Transformatoare trifazate cu conversie radiala

(infasurari cilindrice concentrice)

Partea II Sinteza(Proiectarea)
1 Breviar
1.1 Solutia constructiva
-miez magnetic trifazat,nesimetric (3 coloane-c,2juguri-j),dispuse in acelasi plan
-infasurari cilindrice,dispuse concentric (fig.1)
Lj

IT JT JT IT IT JT JT IT IT JT JT IT

Hb
H
D12

a1 a2 a2 a1

a12 a22 ho2

Fig.1

In cazul infasurarilor concentrice,(fig.1),infasurarea de joasa tensiune(JT,avand w1 spire,parcurse de

curentul de faza If1)este dispusa interior,langa miez,iar infasurarea de inalta tensiune(IT),cu w2
spire,parcurse de curentul de faza If2, la exterior.
Principalele dimensiuni indicate in fig 1 sunt urmatoarele:
-diametrul mediu (D1,2) si inaltimea medie a celor doua infasurari(Hb)
-grosimile radiale ale infasurarilor:a1 (J.T.,in interior,langa miez) si a2 (I.T,in exterior)
-distantele de izolatie radiale: a01 (miez –JT),a12 (JT-IT), a22 (IT-IT) si axiale:h10 (JT-miez),h20 (miez-
IT)
-dimensiunile ferestrei: H (inaltimea),F (largimea)
-dimensiunile coloanei: D -diametrul circumscris treptelor,
-dimensiunile jugului: Lj-lungimea jugului

1.2 Vectorul Poynting si dimensiunile principale ale transformatoarelor

Transformatorul electric este un convertor electromagnetic static,in care se realizeaza o conversie de

tip electric-electric(E-E). Puterea electromagnetica este preluata de la sursa de catre infasurarea primara
si transmisa infasurarii secundare, prin spatiul (cilindric)dintre cele doua infasurari- sediul campului
magnetic de scapari, cu suprafata AP -aria Poynting,(m2)- cu densitatea de suprafata a puterii
electromagnetice:
S p = E s  H  (VA/m2) –vectorul Poynting,orientat radial (fig.2). (1)
Dimensiunile principale ale transformatorului cu conversie radiala sunt dimensiunile cilindrului de
transfer: diametrul D12 si inaltimea H b ,respectiv diametrul si inaltimea medie a infasurarilor, iar
 = D12 / H B -o marime adimensionala, factorul de geometrie (arhitectura) a transformatorului.
 Infasurare Infasurare
Primara Secundara
(receptor) (generator) Hs=w1*I1/Hb=w2*I2/Hb
Hs
Ap
(A/m)
i1 i2

Sp
Es
Hb
Hs
w1 w2

Sw1 Sw2
D
a01 a12 a12
a1 a2 a1 a2
D12

Fig.2

În relaţia (1), Es (V/m) reprezintă intensitatea câmpului electric indus prin transformare (un vector
orientat in lungul spirei in sensul curentului la infasurarea generatoare si in sens invers la infasurarea
receptoare), H(A/m) intensitatea câmpului magnetic de scăpări (un vector axial pentru configuratia
din fig.2.a, cu distributia trapezoidala din fig.2b), iar AP = D12  H B (m2) -aria laterală a cilindrului de
scăpări pe care o vom defini ca suprafata,de transfer, Poynting.
Vectorul Poynting S P rezulta astfel radial, fiind indreptat spre infasurarea secundara, regim de
generator a transformatorului,transformatoarele cu infasurari concentrice putand fi denumite ca
transformatoare cu conversie de tip radial.
În regim sinusoidal, se defineşte puterea electromagnetică aparentă S  ca semiprodusul valorilor de
vârf Ês şi Ĥ  respectiv ca produsul valorilor efective ale acestora (extinzând formal aceasta noţiune
şi în ceea ce priveşte câmpul magnetic ), astfel încât se poate scrie urmatoarea relatie putere-
dimensiuni:

S  Se = ES  H  D12  H B = S P  AP (VA) (2)

