Lucrarea de laborator 8.

REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR
8.1. PROBLEME REZOLVATE

Problema 1. Se consideră un colier de prindere reprezentat în două proiecţii ortogonale

(secţiune în planul vertical şi vedere în planul orizontal) (figura 1). Folosind regulile şi
principiile de reprezentare a asamblărilor filetate se cere completarea proiecţiilor cu elemente
de asamblare adecvate.
Φ22

30
70
48

R24

Fig.1. Reprezentarea în dublă proiecție ortogonală

a colierului de prindere

Mod de lucru: Pentru rezolvarea problemei de reprezentare a asamblării colierului se parcurg

următoarele etape grafice:

 trasarea dreptunghiurilor de încadrare după calculul spaţiilor libere situate pe orizontala şi,
respectiv verticala formatului;
 trasarea axelor de simetrie ale corpurilor geometrice ce prezintă simetrie axială (figura 2);
 trasarea proiecţiilor verticală şi orizontală, cu respectarea cotelor indicate în model (figura 3);

Fig. 2. Trasarea dreptunghiurilor Fig. 3. Marcarea planului de secţiune

de încadrare şi transpunerea proiecţiilor
1
 în urma analizei piesei se constată că fiecare ureche a colierului de prindere este prevăzută cu o
gaură de trecere de diametru Φ 22 şi, ca urmare, pentru strângerea colierului se recomandă
folosirea următoarelor elemente de asamblare:
• şurub cap cilindric crestat;
• şaibă plată;
• piuliţă hexagonală;
 se reprezintă, în proiecţia din planul vertical, primul element al asamblării (figura 4 ), cu respectarea
următoarelor reguli:
• diametrul tijei de şurub este mai mic decât diametrul găurilor (d tijă = 18 și se creează astfel
jocul);
• tija de şurub filetată este opacă şi, ca urmare, pe grosimea ei nu se vede în reprezentare
linia continuă groasă, cu care se reprezintă suprafaţa de contact a celor două piese;
• capul şurubului se aşează pe suprafaţa superioară a urechii colierului de prindere iar piuli ța
se așează pe suprafaţa inferioară a urechii colierului.

Fig. 4. Reprezentarea şurubului Fig. 5. Reprezentarea șaibei plate

și a piuliței

 se reprezintă, în proiecţia din planul orizontal, primul element al asamblării. Conform regulilor de
dispunere a proiecţiilor în planul orizontal se vede doar capul șurubului, iar crestătura se reprezintă
înclinat la 450 (figura 4);
 se reprezintă în proiecţia din planul vertical următoarele elemente ale asamblării: şaiba plată şi
piuliţa hexagonală, cu respectarea următoarelor reguli de reprezentare (figura 5):
• şaiba şi piuliţa se reprezintă în vedere (chiar dacă proiecţia este secţiune);
• diametrul piuliţei este D=2d tijă ;
• piuliţa este o prismă hexagonală şi, ca urmare, în proiecţia principală (proiecţia din planul
vertical) se reprezintă prin trei feţe;

Observaţie: Lucrul se desfăşoară simultan în toate proiecţiile.

 se definitivează proiecţia din planul vertical, iar rezultatul este prezentat în figura 6.
2
 Fig. 6. Rezultatul final

Problema 2. Se consideră un două piese reprezentate în două proiecţii ortogonale (secţiune în

planul vertical şi vedere în planul orizontal) (figura 7). Folosind regulile şi principiile de reprezentare a
asamblărilor filetate se cere completarea proiecţiilor cu elemente de asamblare adecvate.

Φ24
1
25

43
58

M20
2
60

30

Fig.7. Reprezentarea în dublă proiecție ortogonală

a pieselor

Pentru rezolvarea acestei probleme se parcurg următoarele etape grafice:

1. trasarea dreptunghiurilor de încadrare după calculul spaţiilor libere situate pe orizontala şi,
respectiv verticala formatului;
2. trasarea axelor de simetrie ale corpurilor geometrice ce prezintă simetrie axială (figura 8);

3
 A A

Fig. 8. Trasarea dreptunghiurilor Fig. 9. Marcarea planului de secţiune

de încadrare şi transpunerea proiecţiilor

3. trasarea proiecţiilor verticală şi orizontală, cu respectarea cotelor indicate în model (figura 9);

Observaţie: Proiecţia verticală nu se suprapune complet peste dreptunghi deoarece s-a păstrat
spaţiu pentru amplasarea elementelor asamblării.

