers in
acceptia anterioara. Urmuz ne interzice, distruge orice leg a textelor sale cu referentul.
Realtiile sugerate sunt produse textuale in acel cosmos infinit.
13. Mateiu Caragiale: cele 4 hagealacuri: 3 pers si al 4-lea povestitorul, e cartea, romanul.
Tipul de poveste pe care o propun cei 2 patazici si pasadia, calatoriile imaginare si sa
surpdinem rolul lui Pirgu, M Caragiale il lasa pe pers povestiror sa il caract drept
sufeltul scanrav la Buc. Rolul lui Pirgu, sufletulul Buc, este cel care ii poarta pe ceilalti
in medii diferite, lumea decazuta si amalgamata a Buc. O calatorie in istoroie prin
povestea lui Pasadia, un voiaj prin terot imaginate sau reale, prin povestea lui Pantazi
o calatorie prin mediile Buc in care Pirgu este calauza si celelalt hagealac sugerat in
text, pers pov innteionaza sa scrie o narat, punerea in abis, apare un pers scriit si
hagealacul sau este exat carrtea, dar este tot o conventie lit. Rolul cel mai imp ii revine
lui Pirgu si calaotria lui Pirgu ocupa si cel mai mult spatiu din carte. Sg pers caruia i se
imagienaza un destin, Pasadia moare si Pantazi paraseste locul. Si povestea lui Pantazi
si pasadia sunt din peprs unui pers care disimuleaza, care are ceva de ascuns, ambele
eprs au o structura duala. Cadrul in care sunt cinsturite povestile: camera lui Pantazi
sau Pasadia?, mirpsul, amalgamarea intre amintiri si reverii, nicunup dintre pers nu este
creditabil. Constructia pers, vocea pers, modaliatto de constructie a pers. Structura
duala, poarta o masca, Pasadia in refim diurn este..., in registru nocturn e ca in transa si
se lasa purtat in mediile decazute de cate Pirgu. Pers nu isi prez biografia, rememoreaza
si inventeaza, iar in cazul Pvestii lui Pantazi : secventele int, flori, parfumuri tari si
trecerea in reverie. Pirgu- rol de calauza, cel care isi deconstruieste iluzii ale pers, este
cel care deconstruieste porniri romantice, Pirgu joaca un rol la niv replicilor este cel
care schimba registrul si deconstruieste iluzii ale pers.
14. Gib Mihăescu: roman al obsesiei, cum se contruiesc obsesiile, sursele obsesiilor si cum
lecturile conduc la constructia imaginii; de la Marusea la rusoaica ideala. Pers se lasa
obsedat pana se comporta obsesiv ca ofiter, obsesia lui Ragaic contamineaza si alte
pers. Fol convebtia scrierii la pers 1 este f imp pt surprinderea dimensiunii patologice a
pers/, e cel care isi aminteste si cel care revine sa isi analizeste aceste porniri.
15. Rev obscevica, titlul, prez aramatei roamne, secventele cum sunt primiti refugiatii, trma
rev bolsevice si a refugailor. Analiza temaica si arg ca cenzura comunista nu avea cum
sa accepte acest pers. Secvente: cand sunt primiti refugiatii, abuzurile.
16. Calinescu: el balzaciene: avem in vedere acel narat estet si expert, scrierea la pers a 3-
a, includerea pers in lumea lor, constructia pers prin rap continua la mediul in care ev,
rolup descriilor orasului, hainelor, modul in care se construiesc acele tablorui de fam in
care sunt curprinse pers. Rap intre descriere si scenele dramtizate in care nrat omn joaca
rolul unui regizor si din Cartea Nuntii: secv din casa cu molii, acele camere si calnul
fam, ele de comic si de grotesc. Acelasi lucru si in Enigma ot
17. Huliganii: textul itinerar si spirtual, tema generatiie, cum sunt cinstruite pers. Crizele
pers, structura duala, felul in care isi ascund pana si in discursiri. Criza tinerei generaii
surprinse rpin cateva pers, rel intre ele si ratarea acestor pers, fiecare pers rateaza-
modul.
18. De 2000 de ani: conventia narat a junralului, care e o conventie narat, vocea pers aut de
junral nu trebuie confundata cu vocea scriit. Aceasta confuxie a fost facita in epoca pt
a descopei identitatea evreiasca a lui Mihiescu. Tema identitatii pe fragmente, nu are
structura narat, e conventia jurnalului si conditia evreului roman in contyextul epocii,
turburalruile antisemite din univ, raporturile cu cumonitatile evreiesti, problke esentiașa
a pers pus sa isi constietizezte conditia evreiasca. Incearca sa analizeze amintindu-si
bunicii, stranuniivii si ramuruile, incearca sa se asociueze cu bunicul ceasornicat si i
final isi afirma tripa identitate: roman, evreu si om de la Dunare.