Intensitatea câmpului electric indus Es(V/m)), se obţine aplicând legea inducţiei electromagnetice unei
spire (medii) de diametru D12, traversată de câmpul magnetic principal, respectiv din tensiunea de spira
E S  U Sp / D12 (V/m), cu U sp =   AFe  BFe / 2 (V/sp) (3)
unde BFe reprezintă valoarea, de vârf, a inducţiei magnetice în miezul magnetic (coloana), iar A Fe aria
sectiunii de fier corespunzatoare.
Intesitatea câmpului magnetic de scăpări H  = Hˆ  2 (sau H S -fig.2b)se determină din legea
circuitului magnetic:
w I
H   1 1 = A1  A2 = i2 A1 (A/m), unde A1  A2 , reprezintă pânza de curent (cu i2  i1 ).
HB
Înlocuind aceste rezultate în relaţia (2) se obţine:
U sp w1  I 1
S e = E S  H   D12  H B =   D12  H B = w1  U sp I 1= U 1  I 1  S C (VA) (4)
D12 H B
respectiv puterea aparentă (pe o coloană),transferata intre cele doua infasurari ale transformatorului.
Impedanta Poynting Z P se defineste ca raportul dintre E S si H  obtinandu-se expresia :

ES Z 1n U 1n , f D
ZP = = (  ) unde Z 1n = (  ) si  = 12 (5)
H   w12
I 1n , f HB
 1.3 Relaţia pierderilor Joule (PJ ) si a fluxului termic (Qt )

Daca se considera infasurarea (concentrica) ca o panza de curent de grosime (  ,in m), inaltime HB si
diametru mediu D12, si desitatea (medie,pentru cele doua infasurari) de curent J ,sunt valabile relatiile;
J ( A / m 2 )  (m) = H  ( A / m) = A( A / m) , (6)
unde A = w  I / H B , in A/m, este densitatea lineara de curent a panzei de curent.

Pierderile Joule din infasurare,respectiv din panza de curent,se pot scrie astfel sub forma :
PJ =   J 2  VCu =   J 2  D12  H B   =   J  A  D12  H B = AP (m 2 )  (   J  A) (W) (7)

Fluxul termic unitar, pe suprafata de transfer(Poynting) a puterii electromagnetice(AP ),in acelasi timp
si suprafata de referinta pentru transmisia caldurii prin convectie, se poate astfel determina cu
urmatoarea relatie:
Qt = PJ /(D12  H B ) =   J  A (W/m2) (8)
respectiv, fluxul termic unitar este proportional cu sarcina termica a transformatorului ( J  A ).

Din expresia de mai sus, se poate obtine relatia de calcul a pierderilor Joule(nominale) , in u.r. :
P Q  D12  H B Qt   J  A   J EJ
pJ = J = t = = = = = r (u.r) (9)
S e S P  D12  H B S P E S  H  ES ES
astfel încât pierderile Joule nominale, exprimate în u.r.,respectiv rezistenta infasuraii,in u.r.,sunt
numeric egale cu raportul dintre intensităţile câmpului electrocinetic (EJ) respectiv indus (Es).
Relatia (9) este fundamentala, stabilind cea mai simpla si concisa exprimare in u.r. a pierderilor
Joule nominale–respectiv a rezistentei infasurarii (in unitati relative r =pJ ), ca raportul dintre
intensitatea campului electric de conductie ( EJ =   J ) si intensitatea campului electric indus( E S ).
Pe de alta parte, avand in vedere relatia pierderilor de scurtcircuit: ( pkn = p J 1 + p J 2  2 p J )
relatia (9) se mai poate scrie sub forma :
Q 2Qt
S P = E S H  = E S A1 = t  (VA/m2) (10)
pJ p kn
respectiv, vectorul Poynting este numeric egal cu raportul dintre fluxul termic unitar (Qt, W/m2) şi
pierderile Joule (pJ1, u.r.) din înfăşurare, stabilindu-se astfel o relaţie directă între solicitarea termică a
transformatorului (proporţională cu fluxul termic unitar Qt), pierderile de scurtcircuit (pkn) şi vectorul
Poynting (Sp).

