Sunteți pe pagina 1din 2

STRATEGII DE EVALUARE

ÎN CONTEXTUL REFORMEI EDUCAȚIONALE ACTUALE

Tudose Anca
Colegiul Național Militar ”Ștefan cel Mare” Câmpulung Moldovenesc

Evaluarea controlează şi condiţionează dinamica clasei, încât putem spune că nu există


învăţare eficientă fără evaluare. Ea acţionează în cadrul concret al clasei de elevi, folosind
instrumente specifice pentru analiza progresului acestora în grup şi individual. Metodele
tradiţionale de evaluare, echilibrând palierul probelor orale, scrise şi practice, sunt etichetate ca
principale metode de evaluare ce domină încă în desfăşurarea actului evaluativ din învăţământul
preuniversitar. Didactica modernă, studiile şi cercetările realizate în domeniul evaluării, precum
şi practica educaţională punctează că strategiile tradiţionale de evaluare au un caracter limitat, iar
aprecierea rezultatelor şcolare este utilizată adesea ca “mijloc de constrângere” a elevilor, pentru
a desfăşura o activitate de învăţare sistematică. Accentul se pune, de cele mai multe ori, pe
volumul cunoştinţelor asimilate şi rareori pe capacităţi, aptitudini, competenţe, descurajând
formarea şi dezvoltarea la elevi a unor abilităţi şi aptitudini creative. În practica şcolară s-au
îmbunătăţit metodele şi tehnicile de evaluare în scopul realizării unor corelaţii eficiente între
predare – învăţare – evaluare şi pentru a atinge dezideratele propuse pentru formarea
personalităţii autonome, libere şi creatoare.

Analiză comparativă între evaluarea tradiţională și evaluarea modernă

Evaluarea tradiţională Evaluarea modernă

 Expresiile cele mai frecvente  Este asociată grijii faţă de măsurarea şi aprecierea
folosite pentru denumirea rezultatelor;
activităţii de evaluare sunt:  Nu este un scop în sine, un simplu control, ci se
examinare, verificare, ascultare, realizează în vederea adoptării unor decizii şi
control, chiar dacă această măsuri ameliorative;
activitate se desfăşoară într-un  Pune accent pe problemele de valoare şi pe
context cotidian, şi nu la finalul emiterea judecăţii de valoare;
unui program de instruire;  Acordă preponderenţă funcţiei educative a
 Aprecierea şcolară sau verificarea evaluării;
se constituia ca moment separat  Încearcă să devină o interogaţie globală,
de activitatea de predare-învăţare; preocupată de promovarea aspectului uman în
 Acţionează cu precădere periodic, general;
realizând, de regulă, o evaluare  Acoperă atât domeniile cognitive cât şi pe cele
sumativă; afective şi psihomotorii ale învăţării şcolare;
 Se finalizează cu clasificarea  Se constituie parte integrantă a procesului didactic,
(clasamentul cadrelor didactice, nu mai este privită din exteriorul acestuia;
evaluare comparativă);  Dezvoltă tot timpul o funcţie de feed-back ;
 Nota sau calificativul  Tinde să informeze personalul didactic asupra
„sancţionează” învăţarea de către punctelor tari şi punctelor slabe ale eforturilor
cadru didactic; depuse, asupra eficienţei activităţii didactice;
 Selectează şi exclude anumite  Îşi asumă un rol activ, de transformare continuă a
domenii ale învăţării mai greu de proceselor de predare şi de învăţare, de intervenţie
evaluat:atitudini,comportamente,
trăsături de personalitate etc; formativă;
 Evaluatorul constată, compară şi  Devine un proces continuu şi integrat organic
judecă; procesului de instruire;
 Devine un mijloc de comunicare de informaţii
asupra stadiului învăţării, în vederea ameliorării
sau reorganizării acesteia;
 Evaluează cadrelele didactice în raport cu o
normă, cu criterii dinainte formulate;
 Criteriile sunt cunoscute şi de evaluator şi de
evaluat;
 Solicită o diversificare a tehnicilor de evaluare, a
metodelor, precum şi creşterea gradului de
adecvare a acestora la situaţii didactice concrete;
 Vizează deschiderea evaluării spre mai multe
perspective ale spaţiului şcolar (competenţe
relaţionale, comunicare; disponibilităţi de
integrare socială);
 Centrează evaluarea pe rezultatele pozitive, fără a
sancţiona în permanenţă pe cele negative;
 Oferă transparenţă şi rigoare metodologică;
 Caută să aprecieze şi eficacitatea ansamblului de
procese care trebuie să conducă la învăţare.

În contextul pandemic, resursele online au devenit un mijloc uzual în desfășurarea


activității de predare-evaluare. Profesorii s-au perfecționat și adaptat în a utiliza resurse digitale
diverse în activitatea didactică, găsind rețeta de echilibru între resursele tradiționale și cele
moderne. Astfel, platformele digitale de evaluare online au devenit o resursă ofertantă, asigurând
obiectivitatea evaluării prin diverse teste grilă, cu feed-back imediat. Totodată, s-a dovedit că
elevii sunt mult mai atrași de evaluarea digitală, decât de cea clasică, dovedind un interes sporit
în a rezolva itemii și a găsi răspunsurile corecte. Desigur, pentru evaluarea mai profundă și
analitică a conținuturilor, evaluarea tradițională, prin teste scrise sau evaluări orale, rămâne
varianta recomandată. Însă, obiectivitatea evaluării se atinge cu adevărat atunci când resursele
tradiționale se împletesc cu cele moderne, în concordanță cu cerințele pedagogice, cu programele
în vigoare și cu politicile educaționale actuale. Iată câteva exemple de platforme digitale ce oferă
mijloace de evaluare online:
https://eduboom.ro/
https://variante-mate.ro/bacalaureat/teste-online-bac-m1-m2
https://www.matematicon.ro/resurse/bacalaureat/teste-grila
https://platforma-edu.ro/teste-matematica-2/
În concluzie, evaluarea şcolară nu este decât un mijloc în slujba progresului elevului, nu
un scop în sine. Ea trebuie să aprecieze, înainte de toate, drumul parcurs de elevi: progres/regres,
trebuie să stimuleze activitatea elevului şi să faciliteze progresul său, profesorul trebuie să fie
neutru şi obiectiv pe cât posibil.

BIBLIOGRAFIE:

”Metode tradiționale de evaluare” - Damatar Lucia Brigitta


”Evaluarea – între tradițional și modern” - ccdmures.ro
”Noi perspective în evaluarea şcolară în viziunea pedagogiei interactive” - Mihaela Iacob

S-ar putea să vă placă și