Proză Interbelică Curs

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proză Interbelică Curs

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Simion Vasilica-Sabina

Proză interbelică- CURS

Volumul lui Manolescu a schimbat percepția despre S. Manolescu si-a propus sa

Transfigurarea aceasta a modelelor livresti este analizata de Manolescu. In „divanul

Ce rol au povestirile? Nu intamplator S se refera la misterele din Nemfis si numerele

Manolescu se opreste la o scriere a lui S care la prima vedere nu are mare

In a doua povestire, retorica bizantina orientala e marcata de tipare livresti. Calugarul i

In lumea lui S crestinismul si paganismul ofera căi complementare de cunoaștere, cititul

Dincolo de subiectul istoriei și de constructia narativa, exista aceasta constructie

Baltagul nu este o rescriere a Mioritei, in romanul Baltagul se comite o crima, in Miorita

In „zodia cancerului” avem un raspuns dat de S la descrierea Moldovei a lui Cantemir,

Romanul se deschide cu această anecdotă, iar această poveste cuprinde stereotipurile

Baltagul nu este o monografie a vietii taranesti pt ca boierii de la munte nu reprezintă

In Baltagul, structura incipientă este a initierii fiului, Ghiorghita primeste un baltag

Numele pers Vitoria = victorie, forta, Nechifor=cel care poarta victoria,

Dimensiunea magică, pagana, Sadoveanu ne obliga sa vedem, atunci cand merge la

Poate fi citita si ca o replica a lui Cantemir, dincolo de acesta constructie romantica,

Dimensiunea orientala care nu este dispretuita, Abatele de Marenne rep punctul de

Lumea Moldovei il surprinde pe calatorul strain prin o nespusa frumusete, e o lume

In „zodia cancerului” este varsta de fier, varsta degradata. Surpinderea mentalitatilor,

Lovinescu a insitat asupra nostaligei cu S si l-au asociat cu samanatorismul.

G Călinescu: o proza proustina propriu-zis in lit rom nu avem, avem pledoarii pt

In acest text, C Petrescu isi declara adeziunea la o tehnica narativa, la un model de

Petrescu ironizeaza narat omniscient, narat demiurg: vede de deasupra, priveste in

La Rebreanu avem romane polifonice: mai multe voci.

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

Publicat in 1930: dragostea si razboiul.

Romanul se deschide cu descrierea fontului. E o discutie la popota cu sotul care si-a

E un pers care descompune totul in secvente prin intermdiul autoanalizei. Proza

Exista si o doza de șarjare la Petrescu la acest tanar dezorientat. Stefan nu e marele

Partea a doua a romanului: Intaia noaptea de razboi

Intrarea in razb este scrisa in stilul stendhalian pt ca este imaginea confuza a

Petrescu reuseste sa surpinda frica care il domina si imposibilitatea de a gasi o logica

absurdului. E interesant ca razboiul il vindeca de manie, de gelozie pt ca prin comparatie cu

Experienta razboiului il trezeste, de data asta nu mai este nevoie sa se autotorutrese pt

Perspeciva de f aproape exclude orice pornire de a eroiza razboiul, fiecare nestiind

Romanul ii propune cititorului si o intelegere a reactiei de constiinta si mecanismul

Cand incepe razboiul, il arunca cu ceilalti si ii loveste de ceea ce voia sa recunoasca:

Patul lui Procust

E o conventie a renuntarii la procedeele litrare, dar si a dosarului cu existente,

Hortensia Papadat Bengescu

Debuteaza la „Viata romanească” fara a avea un program poporanist, sunt proze in

Balaurul –metafora razboiului si a trenului care aduce raniti.

E o incercare de a focaliza totul, BALAURUL este o metafora a razboiului si ramane

Ciclul Hallipa cu „fecicioarele despletite„ (1926 apare), titlul se refera la incalcarea

Foloseste in Fecioarele despletite mult mai sigur tehnica nartaiva discutata la

La descierea romanului, pers Mimi (reflector) ajunge la casa familiei Hallipa.

E o drama de familie, s-a intamplat ceva, dar nu se ofera o expliactie de la inceput, ci

Nu ofera o fresca sociala, se face o analiza a snobismului, a lumii bune, surprinde

O interesa mecanismele psihologice, ce anume ii face pe oameni sa intretina realtiile

La HPB nu se creeaza pers tipice, caractere, sunt ca niste marionete, caricaturi, de

Avem o analiza a snobismului: e un eventiment, toti se pregatesc si abia aici avem o

Opera aut este inegala, exista si el care amintesc de modelul proustian.

Profilul lui Urmuz este creat de o multime de exegeze contradictorii.

Sinuciderea lui Urmuz a ramas neexplicata si a alimentat contruirea unei legende, de

La Urmuz, T, Vianu nu discuta valoarea estetica a textelor, discuta constructia lor, In

Subversiunea ironica a detaliilor care par realiste devide tehnica importanta.

Ne amintește discuția despre Urmuz, el a devenit un mic literar. La cinstructia acestui

COMUNISMUL: Se scrie o pseudolit, avand in centru tarani si muncitoroi, o poezie

Poate fi vazuta si ca un manifest pt ca ar avea un soi de povestire politista, dar M declara

M Calinescu are un titlu desăre M Caragiale si plecand de la acest capitol si folosind

Craii de curtea veche – 1829

Pasadia aminteste si el pers din remember pt ca la fel ca Aubrey traieste cu schimbul 2