1.4 Relaţia tensiunii de scurtcircuit (uk)

Tensiunea de scurtcircuit nominala (in u.r.),se determina in functie de componentele activa si

reactiva:
u k ,n = u k ,a + u k ,r (u.r.),unde componenta activa u k ,a = rk = r1 + r2, = p k ,n (u.r.)
2 2
(11)
Componenta reactiva a tensiunii (nominala) de scurtcircuit ( u k ,r ) este, (in u.r.),numeric egala cu
reactanta de scurtcircuit, respectiv cu reactanta totala de scapari:
u k ,r = x1,k = x = x ,1 + x, , 2 (u.r) , unde:
x1,k =   L1,k / Z1,n (u.r.), cu L1,k = L1, + L,2, = w12    (12)
Permeanta totala a canalului de scapari se calculeaza cu relatia generala   o  A / H B (H),
 unde  (m2)-aria echivalenta strabatuta de campul magnetic de scapari, este o suprafata inelara cu
diametrul mediu D1, 2 si grosimea echivalenta a = a1, 2 + (a1 + a2 ) / 3 (fig.2), A = D12  a ,
astfel incat se obtine:
  w12  o  a  D12    o  w12  a      o  a H
u k ,r = x =  = = =    o  a   (u.r.) (13)
Z 1,n HB Z 1,n ZP ES

.5. Relaţia factorului (mediu) de umplere a înfăşurărilor (ku)

Se definesc factorii de umplere(subunitari) ai celor doua infasurari(joasa tensiune,inalta tensiune) k u ,1

si k u , 2 ca raportul dintre aria neta de material conductor(cupru sau aluminiu),ocupata,in sectiune, de
conductoarele celor doua infasurari( w1  S w1 ,si w2  S w2 ),si suprafata de gabarit a acestora, a1  H B ,si
a 2  H B (fig.1),respectiv:
wS wS
k u1 = 1 W 1 si k u 2 = 2 W 2 (<1,si k u , 2 < k u ,1 ,avand in vedere ponderea izolatiei in inf.I.T ) (14)
a1 H B a2 H B
In functie de factorii de umplere individuali, k u ,1 si k u , 2 se defineste factorul mediu de umplere al celor
doua infasurari:
w S + w2 SW 2 2k u1 k u 2 2  w1 S w,1 2  w1  I 1 2  H
ku = 1 W 1 =  = 
(a1 + a2 ) H B k u1 + k u 2 (a1 + a 2 )  H B J 1  (a1 + a 2 )  H B J 1  (a1 + a 2 )
unde s-a avut in vedere ca,pentru o aceeasi densitate de curent, J 1  J 2 = J ,avem w1  S w1  w2  S w2
Din relatia de definitie (14) se poate explicita suma ( a1 + a 2 ):
2  H 4  4    u kr a + a2
a1 + a 2 = = = (m) , cu a = a12 + 1 (15)
k u  J k u  p kn  Z P k u  pkn     0  a 3
p E u kr
unde s-a inlocuit J = kn S (conform relatiei 9), si Z P = .(  ),
2     0  a
Din ecuatia (15),o ecuatie de gr.2, rezulta valoarea largimii echivalente a canalului de scapari( a )
1 16    u k ,r
a =  (a12 + a122 + R 2 ) (m), unde R 2 = (m2) (16)
2 3 0    p kn  k u
Se obtin astfel, expresii de calcul pentru dimensiunile radiale ale infasurarilor (a1),si (a2):
ku 2 k u1
a1 = (a1 + a 2 )  , respectiv a 2 = (a1 + a 2 )  (m) ,unde a1 + a2 = 3(a − a12 ) (17)
k u1 + k u 2 k u1 + k u 2
relatii analitice importante pentru grosimea infasurarilor (in mod uzual estimate cu o relatie
empirica),evaluata astfel in concordanta cu principalele date de proiectare ale
transformatorului:materialul infasurarilor si temperatura de functionare(  ),frecventa( f ),parametri de
scurtcircuit( p k ,n , u k ,n ),si factorul mediu de umplere a infasurarilor( k u ,1 , k u , 2 ).