4. marcarea traseului de secţionare (figura 9);

5. în urma analizei pieselor se constată că piesa (1) are prevăzută o gaură de trecere de diametru
Φ24, iar în piesa (2) s-a prelucrat o gaură filetată înfundată M20. Ca urmare, pentru asamblare se
recomandă folosirea următoarelor elemente:
• şurub prezon;
• şaibă plată;
• piuliţă hexagonală;

6. se reprezintă, în proiecţia din planul vertical, primul element al asamblării, cu respectarea

următoarelor reguli:
• regula generală pentru reprezentarea în secţiune a asamblării prin filet este stabilită de SR
ISO 6410-1:1995: filetul exterior acoperă întotdeauna filetul interior, adică în porţiunea
înşurubată se reprezintă numai filetul exterior;
• diametrul tijei prezonului (d tijă ) este mai mic decât diametrul găurii din piesa (1) (se creează
jocul);
• diametrul tijei prezonului (d tijă ) este egal cu diametrul găurii filetate din piesa (2) (pentru
realizarea asamblării, filetele celor două piese trebuie să aibă acelaşi diametru nominal şi
acelaşi pas);

4
 • tija filetată este opacă şi, ca urmare, pe grosimea ei nu se mai vede în reprezentare linia
continuă groasă, cu care se reprezintă suprafaţa de contact a celor două piese;
• capătul tijei care se înşurubează în piesa (2) se opreşte înainte de finalizarea zonei filetate
cu filet interior (figura 10);

7. se reprezintă, în proiecţia din planul orizontal, primul element al asamblării. Conform regulilor de
dispunere a proiecţiilor în planul orizontal se vede doar vârful tijei filetate cu filet exterior (figura 10);
8. se reprezintă în proiecţia din planul vertical următoarele elemente ale asamblării, şaiba plată şi
piuliţa hexagonală, cu respectarea următoarelor reguli de reprezentare (figura 11):
• elementele de fixare (şurubul, piuliţa, şaiba), traversate longitudinal de planul de secţiune, se
reprezintă în vedere, iar piesele asamblate în secţiune;

D=2dtijă

dtijă

A A

A A

Fig. 10. Reprezentarea prezonului Fig. 11. Reprezentarea şaibei şi a piuliţei

• diametrul piuliţei este D = 2d tijă ;

• diametrul şaibei este D 1 = 2,2d tijă ;
5
 • piuliţa este o prismă hexagonală şi, ca urmare, în proiecţia principală (proiecţia din planul
vertical) se reprezintă prin trei feţe;
• pentru realizarea asamblării, filetele celor două piese (şurub şi piuliţă) trebuie să aibă acelaşi
diametru nominal şi acelaşi pas.

9. se completează proiecţia din planul orizontal cu următoarele elementele adăugate:

• s-a reprezentat proiecţia transversală a şaibei (cercul trasat cu linie continuă groasă);
• s-a reprezentat cercul circumscris al hexagonului D = 2d tijă (cercul trasat cu linie continuă
subţire);
• s-a şters conturul găurilor din piese (figura 11).
10. se continuă lucrul cu definitivarea proiecţiei din planul vertical (figura 12) şi se completează
proiecţia din planul orizontal cu toate elementele asamblării
• se construieşte hexagonul (două vârfuri sunt aşezate pe axa orizontală);

• teşiturile piuliţei se reprezintă prin cercul înscris în hexagon (trasat cu linie continuă groasă);

• piuliţa se reprezintă strânsă complet (tija filetată depăşeşte piuliţa cu 5….10 mm);

• se şterg laturile dreptunghiurilor de încadrare pe porţiunea neutilizată în reprezentare.

11. se notează secţiunea A – A.

A-A

1
25

43
58

M20
2
60

30

Fig. 12. Rezultatul final

6
8.2. PROBLEME PROPUSE

Se consideră un ansamblu format din două piese. Se cunosc două proiecţii ortogonale (secţiune în
planul vertical şi vedere în planul orizontal) ale ansamblului. Folosind regulile şi principiile de
reprezentare a asamblărilor filetate se cere completarea reprezentărilor din figurile 13 şi 14 cu
elemente de asamblare adecvate.

Fig. 13

Fig. 14

7
Problemele vor fi rezolvate pe un format A3 (figura 15) de mână. Lucrarea va fi fotografiată (NU
SCANATĂ) astfel încât să se vadă că este făcută de fiecare student cu creionul pe hârtie. Se va
semna cu pix albastru în spațiul rezervat în indicator. Imaginea va fi încărcată pe platforma Moodle.

Fig. 15. Organizarea formatului