1.6 Relatia tensiunii de spira

Pornind de la expresia de calcul a componentei reactive a tensiunii de scurtcircuit,(13),

 0  w12  a  
u kr = xk = ,unde Z1,n = U 1n, f / I 1n, f = U 12n, f / S c , si U1n, f  w1  U sp (18)
Z1n
se obtine o relatie alternativa pentru tensiunea de spira, in functie de puterea pe coloana (Sc) si factorul
de geometrie  :
U sp. = ( S c     o  a   ) / u k ,r (V) , unde  = Dm / H B (19)
2  U sp 2  S c   o  a  
respectiv sectiunea de fier a miezului(coloanei): AFe = = (m2) (20)
  BFe   u k ,r  BFe
2

2. Algoritmi de dimensionare
2.1 Algoritmul tensiunii de spira
Relatia de baza este relatia tensiunii de spira (19),care permite generarea analitica a secventelor de
calcul pentru dimensiuni geometrice,solicitari electromagnetice,consumuri de materiale,etc.,in functie
de factorul de geometrie  ,si principalele date de proiectare(putere,frecventa,parametri de scc.,etc).
Astfel, pentru factorul de geometrie variabil (   0.5.....5 ),se calculeaza urmatoarele secvente:
a) Tensiunea de spira U sp. = ( S c     o  a   ) / u k ,r ) , unde a = f ( pk ,n , u k ,r , k u ,  ,  ) , (21)
b) Sectiunea de fier(utila) a miezului magnetic: AFe = Usp  2 /(  BFe ) ,(se adopta . BFe ) (22)
Observatie. Valoarea inductiei magnetice in miez,BFe, se poate evalua.[1],in functie de
performantele dorite la mersul in gol, respectiv po,n si io,n (in u.r.),avand in vedere urmatoarele relatii:
   
po (u.r.)  c Fe (kg / VA)  p Fe ( BFe ) si qo (u.r.)  c Fe (kg / VA)  q Fe ( BFe ) ,respectiv po / qo  p Fe / q Fe (23)
 
unde p Fe (w/kg) si q Fe (Var/kg) sunt pierderile specifice de putere activa,respectiv reactiva;
Avand in vedere expresia curentului de mers in gol(presupus sinusoidal):
io (u.r ) = i02.a + io2,r , unde io,a = po (u.r.) si io,r = qo (u.r.) (24)
valoarea corespunzatoare a inductiei magnetice(BFe) poate rezulta (grafic), din urmatoarea egalitate:
 2  2 
f Q ( BFe ) = po,n  p Fe ( BFe ) + q Fe ( BFe ) = io,n  p Fe ( BFe ) = f P ( BFe ) (25)
c) Diametrul coloanei(circulara): D = (4  AFe ) /(  k u ,c ) , unde k u ,c = k iz, Fe  k g , (26)
- kiz,Fe ,factorul de izolatie a tolelor (0.9....0.95)
- k g = AFe / Ac ,unde Ac = D 2 / 4 factorul geometric de umplere a coloanei,in functie de numarul
de trepte (  / 4 .....1)
d) Dimensiunile principale (diametrul mediu D1,2 si inaltimea medie a infasurarilor Hb):
- D1, 2 = D + dD (m), unde dD = 2a01 + 2a1 + a12 , (27)
- H b = D12 /  = Lw /  ,unde Lw este lungimea medie a spirelor (de joasa si inalta tensiune)
e) Solicitari electromagnetice,si termice:
-vectorul Poynting S P = S c /(D1, 2  H b ) (VA/m2), E s = U sp /(D1, 2 ) (V/m), H = A = S P / Es ,A/m
- densitatea (medie) de curent in cele doua infasurari : J = pk ,n  Es /( 2   ) ,(A/mm2), (28)
- fluxul termic pe suprafata de transfer(Poynting): Qt , p =   J  A ,
f) Dimensiunile ferestrei(FxH):
-largimea ferestrei: F = 2(a + ao,1 + a1, 2 ) + a22 (m) ,unde a = a1 + a 2 (29)
-inaltimea ferestrei: H = H b + 2ho, 2 (m),

g) Consumuri de materiale active(cupru,fier)

-consumul de cupru(aluminiu) in infasurari: M Cu = d Cu  VCu = d Cu  Pk ,n /   J 2 (kg)
-consumul specific de cupru: cCu = M Cu / S n = pkn  d Cu /(   J 2 ) (kg/VA) (30)
 -consumul de fier
-in cele 3 coloane: M Fe,c = 3 AFe  H  d Fe (kg),
-in cele doua juguri: M Fe, j = 2 AFe  (3D + 2F )  d Fe (kg),unde s-a considerat AFe, j = AFe,c = AFe
-consumul specific de fier: c Fe = (M Fe,c + M Fe, j ) / S n (kg/VA)
h) Costul specific al materialelor active
-costul specific al infasurarilor kCu = cCu  Cu , (u.m./VA) , (31)
-costul specific al miezului magnetic k Fe = cFe  Fe , (u.m./VA),
unde Cu si  Fe (u.m./kg), reprezinta costul specific al materialului conductor(cupru sau
aluminiu),respectiv al miezului magnetic(tole)

i) Parametri de mers in gol (po ,io)


- pierderile de putere activa, in miez: p Fe = c Fe  p Fe ( BFe ) = po = io,a (u.r.) (32)

- pierderile de putere reactiva, in miez: q Fe = c Fe  q Fe ( BFe ) = io,r (u.r.)
- curentul de mers in gol: io = io2,a + io2,r (u.r.)
j) Criterii de optimizare
-criteriul parametrilor de mers in gol: d po = ( po − po,n ) / po.n <  po , d i ,o = (io − io.,n ) / io,n <  po (33)
-criterii economice: cm = cCu + cFe  min; k m = kCu + k Fe  min;

2.3 Date de proiectare orientative

a) distante de izolatie,in functie de tensiunea nominala a infasurarii (IT)

Un (kV) Uinc (kV) a01 (cm) a12 (cm) a22 (cm) h10=h20 (cm)
1 5 0,5 0,9 1 1,8
6 25 1,5 1,2 1 1,8
10 35 1,8 1,5 1,4 2,5
15 45 2 1,7 1,7 3
20 55 2,3 1,8 2 4,5
35 85 3 2,7 3 7

b) factorul geometric de umplere a coloanei(kg),in functie de numarul de trepte

Sn(kVA) 515 1545 455000 500020000

nt 4 5 6 7
kg 0,886 0,908 0,92 0,93

c)valori recomandate pentru inductia magnetica-table laminate la rece

Sn (kVA) 10-50 75-250 315-500 630-1000 >1000

BFe,c (T) 1.21-1.55 1.48-1.65 1.55-1.675 1.56-1.69 1.57-1.7
d) proprietati fizice materiale conductoare(cupru,aluminiu)

Propr. Fiz.  (m)  (1/oC) d  c 

la 20oC (kg/m3) (N/m2) (J/kg0C) (W/moC)
Material
Cupru 1,7510-8 3,910-3 8900 (2,14,5)108 388 375
3,110-8 3,710-3 2700 (0,72,3)108 885 205
Aluminiu

e)solicitari electromagnetice si termice,recomandate(infasurari din cupru,racire in ulei,cl.iz.A)

Sn kVA) 1~5 5~10 10~50 50~100 100~1000 1600~10000 >10000

J(A/mm2) 2.35 2.5 2.65 2.8 2.9 3.1 3.7
A(A/cm) 165 190 225 260 325 500 625
Qt(W/m2) 820 1000 1250 1500 2000 3300 4900
Obs: Fluxul termic Qt s-a calculat cu relatia: Qt =  Cu , 75  J  A ,pentru  Cu,75 = 2.1  10−8  m,

f) factori de umplere ai infasurarilor

1.bobinaj cilindric
JOAS Ă TENSIUNE
ku 2.bobinaj spiralat

0,8 400 V
(1) 525 V (2) 400 V
0,6 525 V
3,6 kV
0,4
0,2
(S n )
200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 kVA

ÎNALT A TENSIUNE
ku

0,8
3 kV
0,6

6 kV
0,5

15 kV
0,4 30 kV

0,2

(Sn)
200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 kVA
 3. Program de calcul, partea 1
(date de proiectare, determinare Bfen,)

3.1 Program de calcul ( matlab )

function TrafoSintezaOptimalaPartea1Nov2020
%S1.1 Date nominale,tema de proiect
Sn=440000 %VA, EXEMPLU DE CALCUL
fn=50
Pkn=6300 % W
ukn=0.06 %u.r.
Pon=840 %W
ion=0.02 %u.r.
%date nominale prelucrate
pkn=Pkn/Sn % u.r
uka=pkn %u.r
ukr=sqrt(ukn^2-pkn^2)%u.r
pon=Pon/Sn %u.r
ioa=pon %u.r
ior=sqrt(ion^2-ioa^2)%u.r
%conditii de compatibilitate
Cpu=pkn/ukn %<1
Cpi=pon/ion %<1

%date material infasurari(Cupru,sau aluminiu)/se selecteaza conform temei

ro1=3.7e-8%rezistivitate aluminiu,la 75 grade
%ro1=2.1e-8;%rezistivitate cupru,la 75 grade
dcu=2700 %densitatea aluminiului
%dcu=8900 %densitate cupru
xcu=2%cost unitar,aluminiu (u.m./kg)
%xcu=3;%cost unitar,cupru (u.m./kg)

%S1.2.Date constructive(trafo trifazat cu inf.cilindr.conc)

%1.2.1 date constructive miez (trifazat,3 coloane)
Sc=Sn/3;%puterea electromagnetica,pe coloana
kizfe=0.95%factor de izolatie tole(oxizi ceramici
kg=0.92 %factor geometric de umplere a coloanei(nt=6)
kuc=kg*kizfe;%factor global de umplere a coloanei

%proprietati material tole- tabla Armco M6 0.35 mm

dfe=7600;%densitate tole
xfe=1;%cost unitar(u.m/kg)

%caracteristici pierderi de putere activa pfet(b)-W/kg,si %reactiva,qfet(b)-

VAr/kg, ,(vezi caracteristici tole trafo, pg 95,carte)

Bfe=[1 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8];

pfet=[0.5 0.6 0.7 0.82 0.95 1.1 1.32 1.6 2];% W/kg
qfet=[1.46 2.1 3.1 4.5 6.7 10.1 15.8 25 48]; %VAr/kg, inclusiv intrefieruri
%S1.2.2 Date constructive infasurari(cilindrice concentrice,stratificat))
%dcu=2700;%pt.Aluminiu
%dcu=8900; %pt.cupru
%xcu=2;%cost unitar,aluminiu (u.m./kg)
%xcu=3;%cost unitar,cupru (u.m./kg)
%ro1=3.7e-8;%rezistivitate aluminiu,la 75 grade
%ro1=2.1e-8;%rezistivitate cupru,la 75 grade
ro2=ro1;
ku1=0.65;%factor de umplere infasurare j.t.
ku2=.45;%factor de umplere infasurare i.t
 %S1.2.3.Schema de izolatie(trafo in ulei,cl.iz.A)
a01=.018;a12=.015;a22=.014;h01=.025;h02=h01; % vei tabel,pentru U=10kV
% calcul grosime(radiala) infasurari
miuo=pi*4e-7;
omega=2*pi*fn;
ku=2*ku1*ku2/(ku1+ku2);%factor mediu de umplere al celor 2 infasurari
RR=16*ro1*ukr/(3*miuo*2*pi*fn*pkn*ku);% vezi demonstratie Breviar
as=(a12+sqrt(a12^2+RR))/2;%as=a12+(a1+a2)/3,grosime echiv.canal
scapari,inf.concentrice
a=3*(as-a12); %a=a1+a2 ,grosimea infasurarilor

% Determinarea inductiei magnetice,Bfen,

%caracteristici pierderi de putere activa pfet(b)-W/kg,si %reactiva,qfet(b)-
VAr/kg
%Tabel performante tola laminata la rece
Bfe=[1 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8]; %T
pfet=[0.5 0.6 0.7 0.82 0.95 1.1 1.32 1.6 2];% W/kg,(vezi caracteristici tole
trafo, pg 95,carte,MatrixRom 2014)
qfet=[1.46 2.1 3.1 4.5 6.7 10.1 15.8 25 48]; %VAr/kg inclusiv intrefieruri

%Algoritm de determinare Bfen (vezi lucrarea M.Mihalache,SME 2012)

%se construiesc functiile:
fp=ion.*pfet; % fp(Bfe)
fq=pon.*sqrt(qfet.^2+pfet.^2);% fq(Bfe)

%la intersectia lor se gaseste Bfen, pt care avem pon,ion,

plot(Bfe,fp,'-',Bfe,fq,'-'); % Fig.1,pt. determinare grafoanalitica a inductiei

nominale,Bfen,in coloana

0.1

0.09

0.08

0.07

0.06

0.05

0.04

0.03

0.02

0.01

0
1 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8

Fig.1
Rezulta: Bfen=1.53T; pt. care :
pfen=.....(W/kg), qfen=.....(Var/kg) (interpolare in tabel)
% Partea 1 Dimensiuni principale
%factor de geometrie variabil (beta=pi*D12/Hb=0.5....3.5)
for n=1:40
betao=0.25;
beta(n)=betao+n*0.1 ;%se modifica beta=0.5-4.5 !!
% tens de spira, aria sect de fier,diametrul coloanei
Usp(n)=sqrt(miuo*omega*Sc*as*beta(n)/(ukr));
Afe(n)=sqrt(2)*Usp(n)/(omega*Bfen);
D(n)=sqrt(4.*Afe(n)/(pi*kuc));
%dimensiuni principale si solicitari electromagnetice
dD=a+a12+2*a01;% a=a1+a2=2a1(aproximare),vezi a=f(R)=f(pkn,ukn)
D12(n)=D(n)+dD;%diametrul mediu al celor doua infasurari
Hb(n)=(pi*D12(n))/beta(n);%inaltimea medie a celor doua infasurari
Ap(n)=(pi*D12(n))*Hb(n);%suprafata(aria)de transfer (Poynting)
Sp(n)=Sc/Ap(n);%densitatea de putere (vectorul Poynting,VA/m2),Sc=Sn/3
Es(n)=Usp(n)/(pi*D12(n));%intensitatea campului electric (de transformare)V/m
Hs(n)=Sp(n)/Es(n);%intensitatea campului magnetic(de scapari),A/m
Zp(n)=Es(n)/Hs(n);%impedanta Poynting
J(n)=(pkn*Es(n))/(2*ro1);%densitatea medie de curent,
Qt1(n)=(ro1*J(n))*Hs(n);%fluxul termic unitar,pe suprafata Poynting
plot(beta,D12,'+',beta,Hb,'.',beta,D,'*') %fig.2
2.5

1.5

0.5

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5

Fig.2
%dimensiuni fereastra(F*H)
F(n)=(2*(a+a01+a12)+a22)*n/n; %largimea ferestrei, constanta
H(n)=Hb(n)+h01+h02; %inaltimea ferestrei
Lj(n)=2*F(n)+3*D(n); %lungimea jugului
plot(beta,Lj,'+',beta,H,'.',beta,F,'-') % fig.3

%Solicitari electromagnetice
plot(beta,Es,'+',beta,J,'.',beta,Qt,'-') %fig.4
%Observatii
1.Se vor calibra potrivit figurile, se introduce legenda cu unitati masura
2. Ca exercitiu,se vor indica valorile marimilor afisate, pentru betax =1
Lista valori numerice: Ex:
Bfex=....% (T)-inductia magnetica in miez
betax=1 % factorul de geometrie
D12x=.... %(m),diametrul mediu al infasurarilor,
s.a.m.d cu toate celelalte marimi implicate mai sus;
Succes!! Termen: 12 Nov.2020

[1]M.Mihalache,Masini electrice de curent alternativ,

Analiza si Sinteza Optimala,MatrixRom,2014